Sunteți pe pagina 1din 14

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE A MOLDOVEI

FACULTATEA FINANŢE
DEPARTAMENTUL INVESTIȚII ŞI ACTIVITATE BANCARĂ

Olga COJOCSCURT

DINAMICA PIEȚEI VALUTARE A REPUBLICII


MOLDOVA ÎN PERIOADA TRIMESTRULUI III A
ANILOR 2015-2017: TENDINȚE, FACTORI,
PERSPECTIVE

REFERAT
la unitatea de curs
„Relații valutar-financiare internaționale”

Autor:
studenta gr. FB 163,
învăţământ cu frecvenţă
COJOCSCURT Olga
___________________
(semnătura)

Conducător științific:
prof. univ., dr.
BERDILĂ Ana
__________________
(semnătura)

Chişinău - 2018
CUPRINS

Introducere……………..………………….…………..……..................................…....2

Capitolul I. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND PIAȚA VALUTARĂ.........................4

1.1. Esența pieței valutare...………………………………………………..……..4

1.2. Clasificarea şi factorii de influenţă asupra pieței valutare…………….......5

1.3. Indicatorii de dinamică a pieței valutare.......................................................6

Capitolul II. ANALIZA DINAMICII PIEȚEI VALUTARE A


REPUBLICII MOLDOVA ÎN PERIOADA 2015-2017.................................7

2.1. Calcularea indicatorilor de dinamică a pieței valutare................................7

2.2. Practici internaţionale privind evoluţiile pieţii valutare............................11

Încheiere…………………….……..…………………………………….......……….….13

Bibliografie………………………..………………………………………..…………....14

1
INTRODUCERE

Piaţa valutară reprezintă sistemul de relaţii financiar-valutare prin intermediul căruia se


desfăşoară vînzarea şi cumpărarea de valută efectivă sau în cont precum şi vînzarea-cumpărarea
de devize (trate şi bilete la ordin) exprimate în monedă străină. Rolul pieţei valutare este
determinat în primul rînd de posibilităţile pe care le oferă participanţilor la schimburile
economice pentru alegerea şi obţinerea mijloacelor de creditare şi de plăţi cele mai convenabile.
Din aceste considerente tema referatului este actuală.
Scopul cercetării constă în relevarea esenţei de piaţă valutară, precum și prezentarea și
analiza evoluției pieţei valuare a Republicii Moldova în perioada anilor 2015-2017, identificarea
factorilor care au influențat evoluția acesteia.
Sarcinile referatului. Scopul cercetării a determinat evindențierea urmatoarelor sarcini:
- expunerea conceptului de piaţă valutară și identificarea funcţiilor, a modului de organizare şi a
caracteristicilor acesteia;
- analiza evoluției pieţei valutare a Republicii Moldova în perioada anilor 2015-2017;
- prezentarea practicilor internaţionale în ceia ce priveşte piaţa valutară la nivel internaţional.
Obiectul investigat îl constitue piaţa valutară, în special evoluția şi particularităţile
acesteia, a factorilor ce exercită o mare inflență în procesul evolutiv al acestuia în cadrul
economiei naționale.
Subiectul cercetării. Domeniul în care au fost făcute examinările și urmările evoluției
este sistemul bancar și piața valutară a Republicii Moldova.
Metodologia cercetării a fost posibilă prin intermediul aplicării următoarelor metode:
metoda dialectică cu componentele ei, analiza şi sinteza, inducţia şi deducţia, metodele grafice şi
tabelare; metodele inerente disciplinelor economice – observaţia, comparaţia, clasificarea,
gruparea, analiza statistică. Aplicarea acestor metode a permis o analiză profundă a diferitor
fenomene economice.
Baza informaţională a acestui referat o constiutue rapoartele și publicațiile, datelele
statistice furnizate de Banca Națională, de Biroul Național de Statistică precum și material
teoretic preluat din literatura de specialitate.
Structura referatului reflectă conţinutul cercetării şi este determinat de sarcinile şi
obiectivele investigaţiei. În aşa mod, referatul cuprinde: introducerea, două capitole, încheiere şi
bibliografia.

2
În Introducere, sunt expuse pe scurt principalele obiective care urmează a fi studiate
mai aprofundat în cadrul referatului.
În primul capitol, ,,Abordări teoretice privind piața valutară”, cuprinde în sine 3
subcapitole în cadru căruia sunt expuse conceptele teoretice referitoare la piaţa valutară,
clasificarea și factorii de influență a pieței valutare, precum și indicatorii acesteia.
În al doilea capitol, ,,Dinamica evoluției pieței valutare a Republicii Moldova în
perioada 2015-2017 ”, în cadrul căruia este prezentată și analizată dinamica pieţei valutare
autohtone, precum şi a practicilor internaţionale în domeniul pieţei valutare.
În Încheiere sunt prezentate concluziile şi recomandările, în care sunt reflectate cele
mai importante rezultate ale invetigaţiei realizate.
Bibliografia conţine totalitatea materialelor informative (acte normative, lucrări
ştiinţifice, surse statistice şi de date) privitoare la tema dată.
Lucrarea conține 1 anexă.

3
1. ABORDĂRI TEORETICE PRIVIND PIAȚA VALUTARĂ
1.1. Esența pieței valutare

Piața valutară reprezintă ansamblul relațiilor care iau naștere între bănci, ca și între
bănci și clienții lor, privind cumpărarea și vînzarea de valute în vederea reglementării plăților și
încasărilor care apar în procesul schimburilor economice cu străinătatea. 1 Aceasta este alcătuită
din rețeaua de bănci/burse de valori și alte instituții specializate pe plan internațional, care
funcționează în diverse centre financiare din statele dezvoltate cu economie de piață. Practic,
piața valutară deține o rețea imensă de legături electronice între dealerii din diferite bănci ale
lumii.
După alți autori2, piața valutară reprezintă mecanismul prin care o persoană fizică sau
juridică transferă puterea de cumpărare dintr-o țară în alta, obține sau furnizează un credit pentru
tranzacțiile specifice comerțului internațional și/sau minimizează expunerea la riscurile rezultate
din schimbarea cursurilor valutare.
Funcțiile unei piețe valutare sunt:
Transferul puterii de cumpărare este necesar deoarece comerțul internațional și
tranzacțiile de capital implică, în mod normal, persoane care trăiesc în țări cu monede naționale
diferite. Fiecare participant dorește, de obicei, să-și efectueze tranzacțiile în propria monedă
națională, dar tranzacția de comerț sau de capital trebuie să fie făcută într-o singură monedă.
Oricare ar fi valuta utilizată, unul sau mai mulți dintre participanții la piață valutară trebuie să
transfere puterea de cumpărare asupra sau de la propria monedă națională.
Acordarea unor credite. Întrucît mișcarea mărfurilor dintre țări presupune timp,
mărfurile aflate în tranzit trebuie să fie finanțate. Exportatorul poate acorda un credit furnizor
importatorului, credit care să fie sau nu purtător de dobîndă și care ar acoperi cheltuielile privind
transportarea mărfurilor.
Minimizarea riscului valutar. Atît importatorul, cît și exportatorul doresc ca tranzacția
să deruleze fără riscuri rezultate din fluctuațiile de curs valutar. Fiecare parte la tranzacție
preferă să cîștige un profit normal, fără expunerea la o schimbarea neașteptată în profitul
anticipat, datorită unor schimbări intervenite în cursurile valutare. Piața valutară oferă unele
facilități cum ar fi «headging-ul» valutar în vederea transferării riscului valutar asupra unei alte
persoane.

1
POPA, Ioan. Tranzacții internaționale. Politici, tehnici, instrumente. București: Editura Recif, 1992, p.350.
2
EITEMAN, D.; STONEHILL, A.; MOFFERR, M. Multinational Business Finance. Eighth edition, Addison –
Wesley Publishing Company.

4
1.2. Clasificarea și factorii de dinamica asupra pieței valutare

În literatura de specialitate, sunt descrise două feluri de piețe valutare: piețele


caracteristice, care sunt piețele principale, reprezentative, pe care se comercializează valutele
convertibile și piețele necaracteristice, care sunt piețe secundare, pe care se tranzacționează
valutele neconvertibile.
În același timp, literatura de specialitate face diferențierea între piețele valutare
naționale și piețele valutare internaționale. Suportul existenței, funcționării și dezvoltării pieței
valutare internaționale îl constituie piețele valutare naționale. Piața valutară națională cuprinde
ansamblul relațiilor care se formează între persoane fizice și juridice privind cumpărarea și
vînzarea de valute, instituțiile specializate în aceste operațiuni, precum și normele și
reglementările care facilitează efectuarea acestor tranzacții. Piața valutară internațională, deși
structurată pe piețele valutare naționale, este delimitată de aceasta. Principala deosebire constă în
faptul că, în timp ce pe piața valutară națională băncile efectuează vînzări și cumpărări de valute
contra monedă națională, în cazul pieței valutare internaționale, aceleași bănci derulează
operațiuni ce au ca obiect o valută care este străină, atît pentru ele, cît și pentru solicitantul
operațiunii respective. O altă deosebire între cele două tipuri de piețe valutare constă în faptul că,
pe piața valutară națională, cursul de schimb rămîne nemodificat pe parcursul unei zile de lucru
bancare, în timp ce pe piața valutară internațională cursului de schimb la care se efectuează
tranzacțiile este într-o permanentă mișcare.
Factorii care influențează dezvoltarea pieței valutare naționale și, ulterior, a pieței
valutare internaționale sunt:
- factorii economici cum ar fi: dezvoltarea relațiilor de comerț exterior cu necesitatea
convertirii încasărilor valutare din export în alte valute pentru efectuarea plății
importurilor; dezvoltarea comerțului invizibil, a turismului, transporturilor internaționale,
asigurărilor internaționale a antrenat mișcarea de valute între țări; mișcările de capital,
fie sub forma investițiilor directe, fie sub forma investițiilor de portofoliu, a însemnat
preschimbarea monedei naționale în valuta țării spre care au loc mișcările de capital;
repatrierea banilor investiți presupune convertirea lor în moneda națională sau în altă
valută;
- factorii tehnici cum ar fi: efectuarea plăților internaționale prin transferuri bancare,
realizîndu-se numai prin virarea scriptică a banilor dintr-un cont în altul; generalizarea

5
legăturilor prin telefon, telex, Swift, e-mail etc. a condus la realizarea cu rapiditate și în
"timp real" a operațiunilor cu toate centrele financiare de pe glob;
- mutațiile de natură monetară și financiară au determinat lărgirea pieței valutare, piețele
valutare naționale au devenit în scurt timp o componentă importantă a politicii valutare a
statelor;
- apariția pieței eurovalutelor.

1.3 Indicatorii de dinamică a pieței valutare

Determinarea tendințelor prioritare de modificare în condițiile contemporane a


economiei națíonale și urmărirea evoluției și efectele inflației este posibilă cu ajutorul
indicatorilor de dinamică. Dinamica inflației evidențiază modificarea parametrilor cantitativi de
la o perioadă la alta. Indicatorii de dinamică principali sunt creșterea absolută (∆AM) şi creşterea
relativă (IAM) şi se calculează potrivit relaţiilor:
ΔAM = AMi1-AMi0 (1.3.1)
𝑨𝑴𝒊𝟏
𝑰𝑨𝑴 = ∗ 𝟏𝟎𝟎% (1.3.2)
𝑨𝑴𝒊𝟎 −𝟏

în care :
AMi1- exprimă valoarea rulajului pieței valutare la data de referinţă;
AMi0 - valoarea rulajului pieței valutare la data de bază.

6
II. ANALIZA DINAMICII PIEȚEI VALUTARE A REPUBLICII
MOLDOVA ÎN PERIOADA 2015-2017

2.1.Calcularea indicatorilor de dinamică a pieței valutare

Piața valutară a Republicii Moldova este caracterizată de dinamica cursului valutar și de


rulaj. Cursul valutar este calculat ca rată de schimb medie ponderată la volumul tranzacțiilor care
au avut loc pe piața valutară. Rulajul pieței valutare cuprinde totalitatea tranzacțiilor de schimb
valutar cu excepția celor efectuate de Banca Națională a Moldovei, care au avut loc pe cele mai
diferite segmente ale pieței. Printre segmentele pieței monitorizate în particular se numără piața
interbancară (tranzacțiile de schimb valutar efectuate între băncile comerciale autorizate) și piața
intrabancară (tranzacțiile de schimb efectuate între bănci și clienții acestora); piața operațiunilor
la vedere (cu decontările ce se efectuează cel tîrziu timp de două zile bancare) și piața
operațiunilor la termen (cu decontările ce se efectuează de regulă peste perioade fixe cum ar fi :
una, două săptămîni, o lună sau mai multe). În timp ce cursul valutar reprezintă echilibrul
dinamic al cererii și ofertei de valută în cadrul pieței, rulajul denotă activitatea generală a
participanților pieței valutare.
În tabelul 2.1 sunt prezentate datele cu privire la rulajul pieței pentru anii 2015-2017,
calculat ca medie aritmenică pentru fiecare an în milioane dolari americani:
Tabelul 2.1.1
RULAJUL PIEȚEI VALUTARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA
pentru perioada 2015-2017 (dolari SUA)

Rulajul Rulajul pieței Rulajul pieței Rulajul pieței


Ratele de
pieței valutare valutare (USD) valutare spot schimb
Anul (dolari SUA) (USD) (USD)
2015 304 721 648 269 880 648 34 841 000 19,6585
2016 351 893 054 318 612 897 33 280 156 19,9814
2017 303 441 125 267 521 124 35 920 000 17,1002
Sursa: Elaborat de autor în baza datelor prezentate de Banca Națională a Moldovei. [online].
[citat 11 iunie 2018]. Disponibil: <http://bnm.md/md.>

Folosind formulele 1.1 și 1.2 am determinat dinamica pieței valutare în mărimi relative
și absolute în decursul anilor 2015-2017.
Dinamica pieței valutare pentru perioada 2015-2017 este prezentată în tabelul 2.2.

7
Tabelul 2.1.2
DINAMICA PIEȚEI VALUTARE ÎN REPUBLICA MOLDOVA
pentru perioada 2015-2017

Anul Rulajul pieţei Creşterea absolută Creşterea relativă


mil USD (ΔAM) (IAM, %)
2014 815,6 - -
2015 304,7 -510,9 37,4
2016 351,8 47,1 115,8
2017 303,5 -48,3 86,5
Creşterea medie -128 59,9
Creşterea totală -512,1 239,7
Sursa: elaborat de autor în baza datelor prezentate de Banca Națională a Moldovei. [online].
[citat 11 iunie 2018]. Disponibil: <http://bnm.md.>

În urma calculelor făcute am observat că rulajul pieţei valutare fără numerar a atins
maxime în anul 2016 circa 351,8 milioane dolari SUA, înregistrînd o creştere de 115,8% faţă de
anul precedent. Însă ca urmare a efectelor crizei mondiale ce a afectat grav economia, inclusiv
comerţul exterior şi domeniile în care au investit capital străinii, rulajul a scăzut – 86,5%.
În figura 2.1 am realizat o diagramă în care am arătat în dinamică evoluţia pieţei
valutare a Republicii Moldova pentru perioada 2015-2017.

900 815.6
800
700
600
500
351.8 Rulajul pieței
400 304.7 303.5 Dinamica
300
200 115.8
86.5
100 37.4

0
2014 2015 2016 2017

Sursa: elaborat de autor în baza datelor prezentate de Banca Națională a Moldovei. [online].
[citat 11 iunie 2018]. Disponibil: <http://bnm.md/md.>.

Fig. 2.1.1. Diagrama dinamicii pieţei valutare în Republica Moldova


în perioada 2015-2017 (mil. USD).

8
Observăm că în 2016 rulajul a înregistrat o creştere, însă la fel de dramatică a fost şi
scăderea în următorul an.
În figura 2.1.2 este reprezentată cotarea dolarului american pe perioada 2015-2017.

20.5
19.9814
20 19.6585

19.5
19
18.5
18
Ratele de schimb
17.5 17.1002
17
16.5
16
15.5
2015 2016 2017

Sursa: elaborat de autor în baza datelor prezentate de Banca Națională a Moldovei. [online].
[citat 11 iunie 2018]. Disponibil: < http://bnm.md/md/rates_evolution >.

Fig. 2.1.2. Diagrama dinamicii ratei de schimb a dolarului american


în perioada 2015-2017.

În 2016 dolarul s-a cotat la cea mai înaltă rată medie de schimb – 19,9814 pe cînd în
2017, dolarul a scăzut, atingînd o rată de schimb de 17,1002. În această perioada pe seama
devalorizării dolarului american, s-a valorizat/apreciat moneda naţională – leul.
Influenţa crizei financiare mondiale asupra economiei Republicii Moldova a fost
nesemnificativă, deoarece situaţia macroeconomică în ţară pînă în momentul în care s-a
declanşat criza în regiunea noastră, a fost destul de stabilă, datorită măsurilor întreprinse atît de
Banca Naţională, cît şi de Guvern. Nivelul înalt de capitalizare al băncilor şi
lichiditatea considerabilă din sectorul bancar, precum şi faptul că băncile lor mame nu au fost
influenţate în mod deosebit de criza financiară mondială, a permis băncilor să reziste influenţei
crizei.

9
2.2. Practici internaționale privind dinamicii
pieței valutare internaționale

Piaţa valutară internaţională este o piaţă mondială şi descentralizată în cadrul căreia în


calitate de active suport sînt tranzacţionate valutele. Această piaţă a luat naştere cu scopul de a
facilita fluxul monetar ce derivă din comerţul internaţional. Volumul zilnic total de tranzacţii
valutare care însumează aproximativ 3 trilioane de dolari americani, a crescut într-atît de mult
încît, la momentul actual totalul operaţiunilor în monedă străină ce ţin de comerţul internaţional
de bunuri şi servicii reprezintă un procentaj infim. Drept urmare, această piaţă este una
independentă faţă de operaţiunile comerciale reale şi fluctuaţiile preţurile monedelor străine nu
poate fi influenţată exclusiv de fluxurile comerciale.

Piaţa valutară internaţională este unică datorită următoarelor caracteristici:


- volumul imens al tranzacţiilor, și anume al celor mai lichide active, banii;
- dispersia geografică;
- funcționare continuă: 24 de ore pe zi, cu excepția zilelor de odihnă, de exemplu tranzacțiile au
loc de orele 20:15 GMT, duminică pînă la ora 22:00 GMT vineri;
- o varietate largă de factori ce afectează ratele de schimb;
- marje mici de depunere, comparativ cu alte piețe și utilizarea efectului de levier pentru a majora
marja de profit/pierderi și cu privire la dimensiunea contului.

Drept urmare, această piață a fost declarată ca fiind cea mai apropiată de a fi o piață cu
concurență perfectă, în pofida intervenției băncilor centrale. Conform datelor furnizate de Banca
Reglementelor Inetrnaționale, în decembrie 2017 volumul zilnic pe piețele mondiale valutare a
fost estimată la 10 mln. de dolari, o creștere de aproximativ 5,4% peste volumul de 540 mii de
dolari din decembrie 2016.
Cele mai mari volume de tranzacții valutare sînt efectuate pe piețele valutare ale
Angliei însumînd 37,6% din totalul tranzacțiilor pe piața valutară mondială, fiind cel mai
important centru de tranzacții valutare, aceasta este urmată de piața valutară a SUA însumînd
17,9%, și a Japoniei: 6,2 la sută.
Cele mai importante monede tranzacționate pe piața valutară internațională sînt dolarul
american cu o pondere de 84,9%, euro-39,1 la sută, yenul japonez clasîndu-se pe al treilea loc cu
o pondere de 19 %, ponderea celorlalte valute fiind reprezentată în tabelul 2.3.1.

10
Tabelul 2.3.1

PONDEREA CELOR MAI IMPORTANTE VALUTE TRANZACȚIONATE PE PIAȚA


VALUTARĂ INTERNAȚIONALĂ

Moneda ISO 4217 code (simbol) Cota zilnică


1 Dolarul american USD ($) 84.9%
2 Euro EUR (€) 39.1%
3 Yenul japonez JPY (¥) 19.0%
4 Lira sterlina GBP (£) 12.9%
5 Dolarul australian AUD ($) 7.6%
6 Francul elvețian CHF (Fr) 6.4%
7 Dolarul canadian CAD ($) 5.3%
8 Hong Kong dollar HKD ($) 2.4%
9 Coroana suedeză SEK (kr) 2.2%
10 Dolar neozeelandez NZD ($) 1.6%
11 Won sud-coreean KRW (₩) 1.5%
12 Dolarul sinagapore SGD ($) 1.4%
13 Coroana norvegiană NOK (kr) 1.3%
14 Peso mexican MXN ($) 1.3%
15 Rupie indiană INR (₹) 0.9%
Alte valute 12.2%
Total 200%
Sursa: elaborat de autor în baza datelor furnizate de Banca Reglementelor Internaționale.
[online]. [citat 11 iunie 2018].Disponibil: <http://www.bis.org/publ/rpfxf10t.htm>
Astfel cele mai mici ponderi în totalul tranzacțiilor efectuate pe piața valutară, o
reprezintă coroana norvegiană și peso mexican, însumînd ambelele cîte 1,3%, și rupia indiană cu
o pondere infimă de 0,9 la sută.
Volumul zilnic al tranzacțiilor pe piața valutară crește de la an la an. Se consideră că
volumul zilnic al tranzacțiilor valutare a constituit în 2000 circa 1,5 trilioane USD, în perioada
anilor 2005-2006 volumul acestora se ridică de la 2 trilioane la 4,5 trilioane USD, în 2010 acest
volum constituia 4 trlioane de dolari americani, conform datelor furnizate de Banca
Reglementelor Internaționale. Cu toate acestea se estimează o creștere a volumului zilnic al
tranzacțiilor pe piața valutară pînă la 10 trlioane USD în 2020.

11
ÎNCHEIERE

Piața valutară constituie un segment indispensabil al pieței financiare atît la nivel


național, cît și la nivel internațional. Rolul pieței valutare este determinat în primul rînd de
posibilitățile care le oferă participanților la schimburile economice pentru alegerea și obținerea
mijloacelor de creditare și de plăți cele mai convenabile. Rolul aceteia este influențat de tendința
de liberalizare a comerțului internațional ce conduce la creșterea schimburilor dintre state,
creșterea ponderii anumitor valute în ansamblul schimburilor economice, piețele valutare
internaționale devenind un barometru al schimburilor economice internaționale.
În acest referat am determinat pe baza datelor prezentate de Banca Naţională a
Moldovei, evoluţia pieţei valutare autohtone.
În urma cercetării efectuate concluzionăm:
- piața valutară a Republicii Moldova este caracterizată de dinamica cursului valutar și de
rulaj;
- rulajul pieţei valutare fără numerar a atins maxime în anul 2016 circa 351 893 054
milioane dolari SUA, înregistrînd o creştere de 115,8% faţă de anul precedent;
- ca urmare a efectelor crizei mondiale ce a afectat grav economia, inclusiv comerţul
exterior şi domeniile în care au investit capital străinii, rulajul a scăzut considerabil –
86,5%.
Analizînd subiectul prezentului referat pot menționa faptul că piața valutară are un rol
important asupra cursului economiei naționale, asupra stabilității monedei naționale, asupra
exportului/importului de marfuri și servicii, iar principalii indicatori macroeconomici fiind într-o
dependență reciproca cu piața valutară, dictînd cursul pieței valutare naționale.

12
BIBLIOGRAFIE

I. Acte normative

1. Legea Republicii Moldova cu privire la Banca Naţională a Moldovei: nr.548-XIII din


21.07.1995. Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 1995, nr. 56-57/624.
2. Legea Republicii Moldova privind reglementarea valutară: nr.62-XVI din 21..03.2008.
Monitorul Oficial al Republicii Moldova. 2017, nr. 127-130.

II. Lucrări ştiinţifice

3. GEORGESCU-GOLOȘIU, Ligia. Mecanisme valutare. București: Editura ASE, 2001,


238 p.
4. BRAN, Paul. Relaţii financiare şi monetare internaţionale. București: Editura
Economică, 1996, 146 p.
5. FLORICEL, Constantin. Relaţii valutar-financiare internaţionale. București: Editura
Didactică și Pedagogică, R. A., 1996, 16 p.
6. BORȘ, Ion. Relațiile valutar-financiare internaționale ale Republicii Moldova. Chișinău:
Editura ARC, 1999, 46 p.
7. BRAN, Paul. Relaţiile valutar-financiare internaţionale. București: Editura Didactică și
Pedagogică, 1990, 67 p.

III. Surse statistice şi de date

8. Raport lunar (2015, 2016, 2017) a Băncii Naţionale a Moldovei. [online]. [citat 11 iunie
2018]. Disponibil: < www.bnm.md >.
9. Raport lunar (2015, 2016, 2017) a Băncii Naţionale a României [online]. [citat 11 iunie
2018]. Disponibil: < www.bnr.ro >.
10. Date statistice furnizate de Banca Națională a Republicii Moldova [online]. [citat 11
iunie 2018]. Disponibil: <http://bnm.md/md/valute_market >.
11. Date statistice furnizate de Banca Reglementelor Internaționale [online]. [citat 11 iunie
2018]. Diponibil: <http://www.bis.org/publ/rpfxf10t.htm>.

13