GEOGRAFIA FIZICĂ A ROMÂNIEI

Autor: Alexandru Roșu

Editura: Didactică și pedagogică
București, 1980
483pagini

PARTEA I
A. Suportul geoecologic
Capitolul 1 – Structura geologică
1.1 – Unitățile orogenului carpatic
1.1.1 – Carpații Orientali
1.1.2 – Carpații Meridionali
1.1.3 – Munții Apuseni
1.1.4 – Depresiunea Transilvaniei
1.1.5 – Depresiunea Panonică
1.1.6 – Depresiunea Precarpatică
1.2 – Unitățile de platformă ale Vorlandului Carpatic
1.2.1 – Platforma Moldovenească
1.2.2 – Platforma Moesică
1.2.3 – Horstul Dobrogean (Orogenul Nord-Doborgean)

Capitolul 2 – Geneza și evoluția paleogeografică a peisajului teritoriului României

2.1 – Etapa conturării cadrului genetic
2.2 – Etapa schițării principalelor linii structural-tectonice ale peisajului actual
2.3 – Etapa formării actualului peisaj

Capitolul 3 – Relieful României și rolul lui polarizator în conturare sistemică a peisajului

geografic românesc
3.1 – Caracterul subsistemic al reliefului
3.2 – Principalele sisteme morfogenetice rezultate din interacțiunea factorilor
morfogenetici cu structura geologică
3.2.1 – Sistemul fluviatil și fluvio-lacustru
3.2.2 – Sistemul de denudativ
3.2.3 – Sistemul glaciar
3.2.4 – Sistemul vulcanic

Capitolul 4 – Clima și particularitățilr integrării ei în peisajul României

4.1 – Particularitățile subsistemice ale climatului României
4.2 – Factorii genetici ai climei
4.3 – Caracteristicile elementelor climatice
4.3.1 – Regimul temperaturii aerului
4.3.2 – Regimul umidității aerului
4.3.3 – Regimul nebulozității
4.3.4 – Regimul precipitațiilor
4.3.5 – Regimul presiunii atmosferice
4.3.6 – Regimul vântului
4.4 – Tipurile de climă
4.4.1 – Climatul de câmpie
4.4.2 – Climatul de deal
4.4.3 – Climatul de munte
Capitolul 5 – Rețeaua hidrografică
5.1 – Integrarea sistemică a rețelei de ape în funcționalitatea peisajului
5.2 – Apele subterane
5.3 – Apele curgătoare
5.3.1 – Rețeaua hidrografică, sistemul fluvial și bazinele hidrografice
5.3.2 – Regimul hidrologic
5.3.3 – Regimul hidrologic al Dunării
5.3.3.1 – Caracteristicile hidrologice ale grupelor rețelei de râuri
5.4 – Lacurile
5.5 – Marea Neagră

Capitolul 6 – Solurile
6.1 – Solul – subsistem de tranziție între suportul geoecologic și comunitățile vegetale
6.2 – Solurile montane
6.2.1 – Solurile etajului alpin
6.2.2 – Solurile etajului subalpin
6.2.3 – Solurile etajului forestier montan
6.3 – Solurile silvestre submontane
6.3.1 – Solurile etajului deluros
6.3.2 – Solurile dealurilor joase și ale câmpiilor înalte
6.4 – Solurile de șes
6.4.1 – Solurile de silvostepă
6.4.2 – Solurile de stepă
6.5 – Solurile intrazonale
6.5.1 – Solurile litomorfe
6.5.2 – Solurile hidromorfe
6.5.3 – Solurile halomorfe
6.5.4 – Solurile neevoluate

B. Sistemul comunităților vegetale și animale

Capitolul 7 – Vegetația
7.1 – Vegetația de munte
7.1.1 – Etajul alpin
7.1.2 – Etajul subalpin
7.1.3 – Pădurile de munte
7.1.3.1 – Etajul molidișurilor (boreal)
7.1.3.2 – Etajul nemoral al pădurilor de foioase
7.2 – Vegetația dealurilor și podișurilor
7.2.1 – Subetajul gorunului
7.2.2 – Zona stejăretelor (nemorală)
7.3 - Vegetația câmpiilor
7.3.1 – Zona de silvostepă
7.3.2 – Zona se stepă
7.4 – Tipuri azonale
7.4.1 – Vegetația sărăturilor
7.4.2 – Vegetația nisipurilor
7.4.3 – Vegetația de luncă
7.5 – Vegetația acvatică
7.5.1 – Vegetația apelor curgătoare
7.5.2 – Vegetația de mlaștină
7.5.3 – Vegetația lacurilor
7.6 – Vegetația Mării Negre
 7.7 –Rezervații naturale

Capitolul 8 – Fauna
8.1 – Fauna montană
8.1.1 – Zona alpină
8.1.2 – Zona pădurilor montane
8.2 – Fauna pădurilor de dealuri și câmpie
8.3 – Fauna stepelor și silvostepelor
8.4 – Fauna terestră a Deltei Dunării, luncilor și bălților
8.5 – Fauna acvtică
8.5.1 – Fauna ihtiologică a apelor curgătoare
8.5.2 – Fauna lacurilor
8.6 – Fauna Mării Negre
8.7 – Importanța economică a faunei

C. Sistemul activității umane

Capitolul 9 – Relația om-natură și problema protecției mediului înconjurător în R. S. România

PARTEA a II-a
A. Unitatea centrală a Carpaților Românești și a Podișului interior al Trnasilvaniei
Capitolul 1 – Coroana centrală a Carpaților Românești
1.1 – Carpații Orientali
1.1.1 – Grupa nordică
1.1.1.1 – Zona cristalină înaltă
1.1.1.2 – Zona estică a Obcinelor Bucovinene
1.1.1.3 – Zona vestică a lanțului vulcanic Oaș-Gutâi-Țibleș
1.1.1.4 – Depresiunea Maramureș
1.1.1.5 – Culoarul Munții Bârgău-Dorna-Gura Humorului
1.1.2 – Grupa centrală
1.1.2.1 – Zona mediană înaltă
1.1.2.2 – Zona estică a munților flișului
1.1.2.3 – Zona munților vulcanici
1.1.3 – Grupa curburii
1.1.3.1 – Zona curburii externe
1.1.3.2 – Depresiunea Brașov
1.1.3.3 – Zona curburii interne
1.2 – Carpații Meridionali
1.2.1 – Masivul Bucegi-Leaota-Piatra Craiului
1.2.2 – Masivul Făgăraș
1.2.3 – Depresiunea Loviștei
1.2.4 – Masivul Parâng
1.2.5 – Depresiunea Petroșani și defileul văii Jiului
1.2.6 – Depresiunea Hațeg
1.2.7 – Masivul Godeanu – Retezat
1.2.8 – Culoarul Timiș – Cerna
1.3 – Carpații Occidentali
1.3.1 – Masivul Banatului
1.3.2 – Defileul Văii Dunării
1.3.3 – Munții Poiana Ruscă
1.3.4 – Defileul Mureșului de la Sebeș-Lipova
1.3.5 – Munții Apuseni
1.3.5.1 – Masivul Bihor
 1.3.5.2 – Munții Crișurilor
1.3.5.3 – Munții Mureșului

Capitolul 2 – Podișul interior al Transilvaniei

2.1 – Zona percarpatică transilvană
2.1.1 – Subcarpații transilvănă
2.1.2 – Depresiunile sudică
2.1.3 – Culoarul depresionar Sebeș - Alba Iulia – Hiedin și depresiunile
Almaș și Lăpuș
2.1.4 – Culoarul de pasuri Suplai – Sângeorz
2.2 – Podișul Târnavelor
2.2.1 – Dealurile Târnăvenilor
2.2.2 – Podișul Hârtibaciului
2.2.3 – Podișul Secașelor
2.3 – Câmpia Transilvaniei
2.4 – Podișul Someșean

B. Unitatea extracarpatică (Circumcarpatică)

Capitolul 3 – Subcarpații
3.1 – Subcarpații Orientali
3.1.1 – Subcarpații Moldovei
3.1.2 – Subcarpații Curburii
3.2 – Subcarpații Getici
3.2.1 – Muscele subcarpatice getice
3.2.2 – Subcarpații Olteniei

Capitolul 4 – Dealurile și podișurile

4.1 – Dealurile Vestice
4.1.1 – Dealurile și depresiunile someșene
4.1.2 – Dealurile și depresiunile crișene
4.1.3 – Dealurile și depresiunile bănățene
4.2 – Podișul Moldovei
4.2.1 – Podișul Sucevei
4.2.2 – Câmpia Moldovei
4.2.3 – Podișul Bârladului
4.3 – Podișul Getic
4.3.1 – Dealurile Getice
4.3.2 – Câmpia piemontană getică

Capitolul 5 – Câmpiile
5.1 – Câmpia Tisei
5.1.1 – Câmpia Someșeană
5.1.2 – Câmpia Crișurilor
5.1.3 – Câmpia Banatului
5.2 – Câmpia Română
5.2.1 – Câmpia Olteniei
5.2.2 – Câmpia centrală munteană
5.2.3 – Câmpia de tranziție a Bucureștiului
5.2.4 – Câmpia estică
5.3 – Lunca Dunării
5.4 – Delta Dunării
Capitolul 6 – Podișul Dobrogei (Fațada pontică)
6.1 – Podișul dobrogei de Nord
6.1.1 – Munții Măcin (Culmile Măcinului)
6.1.2 – Dealurile Tulcei
6.1.3 – Culoarul Babadag-Nalbant-Cerna
6.1.4 – Podișul Babadag
6.1.5 – Podișul Casimcei
6.2 – Podișul Dobrogei de Sud
6.3 – Litoralul dobrogean