Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
2
Problema de cercetareа lucrării о cоnstituiе еvоluțiа fenomenului
cooperării transfrotalere a Republicii Moldova. Dе аsеmеnеа, аcеаstă lucrаrе îşi
рrорunе să ехрlоrеzе imраctul cooperării transfrontaliere atât la nivel regional, cât
și pentru țările propriu-zise implicate în acest proces.
4
Capitolul I, „Baza teoretico-istoriografică a cooperării transfrontalire”,
include analiza istoriografieicercetării fenomenului cooperării transfrontaliere. O
atenție deosebită se oferă aspectelor conceptual-teoretice ale fenomenului
cooperării transfrontaliere.
5
I. BAZA TEORETICO-ISTORIOGRAFICĂ A COOPERĂII
TRANSFRONTALIERE
1.1 Istoriografia cercetării fenomenului cooperării transfrontaliere
Tot în această lucrare este indicat și faptul că Cooperarea dintre aceste două
state se întemeiază și datează încă din 19954. De asemenea, se face o analiză
1
Valentine D. A. Cross-Border Canada/U.S. Cooperation in Investigations and Enforcement Actions. 26 Can.-U.S.
L.J. 271, 2000, p. 271.
2
Ibidem, p. 271.
3
Ibidem, p.272.
4
Agreement Between The Government of The United States of America and The Government of Canada Regarding
The Application of Their Competition and Deceptive Marketing Practices Laws, signed August 3, 1995.
7
paralelă cu acordurile de cooperare antitrust pe care Statele Unite le are cu țări
precum Australia, Brazilia, Germania, Israel și Japonia.
5
Лимонов Л. Э., Батчаев А. Р., Кадочников Д. В., Одинг Н. Ю., Савулькин Л. И., Чарушина, О. Б.,
Костыгина Е. В., Ракишева Б. И., Анисимов. А. М. Таможенный союз и приграничное сотрудничество
Казахстана и России. Санкт-Петербург: Евразийский банк развития, 2012, p. 5.
6
Федоровна О. В Развитие интеграционных процессов на уровне трансграничного сотрудничества союзного
государства. Калининград, 2014, p. 17.
8
transfrontaliere în diferite domenii, în special prioritate acordându-se, desigur,
celor ce reprezintă un interes major pentru populația țărilor7.
7
Федоровна О. В Развитие интеграционных процессов на уровне трансграничного сотрудничества союзного
государства. Калининград, 2014, p. 116.
8
Eșanu R., Goraș-Postică V., Grosu V., Sclifos L., Solovei R., Vasilescu G. Integrare europeană pentru tine.
Chișinău: Cntrul Educațional PRO DIDACTICA, 2009, p. 41
9
autoritățile locale, cât și cele regionale, care și-au unit forțele și viziunile privind
colaborarea în diverse proiecte în baza unor proiecte stabilite inițial și dezvoltate
pe parcurs9.
Acest ghid este unu bun îndrumător pentru țările potențiale și candidate
integrării și aderării la Uniunea Europeană, întrucît sunt specificate toți pașii de
parcurs și mecanismul de funcționare a instituțiilor centrale din această regiune.
Astfel, în conținutul lucrării ” Practical guide on tranfrontier co-operation” se
reflectă originile, definițiile și metodele cooperării dintre comunitățile și
autoritățiile locale10; principiile generale de inițiere a relațiilor de cooperare dintre
autoritățile și comunitățile locale11; avantajele, dezavantajele și riscurile ce le
implică procesul de cooperare transfrontalieră12; strategiile locale, regionale și
naționale pentru o colaborare eficientă13.
9
Schneider F., Houbart J. Practical guide on tranfrontier co-operation. Transfront, 2006, p. 5.
10
Ibidem, p. 9.
11
Ibidem, p. 14.
12
Ibidem, p. 45.
13
Ibidem, p. 59.
14
Nadalutti E., Kallscheuer O. Region-Making and Cross-Border Cooperation. UK: Routledge, 2018, p. 11.
10
două state în ultimele două decenii de la independența sa au generat specialiștii
destul de buni la acest capitol, în special evidențiem cea din urmă țară menționată,
întrucât aceasta deja a devenit stat membru al Uniunii Europene, iar acest fapt se
datorează capacității sale de colaborare și de respectarea standardelor dictate de
către UE. Drept cercetători al segmentului cooperării transfrontaliere menționăm
personalități precum Cebotari S., Căldare G., Șveț A., Șișcan Z., Matei V., Horga
I., Roșcovan M., Puntea M., Bulat V., Miron V., Bărbulescu I.G., Brie M., Toderaș
N., ș.a..
Roșcovan M., Puntea M., Bulat V., Miron V. sunt autorii unui manual
intitulat ”Ghid de cooperare transfrontalieră”, o lucrare ce reflectă în cele mai mici
detalii tot procesul unei cooperări transfrontaliere eficiente. Apariţia manualului a
trezit un mare interes din partea beneficiarilor, astfel în scurt timp în adresa
autorilor au parvenit aprecieri înalte ale calităţii materialelor expuse, dar şi o
multitudine de solicitări pentru a furniza alte exemple de proiecte tranfrontaliere
sau de analiză a proiectelor similare aplicate în alte regiuni15.
15
Roșcovan M., Puntea M., Bulat V., Miron V. Ghid de cooperare transfrontalieră. Chișinău: Editura EPIGRAF,
2010, p. 10.
16
Ibidem, p. 25.
17
Ibidem, p. 56.
11
non-statali în respectivul proces. Obiectivul general al studiului este acela de a
identifica provocările și oportunitățileprezente și viitoare în cooperarea
transfrontalieră existente între România și Ucraina, respectiv între Româniași
Republica Moldova, în perioada 2014-2020. În tratarea subiectului s-au avut,
complementar, ȋn vedere interferențele cooperărilor transfrontaliere și
tranrregionale ale altor state memre UE cu Ucraina și Republica Moldova precum
Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia, Austria, Letonia, Lituania şi Estonia18.
Bărbulescu I. G., Brie M., Toderaș N. Cooperarea transfrontalieră între România și Ucraina, respectiv între
18
România și Republica Moldova. Oportunități și provocări în perioada 2014-2020. București: Institutul Eurpean din
România, 2015, p. 21.
12
1.2 Aspecte conceptual-teoretice ale fenomenului cooperării transfrontaliere
19
https://dexonline.ro/definitie/cooperare (vizitat 14.05.2018).
20
https://dexonline.ro/definitie/transfrontalier (vizitat 14.05.2018).
21
https://dexonline.ro/definitie/frontier%C4%83, (vizitat 25.05.2018).
22
Rosler M. Frontiers and Borderlands. Antropoligical Prespectives. Frankfurt am Main.Berlin, Bern: Peter Lang,
1999, p.132.
13
deseori periferice, trebuie să facă față problemelor specifice la nivel spațial, socio-
economic, socio-cultural, politic și instituțional23.
23
Ricq C. Manual de cooperare transfrontalieră pentru uzul colectivităților locale și regionale în Europa. București:
CENTRUL DE INFORMARE ȘI DOCUMENTARE AL CONSILIULUI EUROPEI LA BUCUREȘTI, 2000, p. 10.
24
Ixari O. Cooperarea regională – direcție prioritară a politicii externe a Republicii Moldova. Chișinău: CEP USM,
2012, p. 201.
25
Bonciog A. Drept Diplomatic. București: Paideea, 1997, p. 147.
14
în mare parte omogene şi rezolvarea lor nu se poate face exclusiv pe teritoriul
statelor naţionale26
26
Roșcovan M., Puntea M., Bulat V., Miron V. Ghid de cooperare transfrontalieră. Chișinău: Editura EPIGRAF,
2010, p. 9.
27
AEBR - European Commission (ed.): 3rd edition «Practical Guide to Cross-border Co-operation».Guide 2000
(German) - Regional Policy, 3rd edition 2000, by J. Gabbe, V. v. Malchus, H. Martinos.preface of the European
Commissioners M. Barnier and G. Verheugen, p. 13.
15
Astfel, filosofia cooperării transfrontaliere este simplă şi constă în
promovarea unei cooperări mutuale clasice între două sau mai multe regiuni de
frontieră învecinate.
28
Roșcovan M., Puntea M., Bulat V., Miron V. Ghid de cooperare transfrontalieră. Chișinău: Editura EPIGRAF,
2010, p. 27.
29
Sîrbu O. Extinderea Uniunii Europene și oportunitățile de integrare a Republicii Moldova prin cooperare regional
transfrontalieră.Revista ”Economica” №3. Chișinău – Sibiu, 2005, p. 140.
16
sau state europene. Eficiența, fiabilitatea, autenticitatea și legitimitatea construcției
europene, a integrării europene sunt legate și de succesul cooperării
transfrontaliere30.
interregională;
transfrontalieră;
transnaţională32.
30
Roșcovan M., Puntea M., Bulat V., Miron V. Ghid de cooperare transfrontalieră. Chișinău: Editura EPIGRAF,
2010, p. 27.
31
Ibidem.
32
AEBR - European Commission (ed.): 3rd edition “Practical Guide to Cross-border Co-operation”.
Guide 2000 (German) - Regional Policy, 3rd edition 2000, by J. Gabbe, V. v. Malchus, H. Martinos, preface of the
European Commissioners M. Barnier and G. Verheugen, p. 15.
17
Tabelul 1. Tipurile de cooperare
33
Cooperare transfrontalieră, http://transeco.ecosv.ro/cooperare_trans_ro.htm, (vizitat 25.05.2018).
34
Ibidem.
18
Principiul de bază al cooperării transfrontaliere este realizarea în ariile
frontaliere a unor spații contractuale în scopul de a permite găsirea de soluții
comune la problemelesimilare, entitățile statale neignorând, față de colectivitățile
lor periferice, particularitatea și specificul problemelor de vicinătate cu care
acestea se confruntă. Acest fapt subliniază în mod simultan nevoia de a asigura nu
numai perenitatea identităților regionale, cât și necesitatea de a face să beneficieze
procesul construcției europene de dinamismul și de geniul propriu colectivităților
locale și regionale situate de o parte și de alta a unei frontiere35.
35
Ricq C. Manual de cooperare transfrontalieră pentru uzul colectivităților locale și regionale în Europa. București:
CENTRUL DE INFORMARE ȘI DOCUMENTARE AL CONSILIULUI EUROPEI LA BUCUREȘTI, 2000, p. 56.
36
Cătălin-Silviu Săraru „Considérations sur les accords de coopération transfrontalières entre les unites
administratives-territoriales limitrophes des zones frontalières de la Roumanie et les structures similaires dans les
pays voisins”, în “Curentul Juridic” nr. 2(45)/2011, p. 92.
19
Spațiul regiunilor transfrontaliere rezultă din două constatări: pe de o parte,
frontiera ca limită fizică; pe de alta, regiunea transfrontalieră ca teritoriu al noilor
legături contractuale dintre state.
în zone;
în poli;
în unități administrative sau politice.
37
Cuvântarea lui Chrispophe Bail, consilier juridic al Delegaiei Permanente a Comisiei Comunitilor Europene la
Geneva, Actes du Symposium du 28 octobre 1988 sur les cantons frontaliers et l’intégration européenne, texte
reunite de Charles Ricq.
20
Denis de Rougemont scria în 1978 spune că „o regiune transfrontalieră se
definește, mai întâi și înainte de orice, prin totalitatea problemelor comune cu care
se confruntă”. Aceste probleme priveau spațiul, diversele sectoare de activitate
economică, socială și culturală.
Ricq C. Manual de cooperare transfrontalieră pentru uzul colectivităților locale și regionale în Europa. București:
38
22
2. INSTITUIREA ȘI EVOLUȚIA RELAȚIILOR REPUBLICII
MOLDOVA DIN PERSPECTIVA COOPERĂRII TRANSFRONTALIERE
Roșcovan M., Puntea M., Bulat V., Miron V. Ghid de cooperare transfrontalieră. Chișinău: Editura EPIGRAF,
39
2010, p. 56.
23
Cooperarea transfrontalieră permite schimbul de experienţă şi
facilitarea integrării acestor două state.
Poziţia geografică favorabilă. Aceste regiuni se află la intersecţia
coridoarelor transnaţionale care leagă ţările Europei Occidentale cu
ţările din Transkaukazia şi Asia Mijlocie. Acest fapt necesită
dezvoltarea infrastructurii de transport, lucru ce nu poate fi realizat
fără o cooperare durabilă privind stabilirea rutelor, atragerea
capitalului necesar, înlăturarea barierelor vamale etc.
Acces la fondurile UE prin elaborarea şi implementarea unor proiecte
cu caracter transfrontalier în diverse domenii.
Roșcovan M., Puntea M., Bulat V., Miron V. Ghid de cooperare transfrontalieră. Chișinău: Editura EPIGRAF,
40
2010, p. 56.
24
domenii41. Principalele dintre ele, care pot fi realizate în perspectiva apropiată,
sunt:
Roșcovan M., Puntea M., Bulat V., Miron V. Ghid de cooperare transfrontalieră. Chișinău: Editura EPIGRAF,
41
2010, p. 57.
25
Cadrul legal al cooperării transfrontaliere moldo-româno-ucrainene,
precum şi al activităţii euroregiunilor deja create, este alcătuit din:
42
Roșcovan M., Puntea M., Bulat V., Miron V. Ghid de cooperare transfrontalieră. Chișinău: Editura EPIGRAF,
2010, p. 42.
43
Bărbulescu I.G., Brie M., Toderaș N. Cooperarea transfrontalieră între România și Ucraina, respectiv între
România Republica Moldova. Oportunități și provocări în perioada 2014-2010. București: Institutul European din
România, 2016, p. 58.
26
Acordul cu privire la comerţul liber din 29.08.95 (în vigoare din
27.05.96).
Convenţia pentru evitarea dublei impuneri pe venit şi pe proprietate şi
prevenirea evaziunii fiscale din 29.08.95 (în vigoare din 20.05.96).
Acordul cu privire la promovarea şi protejarea reciprocă a investiţiilor
din 29.08.95 (în vigoare din 20.05.96).
Tratatul cu privire la frontiera de stat din 18.08.1999.
Memorandumul de Înţelegere între Guvernul Republicii Moldova,
Comisia Europeană şi Guvernul Ucrainei cu privire la Misiunea
Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră (Misiunea EUBAM) din
2005.
44
Programul Operațional Comun România-Ucraina-Moldova 2007-2013 (versiunea 2008), p. 5.
28
Din punct de vedere al obiectivelor specifice cooperării transfrontaliere
stabilite de Documentul de Programare IEV 2014-2020, ȋn perioada 2014-202045,
acestea sunt:
45
“Programming of the European Neighbourhood Instrument (ENI) - 2014-2020 Programming document for EU
support to ENI Cross-Border Cooperation (2014-2020)” , European External Action Service, EUROPEAN
Commission -Directorate General For Development And Cooperation – Europe aid, pp.25-27.
29
De asemenea, între cele trei ţări au fost semnate două Acorduri ce
reglementează unele aspecte legate direct de colaborarea transfrontalieră:
46
http://www.mdrap.ro/dezvoltare-regionala/-2257/programe-de-cooperare-teritoriala-europeana/-3696, (vizitat
25.05.2018).
47
România - Republica Moldova.Analiza relațiilor economice bilaterale, Expert-Grup / Societatea Academică
Română, 11/17/2009, pp. 51-52.
30
Vulcănești) si, din partea Ucrainei, regiunea Odessa48. În speranța unei funcționări
mai eficiente, în special în domeniul atragerii finanțărilor europene, Euroregiunea a
decis să se transforme în asociație, astfel, în martie 2009, la Galați, a fost creată
Asociația de Cooperare Transfrontalieră “Euroregiunea Dunărea de Jos49.
48
România - Republica Moldova.Analiza relațiilor economice bilaterale, Expert-Grup / Societatea Academică
Română, 11/17/2009, p. 52.
49
http://www.euroregiune.org/, (vizitay 25.05.2018).
31
2.2 Cooperarea transfrontalieră a Republicii Moldova în cadrul Europei
de Sud-Est prin prisma Politicii Europene de Vecinătate
51
Acord de Parteneriat și Cooperare între Comunitățile Europene și statele membre ale acestora și Republica
Moldova, Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, 11/vol. 71, p. 6
52
Ibidem.
53
Ibidem, pp. 12-13.
54
Ibidem, pp. 36-39.
33
Acest Acord de Parteneriat și Cooperare prevede totodată, faptul că, pe
măsură ce Moldova va avansa pe calea reformelor politice și economice, cele două
părți se angajează să negocieze și să semneze un Acord privind crearea Zonei de
Liber Schimb între ele. S-a convenit apoi asupra liberalizării progresive a prestării
serviciilor transfrontaliere, aceasta având ca scop dezvoltarea unui sector de
servicii orientat spre piață55.
55
Ghidul integrării europene al Republicii Moldova, Publicație apărută în cadrul proiectului Dialoguri Europene
implementat de Institutul pentru Dezvoltare și Inițiative Sociale „Viitorul” cu suportul financiar al Fundației
Friedrich Ebert, Chișinău, 2006, p. 55.
56
Pristaș A.I. Implicarea României în Politica de vecinătate a Uniunii Europene.Cluj-Napoca, 2015, p. 86.
34
document „implementarea sa va contribui la îndeplinirea prevederilor Acordului de
Parteneriat și Cooperare (APC) și va încuraja și susține obiectivul Moldovei vizând
integrarea pe mai departe în structurile economice și sociale europene”57.
Cooperarea regională și transfrontalieră era parte integrantă a acestui Plan de
Acțiuni fiind prevăzută „intensificarea contactelor și capacității regionale
transfrontaliere prin preluarea oportunităților și provocărilor care rezultă din
extinderea UE; încurajarea inițiativelor locale și regionale în vederea stabilirii și
dezvoltării cooperării transfrontaliere; atragerea atenției speciale la implementarea
noilor Programe de Vecinătate și susținerea dezvoltării acestora prin implicarea
activă la nivelurile locale și regionale; asigurarea unui suport la dezvoltarea
resurselor umane și a altor capacități ai autorităților locale și regionale pentru a
asigura o eficientă implementare a acțiunilor de cooperare transfrontalieră”58.
57
Ghidul integrării europene al Republicii Moldova, p. 72.
58
Planul de Acțiuni UE-Moldova, p. 31.
59
Pristaș A.I. Implicarea României în Politica de vecinătate a Uniunii Europene.Cluj-Napoca, 2015, p. 86.
60
European Neighbourhood andPartnership Instrument, Republic of Moldova, Country Strategy Paper 2007-2013,
p. 35.
35
zone de valori comune, prosperitate și stabilitate, o mai bună cooperare și integrare
economică și regională. Astfel, prin intermediul Instrumentului European de
Vecinătate și Parteneriat (IEVP), UE a alocat finanțări importante pentru programe
în Republica Moldova pe parcursul perioadei 2007-2010, în valoare de 209,7
milioane de euro61, iar în perioada 2011-2013 de 273,14 milioane de euro62.
61
European Neighbourhood and Partnership Instrument, Republic of Moldova, National Indicative Programme
2007-2010, p. 3.
62
Ibidem, p. 12.
63
European Neighbourhood & Partnership Instrument, Cross-Border Cooperation, Strategy Paper 2007-2013,
Indicative Programme 2007-2010, p. 33.
64
Pristaș A.I. Implicarea României în Politica de vecinătate a Uniunii Europene. Cluj-Napoca, 2015, p. 87.
36
Începând cu 7 mai 2009 Republica Moldova participă la inițiativa
Parteneriatului Estic contribuind activ la dezvoltarea dimensiunii bilaterale și a
celei multilaterale.
65
Cea de-a şaptea reuniune a Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii Moldova (GAERM), 11 martie
2013, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene al Republicii Moldova,
http://www.mfa.gov.md/comunicate-presa-md/494295/, (vizitat 21.05.2018).
66
Reuniune istorică la Chișinău, 1 septembrie 2014,
Cotidianul,https://ro.wikipedia.org/wiki/Rela%C8%9Biile_dintre_Republica_Moldova_%C8%99i_Uniunea_Europe
an%C4%83#2009-prezent, (vizitat21.05.2018).
67
EU Gives Moldovans 'Action Plan' For Visa-Free Travel, 24 ianuarie 2011, Radio Free Europe/Radio Liberty,
https://www.rferl.org/a/moldova_eu_visa-free_travel/2286182.html, (vizitat 21 mai 2018).
37
La cel de-al III-lea Summit al Parteneriatului Estic de la Vilnius care a avut
loc pe 28 și 29 noiembrie 2013 Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere,
inclusiv pentru o Zonă de liber schimb aprofundat și cuprinzător (ZLSAC) și de
liberalizare a regimului de vize cu Uniunea Europeană69.
68
Lithuanian minister: EU, Moldova may shift to visa-free travel in early 2014, Interfax-Ukraine, 18 octombrie
2013, https://www.kyivpost.com/article/content/russia/lithuanian-minister-eu-moldova-may-shift-to-visa-free-travel-
in-early-2014-330672.html, (vizitat 21.05.2018).
69
Acordul de Asociere a RM cu UE a fost PARAFAT. Iurie Leancă: Moldova, astăzi am asigurat drumul nostru
spre UE!, Timpul.md, 29 noiembrie 2013, https://www.timpul.md/articol/acordul-de-asociere-a-rm-cu-ue-a-fost-
parafat--iurie-leanca-moldova-astazi-am-asigurat-drumul-nostru-spre-ue-51936.html , (vizitat 21.05.2018).
70
Consiliul UE şi-a dat acordul pentru liberalizarea vizelor pentru cetăţenii moldoveni, mediafax.ro, 14 martie 2019,
http://www.mediafax.ro/politic/consiliul-ue-si-a-dat-acordul-pentru-liberalizarea-vizelor-pentru-cetatenii-
moldoveni-12264962, (vizitat 21.05.2018).
71
Jurnalul Oficial al UE: Cetăţenii din R. Moldova pot călători FĂRĂ VIZE în ţările UE, Ziarul de gardă, 8 aprilie
2018, https://www.zdg.md/stiri-vechi/doc-jurnalul-oficial-al-ue-cetatenii-din-r-moldova-pot-calatori-fara-vize-in-
tarile-ue, (vizitat 21.05.2018).
38
Concluzionând, putem menționa faptul că poziționarea geografică a
Republicii Moldova în regiunea de sud-est a Europei, ne oferă posibilitatea de a
dispune și profita de un spectru larg de proiecte și programe transfrontaliere prin
prisma Politicii de Vecinătate. Aceast lucru se amplifică o dată cu primirea
României a statului de stat membru UE. În acest context, atît Republica Moldova,
cît și Uniunea Europeană, ambele sunt interesate de menținerea și dezvoltarea unei
cooperări transfrontaliere regionale eficiente. Chiar și așa, dezvoltarea pe mai
departe a unor mecanisme bilaterale și multilaterale de cooperare, prin promovarea
unei bune guvernanțe bazate pe respectarea valorilor europene, sunt singurele
soluții ale UE pentru stabilizarea zonelor din vecinătatea sa. Republica Moldova
este în acest moment statul cel mai apropiat de „modelul” european, dar, şi aici,
existenţa unui clivaj între taberele politice privitoare la o posibilă aderare la UE,
făcând posibilă modificarea preferinţelor politice ale statului moldovean.
39
2.3 Concluzii la capitolul 2
40
3. APLICAREA CERCETĂRII ȘI STUDIERII COOPERĂRII
TRANSFRONTALIERE A REPUBLICII MOLDOVA
Roșcovan M., Puntea M., Bulat V., Miron V. Ghid de cooperare transfrontalieră. Chișinău: Editura EPIGRAF,
72
2010, p. 129.
41
servicii, capital), prevenirea activităţilor economice ilegale şi reducerea poluării
transfrontaliere a mediului. Pentru implementarea proiectelor CBC în cele patru
state eligibile, Comisia Europeană aloca anual un buget de circa 26,5 mil. Euro73.
Repartiţia resurselor financiare alocate pentru Programul TACIS CBC se efectua
conform priorităţilor stabilite în cadrul Regulamentului TACIS74:
73
Tacis Cooperarea Transfrontalieră: Document strategic şi program indicativ 2004-2006, adoptat de
CE la 21.11.2003.
74
Regulamentul CE 99/2000.
42
Anume acest subprogram a stat la baza dezvoltării ulterioare a
instrumentelor de cooperare trasfrontalieră de care Republica Moldova beneficiază
din partea Uniunii Europene.
CE la 21.11.2003.
43
echipamentului, realizarea lucrărilor de construcţie şi formarea infrastructurii este
prevăzut un buget de 2 mil. Euro.
76
Roșcovan M., Puntea M., Bulat V., Miron V. Ghid de cooperare transfrontalieră. Chișinău: Editura EPIGRAF,
2010, p. 134.
77
Ibidem, p. 135.
44
Prioritatea 1.Dezvoltarea economică locală.
Protecţia mediului.
Dezvoltarea economiei locale.
Planificarea teritorială şi dezvoltarea infrastructurii.
Dezvoltarea turismului.
Învăţământul şi serviciile sociale.
Roșcovan M., Puntea M., Bulat V., Miron V. Ghid de cooperare transfrontalieră. Chișinău: Editura EPIGRAF,
78
2010, p. 137.
45
eligibile în cadrul programului de cooperare transfrontalieră TACIS
SPF, având deja o experienţă destul de îndelungată de participare în
proiectele de cooperare transfrontalieră.
Cea mai solicitată măsură eligibilă din program a fost „Dezvoltarea
economică locală”, în cadrul acesteia fiind înaintate spre finanţare 23
de propuneri de proiecte, ceea ce reprezintă 35,8% din totalul
propunerilor. Acţiuni specific sunt „Dezvoltarea acţiunilor
transfrontaliere de formare a personalului din IMM” şi „Dezvoltarea
infrastructurii de afaceri”, fapt ce denotă necesitatea unei varietăţi de
mecanisme şi cadre de sprijin, care să poată motiva dezvoltarea IMM:
instruire, consultanţă, acces la infrastructura relevantă, de exemplu,
incubatoarele de afaceri (centrele de afaceri, centrele de expoziţii),
crearea unor reţele de sprijin transfrontalier, cooperarea la nivel
local/regional pentru înfiinţarea unor structuri comune de sprijin şi
asociaţii de afaceri etc. Respectiv cele mai multe propuneri de proiecte
au fost prezentate de organizaţii non-profit în particular din
Municipiul Chişinău (11 propuneri).
Pe locul doi după nivelul de solicitare este acţiunea „Provocări de
mediu”, fiind depuse 16 propuneri de proiecte, ceea ce reprezintă
26,6%. În cadrul acţiunii se solicită proiecte ce vizează dezvoltarea şi
îmbunătăţirea depozitării deşeurilor (15,6% din totalul propunerilor).
Acţiunea „Provocări de mediu” este urmată de acţiunea „Dezvoltarea
la nivel local a sistemelor pentru furnizarea apei şi/sau purificarea apei
şi canalizare” (7,8% din totalul propunerilor). Proiectele în acest
domeniu sunt înaintate cu preponderenţă de autorităţile publice locale.
Cele mai multe propuneri au parvenit din raionul Hânceşti, în special
privind aprovizionarea cu apă potabilă, deşi problema în cauză
persistă în toate localităţile rurale. De menţionat că problema de
mediu a avut cea mai mare susţinere din partea programului.
Pe locul trei după numărul propunerilor înaintate (18,8% din totalul
celor prezentate) este acţiunea „Probleme sociale”, în special sunt
foarte solicitate proiectele ce ţin de prestarea şi dezvoltarea serviciilor
pentru grupurile dezavantajate ale populaţiei. Propunerile de proiecte
din acest domeniu au fost pe locul doi după numărul celor selectate
pentru finanţare, accentul fiind pus pe preluarea experienţei
partenerilor şi susţinerea acţiunilor în zonele rurale ce ţin de
ameliorarea situaţiei populaţiei în vârstă, a invalizilor şi persoanelor
cu handicap prin crearea serviciilor sociale de alternativă (centre de zi,
46
servicii de asistenţă la domiciliu, spaţii pentru recuperare şi reintegrare
socială).
Deşi domeniul turismului este unul de perspectivă în zona
transfrontalieră, numărul propunerilor de proiecte a fost mai limitat,
având o pondere de doar 6,2% din totalul propunerilor.
încercare ce merită încurajare este prezentarea în premieră a
proiectelor de reabilitare a infrastructurii drumurilor secundare la
frontieră. Numărul proiectelor a fost foarte modest (3,1% din totalul
propunerilor prezentate), dată fiind complexitatea şi dificultatea
elaborării unui asemenea proiect.
Roșcovan M., Puntea M., Bulat V., Miron V. Ghid de cooperare transfrontalieră. Chișinău: Editura EPIGRAF,
79
2010, p. 139-140.
47
4. Programul Operațional Comun România-Ucraina-Republica
Moldova 2007-2013.
Acest program este finanțat prin IEVP CBC 2007-2013, ca parte a Politicii
Europene de Vecinătate, fiind adoptat de către Comisia Europeană prin Decizia nr.
3806 din 29.07.200880. El are drept scop „evitarea creării de noi linii de demarcație
între UE și vecinii săi”, prin implementarea unor proiecte care să contribuie la „o
mai strânsă cooperare politică, economică, culturală și în domeniul securității” 81.
Astfel, în contextul necesității existenței unor granițe sigure, programul și-a propus
să stimuleze potențialul de dezvoltare al zonei de frontieră, favorizând realizarea
unor contacte bilaterale directe între partenerii de pe ambele părți ale granițelor,
pentru a îmbunătăți situația socio-economică, dar și pe cea a mediului. În fond, este
stabilit un cadru pentru cooperarea transfrontalieră bilaterală - între România ca
stat membru al UE și Ucraina, pe de o parte, respectiv Republica Moldova, pe de
altă parte, - dar și la nivel trilateral.
80
Programul Operațional Comun România-Ucraina-Republica Moldova ENPI CBC 2007-2013, Secretariatul
TehnicComun, Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Iași, Romania - Republica Moldova.
81
Programul Operațional Comun România-Ucraina-Moldova 2007-2013 (versiunea 2008), p. 4.
82
Ibidem, p. 5.
48
încurajarea contactelor și cooperării între locuitorii zonelor de
graniță”83.
Toate aceste obiective generale ale IEVP, care vizează domeniul cooperării
transfrontaliere, dar și obiectivele specifice ale programului, au fost urmărite
prin intermediul a trei priorități84, cu domeniile cheie specifice, numite
măsuri85:
83
Programul Operațional Comun România-Ucraina-Republica Moldova ENPI CBC 2007-2013, Secretariatul
Tehnic Comun, Biroul Regional pentru Cooperare Transfrontalieră Suceava pentru Granița România-Ucraina.
84
Programul Operațional Comun România-Ucraina-Moldova 2007-2013 (versiunea 2008), p. 6.
85
Programul Operațional Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013.Priorități și măsuri.
86
Programul Operațional Comun România-Ucraina-Republica Moldova 2007-2013 - finanțat din ENPI.
87
Ibidem.
49
de cealaltă a frontierei. Obligatoriu unul dintre parteneri trebuie să fie din
Republica Moldova, iar acesta trebuie să aibă cel puțin un partener din România,
și/sau din Ucraina88.
88
Joint Operational Programme Romania-Ukraine-Republic of Moldova 2007-2013.Guidelines for Grant Applicants,
Priority 1 – Towards a more competitive border economy and Priority 2 - Environmental challenges and emergency
preparedness, p. 14.
89
Regulamentul (CE) NR.951/2007 al Comisiei…, L 210/21, art. 4.
90
Regulamentul (CE) NR.951/2007 al Comisiei…, L 210/11, art.2 (7).
91
Cristian Ghinea, Bianca Toma, Bune practici în relația România - Republica Moldova. Modele de parteneriat,
PolicyMemo, nr. 47, CRPE, septembrie 2013, p. 7.
92
Policy Memo, nr 46, Centru Romȃn pentru Politici Europene, august 2013, p.5.
93
Dragoș Dinu, Ludmila Gamurari, The Joint Operational Program Romania – Ukraine – Republic of Moldova.
Current challenges and further developments, Policy Memo, nr. 36, CRPE, A new framework for better cooperation:
Romania-Ukraine-Moldova, Centrul Român de Politici Europene, Februarie 2013, p. 4.
50
ce mai crescut al statelor participante, însă la nivel sistemic era nevoie de mult mai
mult.
Buletin electronic, Secretariatul Tehnic Comun al Programului Operațional Comun România – Ucraina –
94
95
Buletin electronic, Secretariatul Tehnic Comun al Programului Operațional Comun România – Ucraina –
Republica Moldova 2007 - 2013, nr. 1, 2015, p. 5.
96
Raportul anual 2014 cu privire la Asistența Externă acordată Republicii Moldova, Direcția monitorizare și
evaluare a Direcției generale coordonarea politicilor, asistenței externe și reforma administrației publice centrale din
cadrul Cancelariei de Stat, august 2015, p. 17.
54
„Prevenirea și protecția împotriva inundațiilor din bazinele râurilor Prut și
Siretul de Sus prin implementarea unui sistem de monitorizare modern cu stații
automate – EAST AVERT”, este un proiect coordonat de către Ministerul Mediului
și Schimbărilor Climatice din România. Bugetul total a fost de 9.278.000 de euro,
din care 8.329.000 de euro reprezintă finanțarea UE. Scopul proiectului este
„reducerea vulnerabilității localităților din regiunile de frontieră în fața inundațiilor
prin efectuarea de lucrări de modernizare la Complexul hidrologic Stânca-Costești,
îmbunătățirea sistemului de avertizare prin instalarea de sisteme de monitorizare în
bazinele râurilor Siret și Prut și creșterea capacității de reacție a populației prin
măsuri de informare”. Prin implementarea acestui proiect se urmărește crearea unui
sistem modern de monitorizare care va asigura prevenirea și protecția împotriva
inundațiilor în bazinele superioare ale râurilor Prut și Siret.
56
În contextul întrebării precedente, am ținut să aflăm răspuns la întrebarea
dacă este necesară, în genere, existența unei cooperări transfrontaliere în
menținerea relațiilor între stare. Răspunsurile respondenților sunt reflectate în
următoarele date:
58
3.2Interesele și perspectivele Republicii Moldova în contextul cooperării
transfrontaliere
97
Roșcovan M., Puntea M., Bulat V., Miron V. Ghid de cooperare transfrontalieră. Chișinău: Editura EPIGRAF,
2010, p. 85.
98
Ibidem.
59
De menţionat, de asemenea, că unităţile administrativ-teritoriale din
România şi Ucraina posedă un potenţial de cooperare mult mai mare în comparaţie
cu raioanele minuscule din Republica Moldova (în comparaţie cu judeţele
româneşti şi regiunile ucrainene). Aceasta se explică atât prin diferenţele de
teritoriu şi potenţial economic, cât şi prin vulnerabilitatea organelor publice locale
din Moldova. Totodată, trebuie de menţionat că poziţia de membru cu drepturi
depline a României în Uniunea Europeană, sprijinită de fonduri semnificative, a
contribuit la constituirea unui sector cu potenţial de implementare a proiectelor
relativ puternic, capabil să gestioneze activităţi de cooperare transfrontalieră.
Necesităţile regiunilor moldoveneşti de frontieră de a înfăptui activ
măsurile de cooperare transfrontalieră pot fi grupate în trei categorii99:
1. Necesităţi ale administraţiei publice locale.
2. Necesităţi raportate la cadrul de cooperare.
3. Necesităţi legate de implicarea societăţii civile în activităţi de cooperare
transfrontalieră.
99
Roșcovan M., Puntea M., Bulat V., Miron V. Ghid de cooperare transfrontalieră. Chișinău: Editura EPIGRAF,
2010, p. 86.
100
Ibidem.
60
funcţionarilor responsabili de activitatea euroregiunilor sunt tangenţial stipulate
obligaţiunile de serviciu legate de cooperarea transfrontalieră. Implicarea
funcţionarilor publici în activităţile de cooperare transfrontalieră este
nepermanentă şi secundară în raport cu activităţile de bază.
Roșcovan M., Puntea M., Bulat V., Miron V. Ghid de cooperare transfrontalieră. Chișinău: Editura EPIGRAF,
101
2010, p. 86.
61
Euroregiunilor presupune stabilirea unor relaţii de colaborare directe între
asociaţiile şi uniunile profesionale, structurile desconcentrate şi descentralizate din
unităţile administrativ-teritoriale partenere. Totodată, existenţa în sine a informaţiei
(chiar şi bine organizate) nu va aduce beneficii dacă nu este accesibilă tuturor celor
interesaţi, de aceea este important să existe şi mijloacele necesare de transmitere a
informaţiei spre utilizatori. Aceasta necesită crearea unor structuri în care actorii
cooperării transfrontaliere să poată să se informeze şi să se documenteze, să vină
cu iniţiative şi proiecte ce vizează dezvoltarea regiunii.
Roșcovan M., Puntea M., Bulat V., Miron V. Ghid de cooperare transfrontalieră. Chișinău: Editura EPIGRAF,
102
2010, p. 87.
62
cu mici excepţii încă nu poate să promoveze activităţi de cooperare transfrontalieră
la nivelul corespunzător. Iniţiativa civilă în promovarea activităţilor de colaborare
transfrontalieră în cadrul euroregiunilor este încă la un nivel scăzut.
Obiective:
Activităţi:
103
Roșcovan M., Puntea M., Bulat V., Miron V. Ghid de cooperare transfrontalieră. Chișinău: Editura EPIGRAF,
2010, p. 87.
104
Ibidem, p. 88.
63
Instruirea aleşilor locali şi a funcţionarilor publici implicaţi în activităţile
de cooperare transfrontalieră. Pornind de la necesităţile identificate, instruirea ar
trebui orientată în două direcţii de bază:
Obiective:
Activităţi:
Roșcovan M., Puntea M., Bulat V., Miron V. Ghid de cooperare transfrontalieră. Chișinău: Editura EPIGRAF,
105
2010, p. 89.
65
1. Crearea centrelor de sprijinire a cooperării transfrontaliere, de
informare şi documentare.
Crearea unor astfel de centre a demarat oficial în unele centre raionale, dar
este încă în faza de procesare. Centrele de informare şi documentare vor oferi
publicului diverse informaţii privind organizarea şi funcţionarea euroregiunilor,
precum şi oportunităţile de colaborare în diverse domenii. Cea mai importantă
funcţie va fi însă asigurarea unei continue informări şi susţineri pentru elaborarea
şi promovarea proiectelor în cadrul programelor de finanţare externă a Uniunii
Europene. Totodată aceste centre vor funcţiona ca o „anticameră a consiliilor
euroregiunilor”, unde se vor acumula iniţiativele provenite de la societatea civilă şi
agenţii economici pentru proiecte de cooperare.
66
Promovarea colaborării dintre agenţii economici din euroregiune prin
organizarea de Forumuri de Afaceri, conferinţe şi seminare tematice.
Obiective:
Roșcovan M., Puntea M., Bulat V., Miron V. Ghid de cooperare transfrontalieră. Chișinău: Editura EPIGRAF,
106
2010, p. 90.
67
Dezvoltarea capacităţilor manageriale şi de acţiune a organizaţiilor
non-guvernamentale.
Activităţi:
Proiecte Acțiuni
1. Consolidarea • Sprijinirea constituirii şi dotării structurilor de
organizatorică şi cooperare
instituţională a cadrului transfrontalieră din cadrul consiliilor raionale
cooperării • Instruire în domeniul cooperării transfrontaliere
68
transfrontaliere • Elaborarea strategiilor de participare a raioanelor în
cadrul euroregiunilor
• Editarea materialelor didactice şi de sinteză.
2. Dezvoltarea cadrului • Crearea paginilor WEB ale euroregiunilor
informaţional al • Editarea buletinelor informative, ziarului/revistei
euroregiunilor: euroregiunilor
comunicare, • Programe TV şi radio în domeniul cooperării
diseminare, promovare transfrontaliere
• Crearea bazelor de date, sistemelor informaţionale şi de
monitorizare comune.
3. Crearea centrelor de • Crearea centrelor de informare şi documentare
informare, documentare • Crearea centrelor de informare, consultanţă şi
şi promovare a management al proiectelor.
activităţilor economice
4. Sprijinirea iniţiativei • Vizite de studiu şi schimb de experienţă
locale de extindere a • Sprijinirea organizării forumurilor de afaceri,
cooperării conferinţe şi seminare tematice
transfrontaliere • Organizarea târgurilor şi expoziţiilor regionale
• Consolidarea capacităţii de participare în proiecte
transfrontaliere a organizaţiilor neguvernamentale
• Programe de instruire sau participări la cursuri de
instruire în diverse domenii în vederea îmbunătăţirii
activităţii organizaţiilor neguvernamentale, promotori ai
activităţilor de colaborare transfrontalieră
• Organizarea de manifestări comune în domeniile
social, protecţia mediului, cultură, educaţie şi sport.
5. Studii de fezabilitate • Studii în domeniul armonizării legislaţiilor
şi armonizare a • Studii de fezabilitate pentru fundamentarea proiectelor
legislaţiei în cadrul de cooperare transfrontalieră.
69
euroregiunii
70
3.3 Concluzii la capitolul 3
72
state în acest domeniu cu mai mult discernământ şi mai multe eforturi de
sincronizare cu partenerii de euroregiuni.
În procesul aplicării Politicii Europene de Vecinătate, un rol important le
va reveni ţărilor şi regiunilor frontaliere. Ca ţara de graniţă a Uniunii Europene,
Republica Moldova are atât oportunitatea, cât şi responsabilitatea dezvoltării unor
relaţii de cooperare transfrontalieră în scopul realizării obiectivelor fixate prin
Acordul de Parteniariat şi Cooperare şi Planul de Acţiune Republica Moldova–EU.
Cooperarea regional transfrontalieră în cadrul euroregiunilor este caracterizată, pe
de o parte, prin existenţa suficienţei cadrului legal pentru coordonarea, planificarea
activităţilor în euroregiuni, colaborarea transfrontalieră la nivel de proiecte
comune, iar pe de altă parte, prin existenţa dificultăţilor de ordin legal şi
institutional.
În baza cercetărilor efectuate şi în scopul dinamizării și eficientizării
procesului de cooperare transfrontalieră a Republicii cu regiunile menționate
anterioe, putem recomanda următoarele:
I. pe termen lung:
Revitalizarea structurii guvernamentale a Republicii Moldova pentru
sprijinirea şi coordonarea cooperării regionale transfrontaliere.
Intensificarea şi consolidarea participării regiunilor de frontieră ale
Republicii Moldova în cadrul euroregiunilor de către Euroregiunile
“Prutul de Sus”, „Siret–Prut–Nistru” şi „Dunărea de Jos” şi a creării în
comun cu partenerii europeni a unei infrastructuri modern de
colaborare transfrontalieră.
II. pe termen mediu şi scurt:
Consolidarea capacităţii de absorbţie a fondurilor structurale europene
destinate pentru dezvoltarea cooperării regionale transfrontaliere, în
special în cadrul Politicii Europene de Vecinătate – programul
Cooperarea Regională Transfrontalieră.
Creşterea capacităţii regiunilor de frontieră (din punct de vedere
instituţional, financiar, decizional) pentru susţinerea propriului proces
73
de dezvoltare. Crearea şanselor egale în ce priveşte accesul la
informare, cercetare–dezvoltare tehnologică, educaţie şi formare
continuă.
Utilizarea posibilităţilor suplimentare de colaborare şi integrare în UE
pe calea dezvoltării de mai departe a parteneriatului subregional al
euroregiunilor „Prutul de Sus”, „Dunărea de Jos” şi „Prut–Siret–
Nistru” cu unităţile administrativ-teritoriale din ţările UE.
74
BIBLIOGRAFIE
1. Jurnalul Oficial al UE: Cetăţenii din R. Moldova pot călători FĂRĂ VIZE în
ţările UE, Ziarul de gardă, 8 aprilie 2018, https://www.zdg.md/stiri-
vechi/doc-jurnalul-oficial-al-ue-cetatenii-din-r-moldova-pot-calatori-fara-
vize-in-tarile-ue.
9. Gabbe J., Malchus V., Martinos H. AEBR - European Commission (ed.): 3rd
edition «Practical Guide to Cross-border Co-operation». Guide 2000
(German) - Regional Policy, 3rd edition 2000.
11. Agreement Between The Government of The United States of America and
The Government of Canada Regarding The Application of Their
Competition and Deceptive Marketing Practices Laws, signed August 3,
1995.
13. Association Agenda between The European Union and The Republic of
Moldova, Bruxelles, 26 iunie 2014, http://eeas.europa.eu/moldova/pdf/eu-
moldova-association-agenda-26_06_en.pdf.
14. Association Agreement between the European Union and its Member States,
of the one part, and Ukraine, of the other part, Official Journal of the
European Union, 29.5.2014, L 161,
76
http://eeas.europa.eu/ukraine/docs/association_agreement_ukraine_2014_en.
pdf.
19. Brie M., Horga I. Europa: frontiere culturale interne sau areal cultural unitar,
în Moldoscopie, nr. 3 (L), Chișinău: CEP-USM, 2010, 15 p.
23. Cârmaciu D., Csûrös G., Domocoș C., Miheș C., Horga I., Pătrăuș M și
alții.Stadiul actual al reglementărilor naționale și comunitare în domeniul
cooperării transfrontaliere.Editura Primus Oradea, 2009.
77
24. Carta Europeană a Autonomiei Locale din 15.10.85, ratificată prin Hotărârea
Parlamentului nr. 1253-XIII din 16.07.97, publicată în ediția oficială
„Tratate internaționale”, 1999, volumul 14,
https://www.google.ro/url?sa=t&rct=j&q=&esrc=s&source=web&cd=1&ve
d=0CB4QFjAAahKEwipfr5pY3IAhVMjSwKHUKCVE&url=http%3A%2F
%2Fwww.inj.md%2Ffiles%2Fu4%2F2_7_2_CARTA_EUROPEANA_A_A
UTONOMIEI_LOCALE.doc&usg=AFQjCNH46iRPnKVHd3ZVpMjJzPTdt
O184A&sig2=tbQ5-OnmO39lc5S9i9waLg&bvm=bv.103388427,d.bGg.
27. Cea de-a şaptea reuniune a Grupului pentru Acţiunea Europeană a Republicii
Moldova (GAERM), 11 martie 2013, Ministerul Afacerilor Externe și
Integrării Europene al Republicii Moldova,
http://www.mfa.gov.md/comunicate-presa-md/494295/.
79
educatiei-cercetariitiintifice-i-culturii-intre-romania-i-republica-moldova-
continuata-prin-trei-acorduri.
36. Consiliul UE şi-a dat acordul pentru liberalizarea vizelor pentru cetăţenii
moldoveni, mediafax.ro, 14 martie 2019,
http://www.mediafax.ro/politic/consiliul-ue-si-a-dat-acordul-pentru-
liberalizarea-vizelor-pentru-cetatenii-moldoveni-12264962.
40. Ghinea C., Toma B. Bune practici în relația România - Republica Moldova.
Modele de parteneriat.Policy Memo, nr.47, CRPE, 2013, 24 p.
80
43. Declarația comună a reuniunii la nivel înalt de la Praga privind Parteneriatul
Estic, Praga, 7 mai 2009, (1),
http://register.consilium.europa.eu/doc/srv?l=RO&f=ST%208435%202009
%20INIT.
44. Dinu D., Gamurari L. The Joint Operational Program Romania – Ukraine –
Republic of Moldova.Current challenges and further developments, Policy
Memo, nr. 36, CRPE, A new framework for better cooperation: Romania-
Ukraine-Moldova, Centrul Român de Politici Europene, Februarie 2013,
http://www.crpe.ro/wp-content/uploads/2013/02/Trilaterala-romania-
ucraina-ok.pdf.
45. Eșanu R., Goraș-Postică V., Grosu V., Sclifos L., Solovei R., Vasilescu G.
Integrare europeană pentru tine. Chișinău: Centrul Educațional PRO
DIDACTICA, 2009, 138 p.
46. EU Gives Moldovans 'Action Plan' For Visa-Free Travel, 24 ianuarie 2011,
Radio Free Europe/Radio Liberty, https://www.rferl.org/a/moldova_eu_visa-
free_travel/2286182.html.
81
50. European Union, External Action, European Neighbourhood Instrument
2014-2020 - Programming documents,
http://eeas.europa.eu/enp/documents/financing-the-enp/index_en.htm.
60. Joint Declaration of the Eastern Partnership Summit (Riga, 21-22 May
2015), (1), http://www.consilium.europa.eu/en/meetings/international-
summit/2015/05/Riga-Declaration- 220515-Final_pdf.
82
61. Joint Declaration of the Eastern Partnership Summit , Warsaw, 29-30
September 2011, 14983/11 PRESSE 341,
http://www.consilium.europa.eu/uedocs/cms_data/docs/pressdata/en/ec/1248
43.pdf.
83
68. Lithuanian minister: EU, Moldova may shift to visa-free travel in early
2014, Interfax-Ukraine, 18 octombrie 2013,
https://www.kyivpost.com/article/content/russia/lithuanian-minister-eu-
moldova-may-shift-to-visa-free-travel-in-early-2014-330672.html.
69. Roşcovan M., Bulat V., Puntea M., Miron V. Ghid de cooperare
transfrontaliera. Chișinău, Editura EPIGRAF, 2010, 285 p.
78. Policy Memo, nr 46, Centru Romȃn pentru Politici Europene, august 2013.
85
politicilor, asistenței externe și reforma administrației publice centrale din
cadrul Cancelariei de Stat, august 2015.
96. Băieșu S., Guțu V., Cujbă V., Milicenco S. Analele științifice ale USM.
Științe socioumaniste. Volumul II. Chișinău: CEP USM, 2013.
86
99. Parlicov V. Interviu pentru postul de Radio Europa Liberă, din 12
noiembrie 2015. Interviu accesibil la:
http://www.europalibera.org/content/article/27359589.html.
87