Geometrie afină

Conf. Univ. Dr. Cornel Pintea

E-mail: cpintea math.ubbcluj.ro

Cuprins
1 Săptămâna 4: Proprietăţi laticeale. Spaţiul afin K n . Mulţimi convexe. 1

2 Noţiuni şi rezultate teoretice. 1

2.1 Proprietăţi laticeale ale structurii afine. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
2.2 Structura afină a spaţiului vectorial K n . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 1
2.3 Submulţimile convexe ale unui spaţiu vectorial real . . . . . . . . . . . . . . . 2
2.3.1 Teorema lui Carathéodory . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 2
2.4 Probleme . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

Coordonator: Conf. Univ. Dr. Cornel Pintea

Departmentul de Mathematică,
Universitatea “Babeş-Bolyai”
400084 M. Kogălniceanu 1,
Cluj-Napoca, România

1
MLR0015-Geometrie Afină, Seminar Universitatea ”Babeş-Bolyai”, Departmentul de Matematică

1 Săptămâna 4: Proprietăţi laticeale. Spaţiul afin K n . Mulţimi

convexe.

2 Noţiuni şi rezultate teoretice.

2.1 Proprietăţi laticeale ale structurii afine.
Teorema 2.1. Structura afină A(V ) este o latice completă. Pentru o familie oarecare { Ai }i∈ I de
varietăţi liniare ale lui V avem:
\ [

inf Ai = Ai şi sup Ai = af Ai .
i∈ I i∈ I
i∈ I i∈ I

Observaţia 2.2. 1. Dacă A, B ∈ A(V ) şi a ∈ A, b ∈ B, atunci

sup{ A, B} = af( A ∪ B) = a + D ( A) + D ( B) + hb − ai şi inf{ A, B} = A ∩ B.

2. Dacă A ∩ B 6= ∅ şi x ∈ A ∩ B, atunci sup{ A, B} = af( A ∪ B) = x + D ( A) + D ( B) şi

inf{ A, B} = A ∩ B = x + D ( A) ∩ D ( B).

2.2 Structura afină a spaţiului vectorial K n

Propoziţia 2.3. Dacă spaţiile vectoriale V şi W având scalarii ı̂n acelaşi corp K sunt izomorfe, atunci
laticele A(V ) şi A(W ) sunt izomorfe.
Din Propoziţia 2.3 reiese importanţa structurii afine A(K n ) a lui K n . Într-adevăr, orice
spaţiu vectorial n-dimensional peste K este izomorf cu K n , structurile afine ale spaţiilor vec-
toriale n-dimensionale fiind laticeal izomorfe cu A(K n ). Fie A = x0 + D ( A) ∈ A(K n ), iar
{d1 , . . . , dr } o bază a lui D ( A), x0 = ( x1 , . . . , xn ) şi d j = (d1j , . . . , dnj ), j = 1, 2, . . . , r. Aşadar
n r o
A = ( x1 , . . . , xn ) ∈ K | xi = xi + ∑ dij λ j , λ j ∈ K .
n 0
j =1

Relaţiile
r
xi = xi0 + ∑ dij λ j , i = 1, . . . , n (2.1)
j =1
se numesc ecuaţiile parametrice ale varietăţii liniare A. Pe de altă parte, varietăţile liniare ale
lui K n coincid cu soluţiile sistemelor liniare.
Mai precis, orice varietate liniară A ∈ A(K n ) poate fi caracterizată şi astfel:
n n o
A = ( x1 , . . . , xn ) ∈ K | ∑ aij x j = bi , i = 1, . . . , m .
n
j =1

Condiţiile care figurează aici, adică

n
∑ aij x j = bi , i = 1, . . . , m,
j =1

se numesc ecuaţiile implicite ale varietăţii liniare A. Intersecţia a două varietăţi liniare A, B ∈
A(K n ) se caracterizează uşor dacă A şi B sunt date prin sisteme de ecuaţii. Mai precis sis-
temul de ecuaţii a lui A ∩ B se obţine luând ecuaţiile lui A şi B. Varietatea liniară A ∨ B,
subı̂ntinsă de varietăţile liniare A şi B, se caracterizează ı̂nsă mai uşor dacă avem reprezentările
parametrice ale varietăţilor A şi B.

Cornel Pintea Page 1 of 4 © ’Babeş-Bolyai’ University 2016

MLR0015-Geometrie Afină, Seminar Universitatea ”Babeş-Bolyai”, Departmentul de Matematică

2.3 Submulţimile convexe ale unui spaţiu vectorial real

Fie V un spaţiu vectorial real. O mulţime C ⊆ V se numeşte convexă dacă pentru orice
x, y ∈ C segmentul [ xy] := {(1 − t) x + ty : t ∈ [0, 1]} este conţinut ı̂n C.

Observaţia 2.4. 1. Dacă\{Ci }i∈ I este o familie de submulţimi convexe ale spaţiului vectorial real
V, atunci intersecţia Ci este de asemenea o mulţime convexă.
i∈ I

2. Submulţimea M a spaţiului vectiral real V este convexă dacă şi numai dacă

∀m ≥ 1, x1 , . . . , xm , t1 , . . . , tm ∈ [0, 1], t1 + · · · + tm = 1 ⇒ t1 x1 + · · · + tm xm ∈ M.

Definiţia (2.5). Dacă M este o submulţime a lui V, atunci mulţimea

\
conv( M) := {C | M ⊆ C şi C − convexă}

se numeşte ı̂nvelitoarea convexă sau ı̂nchiderea convexă a lui M.

m m
Definiţia 2.6. O combinaţie liniară ∑ λi xi a.ı̂. ∑ λi = 1 şi λ1 , . . . , λm ∈ [0, 1], se numeşte
i =1 i =1
combinaţie convexă.

Propoziţia 2.7. Dacă V este un spaţiu vectorial real şi M ⊆ V este o mulţime nevidă, atunci
n m  m o
conv( M) = ∑ i i m ≥ 1, xi ∈ M, λi ∈ [0, 1], i = 1, m,
x ∑ i = 1 ,

λ λ
i =1 i =1

adică ı̂nvelitoarea convexă a lui M este mulţimea combinaţiilor convexe de elemente din M.

Propoziţia 2.8. Proprietăţile operatorului conv 2.8. 1. M ⊆ conv( M) şi conv( M) este o
mulţime convexă pentru orice M ∈ P (V ).

2. Dacă M ⊆ C şi C este convexă, atunci conv( M ) ⊆ C.1

3. M ⊆ N =⇒ conv( M ) ⊆ conv( N ).2

4. conv( M) = M dacă şi numai dacă M este convexă.

5. conv (conv( M)) = conv( M) pentru orice M ∈ P (V ).3

6. conv( M) ⊆ af( M ) pentru orice M ∈ P (V ).

2.3.1 Teorema lui Carathéodory

Teorema 2.9. (Carathéodory) Dacă V este un spaţiu vectorial real n-dimensional şi M ⊆ V este o
mulţime nevidă, atunci
n m  m o
conv( M ) = ∑ λi xi 1 ≤ m ≤ n + 1, xi ∈ M, λi ∈ [0, 1], i = 1, m, ∑ λi = 1 .

i =1 i =1

1 conv( M )
este cea mai mică mulţime convexă ce conţine mulţimea M.
2 Operatorul 00 conv00 este crescător.
3 Operatorul 00 conv00 este idempotent.

Cornel Pintea Page 2 of 4 © ’Babeş-Bolyai’ University 2016

MLR0015-Geometrie Afină, Seminar Universitatea ”Babeş-Bolyai”, Departmentul de Matematică

2.4 Probleme
1. În spaţiul afin R4 se dau dreapta

D = ( x10 , x20 , x30 , x40 ) + h( p1 , p2 , p3 , p4 )i

şi hiperplanul
( H ) Ax1 + Bx2 + Cx3 + Dx4 + E = 0.
Să se arate că D k H dacă şi numai dacă Ap1 + Bp2 + Cp3 + Dp4 = 0.

2. În spaţiul afin R4 se consideră dreapta


 A1 x1 + B1 x2 + C1 x3 + D1 x4 + E1 = 0
(d) A x + B2 x2 + C2 x3 + D2 x4 + E2 = 0
 2 1
A3 x1 + B3 x2 + C3 x3 + D3 x4 + E3 = 0.

Să se determine vectorii săi directori.

3. Se consideră, ı̂n Rn , hiperplanul H : α1 x1 + · · · + αn xn + β = 0 şi dreapta



 a11 x1 + a12 x2 + · · · + a1n xn = b1
 a21 x1 + a22 x2 + · · · +

a2n xn = b2
∆: .. ..


 . .
n − 1 1 x 1 + a n − 1 2 x 2 + · · · + a n − 1 n x n = bn − 1
 a

Să se arate că  

 α1
 α2 ··· αn 

 a11
 a 12 ··· a1n 

∆k H ⇔  a21
 a22 ··· a2n  = 0.

 .. .. ... .. 

 . . . 

 a n −1 1 a n −1 2 · · · a n −1 n 

4. Se consideră, ı̂n Rn , hiperplanul H = h + hd1 , . . . , dn−1 i şi dreapta ∆ = a + hui. Să se

arate că  
 u1
 u2 · · · un 
 d1
 1 d21 · · · d1n 
∆k H ⇔  .. .. .. ..  = 0,
 . . . . 
n
 1
 d n d2
n −1 · · · d n −1

1

unde u = (u1 , u2 , . . . , un ) şi di = (d1i , d2i , . . . , din ) pentru 1 ≤ i ≤ n − 1.

5. În spaţiul afin R4 se dau dreapta d = (0, 0, 0, 1) + h(1, 0, 1, 0i şi punctele a = (1, 1, −4, 5),
b = (1, 0, −3, 0).

(a) Să se scrie sistemul de ecuaţii al dreptei d.

(b) Să se determine ı̂nvelitoarea afină af( D ∪ { a, b}) şi să se arate că aceasta este un
hiperplan.

6. Demonstraţi Propoziţia 2.7.

7. Dacă C1 , C2 sunt două submulţimi convexe ale lui Rn , arătaţi că C1 + C2 este de aseme-
nea convexă.

Cornel Pintea Page 3 of 4 © ’Babeş-Bolyai’ University 2016

MLR0015-Geometrie Afină, Seminar Universitatea ”Babeş-Bolyai”, Departmentul de Matematică

References
[GaRa] Galbură Gh., Radó, F., Geometrie, Editura didactică şi pedagogică-Bucureşti, 1979.

[ROGV] Radó, F., Orban, B., Groze, V., Vasiu, A., Culegere de Probleme de Geometrie, Lit.
Univ. ”Babeş-Bolyai”, Cluj-Napoca, 1979.

Cornel Pintea Page 4 of 4 © ’Babeş-Bolyai’ University 2016