Sunteți pe pagina 1din 58

ROLUL ASISTENTEI MEDICALE IN

INGRIJIREA GRAVIDEI IN PRIMUL


TRIMESTRU DE SARCINA

1
MOTTO :

” VIATA ESTE O FLACARA CE SE STINGE TOTDEAUNA, DAR


RECAPATA SCANTEIA ORI DE CATE ORI SE NASTE UN COPIL”.

2
CUPRINS
ARGUMENT…………………………………………………………………………...4
CAPITOLUL I NOȚIUNI DE ANATOMIE ȘI FIZIOLOGIE A
APARATULUI REPRODUCĂTOR FEMININ………………………...6
1.1.NOȚIUNI DE ANATOMIE………………………................................................6
1.2.FIZIOLOGIA APARATULUI REPRODUCĂTOR FEMININ……….17
CAPITOLUL II SARCINA……………………………………………………..20
2.1.DIAGNOSTICUL DE SARCINĂ ÎN PRIMUL TRIMESTRU………...21
2.2. DEZVOLTAREA PRODUSULUI DE CONCEPȚIE ÎN PRIMUL
TRIMESTRU DE SARCINĂ……………………………………………………......32
2.3.CONSULTAȚIA PRENATALĂ……………………………………………….37
2.4. PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE LA EXAMINAREA
GRAVIDEI………………………………………………………………………………38
CAPITOLUL III ÎNGRIJIREA GRAVIDEI ÎN PRIMUL
TRIMESTRU DE SARCINĂ…………………………………………………..41
ANEXE…………………………………………………………………………………..51
BIBLIOGRAFIE…………………………………………………………………….58

3
ARGUMENT

„Oamenii trebuie puşi la locul lor, iar cimentul care să-i unească trebuie să
fie dragostea. A voi binele celorlalţi este indispensabil succesului colectiv.
Fiecare dintre noi trebuie să ne facem vrednici de a fi iubiţi”.
„A fost necesar să treacă 30 de secole pentru a cunoaşte ceva din structura
omului. Ar trebui o veşnicie pentru a ştii câte ceva despre sufletul său. Nu este
nevoie decât de o clipă pentru a-1 ucide”.(Voltaire „Homme”)
Profesiunea trebuie să ne facă să devenim înţelepţi, să găsim locul şi rolul
cuvântului plin de bunătate. Dă bolnavului ştiinţa şi talentul tău, dar nu uita
dragostea şi compasiunea.
Lipsa de sensibilitate este o infirmitate. Sensibilitatea noastră, însă, nu
trebuie să depăşească cugetarea dreaptă şi munca metodică. A îngrijii un bolnav
înseamnă să faci totul ca bolnavul să sufere numai din cauza bolii sale şi nu de
frig sau de căldură, din cauza poziţiei incomode, pentru că nu i s-a dat să bea sau
pentru că nu a avut scaun. Viaţa nu are nici o valoare dacă nu poţi fi de folos
altuia. Boala, sub o falsă aparenţă de localizare, atinge fiinţa în totalitatea ei. Cel
care este atins de boală nu este un fizic standard, ci o fiinţă care, pe deasupra,
poartă cu ea iubirile şi urile, amărăciunile şi neliniştile.
Observaţia directă, experienţa proprie, puterea de discernământ specifică
fiinţei umane au dat sens şi valoare luptei cu boala şi au rezistat în confruntarea,
adeseori dramatică, cu disperarea, cu suferinţa, bizuindu-se pe încrederea în actul
de tămăduire şi pe gestul de alinare.
Semnificaţia lucrului „bine făcut” în îngrijirea bolnavului implică o bună
pregătire teoretică, o temeinică pregătire practică, pe fondul bunului simţ care
însumează receptivitatea, bunătatea, altruismul, implicarea, curiozitatea de a ştii,

4
la care. cu timpul se adaugă experienţa, ca procent care nu trebuie să cunoască
stagnare.
Rezultatul lucrului bine făcut se regăseşte în aprecierea şi recunoştinţa
bolnavului, aprecierea medicului, satisfacţia de a fi participat cu competenţă şi
eficienţă la salvarea unei vieţi.
Relaţia gravida – asistentă medicală are ca punct de plecare cunoaşterea
nevoilor gravidei şi adaptarea activităţii de îngrijire la nevoile ei.
Cu toată tehnicizarea actului de îngrijire, cuvântul ce încurajează, gestul ce alină,
privirea ce inspiră încredere, dau sens şi valoare dragostei faţă de oameni,
respectul pentru viaţă, măreţia profesiei care are privilegiul de a îngriji sănătatea
corpului, minţii şi a sufletului oamenilor.
Acesta este şi scopul acestui proiect de a dezvolta şi promova o alta îngrijire
bazată pe comunicare şi încredere. Gravida este o fiinţă umana foarte sensibila şi
care are nevoie de întelegere, de sprijin din partea asistentului medical. Sper ca
acest proiect sa fie de folos colegelor mele în diminuarea suferinţei şi îngrijirii
gravidei în primul trimestru de sarcină.

5
CAPITOLUL I

NOŢIUNI DE ANATOMIE ŞI FIZIOLOGIE A

1.1.NOŢIUNI DE ANATOMIE
Aparatul genital se compune din organe genitale externe, organe genitale
interne şi glande anexe.
Sistemul reproducător la femeie, spre deosebire de cel al bărbatului,
prezintă modificări structurale ciclice, care coincid cu fazele ciclului menstrual, la
rândul său dependent hormonal (estrogeni, progesteroni).
Organele genitale externe cuprind:
- muntele lui Venus;
- formaţiile labiale şi organele erectile, constituite din: bulbii vestibulatori,
clitoris, corpusculii tactili speciali ai labiilor mici.
1. Muntele lui Venus (penilul) este o proeminenţă triunghiulara cu varful în
jos şi baza în sus. Este situat înaintea simfizei pubiene, deasupra labiilor mari, iar
de la pubertate se acoperă cu păr mai gros, spiralat, care se continuă numai pe faţa
laterală a labiilor mari,oprindu-se la comisura posterioară a acestora.
Subtegumentar se află ţesut adipos. Prezintă o sensibilitate crescută, ce îi
conferă un caracter erogen.
2. Formaţiile labiale sunt plici tegumentare ce delimitează despicătura
vulvară. După dimensiuni se împart în labii mari şi labii mici.
Labiile mari sunt două pliuri cutanate situate sub muntele lui Venus, în
partea perineului anterior. Sub ţesutul cu păr se găsesc glande sebacee şi
sudoripare, ţesut fibroelastic, plin de grăsime, vase şi nervi.

6
Anterior se unesc în comisura labială anterioară, iar posterior în comisura
labială posterioară, nefiind unite şi terminandu-se aproape una de alta.
Comisura anterioară se continuă cu muntele lui Venus, iar comisura
posterioară se află în apropierea orificiului anal.
Labiile sunt despărţite printr-un spaţiu strâmt (vestibul vaginal), care dă
spre orificiul vaginal şi apoi spre vagin.
Labiile mici (nimfele) sunt două pliuri cutanate mici, care se întind de la
clitoris oblic în jos, înăuntrul labiilor mari, sunt de culoare roşie-rozată sau brună.
Impreună cu labiile mari delimitează vestibulul vaginal. Labiile mici conţin
glande sebacee şi corpusculi tactili speciali, aşa-numiţi „ai voluptăţii”.

Pe mucoasa labiilor se găseşte un număr mare de glande care secretă


mucus, care alături de secreţia glandelor anexe lubrefiază suprafaţa labiilor şi
vaginului, având rol important în realizarea actului sexual.

7
Anterior, labiile se unesc formând comisura anterioară. Sub comisură se
găsesc prepuţul clitoridian şi clitorisul, iar sub acesta frâul clitoridian.
Vestibulul vaginal este o zonă triunghiulară în care se găsesc clitorisul,
meatul urinar şi glandele periuretrale.
Himenul este o membrană fibro-elastică, slab vascularizată care obturează
intrarea în vagin la femeile virgine.
Se identifică mai multe tipuri de himen: inelar, semilunar, bilobat,
imperforat, hiperperforat, cu sept, ciuruit (clibiform) etc. Himenul prezintă un
orificiu pentru scurgerea sangelui menstrual.
3. Organele erectile ale vulvei, prin structura şi funcţionalitatea lor,
participă la crearea voluptăţii în actul sexual. Sunt reprezentate de clitoris,
corpusculii tactili speciali ai labiilor mici şi bulbii vestibulari.
Clitorisul este un organ impar, median, corespondentul penisului, situat în
parlea anterioară a vulvei, înapoia comisurii anterioare a labiilor. Lungimea sa
este în general de 5-7cm; 2-3 cm pentru rădăcină, 2-3 cm pentru corp şi 1 cm
pentru gland. Este format din doi corpi cavernoşi, cu volum redus înveliţi într-o
membrană fibroelastică.
Corpul în structura sa are doi corpusculi mici (muşchii erectori ai
clitorisului). Pe gland se găsesc câteva glande sebacee care fabrică smegma
clitoridiană.
Bulbii vestibulari se găsesc la baza şi în grosimea labiilor mari. Au o
lungime de aproximativ 4 cm şi 1-2 cm lăţime. Cei doi bulbi se unesc prin
extremităţile anterioare pe dinaintea uretrei, luand aspectul general de potcoavă
cu concavitatea spre exterior.
Extremităţile lor posterioare, mai voluminoase, contribuie în erecţie, alături
de muşchiul constrictor al vaginului, la îngustarea ostiului vaginal şi exprimarea
glandelor Bartholin ţesutul erectil este legat de cel al clitorisului.

8
Din punct de vedere fiziologic, vulva în totalitate protejează actul micţiunii,
labiile dirijand jetul urinar. În actul sexual labiile constituie o prelungire a
canalului vaginal.
Vulva poate avea mai multe poziţii: anterioară (aproximativ la 80% din
femei), verticală, vulva fiind vizibilă în întregime; posterioară, vulva fiind
ascunsă între coapse.
Organele genitale interne cuprind; vaginul, uterul, trompele uterine şi
ovarele, între care există o stransă corelaţie fiziologică. Ele ocupă cea mai mare
parte a pelvisului (micului bazin), străbătand perineul pană la vulvă.

Vaginul este un organ musculo-membranos, care uneşte organele genitale


externe cu organele genitale interne.
El este cilindric, turtit antero-posterior, impar şi median. Se inserează pe
colul uterin mai sus de orificiul extern al acestuia, formand în jurul colului

9
fundurile de sac vaginale anterior, două laterale şi unul posterior, mai profund.
Vaginul este oblic în jos şi înainte.
Peretele său anterior vin în raport cu uretra şi vezica urinară, iar peretele
posterior cu rectul şi excavaţia recto-uterină (Douglas).
În jos vaginul se termină la vulvă de care este separat prin himen. Ca
structură, prezintă o mucoasă dublată de ţesut conjunctiv şi fibre musculare.
Structura mucoasei se modifică sub influenţă hormonală.
Vaginul are lungimea de aproximativ 3 cm la nou-născută, la pubertate 6
cm şi 7-8cm la adultă, grosimea fiind de 2,5 cm. Dimensiunile lui diferă de la 4-
14cm.
Secreţiile vaginale au un rol important în realizarea nu numai a actului
sexual, dar şi pentru stabilirea unui pH vaginal favorabil mobilităţii
spermatozoizilor şi apărării contra agenţilor patogeni.
Flora saprofită este constituită, în cea mai mare parte, de bacilul Doderlein,
ce participă la metabolismul glucidic, eliberand acidul lactic, acesta acidificând
mediul şi impiedicând dezvoltarea altor germeni saprofiţi vaginal.
Cele 52 de specii de microorganisme intravaginale menţin aciditatea
vaginală la un ph cuprins între 4 şi 5.
Secreţia vaginală provine din segmentele vecine sau transsudatul
transepitehal, amestecat cu celule descuamate, glicogen, bacilul Doderlein, acid
lactic, acid piruvic (2-3%).
Uterul este un organ musculo-cavitar, destinat dezvoltării sarcinii şi
expulzie fătului în momentul naşterii.

10
Uterul este un organ unic, median, cu forma triunghiulară, cu o greutate de
50-60 g şi cu o înălţime de 6-8 cm în afara sarcinii.
Are două părţi: superioară, compusă clin corpul uterin şi inferioară
compusă din colul uterin.
Corpul uterin este triunghiular, cu o margine superioară orizontală (fundul
uterin), două unghiuri laterale (coarnele uterine), unde se implantează trompele şi
un unghi inferior continuat prin istm.
Colul uterin are aspect cilindric, este străbătut de canalul cervical şi are o
porţiune intravaginală şi o porţiune supravaginală.
Structură uterului.
Ca structură uterul e constituit din trei straturi:
- musculatură netedă (miometrul);
- căptuşit la interior de o mucoasă (endometrul) formată din celule
cilindrice;
- tapetat spre suprafaţă de peritoneu.
Endometrul (hormonul-sensibil) cuprinde numeroase glande şi un ţesut
conjunctiv de susţinere, bogat în vase de sânge, de asemenea hormono-sensibile.
Uterul este situat în micul bazin, în mijlocul excavaţiei, avand o poziţie de
anteversieflexie în plan genital.

11
Uterul are o mobilitate mare şi îşi menţine poziţia dorită prin mijloacelor de
suspensie:
· ligamentele largi;
· ligamentele rotunde;
· mijloacelor de susţinere;
· aderenţe la vezică şi rect;
· aderenţe la lamele sacro-recto-genito-pubiene;
· perineu.
Raporturile uterului sunt: anterior cu vezica, posterior cu rectul, în sus masa
de anse intestinale ( mai ales colonul şi sigmoidul), lateral trompele implantate de
fiecare parte şi coarnele uterine. Tot lateral se găsesc şi ovarele; în jos se află
vaginul.
Trompele, tubele sau salpingele sunt două conducte ce se întind între ovare
şi uter. Ele conduc ovulul captat spre uter adăpostesc întalnirea ovulului cu
gametul masculin (spermatozoidul) şi permit fecundarea, în treimea inferioară a
uneia dintre ele. Alt rol îl constituie cel de vecr al lichidului folicular, rezultat din
partea ovulară, al cărui conţinut hormonal este favorabil mucoasei utero-tubare.
Structura trompelor cuprinde trei straturi: mucoasa (epiteliu unistratificat
cilindric şi ciliat, un strat subţire de fibre musculare şi stratul seros). Trompele
sunt permeabile pentru aer şi lichide. La ele distingem:
· porţiunea interstiţială cu orificiul tubo-uterin (in grosimea peretelui
uterin);
· porţiunea istmică (mediană) mai ingustă (3-4 cm);
· porţiunea ampulară largă, 7-8 cm lungime.
Infundibulul sau pavilionul trompei, care este capătul peritoneal al trompei,
prezentând orificiul tubo-abdominal circumscris de o perdea de fimbrii.
Dintre acestea una este mai lungă şi se întinde până la ovar, numindu-se
„fimbrie ovarie”.Pavilionul se deschide în cavitatea peritoneală, fiind prevăzut cu
numeroase franjuri.

12
Trompa prezintă un ligament numit „mezosalpinx", format din două foiţe
peritoneale, între care se află un ţesut conjunctiv. Mucoasa la nivelul ampulei este
mai groasă, laxă şi cu numeroase plici longitudinale.
Epiteliul este format dintr-un singur strat de celule cilindrice cu cili, care
prezintă o mişcare spre uter. Tuba prezintă două orificii: unul uterin, cu
deschidere în cavitatea uterină în dreptul fundului uterin şi altul abdominal, în
mijlocul pavilionului tubei, cu deschiderea în cavitatea abdominală.
Ovarele sunt glande perechi cu funcţie dublă (gametogenă şi endocrină).
Sunt aşezate în pelvis de o parte şi de alta a uterului, în cavum retrouterin. Sunt de
mărimea unor nuci uscate, au o culoare albicioasă şi prezintă o suprafaţă
neregulată, cu numeroase cicatrice şi cu şanţuri (la femeie în plină activitate
genitală). Ovarul este singurul organ din cavitatea abdominală neacoperit de
peritoneu, acesta oprindu-se la nivelul lichidului ovarian (mezovariu).
Ovarele sunt fixate de organele vecine prin ligamente (tubo-ovarian, utero-
ovarian, mezo-ovarian) şi prin formaţiuni vasculo-nervoase (artera ovariană,
venele utero-ovariene, vase limfatice şi nervi perivasculari), toate acoperite de
peritoneu.

13
Ovarul este format din două straturi: periferic (extern), numit corticală şi
central (intern), numit medulară. Corticala conţine foliculii ovarieni în diferite
stadii de dezvoltare (primordiali, primari, foliculii de Graaf şi foliculii involutivi),
corpul galben, ţesut conjunctiv, corpul albicans şi atreticum.
Ovarul are două funcţii:
· funcţia gametogenă, de formare şi eliminare a garneţilor feminini –
ovulul;
· funcţia hormonală – secreţia de hormoni sexuali, care creează condiţiile
necesare fecundaţiei, instalării şi menţinerii sarcinii, dezvoltă şi menţin
caracterele sexuale feminine – somatice şi psihice. Acestea se fac prin comanda
axului hipotalamo-hipofizo-ovarian prin FSH şi LH.
Glandele anexe. Glandele Bartholin sunt în număr de două, de formă
ovoidă, au mărimea unui bob de mazăre şi sunt situate de o parte şi de alta a
orificiului vaginal. Canalul lor secretor se deschide în şanţul dintre labiile mici şi
himen. Se dezvoltă la pubertate şi se atrofiată la menopauză, produsul lor
expulzat în timpul actului sexual având un rol importam în lubrifierea căilor
genitale.
Ghindele periuretrale (ale lui Skene), mai numeroase sunt situate în
apropierea uretrei. Orificiile de deschidere se găsesc de o parte şi de alta a
orificiului uretral extern sau al meatului uretral. Se dezvoltă la pubertate şi dispar
după menopauză. Sunt echivalente glandelor prostatice la bărbat.
Ghindele vestibulure mici, foarte numeroase, sunt dispuse pe mucoasa orificiului
vaginal, secreţia lor participand la lubrefierea orificiului vaginal.

14
Glandele mamare sunt în mod normal organe pereche, prezentand la
exterior areola mamară, iar in centrul acesteia, mamelonul.
Sânii prezintă formă, dimensiuni, consistenţă variabile, în funcţie de vârstă,
tip constituţional şi etapele fiziologice ale femeii: menstruaţie, sarcină, alăptare.
Greutatea lor diferă în funcţie de starea funcţională: la naştere au 5 g, la
adulte 200 g la femei ce alăptează aproximativ 500 g. Greutatea ca şi forma celor
doi sâni sunt inegale.

15
Mamelele sunt în număr de două, excepţional existând şi mamele
supranumerare (polimastie), sau pot lipsi unul sau ambii sâni (amastie); poate
exista şi asimetrie mamară (asinomastie) sau poate lipsi mamelonul (atelie).
Descriptiv, la suprafaţă intalnim mamelonul, situat în centru înconjurat de o
aureolă circulară de 3-5 cm diametru, de culoare roz la virgine şi uşor brună la
cele care au născut.
La suprafaţa aureolei se găsesc 10-15 tuberculi Morgagni, glande sebacee,
care in sarcină işi măresc volumul, luand denumirea de tuberculi Montgomery. In
cursul sarcinii, aureola se pigmentează intens, in jurul ei apărand o aureolă
secundară cu o nuanţă mai deschisă.
Mamelonul este o proeminenţă cilindrică sau conică, cu baza largă şi vârful
rotunjit, situat în centru aureolei. Prezintă o suprafaţă neregulată, pe vârful lui se
deschid 15-25 de canale galactofore prin mici orificii (lobi). Lobii sunt alcătuiţi
din lobuli, iar aceştia din acini glandulari.
16
Secreţia laptelui apare la 2-5 zile după naştere, ea putand fi stimulată sau
inhibată la nevoie.
Fazele lactaţiei sunt:
· faza de preparare pentru lactaţie;
· faza de declanşare a lactaţiei;
· faza de intreţinere a lactaţiei.
Creşterea, dezvoltarea şi funcţia glandei mamare sunt sub controlul
estrogenilor şi progesteronului, la care se adaugă PRL (prolactina), TRH (Thyroid
Realising Mormone), hormonii tiroidieni, insulina şi factorii de creştere
epidermică.
Pe parcursul sarcinii, prolactina crește progresiv, doar la nivelul arinilor,
estrogenii şi progesteronul blochează receptorii pentru prolactina. La naştere scad
brutal estrogenii şi progesteronul şi, astfel, prolactina, în cantitate mare, poate
acţiona asupra sintezei de lapte.
Întreţinerea secreţiei lactate este asigurată de: prolactina, ocitocină şi un
fenomen de automatism.
Înaintea secreţiei lactate, sânul elimină colastrul, în primele 3-5 zile de la
naştere.
In primele luni, stimulii pentru secreţia de prolactina şi ocitocină sunt
asiguraţi prin supt, care creează un reflex. Ulterior apare automatismul. Ocitocina
contractă celulele mioepiteliale (netede), producând eliminarea laptelui.

1.2.FIZIOLOGIA APARATULUI REPRODUCĂTOR FEMININ


În cadrul corelaţiilor neuro-hormonale ale organismului femeii,
funcţionează următoarele cicluri, care se condiţionează reciproc:
ciclul hipotalamo-hipofizar, ciclul ovarian(endocrin şi exocrin);
ciclul uterin (endometrial);
ciclul tubar;
ciclul cervical;

17
ciclul vaginal;
ciclul mamar.
Hormonii hipofizari genitali sunt FSH (hormonul foliculo-stimulant), LH
(hormonul luteinizant) şi PRL sau LTH (prolactina sau hormonul luteotrofic).
Aceşti hormoni, alături de ocitocină lobului posterior hipofizar, de
estrogeni şi progesteron, asigură funcţionalitatea ciclurilor enumerate.
Ciclul menstrual normal cuprinde două faze delimitate intre ele de ovulaţie:
Faza preovulatorie (estrogenică, sub influenţa secreţiei de FSH şi, imediat
preovulator, a LH, caracterizată prin maturarea foliculului recrutat şi selecţionat,
purtător al unui ovul.
Foliculul primordial creşte şi se maturează progresiv, se situează către
suprafaţa ovarului şi, ajuns la maturitate, elimină ovulul.
Foliculul matur (de Graaf) are in medie 18 mm, este o veziculă cu lichid,
care conţine(de la exterior spre interior):
· teaca externă, formată din fibre conjunctive, vase sanguine;
· teaca internă;
· membrana Slavjanski ce desparte teaca de granuloasă;
· membrana granuloasă, formată din mai multe straturi de celule care
sintetizează estrogeni şi asigură un inveliş ovulului (coroana radiată);
· membrana pellucida, spaţiul perivitelin, ovocit;
· lichidul folicular.
După ruptura foliculului, cu eliberarea ovulului care are ioc in ziua 13-15 a
ciclului menstrual sau cu aproximativ 14 zile inainte de menstruaţia urcătoare,
foliculul se transforma şi dă naştere corpului galben (glandă cu secreţie internă).
Cand ovulul este fecundat şi incepe gestaţia, corpul galben se dezvoltă şi devine
funcţional.
Faza postovulatorie – sub influenţa LH şi parţial a FSH. caracterizată prin
transformarea in corpul galben (luteinizarea) a unui folicul debarasat de ovul.

18
Corpul galben secretă estrogeni şi, mai ales, progesteror (faza estro-
progesteronică).
Ovulul eliminat in afara foliculului ovarian in timpul ovulaţiei, este captat
de fimbriile trompei, situate in vecinătatea ovarului. Ovulul traversează trompa
spre uter, suferind modificările cromozomiale care vor determina apariţia
garneţului feminin, apt de fecundaţie.
Sub influenţa LH, corpul galben secretă cantităţi importante de estrogen şi
progesteron, care vor pregăti mucoasa uterină pentru nidarea ovulului; mucoasa
uterină seingroaşă şi se imbogăţeşte in vase sanguine.
Corpul galben format, are o viaţă proprie, determinată (13 = 2 zile). in caz
contrar unei fecundări, la sfarşitul acestei perioade, corpul galben involuează şi
devine corpus albicans, care persistă multă vreme in ovar.
Regresiunea lui este prevenită numai de apariţia HCG (gonadotrofina corionică),
dacă are loc concepţia. Astfel, corpul galben, devine corp galben de sarcină.
Secreţia progesteronică persistentă favorizează nidarea oului şi menţine
temperatura rectală matinal femeii insărcinate la peste 37°C.
Menstruaţia, consecinţa corelaţiilor hipotalamo-hipofizo-ovariene la
femeie, este reprezentată de o hemoragie exteriorizată prin vagin (asociată cu o
necroză superficială a mucoasei uterine), care se produce ciclic, incepand cu
pubertatea şi sfarşind cu menopauza, constituind expresia activităţii genitale
feminine.
Sangele menstrual este un lichid hematic care conţine 75% sange şi 25%
mucus şi resturi endometriale necrozate.
Periodicitatea ciclului de 27 +/- 4 zile; durata de 3-5 zile şi cantitatea de 50 - 200
ml sunt determinate hormonal.
Ciclul mamar
In cursul unui ciclu menstrual la nivelul glandelor mamare se produc modificari
morfofiziologice sub acţiunea celor 2 hormoni ovarieni: foliculina şi
progesteronul. Foliculina, in prima faza a ciclului ovarian determină hiperplazia

19
tesutului conjunctiv si a canalelor galacto-fore. In faza a doua sub actiunea
progesteronului are loc dezvoltarea tesutului lobuloalveolar.
In timpul sarcinii, sub actiunea foliculinei, glandele mamare se maresc si sunt
dureroase. La examinarea mamelonului chiar in primele luni, va aparea colostrul.
Mamelonulsi areola se pigmenteaza mai intens. De asemenea, circulatia devine
mai intensa, venele superficiale se dilata si devin foarte evidente prin transpiratia
pielii, constituind reteaua Haller.
Dupa nastere, se declanseaza lactatia, in ziua a 3-a - a 4-a datorita inceperii
secretiei de proladina, precum si datorita excitarii mamelonului prin actul
suptului, intervenind si o cale neuroflexa.

20
CAPITOLUL II
SARCINA
Definiție
Sarcina este starea în care se afla femeia din momentul fecundației până la
expulzarea produsului de concepție.
Sarcina, încă de la început produce multe modificări în corpul mamei, iar
acesta trebuie să se adapteze acestor schimbări încă din primul trimestru.
Trebuie înţeles faptul că o femeie gravidă nu este o “femeie bolnavă”,
astfel lucrurile trebuie privite ca fiind fiziologice atât timp cât se încadrează în
tiparul normalităţii.
Sarcina reprezintă o stare fiziologică dar poate fi marcată de riscuri
atât pentru mamă cât şi pentru făt.
Stabilirea diagnosticului de sarcină este un act medical important ce
implică responsabilitate şi competenţă. Precizarea existenţei sarcinii poate
fi crucială pentru evitarea expunerii ocazionale a fătului la acţiunea
agenţilor fizici sau chimici teratogeni, rezolvarea la timp a situaţiilor
anormale (sarcina ectopică de exemplu), asigurarea unei evoluţii favorabile
a gestaţiei sub supraveghere.
Evaluarea iniţială cât mai precoce constituie elementul de bază al
consultaţiei prenatale de calitate.
Interogatoriul, examenul clinic atent şi sinteza datelor obţinute
furnizează diagnosticul corect şi orientează conduita.
Examenele paraclinice completează imaginea clinică.
Durata normală a gestaţiei la specia umană este cuprinsă între 259 şi
294 zile (37-42 săptămâni, calculat din prima zi a ultimei menstruaţii,

21
deoarece momentul concepţiei nu poate fi apreciat exact); durata medie
este de 280 zile (40 săptămâni).
Elementele clinice de diagnostic diferă în cele 3 trimestre ale
sarcinii. În prima jumătate a gestaţiei semnele sunt predominant ma terne şi
diagnosticul prezumptiv. În a 2-a jumătate a sarcinii există semne fetale iar
diagnosticul este de certitudine.

2.1.DIAGNOSTICUL DE SARCINĂ ÎN PRIMUL


TRIMESTRU.
Interogatoriul constituie debutul oricărui examen obstetrical,
indiferent de vârsta sarcinii.
Sunt descrise 3 clase de semne si simptome ale sarcinii:
1. de suspiciune;
2. de probabilitate;
3. de certitudine.
Semne si simptome de suspiciune
amenoreea;
semne digestive;
semne urinare;
fenomene generale;
modificari mamare;
modificari cutanate;
perceptia miscarilor fetale de catre mama.
Semne si simptome de probabilitate
testul de sarcina;
cresterea in volum a uterului;
cresterea in volum a abdomenului;
modificari cervicale;
contractii Braxton-Hicks;

22
palparea fetala.
Semne si simptome de certitudine
ecografia;
perceperea miscarilor fetale de catre medic;
auscultația batailor cordului fetal simultan cu pulsul matern.
Amenoreea reprezinta lipsa menstruatiei, la o femeie de vârstă reproductivă cu
cicluri regulate în prealabil, mai mult de 10 zile de la data așteptată a unei
menstruații. Sarcina fără menstruatie apare pe perioada alăptării.
Semne digestive
 grețuri matinale, vărsături;
 apetit capricios, modificări de gust;
 sialoree (salivatie abundenta);
 pirozis (senzatie de arsura de-a lungul esofagului);
 constipație.
Semne urinare
 polakiurie (nevoia frecventa de a urina, in cantitati mici) explicata prin
creșterea uterului, este mai frecventa în trimestrul I și III;
 poliurie (cresterea debitului urinar).
Fenomene generale
 ușoară senzație de oboseală;
 senzatie de balonare abdominală;
 alternarea perioadelor de emotivitate exagerată, anxietate, agitatie,
panică cu cele de multumire, satisfactie, plans usor;
 creșterea temperaturii bazale (37.1-37.7 grade Celsius).
Modificari cutanate
 hiperpigmentarea tegumentelor feței (20-22 saptamani);
 cloasma gravidic, a liniei albe, a areolelor mamare, mameloanelor,
vulvei;
 apariția vergeturilor la nivelul abdomenului, coapse, fese și sâni – cele

23
recente sunt de culoare violacee deosebindu-se astfel de cele vechi care sunt albe-
sidefii.
Modificari mamare
 creșterea sânilor în volum și consistență;
 rețea venoasă subcutanată;
 lărgirea areolei mamare și pigmentarea ei;
 tuberculii Montgomery – câteva supradenivelari areolare mici;
 mameloanele marite de volum, hiperpigmentate și ușor erectile;
 colostrum este un lichid gros, galbui care apare apare la expresia
mamelonului.
Modificari vasculare
 apariția varicelor la nivelul membrelor inferioare sau agravarea celor
preexistente;
 hemoroizii mai frecvent în trimestrul III.
Marirea de volum a abdomenului: după 12 săptămâni uterul devine organ
abdominal și determină creștera în volum a acestuia.
Percepția mișcărilor fetale: femeia gravida primipară (a avut o sarcina sau
este la prima sarcina) percepe mișcările fetale în săptămâna 16-20 de gestație ca o
senzație de fluturare cu o creștere progresiva a intensității, multipara (a avut doua
sau mai multe sarcini) percepe aceste mișcari mai devreme ca primipara.
Contracțiile Braxton-Hicks: sunt palpabile, indolore, neregulatesi pot
crește în frecvență și intensitate în cazul masajului uterin. Frecventa lor crește în
special în timpul nopții, la sfârșitul sarcinii.
Examenul vaginal cu valvele:
o pigmentarea perineului determinată de excesul melanic, con statată
la inspecţia vulvară înainte de plasarea valvelor;
o coloraţia violacee a mucoaselor vulvo-vaginală şi exocervicală
(semnul Jacquemier-Chadwick);
o colul uterin discret mărit de volum, cu imbibiţie edematoasă;

24
orificiul extern al colului circular la nulipare sau în fantă transversală la
multipare.
Examenul vaginal digital combinat cu palparea abdominală
(efectuat după golirea prealabilă a vezicii urinare) furnizează cele mai
importante semne utile pentru diagnostic:
o colul uterin uşor mărit de volum, de consistenţă moale (asemănată
cu cea a buzelor, comparativ cu cea a cartilajului nazal în afara sarcinii,
semnul Tarnier);
o istmul ramolit, mai moale decât colul, permite balansul corpului
uterin în raport cu colul (semnul Hegar sau „semnul balamalei');
o corpul uterin cu dimensiuni crescute (volum variabil în raport cu
vârsta sarcinii), cu modificări de formă, palpabil prin fundurile de sac
laterale ca o formaţiune globuloasă (semnul Noble), de consistenţă
păstoasă-elastică (presiunea în peretele uterin este asemănată cu cea într -un
bloc de unt, semnul Bonnaire), contractilă (de la 6 săptămâni, semnul
Palmer); până în săptămâna a 10-a se mai poate constata;
o alitatea coarnelor uterine determinată de grefarea sarcinii la nivelul
unuia din ele (semnul Piscaceck), interval după care creşterea uterină
devine simetrică; uterul gravid poate fi prins la compresiunea uşoară între
degetele examinatorului, spre deosebire de situaţiile din afara sarcinii când
uterul are tendinţa să alunece dintre degetele examinatorului „ca un
sâmbure de cireaşă" (semnul Holtzapfel).
Amenoreea şi semnele obiective, constatate prin examenul vaginal
digital combinat cu palparea abdominală, sunt cele mai importante date
pentru prezumţia de diagnostic de sarcină în primul trimestru.
Dificultăţile de diagnostic sunt posibile în primele săptămâni,
explicabile de faptul că uterul este încă un organ pelvin . Repetarea
examenului la interval de 1-2 săptămâni poate aduce informaţii mai sigure.

25
Erorile pot fi şi rezultatul unui examen incomplet, rapid sau fară
experienţă.
Diagnosticul de sarcină în primul trimestru este doar de proba -
bilitate, diagnosticul diferenţial şi explorările paraclinice se impun pentru
concluzii clare.
Diagnosticul diferenţial.
Amenoreea de sarcină va fi diferenţiată de situaţii traduse prin
acelaşi simptom:
 amenoreea din prepubertate sau premenopauză (clasic numită
„amenoree hormonală"), explicată de dezechilibrul hormonal la
aceste extreme de vârstă fertilă; lipsesc celelalte semne subiective de
sarcină, uterul este de volum, formă şi consistenţă normale;
 amenoreea de lactaţie;
 amenoreea din stările de anorexie severă;
 amenoreea-galactoree iatrogenă indusă de tratamente prelungite
cu fenotiazine, rezerpine, metildopa, antidepresive, haloperidol, opiacee,
contraceptive orale
 amenoreea secundară de cauze hipotalamice, hipofizare, ovariene,
uterovaginale;
Palparea uterului gravid ca o formaţiune suprasimfizară trebuie
diferenţiată de;
 fibromiomul uterin - amenoreea lipseşte, simptomul caracteristic
este metroragia, lipsesc celelalte semne subiective de sarcină, corpul uterin
este mărit de volum dar are contur boselat, neregulat şi consistenţă dură.
Confuziile sunt posibile în cazul fibromului de volum redus, fără
simptomatologie clinică, sau cu degenerescenţă edematoasă care îi
determină scăderea consistenţei;
 tumori ovariene (chist, fibrom ovarian) care, prin creşterea în

26
volum, se plasează pe linia mediană şi împing uterul lateral. Corpul uterin
este de volum, formă şi consistenţă normale, lipsesc semnele subiective şi
obiective de sarcină;
 anexita - formaţiune palpabilă laterouterin, sensibilă, cu tablou
paraclinic inflamator; lipsesc semnele de sarcină
 sarcina ectopică necomplicată - formaţiune palpabilă laterouterin,
cu contur imprecis, oblongă, sensibilă; poate preta la confuzii cu atât mai
mult cu cât pot exista semne de sarcină, amenoree de scurtă durată sau
neregularităţi menstruale recente, uterul este uşor mărit de volum şi moale
datorită contextului hormonal al stării de gestaţie; testele paraclinice de
laborator şi ultrasonografia (absenţa conţinutului uterin) sunt absolut
necesare pentru clarificarea diagnosticului
 sarcina molară şi forma malignă a bolii, corioepiteliomul - există
fondul de amenoree pe care survin metroragii, semnele subiective de
sarcină pot fi exacerbate, uterul este mărit de volum discordant faţă de
durata amenoreei şi exagerat de moale; datele de laborator (Hlg cu valori
foarte mari) şi examenul ecografic (imagini veziculare în cavitatea uterină)
se impun pentru diagnostic;
 hematocolpos (acumularea sângelui menstrual în vagin datorită
imperforaţiei himeneale) - interogatoriul relevă date utile (pacientă la
vârsta adolescenţei, fară menstruaţii prezente, cu simptomatologie
dureroasă abdominală ciclică exacerbată progresiv în ultimele 2 -3 luni,
eventual retenţie urinară prin compresiune); suprasimfizar se palpează
uterul mărit de volum, dureros; Ia inspecţia vulvară se constată
imperforaţia himeneală;
 hematometria (acumularea sângelui menstrual în uter, explicată
prin obstrucţie la nivelul colului); semnele subiective de sarcină lipsesc,
uterul este mărit de volum şi dureros; la examenul vaginal cu valvele se

27
constată stenoza cervicală (col cicatricial după diatermo-coagulare
profundă, conizaţie sau biopsie cervicală);
 metrita - inflamaţie severă a corpului uterin manifestată prin
dureri, metroragie, tablou paraclinic inflamator; uterul este de volum
normal sau discret mărit, foarte sensibil la palpare;
 globul vezical - vezica urinară palpabilă suprasimfizar poate preta
la confuzii de diagnostic, de aceea evacuarea vezicii înainte de examenul
genital este obligatorie.
Simptomele generale trebuie diferenţiate de cele din boli digestive,
sindrom premenstrual, sarcina „închipuită" (pseudocyesis); lipsesc semnele
uterine de sarcină.
Investigații paraclinice în sarcină
Explorarea paraclinică poate facilita diagnosticul corect de sarcină în
primul trimestru şi poate elimina elementele de diagnostic diferenţial.
În urma interogatoriului ( interviului) luat gravidei, a examenului clinic este
posibil să se intrevadă o evoluție complicată a sarcinii, ceea ce presupune
examene paraclinice complexe .
Explorarile sunt alese de către medic în funcție de informațiile care trebuie
obținute.
Examene de laborator:
Hemoleucograma, grupa și Rh pentru ambi parteneri, glicemia, ex. sumar
urină.
A . Teste imunologice
Se bazează pe identificarea gonadotrofinei corionice ( HCG) , prin
reactia antigen-anticorp.
Se folosește urina femeii gravide, ser antigonadotrofin ocorionic uman,
latex sensibilizat. Urina și serul se pun în contac direct, apoi se adugă latex.

28
Dacă femeia este gravida, HCG este fixată de serul antigonadotrofinic și
picatura ramane omogena ( reactie pozitiva), dacă se produce aglutinarea =reactie
negativa, urina nu contine HCG.

B. Teste radioimunologice
Evidentiază sarcina din a șaptea- a zecea zi de la fecundație. Înainte ca
femeia să obsereve absența menstruatiei Sunt folosite în depistarea sarcinii
ectopice, molei hidatiforme și iminenței de avor. Pot aparea rectii false pozitive.
C.teste biologice
Sunt dificil de realizat, din cauza procurarii animalelor de laborator. nu sunt
edificatoare.
Investigatii ultrasonice
A. auscultația Doppler
Pentru depistarea activitatii cardiace fetale și pentru măsurarea fluxului
sanguin în vasele ombilicale și în arterele fetale mari. Se folosește în
săptămânile 12-20, când nu este posibilă auscultația clinică și după saptamana a
20-a, în caz de hidramnios , obezitate.
B. Ecografia
Este una dintre cele mai utile metode pentru diagnosticul precoce,
determinarea vârstei gestaţionale şi monitorizarea sarcinii.
Este netraumatizantă, furnizeaza informații pe tot parcursul sarcinii, în
trimestrul I ; eviudentiază sacul ovular după a patra saptamană de amenoree și
prezența embrionului în cea de-a șaptea săptămână; stabilește vârsta
sarcinii, confirmă viața embrionului prin activitatea cardiacă sprea a opta
săptămână sau oprirea în evoluție a sarcinii.
Confirma existenta unei sarcinii ectopice sau a unei sarcini multiple.
Gravida consumă înainte de examen o cantiate mai mare delichide, vezica urinară
trebuie să fie plină atunci când examenul se face în primele patru săptămâni.

29
În trimestrul II; stabileste vârsta gestațională, depistează; placenta jos
inserată, sarcini multiple, întarzieri de creștere intrauterină, anomalii congenitale.
În trimestrul al III-lea ; stabilește vârsta fetală cu aproximatie de trei
săptămâni, măsoară diamtrul biparietal, lungimea femurului, apreciază greutatea
diamtrului toracic și abdominal; localizează placenta, determină sarcinile
gemelare, sexul fetal, malformații congenitale, stabilește prezența
oligoaminiosului sau hidraamniosului.
Examenul radiologic
Sunt contraindicate datorita riscului iradierii. Se pot face, în cazuri
exceptionale, după luna a șasea- a șaptea de sarcina. Se pot aprecia dimensiunile
micului bazin radio-pelvimetrie, identificarea punctelor de osificare.
Modificarile organismului in timpul sarcinii
1) Cardiovascular:
- cordul se orizontează prin ridicarea diafragmului;
-valorile cardiace cresc cu 10 pana la 20%;
-vasele de sange prezintă modificari la niv pereților ;
-creste permeabilitatea și vasodilatația;
-venele își măresc calibrul=varice,hemoroizi;
-pulsul crește cu 15b/min;
-eritrocitele rămân constante ,sau scad;
-leucocitele cresc;
-trombocite cresc cu 1/3, peste normal;
-hemoglobina scade =>anemia.
2) Respirator:
-apare o creștere a frecvenței respiratorii ,datorita deplasării viscerelor
ca urmare a uterului gravidei.
3) Digestiv:
-la nivelul cavității bucale, se constată o hipertrofie a gingiilor,
hemoragie;

30
- de asemenea, se constată o hipertonie care duce la constipație;
-relaxarea cardiei ;
-refluxul conținutului gastric, în treimea superioara a esofagului, produce
o esofagită;
-pirozis.
4. Excretor:
-rinichii au dimensiuni, ușor mărite, datorită congestiei și activității
crescute;
-vezica e mai congestionată, datorită incontinenței urinare;
-diureza e crescuta-1500-1800ml/zi;
-mictiuni frecvente.
5) Osoteo-articular:
-sub influenta infiltrației seroase, se produce ramolirea fibrocartilajelor
articulare și a ligamentelor de la nivelul articulațiilor, articulațiilor bazinului
,producandu-se relaxarea acestei articulatii.
6)Pielea si tesutul subcutanat:
-se constată o hiperpigmentatie a unor regiuni ale pielii feței
(cloasmagravidica);
-hiperpigmentarea liniei albe, a organelor genitale externe, areola
mamară,care dispare treptat în lăuzie;
-tesutul subcutanat e infiltrat în sarcină, datorită retenției hidrosaline;
-în regiunea abdominala apar vergeturile;
-glanda mamara - sub acțiunea crescută de estrogeni, progesteron și
prolactină se produce un proces de hiperplazie glandulară, mai ales în primul
trimestru de sarcina;
-canalele galactofore se multiplică.
Modificări neuro psihice: în primele luni apare:
-fatigabilitatea (oboseala);
-somnolență datorita nivelului crescut de progesterone;

31
-grețuri-vărsături;
-al 2 lea trimestru de sarcina-euforie, buna dispozitie;
-al 3 lea trim de sarcina-teama-depresie-fatigabilitate cronica-frică.
Interogatoriul constituie debutul oricărui examen obstetrical, indiferent de
vârsta sarcinii.

2.2. DEZVOLTAREA PRODUSULUI DE CONCEPȚIE IN


PRIMUL TRIMESTRU DE SARCINA.
Fecundarea este primul moment al aparitiei unei noi vieți.
Urmatorul pas fiind formarea zigotului şi dezvoltarea lui. Aceste lucruri se
întamplă în primele zile ale sarcinii.
Primul trimestru de sarcină reprezintă perioada de la concepție până la
sfârșitul celei de-a 12-a săptămâna de sarcină.
Saptamana 1
În zilele 3-4, oul fecundat ajunge prin trompe în uter, iar în zilele 5-9 oul
fecundat se implantează în peretele uterin și începe să se hrănească.
Saptamana 2
În zilele 10-14 apar simptomele sarcinii: oprirea menstruația mamei,
apetitul poate crește, sânii cresc în dimensiuni, femeia poate prezenta de
asemenea grețuri matinale.
Toate modificarile din această perioadă au loc datorită hormonului
progesteron produs la început de ovar și mai târziu de placentă.
Saptamana 3
În această saptamană are loc formarea celor trei straturi de celule:
• ectoderm, de la care se vor dezvolta organele de simţ şi sistemul nervos;
• mesoderm, de la care se vor dezvolta sistemele circulator, muscular și
scheletic;
• endoderm, de la care se vor dezvolta sistemele digestiv şi glandular.

32
Un strat de celule speciale din uter vor forma placenta şi substanţele
nutritive, prin care vor fi efectuate hrănirea noului organism.
Creșterea foarte rapidă din această perioadă face ca să existe o
vulnerabilitate foarte mare a micului organism.
Saptamana 4
La o luna, embrionul este de 10 000 de ori mai mare decât oul fecundat
originar și se dezvoltă rapid, embrionul are 0.5-1 cm lungime și crește
aproximativ 1 mm/zi. Încep să se formeze ochii și organele feței (nas, gură,
urechi), inima începe să bată cu 65 batai/ minut, se formează un sistem circulator
format din artere și vene.
Ficatul, rinichii, tubul digestiv sunt deasemenea formate.
Placenta formează o bariera unică ce permite ca sângele mamei să rămână
separat, dar în același timp permite hranei si oxigenului să treacă prin ea spre
copilaș.
Saptamana 5
În această săptămână embrionul are acum 2-3 mm lungime și este mai
adânc implantat în peretele uterin, în jurul lui s-a format sacul amniotic cu rol
protector, tot în acestă perioadă apar mugurii brațelor și ai picioarelor.
Saptamana 6
Începand din ziua a 40-a se poate înregistra activitatea bioelectrică a
creierului, iar începând cu ziua a 45-a s-a reușit înregistrarea electrică a activității
inimii (electrocardiograma), deși ea a început să bată mult mai devreme.
Tot în saptămâna a 6-a ficatul preia producerea celulelor sângelui, creierul
începe să controleze mișcarea muschilor și a organelor.
Saptamana 7
Saptamana a 7-a debutează cu formarea maxilarelor, inclusiv a rădăcinilor
dinților în gingii. Copilul măsoară aproximativ 15 mm lungime, cântărește 2
grame și are trasăturile unei ființe umane.

33
În această săptămână se formează 100.000 de noi celule nervoase pe minut,
are deja reflexe și reacționează la atingere și simte durerea.
Saptamana 8
În această săptămână fătul măsoară aproximativ 2-4 cm cântărind 13
grame, stomacul produce sucuri gastrice iar rinichii încep să funcționeze în
legatură cu sistemul nervos. Grupurile de mușchi funcționează în armonie cu
sistemul nervos, așa că copilașul își poate strânge pumnul sau poate prinde
cordonul ombilical. Fătul plutește în lichidul amniotic, fiind astfel protejat de
șocuri si presiune.
Saptamana 9
Fătul își va îndoi degetele, pielea răspunde și la stimularea tactilă.
Saptamana 10
În acastă săptămâna uterul se dublează în marime, fătul se poate uita cu
ochii întredeschiși, poate înghiți și își poate încrunta fruntea.
Saptamana 11 -12
Fața are deja profilul unui copilas, miscările muschilor devin mai
coordinate, fătul are 6 cm lungime și cântărește circa 30 de grame.
De la această vârstă se pot distinge amprentele, care nu se mai modifică
toată viața, fiind o dovadă în plus că fătul este o persoană distinctă.
Ficatul, splina și maduva osoasa sunt suficient de mature pentru a produce
celulele sanguine, la această varstă se poate determina deja grupa sanguină.
În această perioadă fătul înghite și inspiră lichid amniotic pentru
dezvoltarea aparatului respirator, sughite, doarme, își încruntă fruntea, pipăie cu
mâinile și picioarele, își mișcă globii oculari, urinează, își suge degetul.
Dezvoltarea simtului echilibrului face ca mișcările sale să fie mai
coordonate, astfel încat el se poate chiar rostogoli.
Simte caldură, lumina și zgomotul, doarme, se trezește și-și exersează
energic mușchii – își întoarce capul, îndoaie degetele de la picioare, și deschide
gura.

34
Sfarsitul primului trimestru de sarcina este caracterizat de dispariția stărilor
de greață, varsături și balonare.
Deja fătul capătă forma unui nou născut punandu-se în evidență formele
normale ale corpului.
În această perioadă se poate realiza prima ecografie morfologică fetală cu
detalii importante asupra dezvoltării organismului; intestinele vor intra în
abdomen părăsind cordonul ombilical.
Rinichii deja încep să funcționeze secretând urina.
Uterul capătă dimensiuni mai mari depășind nivelul oaselor pelvisului, de
aceea senzația de urinări dese este posibil să se amelioreze.
În primul trimestru de sarcină, datorită procesului de creștere rapidă și a
modificarilor ce survin în proporțiile corporale, este necesar ca scheletul să fie
moale.
La început el este format din cartilaj osos moale, care mai târziu se osifică
și se transform în os propriu-zis.

Produsul de conepție în primul trimestru de viață

35
2.3.CONSULTAŢIA PRENATALA
Trebui să cuprindă toate cele trei etape ale profilaxiei:
- Primară - de evitare a apariției îmbolnăvirii.
- Secundară- de stabilire a diagnosticului și tratamentului cât mai precoce
și corect.

36
- Terţiară - de evitare sau agravare a complicațiilor.
Depistarea sarcinii și luarea în evidență trebui să fie realizate cât mai
precoce, dacă este posibil, din primele săptămâni.
Consultatia prenatală, în baza indicațiilor Ministerului Sănătatii se
realizeaza în mod obijnuit ; lunar între săptămânile 12 și 28 și bilunar, între
săptămânile 29 și 40.
Obiective;
1. depistarea și tratarea bolilor coexistente; cardiopatii, tuberculoză, nefropati,
lues, SIDA, diabet etc. – evaluarea starii de sanatate a femeiii;
2. depistarea și tratamentul precoce al complicațiilor sarcinii; disgravidii
precoce și tradive, amentare de avort sau naștere prematură , placenta praevia,
anemii, hidramnios;
3. depistarea și luarea unor măsuri corespunzatoare pentru evitarea unor
complicații posibiule ale travaliului; disproportiile cefalo-pelvine, prezentații
distotice, sarcini multiple;
4. depistarea si tratamentul unor boli care pot afecta fătul ; insuficienta
placentară, incompatibilitate Rh;
5. puiericultura intrauterină pentru nașterea unui copil eutrofic;
6. pregătirea fizică și psihică pentru naștere și pentru creșterea armonioasă a
copilului.
Consulatatia prenatala se aplica la doua niveluri, care se stabilesc, de regula
după prima consultație prenatală;
a. standard care se aplică pentru toate gravidele;
b. diferențiat - pentru gravidele cu risc, care necesită pe lângă
supravegherea sarcinii și o stransă colaborare cu reteaua de pediatrie și cu
celalalte sectoare , în functie de riscul de identificat.

2.4.PARTICIPAREA ASISTENTEI MEDICALE CONSULTAȚIE


GRAVIDEI.
Prima consultatie prenatală urmărește;
37
- verificarea diagnosticului de sarcina,
- stabilirea bilantului de sănatăte și cunoasterea condițiilor individuale legate
de locuintă, de locul de muncă al femeii.
Interviul
Obiective de urmărit:
- identificarea unor boli genetice, în vederea unei eventuale consultații de
specialitate;
- depistarea în antecedentele heredo colaterale a cazurilor de gemelaritate,
a unor malformații, boli renale, cardiovasculare, diabet, obezitate, cu
predispoziție familială;
- identificarea unor factori de risc – căsătorii/cupluri stabile, profesia,
mamă fumătoare, consumatoare de droguri , alcool, condiții de locuit și de
muncă, resurse material;
- identidicarea unor antecedente obstetricale/ ginecologice – sterilitate
primară sau secundară, sarcinile anterioare și evoluția lor, numarul nașterilor,
sarcinilor, modul de desfășurare a nașterilor, anomalii de durată a
sarcinii, avorturi, disgravidii precoce sau tardive, prezentații vicioase, intervenți
obstetricale.
a. Examenul clinic.
- Examenul medical general evidențiază: tipul constituțional, modificări
de postură și ale aparatului locomotor, starea de nutriție, greutatea ( creșterea în
greutate în timpul sarcinii nu trebuie să depășească 12 – 12,5 Kg), starea
aparatului cardiovascular, TA ( valori sub 130/80mmHg).
- Examinarea minuțioasă a aparatului digestive, excretor, urinar și
respirator;
- Problem stomatologice.
b. Examenul genital și obtetrical identifică;
- Modificări de formă și volum a uterului în raport cu sarcina, starea
colului, configurația bazinului ( bazin vicios, diametre mici) și a părților moi;

38
- Anomali ale vulvei și vaginului, ale organelor genitale interne.
c. Examene de laborator si paraclinice
- Se efectueaza la început și pe parcursul supravegherii, ritmul fiind
stabilit de catre medic în funcție de evolutia sarcinii:
- Determinarea hemoglobinei și hematocritului – în scopul depistării unei
anemii, frecvent întâlnită în sarcină ( se repetă în săptămânile 30 – 32);
- Determinarea grupei sanguine și a Rh-ului – în incompatibilitate de Rh,
titlul de anticorpi se va determina lunar, în săptămânile 22 – 24, se va face o
evaluare a stării fătului prin ecografie, eventual amiocenteză și dacă este cazul se
va grăbi nașterea;
- Examenul bacteriologic al secreției vaginale, eventual antibiogramă,
pentru depistarea și tratarea gonoreei;
- Examenul sumar de urină se efectuiază la fiecare consultație, pentru
identificarea proteinuriei și glicozuriei;
- Determinarea glicemiei, pentru depistarea diabetului;
- Teste serologicepentru boli infecto-contagioase (toxopasmoză, rubeolă),
o atenție deosebită pentru femeile care au prezentat herpes genital;
- după bilantul stării de sănatăte se poate aprecia dacă sarcina va putea fi
dusă la termen fără amenințarea sănatații sau a vieții mamei și a produsului de
conceptie ( sarcina fiziologică) sau necesită îngrijirea sau supravegherea specială
( gravida problemă) ;
- Este necesar ca asistenta medicala generalistă să cunoască gravidele cu
risc obstetreical, pentru a asigura; urmarirea și educația permanentă, echilibrul și
sprijinul de care aceasta are nevoie.

39
CAPITOLUL III

ÎNGRIJIREA GRAVIDEI ÎN PRIMUL TRIMESTRU DE


SARCINĂ

40
DISPENSAR MEDICAL URBAN
TÂRGOVIȘTE
DOSAR DE ÎNGRIJIRE

Nume, Prenume P .IL Vârsta27ani


Data nașterii: 20. 05. 1987;
Domiciliu: Târgoviște Județul:
Dâmbovița
CĂSĂTORITĂ Da CONCUBINAJ: Nu
Data luării în evidență: 4 04 2014
Naționalitate : română
Ocupația: casnică
Religia: ortodoxă

Diagnostic: SARCINĂ 5 SĂPTĂMÂNI


Motivele prezentării la medicul de familie: amenoree, creșterea în
volum a sânilor, greață matinală.
Antecedente:
Heredo colaterale: neagă luesul, TBC-ul, SIDA alte boli în familie.
Fiziologice personale: menarhă 13 ani, S-0, N-0.
Patologice personale: rujeolă la 10 ani, apendicectomie 17 ani.
Obstetricale: sarcini – o, nașteri – 0 . Ciclul menstrual: regulat 3-4 zile,
cantitate moderată însoțită de ușor disconfort abdominal.
Pelvimetria externǎ: Antero posterior - 20;
Bispinos. 24;
Bicret. 22;
Bitrohanterian. 32;

41
CAPITOLUL III EVALUATE INIŢIALĂ
TA= 120/75mmHg P=84/min R=18/min T0 = 36,60C
Grupă sânge A(II) Rh (+) G= 61Kg Î= 158cm

Nevoia fundamentală Manifestarea de Sursa de dificultate


dependenţă/ independență
Nevoi fiziologice
1. A respire Independentă
2. A se alimenta Dependentă. Sarcină de prim semestru
Alimentație selectivă
3. A elimina Dependentă – grețuri Manifestări de sarcină.
matinale, uneori vărsături.
4. A se mişca, a avea o Independentă.
bună postură.
5. De a dormi şi a se Dependentă – somnolență. Manifestări de sarcină.
odihni
6. A se îmbrăca, Independentă
dezbrăca
7. A menţine Independentă
temperature în limite
fiziologice
8. A fi curat Independentă
9. A evita pericolele Independentă
10.A comunica cu Dependentă – ușoară Manifestări de sarcină.
semenii anxietate
11.A învăţa să-şi păstreze Independentă
sănătatea
Nevoi spiritual Independentă
12.De apăstra religia şi
valori personale
Nevoi sociale Dependentă – dificultate Manifestări de sarcină.
13.De a fi util în desfășurarea
activităților fizice.
Nevoi psihologice Dependentă – stare de Manifestări de sarcină.
14.De a se recreea oboseală.

42
PLAN DE ÎNGRIJIRE
Data Diagnostice Obiective îngrijiri Intervenții Evaluare
nursing
Autonome Delegate
4 04 1 ALTERAREA Învaț gravida; Particip la examenul TA=120/75
2014 CONFORTULUI - sa evite mâncarurile grase și clinic al pacientei P=84
FIZIC: mirosuri care îidetermină greață efectuat de medic. R=20
 grețuri și o - să mănânce 5mese pe zi, in Se completează fișa G=61
varsaturi,matinale Gravida;- cantități mici, bogate în de monitorizare a I=158
 creșterea în sa demonstreze proteine ( branza, lapte, oua) și gravidei. Nu prezintă
volum a sânilor; adaptarea hidrocarbonate bine tolerate Recoltez sânge pentru semne de
 alimentație alimentatiei la - să consume alimente bogate examene de deshidratare
selectivă situatia actuala înFe și vitamin laborator: Sâni sunt
Gravida să evitedes -să bea sufficient. - hemoleucogra măriți de
hidratarea Informez mama cu privire la mă volum, ușor
lenjeria intimă care ar trbui să - glicemie sensibili la
fie din bumbac pentru a nu irita - calcemie atingere.
tegumentele sânilor. - VDRL/HIV
Măsor funcțiilr vitale și le - ex. sumar
notez în planull de îngrijire urină.
7 05 1. ALTERAREA Gravid să reușească Măsor funcțiile vitale și le Pregătesc materialele TA=115/70
NUTRIȚIEI: să se alimenteze notez în planul de îngrijire. și instrumentele P=88
 alimentație corespunzator cantit Evaluez semnele de necesare pentru R=20
selectivă; ativ si calitativ. deshidratare și ale pierderii in consultul de G=61,500
2. ALTERAREA greutate specialitate; I=158
CONFORTULUI Evaluez starea - tensiometri Starea general
: generala, pentru a depista - termometru bună.

43
 sâni măriți posibile cause de suferință - stetoscop Nu sunt
de volum, gastric, hepatică) - mănuși de semne de
dureroși; mă informez de alimentele protecție. deshidratare
 micțiuni în consummate pentru a Recoltare sumar
număr mare; aprecierea calitatea nutritivă a urină și urocultură
10 06  somnolență acestora. TA=115/70
 constipație. Gravida:-să Sfătuirsc pacienta să evite P=88
demonstreze alimentele grase, acidulate. Pregătesc materialele R=20
INTOLERANȚĂ ințelegere corectă a Alimente bogate în fibre și și instrumentele G=61,500
LA ACTIVITĂȚI cazuelor oboselii. fructe necesare pentru I=158
FIZICE: consultul de Starea general
 senzația de Evaluez starea psihic a specialitate; bună.
oboseală agravidei pentru depistarea - tensiometri Nu sunt
 somnolență anxietăți și depresiei - termometru semne de
. -evaluez activitățile desfășurate - stetoscop deshidratare
de gravidă în gospodărie; - centimetru Ușoară
- petrecerea timpului liger; - pelvimetru. creștere în
- o învăț pe gravid cu poate să Mănuși de protecție. greutate.
depășească starea de oboseală,
informându-se de modul cum se
îngrijește un sugar, să viziteze
magazine cu obiecte de
bebeluși.

44
EXAM ENE DE LABORATOR

VALORI VALORILE
DATA ANALIZE
NORMALE GRAVIDEI
Hematii 4,2-4,8milioane/mm3 3,970milioane/mm3
Hemoglobina 13g/1oo ml. 12,2 g/1oo ml.
Hematocrit 41+ /-5 % 37%
Glicemie 80 - 120 mg/dl 98mg/dl
Calcemie 9 - 11 mg/dl 9,7 mg/dl
Ex. sumar
lipsă albuminurie nu sunt modificări
urină
Rh pozitiv
Grupa sangvina A( II)
VDRL negativ
HIV/SIDA negativ

45
DISPENSAR MEDICAL URBAN
TÂRGOVIȘTE
DOSAR DE ÎNGRIJIRE

Nume, Prenume F . A-M Vârsta28ani


Data nașterii: 18. 04. 1986;
Domiciliu: Târgoviște Județul: Dâmbovița
CĂSĂTORITĂ Da CONCUBINAJ: Nu
Data luării în evidență:
Naționalitate : română
Ocupația: vânzătoare
Religia: ortodoxă

Diagnostic: SARCINĂ 8 SĂPTĂMÂNI


Motivele prezentării la medicul de familie: amenoree, creșterea în
volum a sânilor, greață matinală, leucoree.
Antecedente:
Heredo colaterale: neagă luesul, TBC-ul, SIDA alte boli în familie. Soț sănătos
Rh (+), grup AB (IV)
Fiziologice personale: menarhă 12 ani, S-3, N-1.
Patologice personale: bolile copilăriei.
Obstetricale: sarcini – 3, nașteri – 1 . Ciclul menstrual: regulat 3-4 zile,
cantitate moderată însoțit de dureri lonbo - abdominale.
Pelvimetria externǎ: Antero posterior - 22;
Bispinos. 24;
Bicrest. 26;
Bitrohanterian. 32;

46
CAPITOLUL III EVALUATE INIŢIALĂ

TA= 100/60mmHg P=80/min R=18/min T0 = 36,40C


Grupă sânge 0(I) Rh (+) G= 68Kg Î= 163cm

Nevoia fundamentală Manifestarea de Sursa de dificultate


dependenţă/ independență
Nevoi fiziologice
1. A respire Independentă
2. A se alimenta Dependentă. Sarcină de prim trimestru
Alimentație echilibrată
bogată în vitamine și fier.
3. A elimina Dependentă – grețuri Sarcină prim trimestru.
matinale, uneori vărsături.
4. A se mişca, a avea o Dependentă – posibile Sarcină în evoluție.
bună postură. modificări ale staturii .
5. De a dormi şi a se Dependentă – somnolență, Modificări ce țin de
odihni oboseală. sarcină
6. A se îmbrăca, Independentă Ținută îngrijită
dezbrăca
7. A menţine Independentă Afebrilă
temperature în limite
fiziologice
8. A fi curat Independentă Ținută îngrijită
9. A evita pericolele Dependentă – posibile
lipotimii
10.A comunica cu Dependentă – ușoară Manifestări de sarcină.
semenii anxietate
11.A învăţa să-şi păstreze Independentă
sănătatea
Nevoi spiritual Independentă
12.De apăstra religia şi
valori personale
Nevoi sociale Dependentă – dificultate Manifestări de sarcină.
13.De a fi util în desfășurarea
activităților fizice.
Nevoi psihologice Dependentă – stare de Manifestări de sarcină.
14.De a se recreea oboseală.

47
PLAN DE ÎNGRIJIRE
Data Diagnostice Obiective îngrijiri Intervenții Evaluare
nursing Autonome Delegate
12 02 1 ALTERAREA Învaț gravida; Particip la examenul TA=100/60
2014 CONFORTULU - sa evite mâncarurile grase și clinic al pacientei P=80
I FIZIC: mirosuri care îidetermină efectuat de medic. R=20
 grețuri și greață - să mănânce 5mese pe Se completează fișa G=68
o Gravida;- zi, in cantități mici, bogate în de monitorizare a I=163cm
varsaturi, sa demonstreze proteine ( branza, lapte, oua) gravidei. Gravida este o
matinale adaptarea alimentatiei și hidrocarbonate bine tolerate Recoltez sânge pentru fire
 creșterea la situatia actual, - să consume alimente bogate examene de comunicativa și
în Gravida să evite înFe și vitamin laborator: a raspuns la
volum a sânilor; pierderile de lichide -să bea sufficient. - hemoleucogra toate întrebarile
 alimentați prin vărsături. Informez mama cu privire la mă pe care i le-am
e lenjeria intimă care ar trbui să - glicemie adresat.
selectivă; fie din bumbac pentru a nu - calcemie Datele au fost
 constipați irita tegumentele sânilor. - ex. sumar culese prin
e Măsor funcțiilr vitale și le urină. interviu cu
 ușoară notez în planull de îngrijire gravid, fișa
anxietate. medical și de la
echipa
- medicală.

49
19 03 1. Gravid să reușească Măsor funcțiile vitale și le Pregătesc materialele TA=120/70
ALTERAREA să se alimenteze notez în planul de îngrijire. și instrumentele P=84
NUTRIȚIEI: corespunzator cantitat Evaluez starea fizică a necesare pentru R=22
 alimentați iv si calitativ. gravidei. consultul de G=69,900
e Gravid să-și adapteze consemnez în foaia de specialitate; I=163cm
selectivă. vestimentația în monitorizare a gravidei datele - tensiometri la palparea
2. funcție de privind evoluția sarcinii și - termometru abdomenului se
ALTERAREA modificările rezultatela de la examenele de - stetoscop constată ușoară
CONFORTULU ponderale. laborator. - mănuși de mărime de
I: Gravida să înțeleagă Îi explic gravidei că este protecție; volum a
 sâni măriți modificările ce țin de neceras să consume mai multe - pelvimetru. uterului, el se
de volum, evoluția sarcinii. legume bogate în vitamine. palpează
dureroși; deasupra
 micțiuni simfizei
în pubiene.
număr mare; Ecografia
 constipați sarcina 12
e săptămâni.
 vertij;
 accese de
somnolență;
 sialore.

Gravid a intrat în trimestrul II de sacină.


18 04 se va urmări în continuare evoluția sarcinii.

50
EXAM ENE DE LABORATOR

VALORI VALORILE
DATA ANALIZE
NORMALE GRAVIDEI
Hematii 4,2-4,8milioane/mm3 4,01milioane/mm3
Hemoglobina 13g/1oo ml. 13,4 gr%.
Hematocrit 41+ /-5 % 37%
Glicemie 80 - 120 mg/dl 102mg/dl
Calcemie 9 - 11 mg/dl 10,5 mg/dl
Ex. sumar fără glicozirie și
lipsă albuminurie
urină albuminurie
Rh pozitiv
Grupa sangvina A( II)
VDRL negativ
HIV/SIDA negativ

51
ANEXE

52
INVESTIGATII PARACLINICE IN SARCINA

1. Testul de sarcina –primul efectuat; daca sarcina este mica testul este
negativ
2. Teste sanguine:
-grup sanguin + Rh ambii parinti
-hemograma –HB, Ht, leucocite, glicemie, Ca , uree
-obligatoriu RBW la inceputul si la sfarsitul sarcinii
3. Test sumar de urina
–albimina (absenta, daca este prezenta nu tb sa consume NaCl si proteine)
-lunar se face sumar de urina
4. Examenul secretiei vaginale(pe lama)
5. Testul Babes-Papanicolau6. Teste pt HIV (ambii parinti)pt antigen HBS
-daca este pozitiv mama nu tb sa alapteze; nou-nascutul va fi vaccinat7.
Echografia8. In fct de varsta se recomanda examenul genetic.

1 – p ă t r u n d e r e a c u s p a t u l a î n v a g in .
2 – recoltarea de secreții
3 – f r o t i u p e l a mă

52
PELVIM ETRIA
Examinarea bazinului osos
1. Pelvimetria externă
- se masoara cu pelvimetru
- diametrul bispinos unește spinele iliace antero-superioare (are 24cm)
- diametrul bicret –care unește punctele cele mai indepartate ale crestelor
iliace (are 28cm)
- diametrul bitrohanterian –uneste cele 2 trohantre, se afla pe femur(32cm)
- diametrul antero-posterior –care uneste punctul cel mai proeminent a fetei
anterioare a simfizei pubiene, cuapofiza spinoasă a vertebrei a-5-a lombare (are
20cm)

D.BICRES
T
D. BISPINOS

D. BITROHANTERIAN

D .A N T E R O P O ST E R I O R P E LVI ME T R U

53
IGIENA SARCINII

Totuşi, de câteva aspecte trebuie să se preocupe viitoarea mămică pentru a


evita unele dezechilibre ce pot afecta atât mama cât şi fătul.
Igiena alimentaţiei la femeia gravidă
Are în vedere necesităţile crescute ale sarcinii dar nu se vor face abuzuri de
nici un fel.
Regimul alimentar va urmări în primul rând să fie sănătos:
 să respecte obiceiurile alimentare ale gravidei;
- se va lua atitudine faţă de obiceiurile nesănătoase (consum de alcool,
fumat).
- să fie complex, să conţină principii energetice (săruri, vitamine, lichide; ).
Un regim vegetarian complet este contraindicat.
 să asigure un aport caloric de 2400-2800 calorii;
Un astfel de regim alimentar va asigura o creştere normală în greutate a gravidei
de 10-12 Kg:
 1 Kg în primul trimestru;
 4-5 Kg în trimestru doi;
 5-6 Kg în trimestru trei;
Cu excepţia administrării acidului folic din perioada preconcepţională
respectiv a primului trimestru sau a preparatelor de fier din partea a doua a
sarcinii Colegiul American de Obstetrică şi Ginecologie consideră inutilă orice
suplimentare de nutrienţi sau vitamine pentru gravidele fără risc!
În cazurile defavorizate social, cu alimentaţie deficitară preparatele
polivitaminice şi poliminerale (tip Prenatal, Centrum, Materna) sunt totuşi
considerate ca utile şi recomandate pe toată durata sarcinii.
Igiena corporală

54
Este importantă având în vedere că unele patologii (infecţii) pot să apară în
timpul sarcinii şi pot să determine apariţia unei naşteri premature sau a unor
infecţii ale fătului la trecerea prin filiera pelvină.
Îmbrăcămintea să fie lejeră şi adaptată la anotimp. Se vor evita hainele ce
comprimă abdomenul.
Îngrijirea pielii presupune păstrarea curăţeniei prin băi în cadă şi duşuri (în
trimestrul III) cu condiţia să nu fie foarte fierbinţi. Sunt permise expunerile la aer
şi soare, se recomandă masaje.
Pregătirea sânilor pentru alăptare, presupune fricţionarea mameloanelor cu
un prosop aspru pentru tăbăcirea tegumentelor, tracţiuni pe mameloane
ombilicate. Sânii voluminoşi vor fi susţinuţi în sutiene lejere.
Igiena sexuală şi genitală are în vedere creşterea secreţiilor vaginale şi riscul
declanşării unor contracţii uterine. De aceea viaţa sexuală nu este contraindicată
în primele două trimestre iar la gravidele fără risc obstetrical (naştere prematură,
placenta praevia) nici în trimestrul III. Igiena genitală presupune toaletă locală
după fiecare micţiune sau scaun, fără irigaţii vaginale. Nu sunt recomandate
tampoanele vaginale sau vulvare zilnice.
Activitatea fizică
Gimnastica şi exerciţiile fizice sunt benefice întreţinerii condiţiei fizice a
gravidei şi dezvoltării fătului (mai ales exerciţiile respiratorii). Dintre sporturi se
recomandă cele cu solicitări fizice moderate: excursiile, tenisul; doar în primele
două trimestre de sarcină.
Activitatea profesională este permisă până la 33 săptămâni de sarcină, cu
evitarea eforturilor fizice mari, a suprasolicitărilor de concentrare, a turelor de
noapte, şi a locurilor de muncă cu expuneri la noxe.
Călătoriile lungi sunt de evitat pentru că sunt obositoare, expuse accidentelor
şi sunt dependente de îngrijiri medicale. Călătoriile cu avionul sunt interzise în
trimestrul III de sarcină.
Medicamentele în sarcină

55
Pentru a avea un efect asupra dezvoltării fetale medicamentele trebuie să
depăşească bariera placentară în doze suficient de mari pentru un efect direct sau
în doze care să altereze metabolismul matern sau placentar cu un efect indirect
nefavorabil.
Perioada embrionară (până la 8 săptămâni) este cea mai susceptibilă unui efect
teratogen (risc de malformaţie) al medicamentelor. Administrarea
medicamentelor în timpul sarcinii se face sub stricta recomandare a medicului
specialist.
Tratamentul simptomelor minore ale sarcinii
Greţurile şi vărsăturile sunt considerate simptome de sarcină până la un
număr de 5-6/ zi. Ele beneficiază de un regim alimentar cu micul dejun luat mai
târziu, mese dese şi neîncărcate. La nevoie se poate apela şi la un antiemetic
(Emetiral, Metoclopramid).
Cariile dentare se evită printr-o igienă bucală corespunzătoare şi pot fi tratate
stomatologic în timpul sarcinii.
Constipaţia explicată prin relaxarea musculaturii gastrointestinale beneficiază
de o alimentaţie bogată în rezidii vegetale, de laxative uşoare (supozitoare cu
glicerină, uleiul de parafină). Sunt contraindicate uleiurile minerale care perturbă
asimilarea vitaminelor solubile în grăsimi.
Varicele la membrele inferioare beneficiază de folosirea ciorapilor elastici
doar pentru diminuarea durerilor. Orice tratament al lor este contraindicat în
sarcină.
Hemoroizii se manifestă prin prurit, arsuri anale şi sângerări. Frecvent se
inflamează. Tratamentul lor presupune măsuri conservative ca: combaterea
constipaţiei, repunerea delicată manuală, băi de şezut, topice locale anestezice şi
antiinflamatoare (Hemorzon) sau Detralex 500, 6 comprimate/zi, patru zile apoi
câte patru comprimate/zi în următoarele 3 zile.
Durerile lombare se datorează accentuării curburii lombare prin creşterea
abdomenului. Se recomandă evitarea ortostatismului prelungit, a încălţămintei cu

56
toc înalt şi beneficiază de o medicaţie miorelaxantă şi de aplicaţii locale de
căldură.
Edemele gambiere sunt frecvente, se accentuează spre sfârşitul sarcinii şi
reprezintă un semn înşelător de preeclamsie.Cu toate acestea, o accentuare bruscă
a edemelor justifică evaluarea atentă şi urmărirea îndeaproape a tensiunii arteriale
şi a analizelor urinare; dacă sunt edeme asociate cu preeclamsie, degetele şi chiar
faţa sunt şi ele afectate. Edemele benigne pot fi combătute prin repaus prelungit
în decubit dorsal;
Crampele musculare afectează 30% dintre gravide. Nu există tratamente
curative, dar se poate încerca administrarea de tablete de calciu şi magneziu.
Vaginitele, urmarea unor candidoze, sunt comune în sarcină şi dificil de tratat.
Semnele sunt reprezentate de prurit şi excoriaţii asociate cu o leucoree albă/gri.
Pentru infecţiile simptomatice este folosit Clotrimazol intravaginal.
Oboseala este de asemenea des întâlnită şi asociată uneori cu anemia, atunci
când trebuie să se suplimenteze aportul de fier.

57
BIBLIOGRAFIE

Dr., Marcian, Crin, TRATAT DE NURSING, Editura, Medicală,București,

2010.

Dr., Nițescu, V, OBATETRICĂ și GINECOLOGIE, Manual prntru școlile

Sanitare postliceale, Editura, Didactică și Pedagogică, București 1995.

Prof., Dr.,Stamatian, Florin, OBATETRICĂ, vol II, IGIENA SARCINII,

editura Echinox, Cluj Napoca, 2000 .

Titircă, Lucteţia, Ghid de nursing, Editura, Medicala, Bucuresti, 2004.

Utma, Florica, Proceduri de nursing, Editura Ex ponto, Constanţa, 2007.

58

S-ar putea să vă placă și