Sunteți pe pagina 1din 314

ALVIN TOFFLER

AL TREILEA
VAL
Prefaţă : IONIŢA OLTEANU

Traducere din limba engleză :


GEORGETA BOLOMEY
Şi
DRAGAN STOIANOVICI

r~~

1983

EDITURA POLITICA
BUCUREŞTI
Redactor: HORTENSIA PIETREANU-FOPESCU
Coperta: VALENTINA BOROŞ Prefaţă

Edituri In care a mai apărut


AL TREILEA VAL de Alvin To£fler Spuneam în cartea de Dialoguri despre vi-
SU A — cartonat : William Morrow & Company
itor *, între ai cărei interlocutori se afla şi Alvin
broşat : Bantam Books Toffler, că autorul Şocului viitorului personal
Anglia — cartonat : William Collins Sons nu are nimic şocant în el şi cred că este ade-
broşat : Pan Books
Franţa : Editions Denoel
R. F. Germania : C. Bertelsmann Verlag
vărat. Cu totul altfel stau lucrurile cu ceea ce
Spania : Plaza & Janes S.A. scrie. Cărţile sale sînt interesante, incitante,
Mexic : Editorlal Diana chiar şi şocante. Afirmaţia este valabilă şi pen-
Olanda : Uitgeverij L. J. Veen
Japonia : Nippon Hoso Shuppan Kyokai (NHK) tru ultima sa lucrare Al treilea val. Editată în
Israel : Am Oved Publishers
BraziUa : Distrlbuidora Record peste un milion şi jumătate de exemplare în
Danemarca : Chr. Erichsens Forlag Statele Unite ale Americii, tradusă în 16 ţări,
Turcia : Altin Kitaplar
lugoslavia : Iugoslavija Publishers 2 seriale pentru televiziunea canadiană şi cea
(ediţie sîrbo-croată) japoneză pe marginea cărţii, aceasta spune
Suedia : Esselte Info AB
Grecia : Edition cactus
Polonia : Panstwowy Instytut Wydawniczy
totul.
Imensa audienţă, talentul şi ingeniozitatea sa
nu trebuie să ne facă însă să privim cartea fără
nici o rezervă. Insuşi autorul declară spre sfîr-
şitul cărţii sale : „Nu am încredere în oamenii
care îşi închipuie că dispun deja de răspunsuri
într-un moment cînd noi abia încercăm să for-
mulăm nişte întrebări" (p. 562). Cred că această
afirmaţie s-ar potrivi foarte bine ca motto al
cărţii. Cum am putea avea încredere în oamenii
care au doar certitudini ? Poate exista oare o
cale mai fecundă de a tinde spre adevăr decît
îndoiala ? Şi mai al'es într-un context ca cel ac-
tual caracterizat prin schimbări foarte dinamice.
Cîte şi ce adevăruri absolute pot supravieţui
într-o lume în care schimbarea s-a accelerat
teribil şi în care relativizarea şi incertitudinea
au crescut prea mult ?
ALVIN TOFFLER In mod evident şi sesizabil pentru fiecare din-
THE THIRD WAVE tre noi, schimbarea a devenit o dominantă a ci-
* Toniţă Olteanu, Dialoguri despre viitor, Editura
Bantam Books, i n c , 1981 Dolitică, Bucureşti, 1982.
5
vinâ tot mai agresivă şi mai neprimitoare. Dez- asupra pericolelor care ne pîndese. Au fost lan-
echilibre ale mediului natural, lacuri şi rîuri sate numeroase proiecte internaţionale de cer-
„moarte", păduri devastate, un aer tot mai po- cetare, au fost organizate mari programe şi s-au
luat, ploi acide fac ambianţa de viaţă tot mai mobilizat energii şi resurse însemnate pentru a
ostilă. identifica problemele, cauzele lor şi a putea
La încheierea celui de-al doilea război mon- avansa unele soluţii. Numeroase din rapoartele
dial, cei ce doreau să fie arhitecţii unei lumi întocmite, care s-au bucurat de o largă răspîn-
mai bune înscriau printre dezideratele acesteia dire — între care aş menţiona pe cele ale lui
nevoia de a elibera omenirea de războaie, de Mesarovic-Pestel, Tinbergen, Maliţa-Botkin-El-
mizerie şi f oamete. Din păcate s-a realizat f oarte mandjra, raportul Bariloche (publicate şi în
puţin pe această cale. Continuăm să trăim sub limba română de Editura politică) şi mai recent
spectrul războiului şi chiar al distrugerii spe- cel al Comisiei Brandt şi Global 2000, pentru a
ciei umane. Sute de milioane de oameni se zbat nu aminti decît pe cele mai cunoscute — atrag
şi astăzi într-o cruntă mizerie, sute de milioane atenţia asupra numeroaselor pericole care con-
din semenii noştri suferă de foame. Din nou fruntă omenirea.
avem datoria să ne punem întrebarea : ce lume Nu este locul aici să discutăm calitatea şi
construim ? aportul lor. Un lucru se impune însă cu toată
Prăpastia dintre cei bogaţi şi cei săraei a con- evidenţa : omenirea nu va putea continua să
tinuat să se adîncească. în anii '60, cînd s-a pus evolueze pe vechile coordonate. S-au acumulat
pentru prima oară problema susţinerii unei dez- în lume la ora actuală atît de multe probleme de
voltări mai aceelerate a ţărilor mai puţin dez- o gravitate extremă, care au făcut ca tot mai
voltate, pentru a micşora decalajele existente, multe ţări, tot mai multe guverne să devină con-
domnea un oarecare optimism. „Deceniile dez- ştiente de necesitatea unor schimbări radicale.
voltării", prin însăşi conştientizarea omenirii înseşi pacea şi existenţa civilizaţiei umane
asupra necesităţii reducerii treptate a decalaje- sînt continuu ameninţate. Preşedintele României
lor, ca şi prin obiectivele lor, au creat o speranţă. arăta cu o foarte clară intuiţie politică şi un dez-
După două decenii, la începutul anilor '80, s-a voltat simţ de responsabilitate pentru soarta
instaurat un pesimism tot mai persistent. Spe- omenlrii că „Situaţia internaţională este însă
cialiştii au început să se întrebe unde s-a greşit deosebit de complexă şi contradictorie. Criza
şi din ce cauză ? economică — îndeosebi cea energetică, a petro-
De ce au fost încetinite atît de mult creşterea lului —, accentuarea crizei politico-sociale a lu-
economică şi dezvoltarea, care cu două decenii mii capitaliste determină, în zilele noastre, o
în urmă dădeau motive de optimism ? „Omul de ascuţire fără precedent a contradicţiilor sociale,
pe stradă" se întreabă şi el de ce este astăzi con- intensificarea activităţii de consolidare şi re-
fruntat cu tot mai multe dificultăţi şi care sînt împărţire a sferelor de influenţă, continuarea
perspectivele ? S-au scris în ultimul deceniu vechii politici imperialiste de forţă şi dictat, de
zeci de mii de pagini, prin care se încerca o ana- încălcare a libertăţii şi independenţei po-
liză mai în profunzime a cauzelor situaţiei ac- poarelor...
tuale şi o evaluare a perspectivelor. In aceste condiţii apar mai necesare ca ori-
Apariţia problemelor globale a creat un nou cînd unirea şi conlucrarea tot mai strînsă a po-
tip de tensiuni, resimţite tot mai intens la nivel poarelor, a forţelor înaintate pentru oprirea
planetar. Ne aflăm evident într-o epocă de cău- agravării situaţiei internaţionale, pentru re-
tări, de clarificări. A crescut conştiinţa omenirii luarea şi continurea politicii de destindere, co-
e 9
laborare, independenţă şi pace, pentru soluţio-
narea tuturor problemelor pe cale paşnică, a Mijlociu sau în orice altă parte a globuiui nu ne
tratativelor". * privpşte este doar o evadare temporară de la
Cuvîntul criză a revenit în ultimul deceniu tot responsabilitatea comună pentru soarta acestei
mai insistent în discuţie. Cel mai des cel de criză planete fragile.
economică, de criză financiar-monetară, ener- Schimbările sînt uneori violente creînd peri-
getică, de resurse sau de criză alimentară. Dar cole reale. Este suficient să privim prăbuşirea
şi cel de criză a valorilor, de criză culturală, teh- colonialismului, escaladarea continuă a cursei
nologică şi în ultimul timp şi cel de criză a civi- înarmărilor, lupta pentru reîmpărţirea lumii,
lizaţiei. Complexitatea fenomenelor devine tot criza energetică sau amplificarea fără precedent
mai pregnantă. Apare totodată din ce în ce mai a şomajului în ţările capitaliste dezvoltate,
limpede că diferitele crize sînt legate între ele pentru a avea o imagine a presiunilor la care
prin multiple interdependenţe şi că ele a u la este supusă omenirea. Privim adesea schim-
bază crize structurale mai profunde, mai greu barea şi n-o înţelegem. De cele mai multe ori,
vizibile cu „ochiul liber". Multiplele crize, eco- aşa cum constată şi Toffler, avem de a face cu
nomică, financiară, energetică, alimentară e t c , zeci sau chiar sute de curenţi de schimbare
par a fi numai „vîrful icebergului". Este de pre- aflaţi în interacţiuni cauzale şi nu rareori
supus că acestea sînt cauzate de puternici ,,cu- aceştia se adună în confluenţi mai mari, în
fluvii tumultuoase.
renţi de adîncime". Cu cîtva timp în urmă se
vorbea de crize economice, de structură, de va- Viteza de schimbare, inclusiv a schimbărilor
lori, dar cel mai adesea abordate sectorial. Vi- sociale, s-a accelerat şi ea, ceea ce a determinat
ziunile ultimilor ani au început să fie însă mai o comprimare a timpilor de reacţie. Lipsiţi de
complexe, mai cuprinzătoare şi chiar mai posibilitatea înţelegerii naturii şi esenţei schim-
coerente. bării, ca şi de instrumente adecvate de cunoaş-
Dacă într-adevăr există „curenţi de adîncime" tere şi stăpînire a complexităţii, uneori se ma-
care acţionează pentru schimbări profunde, de nifestă şi o frică faţă de transformări sau ehiar
amploare, ar fi o mare greşeală să ne oprim rezistenţa faţă de ele, ceea ce le face mai difi-
numai la faţa vizibilă a icebergului. Adesea şi cile şi mai costisitoare. Se resimte acut nevoia
în trecut s-a considerat că o criză reprezintă unor noi instrumente de ,,bord". Cum s-a spus
doar un eşec temporar al evoluţiei, că trece, că adesea, a nu dispune de aceste instrumente în
ne va afecta puţin şi apoi vom reveni la starea condiţiile actuale este ca şi cum am kicerca să
„normală". Nu rareori s-a considerat că schim- pilotăm un avion cu reacţie cu aparatura de
barea nici nu ne priveşte. Dar astăzi, într-o lume bord a unui avion clasic.
mică, a unor interdependenţe crescînde, aseme- Nici o centralizare excesivă a deciziilor nu
nea judecăţi s-au dovedit adesea efemere sau mai este posibilă cînd timpii de reacţie au deve-
chiar periculoase. Chiar în timpul celui de-al nit atît de contraşi, şi elementele implicate atît
doilea război mondial, cînd un timp Statele de numeroase. Referindu-se la luarea deciziilor
Unite au considerat că acesta nu le priveşte, pă- la Casa Albă, Toffler arată că nu a fost timp ca
rerea s-a dovedit iluzorie. Şi astăzi la fel. Cînd fiecare decizie să fie chibzuită pînă la capăt.
considerăm că un război în Asia, în Orientul „Casa Albă — spune el — este într-adevăr atît
de presată cu adoptarea deciziilor în toate
* Nicolae Ceauşescu, România pe drumul construirii chestiunile, de la poluarea atmosferei, costurile
socictăţii socialiste multilateral dezvoltate, Editura
politică, Bucureşti, 1982, vol. 22, p. 202. de spitalizare şi energia nueleară, pînă la inter-
zicerea jucăriilor periculoase, încît un consilier
10
11
prezidenţial îrni mărturisea oclată : «Aici sufe- cesele de cunoaştere pune limpede în evidenţă
rim cu toţii de şocul viitorului»" (p. 555). De handicapul esenţial al abordărilor sectoriale şi
fapt tot el arată că toate departamentele gem nevoia de a reface traseul invers, de la detaliu
sub o povară decizională din ce în ce mai mare, spre ansamblu.
în care fiecare trebuie să adopte zilnic o mul- In realitate rareori găsim fenomene de tip de-
ţime de decizii, sub presiunea enormă a schim- terminist clasic, bazate pe relaţia simplă, cauză-
bărilor rapide. efect. De regulă există un şir de cauze şi de
Cum să înţelegem esenţa, natura şi direcţiile efecte care se intercondiţionează reciproc. Afir-
schimbării ? Aceasta presupune evident şi în- maţia că întotdeauna o cauză dă naştere la ace-
ţelegerea interdependenţelor, a conexiunilor şi leaşi efecte nu ţine seama de context. Aceasta
a complexităţii, a întreguiui. Nu vom putea în- reprezintă mai degrabă un caz particular decît
ţelege întregul fără a-i cunoaşte în profunzime cazul general. Existenţa unui şir de cauze şi
părţile sale componente, dar nici nu vom putea efecte interdependente fac ca şi contextul să se
cunoaşte părţile sale componente fără a înţelege afle permanent în mişcare. Starea de echilibru
întregul. Aceste procese vor presupune probabil a unui sistem este şi ea mai curînd un caz parti-
un permanent du-te-vino, de la analiză la sin- cular. Starea de dezechilibru dinamic, în căuta-
teză, de la particular la general, de la sisteme la rea echilibrului, este mai degrabă starea de fapt.
subsisteme şi invers, de la structuri la valori şi Uneori este suficient să ne schimbăm punctul
concepte, de la anatomia sistemelor la fiziologia din care observăm realitatea sau optica pentru
lor, de la părţi la întreg şi invers, ca şi ample a sesiza lucruri noi, nesesizabile înainte. Acelaşi
dialoguri între discipline şi numeroase iteraţii fapt sau proces obşervat va fi sesizat în mod
suecesive. diferit de un fizician, de un matematician, de
Ne aflăm în faţa unui salt revoluţionar în pro- un economist sau de un filozof. De exemplu,
cesele de cunoaştere. Adîncirea specializării, vi- chiar omul poate fi privit ca fiinţă fizică, biolo-
ziunea „tunel" a specialistului, care a ajuns „să gică sau socială. El poate fi privit ca homo faber
ştie tot mai multe lucruri, despre tot mai puţin" sau sapiens, ca homo oeconomicus sau poeta.
a ridicat adesea pereţi impermeabili între dife- Dar privindu-1 în fiecare din aceste ipostaze nu
ritele domenii ale cunoaşterii. Conoentrarea pe putem să-i percepem unitatea fiintei sale. Or,
domenii tot mai înguste, pe lîngă marile bene- în realitate, el nu există şi nu actionează decît
ficii evidente pe care le-a adus omenirii, a creat ca un tot şi într-un context social-economic
şi numeroase bariere în sesizarea unor co- specific, care şi el la rîndul său se află în con-
nexiuni, a interdependenţelor şi în înţelegerea tinuă schimbare.
întregului. în mod paradoxal, dar adesea odată Fără a sesiza interdependenţele şi a înţelege
cu progresul cunoştinţelor noastre specializate, complexitatea nu vom putea realiza progresele
sporeşte ignoranţa noastră privind globalitatea aşteptate de la cunoaşterea ştiinţifică. Am plătit
lumii. şi continuăm să plătim un tribut foarte ridicat
Gîndirea raţionalistă, rectilinie, carteziană, a abordărilor parţiale, simplificărilor excesive.
legăturilor biunivoce de tip cauză-efect a con- Soluţiile adoptate în cazul abordărilor secto-
dus şi ea la apariţia unor handicapuri în înţele- riale s-au dovedit, adesea, paleative, contradic-
gerea interdependenţelor şi a complexităţii. Se- torii sau chiar incompatibile. Inţelegerea com-
sizarea de către Jean Piaget — unul din cei mai plexităţii presupune admiterea paradoxurilor,
mari specialişti din domeniul epistemologiei — a existenta contradictoriului, posibilitatea existen-
„valorii etalon" şi a „erorii etalonului" în pro- ţei unor paradigme diferite.
12 13
In acest nou context nu vom fi prea surprinşi
Schimbarea unor paradigme sau principii că fapte aparent complet izolate sînt foarte
axiale ne poate face să vedem realităţile cu ochi strîns legate între ele. Pentru a înţelege ce se
complet diferiţi. Exemplul citat de astrofizicia- întîmplă în jurul nostru, pentru a înţelege
nul Carl Sagan mi se pare deosebit de eiocvent esenţa, natura şi direcţiile schimbării trebuie să
în acest sens. El af irmă că am optat pentru cal- încercăm să integrăm şi să sintetizăm în mod
culul zecimal pentru că ne tragem dintr-un coerent fapte, evenimente, realităţi şi cunoştinţe
peşte devonian, care avea cîte cinci oscioare la fără nici o legătură aparentă între ele. Această
fiecare aripioară. Avînd cîte cinci falange la fie- încercare constituie cu siguranţă meritul prin-
care mînă, la care recurgeam atunci cînd soco- cipal al lucrării Al treilea val a lui Alvin Toffler.
team cîte ceva, am optat pentru aritmetica ba-
zată pe numărul zece. Dacă peştele devonian ar
fi avut 4 sau 6 oscioare la fiecare aripioară, ni
s-ar fi părut firesc să avem cîte 4 sau 6 degete De ce ,,al treilea val" ? Ce vrea acest autor
la fiecare mînă şi să construim o matematică ba- ,,şocant" de la cititori ? în introducerea cărţii
zată pe numărul 8 sau 12. Tot aşa am putea ad- sale el spune despre Al treilea val că „este o lu-
mite şi posibilitatea schimbării altor paradigme crare de sinteză amplă. Ea descrie vechea
cu care ne-am obişnuit să operăm. civilizaţie în care mulţi dintre noi au crescut
Contribuţiile materialismului dialectic privind şi prezintă o imagine cuprinzătoare, întocmită
contradicţiile, lupta contrariilor, acumulările cu grijă, a noii civilizaţii care irumpe în mijlo-
cantitative şi saltul calitativ, dialectica necesi- cul nostru".
tate şi întîmplare puse în noul context al cu- Deci omenirea se află în zorii unei noi civili-
noştinţelor aduse de teoria sistemelor, a infor- zaţii, afirmă el. In viziunea sa, după primul val
maţiei, de teoriile lui Ilya Prigogine, laureat al din istoria civilizaţiei umane, al civilizaţiei agri-
Premiului Nobel, constituie „premisele revolu- cole, care a durat aproximativ 10 000 de ani (din
ţionare" ale noilor procese de cunoaştere. Ele jurul anului 8000 î.e.n. pînă în jurul anului 1700
ne furnizează acum elementele esentiale pentru e.n.) a u r m a t al doilea, cel al civilizaţiei in-
posibilitatea de a revizui modelele noastre de dustriale, care a d u r a t circa 300 de ani, de la re-
gîndire, pentru a elabora noi principii axiale şi voluţia industrială din Anglia pînă în zilele
noi paradigme, care să ne ajute să înţelegem şi noastre, cînd au apărut semnele unui nou val, al
treilea. „Această nouă civilizaţie — spune au-
să stăpînim complexitatea. In cercetările sale
torul — este atît de revoluţionară încît sfidează
epistemologice, sociologul francez Edgar Morin
toate presupunerile noastre anterioare. Vechile
avansează şi el ideea posibilităţii unei noi ra- moduri de gîndire, vechile formule, dogme şi
ţionalităţi care ar putea revoluţiona gîndirea. ideologii, oricît de îndrăgite sau de folositoare
Poate cea mai revoluţionară schimbare este toc- au fost în trecut, nu mai corespund realităţilor.
mai modificarea sistemului de gîndire, de la cea Lumea care se naşte rapid din ciocnirea noilor
liniară, carteziană — a legăturilor biunivoce valori şi tehnici, noilor raporturi geopolitice,
cauză-efect — la cea holistică — a sesizării in- noilor stiluri de viaţă şi moduri de comunicare,
terdependenţelor multiple şi contradictorii — reclamă idei şi analogii, clasificări cu totul noi.
bazată pe concepte de sistem, de proces, feed- Nu putem înghesui lumea embrionară de mîine
back şi pe dihotomii de tipul continuitate-dis- în spaţiile tihnite de ieri. Nici atitudinile sau
continuitate, echilibru-dezechilibru, necesitate stările de spirit convenţionale nu mai sînt po-
şi întîmplare.
15
14
zaţiei industriale şi apariţia unei alte civilizaţii.
trivite". Aceasta este marea încercare a lui Al- Inşişi specialiştii în studiile viitorului au con-
vin Toffler. siderat întotdeauna asemenea elaborate ca dis-
Nu-mi propun să susţin sau să combat punct cutabile. Ele constituie mai mult ipoteze de lu-
cu punct „construcţia" sau ipotezele autorului. cru, teme de reflecţie, decît „construcţii" finite.
Cititorul va putea singur să discearnă asupra a Oricărei asemenea „construcţii" îi pot fi găsite
ceea ce i se pare plauzibil sau nu în ideile şi puncte forte şi slabe şi aceste judecăţi sînt şi
judecăţile cărţii. O precizare sînt totuşi ele adesea relative. Ele depind în mod funda-
tentat să fac. Se pare că semnele care ne mental şi de punctul din care sînt privite. „Con-
îndreptăţesc să afirmăm că civilizaţia umană se strucţiei" lui Toffler i se pot găsi numeroase vir-
găseşte într-un moment specific al istoriei sale tuţi şi tot la fel de multe elemente discutabile.
s-au înmulţit în ultimul timp. Ne aflăm într-un Nu credem că o asemenea lucrare, de proporţii,
moment de tranziţie, de mari transformări, ce ar putea fi analizată corespunzător în cadrul
au loc pe multiple planuri, de la cel economic unei prefeţe. Chiar dacă nu ne putem pro-
— al energiei prin care poate fi susţinută dez- pune o analiză detaliată a „construcţiei" lui
voltarea în continuare, al materiilor prime şi al Toffler, cititorul român trebuie să fie avertizat
tehnologiilor cu care lucrăm — pînă la cel so- asupra unui punct esenţial, şi anume, alegerea
cial, al modului de organizare a societăţilor, opticii prin care priveşte consideraţiile autoru-
al valorilor pe care le promovează, al tipurilor lui. Analizele, ideile şi concluziile sale pornesc de
de producţii, de consum, al stilului de viaţă. Mo- fapt de la investigarea realităţilor industrialis-
delul cultural şi valoric al industrialismului de mului occidental, de tip capitalist. încercările
tip capitalist prezintă semne evidente de epui- de a „înghesui" toate realităţile sub „pălăria"
zare, fapt recunoscut de tot mai mulţi oameni mare a „valurilor" trebuie privite cu circum-
de bună credinţă. Ar fi profund greşit, ehiar pe- specţie, nuanţat. Utilizarea insuficient de rigu-
riculos, dacă avalanşa unor semnale vizibile, roasă a unor termeni cu care operează — cum
unele chiar şocante, ar fi interpretate doar ca sînt, de exemplu, cei de „schimbare revoluţio-
elemente conjuncturale, pasagere. nară", „raporturi sociale", „relaţii şi structuri
Willis Harman, preşedintele Institutului de sociale", „sistem de producţie", „ordine socia-
cunoaştere ştiinţifică din San Franciseo, observă lă" sau chiar de „civilizaţie" etc. — nu trebuie
că invadarea globului de către expansiunea cul- să-1 facă pe cititor „prizonierul" unor confuzii
turii industrialismului capitalist a încetat. Astăzi ideologice.
sînt tot mai puţine tări dispuse să adopte mo- In ciuda unor încercări nemărturisite ale
delul capitalist occidental. Lumea anilor '70 cu- autorului de „îndepărtare" de ideologii şi de
noaşte un nou cuvînt şi anume al „dezvoltărilor prezentare a civilizaţiei celui „de-al treilea val"
alternative". Herman Kahn, cunoscut apologet ca şi cum s-ar situa „deasupra" sau „dincolo"
al societăţii capitaliste de consum, constată şi el de ideologii, autorul constată în mod clar, ex-
că dezvoltarea capitalistă nu va putea continua plicit, eşecul industrialismului occidental de
pe aceleaşi coordonate. El consideră că în pre- tip capitalist. Deşi el analizează şi pune în evi-
zent asistăm la „marea tranziţie" de la civiliza- denţă elementele crizei de sistem care a cu-
ţia iridustrială la cea post-industrială. Există prins societatea occidentală, el nu vrea să re-
dealtfel în Occident o întreagă pleiadă de au- cunoaacă explicit cauzele crizei în natura so-
tori, în frunte cu Daniel Bell, care vorbesc de cial-economică a sistemului. Mai mult, criticînd
societatea post-industrială. Toffler vorbeşte realităţile lumii industriale occidentale el re-
despre „al treilea val". Despre dispariţia civili-
17
16
curge uneori la a pune semnul egal între reali- natura, ideologia şi scopurile urmărite de dife-
tăţile existente în ţările capitaliste şi în cele ritele studii asupra viitorului.
socialiste. în mod evident există în cartea lui Toffler
Studiile asupra viitorului, inclusiv cele care judecăţi, reflecţii, afirmaţii ce pot fi acceptate
iau forma unor modele aproape exclusiv for- integral, altele doar parţial, cu anumite amen-
malizate matematic, nu sînt lipsite de ideolo- damente, i a r altele respinse. Dealtfel, ţinînd
gie, de valori. Aceste studii nu sînt şi nici nu seama de imperfecţiunile instrumentarului
pot fi iniţiate „in vitro", într-un vid politic, epistemologic pe care îl avem la dispoziţie, în-
social-economic şi cultural-valoric. Dimpotrivă, cercarea unor sinteze vaste, ca şi cea între-
tot ceea ce ele conţin ca elemente constitutive prinsă de specialistul american, constituie un
sînt desprinse dintr-un context real sau ima- demers plin de riscuri. Nu cred însă că acest
ginar, fiind dependente de anumite realităţi fapt ar trebui să ne dezarmeze. în nici un caz
sau interese, de anumite poziţii, idei precon-
nu cred că a r trebui să asteptăm perfecţionarea
cepute sau modalităţi şi posibilităti de perce-
instrumentarului şi a metodologiilor de inves-
pere a realităţilor.
tigaţie pentru a avea curajul lansării unor noi
Chiar şi atunci cînd aceste elaborate se feresc ipoteze şi judecăţi. De fapt, am simţămîntul că
să trateze în mod explicit aspectele politice sau aceste încercări pot să ne ajute să avansăm în
sociale implicate ele nu sînt „libere" de valori, procesul cunoaşterii. Ele pot să ne aducă anu-
de ideologie. Dimpotrivă, însăşi intenţia de a mite beneficii chiar şi atunci cînd sînt negate
încerca să le eludeze pune în lumină o anumită în întregime.
pozitie sau anumite intenţii ale autorilor. în în fond, să nu uităm că însuşi Toffler afirma
realitate, prbblemele creşterii economice sau că nu are încredere în oamenii care îşi închipuie
ale dezvoltării nu pot fi despărtite de contex- că dispun de răspunsuri într-un moment cînd
tul lor social, politic, cultural, valoric şi mai abia încereăm să formulăm întrebări. O aseme-
ales ideologic. Obiectivitatea şi valoarea ştiin- nea aserţiune, care spuneam că ar trebui să
ţifică a analizei, a diagnozei şi prognozei nu constituie „motto-ul" cărţii de faţă, poate pune
poate fi realizată în absenţa aspectelor sociale, sub semnul întrebării întreaga „constructie" a
politice sau ideologice. ctitorului ideii despre noua civilizaţie. Dar nu
Chiar şi modelele pornesc în mod explieit şi cartea. Chiar dacă construcţia sa prezintă nu-
sau implicit de la o ideologie încorporînd anu- meroase elemente discutabile, cartea rămîne ca
mite premise, experiente, viziuni, valori ,,eta- un valoros compendiu de idei, de probleme puse
lon" etc. Observarea ştiinţifică a oricărui fe- în discuţie şi teme majore de reflecţie.
nomen este marcată de amprenta teoretică, Să nu scăpăm din vedere că uneori este mai
culturală, ideologică a autorului. Ceea ce vedem important să sesizezi o problemă, să pui corect o
depinde de ceea ce privim şi de ceea ce ne-am întrebare, să încerci să defineşti corect o pro-
aşteptat să vedem, spunea un om de ştiinţă blemă, decît să-i ataşezi soluţii pripite sau sen-
american. Iar un analist mexican arăta că teo- tenţioase. Uneori matematica, în speţă econo-
ria pe care se sprijină cercetătorul corespunde metria sau cercetările operaţionale, au fost
poziţiei sale politice. dezavuate pentru că nu au reuşit să rezolve în
însuşi obiectul studiului, aria problemelor mod corespunzător probleme economice prac-
investigate, poziţia f aţă de sistem şi structurile tice. Dar rareori s-a recunoscut că eşecul s-a
sale, obiectivele politice, ierarhizarea priorită- datorat şi faptului că economiştii n-au reuşit
ţilor, valorile şi conceptele implicate etc. indică întotdeauna să formuleze corect sau complet
18 19
problemele. Nu puţini cercetători se angajeazâ epavă*. Acest simţămînt devine cu atît mai aeut
adesea în eforturi sterile încercînd să „rezolve" în cazul încercării unor sinteze cum este Al
false probleme, formulînd inadecvat întrebă- ireilea val. Autorul Şocului viitorului recu-
rile sau definind incorect problemele. Şi atunci noaşte şi el că nu putem avea cunoştinţe com-
ce se poate aştepta de la soluţii ? Alvin Toffler plete şi că nici o metaforă nu este totală. Dar
ajunge şi el la concluzia că de obicei este mai cum arată tot el, citîndu-1 pe criticul George
importantă o întrebare potriyită decît răspun- Steiner, „a pune întrebări cuprinzătoare în-
sul la o întrebare nepotrivită. seamnă a risca să înţelegi lucrurile greşit. A
Valoarea lucrării sale nu constă numai, sau nu le pune deloc înseamnă a Incorseta înţele-
mai exact spus nu în primul rînd, în modul con- gerea". în această lumină cred că trebuie privită
cret în care îşi imaginează autorul „valul trei". şi cartea de faţă.
Ci poate tocmai în diversitatea problemelor se- Alvin Toffler este în mod neîndoios un scri-
sizate, discutate şi avansate ca teme de reflec- itor interesant, imaginativ. El are în acelaşi timp
ţie. Că ne aflăm într-o perioadă de schimbări un ascuţit spirit specuiativ. Altfel poate nici nu
profunde ne dăm seama intuitiv cu toţii. Care ar reuşi să fie atît de incitant. Dar din această
este exact natura şi esenţa lor, fluxul şi confi- zonă provin şi principalele capcane, principalele
guraţia lor rămîne încă de discutat. Putem să pericole. Parcurgîndu-i cartea, cititorul va ob-
fim de acord, total sau parţial, putem respinge, serva numeroase elemente care pot să i se pară
în parte sau integral, aceste elaborate, dar nu artificiale sau cel puţin discutabile. Al treilea
val, spune autorul însuşi, „nu este o previziune
cred că trebuie să le ignorăm. Cred mai degrabă obiectivă şi nu se pretinde o demonstraţie ştiin-
că într-o perioadă de schimbări profunde şi ra- ţifică". Dar ea nu se vrea nici o utopie. El pre-
pide se cere să avem conştiinţa trează, să stăm feră s-o numească o „practopie". Prin aceasta
cu „degetul pe puls", să ştim tot ce se întîmplă Toffler crede în apariţia unei lumi pe care nu o
în jurul nostru şi cum pot fi interpretate modi- consideră nici cea mai rea din toate lumile po-
ficările. Aeeasta înseamnă totodată o ascuţire a sibile, dar pe care o vede reaHizabilă şi totodată
spiritului critic, a rigorii judecăţilor şi o con- preferabilă celei de care ne despărţim. De care
ştiinţă mai acută a prezentului şi viitorului. lume ne despărţim ? Există oare o lume unică ?
De altfel şi Toffler declară : „Chiar dacă civili- Oare nu este absolut evident că trăim într-o
zaţia celui de «al doilea val» se clatină şi nu lume extrem de diversificată ?
mai este viabilă, aceasta nu înseamnă că civili- Este de apreciat la un autor ca Alvin Toffler
zaţia celui de «al treilea val», aşa cum am zugră- forţa sa de analiză, puterea şi curajul abordării
vit-o aici, va prinde chip cu necesitate" (p. 488). unor probleme noi, imaginaţia sa fecundă, spi-
ritul său creativ, bazat cel mai adesea pe fapte,
Sîntem încă în perioada marilor întrebări în pe realităţi, pe ample investigaţii. Este conclu-
care răspunsurile nu pot fi decît provizorii şi dent în acest sens că el caută multe din sem-
parţiale. Aceasta nu înseamnă să încetăm să le nele viitorului în fapte, în schimbări, care
căutăm. Rene Maheu, fost vreme îndelungată se manif estă deja de pe acum, în mod mai preg-
directorul general al Organizaţiei Naţiunilor nant sau incipient. Poate şi acest lucru face
Unite pentru Educaţie, Ştiinţă şi Cultură parte din „punctele forte" ale lucrării sale.
(UNESCO), spunea şi el că nimeni nu înţelege
toate şi nimeni nu înţeiege bine, dar cine re- * Citat după Costin Murgescu, Japonia în economia
mondială. Editura ştiinţifică şi enciclopedică, Bucu-
nunţă să înţeleagă va fi dus de valuri ca o reşti, 1982.
20 21
Spuneam că nu mi se pare locul potrivit pen- tegii t'inanciari americani, încă din 1941, sft lu-
tru a încerca o discuţie asupra calităţii „con- creze la planul de reintegrare postbelică a eco-
strucţiei" sale. Totuşi cîteva elemente mă obligă nomiei mondiale, care să favorizeze S.U.A.
să-1 avertizez pe cititor asupra lor. Alvin Toffler, El prezintă cu competenţa cunoscătorului
ca un observator atent al reaiităţilor, este un esenţa şi rolul destinat la timpul său Confe-
foarte bun cunoscător al societăţii capitaliste rinţei de la Bretton Woods, Fondului Monetar
contemporane şi îndeosebi al celei americane. El Internaţional şi Băncii Mondiale (p. 142).
descrie cu precizie şi obiectivitate creşterea in- Alvin Toffler cunoaşte şi pune în evidenţă ra-
dustrialismului şi a exploatării capitaliste al cilele exploatării capitaliste sau cauzele reale
„celui de-al doilea val" şi „transformarea fur- ale şomajului, care, în opinia sa, nu constau în
tului pe scară relativ mică, într-o afacere de lenea sau eşecurile individuale, ci în repartiţia
mare anvergură, care a schimbat «micul» impe- inechitabilă a averii şi opţiunile de investiţii
rialism în «mare» imperialism" (v. p. 131 şi (p. 280). Observaţiei sale pătrunzătoare nu-i
urm.). „Valul al doilea" nu putea, aşa cum con- scapă substratul tendenţios al darviniştilor din
sideră autorul, să se afirme fără cotropire, ex- ştiinţele sociale, care „au susţinut că principiul
ploatare, resurse ieftine şi fără crearea unei selecţiei naturale acţionează şi în societate şi
pieţe mondiale integrate. că, în virtutea acestui fapt, indivizii cei mai bo-
Sînt descrise magistral natura, esenţa şi sem- gaţi şi mai puternici sînt cei mai apţi şi mai me-
nificaţiile procesului de edificare a pieţei capi- rituoşi" (p. 145). El descrie cu o multitudine de
taliste internaţionale, „marketizarea" lumii, de date şi fapte concludente forţa dezagregatoare
către civilizaţia „celui de-al doilea val" (p. 386— a violenţei în lumea occidentală, a atentatelor
387), felul cum timp de 300 de ani a avut loc teroriste, a recrudescenţei luptei antidemocra-
această expansiune a capitalismului (p. 139— tice şi „fascismului" (p. 535—541), ceea ce îi
140), asuprirea prin violenţă şi decimare ce a justifică afirmaţia că „în aer pluteşte parcă o
însoţit edificarea imperiului colonial (p. 139), ca duhoare greţoasă. Este duhoarea civilizatiei mu-
şi lupta dintre marile puteri pentru reîmpărţi- ribunde a celui de «al doilea val»" (p. 494). Tot-
rea lumii (p. 140). Mă simt tentat aici să evoc un odată, el resimte gravitatea înstrăinării indivi-
pasaj al autorului de maximă concentrare : dului, nevoia sa de comunitate de structură şi
„După cum darvinismul social a dat o explica- de sens (p. 494 şi urm.). Autorul pune în evi-
ţie raţională capitalismului — spune el — denţă, cu o observatie extrem de subtilă, cum
această aroganţă culturală a îndreptăţit im- singurătatea, lipsa de structură şi sentimentul
perialismul. Ordinea industrială în dezvol- lipsei de sens al vieţii, ce însoţesc declinul civi-
tare avea nevoie de resurse ieftine şi şi-a creat lizaţiei industriale, explică o serie de fenomene
o justificare morală pentru a le obţine la preţuri derutante ale epocii noastre şi în primul rînd ui-
reduse, chiar dacă ştergea de pe faţa pă- mitoarea proliferare a sectelor (p. 505 şi urm.).
mîntului societăţi agricole sau aşa-zis primitive. Alături de satisfactiile pe care ţi le pot pro-
Ideea evoluţiei sociale a furnizat temeiuri in- voca parcurgerea acestei cărţi pentru temele de
telectuale şi morale pentru a trata popoarele n e - reflectie pe care le f urnizează, apar şi nedume-
industriale drept inferioare — deci inapte să riri sau insatisfacţii prilejuite de unele afir-
supravieţuiască" (p. 146). maţii, idei sau puncte de vedere. Ca cititor
poţi să-ţi manifeşti o oarecare insatisfac-
Cu aceeaşi obiectivitate şi ascuţit spirit de ţie privind modul în care este concepută civili-
observaţie descrie autorui cum au început stra- zaţia, redusă la tehnosferă, sociosferă, infosferă
22 23
şi forţele de putere. Ceea ce poate fi considerat Sigur că în fiecare orînduire sau ţip de civiliza-
deopotrivă prea simplificat şi incomplet. Se poate ţie pot fi găaite şi elemente sau aspeete eritica-
discuta despre convenţionalismul ce există în biie, dar aceaata necesită întotdeauna o analiză
acest mod de abordare. Se poate discuta de ase- la obiect şi nu recurgerea la afirmatii prin si-
menea despre gradul de adecvare sau inadec- militudine.
vare a conceptului central al cărţii, a instru- Socialismul, cu toate experientele sale pozi-
mentului principal de investigaţie, acela de tive şi negative, cu toate împliniriie şi neîmpli-
„val" ; dacă el reprezintă într-adevăr un instru- nirile sale este în esenţa sa altceva decît capi-
ment potrivit de cercetare. Poate fi dezbătută talismul. Prin esenta sa umanistă, prin valorile
nevoia de a clarifica legăturile ce există între social-umane pe care le promovează, prin prin-
val, civilizaţie şi odînduire socială, între bază şi cipiile de egalitate şi echitate care stau la baza
suprastructură sau între civilizaţie, cultură şi „construcţiei" societăţii socialiste, ca şi prin
valori. telul său suprem — ridicarea bunăstării tuturor
Deşi esenţiale, nu aceste lucruri mi se par to- membrilor colectivităţii — socialismul este su-
tuşi cele mai flagrante. Ele pot fi discutabile în perior capitalismului. El reprezintă o etapă
cazul oricărui elaborat de asemenea proporţii. nouă, superioară pe scara progresului social.
Fiecare autor poate aborda analiza acestor pro- Nimeni nu afirmă că socialismul nu este per-
bleme din puncte de vedere foarte diferite, cu fectibil, că n-ar mai avea probleme de rezolvat.
mai mult sau mai puţin succes. Şi este dreptul Ceea ce facem zi de zi în eforturile noastre de
fiecărui cercetător să-şi aleagă instrumentele, a ne dezvolta multilateral, de a ajunge la o so-
metodologia şi conceptele cu care operează, asu- cietate mai bună, de a îmbunătăţi continuu me-
mîndu-şi riscurile suecesului sau insuocesului canismul economic, instituţiile sociale etc, cu
demersului său. Faptul că uneori Toffler în- succesele şi insuccesele inerente unei opere de
eearcă să pună semnul egal între unele procese asemenea proporţii, este tocmai recunoaşterea
şi fenomene ce se manifestă în capitalism şi în necesităţii perfecţionării permanente, pe care o
socialism este nu numai o simplificare inadmi- impune chiar viaţa.
sibilă pentru orice analiză cît de cît ştiinţifică Vorbind de sistemul de valori al „celui de-al
— rupînd faptele din context sau recurgînd cel doilea val", Alvin Toffler observă că acesta se
mai adesea la simple afirmaţii — ci poate fi ca- află în criză. Este descris cum însuşi sistemul
lificat ca o atitudine din care dispare obiecti- rolurilor, care asigura coeziunea civilizaţiei in-
vitatea ştiinţifică. dustriale (n. ns. capitaliste) este în criză. El re-
marcă cum înşişi muncitorii reclamă tot mai in-
Civilizaţia secolului al XX-lea şi translaţia sistent participarea la conducere. „Această fisu-
spre cea a seeolului al XXI-lea prezintă unele rare — afirmă autorul — la scara întregii
semne comune ce pot fi regăsite, în forme mai societăţi, a sistemului de roluri pe care s-a clă-
apropiate sau mai deosebite, în diferite societăţi. dit industrialismul are implicatii mult mai revo-
Dar cititorul va fi surprins, nu fără temei, de luţionare decît protestele politice f ăţişe şi mar-
modui în care AJvin Toffler abordează în unele şurile pe baza cărora publiciştii apreciază
cazuri aceste probleme. Nu rareori, criticînd schimharea" (p. 174). Descriind diferitele carac-
elementele de civilizaţie ale „celui de-al doilea teristici ale crizei actuale Toffler spune că
val" specifice capitalismului, autorul le trans- „spre deosebire de crizele din trecut ea aduce
feră automat şi socialismului, nu pe baza unei cu sine inflaţie şi şomaj în acelaşi timp, nu suc-
analize specifice, ci a unei simple afirmaţii de cesiv". Unde ? în ce societate ? Şi autorul afir-
genul „acesta este valabil şi pentru socialism".
25
24
mkă", cele socialiste — între „planificarea cen-
mă : „In plus, ea nu este numai o criză a ca- trală în ţările socialiste" — şi cele capitaliste —
pitalismului, ci se răsfrînge şi asupra ţărilor „băncile centrale şi politicile monetare şi fiscale
socialiste industrializate. Este vorba, într-un naţionale" — apreciind că nici unul din aceste
cuvînt, de criza generală a civilizaţiei indus- instrumente nu mai dă astăzi randament
triale în ansamblu" (p. 304). (p. 352). Şi aşa mai departe...
După părerea noastră, este vorba de fapt Nimeni nu-i neagă lui Toffler dreptul de a
de „criza generală a capitalismului contempo- critica societatea capitalistă şi nici nu i se poate
ran". Au fost scrise zeci şi chiar sute de cărţi, nega dreptul de a face observaţii critice cu pri-
cuprinzînd analize profunde şi serioase, inclu- vire la societatea socialistă. O facem adesea
siv de către numeroşi oameni de ştiinţă occi- chiar noi. Dar nu mi se pare suficient ca atunci
dentali, nemarxişti şi chiar antimarxişti, care cînd critică procese, fenomene sau o stare de
au demonstrat elementele crizei generale a ca- fapt existentă în societatea industrială capita-
pitalismului contemporan. în acelaşi timp nu listă, adesea doar să afirme că lucrurile sînt va-
este vorba de a nega anumite influenţe ale cri- labile şi pentru societatea industrială socialistă.
zei mondiale care se manifestă şi în ţările so- Aceste aspecte se cer analizate separat de fie-
cialiste. Este adevărat că şi ţările socialiste sînt care dată şi demonstrată valabilitatea concluziei.
confruntate cu o serie de probleme dificile ce Simpla afirmaţie nu poate ţine locul de ar-
decurg din criza energetică, din nevoia de a gumente.
restructura anumite ramuri industriale, tehnici Nu trăim într-o lume uniformă. Dimpotrivă,
sau tehnologii de producţie, de a elimina in-
fluenţele negative ale impactului ecologic al omenirea este caracterizată astăzi, poate mai
proceselor de industrializare şi dezvoltare, în pregnant decît în trecut, prin diversitate. Nu
general, de a elimina unele contradicţii prove- trăim nici într-o lume bipolară, ci într-un uni-
nite din unele disproporţii, de a perfecţiona con- vers economic, tehnologic, social, ideologic, cul-
tinuu mecanismele economice, sociale, institu- tural, etnic etc. extrem de divers. Nu trăim nici
ţionale etc. A pune semnul egal îxttre formele de numai într-o civilizaţie industrială capitalistă şi
manifestare a crizei în capitalism şi în socialism socialistă. Există încă numeroase tipuri de civi-
mi se pare o abordare nu numai prea simplifi- lizaţie, culturi diferite, societăţi afîate în dife-
catoare, dar şi evident neştiinţifică. rite stadii de dezvoltare economică, asistăm la o
proliferare a „alternativelor de dezvoltare". Cu-
Este greu de înţeles la un autor ca Toffler, vîntul dominant nu este uniformitatea, ci mai
care posedă un spirit de observaţie extrem de degrabă diversitatea.
ascuţit şi a cărui experienţă nu poate fi înşelată împărţirea lumii în socialism şi capitalism este
în nici un caz de aparenţe, faptul că recurge la în fond ea însăşi o simplificare. Realitatea zile-
o tratare la suprafaţă a acestor aspecte. Indife- lor noastre este infinit mai nuanţată. Există ţări
rent dacă vorbeşte despre natura şi esenţa sta- capitaliste care se deosebesc între ele din mul-
tului burghez sau socialist (p. 117), a întreprin-
tiple puncte de vedere — ca nivel de dezvoltare
derilor capitaliste sau socialiste (p. 68) sau despre
alte aspecte, el pune semnul egal între aceste economică, ca sistem de organizare şi politici
probleme în capitalism şi socialism, spunînd că economice, ca sisteme instituţionale, ca tradiţii
toate aparţin „celui de-al doilea val" şi deci sînt culturale, ca ideologii şi interese, ca religii, ca
sortite eşecului. El pune semnul egal şi între stil de viaţă etc, etc. Şi există ţări socialiste care
„instrumentele naţionale de gestiune econo- şi ele, în pofida caracteristicilor comune de
27
26
esenţă, se deosebesc prin numeroase particu- a conskîera că putem intra în posesia unor in-
larităţi. Aceasta fără să mai vorbim de existenţa strumente cu caracter de panaceu univer&al
unei multitudini de ţări aflate în curs de dez- există o mare distanţă. Deşi bun cunoscător al
voltare situate în Europa, Africa, Asia sau realităţilor lumii contemporane, el se lasă une-
America Latină şi care se deosebesc şi ele foarte ori furat de afirmatii mult prea echivoce, cum
mult între ele. ar fi şi aceea că „săracii şi bogaţii deopotrivă
Cititorul avizat, exigent va şti să se ferească stau acum aliniati la start, gata să pornească
de unele capcane, de judecăţi prea simplifica- într-o nouă cursă spre viitor, izbitor dif erită de
toare, eronate, cum va şti să recunoască şi jus- ceea ce am văzut pînă acum" (p. 472). Ce cursă
teţea şi acuitatea unor observaţii pertinente ale poate fi angajată între doi parteneri de între-
autorului privind existenţa unor elemente de cere atît de inegali „din start" ?
civilizaţie comună, a unor probleme globale Deşi această prefată nu se doreşte a fi un
sau elemente de criză care afectează întreaga „studiu" introductiv care să analizeze sistema-
planetă. Nu rareori marile sinteze au fost pîn- tic toate ideile, afirmaţiile şi fundamentele
dite de pericolul unor simplificări excesive, al elaboratului lui Toffler, există numeroase teze
tiparelor, al judecătilor prea puţin nuanţate, al ale autorului care nu pot fi acceptate, pentru că
valorilor polarizante, al aprecierilor biunivoce, ele nu corespund realităţilor. De exemplu, nu
da-nu, bun-rău, alb-negru. Şi viaţa nu s-a lăsat poate fi acceptat modul în care sînt abordate
niciodată încorsetată atît de mult, fără să se perspectivele statului-naţiune, ale suveranităţii
răzbune. naţionale. Este cunoscută sensibilitatea naţiu-
Nici Toffler nu s-a putut sustrage complet nilor şi îndeosebi a celor mici şi mijlocii, a tine-
unor asemenea pericole. Impotriva avertismen- relor state recent eliberate de sub colonialism
telor repetate pe care le adresează el însuşi citi- faţă de acest subiect. în România există un
torului, spunîndu-i că nu trebuie să preia fie- profund ataşament faţă de conceptul de suve-
care afirmaţie ad literam, fără un dram de în- ranitate naţională şi o conştiinţă vie privind
doială, există în cartea sa numeroase afirmaţii rolul important ce revine statului naţional în
şi aprecieri fără echivoc. Să ne referim, de pildă, asigurarea progresului economico-social al co-
la conceptul central al cărţii sale, acela de „val". lectivităţilor naţionale şi al umanitătii î n gene-
Autorul afirmă că „Odată ce ne dăm seama că ral în etapa actuală.
s-a pornit o luptă aprigă între cei care vor să Cum remarca tovarăşul Nicolae Ceauşescu,
menţină industrialismul şi cei care vor să-I în- „Pornind de la concepţia materialist-dialectică
locuiască (n. ns. cine sînt aceia ?) sîntem în po- şi istorică privitoare la rolul naţiunii în socie-
sesia cheii (subl. ns.) care ne va permite să înţe- tate — deci şi în societatea socialistă — de la
legem lumea. Dar, ceea ce este şi mai important, faptul că pentru o perioadă lungă de timp, in-
fie că elaborăm politica unei tări, fie că stabilim clusiv în comunism, naţiunea va continua să
strategia unei firme economice, fie că hotărîm aibă un rol important în progresul societătii, în
obiectivele vieţii noastre personale, sîntem în conlucrarea cu alte naţiuni, avem obligatia să
posesia unui nou instrument cu care să schim- facem totul pentru dezvoltarea însuşirilor noi
băm lumea" (subl. ns.) (p. 55). Eete în mod evi- ale naţiunii noastre, pentru omogenizarea şi în-
dent esenţia! să mţelegem sensul, natura şi tărirea unitătii ei, ca factor fundamental al vic-
esenta schimbărilor, pentru a putea să ne fa- toriei socialismului şi comunismului în Româ-
cem optiunile şi alegerile, dar de aici şi pînă la nia".
28 39
Fiind el însuşi prizonierul propriilor instru- prinde chip cu necesitate aşa cum a zugrăvit-o
mente de cercetare — în termenii prea globali autorul în cartea sa (p. 488).
şi prea puţin nuanţaţi ai „valurilor" de civiliza- Oricum ar putea fi privită sau judecată
ţie — adesea Toffler faoe abstracţie, în anali- această carte, acceptînd-o sau respingînd-o, ea
zele sale, de realităţile evidente. Astfel şi cînd se recomandă ca o lectură menită să incite la
vorbeşte de rolul şi locul statului-naţiune şi reflecţii. Putem fi de acord sau nu cu modul
perspectivele sale el nu pleacă de la o analiză în care sînt puse sau tratate unele probleme,
specifică bazată pe realităţile existente în ţările dar nu se poate să nu recunoaştem acuitatea
capitaliste, în cele socialiste sau ale „lumii a multora dintre ele, mai ales a celor ce se re-
treia". Uneori afirmaţiile sale privind per- feră la civilizaţia capitalismului industrial.
spectivele rolului şi locului statului-naţiune Publicarea acestei cărţi în limba română se
sînt fundamentate mai degrabă pe „dorinţa" înscrie în poziţia principială a partidului nostru
autorului de a crea o „construcţie" coerentă faţă de prezentarea largă a mişcării contempo-
celui „de-al treilea val" decît pe o cercetare a rane de idei, a schimbului de informaţii, pentru
realităţilor. Alteori constatările sale se bazează stimularea proceselor de analiză, reflecţie şi
pe fapte, pe realităţi din ţările capitaliste. De- creaţie. Aşa cum arăta preşedintele României
altfel, el spune la un moment dat că „guver- „Mai mult ca oricînd, omenirea are nevoie de
nele naţionale din Washington, Londra sau Pa- gîndire creatoare, de oameni care să judece, să
ris continuă, în general vorbind, să impună reflecteze, să-şi exprime părerea despre noile
unor colectivităţi tot mai divergente şi mai seg- procese sociale... Numai din confruntarea idei-
mentate orientări uniforme, standardizate, lor se poate cristaliza adevărul..."
concepute pentru o societate de masă" (p. 430). Această carte oferă fără îndoială un teren
Intr-un asemenea context, cititorul va şti sin- fertil de confruntări. Cititorul avizat va putea
gur să analizeze afirmaţiile cuprinse în carte să hotărască singur ce idei din ea pot fi reţinute
cu privire la perspectivele statului-naţiune şi a şi care se cer respinse.
suveranităţii naţionale. Totodată el va şti să Al treilea val oferă o adevărată panoplie
accepte, să respingă sau să nuanţeze unele con- — chiar dacă incompletă — de probleme ma-
sideraţii ale autorului pe marginea unor jore ale perioadei agitate pe care o parcurge
transformări viitoare în unele domenii ale vie- omenirea în prezent şi numeroase aspecte cu
ţii sociale cum sînt şi cele privind perspectivele care vom fi confruntaţi în anii ce vin. însăşi
familiei ca nucleu de bază al societăţii. metafora de „val", critica civilizaţiei industriale
Lui nu-i va fi greu să-şi dea seama de faptul actuale — a standardizării, specializării, sincro-
că evoluţiile vor fi deosebite în diferite socie- nizării, concentrării, maximizării şi centraliză-
tăţi în funcţie de specificul acestora, de valori, rii excesive — sesizarea impactului social al
de tradiţii culturale etc, etc. unor achimbări ce vor interveni în planul teh-
De cele mai multe ori afirmaţiile autorului nologiilor, al proceselor de producţie, în viaţa de
sînt ele însele nuanţate. De altfel, încă din in- familie sau în societate, sesizarea tipurilor de
troducere el atrage atenţia cititorului că atunci nevoi ale omului modern, a nevoii de sens şi
cînd afirmă că ceva se „va" întîmpla aceasta participare, a calităţii relaţiilor sociale, ca şi dez-
trebuie luată cu rezerva incertitudinii (p. 38). baterea unor schimbări esenţiale'pe care autorul
Şi cum spuneam, el însuşi afirmă la un moment le întrevede în conceptele de timp, spaţiu, cau-
<iat că civilizaţia celui de „al treilea val" nu va zalitate, necesitate şi întîmplare sau în alte ele-
30 31
mente de civiiizaţie, fac să ne aflâm în faţa Lui Heidi
unei cărţi incitante.
Alvin Toffler, aşa cum am mai spus, este un Ale căfei argiimehte corivihgătoare m-au aju-
tat In a mă dedde să scfiu Al treilea Val. Cri-
observator atent al realităţilor — nu obiectivist, tlca ei vlguroasâ, tenace la adresa ideilor mele
lipsit de orice ideologie, aşa cum vrea să pară s' proiesionalismul ei ca editor sînt reilectate
uneori — cu un simţ ascuţit al realităţilor In fiecare paginâ.
şi o capacitate remarcabilă de a identifiea Contribuţia ei la aceastâ carte o depăşeşte cu
mult pe cea pe care o aştepţi de la o colegă,
şi descifra probleme ale lumii contemporane. în- o tovarăşă de idei, o prietenă, o iubită sau o
gestrat cu o mare putere de sinteză, descrierile soţie.
sale sînt ca nişte mari fresce, pline de lumini şi
umbre, uneori de tente suprarealiste, dar întot-
deauna bogate în imaginaţie. Observaţia sa ra-
finată, uneori plină de umor, pleacă cel mai
adesea de la viaţă, de la fapte cotidiene, unele Introducere
aparent nelegate între ele dar concludente, co-
municînd perfect cu „omul de pe stradă".
Aceasta nu-1 împiedică să folosească însă şi me-
tafora şi prin puterea sa de creaţie să apeleze la Intr-o epocă în care teroriştii se joacă de-a
noi concepte, noi noţiuni, să sintetizeze şi să moartea cu ostaticii, în care cursurile valutare
deschidă noi piste de investigaţie. Cititorul ro- fluctuează în mijlocul zvonurilor despre un al
mân, sensibil întotdeauna la ceea ce se întîm- treilea război mondial, în care ambasadele iz-
plă în jurul său, se va simţi cu siguranţă pro- bucnesc în flăcări, iar trupele de comando se
vocat lâ reflecţie. echipează în multe ţări, privim îngroziţi la ul-
timele ştiri. Preţul aurului — acest barometru
Ioniţă Olteanu sensibil al fricii — doboară toate recordurile.
Băncile tremură. Inflaţia scapă oricărui con-
trol. Iar guvernele lumii sînt fie paralizate, fie
incapabile.
In faţa acestor realităţi, un cor compact de
Casandre umple aerul cu un cîntec fatidic. Pro-
verbialul om obişnuit spune că lumea „a în-
nebunit", în timp ce specialistul indică toate
tendinţele care duc spre catastrofă.
Cârtea de faţă oferă un punct de vedere cu
totul diferit.
Ea susţine că lumea nu s-a smintit şi că, de
fapt, sub larma unor evenimente aparent lip-
site de sens se află o structură neaşteptată şi
dâtătoare de speranţă. Prezenta carte se ocupă
de această structură şi de această speranţă.
Al Treilea Val este destinat celor care cred
că, departe de a se sfîrşi, povestea omului abia
a început.
33
O maree puternică s-a abătut asupra unei în lipsa unui cadru sistematic în care să pu-
mari părţi din lumea de azi, creînd o ambianţă tem înţelege ciocnirea de forţe din lumea con-
nouă, adesea bizară, în care oamenii muncesc, temporană, sîntem asemenea echipajului unei
se distrează, se căsătoresc, cresc copii sau ies nave prinse într-o furtună care încearcă să na-
la pensie. In acest context uluitor, oamenii de vigheze printre recife periculoase fără busola
afaceri înoată împotriva unor curenţi econo- sau hartă. într-o cultură de specializări exce-
mici dezordonaţi, politicienii îşi văd popu- sive care se opun una alteia, înecate în date
laritatea crescînd vertiginos şi prăbuşindu-se, fragmentare şi analize minuţioase, sinteza nu
universităţile, spitalele şi alte instituţii luptă este numai necesară, ea este crucială.
cu desperare împotriva inflaţiei. Sistemele de
valori se fisurează şi se prăbuşesc, iar bărcile Din acest motiv Al Treilea Val este o lucrare
de salvare pe care le reprezintă familia, bise- de sinteză amplă. Ea descrie vechea civiliza-
ţie în care mulţi dintre noi am crescut şi pre-
rica şi statul sînt azvîrlite nebuneşte încoace şi zintă o imagine cuprinzătoare, întocmită cu
încolo. grijă, a noii civilizaţii care irumpe în mijlocul
Văzînd aceste schimbări violente, le putem nostru.
considera dovezi izolate de instabilitate, dezin- Această nouă civilizaţie este atît de revolu-
tegrare şi dezastru. Dacă ne dăm însă înapoi ţionară încît sfidează toate presupunerile noas-
pentru a le privi de la distanţă, ne apar o seamă tre anterioare. Vechile moduri de gîndire, ve-
de aspecte care altfel treceau neobservate. chile formule, dogme şi ideologii, oricît de
în primul rînd, multe din schimbările ac- îndrăgite sau de folositoare vor fi fost ele în
tuale nu sînt independente unele de altele. Şi trecut, nu mai corespund realităţilor. Lumea
nici nu sînt întîmplătoare. De exemplu, des- care se naşte rapid din ciocnirea noilor valori
trămarea familiei nucleare, criza energetică şi tehnici, noilor raporturi geopolitice, noilor
mondială, răspîndirea sectelor şi a televiziunii stiluri de viaţă şi moduri de comunicare, re-
prin cablu, introducerea programului de muncă clamă idei şi analogii, clasificări şi noţiuni cu
glisant şi a unor noi forme de venituri supli- totul noi. Nu putem înghesui lumea embrionară
mentare, apariţia mişcărilor separatiste din de mîine în spaţiile tihnite de ieri. Nici atitu-
Quebec pînă în Corsica pot părea evenimente dinile sau stările de spirit convenţionale nu
izolate. Exact invei-sul este însă adevărat. Aces- mai sînt potrivite.
tea şi multe alte evenimente şi tendinţe, apa- Astfel, pe măsură ce descrierea acestei bi-
rent nelegate între ele, sînt conexate. Ele sînt, zare civilizaţii noi se va desfăşura în paginile
de fapt, elemente ale unui fenomen mult mai ce urmează, vom găsi motive să înfruntăm pe-
vast : moartea industrialismului şi naşterea simismul la modă 'şi atît de răspîndit astăzi.
unei noi civilizaţii. Disperarea — molipsitoare şi îngăduitoare cu
Atîta timp cît le considerăm schimbări izo- sine însăşi — domină cultura de un deceniu
late şi nu înţelegem semnificaţia lor mai amplă, sau mai mult. Al Treilea Val ajunge la conclu-
zia că disperarea este nu numai un păcat (cum
nu putem concepe soluţii coerente şi eficace. a spus cîndva C.P. Snow, mi se pare), ci că ea
Ca indivizi, deciziile noastre personale nu au este şi lipsită de temei.
nici o ţintă sau se autoanulează. Ca guverne,
ne poticnim de crize şi elaborăm programe de Nu îmi fac iluzii ca Pollyanna *. Aproape că
necesitate, înaintînd cu pas nesigur spre viitor, * Eroina ramancierei americane Eleanor H. Porter
fără planuri, fără speranţe, fără vreo viziune. (1868—1920) care manifestă un optimism constant şi de
nezdruncinat. — Noîa trad.
34
35
nu mai este necesar să intrăm în detalii priyind Mai întii, ea cuprinde un interval de timp
pericolele reale cu care sîntem confruntaţi — mult mai lung — attt trecut, cît şi viitor. Este
de la distrugerea nucleară şi dezastrul ecologic mai descriptivă. Arhitectonica ei este diferită.
la fanatismul rasial sau violenţa regională. (Cititorul receptiv va observa că structura ei re-
Eu însumi am scris despre aceste pericole în flectă metafora centrală — ciocnirea valurilor.)
trecut şi voi reveni, fără îndoială, la ele. Răz- în esenţă, diferentele sînt şi mai marcate.
boiul, crahul economic, catastrofa tehnică de Deşi reclama anumiţe schimbări, Şocul viito-
mari proporţii — oricare din ele ar putea mo- rului releva pre^ul pe care trebuie să-1 plă-
difica istoria viitoare în mod funest. tească pentru schimbare fiecare individ şi so-
cietatea. Al Treilea Val notează dificultăţile pe
Totuşi, cînd cercetăm numeroasele raporturi care le ridica adaptaTea, dar subliniază preţul tot
noi în curs de f ormare — între sistemele ener- atît de mare pe care-1 vom plăti dacă anumite
getice în schimbare şi noile forme ale vieţii lucruri nu vor fi modificate destul de repede.
de familie, sau între metodele de fabricaţie în plus, în prima lucrare am scris despre „so-
avansate şi mişcarea de autoajutorare, pentru sirea prematură a viitorului", dar nu am în-
a menţiona numai cîteva — descoperim brusc cercat să schiţez societatea născîndă a viitoru-
că multe din condiţiile care produc astăzi cele lui în mod cuprinzător şi sistematic. Cartea
mai mari pericole sînt cele care deschid posibi- este axată pe procesele schimbării, nu pe direc-
lităţi noi şi fascinante.
ţiile ei.
Al Treilea Val ne arată aceste posibilităţi în volumul de faţă, obiectivul este inversat.
noi. Cartea susţine că, în plină distrugere şi Mă concentrez mai puţin asupra accelerării ca
descompunere, putem găsi astăzi dovezi grăi- atare şi mai mult asupra destinaţiilor către
toare de naştere şi viaţă. Ea arată limpede şi, care ne poartă schimbarea. Astfel, una din lu-
după părerea mea, indiscutabil că — cu inteli- crări tratează despre proces, iar cealaltă despre
genţă şi un dram de noroc — civilizaţia în curs structură. Din aceste motive cele două lucrări
de apariţie poate fi făcută mai sănătoasă, mai sînt menite să se îmbine, nu ca un început şi
raţională şi demnă de a fi menţinută, mai bună o continuare, ci ca părţile complementare ale
şi mai democratică decît oricare alta cunoseută unui tot mult mai vast. Fiecare este cu totul
pînă acum. diferită. însă fiecare aruncă lumină asupra
(j Dacă principalul argument al acestei cărţi celeilalte.
—--este corect, avem motive puternice să fim opti-
mişti pe termen lung, chiar dacă anii de tran- în încercarea de a face o sinteză atît de am-
ziţie imediat următori vor fi probabil furtu- plă, au fost necesare simplificări, generalizări
noşi şi plini de crize. şi comprimări. (Altfel ar fi fost imposibil de
cuprins o arie atît de mare într-un singur vo-
In ultimii ani, pe cînd lucram la Al Treilea lum.) Ca urmare unii istorici nu vor fi de acord
Val, am fost deseori întrebat, cu ocazia unor cu faptul că această carte împarte civilizaţia în
prelegeri, prin ce se deosebeşte această carte numai trei faze — faza agricolă a Primului
de lucrarea mea anterioară Şocul viitorului. Val, faza industrială a celui de Al Doilea Val
Autorul şi cititorul nu văd niciodată exact şi faza celui de Al Treilea Val care începe
aceleaşi lucruri într-o carte. Eu consider că Al acum.
Treilea Val se deosebeşte radical de Şocul vi- Este uşor de arătat că civilizaţia agricolă a
itorului atît ca formă, cît şi ca idee principala. constat din eulturi foarte diferite şi că indus-
36 37
trialismul însuşi a trecut de obicei prin multe arată cum fiecare din acestea suferă schimbări
stadii succesive de dezvoltare. Trecutul (şi vi- revoluţionare în lumea contemporană. Incearcă
itorul) poate fi desigur tăiat în 12, 37 sau 157 să prezinte relaţiile reciproce dintre aceste
de bucăţi. Procedînd însă astfel, nu am mai componente, ca şi cu „biosfera" şi „psihosfera"
distinge diviziunile principale în multitudinea — acea alcătuire de raporturi psihologice şi per-
de subdiviziuni. Ori am avea nevoie de o bi- sonale prin care schimbările din lumea exte-
bliotecă întreagă, în loc de o singură carte, spre rioară af ectează vieţile noastre intime.
a cuprinde aceeaşi arie. Pentru scopurile noas-
tre, împărţirile mai simple, deşi mai grosolane, Al Treilea Val consideră că o civilizaţie fo-
sînt mai utile. loseşte de asemenea anumite procese şi principii
şi îşi creează propria ei „supraideologie", pen-
Amploarea acestui volum m-a obligat să fo- tru a explica realitatea şi a-şi justifica exis-
losesc şi alte procedee simplificatoare. Astfel, tenţa.
ocazional personific civilizaţia însăşi, afirmînd Dacă înţelegem interrelaţiile dintre aceste
că civilizaţia Primului Val sau a celui de Al componente, procese şi principii, precum şi
Doilea Val „a făcut" un lucru sau altul. Ştiu modul în care se transformă reciproc, iniţiind
desigur, după cum ştiu şi cititorii, că civiliza- puternice curente de schimbare, avem o vizi-
ţiile nu creează nimic ; oamenii sînt cei care une mult mai clară a uriaşului val de schimbare
acţionează. Atribuind însă un fapt sau altul
unei civilizaţii, economiseşti din cînd în cînd care ne izbeşte astăzi vieţile.
timp şi ef ort.
Marea metaforă a acestei lucrări, care ar tre-
La fel, cititorii avizaţi îşi dau seama că ni- bui să fie deja evidentă, sînt valurile de schim-
meni — fie el istoric, viitorolog, planificator, bare care se ciocnesc. Imaginea nu este origi-
astrolog ori evanghelist — nu „cunoaşte" şi nală. In The Civilizing Process, Norbert Elias
nici nu poate „cunoaşte" viitorul. Cînd spun se referă la „un val de integrare progresivă
că ceva se „va" întîmpla, presupun că cititorul de-a lungul cîtorva secole". în 1837, un scriitor
va ţine cont de incertitudine. Dacă aş fi proce- a descris colonizarea Vestului american drept
dat altfel, aş fi încărcat lucrarea cu o mulţime un proces care s-a produs în „valuri" succe-
de rezerve inutile şi de necitit. In plus, oricît sive — mai întîi pionierii, apoi fermierii, apoi
de multe date computerizate ar folosi, previ- oamenii de afaceri, „al treilea val" de migra-
ziunile din domeniul social nu sînt niciodată ţie. în 1893, Frederick Jackson Turner a citat
ştiinţifice şi desprinse de o judecată de valoare. şi folosit aceeaşi analogie în lucrarea sa clasică
Al Treilea Val nu este o previziune obiectivă The Significance of ,the Frontier in American
şi nu se pretinde o demonstraţie ştiinţifică. History. Aşadar, nu metafora valului este nouă,
Spunînd aceasta, nu sugerez însă că ideile ci aplicarea ei la transformarea civilizaţiei de
din carte sînt fanteziste sau nesistematice. De astăzi.
fapt, după cum se va constata repede, lucrarea Această aplicare se dovedeşte extrem de fruc-
se bazează pe foarte multe dovezi, pe ceea ce tuoasă. Ideea valului nu este numai un instru-
s-ar putea numi un model semisistematic al ci- ment de organizare a unor mase mari de inf or-
vilizaţiei şi al raporturilor noastre cu ea. maţii foarte diferite. Ea ne permite şi să pri-
Ea descrie civilizaţia industrială pe cale de vim sub tumultuoasa suprafaţă a schimbării.
dispariţie drept o „tehnosferă", o „sociosferă", Cînd aplicăm metafora valului, ni se clarifică
o „infosferă" şi o „sferă a puterii", după care multe lucruri care păreau confuze. Fapte fa-
38 39
miliare ne apar adesea într^o lumină cu totul într-o epocă de schimbări explozive ■— cînd
nouă. vieţile personale sînt sfîşiate, ordinea socială
existentă se prăbuşeşte, iar un nou şi fantastic
De cum am început să gîndesc în funcţie de mod de viaţă se arată la orizont — a pune cea
valuri de schimbare care se ciocnesc şi se supra- mai cuprinzătoare întrebare despre viitorul nos-
pun, provocînd conflicte şi tensiuni în jurul tru nu este doar o chestiune de curiozitate inte-
nostru, mi s-a modificat însăşi concepţia des- lectuală. Este o chestiune de supravieţuire.
pre schimbare. în orice domeniu, de la învăţă-
mînt şi sănătate la tehnică, de la viaţa perso- Fie că ne dăm seama, fie că nu ne dăm, cei
nală la politică, am putut distinge acele inova- mai mulţi dintre noi am şi început să ne opunem
ţii care sînt doar superficiale, ori numai nişte noii civilizaţii — sau să o creăm. Sper că Al
prelungiri ale trecutului industrial, de cele care Treilea Val ne va ajuta pe fiecare din noi să
sînt cu adevărat revoluţionare. alegem.
Dar pînă şi cea mai grăitoare metaforă nu ne
poate reda decit un adevăr parţial. Nici o me-
taforă nu ne spune întreaga poveste, privită pe
toate feţele, astfel că nici o viziune a prezen-
tului, şi cu atît mai puţin una a viitorului, nu
poate fi completă sau definitivă. La sfîrşitul
adolescenţei şi în prima tinereţe — cu mai bine
de un sfert de secol în urmă — credeam, ca
mulţi alţi tineri, că am toate raspunsurile. Cu-
rînd am aflat că „răspunsurile" mele erau par-
ţiale, unilaterale şi învechite. Ceea ce este mai
important, am ajuns să-mi dau seama că între-
barea potrivită este de obicei mai importantă
decît răspunsul potrivit la o întrebare nepo-
trivită.
Sper că Al Treilea Val dă răspunsuri şi în
acelaşi timp pune multe întrebări noi.
Recunoaşterea fâptului că nu putem avea cu-
noştinţe complete, că nici o metaforă nu este
totală, are un caracter umanist. Ea contraca-
rează fanatismul. Dă chiar şi adversarilor posi-
bilitatea de a cunoaşte adevărul parţial, iar ţie
însuţi îţi permite să greşeşti. Această posibili-
tate survine îndeosebi în cazul unei sinteze de
proporţii mari. Aşa cum scrie însă criticul
George Steiner, „A pune întrebări cuprinză-
toare înseamnă a risca să înţelegi lucrurile gre-
şit. A nu le pune deloc înseamnă a încorseta
înţelegerea".
40
O ciocnire de valuri

1. Supralupta
O nouă civilizaţie este pe cale de apariţie în
vieţile noastre şi peste tot oameni orbi încearcă
s-o oprească. Această civilizaţie nouă aduce cu
sine noi tipuri de familie, alte stiluri de muncă,
de iubire şi de viaţă, o nouă economie, noi con-
flicte politice şi, dincolo de toate acestea, o
conştiinţă modificată. Elemente ale acestei ci-
vilizaţii noi există de pe acum. Milioane de
oameni îşi acordă vieţile cu ritmurile de mîine.
Alţii, îngroziţi de viitor, preferă fuga desperată
şi zadarnică în trecut şi încearcă să restabilească
lumea muribundă care le-a dat naştere.
Zorile acestei noi civilizaţii sînt cel mai ex-
ploziv f enomen din cursul vieţilor noastre.
Sînt fenomenul principal — cheia pentru
înţelegerea anilor imediat următori. Un feno-
men tot atît de profund ca Erjmul Val de
schimbare declanşat acum zece mii de ani de
inventarea agriculturii ori ca Al Doilea Val de
schimbare iniţiat de revoluţia industrială ., şi
care a zguduit pămîntul. Noi sîntem copiii ur-
mătoarei transformări — Al Treilea Val.
Bîjbîim după cuvinte pentru a descrie în-
treaga forţă şi amplitudine a acestei schim-
bări extraordinare. Se vorbeşte despre o imi-
nentă epocă spaţială, o epocă a informaticii, o
epocă a electronicii sau despre satul global.
Zbigniew Brzezinski ne-a spus că ne aşteaptă
„epoca tehnetronică". Sociologul Daniel Bell
43
descrie formarea unei „societăţi postindus- şi constituie fundalul pe care se vor duce mîine
triale". Viitorologii marxişti vorbesc despre luptele decisive pentru putere.
R.S.T. — „revoiuţia ştiinţifkă-tehnică". Eu în- Această civilizaţie născîndă contrazice în
sumi am scris mult daspre apariţia unei „socie- mare parte vechea civilizaţie industrială tradi-
tăţi supraindustriale". Dar toţi aceşti termeni, ţională. Ea este deopotrivă foarte tehnică şi
inclusiv al meu, sînt nepotriviţi. antiindustrială.
Referindu-se la un singur factor, unele din Al Treilea Val aduce cu sine un mod de viaţă
aceste denumiri ne restrîng înţelegerea în loc cu adevărat nou, bazat pe surse de energie re-
să o lărgească. Altele sînt statice, subînţelegînd generabile şi diversificate, pe metode de pro-
că o nouă societate se poate instala lin, fără ducţie care fac ca majoritatea liniilor de asam-
conflicte sau tensiuni, în vieţile noastre. Nici blare din industrie să fie învechite, pe familii
unul din aceşti termeni nu transmite ceva din de tip nou, nenucleare, pe o instituţie nouă care
forţa, amploarea şi dinamismul schimbărilor care ar putea fi numită „casa electronică" şi pe şcoli
se năpustesc asupra noastră, ori ale presiunilor şi corporaţii radical modificate, caracteristice
şi conflictelor pe care le declanşează aceste viitorului. Civilizaţia pe cale de apariţie scrie
schimbări. un nou cod de comportament pentru noi şi ne
In faţa omenirii stă un salt cuantic înainte. duce dincolo de standardizare, sincronizare şi
în faţa ei stă cea mai mare răsturnare socială centralizare, dincolo de concentrarea energiei,
şi cea mai profundă restructurare creatoare din banilor şi puterii.
toate timpurile. Fără să ne dăm perfect seama, Dat fiind că sfidează vechiul, noua civiliza-
sîntem angajaţi în construirea din temelii a unei ţie va răsturna birocraţiile, va da naştere unor
remarcabile civilizaţii noi. Aceasta este semni- economii semiautonome într-o lume postimpe-
ficaţia celui de Al Treilea Val. rialistă. Ea reclamă forme de guvernămînt mai
Specia umană a trecut pînă acum prin două simple, mai eficace şi totuşi mai democratice
mari valuri de schimbare. Fiecare din ele a ani- decît oricare regim cunoscut astăzi. Este o civi-
hilat în mare măsură culturile şi civilizaţiile lizaţie cu propria ei concepţie despre lume,
anterioare şi le-a înlocuit cu moduri de viaţă propriul ei mod de a trata timpul, spaţiul,
inimaginabile pentru premergători. Primul Val logica şi cauzalitatea.
de schimbare — revoluţia agricolă — a avut
nevoie de mii de ani pentru a se potoli. Al Doi- După cum vom vedea, mai presus de orice,
lea Val — ascensiunea civilizaţiei industriale — civilizaţia celui de Al Treilea Val începe să
a durat doar trei sute de ani. Astăzi istoria este vindece ruptura istorică dintre producător şi
şi mai grăbită, astfel că, foarte probabil, Al Trei- consumator, dînd naşt'ere viitoarei economii de
lea Val va trece prin istorie şi se va împlini în „prosum". Din acest motiv, printre multe al-
cîteva decenii. Noi, cei aflaţi pe planetă în mo- tele, ar putea — dacă o vom ajuta în mod in-
mentul acesta exploziv, vom simţi din plin şocul teligent — să devină prima civilizaţie cu ade-
celui de Al Treilea Val în cursul vieţii noastre. vărat umană din istoria cunoscută.
Dezmembrîndu-ne familiile, cutremurîn-
du-ne economia, paralizîndu-ne orînduirile po- Premisa revoluţionară
litice, năruindu-ne valorile, Al Treilea Val
afectează pe fiecare din noi. El sfidează toate Două imagini ap-areiit opuse ^espre viitor
vechile raporturi de forţă, privilegiile şi pre- predomină astăzi în imaginaţia marelui public.
rogativele actualelor elite, care sînt periclitate, In măsura în care se ostenesc să gîndească la
45
44
viitor, majoritatea oamenilor presupun că lu- La priraa vedere, aceste două viziuni despre
mea pe care o cunosc va dura la inf init. Le vine viitor par foarte diferite. Totttşrr-arîîbele au
greu să-şi închipuie un mod de viaţă cu adevă- efecte psihologice şi politice asemănătoare. Căci
rat diferit pentru ei înşişi şi, cu atît mai mult, amîndouă duc la paralizia imaginaţiei şi voin-
o civilizaţie complet nouă. Evident, recunosc că ţei.
lucrurile se schimbă. Dar presupun că schim- Dacă societatea viitorului este doar o ver-
bările de astăzi vor trece oarecum pe lîngă ei siune mărită, de cinerama, a celei actuale, nu
şi nimic nu va zdruncina cadrul economic şi trebuie să ne pregătim decît foarte puţin pentru
structura politică cu care sînt obişnuiţi. încre- ea. Pe de altă parte, dacă societatea actuală este
zători, se aşteaptă ca viitorul să continue pre- sortită autodistrugerii în cursul vieţii noastre,
zentul. nu putem face nimic pentru a preveni acest dez-
~~Această gîndire rectilinie se prezintă în di- nodămînt. Pe scurt, amîndouă aceste puncte de
verse ambalaje. Pe un plan apare ca o presu- vedere asupra viitorului generează individua-
punere neverificată şi care se află în spatele lism şi pasivitate. Ambele ne reduc la inactivi-
deciziilor luate de oamenii de afaceri, prof esori, tate.
părinţi şi politicieni. Pe un plan mai subtil, este Totuşi, căutînd să înţelegem ce se întîmplă cu
îmbrăcată în statistici, date computerizate şi noi, nu sîntem limitaţi la această opţiune sim-
jargonul prognosticienilor. Oricum, lumea de plistă între Armaghedon şi „încă un rînd".
mîine pe care ne-o înfăţişează nu este altceva Există multe alte moduri constructive şi edifi-
decît „încă un rînd" din industrialismul celui catoare de a gîndi viitorul — moduri care ne
de Al Doilea Val scris cu litere şi mai mari şi pregătesc pentru viitor şi, ceea ce este şi mai
răspîndit pe o suprafaţă şi mai întinsă a pla- important, ne ajută să schimbăm prezentul.
netei. Cartea de faţă se bazează pe ceea ce eu nu-
Evenimente recente au zdruncinat serios mesc „premisa revoluţionară". Aceasta presu-
această imagine încrezătoare despre viitor. pune că, deşi deceniile următoare vor fi pro-
După ce o criză după alta a făcut zgomot în bu- babil pline de prefaceri, agitaţie, poate chiar de
letinele de ştiri, după ce preţurile petrolului au violenţă larg răspîndită, nu ne vom autodistruge
crescut vertiginos şi inflaţia nu a mai putut fi complet. Presupune că schimbările care ne
ţinută în frîu, după ce terorismul s-a întins şi zdruncină acum nu sînt haotice sau aleatorii, ci
guvernele s-au arătat incapabile să-1 oprească, că, de fapt, formează o structură bine definită
s-a răspîndit o viziune mai sumbră. Astfel, se şi clar vizibilă. Mai presupune că aceste schim-
pare că foarte mulţi oameni — hrăniţi mereu bări sînt cumulative — că ele înseamnă o uriaşă
cu ştiri proaste, filme despre calamităţi, rela- transformare a modului nostru de viaţă, de
tări apocaliptice şi scenarii înfiorătoare întoc- muncă, de distracţie şi de gîndire şi că un vii-
mite de prestigioase echipe de cercetare — au tor armonios şi de dorit este posibil. Pe scurt,
ajuns la concluzia că societatea contemporană cele ce urmează pornesc de la premisa că ceea
ce se întîmplă astăzi este cu adevărat o revo-
nu poate fi proiectată în viitor deoarece nu luţie globală, un salt cuantic în istorie.
există nici un viitor. După ei, pîna la Arma- Cu alte cuvinte, aeeastă carte porneşte de la
ghedon * mai sînt doar cîteva minute. Pămîn- presupunerea că sîntem ultima generaţie a unei
tul aleargă spre cataclismul final. civilizaţii vechi şi prima generaţie a uneia noi
* Locul unde, după „Apocalipsul lui Ioan", va avea şi că mare parte din confuzia, angoasa şi dezo-
loc bătălia decisivă dintre bine şi rău. — Nota trad. rientarea noastră personală poate fi atribuită
46 47
direct conflictului din interiorul nostru şi din colă, care a înaintat încet pe glob, presărînd
in*tituţiil« n»a»tre politie», dintre eivilizaţia sate, aşezări, terenuri cultivate şi un nou mod
muribundă a celui de Al Doilea Val şi civilizaţia de viaţă.
născîndă a celui de Al Treilea Val, care se nă- Primul Val de schimbare nu se epuizase încă
pusteşte să-şi ocupe locul. la sfîrşitul secolului al XVII-lea, cînd a izbucnit
Cînd înţelegem, în sfîrşit, acest lucru, multe revoluţia industrială în Europa, declanşînd AI
evenimente aparent lipsite de sens devin brusc Doilea m a r e Val de schimbare pe planeta noas-
inteligibile. Schemele după care se produc tră. Noul proces — industrializarea — a înce-
schimbările încep să ne apară clar. Acţiunea put să se deplaseze mult mai repede peste na-
pentru supravieţuire devine din nou posibilă şi ţiuni şi continente. Două procese de schimbare
plauzibilă. Pe scurt, premisa revoluţionară ne separate şi distincte se desfăşurau astfel pe
liberează intelectul şi voinţa. pămînt simultan, cu viteze diferite.
Astăzi Primul Val s-a potolit. Doar cîteva
Creasta valului populaţii tribale puţin numeroase din America
Nu este înşă suficient să spunem că schim- de Sud sau Papua-Noua Guinee, de exemplu,
bările care ne stau în faţă vor fi revoluţionare. nu practică agricultura. Dar forţa acestui uriaş
Pentru a le putea stăpîni sau dirija, ne trebuie Prim Val este de fapt consumată.
un nou mod de a le identifica şi analiza, fără între timp, Al Doilea Val, care a revoluţionat
de care sîntem iremediabil pierduţi. viaţa în Europa, America de Nord şi alte părţi
ale globului în cîteva secole, continuă să avan-
O abordare nouă şi viguroasă ar putea fi n u -
seze. Multe ţări, pînă acum esenţialmente agri-
mită analiza „frontului de val" social. Ea pri-
cole, se luptă să construiască oţelării, uzine de
veşte istoria ca o succesiune de valuri de schim-
automobile, filaturi şi ţesătorii, căi ferate şi
bare şi se întreabă unde ne poartă creasta
fabrici de produse alimentare. Impulsul indus-
fiecăruia. Ne îndreaptă atenţia nu atît asupra
trializării se simte încă. Al Doilea Val nu şi-a
continuităţilor din istorie (deşi acestea sînt im-
epuizat toată forţa.
portante), cît asupra discontinuităţilor — ino-
în timp ce acest proces continuă, s-a pornit
vaţiile şi întreruperile. Identifică schemele de
însă un altul, şi mai important. Cînd mareea
bază ale schimbării pe măsură ce apar, pentru
industrialismului şi-a atins punctul culminant
ca să le putem influenţa.
în deceniile de după al doilea război mondial,
Pornind de la ideea foarte simplă câ apariţia un Al Treilea Val, puţin cunoscut, a început să
agriculturii a fost prima cotitură în dezvolta- se înalţe pe pămînt, transformînd tot ce atingea.
rea socială a omului şi că revoluţia industrială
Multe ţări resimt deci simultan impactul a
a constituit al doilea moment crucial, aborda-
două sau chiar trei valuri de schimbare complet
rea de mai sus nu le consideră fenomene dis-
diferite, deplasîndu-se toate cu viteze diferite
tincte, produse cîndva, ci valuri de schimbare
şi împinse fiind de o forţă de grad diferit.
care s-au deplasat cu o anumită viteză.
Pentru scopurile acestei cărţi vom considera
înaintea Primului Val de schimbare, majo-
că Primul Val a început prin anul 8000 î.e.n. şi
ritatea oamenilor trăiau în grupuri mici, lade- că a dominat pămîntul fără nici un rival pînă
sea migratoare, şi îşi agoniseau hrana culegînd, prin anii 1650—1750 e.n. După aceea Primul Val
pescuind, vînînd şi urmînd turmele de r u m e - şi-a pierdut din avînt pe măsură ce se înteţea Al
gătoare. La un moment dat, aproximativ cu Doilea Val. Civilizaţia industrială, produsul
zece milenii în urmă, a început revoluţia agri- celui de Al Doilea Val, a dominat la rîndul ei
48 49
planeta pînă cînd şi ea a ajuns la apogeu. de ariergardă împotriva industrialismuiui care
Această cotitură istorică s-a produs în Statele le leza interesele, împotriva „marilor companii",
Unite în deceniul care a început aproximativ în împotriva „liderilor sindicali", împotriva „ora-
anul 1955 — deceniul în care, pentru prima oară, şelor păcătoase". Muncitorii şi patronii s-au
funcţionarii şi luerătorii din servicii au depăşit zbătut să pună mîna pe principalele pîrghii ale
numeric pe muneitori. Acelaşi deceniu a văzut soeietătii industriale în curs de apariţie. Mino-
introducerea masivă a caleulatorului electronic, rităţile etnice şi rasiale, care-şi defineau drep-
avioanele cu reaeţie pentru pasageri, pilula turile în functie de rolul lor mai important în
antkoncepţională şi multe alte inovaţii cu ef ecte lumea industrială, au cerut acces la locuri de
imense. Exact în acel deceniu a început să-şi muncă, dreptul de organizare, locuinţe în oraşe,
adune forţele, în Statele Unite, Al Treilea Val. salarii mai bune, învăţămînt de masă gra-
De atunci el a ajuns — la date puţin diferite — tuit ş.a.
în majoritatea celorlalte ţări industriale, ca Ma-( Această viziune industrială asupra viitorului
rea Britanie, Franţa, Suedia, Germania, Uniu- a avut de asemenea efecte psihologice impor-
nea Sovietică şi Japonia. Astăzi, toate ţările cu tante. S-a întîmplat ca oamenii să nu fie de
o tehnică avansată se clatină în u r m a ciocnirii acord ; ei s-au angajat în conflicte acerbe, une-
celui de Al Treilea Val de economiile şi institu- ori chiar sîngeroase. Depresiunile şi perioadele
ţiile învechite şi ruginite ale celui de Al Doilea de prosperitate le-au dezorganizat vieţile. To-
Val. tuşi, în general, imaginea comună despre un
Inţelegerea acestui fenomen ne lămureşte viitor industrial le-a definit opţiunile, i-a per-
multe din conflictele politice şi sociale din ju- mis fiecăruia să ştie nu numai cine şi ce era,
rul nostru. ci şi ce u r m a probabil să devină. Ea a asigural
Valurile viitoare un anumit grad de stabilitate, precum şi senti-
mentul propriei personalităţi, chiar în vîltoarea
Ori de cîte ori un singur val de schimbare unei profunde schimbări sociale.
predomină într-o societate dată, direcţiile dez- In schimb, cînd se abat peste o societate două
voltării viitoare se desluşesc relativ uşor. Scri- sau mai multe valuri de schimbare uriaşe şi
itori, artişti, ziarişti şi alte persoane descoperă nici unul din ele nu se dovedeşte încă dominant.
„vaiul viitorului". Astfel, în Europa secolului imaginea viitorului este fisurată. Devine ex-
al XlX-lea, mulţi gînditori, oameni de afaceri, trem de greu de desluşit sensul schimbărilor şi
politicieni şi cetăţeni de rînd aveau o imagine conflictelor care survin. Ciocnirea valuriloi
clară, în esenţă corectă, despre viitor. Ei au creează un ocean furios, plin de curente opuse.
simţit că istoria se îndrepta spre triumful final bulboane şi vîrtejuri, care ascund mareea isto-
al industrialismului asupra agriculturii preme- rică mai importantă din adîncuri.
canizate şi au prevăzut destul de exact multe Astăzi, în Statele Unite — ca şi în multe alte
din schimbările pe care avea să le aducă Al ţări — ciocnirea dintre Al Doilea Val şi Al Trei-
Doilea Val : tehnologii mai puternice, oraşe lea Val dă naştere la tensiuni sociale, conflicte
mai mari, transporturi mai rapide, învăţămîntul periculoase şi tendinţe politice noi şi ciudate,
de masă etc. care nu mai ţin cont de împărţirile obişnuite
Această claritate a viziunii a avut efecte po- în clase, rase, sexe sau partide. Această cioc-
litice directe. Partidele şi mişcările politice s-au nire provoacă haos în terminologia politică tra-
putut orienta în raport cu viitorul. Cercurile diţională şi face foarte dificilă separarea pro-
agricole preindustriale au organizat o acţiune gresiştiior de reacţionari, a prietenilor de duş-
50 51
mani. Vechile polarizări şi coaliţii se destramă. Treilea Val de cele asociate cu Al Doilea Va!
In ciuda neînţelegerilor dintre ei, patronii şi în descreştere.
sindicatele se unesc împotriva specialiştilor în Cunoaşterea conflictelor cărora le dau naştere
studiul mediului înconjurător. Negrii şi evreii, aceste valuri cînd se ciocnesc ne furnizează nu
cîndva uniţi în lupta împotriva discriminării, numai o imagine rrnai clară a viitorului posibil,
devin adversari. ci şi o radiografie a forţelor politice şi sociale
care acţionează asupra noastră. De asemenea,
în multe ţări, clasa muncitoare, care favoriza ea ne permite să distingem propriul nostru rol
prin tradiţie politicile „progresiste", ca redis- în istorie. Căci fiecare din noi, oricît de neim-
tribuirea venitului, se situează acum frecvent portant ar părea, este o fărîmă vie de istorie.
pe poziţii „reacţionare" faţă de drepturile fe- Contracurenţii creaţi de valurile de schim-
meilor, codul familiei, imigrare, impozite sau bare se reflectă în munca noastră, în viaţa de
regionalism. Deseori, „stînga" tradiţională este familie, în atitudinile sexelor şi morala per-
în favoarea centralizării, foarte naţionalistă şi sonală. Ei se manifestă în stilurile de viaţă şi
antiambientală. în comportamentul votanţilor. Deoarece, fie că
în acelaşi timp vedem politicieni, de la Va- sîntem conştienţi, fie că nu sîntem, în vieţile
lery Giscard d'Estaing la Jimmy Carter sau noastre personale şi în actele noastre politice,
Jerry Brown, îmbrăţişînd atitudini „conserva- noi, cei din ţările bogate, sîntem în esenţă oa-
toare" în economie şi „liberale" în artă, morala meni ai celui de Al Doilea Val, devotaţi menţi-
sexuală, drepturile femeilor sau controlul eco- nerii ordinii pe cale de dispariţie ; oameni ai
logic. Nu este de mirare că oamenii sînt năuciţi celui de Al Treilea Val, care construiesc un vii-
şi că nu mai fac nici un efort pentru a înţelege tor radical diferit ; sau o combinaţie confuză
propriul lor univers. şi autoneutralizantă a primelor două tipuri.
între timp, mijloacele de informare relatează
despre nenumărate inovaţii, revirimente, în- Aur şi asasini
tîmplări bizare, asasinate, răpiri, lansări în Conflictul dintre grupările celor două valuri
spaţiul cosmic, căderi de guverne, raiduri ale este, de fapt, principala tensiune politică din
unităţilor de comando şi scandaluri, toate apa- societatea noastră de azi. Orice ar declara parti-
rent fără nici o legătură între ele. dele politice şi candidaţii lor în alegeri, ele îşi
Aparenta incoerenţă a vieţii politice se re- dispută doar maximul de avantaje pe care le
flectă în dezintegrarea personalităţii. Psihote- mai pot stoarce din rămăşiţele sistemului in-
rapeuţii şi îndrumătorii spirituali o duc minu- dustrial în declin. Cu alte cuvinte, ele se ceartă
nat ; oamenii rătăcesc fără ţintă printre terapii pentru proverbialele şezlonguri de pe puntea
rivale, de la „primal scream" la „est". Ei se unui „Titanic" care'se scufundă.
lasă antrenaţi în secte religioase şi societăţi După cum vom vedea, problema politică fun-
oculte sau, la cealaltă extremă, cad într-un in- damentală nu este cine conduce în ultimele zile
dividualism patologic, convinşi fiind că realita- ale societăţii industriale, ci cine modelează noua
tea este absurdă, dementă sau lipsită de sens. civilizaţie, în ascensiune rapidă, care o va în-
Poate că în aocepţiunea largă, cosmică, viaţa locui pe cea actuală. în timp ce conflicte poli-
este într-adevăr absurdă. Dar aceasta nu dove- tice mărunte ne epuizează energiile şi atenţia,
deşte că nu există o configuraţie a evenimentelor în adîncuri se dă o bătălie mult mai impor-
actuale. Există în fapt o anume ordine ascunsă, tantă. De o parte se află partizanii trecutului
distinctă, care poate fi detectată de îndată ce industrial; de cealaltă, milioanele de oameni,
învăţăm să deosebim schimbările aduse de Al
53
52
ale căror rînduri se îngroaşă, care recunosc că anunţă o reuşită în tehnologia necesară pentru
cele mai acute probleme ale lumii — alimenta- automobilele electrice. Asemenea ştiri disparate
ţia, energia, controlul armamentelor, populaţia, se cer integrate şi sintetizate.
sărăcia, resursele, ecologia, clima, problemele Odată ce ne dăm seama că s-a pornit o luptă
vîrstnicilor, prăbuşirea comunităţii urbane, ne- aprigă între cei care vor să menţină industria-
cesitatea unei munci productive şi generatoare iismul şi cei care vor să-1 înlocuiască, sîntem în
de satisfacţie — nu mai pot fi soluţionate în posesia cheii care ne va permite să înţelegem
cadrul sistemului industrial. lumea. Dar, ceea ce este şi mai important, fie
Acest conflict este „supralupta" de mîine. că elaborăm politica unei ţări, fie că stabilim
Confruntarea dintre cercurile conducătoare strategia unei firme economice, fie că hotărîm
aparţinînd celui de Al Doilea Val şi oamenii obiectivele vieţii noastre personale, sîntem în
celui de Al Treilea Val trece ca un curent elec- posesia unui nou instrument cu care să schim-
tric prin viaţa politică a fiecărei naţiuni. Chiar băm lumea.
şi în ţările neindustrializate ale lumii, sosirea Pentru a folosi acest instrument, trebuie însă
celui de Al Treilea Val a impus modificarea ve- să putem deosebi clar schimbările care prelun-
chilor linii de luptă. Războiul pe care-1 poartă gesc vechea civilizaţie industrială de cele care
mai de mult proprietarii agricoli, adesea feu- facilitează instalarea noii civilizaţii. Pe seurt,
dali, împotriva elitelor care promovează in- trebuie să întelegem atît vechiul cît şi noul, sis-
dustrializarea, capătă o nouă dimensiune în lu- temul industrial al celui de Al Doilea Val, în
mina iminentei învechiri a industrialismului. care s-au născut atît de mul^i dintre noi, şi ci-
Acum, cînd îşi face apariţia civilizaţia celui de vilizatia celui de Al Treilea Val, în care vom
Al Treilea Val, industrializarea rapidă duce la trăi noi şi copiii noştri.
eliberarea de neocolonialism şi sărăcie sau nu
face decît să asigure o dependenţă definitivă ? în capitolele care urmează, revenim la pri-
Numai pe acest fundal larg putem începe să mele două valuri de schimbare, privindu-le mai
înţelegem ce se petrece, să stabilim priorităţile, amănunţit, înainte de a examina pe al treilea.
să elaborăm strategii raţionale pentru a putea Vom vedea că civilizaţia celui de Al Doilea Val
dirija schimbarea din vieţile noastre. nu a fost un talmeş-balmeş întîmplător, ci un
P e cînd scriu aceste rînduri, ziarele infor- sistem, ale cărui componente au interacţionat
mează pe prima pagină despre isteria şi osta- în moduri mai mult sau mai putin previzibile,
ticii din Iran, asasinate în Coreea de Sud, spe- şi că structurile de bază ale vieţii industriale
culaţii febrile la bursa aurului, fricţiuni între au fost aceleaşi în toate ţările, indiferent de
negri şi evrei în Statele Unite, cresteri masive moştenirea culturală sau de sistemul politic.
în cheltuielile militare ale Germaniei de Vest, Aceasta este civilizaţia pe care „reacţionarii" de
arderi de cruci * în Long Island, o uriaşă erup- astăzi — atît cei de „stînga", cît şi cei de
ţie de ţiţei în Golful Mexic, cea mai mare ma- „dreapta" — se luptă să o menţină. Şi aceasta
nifestaţie antinucleară din istorie şi lupta dintre este lumea amenintată de Al Treilea Val din is-
naţiunile bogate şi cele sărace pentru controlul torie, care aduce cu sine o transformare a civi-
asupra frecvenţelor radio. Valuri de redeştep- lizatiei.
tare religioasă mătură Libia, Siria şi Statele
Unite ; fanatici neofascişti „se laudă" cu un
asasinat politic la Paris, iar General Motors
* Ritual al Ku-Klux-Klan-ului. — Nota trad.
54
Al Doilea Val diviziune simplă a muncii şi au apărut cîteva
caste şi clase bine delimitate : aristocraţia,
preoţii, războinicii, iloţii, sclavii sau şerbii. In
toate, puterea era riguros autoritară. în toate,
naşterea hotăra poziţia fiecăruia în viaţă. Şi în
toate, economia era descentralizată, astfel că
fiecare comunitate producea aproape tot ce-i
făcea trebuinţă.
Au existat excepţii — nimic nu este simplu
în istorie. Au existat civilizaţii comerciale ai
căror navigatori au traversat mările şi regate
puternic centralizate organizate în jurul unor
2. Arhitectura civilizaţiei uriaşe sisteme de irigaţie. Dar, dincolo de ase-
menea diferenţe, sîntem îndreptăţiti să conside-
Acum trei sute de ani, cu o aproxwr»aţie de răm toate aceste civilizaţii aparent distincte
jumătate de secol, s-a auzit o explozie ale cărei drept cazuri particulare ale unui singur feno-
unde de şoc au străbătut pămîntul, distrugînd men : civilizaţia agricolă — civilizaţia răspîn-
societăţile vechi şi creînd o civilizaţie pe dită de Primul Val.
de-a-ntregul nouă. Evident, această explozie a în timpul dominaţiei ei, au apărut ocazional
fost revoluţia industrială. Iar uriaşa forţă dez- semne indicînd ce avea să urmeze. în Grecia
lănţuită asupra lumii — Al Doilea Val — s-a şi Roma antică au existat fabrici embrionare cu
ciocnit cu toate instituţiile trecutului şi a schim- producţie de masă. în anul 400 î.e.n. s-a extras
bat modul de viaţă a milioane de oameni. ţiţei pe una din insulele greceşti, iar în anul
în decursul lungilor milenii în care a domnit 100 e.n. în Birmania. Birocraţii vaste au înflo-
fără rival civilizaţia Primului Val, populaţia rit în Babilon şi Egipt. Mari metropole urbane
planetei ar fi putut fi împărţită în două catego- au crescut în Asia şi America de Sud. Existau
rii — „primitivă" şi „civilizată". Popoarele aşa- bani şi schimburi. Drumuri comerciale străbă-
numite primitive, care trăiau în cete rriici şi tri- teau în toate direcţiile deşerturile, oceanele şi
buri şi îşi agoniseau hrana culegînd, vînînd şi munţii, din China pînâ la Calais. Existau corpo-
pescuind, erau cele pe care revoluţia agricolă raţii şi natiuni în stare incipientă. în vechea
le ocolise. Alexandrie a existat chiar un uimitor premer-
Lumea „civilizată" era acea parte a planetei gător al maşinii cu abur.
pe care majoritatea oamenilor lucrau pămîntul. Totuşi, nicăieri nu exista nimic care să poată
Oriunde apărea agricultura, se instala civiliza- fi numit, chiar cu aproximaţie, civilizatie in-
ţia. Din China şi India pînă în Benin şi Mexic, dustrială. Aceste licăriri ale viitorului, ca să
în Grecia şi Imperiul roman, civilizaţiile s-au spunem aşa, nu erau decît bizarerii ale istoriei,
ridicat şi s-au prâbuşit, s-au luptat şi s-au con- răspîndite în diverse locuri şi perioade. Ele nu
topit într-un amestec permanent şi variat. au fost şi nici nu ar fi putut fi adunate într-un
în spatele deosebirilor dintre ele se aflau însă sistem coerent. Aşadar, pînă în 1650—1750 pu-
asemănări fundamentale. î n toate, pămîntul tem vorbi de lumea Primului Val. Cu toate en-
constituia baza economiei, vieţii, culturii, struc- clavele de primitivism şi aluziile la viitorul in-
turii familiei şi politicii. în toate, viaţa era orga- dustrial, civilizaţia agricolă domina planeta şi
nizată în jurul satului. în toate, predomina o părea menită s-o stăpînească pe veci.
M 57
Al Doilea Val. în Noua Anglie şi în statele New
Aceasta era lumea în care a izbucnit revolu- York, New Jersey şi Pennsylvania, au început
ţia industrială, declanşînd Al Doilea Val şi să răsară fabrici şi oraşe. La rnijlocul secoiului
creînd o contracivilizaţie stranie, puternică, de- al XlX-lea, nord-estul avea un sector industrial
bordînd de energie. Industrialismul a fost mai care se dezvolta rapid şi producea arme de foc,
mult decît coşuri de fabrică şi linii de asam- ceasuri, unelte agricole, textile, maşini de cusut
blare. A fost un sistem social multilateral şi bo- şi alte bunuri, în timp ce restul continentului
gat, care a influenţat fiecare aspect al vieţii continua să fie condus de proprietari funciari.
omeneşti şi a atacat fiecare trăsătură a trecu- Tensiunile economice şi sociale dintre forţele
tului pe care-1 reprezenta Primul Val. A dat Primului şi ale celui de Al Doilea Val au cres-
naştere marii uzine Willow Run de lîngă De-
cut în intensitate pînă în 1361, cînd au izbucnit
troit, dar a introdus de asemenea tractorul pe
cîmp, maşina de scris în birouri şi frigiderul în în conflict armat.
bucătărie. A creat ziarul şi cinematograful, me- Războiul civil nu a avut drept cauză unică,
troul şi avionul DC-3. Ne-a dat cubismul şi mu- cum au crezut mulţi, problema morală a sclaviei
zica dodecafonică. Ne-a dat clădirile în stil Bau- sau chestiuni economice mărunte ca taxele va-
haus şi scaunele în stil Barcelona, greva braţelor male. La originea lui a stat o problemă de pro-
încrucişate, drajeurile de vitamine şi o viaţă mai porţii mult mai mari : cine va conduce noul şi
lungă. A universalizat ceasul de mînă şi urna bogatul continent — fermierii sau industriaşii,
de vot. Ceea ce este şi mai important, a legat forţele Primului Val sau ale celui de Al Doilea
toate aceste lucruri între ele — le-a asamblat Val ? Viitoarea societate americană va fi emi-
ca pe o maşină — pentru a forma sistemul so-
namente agricolă sau industrială ? Zarurile au
cial cel mai puternic, coerent şi răspîndit pe
care 1-a cunoscut vreodată lumea : civilizaţia fost aruncate cînd au cîştigat armatele nordiste.
celui de Al Doilea Val. Industrializarea Statelor Unite era asigurată. De
atunci agricultura a bătut în retragere şi in-
dustria a progresat în economie, în politică, în
Soluţia violentă
viaţa socială şi culturală. Primul Val se retră-
Pe măsură ce traversa diversele societăţi, Al gea pe măsură cel Al Doilea Val se năpustea
Doilea Val declanşa o bătălie sîngeroasă şi pre- înainte.
lungită între apărătorii trecutului agricol şi
Aceeaşi ciocnire de civilizaţii s-a produs şi în
partizanii viitorului industrial. Forţele celor
alte locuri. în Japonia, restauraţia Meiji, în-
două valuri s-au ciocnit frontal, împingînd la o
parte, adesea decimînd, populaţiile „primitive" cepută în 1868, a repetat într-o formă specific
întîlnite în calea lor. japoneză lupta dintre trecutul agricol şi viitorul
în Statele Unite, această ciocnire a început industrial. Abolirea feudalismului în 1876, re-
odată cu sosirea europenilor, hotărîţi să împă- volta clanului Satsuma în 1877, adoptarea unei
mîntenească civilizaţia agricolă a Primului Val. constituţii după modelul apusean în 1889, au
Mareea agricolă albă a înaintat năvalnic spre fost toate urmări ale coliziunii dintre cele două
vest, deposedîndu-i pe indieni şi aşezînd ferme valuri în Japonia — paşi pe calea spre mani-
şi sate agricole tot mai departe spre Pacific. festarea Japoniei ca o putere industrială de
Dar imediat după fermieri au sosit primii in- prima mărime.
dustriaşi, agenţi ai viitorului pe care-1 aducea 59
58
Intr-o ţară după alta a izbucnit aceeaşi luptă care se ciocnesc în prezent, trebuie să putem
între adepţii celor două valuri. ducînd la criză deslusi limpede structurile paralele ale tuturor
şi frămîntări politice, greve, revolte, lovituri de naţiunilor industriale — cadrul ascuns al civi-
lizaţiei celui de Al Doilea Val. Căci tocmai acest
stat şi războaie. Pe la mijlocul secolului al
cadru industrial este zguduit acum.
XX-lea însă, forţele Primului Val au fost în-
vinse şi civilizaţia celui de Al Doilea Val s-a în- Bateriile vii
stăpînit pe pămînt.
Premisa oricărei civilizaţii, veche sau nouă,
O zonă industrială încnnjoară azi globul între
este energia. Societăţile din Primul Val se apro-
paralelele 25 şi 65 din emisfera nordică. în Ame- vizionau~cu energie de la „baterii vii" — forţa
rica de Nord, circa 250 miîioane de oameni au musculară umană şi animală — şi de la soare,
un mod de viaţă industrial. în Europa de vest, vînt şi apă. Pădurile erau tăiate pentru gătit şi
din Scandinavia pînă în Ilaîia, un ali. sfert de încălzit. Roţile hidraulice, unele folosind forţa
miliard trăieşte în plin industrialism Spre ră- mareelor, întorceau pietrele de moară. Mori de
sărit găsim încă un sfert de miliard de oameni vînt scîrţîiau pe cîmp. Animalele trăgeau plu-
care trăiesc în societăţi industriale. în fine, gul. Se apreciază că pe vremea Revoluţiei Fran-
ajungem la regiunea industrială asiatică, care ceze, Europa îşi obţinea energia de la circa
cuprinde Japonia, Hong-Kong, Singapore, Tai- 14 milioane de cai şi 24 milioane de boi. Toate
van, Australia, Noua Zeelandă şi porţiuni din societăţile din Primul Val exploatau deci surse
Coreea de Sud şi China continentală şi iarăşi un de energie regenerabile. Natura reuşea pînă la
sfert de miliard de oameni în condiţii indus- urmă să refacă pădurile tăiate, vîntul care umfla
triale. în total, civilizaţia industrială include velele, rîurile care puneau în mişcare roţile cu
zbaturi. Chiar animalele şi oamenii erau „sclavi
aproximativ un miliard de oameni — un sfert
energetici".
din populaţia globului *. în schimb, toate societăţile din Al Doilea Val
în ciuda unor imense deosebiri de limbă, cul- au început să se aprovizioneze cu energie din
tură, istorie şi politică — atît de profunde încît cărbuni, gaze naturale şi ţiţei — din combusti-
sînt cauza unor războaie — toate aceste socie- bili fosili neregenerabili. Această transformare
tăţi ale celui de Al Doilea Val au trăsături revoluţionară, care s-a produs după ce Newco-
comune. într-adevăr, sub binecunoscutele dife- men a inventat, în 1712, o maşină cu abur apli-
cabilă în practică, însemna că pentru prima oară
renţe, se află un fundament ascuns de simili-
o civilizaţie consuma din capitalul naturii în loc
tudine. să trăiască doar din dobînzile pe care le dădea
Şi pentru a înţelege valurile de schimbare acest capital.
Această aprovizionare din rezervele de ener-
* Pentru scopurile aceste cărţi, voi îngloba în sis- gie ale pămîntului i-a oferit civilizaţiei indus-
temul industrial mondial din jurul anului 1979 Ame-
rica de Nord, Scandinavia, Marea Britanie şi Irlanda, triale o subvenţie secretă, accelerînd enorm
Europa de vest şi de est (exceptînd Portugalia, Spania, creşterea economică. Şi de atunci pînă în zilele
Albania, Grecia şi Bulgaria), Uniunea Sovietică, Japo- noastre, oriunde a trecut Al Doilea Val, na-
nia, Taivan, Hong Kong, Singapore, Australia şi Noua ţiunile au clădit structuri tehnice şi economice
Zeelandă. Evident, există şi alte zone a căror inclu-
dere ar putea fi discutată — ca şi centre industriale impresionante, deoarece au presupus că vor dis-
din tări eminamente neindustrializate : Monterrey şi pune la infinit de combustibili fosili ieftini. Atît
Mexico City în Mexic, Bombay în India şi multe altele. în societăţile industriale capitaliste, c î ţ j i în cele
60 r 6i - * "X
socialiste, în Apus şi în Răsărit, s-a produs
aceeaşi trecere — de la energia dispersată la cea Din aceste centre industriale s-au revărsat
concentrată, de la resursele regenerabile la cele milioane peste milioane de produse identice —
neregenerabile, de la numeroase şi variate surse cămăşi, încălţăminte, automobile, ceasuri, ju-
de energie şi combustibil la numai cîteva. Com- cării, săpun, şampon, aparate de fotografiat, mi-
bustibilii fosili au constituit baza energetică a traliere şi motoare electrice. Alimentată de noul
societăţilor din Al Doilea Val. sistem energetic, tehnica nouă a deschis uşa
producţiei de serie.
Matca tehnică
Pagoda stacojie
Paralel cu saltul într-un sistem energetie nou
s-a produs un uriaş progres tehnic. Societăţile Producţia de serie nu avea însă nici un rost
Primului Val se bazaseră pe ceea ce, acum două în lipsa unor schimbări în sistemul de desfacere.
mii de ani, Vitruviu numea „invenţii necesare". în societăţile din Primul Val, bunurile erau de
Dar primele vinciuri şi pene, catapulte, teaseuri obicei confecţionate prin metode artizanale.
de struguri, pîrghii şi palane erau folosite în- Produsele erau create unul cîte unul la cererea
deosebi pentru a amplifica forţa musculară clientului. în mare, aeelasi lucru se întîmpla şi
umană şi animală. cu desfacerea.
Al Doilea Val a împins tehnica pînă la un ni- Este adevărat că negustorii înfiinţaseră com-
vel complet nou. El a produs o mulţime de ma- panii comerciale mari şi complexe în fisurile tot
şini electromecanice gigantice, piese în mişcare, mai largi ale vechiului sistem feudal din Apus.
benzi, furtunuri, rulmenţi şi bolţuri, care clăm- Aceste companii au deschis drumuri comerciale
păneau şi zăngăneau tot timpul. Iar aceste ma- în jurul lumii, organizînd convoaie de vase şi
şini noi au făcut mai mult decît să sporească caravane de cămile. Ele vindeau sticlă, hîrtie,
forţa musculară brută. Civilizaţia industrială mătase, nucşoară, ceai, vin şi lînă, indigo şi pa-
i-a dat tehnicii organe de simţ, creînd maşini pură.
care pot auzi, vedea şi pipăi cu mai multă fineţe Dar majoritatea acestor produse ajungeau la
şi precizie decît oamenii. Ea i-a dat tehnicii o consumatori prin intermediul unor mici maga-
matcă, căci a inventat maşini menite să dea naş- zine sau pe spinarea şi în căruţele negustorilor
tere la nesfîrşit unor noi maşini — respectiv ambulanţi, care circulau în mediul rural. Comu-
maşinile-unelte. Mai important, a adunat maşi- nicaţiile mizerabile şi transportul primitiv limi-
nile sub acelaşi acoperiş, în sisteme interconec- tau drastic piaţa. Micile prăvălii şi vînzătorii
tate, pentru a crea fabrici şi, în final, linia de ambulanţi nu puteau oferi decît o gamă minimă
asamblare din fabrică. de produse şi deseori un articol sau altul le
Pe această bază tehnică au apărut o mulţime lipsea timp de luni sau chiar ani în şir.
de industrii care i-au conferit civilizaţiei celui Al Doilea Val a provocat în acest sistem de
de Al Doilea Val semnul distinctiv. La început desfacere greoi şi suprasolicitat schimbări care,
au fost cărbunele, textilele şi căile ferate, apoi în felul lor, au fost tot atît de radicale ca pro-
oţelul, construcţia de automobile, aluminiul, gresele mai bine cunoscute din producţie. Căile
produsele chimice şi aparatele. S-au înălţat mari ferate, şoselele şi canalele au deschis accesul
oraşe industriale : Lille şi Manchester pentru spre interiorul ţărilor şi, odată cu industrialis-
textile, Detroit pentru automobile, Essen şi mul, au apărut şi „palatele comerţului" — pri-
— ulterior — Magnitogorsk pentru oţel şi multe mele magazine universale. S-au creat reţele
altele. complexe de misiţi, negustori cu ridicata, agenţi
comerciali şi reprezentanţi ai fabricanţilor. în
62
63
peste tot unde se înscăunase agricultura, oa-
1871, George Huntington Hartford, al cărui ma- menii trăiau în familii mari, cuprinzînd mai
gazin universal, primul de acest fel, din New multe generaţii, cu unchi, mătuşi, rude prin
York era vopsit în roşu aprins şi avea o cabină alianţă, bunici sau veri locuind sub acelaşi aco-
de forma unei pagode chinezeşti pentru casier, periş, muncind toţi laolaltă ca o unitate de pro-
a făcut pentru desfacere ceea ce avea să facă ducţie economică — de la „familia comunitară"
ulterior Henry Ford pentru fabrică. Creînd pri- din India la „zadruga" din Balcani şi la „fami-
mul sistem mamut de magazine din lume — lia lărgită" din Europa de vest. Iar familia era
Marea companie atlantică şi pacifică a ceaiu- imobilă — înrădăeinată în sol.
lui — el a iniţiat un stadiu complet nou în Cînd Al Doilea Val a început să avanseze
desfacere. peste societăţile Primului Val, familiile au sim-
Desfacerea către fiecare cumpărător în parte ţit tensiunea schimbării. în fiecare familie, co-
a cedat locul desfacerii şi comercializării în liziunea fronturilor de val s-a manifestat sub
masă, care a devenit o componentă tot atît de formă de conflicte, atacuri asupra autorităţii
familiară şi esenţială a tuturor societăţilor in- patriarhale, raporturi modificate între părinţi şi
dustriale ca maşina însăsi. copii, concepţii noi despre ceea ce se cuvine.
Cînd producţia economică s-a deplasat de pe
Aşadar, dacă privim toate aceste schimbări cîmp în fabrică, familia nu a mai lucrat laolaltă
laolaltă, constatăm transformarea a ceea ce am ca o unitate. Pentru a elibera pe muneitori în
putea numi „tehnosfera". Toate societăţile vederea lucrului în fabrică, funcţiile-cheie ale
— primitive, agricole şi industriale — folosesc familiei au fost atribuite unor instituţii noi, spe-
energie, produc obiecte, desfac produse. în toate cializate. Instruirea copiilor a fost încredinţată
societăţile, sistemul energetic, sistemul de pro- şcolilor. îngrijirea bătrînilor a revenit azilurilor
ducţie şi sistemul de desfacere sînt părţile com- pentru săraci, căminelor pentru bătrîni sau că-
ponente, legate între ele, ale unui sistem mai minelor-spital. Mai presus de orice, noua socie-
mare. Acest sistem este tehnosfera şi el are o tate cerea mobilitate. Ea avea nevoie de munci-
formă caracteristică în fiecare stadiu de dezvol- tori care să se deplaseae după locurile de muncă.
tare a societăţii.
împovărată cu rude în vîrstă, bolnavi, infirmi
Cînd cel de Al Doilea Val s-a rostogolit pe şi un mare număr de copii, familia lărgită nu
planeta noastră, tehnosfera agricolă a fost în- era cîtuşi de puţin mobilă. în consecinţă, struc-
locuită cu o tehnosferă industrială : energiile tura familiei a început să se modifice, treptat şi
neregenerabile au fost introduse direct într-un cu greu. Sfîşiate de migraţia spre oraş, lovite de
sistem de producţie în masă, care, la rîndul lui, furtuni economice, familiile s-au descotorosit de
a revărsat bunuri într-un sistem de desfacere rudele nedorite, s-au micşorat, au devenit mai
în masă foarte evoluat. mobile şi mai adaptate cerinţelor noii tehno-
sfere.
Familia raţionalizată
Aşa-numita familie nucleară — tată, mamă şi
Tehnosfera celui de Al Doilea Val avea ne- cîţiva copii, fără rude care să le complice
voie de o sociosferă tot atît de revoluţionară în viaţa — a devenit tipul „modern" obişnuit, ac-
care să se instaleze. Ea reclama forme de orga- ceptat din punct de vedere social, în toate so-
nizare socială cu totul noi. cietăţile industriale, capitaliste ori socialiste.
Chiar în Japonia, unde cultul strămoşilor făcea
înaintea revoluţiei industriale, de exemplu. ca bătrînii să deţină un rol extrem de important,
forma familiei varia de la un loc la altul. Dar
65
64
familia mare, strîns unită, cuprinzînd mai mulţe tuînd operaţii care se repetau în mod abruti-
generaţii, a început să se descompună pe mă- zant.
sură ce înainta Al Doilea Val. Au apărut din ce Aşadar, începînd de la mijlocul secolului al
în ce mai multe unităţi nucleare. Pe scurt, fa- XlX-lea, pe măsură ce Al Doilea Val atingea di-
milia nucleară a devenit o trăsătură specifică a versele ţâri, se constată o implacabilă înaintare
tuturor societăţilor aparţinînd celui de Al Doi- a învăţămîntului : copiii îneep şcoala la vîrste
lea Val, care le deosebeşte de societăţile Primu- din ce în ce mai mici, anul şcolar se prelungeşte
lui Val tot atît de categoric ca uzinele si- mereu (în Statele Unite s-a lungit cu 35 la sută
derurgice, combustibilii fosili sau lanţurile de între 1878 şi 1956), iar numărul anilor de învă-
magazine. tamînt obligatoriu creşte în mod irezistibil.
învăţămîntul de masă a fost fără îndoială un
Programa analitică ascunsă pas înainte spre umanizare. După cum declara
Odată cu transferarea muncii de pe ogoare în 1829 un grup de mecanici şi muncitori din
şi din gospodărie, a devenit de asemenea nece- New York : „Alături de viaţă şi libertate, con-
sară pregătirea copiilor pentru viaţa în fabrică. siderăm învăţămîntul cea mai mare binecuvîn-
Primii proprietari de mine, manufacturi şi fa- tare acordată omenirii". Cu toate acestea, şco-
brici de la începutul industrializării Angliei au lile din Al Doilea Val au format generaţii întregi
de tineri astfel ca ei să devină o forţă de muncă
descoperit, după cum scria Andrew Ure în 1835,
înregimentată şi maleabilă, aşa cum o cereau
că era „aproape imposibil să transformi indivizi
tehnologia electromecanică şi linia de asam-
trecuţi de vîrsta pubertăţii, deprinşi cu activi- blare.
tăţi rurale sau cu diverse meserii, în muncitori
industriali utili". O adaptare prealabilă a tine- Considerate împreună, familia nucleară şi
rilor la sistemul industrial ar fi simplificat şcoala de tip fabrică sînt părţi ale unui unic sis-
enorm problemele ridicate ulterior de disciplina tem integrat, menit să pregătească tineretul
industrială. Rezultatul a fost o altă structură pentru rolurile sale în societatea industrială. Şi
fundamentală a tuturor societăţilor celui de Al în această privinţă, societăţile celui de Al Doi-
Doilea Val : învăţămîntul de masă. lea Val, capitaliste ori comuniste, din nord sau
Realizat după modelul fabricii, învăţămîntul din sud, au fost toate identice.
de masă preda citirea, scrierea şi aritmetica, no- Fiinţe nemuritoare
ţiuni de istorie şi alte materii. Aceasta era „pro-
grama analitică făţişă". Dincolo de ea se afla în toate societăţile celui de Al Doilea Val a
însă o „programă analitică ascunsă" sau invi- apărut o a treia instituţie care a extins contro-
zibilă, care era, de fapt, cea esenfială. Cuprin- lul social al primelor două. Este vorba de in-
dea — şi cuprinde încă în majoritatea ţărilor venţia denumită societate anonimă *. Pînă
industriale — trei cursuri : unul de punctuali- atunci întreprinderea tipică fusese proprietatea
tate, unul de supunere şi unul de muncă repe- unei singure persoane, a unei familii sau a unor
titivă, meeanică. Activitatea industrială cerea asociaţi. Existau şi societăti anonime, dar ele
muncitori care să se prezinte la oră fixă, în- erau extrem de rare.
deosebi cei care lucrau la linii de asamblare. După părerea lui Arthur Dewing, istoric al
Cerea muncitori care să primească ordine, fără întreprinderilor economice, nici pe vremea re-
să le discute, de la o ierarhie conducătoare. Şi voluţiei americane „nu ar fi putut cineva ajunge
mai cerea bărbaţi şi femei gata să muncească
asemenea sclavilor La maşini sau în birouri, efec- * Societate pe acţiuni sau corporaţie (îndeosebi l»
americani). — Nota trad.
G6 67
la concluzia" că societatea anonimă avea să de- în viaţă : sînt crescuţi într-o familie nucleară,
vină principala formă organizatorică, mai cu- trec în masă prin şcoli de tip fabrică şi apoi
rînd decît asociaţia sau proprietatea individuală. intră într-o mare corporaţie particulară sau pu-
In anul 1800 nu existau decît 335 asemenea so- blică. O instituţie-cheie a celui de Al Doilea Val
cietăţi în Statele Unite, majoritatea destinate domină fiecare etapă din viaţă.
unor activităţi cvasipublice, cum ar fi construc-
ţia de canale şi administrarea barierelor pe dru- Fabrica de muzică
murile unde se percepeau taxe.
Ascensiunea producţiei de masă a schimbat în jurul acestor trei instituţii centrale au apâ-
situaţia. Tehnologiile celui de Al Doilea Val ne- rut nenumărate altele. Ministere, cluburi spor-
cesitau capitaluri uriaşe — mai mari decît cele tive, biserici, camere de comerţ, sindicatc, orga-
de care putea dispune un singur om sau un mic mzaţii profesionale, partide politice, biblioteci,
grup. Atîta timp cît proprietarii sau asociaţii îşi asociaţii etnice, grupuri de distracţii şi mii ca
riscau întreaga avere personală la fiecare in- ele au ţîşnit în urma celui de Al Doilea Val,
vestiţie, ei a u ezitat să-şi dea toţi banii pentru creînd o complicată ecologie organizatorică, in
afaceri de mari proporţii sau nesigure. Spre a-i care fiecare grup serveşte, coordonează sau
încuraja, s-a introdus noţiunea de răspundere contrabalanseazâ un altul.
limitată. Dacă dădea faliment o societate ano- La prima vedere, varietatea acestor grupuri
nimă, acţionarul pierdea doar suma investită. sugerează o situaţie aleatorie sau haosul. Dar o
Această inovaţie a deschis porţile investiţiilor. privire mai atentă discerne un model ascuns.
In plus, societatea anonimă era tratată de tri- Pe rînd, în fiecare ţară, inovatorii sociali, care
bunale ca o „fiinţă nemuritoare" — deoarece consideră fabrica cel mai avansat şi eficient fac-
putea supravieţui fondatorilor ei. Aceasta în- tor de producţie, au căutat să-i introducă prin-
semna că putea face planuri pe termen foarte cipiile şi în alte instituţii. Şcolile, spitalele, în-
lung şi întreprinde acţiuni mult mai vaste decît chisorile, birocraţiile guvernamentale şi alte
înainte. instituţii au căpătat astfel multe din caracterele
specifice ale fabricii — diviziunea muncii,
In 1901 a apărut pe scenă prima societate cu structura ierarhică şi impersonalitatea rece.
u n capital de un miliard de dolari — United Pînă şi în artă găsim unele din principiile fa-
States Steel, o concentrare de mijloace inima- bricii. în loc de a lucra pentru un protector,
ginabilă în perioadele anterioare. în 1919 exis- cum se obişnuia în cursul lungii domnii a civi-
tau o jumătate de duzină de asemenea giganţi. lizaţiei agricole, muzicienii, artiştii, compozitorii
Marile corporaţii au devenit o trăsătură intrin- şi scriitorii au ajuns să fie tot mai mult la che-
secă a vieţii economice din toate ţările indus- remul pieţei. Din ce îh ce mai frecvent au creat
triale, inclusiv cele socialiste şi comuniste, unde „produse" pentru consumatori anonimi. Şi pe
forma diferă, însă substanţa (în ce priveşte or- măsură ce se producea această trecere în f iecare
ganizarea) a rămas aproape aceeaşi. Familia ţară a celui de Al Doilea Val, se modifica însăşi
nucleară, şcoala de tip fabrică şi corporaţia structura creaţiei artistice,
uriaşă au devenit instituţiile sociale definitorii
ale societăţilor din Al Doilea Val. Muzica constituie un exemplu grăitor. După
în toată lumea celui de Al Doilea Val — în sosirea celui de Al Doilea Val, au inceput să
Japonia ca şi în Elveţia, Marea Biitanie, Polo- apară săli de concert la Londra, Viena, Paris şi
nia, Statele Unite şi Uniunea Sovietică — cei în alte oraşe. Odată cu ele au apărut casa de bi-
mai mulţi oameni urmează aceeaşi traiectorie lete şi impresarul —• omul de afaceri care fi-
68 69
sociosfera respectivă. Toate civilizaţiile au ne-
nanţează manifestarea şi apoi vinde bilete con- voie şi de o „infosferă" pentru producerea şi di-
sumatorilor de cultură. fuzarea informaţiei. Şi în acest domeniu Al Doi-
Natural. cu cît vindea mai multe bilete, cu lea Val a introdus schimbări remarcabile.
atît încasa mai mulţi bani. In consecinţă, a fost
mărit numărul locurilor. Dar, la rîndul lor, să- Furtuna de hîrtie
lile de concert mai mari reclamau sunete mai
puternice — muzică ce putea fi auzită bine pînă Din timpurile primitive pînă astăzi, toate co-
în ultimul rînd. Rezultatul a fost trecerea de la munităţile umane s-au bazat pe comunicarea de
muzica de cameră la piesele simfoniee. la om la om. Erau însă necesare şi modalităţi
în prestigioasa sa lucrare History of Musi- de trimitere a mesajelor în timp şi spaţiu. Se
cal Insiruments, Curt Sachs spune : „Trecerea spune că perşii antici înălţaseră turnuri sau
de la o cultură aristocratică la una democratică „posturi de chemare" în vîrful cărora puneau
în secolul al XlX-lea a înlocuit saloanele mici bărbaţi cu voci puternice pentru a transmite
cu săli de concert din ce în ce mai uriaşe, care mesajele strigînd de la un turn la următorul.
cereau un volum mai mare". Dat fiind că nu Romanii aveau un vast serviciu de curieri numit
exista încă nici o tehnologie cu care să se reali- cursus publicus. între 1305 şi începutul secolu-
zeze aceasta, s-au adăugat tot mai multe instru- lui al XlX-lea, „House of Taxis" a administrat
mente şi mai mulţi interpreţi pentru a produce un serviciu de curieri călări în toată Europa. în
volumul necesar. Rezultatul a fost orchestra 1628 avea 20 000 de curieri. îmbrăcaţi în uni-
simfonică modernă. Pentru această instituţie in- forme albastre şi argintii, aceştia străbăteau
dustrială au compus Beethoven, Mendelssohn, continentul în lung şi în lat ducînd mesaje între
Schubert şi Brahms minunatele lor simfonii. prinţi şi generali, negustori şi cămătari,
Chiar structura internă a orchestrei reflecta în timpul civilizaţiei Primului Val toate aceste
anumite trăsături ale fabricii. La început or- mijloace erau rezervate exclusiv celor bogaţi şi
chestra simfonică nu avea dirijor ori conducerea puternici. Oamenii de rînd nu aveau acces la
era preluată pe rînd de interpreţi. Mai tîrziu, ele. După cum afirmă istoricul Laurin Zilliacus,
interpreţii, asemenea lucrătorilor din fabrici sau pînă şi „încercările de a trimite scrisori prin
din birouri, au fost împărţiţi în secţii (grupuri alte mijloace erau privite cu suspiciune ori... in-
de instrumente), fiecare contribuind la produc- terzise" de către autorităţi. Pe scurt, în timp ce
ţia globală (muzica), fiecare coordonată de sus schimbul de informaţii de la om la om era per-
de un director (dirijorul) sau chiar, în cele din mis tuturor, toate sistemele mai noi folosite
urmă, de un şef de paie aflat mai jos în ierar- pentru difuzarea informaţiilor dincolo de gra-
hia conducerii (prim-violonistul sau prim-inter- niţele familiei sau ale satului erau în fond în-
pretul unui alt grup de instrumente). Instituţia
chise şi folosite pentru a asigura conducerea
îşi vindea produsul pe o piaţă de masă — adău-
gînd eventual şi diseuri de patefon la producţia socială sau politică. în fapt, ele erau arme ale
sa. Se născuse fabrica de muzică. elitei.
Deplasîndu-se de la o ţară la alta, Al Doilea
Istoricul orchestrei este doar o ilustrare a Val a distrus acest monopol al comunicaţiilor.
modului în care s-a format sociosfera celui de Aceasta nu s-a întîmplat pentru că cei bogaţi şi
Al Doilea Val, cu cele trei instituţii centrale şi puternici au devenit dintr-o dată altruişti, ci
mii de organizaţii diferite, toate adaptate ne- pentru că tehnica celui de Al Doilea Val şi pro-
voilor şi stilului tehnosferei industriale. Dar o ducţia industrială de masă aveau nevoie de miş-
civilizaţie este mai mult decît o tehnosferă şi
71
70
cări masive de informaţii, ceea ce nu mai pu-
teau realiza vechile mijloace. ceea ce am putea numi „sistemele micropoş-
Informaţiile necesare producţiei economice în tale" din marile întreprinderi şi instituţii.
societăţile primitive şi din Primul Val sînt re- Referatele sînt scrisori care nu ajung nici-
lativ simple şi de obicei pot fi obţinute de la odată în căile de comunicaţie publice. în 1955,
cineva aflat la îndemînă. Ele sînt comunicate în cînd Al Doilea Val a atins apogeul în Statele
general prin viu grai sau prin gesturi. în schimb, Unite, Comisia Hoover a cercetat arhivele a trei
economiile celui de Al Doilea Val aveau nevoie mari firme. Ea a descoperit 34 000, 56 000 şi,
de o coordonare strictă a muncii efectuate în respectiv, 64 000 documente şi referate pe sa-
multe locuri. Era necesar să se producă şi să se lariat de pe statul de plată !
difuzeze cu grijă nu numai materii prime, ci şi Dar necesităţile crescînde de informaţii ale
mari cantităţi de informaţii. societătilor industriale nu puteau fi satisfăcute
De aceea, pe măsură ce creştea Al Doilea Val, numai în scris. în secolul al XlX-lea au fost
fiecare ţară s-a grăbit să-şi creeze un serviciu deci inventate telefonul şi telegraful, pentru a
poştal. Poşta a fost o invenţie tot atît de inge- transmite partea lor din numărul tot mai mare
nioasă şi de folositoare din punct de vedere so- de informaţii. Prin 1960 amerieanii purtau circa
cial ca şi maşina de egrenat bumbac şi roata de 256 milioane de convorbiri telefonice pe zi
tors şi, fapt uitat astăzi, ea a trezit un entu- —■ peste 93 miliarde pe an — şi chiar cele mai
ziasm înflăcărat. Oratorul american Edward avansate sisteme şi reţele telefonice din lume
Everett declara : „Sînt nevoit să consider poşta, erau deseori supraîncărcate.
alături de creştinism, ca mîna dreaptă a civili- Toate acestea erau în esenţă sisteme de trans-
zaţiei noastre moderne". mitere a mesajelor de la un trimiţător către un
Poşta a fost prima cale de comunicaţii larg primitor. Dar o societate care-şi dezvolta pro-
deschisă din era industrială. Pe la 1837 Poşta ductia de masă şi consumul de masă avea ne-
britanică transporta mesaje nu numai pentru voie şi de modalităţi de a expedia mesaje în
elită, ci aproximativ 88 milioane de efecte poş- masă — comunicaţii de la un trimiţător către
tale pe an — o avalanşă de comunicaţii pentru mulţi primitori simultan. Spre deosebire de pa-
vremea aceea. în 1960, cînd era industrială a tronul preindustrial, care se putea duce personal
ajuns la apogeu şi cînd a început să se înalţe Al acasă la fiecare din cei cîţiva salariaţi ai săi,
Doilea Val, cifra se ridicase la 10 miliarde. In dacă aceasta era necesar, patronul industrial nu
acelaşi an, Poşta Statelor Unite a predat 355 putea comunica de la om la om cu miile de
efecte poştale particulare pe cap de locuitor *. muncitori pe care-i avea. Şi cu atît mai pu$in
putea comunica comerciantul sau vînzătorul în
Creşterea impetuoasă a mesajelor poştale
masă cu fiecare client în parte. Societatea celui
odată cu revoluţia industrială sugereazâ doar
volumul real al informaţiilor care au început să de Al Doilea Val avea nevoie de mijloace pu-
curgă în urma celui de Al Doilea Val. Un nu- ternice pentru a transmite, ieftin, rapid şi si-
măr şi mai mare de mesaje s-a revărsat prin gur, acelaşi mesaj la multe persoane deodată şi
n u este surprinzător faptul că ea le-a inventat.
* Cantitatea de poştă constituie un indice instan- Poşta putea transmite acelaşi mesaj la mi-
taneu şi adecvat al nivelului de industrializare tradi- lioane d e oameni, însă nu putea face aceasta
tională al fiecărei ţări. Pentru societăţile celui de Al repede. Telefoanele puteau transporta mesajele
Doilea Val, media din 1960 a fost 141 efecte poştale pe
persoană. In schimb, în societăţile din Primul Val, ni- repede, însă nu către milioane de oameni din-
velul a fost doar de o zecime — 12 pe persoană şi an tr-o dată. Golul a fost umplut de către mijloa-
în Malaysia şi Ghana, patru pe an în Columbia. cele de informare în masă.
72
73
vizilor din sistem. Iar infosfera a difuzat infor-
Făcînd parte din viaţa de fiecare zi în toate maţiile necesare pentru ca întregul sistem să
ţările industriale, ziarul şi revista cu tiraje de funcţioneze. împreună, ele au constituit arhi-
masă sînt socotite un lucru de la sine înţeles. Dar
extinderea acestor publicaţii la nivel naţional tectonica de bază a societăţii.
reflectă dezvoltarea convergentă a multor teh- Vedem deci aici, schematic, structurile co-
nologii industriale şi forme sociale noi. Jean- mune ţărilor din Al Doilea Val — indiferent de
Louis Servan-Schreiber scrie că ele au devenit deosebirile de cultură şi climă, indiferent de
posibile atunci cînd s-au întrunit următoarele moştenirea lor etnică şi religioasă, indiferent de
elemente : „trenuri care să transporte publica- faptul că se numesc capitaliste ori comuniste.
ţiile în aceeaşi zi în toate colţurile unei ţări [de Aceste structuri paralele, tot atît de esen-
dimensiuni europene], rotative capabile să ţiale în Uniunea Sovietică şi Ungaria ca în
scoată în cîteva ore zeci de milioane de exem- R.F.Germania, Franţa sau Canada, stabilesc li-
plare, o reţeade telegraf şi telefoane... îndeosebi mitele în cadrul cărora se exprimă deosebirile
un public care ştia să citească graţie învăţămîn- politice, sociale şi culturale. Peste tot ele au apă-
tului obligatoriu şi industrii care trebuiau să-şi rut numai după lupte politiee, culturale şi eco-
desfacă produsele în masă". nomice aprige între cei care încercau să menţină
în mijloacele de informare în masă, de la structurile mai vechi ale Primului Val şi cei
ziare şi radio la filme şi televiziune, găsim încă care-şi dădeau seama că numai o nouă civiliza-
o materializare a principiilor fundamentale ale ţie putea rezolva dureroasele probieme ale celei
fabricii. Toate imprimă mesaje identice pe mi- vechi.
lioane de creiere, după cum fabrica ştanţează Al Doilea Val a adus cu sine o fantastieă creş-
produse identice pentru a fi folosite în milioane tere a speranţelor omeneşti. Bărbaţi şi femei au
de gospodării. „Fapte" standardizate, produse cutezat pentru prima oară să creadă că sărăcia,
în masă, echivalente ale produselor standardi- foametea, boala şi tirania vor putea fi abolite.
zate, fabricate în masă, pleacă din cîteva fabrici Scriitori şi filozofi utopici, de la abatele Morelly
de imagini eătre milioane de consumatori. Fără şi Robert Owen la Saint-Simon, Fourier, Proud-
acest amplu şi puternie sistem de transmitere hon, Louis Blanc, Edward Bellamy şi mulţi alţii,
a informaţiilor, civilizaţia industrială nu s-ar fi au văzut în civilizaţia industrială născîndă po-
putut forma şi nu ar fi putut funcţiona bine. sibilitatea de a introduce pacea şi armonia,
Astfel s-a năseut, în toate societăţile indus- locuri de muncă pentru toţi, egalitatea de avere
triale, capitaliste ori socialiste, o complicată in- şi şanse, sfîrşitul privilegiilor bazate pe naştere,
fosferă — mijloace de comunicaţii prin care pot sfîrşitul acelor condiţii care păruseră imuabile
fi difuzate mesaje individuale şi de masă cu sau veşnice în timpul sutelor de mii de ani de
aceeaşi eficacitate cu care sînt desfăcute bunu- viaţă primitivă şi mileniilor de civilizaţie agri-
rile sau materiile prime. Această infosferă se îm- colă.
pleteşte cu tehnosfera şi sociosfera şi le ser- Dacă civilizaţia industrială nu ni se pare
veşte, contribuind la integrarea producţiei astăzi nici pe departe utopică — dacă în reali-
economice cu comportamentul individual. tate ea se arată a fi oprimantă, searbădă, pre-
Fiecare din aceste sfere a îndeplinit o func- cară din punct de vedere ecologic, înclinată
ţie-cheie în sistemul mai vast şi nu ar fi putut spre război şi represivă din punct de vedere psi-
exista în lipsa celorlalte. Tehnosfera a produs hologic — trebuie să înţelegem de ce este aşa.
şi a distribuit avere ; sociosfera, cu miile ei de Vom putea raspunde la această întrebare numai
organizaţii interconexate, a atribuit roluri indi- dacă vom examina pana uriasă care a despicat
74 75
toate şansele să fie confiscat de proprietarul de
spiritul celui de Al Doilea Val în două părţi care sclavi sau seniorul feudal, ei nu aveau nici sti-
se războiesc între ele. mulente pentru a îmbunătăţi tehnica sau a
creşte producţia.
Comerţ exista, desigur. Ştim că negustori in-
3. Pana invizibilă trepizi transportau bunuri mii de kilometri pe
spinarea cămilelor, în căruţe sau corăbii. Ştim
Ca o reacţie nucleară în lanţ, Al Doilea Val că au apărut oraşe dependente de hrana venită
a separat în mod brutal două aspecte ale vieţi- de la ţară. Cînd au debarcat în Mexic, în 1519,
lor noastre care pînă atunci constituiseră me- spaniolii au fost uimiţi cînd au văzut la Tla-
reu un tot. Făcînd aceasta, el a bătut o uriaşă telolco mii de oameni cumpărînd şi vînzînd bi-
pană invizibilă în economia noastră, în psihicul juterii, metale preţioase, sclavi şi sandale, pînză,
nostru şi chiar în conştiinţa de sex. ciocolată, funii, piei, curcani, zarzavaturi, iepuri,
La un nivel, revoluţia industrială a creat un cîini şi vase de pămînt de nenumărate feluri.
sistem social minunat integrat, cu tehnologiile Buletinul Fugger, conţinînd rapoarte particu-
lui specifice, cu propriile lui instituţii sociale şi lare întocmite pentru bancherii germani în se-
canale de informaţie — toate strîns conectate colele al XVI-lea şi al XVII-lea, dă o imagine
între ele. La un alt nivel însă, a sfîşiat unitatea colorată a amploarei comertului pe vremea
subiacentă a societăţii, creînd un mod de viaţă aceea. O scrisoare din Cochin, în India, descrie
plin de tensiune economică, conflict social şi ne- amănunţit încercările prin care trece un ne-
îinişte psihică. Numai dacă înţelegem cum a gustor european sosit cu cinci corăbii pentru a
modelat această pană invizibilă vieţile noastre cumpăra piper pe care să-1 transporte în Eu-
în decursul erei celui de Al Doilea Val putem ropa. „Un magazin de piper este o afacere bună
aprecia efectul real al celui de Al Treilea Val, — spune el — dar care cere mult zel şi perse-
care începe să ne remodeleze acum. verentă". Acelasi negustor transporta de ase-
Cele două jumătăţi ale vieţii umane pe care menea cuisoare, nucşoară, făină, scorţişoară şi
le-a separat Al Doilea Val sînt Droducţia şi diverse medicamente pentru piaţa europeană.
consumul. Sîntem obişnuiţi, de exemplu, să ne Totuşi, acest comert reprezenta doar un
considerăm producători şi consumatori. Nu a fost grăunte în istorie comparat cu amploarea pro-
întotdeauna aşa. Pînă la revoluţia industrială, ducţiei destinate folosirii imediate de către sclavi
oea mai mare parte din hrana, bunurile şi ser-
viciile produse de specia umană era consumată agricoli sau şerbi. După Fernand Braudel, ale
de producătorii înşişi, de familiile lor sau de o cărui cercetări istorice asupra perioadei respec-
mică elită care reusea să smulgă surplusul pen- tive sînt neîntrecute, chiar în secolul al XVI-lea
tru propria ei folosinţă. toată regiunea mediteraneană — din Franţa şi
Spania la un capăt pînă în Turcia la celălalt —
Aproape în toate societăţile agricole, marea avea o populaţie de 60—70 milioane de oameni,
majoritate a oamenilor erau tărani care trăiau din care 90 la sută trăiau din munca cîmpului,
în colectivităţi mici şi semiizolate. Aveau producînd doar o mică cantitate de bunuri pen-
un regim alimentar de subzistenţă : cultivau tru comerţ. Braudel scrie că „60 la sută sau
doar atît cît să se menţină în viaţă şi să-şi mul- poate 70 la sută din producţia totală a bazinu-
ţumească stăpînii. Neavînd mijloace de păstrare lui mediteranean nu ajungea în economia de
a alimentelor un timp mai îndelungat, neavînd piaţă". Şi dacă aceasta era situaţia în zona Me-
drumurile necesare pentru a-şi duce produsele diteranei, ce trebuie să presupunem despre Eu-
la tîrg şi ştiind că orice surplus de produse avea
77
76
ropa de nord unde, din cauza solului pietros şi Semnijicaţia pieţei
iernilor lungi şi reci, ţăranilor le era şi mai greu
să extragă un surplus din pămînt ? Această clivare a avut urmări extrem de im-
Vom înţelege mai uşor Al Treilea Val dacă portante. Chiar în zilele noastre abia le între-
vom considera că, înainte de revoluţia indus- zărim sensul. în primul rînd piaţa — cîndva un
trială, economia Primului Val consta din două fenomen minor şi periferic — s-a deplasat în
sectoare. în sectorul A, oamenii produceau pen- chiar miezul vieţii. Economia a devenit o „eco-
tru propria lor folosinţă. în sectorul B, produ- nomie de piaţă". Şi aceasta s-a întîmplat
ceau pentru schimb sau comerţ. Sectorul A era deopotrivă în economiile industriale capitaliste
foarte mare, iar sectorul B foarte mic. Deci, şi în cele socialiste.
pentru majoritatea oamenilor, producţia şi con- Economiştii occidentali sînt înclinaţi să con-
sumul erau îmbinate într-o singură funcţie dă- sidere piaţa drept o realitate pur capitalistă şi
tătoare de viaţă. Această unitate era atît de per- folosesc deseori termenul ca şi cum ar fi sino-
fectă încît grecii, romanii şi europenii evului nim cu „economia de profit". Totuşi, după cum
mediu nu făceau nici o deosebire între cele două. ştim din istorie, schimbul — deci o piaţă — a
Ei nu aveau nici măcar un cuvînt care să de- apărut înaintea profitului şi independent de
semneze consumatorul. în toată epoca Primu- acesta. Căci piaţa propriu-zisă nu este altceva
lui Val, numai o mică fracţiune a populaţiei decît o reţea de schimb, un tablou de comandă,
trăia de pe urma pieţei ; majoritatea oamenilor ca să zicem aşa, prin intermediul căruia bunu-
trăiau predominant în afara ei. în cuvintele is- rile ori serviciile, asemenea mesajelor, sînt diri-
toricului R.H.Tawney, „tranzacţiile pe bani erau jate către destinaţiile adecvate. Ea nu este
o periferie a lumii bazate pe economia natu- inerentă capitalismului. Un astfel de panou de
rală". comandă este tot atît de esenţial pentru o so-
cietate industrială socialistă ca şi pentru indus-
Al Doilea Val a modificat brutal lucrurile. în trialismul orientat spre profit *.
locul unor comunităţi şi indivizi practic inde-
pendenţi din punct de vedere economic, a creat
pentru prima oară în istorie o situaţie în care * Piaţa ca tablou de comandă trebuie să existe indi-
ferent dacă se face comerţ prin troc sau pe bani. Ea
majoritatea covîrşitoare a alimentelor, bunuri- trebuie să existe fie că se obţine un profit, fie că nu
lor şi serviciilor era destinată vînzării, trocului se obtine, fie că preţurile urmează oferta şi cererea,
sau schimbului. El a eliminat practic bunurile fie că sînt fixate de stat, dacă sistemul este plani-
ficat sau nu, indiferent de proprietatea particulară sau
produse pentru consumul personal — pentru socială asupra mijloacelor de producţie. Ea trebuie să
folosinţa celui care le produsese şi a familiei existe chiar într-o economie ipotetică cu firme indus-
sale — şi a creat o civilizaţie în care nimeni, nici triale care se autoconduc şi în care muncitorii îşi sta-
măcar agricultorul, nu mai era independent din bilesc singuri salarii de'stul de mari pentru a elimina
profitul ca o categorie aparte.
acest punct de vedere. Fiecare om a ajuns Atît de mult se trece cu vederea acest fapt, atît de
aproape complet dependent de alimentele, bu- îndeaproape este identificată piaţa cu numai una din
nurile sau serviciile furnizate de un altul. numeroasele ei variante (modelul proprietăţii parti-
culare, bazată pe profit, în care preţurile reflectă ce-
în rezumat, industrialismul a r u p t unitatea rerea şi oferta), încît în vocabularul obişnuit al ştiinţei
dintre producţie şi consum şi a separat produ- economice nici nu există un cuvînt care să exprime
multiplicitatea formelor ei.
cătorul de consumator. Economia unitară a Pri- In aceste pagini, termenul de „piaţă" este folosit
mului Val s-a transformat în economia scindată în sensul său generic complet, mai curînd decît în cel
a celui de Al Doilea Val. restrictiv obişnuit. Lăsînd însă deoparte semantica,
rămînem cu realitatea fundamentală : oriunde pro-
78
79
Iri rezumat^ peste tot unde a ajuns Al Doilea tanie cu privire la preţuri şi politica veniturilor
Val şi unde scopul producţiei s-a deplasat de la sînt aspecte ale conflictului profund care se
folosinţă la schimb, a devenit neoesar u n m e - naşte în fiecare societate, capitalistă ori socia-
canism prin care să se efectueze schimbul. A listă, în urma sciziunii dintre producţie şi con-
fost necesară o piaţă. Dar piaţa n u era pasivă. sum.
Karl Polanyi, istoric al vieţii economice, spune Nu numai politica, ci şi cultura a fost faso-
că piaţa, care în societăţile vechi era subordo- nată de această disociere, care a produs civili-
nată ţelurilor sociale sau religioase-culturale, a
ajuns să determine obiectivele societăţilor in- zaţia cea mai mercantilă, mai acaparatoare, mai
dustriale. Majoritatea oamenilor au fost absor- calculată şi mai axată pe bani din toată istoria.
biţi în sistemul monetar. Valorile comerciale au Nu este nevoie să fii marxist pentru a reeunoaşte
ocupat poziţia centrală, creşterea economică adevărul celebrei acuzaţii din Manifestul Parti-
(apreciată după dimensiunile pieţei) a devenit dului Comunist după care noua societate ,,nu
obiectivul principal al statelor, capitaliste ori a lăsat altă legătură între om şi om decît inte-
socialiste. resul gol, decît neîndurătoarea «plată în bani
Căci piaţa este o instituţie care creşte şi se peşin»". Raporturile personale, legăturile de
autoîntăreşte. Prima diviziune a muncii stimu- familie, dragostea, prietenia, relaţiile dintre ve-
lase în primul rînd comerţul. Acum, însăsi exis- cini şi comunităţi, toate au fost influenţate sau
tenţa unei pieţe sau unui tablou de comandă a alterate de interesul personal de ordin economic.
favorizat o nouă diviziune a muncii şi a făcut să Marx a identificat corect această dezumani-
crească enorm productivitatea. Se pornise un zare a legăturilor interpersonale, dar a greşit
proees care se amplifica de la sine. atribuind-o capitalismului. Desigur, el a scris pe
Această amplificare masivă a pieţei a contri- vremea cînd singura societate pe care o putea
buit la cea mai rapidă ridicare a nivelului de studia era de tip capitalist.
viaţă care a avut vreodată loc în lume.
Preocuparea obsedantă pentru bani, bunuri
în politică însă, statele celui de Al Doilea Val
s-au văzut afectate în măsură crescîndă de un şi obiecte nu este o reflectare a capitalismului,
conflict de tip nou, născut în urma separării ci a industrialismului. Este reflectarea rolului
consumului de producţie. Accentul pus pe lupta principal pe care-1 joacă piaţa în toate societă-
de clasă a mascat sistematic conflictul mai pro- ţile în care producţia este despărţită de consum,
fund apărut între cererile producătorilor (mun- în care fiecare obţine cele necesare traiului
citori şi directori), care vor salarii, benefieii şi de pe piaţă şi nu prin propria-i capacitate pro-
venituri suplimentare mai mari, şi contracere- ductivă.
rea consumatorilor (cuprinzînd tot categoriile de însăşi necesitatea unei pieţe, a unui tablou de
mai sus) de a se menţine preţuri scăzute. Acesta
comandă, care să facă legătura între consumator
este pivotul pe care se balansează politica eco-
nomică. şi producător, să dirijeze bunuiile de la produ-
cător la consumator, îi pune inevitabil pe cei
Dezvoltarea mişcării consumatorilor în Sta- care controlează piaţa în situaţia de a deţine o
tele Unite, nesfîrşitele dezbateri din Marea Bri-
putere excesivă — indiferent de frazeologia pe
ducătorul şi consumatorul sînt separaţi, este necesar care o folosesc pentru a-şi justifica această
un mecanisim care să medieze între ei. Oricare ar fi putere.
forma sa, acest mecanism este cel pe care eu îl nu-
mesc piată. Divorţul dintre producţie şi consum, care a
80 81
devenit trăsătura definitorie a tuturor societâ-
în societăţile din Primul Val, cea mâi mare
tilor industriale din Al Doilea Val, ne-a afectat
parte a muncii era efectuată pe cîmp sau în gos-
chiar spiritul şi ideile despre personalitate. Com-
podărie. întreaga familie trudea laolaltă ca o
portamentul a ajuns să fie considerat o serie de
unitate economică, iar majoritatea producţiei era
tranzacţii. In locul societăţii bazate pe prietenie,
destinată consumului în cadrul satului sau al
înrudire sau loialitate tribală ori feudală a apă-
gospodăriei. Viaţa productivă şi viaţa casnică se
rut în urma celui de Al Doilea Val o civilizaţie
întrepătrundeau. Şi, fiindcă fiecare sat era în
bazată pe raporturi contractuale, reale sau sub-
mare măsură independent din punct de vedere
înţelese. Chiar soţii şi soţiile vorbesc acum
economic, succesele tăranilor dintr-o localitate
despre contracte matrimoniale.
nu depindeau de ce se întîmpla în alta. Chiar
Separarea celor două roluri — de producător în cadrul unităţii de producţie, majoritatea
şi de consumator — a creat în acelaşi timp o muncitorilor îndeplineau diverse sarcini, schim-
personalitate dublă. Acelaşi om care (în calitate bîndu-şi rolurile după cum o cereau anotimpu-
de producător) a fost învăţat de familie, de rile, vreo boală sau propria dorinţă. în epoca
şcoală şi de superiorul ierarhic să amîne răs- preindustrială, diviziunea muncii era foarte pri-
plata, să fie disciplinat, stăpînit, reţinut, ascul- mitivă. î n consecinţă, munca în societăţile agri-
tător, să se simtă membrul unei echipe, a fost cole ale Primului Val se caracteriza printr-un
concomitent învăţat (în calitate de consumator) grad redus de interdependenţă.
să caute răsplata imediată, să fie hedonist mai
curînd decît calculat, să renunţe la disciplină, să Abătîndu-se peste Marea Britanie, Franţa,
urmărească plăcerea individualistă — pe scurt, Germania şi alte ţări, Al Doilea Val a deplasat
să fie un cu totul alt tip de om. îndeosebi în munca de pe cîmp şi din gospodărie în fabrică
Occident, toată puterea de foc a reclamei a fost şi a introdus un grad de interdependenţă mult
ţintită asupra consumatorului, îndemnîndu-1 să mai ridicat. Activitatea productivă cerea acum
împrumute, să cumpere făi-ă să se gîndească un efort colectiv, diviziunea muncii, coordonare,
— „Fă-ţi cheful acum, plăteşte mai tîrziu" — şi, integrarea multor abilităţi diferite. Reuşita ei
procedînd astfel, să facă un act patriotic, căci depindea de colaborarea, bine organizată, a mii
menţine rofile economiei în miscare. de oameni răspînditi în diverse locuri, dintre
care unii nu se vedeau niciodată. Nelivrarea
Disocierea sexelor produselor necesare unei fabrici de automobile
de către o mare uzină siderurgică sau o fabrică
în fine, aceeaşi pană uriaşă care a separat de sticlă putea, în anumite condiţii, să aibă
producătorul de consumator în societăţile celui urmări asupra întregii ramuri industriale ori
de Al Doilea Val a scindat şi munca în două asupra economiei regiunii respective.
tipuri. Aceasta a avut un efect imens asupra
vieţii de familie, rolurilor sexelor şi vieţii Ciocnirea dintre munca cu un grad scăzut de
noastre spirituale. interdependenţă şi cea cu u n grad ridicat a
Unul din stereotipurile obişnuite în societatea provocat conflicte serioase cu privire la rolul,
industrială în legătură cu sexele este că bărbaţii responsabilităţile şi remunerarea muncitorilor.
sînt „obiectivi", iar femeile „subiective". Dacă Primii proprietari de fabrici, de pildă, se
există un sîmbure de adevăr în această definiţie, plîngeau că muncitorii sînt iresponsabili — că
el nu se află probabil într-o realitate biologică nu se sinchisesc de eficienţa fabricii, că se duc
prestabilită, ci în efectele psihologice aie penei la pescuit cînd e mai multă nevoie de ei, că se
invizibile. ţin de distracţii sau se prezintă beti la muncă.
în realitate, majoritatea muncitorilor indus-
82
83
triali de atunci erau oameni de la ţară obişnuiţi Bărbatul a preluat responsabilitatea pentru
cu o interdependenţă redusă şi ei nu erau forma de muncă mai avansată din punct de
conştienţi de rolul care le revenea în procesul vedere istoric, pe cînd femeia a rămas s-o
de producţie general ori de eşecurile, între- efectueze pe cea mai veche, mai înapoiată. Am
ruperile şi proasta funcţionare provocate de putea spune că el s-a îndreptat spre viitor, pe
„iresponsabilitatea" lor, sau aveau o idee prea cînd ea a rămas în trecut.
vagă despre ele. în plus, pentru că cei mai Această diviziune a provocat o fisură în
mulţi dintre ei primeau salarii de mizerie, nu personalitate şi viaţa interioară. Caracterul
aveau nici un stimulent pentru a se simţi public sau colectiv al fabricii şi biroului,
cointeresaţi. nevoia de coordonare şi integrare au pus
In eiocnirea dintre aceste două sisteme de accentul pe analiza obiectivă şi pe raporturi
lucru se părea că noile forme de muncă vor obiective. Bărbaţii, pregătiţi din copilărie pen-
triumfa. Producţia s-a transferat tot mai mult tru rolul lor din atelier, unde urmau să trăiască
în fabriei şi birouri. Mediul rural s-a golit de într-o lume a interdependenţelor, au f ost stimu-
populaţie. Milioane de muncitori au devenit o laţi să devină „obiectivi". Femeile, pregătite de
parte integrantă a unor reţele cu un grad ridicat la naştere pentru reproducere, creşterea copiilor
de interdependenţă. Forma de muncă introdusă şi treburile casnice, şi-au dus în mare măsură
de Al Doilea Val a eclipsat forma veche, munca izolate din punct de vedere social, au fost
înapoiată, caracteristică Primului Val. învăţate să fie „subiective" — şi deseori consi-
Dar victoria interdependenţei asupra in- derate incapabile de gîndire raţională şi anali-
dependenţei economice nu a fost niciodată tică, presupusă a se potrivi cu obiectivitatea.
completă. A rămas un loc în care vechea formă Nu este surprinzător că femeile care au ieşit
de muncă s-a menţinut. Acest loc este familia. din izolarea relativă a căminului, pentru a se
Fiecare familie a continuat să fie o unitate angaja în producţia interdependentă, au fost
descentralizată, angajată în reproducerea frecvent acuzate că s-au defeminizat, că au
biologică, creşterea copiilor şi transmiterea devenit reci, dure şi... obiective.
moştenirii culturale. Dacă o familie nu se Pe deasupra, diferenţele dintre sexe şi
reproduce, îşi creşte prost copiii şi nu-i pre- stereotipurile cu privire la rolul sexelor s-au
găteşte pentru viaţa în sistemul de muncă, accentuat şi datorită greşitei identificări a
eşecurile ei nu periclitează neapărat îndeplini- bărbaţilor cu producţia şi a femeilor cu consu-
rea acestor sarcini de către familia vecină. Cu mul, cu toate că şi bărbaţii consumă, iar femeile
alte cuvinte, munca în propriul cămin a rămas produc. în rezumat, deşi femeile au fost
o activitate cu u n grad scăzut de interdepen- oprimate mult timp înainte ca Al Doilea Val să
denţă. se reverse pe pămînt, „lupta dintre sexe", aşa
^ Ca întotdeauna, femeia casnică a continuat cum se întîlneşte în timpurile moderne, poate fi
să îndeplinească o serie de funcţii economice atribuită în mare măsură conflictului dintre
de importanţă crucială. Ea „producea", însă două stiluri de muncă şi, dincolo de aceasta,
producea pentru sectorul A — pentru uzul pro- disocierii producţiei de consum. Economia
priei familii, nu pentru piaţă. scindată a adîncit şi disocierea sexelor.
în timp ce soţul se ducea să presteze o muncă
direct productivă, soţia rămînea în general Aşadar, pînă acum am văzut că, după ce s-a
acasă pentru a îndeplini o muncă indirect înfipt pana invizibilă care a despărţit producă-
productivă din punct de vedere eeonomic. torul de consumator, au urmat o serie de
84 85
schimbări profunde : s-a format şi s-a extins la comportamentul sexual şi sporturi la muncă
piaţa, devenită necesară pentru a f ace legătura şi război.
între producător şi consumator, s-au născut Conflictul acut existent astăzi în scoli, în
conflicte politice şi sociale noi, s-au definit lumea afacerilor şi în cercurile conducătoare
roluri noi pentru cele două sexe. Separarea a este axat în mare parte pe aceste şase principii,
presupus însă mult mai mult. A însemnat de căci oamenii celui de Al Doilea Val le aplică şi
asemenea că societăţile din Al Doilea Val le apără instinctiv, pe cînd oamenii celui de Al
trebuie să funcţioneze în mod similar — că ele Treilea Val le sfidează şi le atacă. Dar să nu
trebuie să îndeplinească anumite cerinţe anticipăm.
fundamentale. Nu importă dacă scopul produc-
ţiei este sau nu este profitul, dacă „mijloacele Standardizarea
de producţie" sînt proprietate publică sau
particulară, dacă piaţa este „liberă" sau Cel mai cunoscut din principiile celui de Al
„planificată", dacă argumentaţia este capita- Doilea Val este standardizarea. Toată lumea
listă ori socialistă. ştie că societăţile industriale produc milioane de
Atîta timp cît producţia este destinată produse identice. însă puţini oameni au observat
schimbului, nu folosirii, atîta timp cît ea că, atunci cînd piaţa a devenit importantă, am
trebuie să se scurgă prin intermediul panoului făcut mai mult decît să standardizăm sticlele de
de comandă economică, adică al pieţei, trebuie coca-cola, becurile electrice şi transmisia auto-
respectate anumite principii ale celui de Al mobilelor. Am aplicat acelaşi principiu multor
Doilea Val. altor lucruri. Unul din primii oameni care au
înţeles importanţa acestei idei a fost Theodore
După ce aflăm aceste principii, ne apare Vail care, la sfîrşitul secolului trecut, a trans-
dinamica tuturor societăţilor industriale. în format într-un gigant compania American Te-
plus, putem anticipa modul de gîndire al lephone and Telegram *.
oamenilor din Al Doilea Val. Căci aceste
principii constituie regulile fundamentale, codul Lucrînd ca funcţionar de poştă la căile ferate
de comportament al civilizaţiei create de Al pe la sfîrşitul anilor '60 ai secolului trecut,
Doilea Val. Vail a observat că două scrisori nu ajungeau la
destinaţie în mod necesar pe aceeaşi rută. Saci
cu corespondenţă călătoreau încoace şi încolo,
deseori săptămîni sau luni, înainte de a sosi
4. Descifrarea codului la destinaţie. Vail a introdus ideea dirijării
.standardizate — to'ate scrisorile pentru aceeaşi
Fiecare civilizaţie are un cod secret — o serie localitate luau aceeaşi rută — şi a contribuit
de reguli sau principii care se reîntîlnesc în la revoluţionarea serviciului poştal. Ulterior,
toate activităţile ei ca un model care se repetă. cînd a înfiinţat AT&T, a trecut la instalarea
Cînd industrialismul s-a răspîndit pe planetă, a unui aparat telefonic identic în fiecare casă
devenit vizibil modelul său ascuns şi nemai- americană.
întîlnit. El se compune din şase principii, legate Vail a standardizat nu numai aparatul tele-
între ele, care programează comportamentul a fonic şi toate componentele lui, ci şi metodele
milioane de oameni. Izvorînd în mod natural
din separarea producţiei şi consumului, aceste * A nu se confunda cu firma rnultinaţională ITT,
principii au afectat fiecare aspect al vieţii, de International Telephone & Telegraph Corporation.
87
86
de lucru şi administraţia AT&T. într-un anunţ veniturile suplimentare, orele de masă, conce-
din 1908 el a justificat încorporarea unor mici diile şi procedeele de rezolvare a revendicărilor.
societăţi de telef oane, pledînd pentru „un centru în vederea pregătirii tineretului pentru piaţa
locurilor de muncă, pedagogii au elaborat pro-
al standardizării" care să asigure economii în grame analitice standardizate. Binet şi Terman
„construcţia de echipament, linii şi conductori, au conceput teste de inteligenţă standardizate.
ca şi în metodele de exploatare şi activitatea Principiile de repartizare pe clase în şcoli, me-
juridică", fără a mai pomeni „un sistem uniform todele de admitere şi regulile de atestare a cali-
de exploatare şi contabilizare". Vail şi-a dat ficării au fost standardizate. Testul cu alegeri
seama că, pentru a reuşi în mediul creat de Al multiple a intrat în drepturile sale.
Doilea Val, „software" — adică procedeele şi între timp mijloacele de informare în masă
munca administrativă — trebuia să fie standar- difuzau materiale care favorizau uniformizarea,
dizat împreună cu echipamentul. astfel că milioane de oameni citeau aceleaşi
Vail a fost doar unul din marii standardiza- reclame, aceleaşi ştiri, aceleaşi nuvele. împre-
tori care au modelat societatea industrială. ună cu influenţa comunicaţiilor de masă, des-
Un altul a fost Frederick Winslow Taylor, un considerarea limbilor minorităţilor de către
mecanic devenit cruciat, care considera că guvernele centrale a dus practic la dispariţia
munca poate fi făcută ştiinţific standardizînd dialectelor regionale şi locale şi chiar a unor
fazele care reveneau fiecărui muncitor. In limbi, ca, de piidă, galeza şi alsaciana. Ameri-
primele decenii ale secolului nostru, Taylor a cana, engleza, franceza şi rusa „standard" au
înlocuit limbile „nestandard". Diversele regiuni
hotărît că există un mod optim (standard) de a
ale ţărilor au început să semene, căci staţii de
face fiecare operaţie, o sculă optimă (standard)
benzină, panouri de afişare şi case identice au
pentru a o efectua şi un timp prescris (standard) răsărit peste tot. Principiul standardizării
în care să fie executată. pătrundea în toate sectoarele vieţii cotidiene.
Inarmat cu această filozofie, el a devenit La un nivel mai profund, civilizaţia industri-
autoritatea mondială suprema în materie de ală avea nevoie de greutăţi şi măsuri standar-
management. Pe vremea lui şi ulterior a fost dizate. Nu întîmplător unul din primele acte
comparat cu Freud, Marx şi Franklin. Patronii ale Revoluţiei Franceze, care a deschis epoca
capitaiişti, dornici să stoarcă ultima picătură de industrialismului în Franţa, a fost o încercare
productivitate din muncitori, nu au fost singurii de a înlocui „ghiveciul" de unităţi de măsură,
admiratori ai taylorismului, cu specialiştii în obişnuite în Europa preindustrială, cu sistemul
eficienţă, planurile de muncă în acord şi norma- metric şi cu un nou calendar. Al Doilea Val a
torii săi. răspîndit măsurile unice într-o mare parte a
In societăţile din Al Doilea Val, metodele de lumii.
angajare ca şi munca au fost progresiv standar- în afară de aceasta, dacă producţia de masă
dizate. Teste standardizate au fost folosite pen- necesita standardizarea maşinilor, produselor şi
tru a descoperi şi elimina salariaţii presupuşi proceselor, piaţa în expansiune reclama o
nepotriviţi, mai cu seamă din administraţia de standardizare corespunzătoare a banilor şi chiar
stat. Scara de salarizare a fost standardizată în a preţurilor. în cursul istoriei, banii fuseseră
cîte o întreagă ramură industrială, împreună cu emişi atît de bănci şi persoane particulare, cît

88 89
şi de regi. Monede bătute de particulari mai susţinea că specializarea poate duce la efectu-
circulau şi în secolul al XlX-lea în unele regiuni area unor munci cu „un consum mai mic de
ale Statelor Unite, iar în Canada această timp şi de efort fizic". în 1776, Adam Smith îşi
practică a dăinuit pînă în 1935. Naţiunile în curs începea lucrarea Avuţia naţiunilor cu afirmaţia
de industrializare au suprimat însă treptat răsunătoare că „cea mai mare perfecţionare
toate monedele neoficiale şi au reuşit să impună a forţelor productive ale muncii... par[e] a fi
o singură monedă standard. efectele diviziunii muncii".
într-un pasaj devenit clasic, Smith descrie
Pînă în secolul al XlX-lea cumpărătorii şi
fabricarea unui ac. Un singur muncitor de tip
vînzătorii din ţările industriale obişnuiau sa se
vechi, care efectuează singur toate operaţiile
tocmească pentru fiecare obiect, după vechea
necesare, scrie el, poate face doar cîteva ace
tradiţie a bazarelor din Cairo. în 1825, a sosit la
într-o zi — cel mult 20 şi eventual nici măcar
New York un tînăr imigrant din Irlanda de
unul singur. în contrast cu aceasta, Smith
Nord, pe nume A. T. Stewart, care a deschis un
relatează vizita pe care o făcuse într-o „manu-
magazin de galanterie şi i-a şocat atît pe
factură" unde cele 18 operaţii diferite necesare
clienţi cît şi pe rivali introducînd un preţ fix
fabricării unui ac erau executate de 10 munci-
pentru fiecare articol. Politica preţului unic —
tori specializaţi, fiecare din ei efectuînd doar
standardizarea preţurilor — 1-a ajutat pe
una sau cîteva. împreună, ei puteau produce
Stewart să devină unul din magnaţii comerţului
mai bine de 48 000 de ace pe zi — peste 4 800
la acea vreme şi a îndepărtat unul din principa-
pe muncitor.
lele obstacole care mai stăteau în calea dezvoltă-
rii desfacerii de masă. în secolul al XlX-lea, pe măsură ce munca
s-a transferat în fabrică, povestea acului s-a
Indiferent de dezacordurile dintre ei, gîndito- repetat pe scară din ce în ce mai mare. Iar
rii progresişti din Al Doilea Val împărtăşeau preţul plătit de oameni pentru specializare a
convingerea că standardizarea este eficientă. crescut în mod corespunzător. Critlcii industri-
în consecinţă, aplicînd neabătut principiul alismului 1-au acuzat pe motiv că munca re-
standardizării, Al Doilea Val a egalizat diferen- petitivă cu un grad înalt de specializare dez-
ţele la multe niveluri. umanizează treptat muncitorul.
Cînd Henry Ford a început să f abrice automo-
Specializarea bilul său „Model T" în 1908, nu erau necesare
Un al doilea mare principiu a predominat în 18, ci 7 882 operaţii diferite pentru a produce un
exemplar. în autobiografia sa, Ford consemnea-
toate societăţile celui de Al Doilea Val :
ză că din aceste 7 882 munci specializate, 949
spjjcializarga. Cu cît elimina diversitatea din
necesitau „bărbaţi voinici, apţi şi perfect integri
limbă, din timpul liber şi din stilul de viaţă, cu
din punct de vedere fizic", 3 338 cereau bărbaţi
atît mai multă nevoie avea Al Doilea Val de cu o forţă fizică „obişnuită", iar majoritatea
diversitate în sfera muncii. Accelerînd diviziu- celorlalte puteau fi exeeutate de „femei şi copii
nea muncii, Al Doilea Val a înlocuit ţăranul bun mai mari". Şi continuă indiferent : „Am consta-
la toate cu specialistul îngust dar pretenţios şi tat că 670 pot fi îndeplinite de bărbaţi fără
cu muncitorul care repetă mereu aceeaşi picioare, 2 637 de bărbaţi cu un singur picior,
operaţie, după modelul lui Taylor. 2 de bărbaţi ciungi de ambele braţe, 715 de
încă în 1720, un raport britanic despre bărbaţi ciungi de u n braţ şi 10 de orbi". Pe
„Avantajele comerţului cu Indiile de Răsărit" scurt, munca specializată nu necesita un om
90 91
întreg, ci numai o parte dintr-un om. Niciodată
nu s-a adus o dovadă mai grăitoare că supra- Sincronizarea
specializarea poate abrutiza.
Dar o practică pe care criticii o atribuiau Adîncindu-se, sciziunea dintre producţie şi
capitalismului a devenit şi o trăsătură intrin- consum a făcut de asemenea necesară o schim-
secă a socialismului. Pentru că specializarea bare a modului în care oamenii celui de Al
riguroasă a muncii, comună tuturor societăţi- Doilea Val tratau timpul. într-un sistem
lor din Al Doilea Val, îşi are originea în separa- dependent de piaţă, indiferent dacă aceasta este
rea producţiei de consum, U.R.S.S., Polonia, liberă sau planificată, timpul este echivalent cu
R.D.G. sau Ungaria nu-şi pot exploata azi bani. Maşinile costisitoare nu pot fi lăsate să
fabricile fără o specializare complexă, la fel stea, iar ele au ritmurile lor de funcţionare.
cu Japonia sau Statele Unite — unde Departa- Aceasta a fost originea celui de-al treilea prin-
mentul Muncii a publicat în 1977 o listă cipiu al civilizaţiei industriale : sincronizarea.
cuprinzînd 20 000 de ocupaţii diferite. Chiar în cele mai vechi societăţi, munca
In plus, atît în ţările industriale capitaliste, trebuia să fie organizată cu grijă în timp.
cît şi în cele socialiste, specializarea a fost
însoţită de o creştere a profesionalizării. Ori de Războinicii trebuiau să acţioneze la unison pen-
cîte ori s-a ivit posibilitatea pentru un grup de tru a-şi prinde prada. Pescarii trebuiau să-şi
specialişti să monopolizeze cunoştinţe ezoterice coordoneze eforturile cînd lopătau sau cînd
şi să ţină nou-veniţii în afara domeniului lor, scoteau năvoadele. Cu mulţi ani în urmă,
au apărut profesiuni. Pe măsură ce înainta Al George Thomson a demonstrat cum reflectau
Doilea Val, piaţa s-a interpus între posesorul diversele strigăte de muncă cerinţele acesteia.
de cunoştinţe de specialitate şi client, separîn- Pentru vîslaşi timpul era marcat de un sunet
du-i net în producător şi consumator. Astfel, în bisilabic simplu de felul O-op ! A doua silabă
societăţile celui de Al Doilea Val, sănătatea a indica momentul de efort maxim, pe cînd prima
ajuns să fie considerată drept un produs furni- reprezenta timpul de pregătire. Trasul unei
zat de un medic şi de o birocraţie care livrează bărci la mal, remarcă el, era o muncă mai grea
sănătate, mai curînd decît drept rezultatul unei decît vîslitul, ,,aşa că momentele de efort se
autoasistenţe (producţie în vederea folosirii)
inteligente a pacientului însuşi. Instrucţia este întind pe intervale mai lungi" şi observăm, ca
„produsă" de profesor în şcoală şi „consumată" de pildă în strigătul irlandezilor Ho-li-ho-hup !,
de elev. o pregătire mai lungă pentru efortul final.
Tot felul de categorii profesionale, de la Pînă cînd Al Doilea Val a adus maşinile şi a
bibliotecari la vînzători, au început să reclame făcut să tacă strigătele muncitorilor, sincroni-
dreptul de a se numi profesionişti şi puterea de zarea eforturilor era de cele mai multe ori
a stabili standarde, preţuri şi condiţii de organică sau naturală. Ea decurgea din ritmul
admitere în specialităţile lor. După părerea lui
Michael Pertschuk, preşedintele Comisiei Fede- anotimpurilor, din procese biologice, din rotaţia
rale pentru Comerţ a Statelor Unite, astăzi pămîntului sau din bătăile inimii. în schimb,
„cultura noastră este dominată de profesionişti societaţile din Al Doilea Val s-au mişcat înrit-
care ne numesc «clienţi» şi ne spun care sînt mul maşinii.
«nevoile» noastre". Cînd producţia industrială s-a răspîndit,
costul ridicat al maşinilor şi strînsa inter-
02
93
şi perioade de vîrf, sincronizate cu cele ale
dependenţă a muncii au făcut necesară o sin- furnizorilor şi difuzorilor săi. Au apărut
cronizare mult mai precisă. Dacă un grup de specialişti în sincronizare — d e la normatorii
muncitori dintr-o uzină nu-şi îndeplinea şi pontatorii din fabrici la agenţii de circulaţie
sarcinile la timp, alţi muncitori, care lucrau în şi la tehnicienii care se ocupă cu studiul timpu-
urma celor dintîi, întîrziau şi mai mult. lui de muncă.
Punctualitatea, care nu fusese niciodată prea Pe de altă parte, unii oameni au rămas pe
importantă în comunităţile agricole, a devenit dinafara noului sistem de timp industrial. Şi
astfel o necesitate socială şi ceasurile de tot felul aici au apărut iarăşi deosebiri între sexe. Cei
au început să se înmulţească vertiginos. în angrenaţi în munca introdusă de Al Doilea Val
ultimul deceniu al secolului al XVIII-lea erau în — îndeosebi bărbaţi — au fost cei mai con-
curs de a deveni un lucru obişnuit în Marea diţionaţi de ceas.
Britanie. în cuvintele istoricului britanic E. P. Soţii din Al Doilea Val se plîngeau mereu că
Thompson, răspîndirea lor s-a produs „exact în soţiile lor îi lăsau să aştepte, că ele n u respectau
momentul în care revoluţia industrială cerea o timpul, că le trebuia o eternitate ca să se
mai bună sincronizare a muncii". îmbrace, că întîrziau întotdeauna la întîlniri.
Nu a fost o coincidenţă faptul că în culturile Femeile, îndeplinind mai cu seamă activităţi
industriale copiii învăţau ceasul de mici. Elevii gospodăreşti lipsite de interdependenţă, m u n -
erau condiţionaţi să sosească la şcoală cînd ceau în ritmuri mai puţin mecanice. Din motive
suna clopoţelul, astfel ca ulterior să se prezinte similare, populaţia urbană era înclinată să
negresit la fabrică sau la birou cînd suna sirena. priveaseă de sus oamenii de la ţară, socotindu-i
Muncile au fost cronometrate şi divizate în lenţi şi neserioşi. „Nu se prezintă la timp ! Nu
faze succesive, măsurate în fracţiuni de ştii niciodată dacă vor apărea la întîlnire".
secundă. „De la nouă la cinci" a devenit cadrul Asemenea nemulţumiri pot fi atribuite direct
temporal a milioane de muncitori. diferenţei dintre munca din Al Doilea Val,
bazată pe o interdependenţă crescută, şi munca
Dar nu numai viaţa profesională a fost sin- din Primul Val, care se desfăşura pe cîmp şi în
cronizată. In toate societăţile celui de Al Doilea gospodărie.
Val, indiferent de considerente economice sau
politice, viaţa socială a fost şi ea reglată de ceas Cînd Al Doilea Val a ajuns dominant, chiar şi
şi adaptată cerinţelor maşinii. Anumite ore au cele mai intime acte de viaţă au fost cuprinse
fost rezervate drept timp liber. Vacanţe, conce- în sistemul industrial de reglementare a r i t m u -
dii sau pauze de cafea cu aceeasi durată au fost rilor. Familiile din Statele Unite şi Uniunea
intercalate în programul de lucru. Sovietică, din Singapore şi Suedia, din Franţa
şi Danemarca, Germania şi Japonia, au ajuns
Copiii începeau şi încheiau anul şcolar la
să se scoale deodată, să ia mesele la aceeaşi oră,
aceleaşi date. Spitalele trezeau bolnavii simultan
să facă naveta, să muncească, să se întoarcă
pentru micul dejun. Sistemele de transport se acasă, să se culce, să doarmă şi chiar să facă
poticneau la orele de vîrf. Posturile de radio au dragoste la unison, deoarece, pe lîngă standar-
introdus programe distractive în anumite dizare şi specializare, întreaga civilizaţie aplică
intervale de timp — orele de seară, de pildă. principiul sincronizării.
Fiecare sector economic avea propriile sale ore
95
94
Concentrarea mari companii de autovehicole din Statele
Unite produceau 94 la sută din toate automobi-
Ascensiunea pieţei a dat naştere unei alte lele americane. în Germania, patru mari com-
reguli a civilizaţiei celui de Al Doilea Val — panii — Volkswagen, Daimler-Benz, Opel
principinl mnppnt.rării. (GM) şi Ford-Werke — furnizau laolaltă 91 la
Societăţile din Primul Val foloseau surse de sută din producţie. în Franţa, Renault, Citroen,
energie larg răspîndite. Societăţile celui de Al Simca şi Peugeot fabricau practic 100 la sută
Doilea Val au devenit aproape complet depen- din producţie, iar în Italia, Fiat singură con-
dente de zăcăminte foarte concentrate de com- struia 90 la sută din toate automobilele.
bustibili fosili.
Dar Al Doilea Val nu a concentrat doar ener- în mod asemănător, în Statele Unite 80 la
gia. El a concentrat de asemenea populaţia, go- sută sau mai muit din producţia de aluminiu,
lind mediul rural de oameni şi reaşezîndu-i pe bere, ţigări şi alimente pentru micul dejun
aceştia în uriaşe centre urbane. El a concen- erau fabricate de patru sau cinci firme din do-
trat pînă şi munca. Pe cînd în societăţile din meniul respectiv. în Germania, 92 la sută din
Primul Val munca se desfăşura peste tot panourile prefabricate şi din vopsele, 98 la sută
— acasă, în sat, pe cîmp —, în societăţile din din filmele foto, 91 la sută din maşinile de cu-
Al Doilea Val o mare parte din muncă se exe- sut industriale erau produse de patru sau un
cută în fabrici, unde se adună mii de muncitori număr mai mic de companii din categoria res-
sub un singur acoperiş. pectivă. Lista industriilor puternic concentrate
Nu numai energia şi munca au fost supuse poate continua.
concentrării. In revista britanică de ştiinţe so- Directorii socialişti erau şi ei convinşi de
ciale New Society, Stan Cohen relevă că, cu „eficienţa" concentrării producţiei. Mulţi ideo-
foarte mici excepţii, înainte de industrialism logi marxişti din ţările capitaliste au salutat
„săracii erau ţinuţi acasă la părinţi sau la rude, concentrarea crescîndă a industriei în ţările ca-
delincvenţii erau amendaţi, biciuiţi sau izgo- pitaliste ca o etapă necesară pe calea spre con-
niţi dintr-o aşezare în alta, nebunii trăiau în centrarea totală a industriei sub auspiciile sta-
familiile lor sau erau întreţinuţi de comunitate, tului. Lenin vorbea despre „transformarea tu-
dacă erau săraci". Aşadar, toate aceste catego- turor cetăţenilor în muncitori şi salariaţi ai
rii erau răspîndite în întreaga comunitate. unui «sindicat» unic uriaş — întregul stat". O
Industrialismul a revoluţionat această situa- jumătate de secol mai tîrziu, economistul so-
ţie. începutul secolului al XlX-lea a fost de vietic N. Leliuhina putea raporta în Voprosî
altfel numit epoca marilor încarcerări — în ekonomiki că „U.R.S.S. posedă cea mai con-
care delincvenţii au fost ridicaţi şi concentraţi centrată industrie dih lume".
în închisori, bolnavii mintali au fost strînşi şi în energie, populaţie, muncă, învăţămînt şi
concentraţi în „aziluri de nebuni", iar copiii au organizare economică, priacipiul concentrării
fost adunaţi şi concentraţi în şcoli, aidoma cu este adînc înrădăcinat în civilizaţia celui de Al
muncitorii care fuseseră concentraţi în fabrici. Doilea Val.
S-a concentrat de asemenea capitalul, astfel
că civilizaţia celui de Al Doilea Val a dat naş- - Maximizarea
tere marii societăţi anonime şi, dincolo de
aceasta, trustului sau monopolului. P e la m i j - Scindarea producţiei şi consumului a provo-
locul anilor '60 ai secolului nostru, cele trei cat, în toate societăţile celui de Al Doilea Val,
97
96
1970 avea 956 000 de angajaţi — după ce adău-
o problemă de „macrofilie" obsesivă — u n fel de
pasiune, asemănătoare cu a texanilor, pentru gase la personalul său 136 000 de salariaţi în-
mărime şi creştere. Dacă este adevărat că serii tr-o singură perioadă de 12 luni.)
mari de produse duc la scăderea costului uni- AT&T este un caz aparte, iar americanii au,
tar, atunci, prin analogie, o creştere a dimensi- desigur, o predilecţie specială pentru gran-
unilor trebuie să ducă la economii în alte ac- doare. Totuşi, macrofilia nu este monopolul
tivităţi. „Mare" a ajuns sinonim cu „eficient", americanilor. In Franţa anului 1963, 38 la sută
iar maximizarea a devenit al cincilea princi- din forţa de muncă era concentrată în 1 400 dc
piu fundamental. firme — doar 0,25 la sută din totalul acestora.
Oraşe şi ţări au ajuns să se laude că posedă Guvernele Germaniei, Marii Britanii şi altor
cel mai înalt zgîrie-nori, cel mai mare baraj, ţări impulsionau comasarea în vederea creării
cel mai întins teren de minigolf din lume. în unor companii şi mai mari, crezînd că dimen-
plus, dimensiunile mari fiind rezultatul creş- siunile crescînde le vor folosi în competiţia cu
terii, majoritatea guvernelor ţărilor indus- giganţii americani.
triale, societăţilor anonime şi altor organizaţii Această maximizare a dimensiunilor nu a
au urmărit frenetic idealul creşterii. fost doar o urmare a maximizării profitului.
Muncitorii şi directorii de la firma japoneză Marx asociase „dimensiunile crescînde ale în-
Matsushita Electric obişnuiau să cînte zilnic în treprinderilor industriale" cu „o mai mare dez-
cor : voltare a forţelor lor materiale". La rîn-
...Făcînd totul pentru a promova producţia, dul său, Lenin susţinea că „marile întreprin-
Expediind produsele noastre pe glob, deri, trusturile şi sindicatele au dus tehnica
Incontinuu şi la infinit. producţiei de masă pînă la cel mai înalt grad
Ca apa care ţîşneşte dintr-o fîntînă. de dezvoltare". Primul lucru pe care 1-a făcut
Creşte, industrie, creşte, creşte ! Lenin după revoluţia sovietică a fost să con-
Armonie şi sinceritate ! centreze viaţa economică a Rusiei într-un nu-
Matsushita Electric ! m ă r cît mai mic de unităţi cît mai mari cu
putinţă. Stalin a insistat şi mai mult asupra
în 1960, cînd Statele Unite încheiau stadiul
dimensiunilor foarte mari şi a construit im-
industrialismului tradiţional şi începeau să
portante obiective noi — complexul siderur-
simtă primele efecte ale celui de Al Treilea
Val de schimbare, în fiecare din primele 50 de gic de la Magnitogorsk, un altul la Zaporojstal,
companii industriale lucrau în medie 80 000 de uzina de cupru Balhaş şi uzinele de tractoare
muncitori. General Motors avea 595 000 de sa- de la Harkov şi Stalingrad.
lariaţi, iar într-o singură firmă de servicii pu- Dr. Leon M. Herman scrie: „De altfel, în di-
blice — AT&T înfiinţată de Vail — munceau verse părţi ale U.R.S.S., politicienii locali s-au
736 000 de femei şi bărbaţi. Media de persoane angajat într-o cursă de atragere a «celor mai
pe familie fiind 3,3 în acel an, înseamnă că mari construcţii din lume»". în 1938 partidul
mult peste 2 000 000 de oameni trăiau din sa- comunist a prevenit împotriva „gigantoma-
lariile plătite numai de această firmă — adică niei".
un număr egal cu jumătate din toată populaţia
ţării în momentul în care Hamilton şi Washing- Această încredere în mărime ca atare îşi are
ton o adunau într-o naţiune. (De atunci AT&T obîrşia în ideile înguste despre natura „eficien-
a ajuns la dimensiuni şi mai gargantueşti. în ţei", caracteristice celui de Al Doilea Val. Dar
98 99
macrofilia industrialismului nu s-a limitat la
Toate societăţile complexe au nevoie de un
uzine. Ea s-a reflectat în îmbinarea multor date
amalgam de operaţii centralizate şi descentra-
diferite pentru a crea un instrument statistic
lizate. însă trecerea de la economia esenţial-
numit „produsul naţional brut", care măsoară
mente descentralizată a Primului Val, în care
„mărimea" unei economii adunînd valoarea
fiecare localitate era în mare măsură respon-
bunurilor şi serviciilor produse în acea econo-
sabilă de producerea celor necesare traiului, la
mie. Instrumentul economiştilor din Al Doilea
economiile naţionale integrate ale celui de Al
Val are multe neajunsuri. Din punct de vedere
Doilea Val a dus la metode complet noi de cen-
al PNB nu contează dacă producţia este sub
tralizare a puterii. Aceste metode au intrat în
formă de alimente, instrucţie publică şi servi-
acţiune la nivelul fiecărei companii, al ramu-
cii medicale, sau sub formă de muniţii. Anga-
rilor industriale şi al întregii economii.
jarea unei echipe pentru a construi o casă ori
pentru a dărîma una se adaugă la PNB, chiar Primele căi ferate ne oferă un exemplu cla-
dacă o activitate măreşte fondul de locuinţe, sic. Comparate cu alte întreprinderi, ele erau
iar cealaltă îl reduce. De asemenea, pentru că giganţii din acea epocă. în 1850 numai 41 de
măsoară numai activitatea pieţei sau schimbu- fabrici din Statele Unite aveau un capital de
rile, PNB lasă complet pe dinafară un întreg 250 000 dolari sau mai mare. în schimb, Căile
sector vital al economiei bazat pe producţia Ferate Centrale din New York posedau un ca-
neplătită — creştcrea copiilor şi treburile gos- pital de 30 milioane dolari încă în 1860. Pen-
podăreşti, de exemplu. tru a administra o asemenea întreprindere,
erau necesare metode noi de conducere.
In ciuda acestor lipsuri, în toată lumea gu- Ca şi directorii programului spaţial din vre-
vernele celui de Al Doilea Val s-au angajat or- muriie noastre, directorii căilor ferate s-au vâ-
beşte într-o cursă pentru a mări PNB cu oricc zut nevoiţi să inventeze metode noi. Ei au uni-
preţ, maximizînd „creşterea" chiar cu riscul ficat tehnologiile, costul biletelor şi orarele. Au
unui dezastru ecologic şi social. Principiul ma- sincronizat operaţiile pe sute de mile. Au creat
crofiliei s-a înrădăcinat atît de profund în men- ocupaţii şi sectoare noi, specializate. Au con-
talitatea industrială, încît nimic altceva nu pă- centrat capital, energie şi oameni. S-au luptat
rea mai rezonabil. Maximizarea s-a alăturat să maximizeze dimensiunile reţelelor. Şi pen-
standardizării, specializării şi celorlalte reguli tru a realiza toate acestea, au creat forme or-
fundamentale ale industrialismului. ganizatorice noi, bazate pe centralizarea infor-
maţiei şi conducerii.
Centralizarea Personalul a fost împărţit în „de exploatare"
şi „de conducere". Au fost iniţiate rapoarte zil-
în sfîrşit, toate naţiunile industriale au trans- nice, care furnizau date despre mişcările va-
format centralizarea într-o artă. Biserica şi goanelor, frahturi, avarii, încărcături rătăcite,
mulţi corlaucatori din Primul Val au ştiut reparaţii, locomotivă-mile etc. Toate aceste in-
foarte bine cum să centralizeze puterea, dar ei formaţii erau transmise în sus, de la o verigă
au avut de-a face cu societăţi mult mai puţin la alta, pînă ajungeau la directorul general,
oomplexe şi au fost nişte simpli amatori în care lua hotărîri şi dădea ordine.
comparaţie cu bărbaţii şi femeile care au cen- După cum a arătat Alfred D. Chandler jr.,
tralizat societăţile industriale de la nivelul in- care se ocupă de istoria întreprinderilor econo-
ferior în sus. mice, căile ferate au devenit curînd un model
pentru alte organizaţii mari, iar conducerea
100
101
centralizată a început să fie considerată un in- Presiunile în vederea centralizării politice
strument avansat şi complex în toate ţările ce- au fost şi mai puternice în afara Statelor
lui de Al Doilea Val. Unite. O scurtă privire asupra Suediei, Japo-
Şi în politică, Al Doilea Val a stimulat cen- nie-i, Marii Britanii sau Franţei este suficientă
tralizarea. în Statele Unite această tendinţă pentru ca, prin comparaţie, sistemul din Sta-
este ilustrată chiar spre sfîrşitul anilor '80 ai tele Unite să pară descentralizat. Jean-Fran-
secolului al XVIII-lea de lupta pentru înlocui- gois Revel, autorul cărţii Sans Marx ou Jesus,
rea acordului cu privire la înfiinţarea confede- evidenţiază aceasta atunci cînd descrie cum
raţiei, lax şi descentralizator, cu o constituţie reacţionează guvernele la protestul politic :
care să asigure o centralizare mai accentuată. „Cînd o manifestaţie este interzisă în Franţa,
în general, cercurile rurale aparţinînd Primu- nu există nici o îndoială asupra originii inter-
lui Val se opuneau concentrării puterii în mîi- dicţiei. Dacă e vorba de o manifestaţie poli-
nile guvernului naţional, pe cînd cercurile co- tică importantă, dispoziţia vine de la guvern —
merciale din Al Doilea Val, conduse de spune el. în Statele Unite însă, prima între-
Hamilton, susţineau, în The Federalist şi alte bare pe care şi-o pune fiecare cînd este inter-
publicaţii, că un guvern central puternic era zisă o demonstraţie e «ăe cine» ?" Revel arată
esenţial nu numai din raţiuni de politică ex- că de obicei măsura este luată de o autoritate
ternă şi militare, ci şi în vederea creşterii eco- locală care acţionează în mod autonom.
nomice. Evident, centralizarea politică se întîlneşte şi
Constituţia care a rezultat în 1787 a fost un în ţările industriale marxiste. în 1850, Marx a
compromis ingenios. Pentru că forţele Primu- cerut o „centralizare decisivă a puterii în mîi-
lui Val erau încă puternice, constituţia a atri- nile statului". Engels, la fel cu Hamilton înain-
buit importante prerogative statelor, mai cu- tea lui, a atacat confederaţiile descentralizate
rînd decît guvernului central. De asemenea, ca fiind „un uriaş pas înapoi".
pentru a evita o autoritate centrală excesivă, a
cerut separarea puterilor legislativă, executivă Centralizarea treptată a unei economii
şi judecătorească. Dar constituţia conţinea şi cîndva descentralizate a fost favorizată de o
exprimări „elastice", care au permis în cele din invenţie crucială, a cărei denumire este reve-
urmă guvernului federal să-şi extindă consi- latoare pentru scopul ei : banca centrală.
derabil raza de acţiune. în 1694, în chiar zorii epocii industriale, pe
Pentru că industrializarea împingea siste- cînd Newcomen se zbătea încă cu maşina cu
mul politic spre o centralizare mai accentuată, abur, William Paterson a organizat Banca An-
guvernul de la Washington a preluat un număr gliei — care a devenit un model pentru insti-
crescînd de prerogative şi responsabilităţi şi a tuţii centrale similare din toate ţările celui de
monopolizat tot mai mult luarea hotărîrilor. în Al Doilea Val. Nici o ţară nu şi-a încheiat etapa
celui de Al Doilea Val fără a-şi construi pro-
acelaşi timp, în cadrul guvernului federal, pu- priul echivalent al acestui mecanism destinat
terea a trecut din mîinile Congresului şi tribu- controlului central asupra banilor şi creditelor.
nalelor în mîinile puterii executive, cea care
Banca lui Paterson a vîndut rente de stat, a
manifesta tendinţele cele mai centralizatoare. emis monedă acoperită de guvern, iar mai tîrziu
Pe vremea lui Nixon, istoricul Arthur Schle- a început să reglementeze împrumuturile altor
singer (el însuşi cîndva un înflăcărat adept al bănci. în cele din urmă a preluat funcţia pri-
centralismului) ataca „preşedinţia imperială". mordială pe care o au toate băncile centrale
102 103
La rîndul lor, aceste principii, care se intâ-
astăzi : controlul central asupra resurselor fi-
nanciare. în 1800 a fost înfiinţată Banque de resc reciproc, au dus în mod implacabil la apa-
France cu aceleaşi atribuţii. Ea a fost urmată riţia birocratiei. Ele au produs unele din cele
de Reichsbank, creată în 1875. mai vaste, mai rigide şi mai puternice institu-
ţii birocratice cunoscute vreodată în lume, lă-
In Statele Unite, ciocnirea dintre forţele sîndu-1 pe individ să rătăcească într-un univers
Primului Val şi celui de Al Doilea Val a dat de megainstitutii ameninţătoare, de felul ce-
naştere, curînd după adoptarea constituţiei, lui imaginat dc Kafka. Dacă astăzi ne simţim
unei controverse majore privind sistemul ban- apăsaţi şi copleşiti de ele, putem afla originea
car central. Hamilton, cel mai strălucit promo- problemelor noastre în codul secret care a pro-
tor al politicii adecvate celui de Al Doilea Val, gramat civilizaţia celui de Al Doilea Val.
era în favoarea unei bănci naţionale de tipul Cele şase principii care formau codul şi-au
celei din Anglia. Sudul şi Vestul, legate încă pus amprenta pe civilizaţia celui de Al Doilea
de agricultură, i s-au opus. Totuşi, cu ajutorul Val. Astăzi, după cum vom vedea îndată, fie-
Nord-Estului în curs de industrializare, el a care din aceste principii fundamentale este
reuşit să impună legislaţia prin care se crea atacat de forţele celui de Al Treilea Val.
Banca Statelor Unite — premergătoarea Siste- Sînt atacate şi elitele celui de Al Doilea Val
mului Federal de Rezerve din zilele noastre. care continuă să aplice aceste principii — în
Folosite de guverne pentru a reglementa ni- afaceri, în activitatea bancară, în relaţiile de
velul şi ritmul activităţii pieţei, băncile cen- muncă, în guvern, în învăţămînt, în mijloacele
trale au introdus în economiile capitaliste — pe de informare. Căci ascensiunea unei noi civi-
uşa din dos, ca să zicem aşa — un oarecare lizaţii contestă toate cercurile conducătoare din
grad de planificare neoficială pe termen scurt. cea veche.
Banii curgeau prin fiecare arteră a societăţi- In răsturnările din viitorul apropiat, elitele
lor din Al Doilea Val, capitaliste ori socialiste. tuturor societăţilor industriale — atît de obiş-
Avînd nevoie de o staţie centrală de pompare nuite să stabilească ele regulile — vor avea,
a banilor, ambele tipuri de societate şi-au după toate probabilităţile, soarta seniorilor feu-
creat-o. Banca centrală şi guvernul centralizat dali din trecut. Unele vor fi ocolite. Unele vor
mergeau mînă în mînă. Centralizarea a fost un fi detronate. Unele vor deveni neputincioase
alt principiu dominant al civilizaţiei celui de sau vor ajunge în situaţia aristocraţiei sărăcite.
Al Doilea Val. Altele — cele mai inteligente şi cu cea mai mare
capacitate de adaptare — se vor transforma şi
Vedem deci o serie de şase principii direc- vor conduce civilizaţia celui de Al Treilea Val.
toare, un „program" care a acţionat, în măsură Pentru a înţelege cine va conduce mîine,
mai mare sau mai mică, în toate ţările din Al cînd Al Treilea Val va fi dominant, trebuie să
Doilea Val. Această jumătate de duzină de prin- ştim mai întîi exact cine conduce astăzi.
cipii — standardizarea, specializarea, sincroni-
zarea, concentrarea, maximizarea şi centraliza-
rea — au fost aplicate atît în flancul capitalist, 5. Tehnicienii puterii
cît şi în cel socialist al societăţii industriale,
întrebarea „Cine conduce ?'' este caracteris-
pentru că ele au izvorît inevitabil din separarea
tică celui de Al Doilea Val. Pînă la revolutia
producătorului de consumator şi din rolul cres-
industrială ea nu prea avea rost. Indiferent
cînd al pieţei.
105
104
dacă erau conduşi de regi sau şamani, de răz-
boinici, zei ai soarelui sau sfinţi, oamenii nu cietatea. Făxă ei, sistemui celui de Al Doilea
aveau decît rareori îndoieli cu privire la cine le Val nu ar fi putut funcţiona.
sînt stăpînii. Ridicîndu-şi ochii de pe ogor, ţăra- La mijlocul secolului al XlX-lea, Marx cre-
nul zdrenţăros vedea palatul sau mînăstirea pro- dea că posesorii uneltelor şi tehnologiei — ai
filîndu-se în toată splendoarea sa la orizont. El „mijloacelor de producţie" — sînt cei ce conduc
nu avea nevoie de un politolog sau rhare ziarist societatea. El a susţinut că, din cauza interde-
pentru a rezolva ghicitoarea puterii. Toată pendenţei muncii, muncitorii pot dezorganiza
lumea ştia cine conduce. producţia şi pune mîna pe uneltele patronilor.
Peste tot unde s-a abătut Al Doilea Val, a Iar cînd vor intra în posesia uneltelor, vor con-
apărut însă u n nou tip de putere, difuză şi im- duce societatea.
personală. Cei aflaţi la putere au devenit ano- Dar tocmai datorită interdependenţei, a cres-
nimii „ei". Cine erau „ei" ? cut necontenit influenţa unui nou grup — cei
care orchestrau sau integrau sistemul.
Integratorii în sectorul economic, primii integratori au
fost proprietarii de fabrici, întreprinzătorii, po-
După cum am văzut, industrialismul a frag- sesorii de filaturi şi fabricanţii de articole de
mentat societatea în mii de părţi care se între- fier. De regulă, proprietarul împreună cu cîţiva
pătrund — fabrici, biserici, şcoli, sindicate, colaboratori puteau coordona munca unui mare
închisori, spitale şi multe altele. El a frînt linia număr de „salariaţi" necalificaţi şi integra
autorităţii între biserică, stat şi individ. A îm- firma în sfera mai largă a economiei.
părţit cunoaşterea în discipline specializate. A
divizat munca în fragmente. A descompus fa- Dat fiind că pe vremea aceea proprietarul şi
milia în unităţi mai mici. Făcînd acestea, a dis- integratorul erau una şi aceeaşi persoană, nu
trus viaţa şi cultura de comunitate. este de mirare că Marx i-a confundat şi a pus
atît de tare accentul pe proprietate. Producţia
Cineva trebuia să adune din nou lucrurile
devenind însă mai complexă şi diviziunea
laolaltă într-o formă diferită.
muncii mai specializată, sectorul economic a cu-
Această necesitate a dat naştere multor spe- noscut o incredibilă proliferare a cadrelor de
cialişti noi, a căror principală sarcină era inte- conducere şi experţilor, care s-au interpus între
grarea. Intitulîndu-se cadre de conducere sau patron şi muncitori. Lucrările de birou s-au
administratori, comisari, coordonatori, preşe- înmulţit ca ciupercile. Curînd, în firmele mai
dinţi, vicepreşedinţi, birocraţi sau directori, ei mari, nimeni, nici măcar proprietarul sau cel
au apărut în toate sectoarele economice, în toate mai m a r e acţionar, n-a mai putut avea nici
guvernele şi la toate nivelurile societăţii. Şi măcar o vagă idee despre modul lor de funcţio-
s-au dovedit indispensabili. Erau integratorii. nare. Deciziile proprietarului a u ajuns să fie mo-
Aceştia au definit rolurile şi au repartizat delate şi în final controlate de specialiştii anga-
locurile de muncă. Au hotărît cine ce remune- jaţi pentru a coordona sistemul. Astfel s-a
raţie să primească. Au întocmit planuri, au sta- născut o nouă elită conducătoare, a cărei putere
bilit criterii şi au dat ori au refuzat recoman- nu se mai baza pe proprietate, ci mai curînd pe
dări. Au legat între ele producţia, desfacerea, controlul asupra procesului de integrare.
transportul şi comunicaţiile. Au stabilit legile
de interacţiune a întreprinderilor şi instituţiilor. Pe măsură ce directorul avea mai multă
Pe scurt, au asamblat piesele care compun so- putere, acţionarul devenea mai puţin impor-
tant. Pe măsură ce firmele se măreau, familiile
106
107
posesoare le vindeau unor grupuri tot mai mari Deci integratorii au luat frînele conducerii.
de acţionari, dintre care puţini ştiau ceva despre Pentru că elementele sistemului nu ar fi putut
exploatarea întreprinderii. Acţionarii au fost acţiona laolaltă fără ei. „Maşina" nu ar fi func-
nevoiţi să se bazeze din ce în ce mai mult pe ţionat.
directori angajaţi nu numai pentru condu-
cerea activităţii curente a firmei, ci şi pentru
stabilirea < Liictivelor şi strategiilor pe termen Motorul integrator
lung. Consiliile de administraţie, care teoretic
îi reprezentau pe proprietari, erau şi ele tot mai Integrareu unei singure întreprinderi ori
rupte de activităţile pe care se presupunea că chiar a unei ramuri industriale nu era decît o
le conduc şi mai prost informate asupra lor. mică parte din ceea ce trebuia făcut. După
Astfel, investiţiile particulare au ajuns să fie cum am văzut, societatea industrială modernă
făcute nu de persoane, ci indirect de instituţii şi-a creat o mulţime de organizaţii, de la sin-
ca fondul de pensii, casele de ajutor reciproc şi dicate şi asociaţii comerciale la biserici, şcoli,
serviciile de credite ale băncilor. Adevăraţii clinici medicale şi grupuri de distracţii, care
„proprietari" ai industriei erau îndepărtaţi tot trebuiau toate să funcţioneze într-un cadru de
mai mult de la conducere. reguli previzibile. Era nevoie de norme. în pri-
Noua putere a integratorilor a fost poate cel mul rînd, era necesară o armonizare a infosfe-
mai clar exprimată de W. Michael Blumenthal, rei, sociosferei şi tehnosferei.
fostul ministru de finanţe al Statelor Unite. Din această necesitate stringentă de integrare
Inainte de a intra în guvern, Blumenthal con- a civilizaţiei celui de Al Doilea Val a rezultat
ducea Societatea Bendix. întrebat odată dacă cel mai mare coordonator — motorul integrator
nu ar vrea să fie cîndva proprietarul societă- al sistemului : guvernul numeros. Foamea de
ţii, Blumenthal a răspuns : ,,Autoritatea este integrare a sistemului explică ascensiunea con-
cea care contează, nu proprietatea. Şi asta este tinuă a guvernelor numeroase în toate socie-
ceea ce am ca director general. Săptămîna vii- tăţile celui de Al Doilea Val.
toare va avea loc o adunare a acţionarilor, iar - Mereu s-au ridicat politicieni demagogi care
eu am 97 la sută din voturi. Posed doar 8 000 au cerut guverne mai mici. Dar, odată instalaţi
de acţiuni. Pentru mine autoritatea este impor- în funcţii, aceiaşi conducători largeau guvernul,
tantă... Să am controlul asupra acestui uriaş în loc să-1 restrîngă. Această contradicţie între
animal şi să-1 folosesc în mod constructiv, asta declaraţii şi realitate devine inteligibilă în mo-
este ceea ce vreau, mai curînd decît să fac lu- mentul în care ne dăm seama că scopul suprem
cruri stupide pe care mi le-ar cere alţii să le al guvernelor din Al Doilea Val este să reali-
fac". zeze şi să menţină civilizaţia industrială. în
Astfel politica firmelor a ajuns să fie elabo- faţa acestui angajament, dispar toate neînţele-
rată în măsură crescîndă de directori angajaţi gerile mărunte. Partidele şi politicienii se pot
sau de agenţi financiari care plasau banii altor certa pe alte probleme, dar asupra acesteia
persoane, dar în nici un caz de proprietarii există un acord tacit. Iar un guvern numeros
înşişi şi cu atît mai puţin de muncitori. Inte- făcea parte din programul lor nemărturisit, indi-
gratorii şi-au preluat rolul. ferent de cele ce spuneau, pentru că în societă-
108 109
ţile industriale guvernul este cel care îndepli- Infiinţînd sisteme şcolare de masă, guver-
neşte sarcini integratoare esenţiale. nele nu numai că au contribuit la formarea tine-
rilor pentru rolurile pe care urmau să le aibă în
In cuvintele comentatorului politic Clayton
forţa de muncă industrială (în fapt, subvenţio-
Fritchey, guvernul federal al Statelor Unite n u nînd astfel industria), dar în acelaşi timp au
a încetat nici o clipă să crească, chiar sub trei promovat răspîndirea familiei nucleare. Elibe-
recente administraţii republicane, „pentru rînd familia de povara educaţiei copiilor şi de
simplul motiv că nici chiar Houdini nu 1-ar alte funcţii tradiţionale, guvernele au grăbit
putea demonta fără urmări grave şi nocive". adaptarea structurii familiei la nevoile siste-
Adepţii pieţei libere au susţinut că guvernele mului de fabrică. Prin urmare, la multe nive-
stînjenesc activitatea economică. Dar, dacă in- luri diferite, guvernele au orchestrat complexi-
dustrializarea ar fi fost lăsată exclusiv în seama tatea civilizaţiei celui de Al Doilea Val.
Nu este surprinzător că, pe măsură ce inte-
întreprinderii particulare, ea s-ar fi realizat
grarea a devenit mai importantă, s-au modifi-
mult mai încet — dacă s-ar fi realizat. Guver- cat atît esenţa guvernării cît şi modul de guver-
nele au aocelerat dezvoltarea căilor ferate, au nare. Preşedinţii şi prim-miniştrii, de exemplu,
construit porturi, drumuri, canale şi autostrăzi. au ajuns să se considere în primul rînd admi-
Au organizat serviciile poştale şi au construit ori nistratori, mai curînd decît conducători sociali
reglementat sisteme telegrafice, telefonice, de şi politici creatori. Prin personalitatea şi com-
radio şi televiziune. Au elaborat coduri comer- portamentul lor au devenit aproape interşanja-
ciale şi au normat pieţele. Au exercitat presiuni, bili cu conducătorii marilor companii şi între-
prin intermediul politicii externe, şi au aplicat prinderi productive.
taxe vamale pentru a ajuta industria. Au gonit
ţăranii de pe cîmp, transformîndu-i în mînă Piramidele puterii
de lucru industrială. Au subvenţionat tehnolo-
Tehnicienii puterii s-au organizat ei înşişi
gia energetică şi pe cea avansată, deseori în într-o ierarhie de elite şi subelite. Fiecare in-
cadrul cheltuielilor militare. La o mie de nive- dustrie şi sector al guvernului a dat curînd naş-
luri, guvernele şi-au asumat sarcinile integra- tere propriilor sale cadre de conducere, puter-
toare pe care alţii nu puteau, sau nu voiau, să nicii „Ei".
le îndeplinească. Sportul... religia... învăţămîntul... fiecare
avea propria-i piramidă a puterii. A apărut o
Căci guvernul a fost marele accelerator. Da- conducere a ştiinţei, o conducere a apărării, o
torită puterii sale coercitive şi veniturilor fis- conducere culturalăl în civilizaţia celui de Al
cale, putea face lucruri în care întreprinderea Doilea Val, puterea s-a împărţit între zeci, sute
particulară nu-şi putea permite să se lanseze. şi chiar mii de asemenea elite specializate.
Guvernele au fost în măsură să „încălzească" La rîndul lor, aceste elite specializate au fost
integrate de elitele generaliste, ai căror membri
procesul de industrializare, intervenind şi u m -
sînt răspîndiţi în toate specialităţile. Vedem
plînd golurile care apăreau în sistem — înainte deci că în naţiunile celui de Al Doilea Val există
ca aceasta să devină posibil sau rentabil pentru grupuri specializate de integratori, birocraţi
firmele particulare. Guvernele au p u t u t rea- sau directori, ei înşişi integraţi de către integra-
liza „integrarea anticipativă". torii generalişti.
110 111
Supraelitele
rectorii depind din ce în ce mai mult de infor-
In fine, la un nivel şi mai inalt, integrarea a maţiile primite de jos. In consecinţă, elitele
fost impusă de către „supraelitele" care alocă însele devin mai puţin permanente şi mai nesi-
fondurile de investiţii. în finanţe sau industrie, gure. Toate acestea nu sînt decît primele sem-
în Pentagon sau în organele de planificare, nale de alarmă — indicii ale răsturnării care va
cei care hotărăsc principalele investiţii din so- să vie în sistemul politic.
cietatea industrială stabilesc limitele îri cadrul
cărora integratorii înşişi sînt nevoiţi să ope- Al Treilea Val, care a şi început să zdruncine
reze. Dacă s-a hotărît o investiţie realmente aceste structuri industriale, deschide perspective
importantă, aceasta limitează opţiunile viitoare. fantastice de reînnoire socială şi politică. în
In cazul unei penurii de resurse, nu se pot anii imediat următori, uimitoare instituţii noi
demonta pur şi simplu convertizoare Bessemer, vor înlocui structurile integratoare învechite,
sufocante şi nefuncţionale.
instalaţii de cracare sau linii de asamblare
înainte de amortizarea costului lor. Prin urmare, înainte de a examina aceste posibilităţi, tre-
odată instalate, aceste mijloace fixe stabilesc buie să aprofundăm analiza sistemului pe cale
parametrii activităţii viitorilor directori şi in- de dispariţie. Trebuie să radiografiem sistemul
tegratori. Grupurile de factori de decizie ano- nostru politic învechit, pentru a vedea cum s-a
nimi, care manevrează pîrghiile investiţiilor, au potrivit în cadrul civilizaţiei celui de Al Doilea
constituit supraelitele din toate societăţile in- Val, cum a servit ordinea industrială şi elitele
dustriale. ei. Numai atunci vom putea înţelege de ce nu
mai este adecvat şi suportabil.
S-a format, aşadar, o arhitectură similară a
elitelor în toate societăţile celui de Al Doilea
Val. Iar această ierarhie ascunsă a puterii a
renăscut — cu variaţii locale — după fiecare 6. Planul ascuns
criză sau răsturnare politică. Numele, lozincile,
Nimic nu este mai derutant pentru un fran-
insignele şi candidaţii partidelor s-au schim-
cez decît spectacolul unei campanii preziden-
bat, revoluţiile au venit şi au trecut. Au apărut
ţiale americane : înghiţitul de hot-dogs, mani-
figuri noi la birourile masive de mahon. Dar
festările exuberante de prietenie şi sărutatul
arhitectura de bază a puterii a rămas.
copiilor, refuzul modest de a intra în compe-
Acum, cînd Al Treilea Val de schimbare a tiţie, alegerile preliminare, convenţiile, urmate
început să se izbească de fortăreaţa puterii con- de demenţa colectării de fonduri, vizitele fulger
ducătoare, apar primele fisuri trecătoare în sis- în diverse localităţi, discursurile, reclamele de
temul puterii. Cererile de participare la condu- la televiziune — toa'te în numele democraţiei.
cere şi la procesul decizional, de introducere a în schimb, americanilor le vine greu să înţe-
controlului muncitorilor, consumatorilor şi ce- leagă modul în care francezii îşi aleg conducă-
tăţenilor, de instaurare a unei democraţii care torii. Şi mai puţin înţeleg sobrele alegeri brita-
să anticipeze viitorul cresc în toate ţările. In nice, alegerile deschise tuturor, cu două duzini
majoritatea industriilor avansate, apar moda- de partide, din Olanda, sistemul preferenţial de
lităţi noi de organizare, mai puţin ierarhice şi vot din Australia, sau manevrele de culise şi
mai mult ad-hocratice. Se intensifică presiu- negocierile dintre facţiuni în Japonia. Toate
nile în vederea descentralizării putorii. Iar di- aceste sisteme politice par teribil de diferite
unele de altele.
\\2
113
în materie de politică, nu există măcar două Primul Val, era normal ca arhitecţii sisteme-
ţări industriale care să semene. lor politice din era industrială să presupună că
Totuşi, dacă ne debarasăm de ideile noastre oamenii îşi vor petrece toată viaţa în aceeaşi lo-
mărginite, descoperim brusc că sub deosebirile calitate. De unde larga răspîndire, chiar în zilele
superficiale se află o serie de asemănări mar- noastre, a condiţiei ca alegătorul să voteze acolo
cate. De fapt, este aproape ca şi cum sistemele unde îşi are domiciliul.
politice ale ţărilor din Al Doilea Val ar fi con-
în Primul Val ritmul vieţii era lent. Comu-
struite după acelaşi plan ascuns.
nicaţiile erau atît de primitive încît putea dura
Cînd revoluţionarii celui de Al Doilea Val o săptămînă pînă cînd un mesaj al Congresu-
au reuşit să răstoarne elitele Primului Val în lui continental din Philadelphia ajungea la New
Franţa, Statele Unite, Rusia, Japonia şi alte York. Treceau săptămîni sau luni pînă cînd in-
ţări, ei a u fost confruntaţi cu necesitatea de a teriorul ţării lua cunoştinţă de un discurs al lui
elabora constituţii, de a înfiinţa guverne noi şi George Washington. Chiar în 1865, Londra a
de a crea, practic din nimic, instituţii politice aflat abia după 12 zile că Lincoln fusese asasi-
noi. în febra creaţiei, a u dezbătut idei noi, nat. în baza presupunerii tacite că lucrurile se
structuri noi. Peste tot s-au certat în legătură desfăşoară încet, forurile reprezentative, pre-
cu natura reprezentării. Cine să reprezinte pe cum Congresul american sau Parlamentul bri-
cine ? Reprezentanţii să voteze după cum le tanic, erau considerate „deliberative" — adică
spune poporul, ori să se ghideze după propria dispunînd de timp şi luîndu-şi răgazul să se
lor judecată ? Durata mandatului să fie lungă gîndească bine la probleme.
sau scurtă ? Ce rol să joace partidele ?
în Primul Val, majoritatea oamenilor erau
Din aceste conflicte şi dezbateri s-a născut o
analfabeţi şi ignoranţi. Se presupunea deci în
nouă arhitectură politică în fiecare ţară. Un
cercurile cele mai largi că reprezentanţii, în
examen atent al acestor structuri arată că ele
special dacă provin din clasele cultivate, vor
sînt clădite pe o combinaţie de premise moşte-
lua cu siguranţă decizii mai inteligente decît
nite din Primul Val şi de idei mai noi intro-
masa alegătorilor.
duse de era industrială.
Insă pe cînd încastrau în instituţiile noastre
Nu a fost uşor pentru creatorii sistemelor politice aceste idei specifice Primului Val, re-
politice din Al Doilea Val să-şi imagineze, după voluţionarii celui de Al Doilea Val priveau şi
milenii de agricultură, o economie bazată pe spre viitor. Aşa se face că arhitectura creată de
capital, muncă, energie şi materii prime, nu pe ei reflectă şi unele noţiuni tehnice moderne pe
pămînt. Pămîntul se aflase totdeauna în chiar vremea lor.
centrul vieţii. Nu este deci surprinzător că geo-
grafia este adînc împlîntată în toate sistemele
electorale. Senatorii şi membrii Congresului Mecanomania
american — la fel cu omologii lor din Marea Oamenii de afaceri, intelectualii şi revoluţio-
Britanie şi multe alte ţări industriale — con- narii de la începutul epocii industriale au fost
tinuă să fie aleşi nu ca reprezentanţi ai unei realmente hipnotizaţi de mecanică. Ei erau fas-
clase sociale ori ai unor categorii rezultate din cinaţi de maşinile cu abur, de ceasornice, de
împărţirea pe profesii, naţionalităţi, sexe ori războaiele de ţesut, de pompe şi pistoane şi au
stil de viaţă, ci ca reprezentanţi ai locuitorilor
construit nenumărate analogii cu tehnicile m e -
unui anumit teritoriu : o zonă geografică.
canice simple de pe vremea lor. Nu întîmplâtor
Imobilitatea fiind specifică oamenilor din Benjamin Franklin şi Thomas Jefferson, de
114
115
exemplu, au fost atît oameni de ştiinţă şi inven- statul nu este „altceva decît o maşină folosită
tatori, cît şi revoluţionari politici. de capitalişti pentru a-i oprima pe muncitori".
Ei au crescut în efervescenţa culturală creată Troţki a vorbit despre „toate rotiţele şi şuru-
de marile descoperiri ale lui Newton. Acesta stu- burile mecanismului social burghez" şi a con-
diase bolta cerească şi ajunsese la concluzia că tinuat descriind funcţia unui partid revoluţio-
întregul univers este un uriaş mecanism de nar în termeni împrumutaţi tot din mecanică.
ceasornic care funcţionează cu precizie meca- Numindu-1 un „aparat" puternic, el a subliniat :
nică. Medicul şi filozoful francez La Mettrie a ,,ca oricare mecanism, prin el însuşi acesta este
static... mi.şcarca maselor trebuie... să învingă
declarat în 1784 că omul însuşi este o maşină.
inerţia... Astfe], forta vie a aburului trebuie să
Mai tîrziu, Adem Smith a aplicat comparaţia cu
învingă inerţia maşinii înainte de a putea pune
maşina şi în economia politică, susţinînd că eco- volantul în mişcare".
nomia este un sistem, iar sistemele „seamănă
în multe privinţe cu maşinile". Saturaţi cu acest mod de gîndire şi crezînd
Descriind dezbaterile care au dus la Consti- aproape orbeşte în puterea şi eficienţa maşinilor,
tuţia Statelor Unite, James Madison vorbea ctitorii revoluţionari ai societăţilor din Al Doi-
despre necesitatea de a „remodela sistemul", lea Val, capitalişti ori socialişti, au inventat in-
de a modifica „structura" puterii politice şi de stituţii politice care aveau multe caracteristici
a selecta funcţionarii de stat prin „filtrări suc- ale maşinilor de la începutul erei industriale.
cesive". Constituţia însăşi era plină de „pie-
dici şi greutăţi" ca mecanismul unui ceasornic Trusa reprezentării
uriaş. Jefferson vorbea despre „mecanismul
guvernării". Structurile pe care ace.ştia le-au fasonat ,şi
Gîndirea politică americană a continuat să montat s-au întemeiat pe noţiunea eiementară
răsune de zgomotul volanţilor, lanţurilor, an- de reprezentare. în fiecare ţară ei au folosit
grenajelor, opritoarelor şi greutăţilor. Astfel, anumite elemente standard. Acoste componente
Martin van Buren a inventat „maşinăria po- proveneau din ceea ce s-ar putea numi, doar
pe jumătate în glumă, trusa universală a re-
litică" şi în cele din urmă oraşul New York a
prezentării.
avut maşinăria lui Tweed, statul Tennessee, ma-
şinăria lui Crump, iar New Jersey, pe cea a lui Componentele respective sînt :
Hague *. Mai multe generaţii de politicieni
americani pînă la cele de azi au elaborat „pla- 1. Cetăţeni cu drcpt de vot
nuri de execuţie" politice, „au proiectat alegeri", 2. Partide care adună voturi
au trecut „cu compresorul" legi prin Congres 3. Candidaţi care, cîştigînd voturi, se trans-
şi adunările legislative ale statelor. In Anglia formă imediat în „reprezentanţi" ai alegă-
secolului al XlX-lea, lordul Cromer şi-a ima- torilor
ginat un guvern imperial care să „asigure func-
4. Foruri legislative (parlamente, diete, con-
ţionarea armonioasă a diverselor piese ale
grese, Bundestag-uri sau adunări) în care,
maşinii".
votînd, reprezentanţii fabrică legi
Această mentalitate mecanică nu a fost pro-
5. Conducători (preşedinţi, prim-miniştri, se-
dusul capitalismului. Lenin, de pildă, a spus că
cretari de partid), care introduc materii
* Aceste „maşinării" au fost de fapt grupuri de poli- prime în maşina de fabricat legi, sub formă
ticieni care au deţinut la un moment dat supremaţia de politici, şi apoi aplică legile produse.
prin mijloace nu întotdeauna cinstite. — Nota trad.
117
118
Voturile erau „atomii" acestui mecanism new-
tonian. Ele erau adunate de partide care ser- Statele Unite există astăzi circa 500 000 funcţio-
veau drept „colectorul" sistemului. Partidele nari publici aleşi şi 25 869 unităţi guvernamen-
strîngeau voturile provenite din m u l t e s u r s e şi tale locale în zonele metropolitane, fiecare cu
le introduceau în maşina de adunat electorală, propriile sale alegeri, organe reprezentative şi
care le amesteca proporţional cu forţa sau com- procedură electorală.
poziţia partidelor, producînd „voinţa poporu-
lui" — combustibilul de bază presupus a ali- Mii de asemenea maşini se învîrtesc scîrţîind
în regiunile nemetropolitane şi zeci de mii_ în
menta mecanismul guvernării.
toată lumea. în cantoanele elveţiene şi depar-
Piesele din trusă au fost îmbinate şi folosite tamentele franceze, în comitatele britanice şi
în diverse feluri în diversele locuri. în unele provinciile din Canada, la Singapore şi Haifa,
locuri, toţi cei ce depăşiseră vîrsta de 21 ani Osaka şi Oslo, se prezintă candidaţi care se
puteau vota ; într-altele, numai bărbaţii albi transformă ca prin minune în „reprezentanţi".
aveau acest d r e p t ; într-o ţară, întregul proces P u t e m spune fără exagerare că peste 100 000 de
nu a fost decît faţada în dosul căreia conducea asemenea maşini produc acum legi, decrete,
un dictator ; în alta, conducătorii aleşi au avut regulamente şi norme numai în ţările celui de
efectiv o putere considerabilă. Aici existau Al Doilea Val *.
două partide, dincolo o mulţime, şi altundeva Teoretic, după cum fiecare om şi fiecare vot
numai un singur partid. Cu toate acestea, constituia o unitate atomică distinctâ, fiecare
schema istorică este limpede. Oricum ar fi mo- unitate politică — naţională, provincială şi
dificate sau aranjate piesele, aceeaşi trusă a locală — era de asemenea considerată atomică
servit la construirea maşinăriei politice oficiale şi individuală. Fiecare avea propria ei jurisdic-
a tuturor naţiunilor industriale. ţie, definită cu grijă, prerogativele, drepturile
După cum fabrica a ajuns să simbolizeze în- şi îndatoririle ei. Unitâţile erau legate între ele
treaga tehnosferă industrială, tot astfel puterea într-o ordine ierarhică, de la vîrf spre bază,
reprezentativă (oricît de denaturată ar fi ea) de la autoritatea naţională la cea statală, regio-
a devenit semnul distinctiv al unei naţiuni nală sau loeală. Dar, pe măsură ce industrialis-
„avansate". Intr-adevăr, în urma presiunilor mul s-a maturizat şi integrarea economiei s-a
exercitate de colonizatori sau prin imitaţie accentuat, hotărîrile luate de fiecare din aceste
oarbă, chiar multe naţiuni neindustriale s-au unităţi politice au ajuns să producă efecte din-
grăbit să instaleze aceleaşi mecanisme oficiale
şi au folosit aceeaşi trusă universală.
* In afara organelor puterii de stat, în industria-
lism toate partidele politice, de la extrema dreaptă la
extrema stîngă. au întreprins automat acţiunile tradi-
Fabrica globală ăe legi tionale de alegere a conducătorilor lor prin vot. Chiar
întrecerile pentru funcţiile de conducere de la nive-
„Maşinile democraţiei" nu au rămas la nive- lul circumscripţiei electorale ori celulei locale reclamă
lul naţional. în S.U.A. ele au fost instalate de o fonmă oarecare de alegeri, măcar pentru a ratifiea
optiunile făcute mai sus. Şi în multe ţări, ritualul ale-
asemenea la nivel statal, provincial şi local gerilor a devenit parte integrantă din viaţa multor altor
pînă la consiliile orăşeneşti şi săteşti. Numai în organizatii, de la sindicate şi biserici la detaşamenteie
de copii. Votarea este specifică modului de viată in-
118 dustrial.

119
colo de jurisdicţia ei, fapt care a detcrnihiat
deschis canale de reacţie inversă între vîrful
alte organe politice să riposteze.
şi baza societăţii. A creat o arenă în care dispu-
O hotărîre luată de dieta japoneză cu privire tele dintre diverse grupuri puteau fi soluţio-
la industria textilă din ţara respectivă a putut nate pe cale paşnică.
influenţa folosirea forţei de muncă în Carolina
Legat de criteriu] majorităţh şi de ideea
de Nord şi serviciile de asistenţă socială din ,,omul şi votul", guvernul reprezentativ i-a aju-
Chicago. Votarea de către Congres a limitării tat pe cei săraci şi slabi să obţină avantaje de
importurilor de automobile poate atrage după la tehnicienii puterii care comandau motoarele
sine un plus de muncă pentru forurile conducă- integratoare ale societăţii. Pentru aceste motive,
toare locale din Nagoya sau Torino. Aşadar, pe răspîndirea lui a fost, în mare, o realizare epo-
cînd în trecut politicienii puteau lua o hotărîre cală în istorie, cu efecte civilizatoare.
fără a modifica condiţiile din afara jurisdicţiei Totuşi, chiar de la început, guvernul repre-
!or, în prezent aceasta devine tot mai puţin zentativ nu şi-a ţinut nici pe departe promisiu-
posibil. nea. Oricîtă imaginaţie am avea, nu putem spune
Pe la mijlocul secolului al XX-lea, zeci de că el s-a aflat vreodatâ sub controlul poporului,
oricare ar fi definiţia dată acestuia. In nici una
mii de organisme politice aparent suverane şi
din ţările industriale guvernul reprezentativ nu
independente de pe tot globul erau legate unele a modificat efectiv structura subiacentă a pu-
de altele prin circuite economice, prin posibili- terii — subelitele, elitele şi supraelitele. Departe
tăţile crescînde de călătorie, migrare şi comu- de a slăbi controlul elitelor conducătoare, meca-
nicaţii, astfel că se activau şi se stimulau reci- nismul reprezentării a devenit unul din prin-
proc în permanenţă. cipalele mijloace de integrare cu ajutorul cărora
Miile de mecanisme reprezentative construite acestea s-au menţinut la putere.
din elementele trusei electorale au ajuns astfel Astfel, indiferent cine ieşea învingător, ale-
să formeze o singură supramaşinărie invizibilă : gerile au îndeplinit o importantă funcţie cultu-
o fabrică de legi de dimensiuni globale. Ne ră- rală pentru elite. In măsura în care oricine avea
mîne acum să vedem cum, şi de către cine, sînt dreptul la vot, alegerile au alimentat iluzia ega-
acţionate pîrghiile şi roţile de comandă ale îităţii. Votarea era un ritual de liniştire în
acestui sistem global. masă, dînd cetăţenilor impresia că opţiunile se
făceau sistematic, cu regularitate mecanică,
deci, implicit, în mod raţional. Alegerile i-au
Ritualul liniştirii asigurat în mod simbolic pe cetăţeni că ei con-
Născut din visurile liberatoare ale revoluţio- duc — că, teoretic cel puţin, îşi pot „dezalege"
narilor celui de Al Doilea Val, guvernămîntul conducătorii din moment ce şi-i aleg. Atît în
reprezentativ a constituit un uimitor progres ţările capitaliste, cît şi în cele socialiste, această
liniştire rituală s-a dovedit deseori mai impor-
faţă de formele de guvernămînt anterioare, în
tantă decît rezultatul propriu-zis al alegerilor.
felul său un triumf tehnic mai remarcabil decît
maşina cu abur sau aeroplanul. Elitele integratoare au programat maşina po-
litică altfel în diversele ţări. regiementînd nu-
Guvernul reprezentativ a asigurat succesiu-
mărul partidelor sau manipulînd eiigibilitatea.
nea lină în absenţa unei dinastii ereditare. A Cu toate acestea, ritualul electoral — farsa, după
120 121
părerea unora — a fost folosit peste tot. Ale- putere. Numeroşi delegaţi ai societăţilor ano-
gerile sînt supapa de siguranţă pentru protesteie nime, ai agenţiilor şi departamentelor guver-
venite de jos. namentale şi ai ministereior depun mărturie în
faţa comitetelor, sînt membri ai unor comisii
In plus, cu toate eforturile reformatorilor speciale, iau parte la aceleaşi recepţii şi ban-
democratici şi radicalilor, elitele integratoare chete, toastează unul pentru celălalt, cu coctei-
şi-au păstrat controlul efectiv şi permanent iuri la Washington şi cu vodcă la Moscova,
asupra sistemelor de guvernare reprezentativâ. transmit informaţii şi influenţă încoace şi încolo,
S-au emis multe teorii pentru a explica de ce înrîurind astfel neîncetat procesul decizional.
s-a întîmplat astfel. Dar majoritatea acestor
teorii nu ţin cont de caracterul mecanic al sis- în rezumat, elitele au creat o puternică ma-
temului. şină cu flux continuu care să funcţioreze ală-
turi de maşina democratică de prelucrare în
J* Dacă vom privi sistemele politice din Al Doi- loturi (şi deseori în scopuri opuse). Numai dacă
lea Val cu ochii unui inginer, nu ai unui poli-
vedem aceste două masini una lîngă alta, putem
tolog, vom fi izbiţi de un fapt esenţial care
înţelege cum s-a exercitat realmente puterea în
trece de obicei neobservat.
fabrica globală de legi.
In industrie, inginerii obişnuiesc să împartă
Atîta timp cît au jucat jocul reprezentării,
maşinile în două categorii fundamental dife-
cetătenii au avut, în cel mai bun caz, doar oca-
rite : cele care funcţionează intermitent, cunos-
zii intermitente. la alegeri, de a-şi transmite
cute drept maşini de „prelucrare în loturi", şi
aprobarea sau dezaprobarea pentru guvern şi
cele care funcţionează fără întrerupere, numite
acţiunile acestuia. în schimb, tehnicienii puterii
,,cu flux continuu". Un exemplu din pxima ca-
au influenţat permanent aceste acţiuni.
tegorie este banala presă de forjare în matriţe.
Muncitorul aduce un lot de plăcuţe metalice şi în fine, chiar în principiul reprezentării s-a
le introduce, cîte una sau mai multe dintr-o- introdus un instrument si mai puternic de con-
dată, în maşină, care le matriţează în formele tro] social. însăşi riegerea unor oameni pen-
dorite. Cînd iotul s-a isprăvit, maşina se opreşte tru a-i reprezenta pe alţii a creat noi membri
pînă la sosirea unui alt lot. Un exemplu din a ai elitei.
doua categorie este rafinăria de petrol care, Cînd muncitorii, de cxcmplu, au început să
odată ce a fost pusă în funcţiune, nu se mai lupte pentru dreptui de a organiza sindicate, ei
opreşte. Ţiţeiul curge prin coloane, ţevi şi r e - au fost hărt'jiţi, judecaţi penir:i conspiraţie. ur-
zervoare 24 de ore din 24. mărifi de spionii companiei ori bătuţi de poliţie
Dacă privim la fabrica globală de legi, cu vo- yi echipe de mardeiaşi. Ei nu faceau parte din
tarea intermitentâ, avem în faţă o maşină cla- sistem, în care nu erau reprezenlaţi ori erau
sică de prelucrare în loturi. Publicul poate alege reprezentaţi în mod necorespunzător.
între candidaţi la anumite date, după care „ma- D u p i înfiinţare, sindicatele au dat na.ştere
şina democraţiei" este oprită. unui nou gr.ip de integratori — liderii sindi-
Comparaţi această maşină cu fluxul conti- caii — ai cărui membri, în loc să-i reprezinie
nuu de influenţă pornit de la grupurile de in- pur şi simplu pe muncitori, au mediat între aceş-
terese economice, de la grupurile care exercită lia şi elitele din ecunomie şi din cunducercc. po-
presiuni în viaţa politicâ şi de la traficanţii de litică. In ciuda afirmaţiilor lor„ un George
122 123
lorzilor din Marea Britanie au hotărît că sosise
Meany şi alţii ca el din întreaga lume au deve- vremea ca Abaco să se declare ;ndep.°n'!entă.
nit membri de bază ai elitelor integratoare. Planul lor era să preia insula şi să o des-
Teoretic, necesitatea de a candida în alege- prindă de guvernul bahamez, promiţînd fiecărui
rile următoare garantează că reprezentanţii vor locuitor autohton un acru de pămînt gratuit
rămîne cinstiţi şi vor continua să susţină inte- după revoluţie. (In urma acestei împărţin ar i'i
resele cetăţenilor pe care-i reprezintă. Aceasta rămas un sfert de miiion de acri pentru a fi
nu a împiedicat însă nicăieri absorbirea repre- folosiţi de constructorii de proprietăţi imobi-
zentanţilor în arhitectura puterii. Distanţa din- liare şi de rentierii care lansaseră planul.) Sco-
tre reprezentanţi şi cetăţenii pe care-i reprezintă pul final era înfiinţarea unui stat utopic în
a crescut peste tot. Abaco, unde să nu se plătească impozite şi unde
Forma de guvernămînt reprezentativ — de- să se poată retrage oamenii de afaceri bogaţi
mocraţia, cum am fost învăţaţi să o numim — a care se temeau de apocalipsul socialist.
fost, pe scurt, o tehnologie industrială de asi- Din nenorocire pentru libera iniţiativâ, lo-
gurare a inegalităţii. Ea era pseudoreprezen- cuitorii insulei Abaco s-au dovedit prea puţin
tativă. doritori să-şi scuture lanţurile, aşa că plănuita
Făcînd o succintă retrospectivă, vedem o naţiune nouă s-a născut moartă.
civilizaţie întemeiată în mare măsură pe com- Totuşi, într-o lume în care raişcările naţiona-
bustibilii fosili, producţia industrială, familia lrste luptă pentru putere şi în care circa 152 de
nucleară, societatea anonimă, învăţămîntul de state sint membre ale O.N.U., asemenea parodii
masă şi mijloacele de informare în masă, toate servesc unui scop folositor.
bazate pe o separare din ce în ce mai pronun- Puteau cei 6 500 de iocuitori ai insulei Abaco,
ţată a producţiei de consum — şi toate conduse fie că erau finanţaţi de oameni de afaceri excen-
de o serie de elite, avînd sarcina de a integra trici, fie că nu erau, eonstitui o naţiune ? Dacă
sistemul. Singapore cu 2,3 milioane de locuitori este o
în acest sistem, guvernul reprezentativ era naţiune, de ce să nu fie o naţiune şi oraşul New
echivaientul politic al fabricii. într-adevăr, el York care are 8 milioane de locuiton ? Dacâ
era o fabrică de produs hotărîri integratoare co- Brooklyn ar avea bombardiere cu reacţie, ar fi
lective. Ca majoritatea fabricilor, era condus el o naţiune ? Deşi sună absurd, asemenea în-
de sus. Şi tot ca majoritatea fabricilor, este trebări vor căpăta o nouă semnificaţie acum
astăzi din ce în ce mai învechit, victimă a înain- cînd Al Treilea Val se izbeşte de înseşi temeliile
tării celui de Al Treilea Val. civilizaţiei celui de Al Doilea Val. Căci una di.n
aceste temelii a fost şi este încă statul naţional.
7. Frenezia naţiunilor înainte de a pătrunde dincolo de retorica n e -
buloasă din jurul problemei naţionalismului, nu
Abaco este o insulă. Are 6 500 de locuitori şi vom putea descoperi semnificaţia ştirilor zil-
face parte din arhipelagul Bahama, care se află nice şi nu vom putea înţelege conflictul dintre
în largul coastei Floridei. Acum cîţiva ani, un civilizaţiile Primului Val şi celui de Al Doilea
grup de oameni de afaceri americani, negustori Val acum cînd Al Treilea Val le loveşte pe
de arme, ideologi ai liberei iniţiative, un agent amîndouă.
de spionaj de-culoare şi un membru aL Camerei
*5
124
Sckimbînâ caii
8. Ofensiva imperialistă
înainte ca Al Doilea Val să se rostogolească
pesle Europa, în cea mai mare parte a lumii Nici o civilizaţie nu se răspîndeşte fără luptă.
nu se constituiseră încă naţiuni, ci exista un Civilizaţia celui de Al Doilea Val a lansat curînd
caleidoscop de triburi, clanuri, ducate. pr ; nci- un atac masiv asupra lumii Primului Val, a ieşit
pate, regate şi alte formaţiuni mai mult sau victorioasă şi a obligat milioane, iar mai apoi
mai puţin looale. „Regii şi principii — scrie po- miliarde de oameni să se supună voinţei ei.
litologul S. E. Finer — deţineau puterea pe bu-
Evident, cu mult timp înainte de Al Doilea
căţele şi în stropi". Frontierele nu erau trasate
I Val, începînd din secolul al XVI-lea, cîrmuitorii
cu stricteţe, iar drepturile guvernamentale erau
neclare. Autoritatea statală nu era încă stan- din Europa începuseră să-şi creeze vaste im-
dardizată. într-un sat, ne spune profesorul Fi- j perii coloniale. Preoţi şi conchistadon spanioli,
ner, ea se limita la dreptul de a lua uium de la trappeurA * francezi, aventurieri englezi, olan-
o moară de vînt, în altul la adunarea dărilor dezi şi portughezi sau italieni au împînzit glo-
de la ţărani şi iarăşi în altul la numirea unui bul, înrobind sau decimînd popuiaţii întregi,
staret. O persoană care poseda avere în cîteva declarîndu-se stăpîni pe teritorii imense şi tri-
regiuni diferite datora eventual supunere mai miţînd tribut acasă, monarhilor lor.
multor stăpînitori. Pînă şi cel mai mare împărat Comparate însă cu ce avea să urmeze, acestea
domnea de fapt peste un mozaic de mici comu- au fost acţiuni minore.
nităţi, fiecare cu guvernarea ei localâ. Condu- j Comorile pe care le-au trimis acasă primii
cerea politică nu era încă uniformă. Voltaire a aventurieri şi cuceritori erau de fapt o pradâ
rezumat situaţia : călătorind prin Eiiropa, s-a ,' personală. Ele au finanţat războaie si opulenţa
plîns el, a trebuit să schimbe legile de tot atitea personală — palate de iarnă, fast, huzur şi o
ori de cîte ori schimbase caii. viaţă tihnită pentru curte. Dar ele au avut prea
puţin de-a face cu economia autaihică încă a
Această butadă conţine mai muit adevăr decît
ţării colonizatoare.
s-ar zice în primul moment. Necesitatea de a
schimba des caii refleeta nivelul scăzut al Aflaţi în mare măsură în afara sistemului
transportului şi comunicaţiiior, care, la rîndul rnonetar şi a economiei de piaţă, şerbii, care-şi
lui, reducea distanţa pînă la care îşi putea im- scoteau cu greu cele necesare traiului din pă-
pune efectiv controlul chiar cel mai puternic rnîntul ars de soare al Spaniei ori de pe landele
monarh. Cu cît creştea distanţa faţă de capitală, ceţoase din Anglia, nu aveau nimic ori mai ni-
cu atît slăbea autoritatea statală. rnic de exportat. Ei abia reuşeau sâ cultive sufi-
; cient pentru consumul local. Şi nici nu depin-
Fără integrare politică nu se putea însă rea-
deau de materii prime furate o n cumpărate în
liza integrarea economică. Tehnclogiile noi şi
costisitoare aduse de Al Doilea Val nu puteau alte ţări. Pentru ei viaţa mergea înainte, în-
fi amortizate decît dacă erau folosite la produ- tr-un fel sau altul. Roadele cuceriruor de peste
cerea de bunuri pentru pieţe mai mari decît mări îmbogăţeau clasele conducătoare şi ora-
cele locale. Dar cum să cumpere şi să vîndă ne- şele, nu masele de oameni obisnuiţi care erau
gustorii pe un teritoriu vast dacă, de îndatâ ce ţărani. în acest sens imperialismul Primului Val
ieşeau din colectivitatea lor, intrau într-un la- era încă m ă r u n t — neintegrat în economie.
birint de taxe, impozite, norme de muncâ şi Al Doilea Val a transformat acest furt pe
monede diferite ? Pentru ca noile tehnologii să scară relativ mică într-o afacere de mare anver-
fie rentabile, era necesar ca economiile locale * Vînători de animale cu blană pe care le prindeau
126 în capcane. — Nata trod-
151
I
gură. El a transformat „micul" imperialişm în va duce la revoluţii armate în metropolă, dacă
,,mare" imperialism. expansiunea colonială se va opri.
Scopul acestui imperialism nou nu maj era să Dar „marele" imperialism nu a avut doar
aducă acasă cîteva care de aur sau sruaragde, cauze economice. Au jucat un rol considerente
mirodenii şi mătăsuri. Era u n impenalism care strategice, fervoarea religioasă, idealismul şi
a sfîrşit prin a aduce acasă nenumărate vase spiritul de aventură, după cum a jucat rasis-
piine cu nitraţi, bumbac, ulei de paHmier, cosi- mul cu credinţa sa absolută în superioritatea al-
tor, cauciuc, bauxită şi tungsten. Era un impe- bilor sau europenilor. Mulţi au considerat cu-
rialism care a deschis mine de cupru în Congo ceririle imperialiste drept o responsabilitate de
şi a instalat sonde de petrol în Arabia. Era un ordin divin. Expresia lui Kipling, „sarcina omu-
imperialism care absorbea materiile prime din lui alb", rezumă zelul misionarilor europeni în
colonii, le prelucra şi foarte des trimitea pro- răspîndirea creştinismului şi „civilizaţiei" —
dusele finite înapoi în colonii cu profituri adică, evident, a civilizaţiei celui de Al Doilea
imense. Pe scurt, acest imperialism nu mai era Val. Deoarece, oricît de rafinate şi comolexe ar
perifertc, ci atît de integrat în structura eco- fi fost ele, colonizatorii considerau civilizaţiile
nomică de bază a statului industrial, încît locu- Primului Val înapoiate şi subdezvoltate. în-
rile de muncă a milioane de muncitori obişnuiţi deosebi dacă aveau pielea de culoare închisă,
au ajuns să depindă de el. oamenii de la ţară nu puteau fi decît copilăroşi.
Ei erau „vicleni şi necinstiţi". Erau „proşti". Nu
Şi nu numai loourile de muncă. Pe lîngă n^a-
„apreciau viaţa".
terii prime noi, Europa avea nevoie şi de can-
Adoptînd asemenea atitudini, forţele celui de
tităţi crescînde de alimente. Cînd naţiunile ce-
Al Doilea Val au putut justifica mai uşor ani-
lui de Al Doilea Val au trecut la producţia in- hilarea celor care le stăteau în cale.
dustrială, transferînd mîna de lucru din mediul
rural în fabrici, ele au fost nevoite să importe în The Social History of the Machine Gun,
mai multe alimente din străinătate — carne de John Ellis relatează cum această nouă armă fan-
vacă şi de miel, cereale, cafea, ceai şi zahăr din tastic de ucigătoare, perfecţionată în secolul al
India, din China, din Africa, din Indiile Occi- XlX-lea, a fost folosită la început sistematic
împotriva populaţiilor „băştinaşe", nu împo-
dentale şi din America Centrală.
triva europenilor albi, deoarece era considerat
Pe măsură ce producţia de masă se dezvolta,
nesportiv să ucizi cu ea un egal. împuşcarea
noile ehte industriale aveau nevoie de pieţe mai
colonizaţilor era privită mai curînd ca o vînă-
mari şi de noi posibilităţi de investiţie. în ulti- toare decît ca un război, astfel că i se aplicau
mele două decenii ale secolului al XlX-lea, oa- alte norme. „Să seceri zuluşi, dervişi sau tibe-
menii de stat din Europa îşi proclumau fără jenă tani — scrie Ellis — era mai mult un fel de
obiectivele. „Imperiul este comerţ", a afirmat «partidă de vînătoare» cam riscantă decît o
politicianul britanic Joseph Chamberlain. Iar adevărată operaţie militară".
premierul francez Jules Ferry a fost şi mai ex-
plicit : Franţa are nevoie de „debuşeuri pentru La Omdurman, situat pe Nil, vizavi de Khar-
toum, această tehnică superioară a fost folosită
industriile, exporturile şi capitalurile noastre",
cu efecte nimicitoare în 1898, cînd luptătorii
a declarat el. Zdruncinaţi de alternanţa perioa-
dervişi conduşi de Mahdi au fost înfrîp.ţi de
delor de înflorire şi de criză, confruntaţi cu şo-
soldaţi britanici înarmaţi cu şase mitraliere
majul cronic, generaţii întregi de conducători Maxim. lată ce a scris un martor ocular : „A
europeni au fost obsedaţi de teama că şomajul fost ultima dar cea mai măreaţă zi a mahdis-
132 133
mului... Nu a fost o luptă, ci o execuţie". In practic vorbind, au dominat pe rînd mari părţi
această unică luptă au murit 28 de britanici, din restul lumii.
lăsînd pe cîmpul de bătaie 11 000 de dervişi — Succesul efortului de creare a unei singure
392 de colonizaţi pentru fiecare englez. Ellis pieţe mondiale integrate poate fi apreciaL prin
spune : „S-a exemplifieat din nou triumful spi- fantastica dezvoltare a comerţului mondiai
ritului britamic şi superioritatea generaiă a după ce Al Doilea Val a trecut prin Europa. Sc
omului alb". estimează că între 1750 şi 1914 valoarea comer-
tului mondial a crescut de peste 50 de on. de
Cînd britanicii, francezii, germanii, danezii la 700 milioane dolari la aproape 40 miliarde
şi alţii s-au răspîndit în toată lumea, în spatele dolari. Dacă Ricardo ar fi avut dreptaie, avan-
atitudinii rasiste şi al justificărilor religioase şi tajele acestui comerţ global ar fi trebuit să se
de altă natură se afla o singură realitate incon- împartă mai mult sau mai puţin egal între loţi.
testabilă. Civilizaţia celui de Al Doiiea Val nu în realitate, părerea interesată că specializarea
putea trâi în izolare. Ea avea neapărat nevoie de va fi de folos tuturor se baza pe iluzia unei
mijloacele ascunse pe care le reprezentau re- competiţii cinstite.
sursele ieftine din afară. Mai presus de orice,
Ea presupunea folosirea cu maximum de efi-
avea nevoie de o singură piaţă mondialâ inte-
cienţă a forţei de muncă şi a resurselor. Presu-
grată, prin care să aspire aceste mijloace.
punea tranzacţii neinfluenţate de amanmţarea
cu forţa politică şi militară. Presupunea negc-
Pompe de benzină în grădină cieri obiective între parteneri aprcximativ egali.
Pe scurt, teoria nu trecea nimic cu vederea —
Efortul de creare a acestei pieţe mondiale in- afară de realităţi.
tegrate s-a întemeiat pe ideea, exprimată cei
în realitate, discuţiile dintre negustorii celui
mai bine de David Ricardo, că diviziunea muncii
de Al Doilea Val şi oamenii Primului Val cu
trebuie aplicată deopotrivă naţiunilor şi m u n -
privire la zahăr, cupru, cacao sau alte resurse
citorilor industriali. î n t r - u n pasaj clasic, Ri-
erau frecvent complet anapoda. De o parte a
cardo a subliniat că atît Anglia cît şi Portugalia
mesei şedeau comercianţi europoni sau ameri-
vor avea de cîştigat dacă cea dintîi se va spe-
cani priceputi, sprijiniti de mari companii, vaste
cializa în producţia de textile, iar cea de-a doua
reţele bancare, tehnologii eficiente şi guverne
în vinuri. Fiecare ar face ceea ce ştie să facă
naţionale puternice. De cealaltă parte se găsea
cel mai bine. Astfel, atribuind roluri specializace
un 'conducător local ori un şef de trib ai cărui
diverselor naţiuni, „diviziunea internaţională a
supuşi abia intraseră în sistemul monetar şi a
muncii" le va îmbogăţi pe toate.
cărui economie se baza pe o agricultură primi-
Părerea aceasta s-a întărit, pînă ce a devenit livă sau pe mici meşteşuguri. De o parte şedeau
o dogmă în generaţiile următoare, şi mai pre- reprezentanţii unei civilizatii străine în plin
domină încă, deşi implicaţiile ei trec adesea ne- avînt, avansată din punct de vedere r.iecanic,
observate. După cum diviziunea muncii a creat convinsă de superioritatea ei şi gata să folo-
în orice eeonomie o puternică nevoie de inte- sească baionetele sau mitralierele pentru a şi-o
grare, dînd astfel naştere unei elite integratoare, dovedi. De cealaltă stăteau reprezentanţii unor
tot aşa diviziunea internaţională a muncii ne- mici principate sau triburi aflate în stadiul
cesita integrare la scară mondială şi a dat naş- prenaţional, înarmate cu săgeti şi s^uiţe.
tere unei elite mondiale — un mic grup de na- Conducătorii sau întreprinzătorii locali erau
ţiuni aparţinînd celui de Al Doilea Val care, deseori cumpăraţi de apuseni, care le ofereau

134 135
pe măsură ce s-a stabilit un pret mondial pen-
mită sau avantaje personale pentru a exploata tru fiecare marfă, toate naţiuniie industriale
forţa de muncă băşfinaşă, a suprirna rezistenţa au beneficiat de pe urma faptului că preţul ini-
ori a rescrie legile locale în favoarea străinilor. ţial fuşese fixat la un nivel scăzut, „acompe-
După ce cucerea o colonie, puterea imperialistă titiv". Prin urmare, din mults motive, în ciuda
stabilea frecvent preţuri preferenţiale la ma- vorbăriei imperialiste despre virtuţile liberei
teriile prime pentru propriii ei oameni de afaceri iniţiative şi comerţului liber, naţiunile celui
şi înălţa bariere rigide pentru a-i împiedica pe de Al Doilea Val a u profitat enorm de pe urma
comercianţii unor natiuni rivale să ofere pre- „competiţiei imperfecte", cum a fost numită
ţuri mai mari. eufemistic.
Nu este de mirare că, în asemenea condiţii, Lăsînd însă deoparte retonca şi pe Ricardo,
lumea industrială a reuşit să obtinâ materii trebuie să spunem că naţiunile nu au beneficiat
prime şi surse de energie la p r e ţ u n mai mici în mod egal de avantajele dezvoltării comerţu-
decît pe o piaţă echitabilă. lui. Acestea s-au scurs îndeosebi din lumea Pri-
în afară de aceasta, cumpărătorii beneficiau mului Val spre lumea celui de Al Doilea Val.
frecvent de preţuri reduse şi ca urmare a ceea
ce am putea numi „legea preţului iniţial". Multe
materii prime necesare naţiunilor din Al Doilea Plantaţia de margarină
Val erau practic lipsite de valoare pentru popu- P e n t r u a facilita acest flux, puterile in-
laţiile din Primul Val în a căror posesie se dustriale s-au străduit să extindă şi să integreze
afiau. Ţăranii africani nu aveau nevoie de crom, piaţa mondială. Comerţul depăşind frontierele
iar şeicii arabi nu aveau ce face cu aurul ne- naţionale, fiecare piaţă naţională a devenit o
gru din subsolul deşerturilor lor. parte a unui ansamblu mai m a r e de pieţe regio-
Acolo unde nu se făcuse anterior comerţ cu nale sau continentale legate între ele şi, în fine,
o anumită marfă, preţul stabilit în cadrul primei o parte a unui singur sistem de schimb unificat,
tranzacţii era de importanţă crucială. Şi dese- conceput de elitele integratoare care condu-
ori acest pref nu se baza atît pe factori econo- ceau civilizaţia celui de Al Doilea Val. în jurul
mici, cum sînt costul, cîştigul sau competiţia, lumii s-a tesut o unică retea de bani.
cît pe forţa politică sau militară relativă. Stabilit Tratînd restul lumii ca şi cum a r fi f ost pompa
de obicei în lipsa unei competiţii active, orice ei de benzină, grădina, mina, cariera sau rezerva
pret i se părea acceptabil unui domnitor ^au şef ei de mînă de lucru ieftină, lumea celui de Al
de trib eare-şi considera resursele locale lipsite Doilea Val a provocat schimbări profunde în
de valoare şi se afla în faţa unui reg : ment de viaţa socială a populaţiilor neindustria^e de pe
soldaţi înarmati cu mitraliere Gatling. Odată glob. Culturi care dăinuiseră mii de ani inde-
stabilit la u n nivel redus, acest preţ iniţia] fă-
cea ca toate preţurile ulterioare să fie scăzute.
trundă pe piafca respectivă s-ar fi străduit să cumpere
De îndată ce materia primă respectivă era materia primă la preţul plătit de compania A sau chiar
transportată în ţara industrializată şi încorpo- la unul mai scăzut. Dacă nu avea vreo inovaţie tehnicâ
rată în produsul final, pretul iniţial scăzut era, sau de altă natură, nu-şi putea permite să plătească
practic vorbind, îngheţat *. în cele din urmă, un preţ semnificativ mai mare pentru materia primă
şi totuşi să vîndă marfa la un preţ competitiv. Astfel,
* De exemplu, compania A cumpăra o materie primă chiar dacă fusese convenit sub ameninţarea baione-
dintr-o colonie cu un dolar livra, după care o folosea telor, preţul iniţial al materiei prime era baza tuturor
pentru a fabrica un fleac care se vindea cu doi dolari negocierilor ulterioare.
bucata. Orice altă companie care ar fi încercat să pă- 137
136
pendente din punct de vedere economic, produ- rerea de cauciuc pentru camere şi anvelope,
cîndu-şi hrana necesară, au fos: absorbite, negustorii. de conivenţ.ă cu autorităţile locale,
vrînd-nevrînd, în sistemul comercial mondial i-au transi'ormat în sciavi pe indienii din Ama-
şi obligate să facă comerţ ori să p'ară. Nivelul zonia. Roger Casement, consulul b r l a n i c de la
de viaţă al bolivienilor sau al malaiezilor a Rio de Janeiro, a informat că producţia a 4 000
ajuns să depindă de necesităţile unor economii tone de cauciuc de Putumayo între 1900 şi 1911
industriale aflate de cealaltă parte a pămîn- a provocat moartea a 30 000 de indieni.
tului, cînd au apărut mine de cositor şi plantaţii Se poate susţine că acestea au fost „excfise"
de cauciuc pentru a hrăni lacomul stomac în- si că nu sînt caracteristice „marelui" imperia-
dustrial. lism. Desigur, puterile coloniale nu au fost în
Banalul produs alimentar care este marga- permanenţâ crude sau rele. Pe alocuri au con-
rina constituie un exemplu grăitor. La început struit şcoli şi o bază medicală rudimentară
margarina era produsă în Europa din mate- pentru populaţiile subjugate. Ele au îmbună-
riale locale. Consumul ei a crescut însă atît de tăţit starea sanitară şi aprovizionarea cu apă.
mult, încît materialele respective au devenit Nu încape îndoială că au ridicat nivelul de
insuficiente. In 1907 cercetătorii au descoperit viaţă al unora.
că se poate produce margarină din ulei de cocos Nu ar fi drept nici să idealizăm societăţile
şi alţi palmieri. Rezultatul acestei deseoperiri pi-ecoloniale sau să atribuim sărăcia populaţiilor
europene a fost o răsturnare a modului de viaţă neindustrializate actuale exclusiv imperialis-
din Africa de Vest. mului. Clima, eoruptia şi tirania locală, igno-
,,în principalele regiuni din Africa de Vest ranţa şi xenofobia au contribuit toate la aceasfă
— scrie Magnus Pyke, fost preşedinte al Instj- sărăcie. Exista destulă mizerie şi oprimare mult
tutului britanic de ştiinţă şi tehnologie alimen- înainte de sosirea europenilor.
tară — unde uieiul de palmier era un produs Totuşi. odată scoase din situaţia de indepen-
tradiţional, pămîntul era proprietatea întregii denţă economică şi obligate să producă pentru
obşti". Obiceiuri şi reguli locale complexe re- bani şi schimb, odată încurajate sau f orţate să-şi
glementau utilizarea palmierilor. Uneori, un reorganizeze structura socială în vederea mine-
bărbat care plantase un copac era s'ngurul în ritului, de exemplu, sau a cultivării plantaţiilor,
drept să-i culeagă rodul tot restul vieţii. In unele populaţiile Primului Val au fost aruncate în
locuri, femeile aveau drepturi speciale. După starea de dependenţă economică pe o piaţă pe
părerea lui Pyke, oamenii de afaceri occidentali care practic nu o puteau influenţa. Conducă-
care au organizat „producţia pe scară mare a torii lor erau adesea mituiti, culturile lor erau
uleiului de palmier pentru fabricarea margari- ridiculizate, limbile lor interzise. De asemenea,
nei ca aliment «convenabil» pemru «jetăţenii puterile coloniale au sădit un profund sentiment
Europei şi Americii industrializate au distrus de inferioritate psihologică în popoarels cu-
sistemul social eomplex şi frag'.1. al ai'ricanilor cerite, care este şi astăzi o piedică în calea dez-
neindustrializaţi". S-au creat plantaţii uriaşe în voltării ior economice şi sociale.
Congo Belgian, Nigeria, Camerun şi Coasta de în schimb, în lumea celui de Al Doilea Val,
Aur. Occidentul s-a ales cu m a r g a n n â , iar ar'ri- „marele" imperialism şi-a onorat promisiunile.
canii au devenit semisclavi pe plantaţii imense. în cuvintele istoricului economiei William
Cauciucul ne oferă un alt exemplu. La în- Woodruff : „Exploatarea acestor teritorii şi
ceputul secolului, cînd producţia de automobile comerţul crescînd cu ele au dat familiei euro-
din Stateie TJnite a *icut să crească brusc ce- pene o bogăţie nemaiîntîlnită pînă atunci".
138 139
Adînc înfipt în însăşi structura economiei celui
de Al Doilea Val, satisfăcîndu-i nevoia feroce internaţional a înregistrat cel mai scăzut nivel
de resurse, imperialismul a acaparat planeta. de după 1913.
în 1492, cînd Columb a pus piciorul în Lumea Pe de altă parte, însăşi slăbiciunea puterilor
Nouă, europenii stăpîneau doar 9 la sută din europene care suferiseră de pe urma războiului
glob. în 1801, dominau o treime. în 1880, douâ a incitat pe rînd ooloniile să ceară independenţa
treimi. Iar în 1935, europenii controlau din
punct de vedere poîitic 85 la sută din uscat şi politică. Gandhi, Ho Şi Min, Jomo Kenyatta şi
70 la sută din populaţia pămîntului. La fel cu alţi anticolonialişti şi-au înteţit campaniile pen-
societatea celui de Al Doilea Val, lumea era îm- tru alungarea colonizatorilor.
părţită în integratori şi integraţi. Chiar înainte ca tunurile să fi încetat focul,
era deci clar că după război va fi necesar să se
reconstruiască întreaga economie industrială
Integrare în stil amerrican
mondială pe o bază nouă.
Nu toţi integratorii erau însă egali. Naţiu- Pînă atunci Statele Unite jucaseră un rol li-
nile celui de Al Doilea Val au p u r t a t o luptă din mitat în marea campanie imperialistă. împin-
ce în ce mai sîngeroasă pentru supremaţia asu- gîndu-şi graniţa spre apus, decimaseră pe ame-
pra sistemului economic mondial în curs de f or- ricanii băstinaşi şi-i încercuiseră în rezervaţii.
mare. în primul război mondial, dominaţia en-
gleză şi cea franceză au fost sfidate de forţa în Mexic, Cuba şi Porto Rico, ca şi în Filipine,
industrială germană ascendentă. Distrugerile americanii imitaseră tactica imperialistă a bri-
provocate de război, cumplita perioadă de infla- tanicilor, francezilor şi germanilor. în America
ţie şi depresiune care i-a urmat, revoluţia din Latină, în primele decenii ale secolului nostru,
Rusia, toate au zguduit piaţa industrială mon- ,,diplomaţia dolarului", promovată de Statele
dială. Unite, permisese societăţii United Fruit şi altor
Aceste tulburări au încetinit foarte mult rit- companii să asigure preţuri scăzute la zahr.r,
mul de dezvoltare al comerţului mondial. Cu banane, cafea, cupru şi alte mărfuri. Totu:.-.:,
toate că un număr crescînd de ţări era absorbit în comparaţie cu europenii, Statele Unite erau
în sistemul comercial, volumul efectiv de un partener de rangul doi în marea cruciadâ
mărfuri vîndute şi cumpărate la nivel interna- imperialistă.
ţional a scăzut. AI doilea război mondial a în-
tîrziat şi mai mult lărgirea pieţei mondiale in- în schimb, după al doilea război mondial,
tegrate. Statele Unite s-au aflat în situaţia de principaîâ
natiune creditoare dîn lume. Aveau cea mai
La sfîrşitul celui de-al doilea război mondial, avansată tehnică, cea mai stabilă struciură poli-
Europa occidentală era o ruină fumegîndă. Ger- tică şi ocazia irezistibilă de a ocupa vîdul de
mania fusese transformată într-un peisaj lunar. putere lâsat de concurentii lor ruinaţi după ce
Uniunea Sovietică suferise pierderi umane şi fuses'eră obligaţi să se retragă din colonii.
materiale indescriptibile. Industria Japoniei
încă din 1941 strategii financiari americani
era distrusă. Din principalele puterî industriale.
începuseră să lucreze ia un plan de reintegrare
doar Statele Unite erau neatinse din punct de postbelică a economiei mondiale, care să favo-
vedere economic. în 1946—1950 economia mon- rizeze Statele Unite. La conferinţa din 1944, ţi-
dială era atît de dezorganizatăţ încît comerţul nută la Bretton Woods, sub conducerea Statelor
140
141
Unite, 44 de naţiuni au căzut de acord să în- Cele trei agenţii interconexate au format o
fiinţeze două instituţii integratoare majore — unică structură integratoare a comerţului raor-
Fondul Monetar Internaţional şi Banca Mon-
dial. Iar din 1944 pînă la începutul deceniului
dială.
al optulea, Statele Unite au dominat acest sis-
Fondul Monetar Internaţional a obligat ţările tem. în cadrul naţiunilor, ele i-au integrat pe
membre să-şi alinieze moneda după dolarul integratori.
american sau după aur — majoritatea acestui
metal fiind deţinută de Statele Unite. (în 1948,
72 la sută din întreaga rezervă de aur a lumii 9. Realismul industrial
se afla în posesia Statelor Unite.) Fondul Mo-
netar Internaţional a fixat astfel raporturile Cînd şi-a întins tentaculele peste planeta
de bază între principalele monede ale lurnii. noastră, transformînd orice atingea, civilizaţia
în acelaşi timp, Banca Mondială, înfiinţatâ celui de Al Doilea Val purta cu ea mai niult
iniţial pentru a acorda fonduri de reconstrucţie decît tehnica sau comertul. Izbindu-se de civili-
postbelică naţiunilor europene, a început să zaţia Primului Val, Al Doilea Val a creat p»n-
acorde treptat credite şi ţărilor neindustriale. tru milioane de oameni nu numai o nouă reali-
Deseori aceste fonduri erau destinate construirii tate, ci şi un nou mod de a gîndi despre realitate.
de şosele, porturi şi alte „infrastructuri", pentru Ciocnindu-se în o mie de puncte cu valorile,
a uşura transportul materiilor prime şi produ- concepţiile, miturile şi morala societătii agri-
selor agricole către naţiunile din Al Doilea Val. cole, Al Doilea Val a adus cu el o redefinire a
Curînd s-a adăugat sistemului o a treia com- lui Dumnezeu... a dreptăţii... a dragostei... a
ponentă : Acordul General pentru Tarife şi Co- puterii... a frumusetii. A trezit idei, atitudini şi
merţ — GATT. Acest acord, initiat tot de Sta- analogii noi. A subminat şi înlocuit vechile pă-
tele Unite, a trecut la liberalizarea comerţului, reri despre timp, spa^iu, materie şi cauzalitate.
ceea ce a făcut ca ţările mai sărace şi mai pu^in A apărut o concepţie coerentă şi puternică des-
avansate din punct de vedere tehnic să întîr.i- pre lume care nu numai că a explicat, dar a şi
pine dificultăţi în protejarea tinerelor lor justificat realităţile celui de Al Doilea Val.
industrii. Această concepţie despre lume a societăţii in-
Cele trei instituţii au fost legate între ele dustriale nu are încă un nume. Cel mai bine i
printr-o regulă care interzice Băncii Mondiale s-ar potrivi termenul de „realism industrial".
să acorde credite unei ţări care refuză să adere Realismul industrial cuprinde ansamblul de
la Fondul Monetar Internaţional şi să respecte idei şi presupuneri cu care copiii industrialis-
GATT. mului erau învăţaţi să înţeleagă lumea lor. Este
Din cauza acestui sistem, debitorii Statelor totalitatea premiselor folosite de civilizaţia ce-
Unite nu şi-au mai putut reduce obligaţiile prin lui de Al Doilea Val, de oamenii de ştiinţă, ccn-
mişcări de valută şi taxe vamale. S-a întărit du'cătorii firmelor, oamenii de stat, filozcfii şi
competitivitatea industriei americane pe pie- propagandiştii ei.
ţele lumii. Iar ţările industriale, cu deosebire S-au ridicat, desigur, voci potrivnice, care au
Statele Unite, au ajuns să influenteze puternrc contestat ideile dominante ale realismului in-
planificarea economică în numeroase ţări din dustrial, dar aici nu ne preocupă curentele se-
Primul Val, chiar după ce acestea îşi dobîndi- cundare, ci fluxul principal al gîndirn celui de
seră independenta politică. Al Doilea Val. La prima vedere parcă nici n-ar
fi existat un flux principal. Pare mai curînd că
142
14a
fitul lor, fără a se gîndi prea mult la efectele
au existat două puterniee curente ideologice
secundare sau urmările pe termen lung. Ideca că
opuse. La mijlocul secolului al XlX-lea, în fie-
n a t u r a este sortită să fie exploatată oferea o
care naţiune pe cale de industrializare -j<? găseau
explicaţie raţională binevenită pentru miopie
o aripă de stînga şi una de dreapta. promotori i
şi egoism.
ai individualismului şi liberei iniţiative şi sus-
Marxiştii, la rîndul lor, nu şi-au închipuit
ţinători ai colectivismului şi socialismjlui.
popoarele primitive trăind în armonie cu na-
Lupta dintre ideologii, limitată mai întîi la
tura, ci angajate într-o luptă aprigă, pe viaţă
ţările în curs de industrializare, s-a răspîndit
şi pe moarte, împotriva ei. Odată cu apariţia so-
curînd pe tot globul.
cietăţii împărţite în clase, susţin ei, lupta „omu-
! lui împotriva naturii" s-a transformat, din n e -
Principiul progresului fericire, într-o luptă a „omului împotriva omu-
lui". Realizarea societăţii comuniste fără clase
Concepţia despre lume difuzată se baza pe I îi va permite omenirii să revină la prima ei
trei păreri strîns împletite care făceau parte preocupare — lupta omului împotriva naturii.
din realismul industrial — trei idei care legau
Aşadar, de ambele părţi ale liniei de separare
toate naţiunile celui de Al Doiiea Val şi le di- ,
ideologică se găsea aceeaşi imagine a omenirii
ferenţiau de o mare parte din resjul lumii.
opuse naturii şi dominînd-o. Această imagine a
Primul din aceate principii centrale s'e referea
constituit o componentă esentială a realismului
la natură. Deşi se contraziceau violent cu p r i -
industrial.
vire la modul de împărţire a roadelor ei, socia-
liştii şi capitaliştii aveau de fapt aceeaşi con-
cepţie despre natură. Atît pentru unii, cît şi O a doua idee, înrudită cu prima, a dus ar-
pentru ceilalţi, n a t u r a era un obiect de ex- gumentatia cu un pas mai departe. Oamenii nu
ploatat. numai că aveau n a t u r a în seama lor, ci erau şi
punctul culminant al unui lung proces de evo-
Ideea că oamenii trebuie să stăpînească na- luţie. Existau teorii mai vechi despre evolufie,
tura poate fi urmărită cel puţin pînă în Ge- însă Darwin a fost cel care, orescut fiind în cea
neză. Cert este însă că, pînă la revoluţia in- mai avansată ţară industrială a epocii, a furni-
dustrială, aceasta era părerea unei minorităţi. zat temeiuri ştiintifice acestei păreri la mijlo-
Majoritatea culturilor vechi puneau în schimb | cul secolului al XlX-lea. El a vorbit despre ac-
accentul pe acceptarea sărăciei şi pe armonia ţiunea oarbă a „selecţiei naturale" — un proces
dintre om şi mediul natural înconjurător. inevitabil care elimină fără cruţare formele de
Aceste culturi nu au fost prea blînde cu na- ' viaţă neputincioase şi ineficiente. Speciile care
tura. Ele au defrişat prin ardere, a u suprapopu- supravieţuiesc sînt, prin definiţie, cele mai apte.
lat păşunile şi au doborît păduri mtregi pentru )
a-şi face rost de lemne de foc. Dar capacitatea Darwin s-a ocupat îndeosebi de evolufia bio-
lor distructivă era limitată. Ele nu au exercitat logică, dar ideile lui aveau nuante politice şi
o influenţă puternică asupra pămmtului şi nu | sociale evidente, pe care alţii le-au observat
au avut nevoie de o ideologie expr.eită pentru : imediat. Astfel, darviniştii din ştiinţele sociale
a justifica răul pe care-1 provocau. au susţinut că principiul selecţiei naturale ac-
ţionează şi în societate şi că, în virtutea acestui
Odată cu civilizaţia celui de Al Doilea Val,
fapt, indivizii cei mai bogaţi şi mai puternici
industriaşii capitalişti au stors resurse masive, i
sînt cei mai apţi şi cei mai merituoşi.
eliminînd cantităţi mari de otrăvuri în atmos-
feră, despădurind regiuni întregi pentru pro- Pînă la ideea că societăti întregi evohiează în
144 145
conformitate cu aceleaşi legi ale selecţiei nu mai cor acelaşi imn de slavă. Leibniz, Turgot, Con=
era deeît un pas. După acest rationament, in- dorcet, Kant, Lessing, John Stuart MiU, Hegel,
dustrialismul era un stadiu evolutiv mai înalt Marx, Darwin şi nenumăraţi gînditori mai pu-
decît culturile neindustriale din jurul lui. Pen- ţin importanţi au găsit motive de optimism
tru a spune lucrurilor pe nume, civilizaţia celui cosmic. Ei discutau întrebîndu-se dacă progre-
de Al Doilea Val era superioară tuturor celor- sul este realmente inevitabil sau dâcă specia
lalte. umană trebuie să-i dea o mînă de ajutor ; ce
După cum darvinismul social a dat o expli- constituie o viaţă mai bună ; dacă progrestdl
caţie raţională capitalismului, această aroganţă poate continua la infinit şi dacă va continua.
culturală a îndreptăţit imperialismul. Ordinea Dar toţi erau de acord cu noţiunea de progres.
industrială în dezvoltare avea nevoie de Ateiştii şi teologii, studentii şi profesorîî, po-
resurse ieftine şi şi-a creat o justificare morală liticienii şi oamenii de ştiinţă propovăduiau noua
pentru a le obtine la preţuri reduse, chiar dacă credinţă. Atît oamenii de afaceri, cît şi comi-
ştergea de pe faţa pămîntului societăţi agricole sarii poporului salutau fiecare fabrică, produs,
sau aşa-zise primitive. Ideea evolutiei sociale a cartier de locuinţe, şosea ori baraj nou ca o do-
furnizat temeiuri inteleetuale şi morale pentru vadă a înaintării irezistibile de la rău la bine
a trata popoarele neindustriale drept inferi- sau de lă bine la mai bine. Poeţii, dramaturgii
oare — deci inapte să supravieţuiască. şi pictorii considerau progresul de la sine în-
Darwin însuşi a scris cu indiferenţă despre ţeles. Progresul îndreptăţea degradarea naturii
masacrarea băştinaşilor din Tasmania şi, într-o şi cucerirea civilizatiilor „mai puţin avansate".
izbucnire de entuziasm genocid, a prezite ca :
„într-o epocă viitoare... rasele umane civilizate Din nou aceeaşi idee se regăsea atît în lucră-
vor extermina şi înlocui aproape sigur rasele rile lui Adam Smith cît şi în cele ale lui Karl
sălbatice din toată lumea". Pionierii intelec- Marx. După cum remarcă Robert Heilbroner,
tuali ai civilizatiei celui de Al Doilea Val nu „Smith credea în progres... In Avuţia naţiunilor
aveau nici o îndoială cu privire la cine merita să progresul nu mai este un ţel idealist al ome-
supravietuiască. nirii, ci... o destinatie către care eSte mînată...
Deşi a criticat aspru capitalismul şi imperia- un produs secundar al obiectivelor economice
lismul, Marx a împărtăşit părerea că industria- particulare". Evident, pentru Marx, aceste obiec-
lismul este cea mai avansată formă a societăţii, tive particulare nu produceau decît capitalism şi
stadiui în care vor ajunge inevitabil toate cele- sămînta propriei lor distrugeri. Dar fenomenul
lalte societăti pe rînd. în sine se încadra în lungul curs al istoriei, care
Căci a treia idee fundamentală a realismului antrenează omenirea înainte spre socialism, co-
industrial, care lega între ele natura şi evqiuţla, munism şi ceva mai bun dincolo de acestea.
a fost princim'ulj3iogresului — cbnvingecea că Aşadar, în decursul civilizaţiei celui de Al
istoria fnaintează ireversibil către o viaţă mai Doilea Val, trei noţiuni fundamentale — lupta
bună pentru omenire. Şi această idee avusese cu natura, importanţa evoluţiei şi principiul
numeroase precedente preindustriale. Insă nu- progresului — au furnizat munitia folosită de
mai odată cu înaintarea celui de Al Doilea Val agentii industrialismului pentru a-1 explica şi
a înflorit pe deplin notiunea Progresului cu P justifica în întreaga lume.
mare.
Deodată, cînd Al Doilea Val pulsa deasupra Sub aceste convingeri se aflau idei şi mai pro-
Europei, o mie de voci au început să cînte în funde despre realitate — o serie de pareri ne-
146 147
mărturisite despre elementele fundamentale ale
experienţei umane. Fiecare om are de-a face pTezentînd durata efectuării unei munci fami-
cu aceste elemente şi fiecare civilizaţie le de- liare. Un ţăran menţiona eventual „timpul de
scrie altfel. Fiecare civilizaţie trebuie să-şi în- muls vaca". în Madagascar, o unitate de timp re-
veţe copiii să se lupte cu timpul şi spaţiul. Ea cunoscută era „cît fierbe orezul"; un moment era
trebuie să explice — prin mit, metaforă sau teo- „cît se frige o lăcustă". Englezii vorbeau despre
rie ştiinţifică — cum funcţionează natura. Şi „răstimpul unui Tatăl nostru" — timpul cît
trebuie să lămurească cumva de ce se produc spui o rugăciune.
f enomenele aşa cum se produc. în mod similar, pentru că existau puţine
Maturizîndu-se, civilizaţia celui de Al Doilea schimburi între o comunitate sau un sat şi ve-
Val a creat o imagine complet nouă a realitâţii, cinii săi şi pentru că munca nu cerea o împăr-
bazată pe propriile ei păreri despre timp şi spş- ţire uniformă, unităţile de timp variau de la un
ţiu, rnaterie şi cauză. Adunînd fragmente din loc la altul şi de la un anotimp la altul. Astfel,
trecut şi îmbinîndu-le altfel, făcînd experienţe în evul mediu, în nordul Europei, de exemplu,
şi probe empirice, a modificat radical concep- ziua-lumină era împărţită în acelaşi număr de
ţia oamenilor despre lumea înconjurătoare şi ore. Dar, pentru că intervalul dintre zori şi
comportamentul lor în viaţa de toate zilele. amurg varia de la o zi la altâ, o „oră" din de-
cembrie era mai scurtă decît o „oră" din martie
sau iunie.
Programarea timpului
în locul intervalelor vagi ca răstimpul unui
într-un capitol anterior am văzut că răspîn- Tatăl nostru, societăţile industriale au avut ne-
direa industrialismului a depins de sincroniza- voie de unităţi precise, cum sînt ora, minutul şi
rea comportamentului uman cu ritmurile ma- secunda. Iar aceste unităţi trebuiau standardi-
şinii. Sincronizarea a fost unul din principiile zate, pentru a fi interschimbabile de la un ano-
diriguitoare ale civilizaţiei celui de Al Doilea timp la altul sau de la o comunitate la alta.
Val ; peste tot oamenii industrialismului le-au Astăzi întreaga lume este împărţită exact în
dat străinilor impresia că sînt obsedaţi de timp, fusuri orare. Vorbim despre ora „oficială". Pi-
că se uită mereu nervos la ceas. loţii de pe tot globu! se raportează la timpul
Dar, pentru a se ajunge ]a conştiinţa timpu- „zulus" — adică ora după meridianul de la
lui şi la sincronizare, a fost nevoie să ss trans- Greenwich. Printr-o convenţie internaţională,
forme ideile fundamentale pe care le aveau oa- localitatea Greenwich din Anglia a devenit
menii despre timp — imaginea mintală despre punctul de la care se măsoară toate diferenţele
timp. A fost necesară o nouâ „prcgramare a de timp. Periodic şi la unison, ca şi cum ar fi
timpului". mînate de o singură vbinţă, milioane de oameni
Populaţiile agricole, care trebuiau să ştie cînd îşi dau ceasul înapoi sau înainte ou o oră şi, ori-
să semene şi cînd să recolteze, au ajuns să mă- ce ne-ar spune simţul nostru interior subiectiv
soare intervalele lungi de timp cu o precizie cînd timpul se scurge încet ori, invers, cînd pare
remarcabilă. Dar, pentru că nu aveau nevoie de că zboară, o ora este acum una şi aceeaşi oră
o sincronizare exactă a muncii umane, popoa- standardizată şi interschimbabilă.
rele de ţărani şi-au oreat rareori unităţi pre- Civilizaţia celui de Al Doilea Val nu numai că
cise de măsurare a intervalalor scurte. Ei nu a împărţit timpul în bucăţi exacte şi uniforme,
au împărţit timpul în unităţi fixe, cum sînt orele dar le-a şi plasat pe o linie dreaptă care se în-
sau minutele, ci în intervale laxe, imprecise, re- tinde la infinit înapoi, în trecut, şi înainte, în
148
viitor. A făcut timpul liniar.
140
a ajuns să fie conceput ca un drum care duce
Intr-adevăr, ideea ca timpul poate fi asemuit din trecutul îndepărtat prin prezent spre viitor
cu o linie este atît de adînc înrădăcinată în gîn- şi această concepţie despre timp, străină miliar-
direa noastră, încît acelora dintre noi care am delor de oameni care au trăit înainte de civili-
crescut în societăţi din Al Doilea Val ne vine zatia industrială, a devenit baza oricărei plani-
greu să ne înehipuim o altă alternativă. Cu ficări economke, ştiintifice ori politice în con-
toate acestea, multe societăţi preindustriale şi ducerea IBM, la Agenţia de Planificare Econo-
chiar unele societăţi aflate astăzi în Primul Val mică din Japonia, sau la Academia Sovietică.
văd timpul ca un eerc, nu ca o linie dreaptă. De
la mayaşi la budişti şi hinduşi, timpul a fost Merită să remarcăm însă că timpul liniar a
circular şi repetitiv : istoria se repetă la in- fost o premisă a conceptiei despre evoluţie şi
finit, iar vieţile se retrăiesc, eventual, prin progres din industrialism. Timpul liniar făcea
reîncarnare, ca evolutia şi progresul să 'apară plauzibile.
Ideea că timpul este ca un cerc uriaş se întîl- Căci, dacă timpul ar fi fost circular în loc să fie
neşte în concepţia hindusă despre kalpas care liniar, dacă evenimentele ar fi revenit de unde
revin. Fiecare kalpa are patru miliarde de ani plecaseră în lac să se deplaseze într-un singur
şi reprezintă o singură zi a lui Brahma, înce- sens, istoria s-ar fi repetat, iar evoluţia şi pro-
pînd cu o nouă creaţie, sfîrşind cu dezintegrarea gresul nu ar fi fost dedţ iluzii — umbre pe pe-
şi reîncepînd. Ideea timpului circular se întîl- retele timpului.
neşte la Platon şi Aristotel. Eudemus, unul din Sincronizare. Standardizare. Liniarizare.
elevii celui din urmă, îsi închipuie că trăieşte Aceste procese au influentat ideile fundamen-
iarăşi şi iarăşi acelaşi moment pe măsură ce ci- tale ale civilizatiei şi au schimbat radical mo-
clul se repetă. Regăsim aceeaşi noţiune la Pita- dul în care oamenii obişnuiti mînuiau timpul în
gora. In Time and Eastern Man, Joseph Need- viata lor. Şi dacă timpul însuşi s-a transf ormat,
ham ne spune : „Pentru indo-eleni... timpul trebuia reconsiderat şi spatiul, pentru ca să se
este ciclic şi etern". Iar în China, deşi predomina ţiotrivească cu noul realism industrial.
ideea timpului liniar, după părerea lui Need-
ham : „Timpul ciclic era cu siguranţă la loc de
cinste pentru primii filozofi speculativi taoişti". ReambalMre* spaţiului
Cele două păreri despre timp au coexistat şi în Mult înainte de zorile civilizaţiei Primului
Europa în secolele premergătoare industriali- VaL cînd strămoşii noştri cei mai îndepărtati
zării. „In tot evul mediu — scrie matematicia- trăiau din vînătoare, urmărirea turmelor de
nul G. J. Whitrow — coneeptul de timp ciclic cornute, pesicuit sau cules, ei erau veşnic în
şi cel de timp liniar au fost în conflict. Concep-
tul liniar era favorizat de clasa negustorilor şi miscare. Mînaţi de' foame, frig sau dezastre
de apariţia unei economii bazate pe bani. Atîta ecologice, urmînd vremea ori vînatul, ei au fost
timp cît puterea fusese concentrată în posesiu- cei dintîi nomazi — călătorind cu putin bagaj,
nea de pămînt, se considera că există timp din evitînd să adune bunuri sau posesiuni împovă-
belşug şi el era asociat cu ciclul constant al cul- rătoare şi cutreierînd întinderi vaste. O ceată de
tivării solului". 50 de bărbaţi, femei şi copii putea avea nevoie
de o supraf aţă de şase ori mai mare decît insula
Acest vechi conflict s-a rezolvat cînd Al Doi- Manhattan pentru a se hrăni sau a putea par-
lea Val a crescut : timpul liniar a triumfat, de- curge în migraţia sa literalmente sute de mile
venind notiunea dominantă fn orice societate în fiecare an, în funcţie de condiţii. Ea ducea
industrială, din răsărit sau din apus. Timpul
151
.150
ceea ce geografii de astăzi numesc o viaţă „ex- şi sat. Astfel, în centrele urbane treDuiau sa
tinsă în spaţiu". intre alimente, energie, oameni şi materii prime,
In opoziţie cu aceasta, civilizaţia Primului iar din ele ieşeau produse industriale, mode,
Val a creat o rasă de „zgîrciţi cu spaţiul". Cînd idei şi decizii financiare. Cele două fluxuri erau
nomadismul a fost înlocuit de agricultură, că- integrate şi coordonate atent în timp şi spaţiu.
ile de migraţie au cedat locul cîmpurilor culti - în interiorul oraşelor era necesară o varietate
vate şi aşezărilor permanente. Agricultorul şi mult mai mare de forme spaţiale. In vechiul
familia sa nu mai hoinăreau neîncetat pe o sistem agricol, principalele structuri erau bi-
zonă întinsă, ci stăteau acasă, lucrîndu-şi in- serica, castelul seniorului, crteva colibe neno-
tensiv bucăţica din spaţiul uriaş — atît de rocite, uneori o cîrciumă sau o mînăstire. Dată
mare încît individul nu era decît un pigmeu fiind complexitatea orescîndă a diviziunii
în el. muncii, civilizaţia celui de Al Doilea Val a avut
în perioada imediat premergătoare naşterii nevoie de mult mai multe tipuri de spaţiu spe-
civilizaţiei industriale, cîmpuri întinse încon- cializat.
jurau fiecaire adunătură de bordeie ţărăneşti. Din acest motiv, arhitectii s-au pomenit cu-
Exceptînd o mînă de negustori, învăţaţi şi rînd creînd birouri, bănci, posturi de poliţie,
ostaşi, majoritatea oamenilor îşi trăiau viaţa fabrici, gări de cale ferată, magazine univer-
priponiţi cu o funie foarte scurtă. In zori se du- sale, închisori, statii de pompieri, aziluri şi tea-
ceau pe ogoare, în amurg se întorceau. Făceau tre. Aceste numeroase tipuri de spaţiu trebuiau
o potecă pînă la biserică. Rareori călătoreau îmbinate functional. Amplasarea fabricilor,
pînă în satul vecin, la şase sau şapte mile dis- drumurile dintre casă şi magazine, raporturile
tanţă. Evident, condiţiile variau cu clima şi dintre liniile de cale ferată şi docuri ori auto-
relieful, dar, după părerea istoricului J. R. Hale, bazele de camioane, aşezarea şcolilor şi spita-
„Probabil că nu am fi prea departe de adevăr lelor, conductelor de apă şi gaze, centralelor şi
dacă am aprecia că cea ma'i lungă călătorie în- liniilor electrice, centralelor telefonice — toate
treprinsă de majoritatea oamenilor în cursul trebuiau coordonate din punct de vedere spa-
vieţii lor era de 15 mile în medie". Agricultuca, ţial. Spatiul trebuia organizat tot atît de meti-
a produs o civilizatie „limitată în spaţiu". culos ca o fugă de Bach.
Furtuna induştrială care s-a dezlăntuit dea- Această remarcabilă coordonare a spaţiilor
suptra Europei în secolul al XVIII-lea a creat specializate — necesară pentru ca oamenii po-
din nou o cultuiră „extinsă în spaţiu" — (de triviţi să ajungă la locurile potrivite în momen-
data aceasta însă la scară aproape planetară. tele potrivite — a fost corespondentul spatiai
Mărfurile, oamenii şi ideile erau transportate fidel al sincronizăriitemporale. De fapt, a fost
mii de mile şi pqpulaţii numeroase migrau în o sincronizare în ispaţiu. Căci atît timpul cît şi
căutare de locuri de muncă. In loc să fie dis- spaţiul trebuiau structuirate cu mai multă grijă
persată pe ogoare, productia era acum concen- pentru ca societătile industriale să poată func-
trată în oraşe. Populatii uriaşe au întesat cîteva ţiona.
centre supraaglomerate. Sate vechi s-au ofilit După cum trebuiau să dispună de unităti de
şi au murit; au răsărit oraşe industriâle înflo- Ump mai exacte şi standardizate, tot astfel oa-
ritoare, înconjurate de coşuri de fum şi de. menii aveau nevoie de unităţi de spa^iu mai
cuptoare. precise şi interschimbabile. Inainte de revoluţia
Transformarea dramatică a peisajului nece- industrială, cînd timpul era încă împărţit în
sita o cootrdonare muH; mai complexă între oraş unităţi grosolane, ca răstimpul unui Tatăl
153 153
nostru, măsurile de spaţiu erau şi ele un miş- merful şi au început să se înalţe prîmele
maş. în Anglia evului mediu, de pildă, un fabrici în Europa, multe ţări au trecut la carta-
„rood" vairia între I6V2 Şi 24 picioare. In seco- rea sistematică a graniţelor lor. Punctele va-
lul al XVI-lea, cel mai bun sfat pentru a obţine male au fost stabilite mai precis. Proprietăţile
un rood era să alegi la întîmplare 16 bărbaţi la colective locale şi chiar cele "particulare au fost
ieşirea din biserică, să-i aşezi în şir, „cu picio- delimitate mai exact, însemnate, împrejmuite
şi înregistrate. Hărţile au devenit mai amănun-
rul stîng unul în spatele celuilalt", şi să măsori
ţite, cuprinzătoare şi standardizate.
distanţa rezultată. Se foloseau chiar termeni şi
mai vagi, precum „cale de 0 zi călare", „cale de A apărut o nouă imagine a spaţiului, care
o oră pe JOB" sau „o jumătate de oră în galop corespundea exact cu noua imagine despre
mic". timp. Pe măsură ce punctualitatea şi progra-
Atîta laxitate nu mai putea fi tolerată cînd Al marea fixau mai multe limite şi termene în
Doilea Val a început să modifice tiparele muncii timp, se iveau tot mai multe graniţe care limi-
şi pana invizibilă a creat 0 piaţă în continuă tau spaţiul. Pînă şi liniarizarea timpului a avut
creştere. De exemplu, navigaţia exactă a crescu't un corespondent spaţial.
în importanţă pe măsură ce s-a dezvoltat co- în societăţile preindustriale, călătoria în li-
merţul şi guvernele au oferit premii uriaşe ce- nie dreaptă, pe uscat ori pe mare, era o anoma-
lor care inventau metode mai bune de menţi- lie. Cărarea ţăranului, drumul vacilor sau po-
nere a navelor comerciale pe drumul trasat. Şi teca indianului şerpuiau după relieful terenului.
pe uscat s-au introdus măsurători tot mai amă- Mulţi pereţi erau înclinaţi, bombaţi ori formau
nunţite şi unităţi mai precise. unghiuri neregulate. Străzile oraşelor medie-
Trebuia să se facă ordine în varistatea hao- vale erau curbate, cotite, întortocheate.
tică, contradictorie şi năucitoare de obiceiuri, Societăţile din Al Doilea Val nu numai că
legi şi practici neguţătoreşti locale din timpul au plasat navele pe cursuri în linie dreaptă,
civilizaţiei celui de Al Doilea Val. Lipsa preci- dar au şi construit căi ferate ale căror şine
ziei şi a măsurătorilor standard dădea multă strălucitoare se întindeau în linii drepte para-
bătaie de cap fabricanţilor şi comercianţilor, lele pînă unde vedeai cu ochii. După cum re-
clasă aflată în ascensiune. Aceasta explică en- marcă planificatorul american Grady Clay, li-
tuziasmul cu care, în zorii epocii industriale, niile de cale ferată (termenul însuşi este o do-
revoluţionarii francezi au trecut la standardi- vadă elocventă) au devenit axa în jurul căreia
zarea lungimii, prin adoptarea sistemului m e - au luat fiinţă noile oraşe, clădite pe modelul
tric, şi a timpului, cu ajutorul unui calendar grătarului. Configuraţia grilei sau grătarului,
nou. Ei socoteau aceste probleme atît de impor- care îmbină linii drepte în unghiuri de 90°, a
tante, încît le-au plasat printre primele puncte conferit peisajului liniaritate şi simetria carac-
luate în discuţie de Convenţia Naţională cînd teristică maşinii.
s-a întrunit prima oară pentru a declara in- Privind un oraş, putem vedea şi astăzi un tal-
staurarea republicii. meş-balmeş de străzi, pieţe, cercuri şi inter-
Al Doilea Val de schimbare a mai adus cu secţii complicate în cartierele mai vechi. Aces-
sine o înmulţire şi o precizare a frontierelor. tea cedează frecvent locul unor reţele regulate
Pînă în secolul al XVIII-lea graniţele impe- în zonele construite ulterior, într-o epocă mai
riilor au fost deseori neclare. Existenţa unor industrializată. Acelaşi lucru se poate spune
regiuni întinse nepopulate făcea precizia inu- despre regiuni şi ţări întregi.
tilă. Cînd a crescut populaţia, s-a dezvoltat co-
150
154
Odată cu mecanizarea, pînă şi terenurile care se învîrteşte. Oamenii sînt o parte a na-
agricole au început să arate ca un desen liniar. turii, integraţi în vieţile strămoşilor şi urmaşi-
Arînd cu plugul tras de boi, agricultorii din lor lor, prinşi atît de strîns în natură încît se
epoca preindustrială tăiau brazde neregulate, împărtăşesc din existenţa animalelor, copacilor,
ondulate. Dacă boii se puseseră în mişcare, ţă- stîncilor şi rîurilor. Mai mult decît atît, în
ranul nu voia să-i oprească şi animalele de- multe societăţi, individul se consideră drept o
viau mult pînă la capătul brazdei, imprimînd parte a unui organism mai mare — familia,
pe sol un model în formă de S. Astăzi, oricine clanul, tribul sau comunitatea —, nu ca o en-
priveşte pe fereastra unui avion vede cîmpuri titate separată, autonomă.
dreptunghiulare pe care urmele lăsate de plug Alte societăţi nu au subliniat integritatea
parcă ar fi fost trasate cu rigla. sau unitatea universului, ci diviziunea sa. Pen-
Combinaţia de linii drepte şi unghiuri de 90° tru ele realitatea nu este un tot sudat, ci o
nu s-a proiectat numai pe sol şi în reţeaua stra- structură compusă din multe părţi separate.
dală, ci şi în spaţiile intime ale majorităţii băr- Circa două mii de ani înainte de ascensiunea
baţilor şi femeilor — camerele de locuit. Ra- industrialismului, Democrit a lansat ideea, ex-
reori se întîlnesc în arhitectura epocii traordinară pe atunci, că universul nu este un
industriale pereţi curbaţi şi unghiuri care nu tot fără cusături, ci se compune din particule
sînt drepte. Camerele perfect dreptunghiulare — individuale, indestructibile, ireductibile, in-
au înlocuit încăperile de formă neregulată şi vizibile şi indivizibile. El a numit aceste par-
clădirile înalte au ridicat linia dreaptă pe ver- ticule atomos. Ideea unui univers construit din
ticală spre cer, cu ferestre care formează un unităţi de materie ireductibile a reapărut mereu
model liniar, de grilă, pe pereţii faţadelor, ce în secolele următoare. Curînd dupâ Democrit,
privesc acum spre străzi drepte. în Mo Ching * din China, un „punct" este de-
Modul în care concepem şi trăim spaţiul a finit drept o linie tăiată în segmente atît de
trecut deci printr-un proces de liniarizare co- scurte încît nu mai pot fi subdivizate. Teoria
respunzător liniarizării timpului. în toate so- atomului ori a unităţii ireductibile a fost emisă
cietăţile industriale, capitaliste ori socialiste, şi în India la începutul erei noastre. în Roma
din apus ori din răsărit, specializarea spaţiilor antică, poetul Lucreţiu a expus filozofia ato-
arhitecturale, harta amănunţită, folosirea uni- mistă. Totuşi, această concepţie despre materie
tăţilor de măsură precise şi uniforme şi, mai a rămas minoritară, deseori ridiculizată sau
presus de toate, linia au devenit constante cul- ignorată.
turale caracteristice noului realism industrial. Atomismul a devenit ideea dominantă abia
în zorii epocii celui de Al Doilea Val, cînd mai
multe influenţe care se întrepătrundeau s-au
„Materialul" realităţii unit pentru a revoluţiona concepţia noastră
Civilizaţia celui de Al Doilea Val nu numai despre materie.
că a construit imagini noi ale timpului şi spa- La mijlocul secolului al XVII-lea, un abate
ţiului şi le-a folosit pentru a modela comporta- francez pe nume Pierre Gassendi, astronom şi
mentul de toate zilele, ci a şi dat râspunsuri filozof la Colegiul regal din Paris, a început să
specifice străvechii întrebări : din ce sînt fă- susţină că materia trebuie să constea din
cute lucrurile ? încercînd să răspundă la această corpuscula extrem de mici. Influenţat de Lu-
întrebare, orice cultură inventează mituri şi * „Cartea lui Mo", respectiv Mo-zu, filozof chinez
metafore. Pentru unele, universul este un „tot" care a trăit în secolele V—IV î.e.n. — Nota trad.

156 157
creţiu, Gassendi a devenit un promotor atît de mii. Pentru o societate industrială aflată în ger-
înfocat al concepţiei atomiste despre materie, mene — o societate care abia începe să se în-
încît ideile lui au traversat curînd Marea Mî- drepte spre producţia în masă de maşini asam-
necii, ajungînd la Robert Boyle, un tînăr fizi- blate, constînd din componente separate —
cian care studia compresibilitatea gazelor. ideea unui univers asamblat, constînd tot din
Boyle a transferat atomismul din teoria specu- componente separate, era probabil indispensa-
lativă în laborator şi a ajuns la concluzia că
pînă şi aerul se compune din particule minus- bilă.
cule. După şase ani de la moartea lui Gassendi, Existau de asemenea raţiuni politice şi so-
Boyle a publicat un tratat în care susţinea că ciale pentru acceptarea unui model atomist al
orice substanţă — pămîntul, de exemplu — realităţii. Cînd Al Doilea Val s-a izbit de in-
care poate fi descompusă în substanţe mai stituţiile existente în Primul Val, a desprins
simple nu este şi nu poate fi un element. pe oameni de familia lărgită, de atotputernica
între timp, Rene Descartes, un matematician biserică, de monarhie. Capitalismul industrial
educat de călugării iezuiţi şi pe care Gassendi avea nevoie de o explicaţie raţională a indivi-
îl criticase, a afirmat că realitatea nu poate fi dualismului. Cînd vechea cîvilizaţie agricolă a
înţeleasă decît dacă este desfăcută în bucăţele decăzut, cînd comerţul s-a dezvoltat şi oraşeie
din ce în ce mai mici. în cuvintele lui, este ne- s-au înmulţit în cei o sută sau două sute de ani
cesar „să se dividă fiecare din dificultăţile cer- dinaintea zorilor industrialismului, clasa ne-
cetate în cît mai multe părţi cu putinţă". Aşa- gustorilor, care era în ascensiune şi cerea li-
dar, cînd Al Doilea Val a început să se înalţe, bertatea de a face comerţ, de a da bani cu îm-
atomismul filozofic şi atomismul fizic înaintau prumut şi de a-şi lărgi pieţele, a creat o nouă
unul lîngă altul. concepţie despre om — individul considerat
drept un atom.
Era vorba de un atac intenţionat lansat asu- Astf el, individul nu mai era doar o anexă pa-
pra noţiunii de unitate — un atac în care s-au sivă a tribului, castei sau clanului, ci o per-
angajat în valuri succesive oameni de ştiinţă,
matematicieni şi filozofi care au trecut la des- soană autonomă şi liberă. Fiecare persoană
compunerea universului în fragmente şi mai avea dreptul la proprietate, dreptul de a achi-
mici, cu rezultate pasionante. După ce Descar- ziţiona bunuri, de a încheia tranzacţii, de a
tes şi-a publicat Discursul asupra metodei, scrie prospera ori de a muri de foame în conformi-
microbiologul Rene Dubos, „s-au făcut ime- tate cu propriile sale eforturi, precum şi drep-
diat nenumărate descoperiri în urma aplicării tul corespunzător de a-şi alege o religie şi de a
lui în medicină". în chimie şi în alte domenii, urmări fericirea personală. în rezumat, realis-
asocierea teoriei atomiste cu metoda atomistă mul industrial a dat naştere unei concepţii în
a lui Descartes a deschis calea unor realizări care individul seamănă extraordinar cu un atom,
uimitoare. La mijlocul secolului al XVIII-lea, fiind ireductibil, indestructibil, particula fun-
ideea că universul constă din părţi şi subpărţi damentală a societăţii.
separabile şi independente intrase în bagajul Tema atomistă a apărut, după cum am văzut,
de cunoştinţe tradiţionale — ea aparţinea rea- chiar în politică, unde particula fundamen-
lismului industrial pe cale de formare. tală era votul. Ea a pătruns în concepţia noas-
Orice civilizaţie nouă adună idei din trecut şi tru despre viaţa internaţională, conform căreia
le reconfigurează în moduri care o ajută să se aceasta constă din unităţi separate, impene-
înţeleagă pe ea însăşi în raport cu restul lu- trabile şi independente, numite naţiuni. Nu nu-
158
mai materia fizică concretă, ci şi materia poli-
159 ,.
tică şi cea socială au fost concepute ca nişte con- cientă pentru a explica ceva. Un învăţat chi-
strucţii de „cărămizi" — unităţi autonome sau nez din evul mediu ar fi vorbit despre yin şi
atomi. Tema atomistă a ajuns să străbată ca un yang şi despre cîmpul de forţă al infiuenţelor,
fir roşu toate domeniile vieţii. în care se credea că se produc toate fenome-
La rîndul ei, ideea că realitatea se compune nele.
din bucăţi organizate dar separabile se potri- Civilizaţia celui de Al Doilea Val a găsit răs-
vea perfect cu noile imagini despre timp şi punsul la misterele cauzalităţii în spectacu-
spaţiu, de asemenea divizibile în unităţi din ce loasa descoperire a lui Newton : legea univer-
în ce mai mici, care pot fi definite. întinzîn- sală a gravitaţiei. Pentru Newton, cauzele erau
du-se şi ajungînd să domine atît societăţile „forţele exercitate asupra corpurilor pentru a
„primitive" cît şi civilizaţia Primului Val, ci- produce mişcare". Exemplul clasic de cauză şi
vilizaţia celui de Al Doilea Val a răspîndit efect newtoniene îl constituie bilele de biliard
această concepţie industrială, mereu mai înche- care se ciocnesc şi apoi se îndepărtează unade
gată şi mai coerentă, despre indivizi, politică şi cealaltă. Această noţiune de schimbare, care
societate. se concentra exclusiv asupra unor forţe exte-
Pentru a completa sistemul logic, mai lipsea rioare măsurabile şi uşor de identificat, a fost
însă o piesă. extrem de puternică, deoarece se potriveaper-
fect cu noile concepte de spaţiu şi timp liniar
într-adevăr, cauzalitatea newtoniană sau me-
Explicaţia abaolută canicistă, adoptată atunci cînd revoluţia indus-
O civilizaţie nu poate programa efectiv vie- trială s-a întins în Europa, a ambalat ermetic
ţile decît dacă reuşeşte să explice de ce se pro- realismul industrial.
duc fenomenele — chiar dacă explicaţia pe Dacă lumea constă din particule separate
care o dă conţine nouă părţi de mister şi o — bile de biliard miniaturale — atunci toate
parte de analiză. îndeplinind imperativele cul- cauzele provin din interacţiunea acestor bile. O
turii lor, oamenii trebuie să fie siguri că ceea particulă ori un atom se izbeşte de altul. Primul
ce fac va avea rezultate. Iar aceasta înseamnă este cauza mişcării următorului. Această miş-
un răspuns la eterna întrebare : de ce ? Civi- care este ejectul mişcării primului atom. Nu
lizaţia celui de Al Doilea Val a emis o teorie există acţiune fără mişcare în spaţiu şi un atom
atît de puternică încît părea capabilă să ex- nu poate fi decît într-un singur loc la un mo-
plice orice. ment dat.
O piatră cade pe oglinda unui iaz. Unde con- Un univers care păruse complex, confuz,
centrice se propagă repede pe suprafaţa apei. imprevizibil, aglomerat, misterios şi dezordo-
De ce ? Ce provoacă acest fenomen ? După toate nat s-a limpezit brusc şi s-a dovedit a fi ordo-
probabilităţile, copiii industrialismului vor nat. Orice fenomen, de la atomul din interiorul
spune : „pentru că cineva a aruncat piatra". celulei umane la cea mai rece stea de pe fir-
încercînd să răspundă la această întrebare în mamentul nocturn, putea fi înţeles : era ma-
secolul al Xll-lea sau al XlII-lea, un european terie în mişcare. Fiecare particulă o activa pe
cu ştiinţă de carte ar fi avut idei cu totul dife- următoarea, forţînd-o să se mişte într-un per-
rite de ale noastre. El s-ar fi referit probabil la petuu dans al existenţei. Ateistului această
Aristotel şi ar fi căutat o cauză materială, o teorie îi furniza o explicaţie a vieţii în care.
cauză formală, o cauză eficientă şi o cauză după cum s-a exprimat ulterior Laplace, ipo-
finală, dintre care nici una nu ar fi fost sufi- teza unui Dumnezeu nu mai era necesară.
160 161
Pentru credincios, ea lăsa loc lui Dumnezeu,
căci acesta putea fi considerat primum movens programează cerul. Darwin identificase legile
care folosea tacul pentru a pune bilele de bi- care programează evoluţia socială. Iar Freud
liard în mişcare, după care ieşea, poate, din joc. scosese la lumină legile care programează psi-
hicul. Alţii — oameni de ştiinţâ, ingineri, spe-
Această metaforă a realităţii a fost ca o in- cialişti în ştiinţele sociale, psihologi — stăruiau
jecţie de adrenalină intelectuală pentru cultura în căutarea de legi suplimentare ori a unor
realismului industrial în curs de formare. Unul legi diferite.
din filozofii radicali care au contribuit lacrea- Civilizaţia celui de Al Doilea Val avea acum
rea climatului Revoluţiei Franceze, baronul la dispoziţie o teorie a cauzalităţii care părea
d'Holbach, exulta: „Universul, acest vast miraculoasă ca forţă şi rază de aplicare. Mare
ansamblu a tot ce există, nu prezintă decît mate- parte din ceea ce păruse complex pînă atunci
rie şi mişcare : întregul nu ne oferă spre con- se putea explica cu ajutorul unor formule sim-
templare decît o imensă, o neîntreruptă succe- ple. Dar legile şi regulile nu trebuiau acceptate
siune de cauze şi efecte". numai pentru că fuseseră stabilite de Newton
Totul este cuprins în această scurtă, trium- sau de Marx sau de altcineva. Ele erau supuse
fătoare afirmaţie : universul este o realitate experimentării şi probelor empirice. Puteau fi
asamblată, compusă din părţi separate adunate confirmate. Folosindu-le, am putut construi
într-un „ansamblu". Materia nu poate fi înţe- poduri, emite unde radio, prevedea şi recon-,
leasă decît în funcţie de mişcare — adică miş- stitui transformările biologice ; am putut ma-
carea prin spaţiu. Fenomenele se produeîntr-o nevra economia, organiza mişcări ori meca-
succesiune (liniară), o defilare de fenomene care nisme jpolitice şi chiar — pretindeau
se deplasează pe linia timpului. Sentimentele ei — prevedea şi modela comportamentul in-
umane, ca ura, egoismul sau dragostea, conti- dividual.
nuă d'Holbach, pot fi comparate cu forţele fi- Nu mai era nevoie decît să se găsească va-
zice, ca respingerea, inerţia sau tracţiunea, iar riabila critică, pentru a explica orice fenomen.
un stat politic înţelept le poate manevra pen- Putem realiza orice dacă vom găsi „bila de
tru binele obştesc, după cum ştiinţa poate ma- biliard" potrivită şi dacă o vom lovi din unghiul
nevra lumea fizicâ spre binele general. cel mai nimerit.
Noua cauzalitate, împreună cu noile imagini
Tocmai din această imagine realist-indus- ale timpului, spaţiului şi materiei, a eliberat
trială a universului, din ideile care zac în ea. mare parte din specia umană de tirania fetişu-
derivă unele din cele mai puternice moduri de rilor străvechi. Graţie ei au devenit posibile
comportament politic, social şi personal din zi- succese extraordinare în ştiintă şi tehnică, mi-
lele noastre. în străfundurile acestora zace pre- racole de concepţie 'şi realizare concretă. Ea a
supunerea că nu numai cosmosul şi natura, ci sfidat autoritarismul şi a eliberat spiritul după
şi societatea şi indivizii se comportă în confor- milenii de închisoare.
mitate cu anumite legi stabilite şi previzibile. Dar realismul industrial a creat şi propria
Cei mai mari gînditori din Al Doilea Val au lui închisoare, o mentalitate industrială care
fost tocmai aceia care au susţinut cum nu se dispreţuieşte sau ignoră ce nu poate cuantifica,
poate mai logic şi mai convingător legitatea care laudă frecvent rigoarea critică şi pedep-
universului. seşte imaginaţia, care-i reduce pe oameni la
unităţi protoplasmice simpliste, care caută o
Se părea că Newton descoperise legile care soluţie inginerească oricărei probleme.
163
163
Realismul industrial nu a fost ni'ci' atît de- în ajunul revolutiei industriale. Creşterea de-
neutru din punct de vedere moral pe cît a pre- mografică a stimulat migraţia spre oraşe. Epui-
tins că este. După cum am văzut, el a fost su- zarea pădurilor britanice a dus la folosirea
praideologia militantă a civilizaţiei celui de Al cărbunilor. La rîndul său, aceasta a împins
Doiiea Val, izvorul, care se justifică singur, al galeriile de mină mereu mai adînc, pînă cînd
tuturor ideologiilor de dreapta şi de stînga vechile pompe actionate de cai nu au mai putut
caracteristice epocii industriale. Ca orice cul- extrage apa din ele. Pentru a rezolva această
tură, civilizaţia celui de Al Doilea Val a produs problemă s-a perfecţionat maşina cu abur, care
filtre deformante, prin care indivizii au în- a dus la un număr fantastic de posibilităţi teh-
ceput să se privească pe ei înşişi şi universul. nice noi. Răspîndirea treptată a ideilor realist-
Acest ansamblu de idei, imagini, postulate, industriale a sfidat autoritatea politică şi
precum şi analogiile care decurgeau din ele, au biserica. Ştiinta de carte, îmbunătăţirea dru-
format cel mai puternic sistem cultural cunos- murilor şi transportului, toate s-au întîlnit în
cut în istorie. cele din urmă şi au deschis porţile schimbării.
In sfîrşit, realismul industrial, aspectul cul- Orice căutare a cauzei revoluţiei industriale
tural al industrialismului, se potrivea cu socie- este sortită eşecului. Căci nu există o cauză
tatea la a cărei construcţie contribuise. El a unică ori principală. Tehnica singură nu este
"ajutat la crearea societăţii marilor întreprin- forţa motrice a istoriei. După cum nu sînt nici
deri, a marilor oraşe, a birocraţiilor centrali- ideile ori valorile. Şi nici lupta de clasă. Istoria
zate şi a pieţei atotprezente, capitaliste şi so- nu este nici simpla înregistrare a transformărilor
cialiste. El s-a armonizat perfect cu noile ecologice, a tendintelor demografice ori a in-
sisteme energetice, familiale, tehnice, econo- venţiilor din comunicatii. Economia singură nu
mice, politice şi de valori care, toate laolaltă, poate explica revoluţia industrială şi nici vreun
au format civilizaţia celui de Al Doilea Val. alt eveniment istoric. Nu există o „variabilă
Acum, cînd Al Treilea Val se înalţă pe pla- independentă" de care să depindă toate cele-
neta noastră, toată această civilizaţie, împreună lalte variabile. Nu există decît variabile inter-
cu institutiile, tehnologiile şi cultura ei, se conectate, de o complexitate fără margini.
dezintegrează sub o avalanşă de schimbare. Confruntaţi cu acest labirint de influenţe
Trăim criza finală, insolubilă, a industrialis- cauzale, incapabili să le urmărim măcar inter-
mului. Şi pe măsură ce epoca industrială trece acţiunile, tot ce putem face este să ne concen-
în istorie, se naşte o epocă nouă. trăm asupra acelora care ne par mai semnifica-
tive pentru scopurile noastre, recunoscînd
denaturarea pe care o implică această opţiune.
10. Final: mateea fulger In acest spirit, este limpede că puţine din nu-
meroasele forţe care s-au unit pentru a consti-
Persistă un mister. Industrialismul a fost tui civilizaţia celui de Al Doilea Val au avut
o maree fulger în istorie — abia trei secole consecinţe mai vizibile decît sciziunea crescîndă
pierdute în imensitatea timpului. Care a fost dintre producător şi consumator şi expansiunea
cauza revoluţiei industriale ? Ce a pus în miş- acelei fantastice reţele de schimb pe care o
care Al Doilea Val ? numim acum piaţă, indiferent dacă forma ei
Multe curente de schimbare s-au întîlnit este capitalistă ori socialistă.
într-o mare confluentă. Descoperirea Lumii Cu cît s-a despărtit mai mult producătorul
Noi a impulsionat cultura şi economia Europei de consumator — în timp, în spaţiu şi ca dis-
164 165
tanţă socială şi psihică — cu atît a crescut do- tîlnită pînă atunci. In general, a crescut într-o
minaţia pieţei, cu uimitoarea ei complexitate, familie nudeară şi a mers la o şcoală de tip fa-
cu tot alaiul ei de valori, metafore implicite şi brică. Şi-a dobîndit imaginea despre lume de
supoziţii ascunse, asupra realităţii sociale. la mijloacele de informare în masă. A lucrat
După cum am văzut, pana invizibilă a dat pentru o mare corporaţie ori o institutie .pu-
naştere întregului sistem monetar modern, cu blică, a fost membru al sindicatelor, bisericilor
instituţiile bancare centrale, bursele, comerţul şi altor organizaţii — dîndu-i fiecăreia o bu-
mondial, planificatorii birocraţi, mentalitatea cată din eul său. S-a identificat din ce în ce mai
cantitativă şi calculată, etica contractuală, în- puţin cu satul ori oraşul său şi din ce în ce mai
clinaţia materialistă, evaluarea minuţioasă a mult cu naţiunea. S-a considerat în opoziţie cu
succesului, sistemele rigide de remunerare şi natura, pe care o exploata zilnic prin munca
puternicul aparat contabil, a cărui importanţă sa. Totuşi, în mod paradoxal, s-a grăbit să-şi
culturală este subestimată de regulă. Din petreacă sfîrşitul de săptămînă în natură. (In-
această separare a producătorului de consuma- tr-adevăr, cu cît se purta mai crud cu ea, cu
tor au rezultat multe din presiunile care au atît devenea mai sentimental, slăvind-o în
dus la standardizare, specializare, sincronizare vorbe.) A învăţat să se considere o parte inte-
şi centralizare. Ea a fost cauza diferenţierii ro- grantă din vaste sisteme economice, sociale şi
lurilor şi a temperamentului celor două sexe. politice interdependente, ale căror margini dis-
Oricum am aprecia numeroasele forţe care au păreau în complexităţi care depăşeau întelege-
lansat Al Doilea Val, fisiunea străvechiului rea sa.
atom producţie s=* consum ocupă cu siguranţă In fata acestei realităţi, bărbatul industrial
un loc de frunte. Undele de şoc ale acestei fi- s-a revoltat fără succes. El s-a luptat să-şi cîş-
siuni sînt încă vizibile şi astăzi. tige existenta. A învăţat să respecte regulile
Civilizaţia celui de Al Doilea Val nu a schim- societăţii, s-a adaptat la rolurile primite, de-
bat doar tehnica, natura şi cultura. Ea a modi- seori urîndu-le şi simţindu-se victima sistemu-
ficat personalitatea, contribuind la crearea lui care-i îmbunătăţea nivelul de viaţă. A
unui nou caracter social. Evident, femeile şi înţeles că timpul rectiliniar îl poartă neîn-
copiii au modelat civilizaţia celui de Al Doilea durător spre viitor, unde-1 aşteaptă mormîn-
Val şi au fost modelaţi de ea. Fiind însă an- tul. Şi pe cînd ceasul de la mînă îi puncta se-
grenaţi mai direct în matricea pieţei şi în noile cundele, se apropia de moarte, ştiind că pămîntul
moduri de muncă, bărbaţii au dobîndit carac- şi toţi oamenii, inclusiv el, nu erau decît pie-
tere industriale mai pronunţate decît femeile. sele unei maşini cosmice cu mişcări regulate şi
Sper că cititoarele îmi vor ierta folosirea ter- neîncetate.
menului de bărbat industrial, în care sintetizez Mediul înconjurător al bărbatului industrial
aceste noi caractere. ar fi fost în multe privinte de nerecunoscut
Bărbatul industrial s-a deosebit de toţi pre- pentru strămoşii lui. Chiar cele mai elementare
decesorii lui. El a stăpînit „sclavii energetici" semnale senzoriale erau diferite.
care i-au amplificat enorm forţele lui reduse. Al Doilea Val a modificat sunetele familiare,
Şi-a petrecut mare parte din viaţă într-un me- înlocuind cocoşul cu sirena fabricii şi ţîrîitul
diu de tip fabrică, în contact cu maşini şi între- greierilor cu scrîşnetul cauciucurilor de auto-
prinderi pe lîngă care individul era un pigmeu. mobil. A luminat noaptea, prelungind orele
A învăţat, aproape din copilărie, că supravie- de veghe. A adus imagini vizuale pe care nici
ţuirea depinde de bani într-o măsură nemaiîn- un ochi nu le văzuse pînă atunci — pămîntul
166 167
fotografiat din cer, montaje suprarealiste în ei asupra biosferei ? După perîecţiuhea arteî"?
cinematograful local, ori forme biologice dez- După durata de viaţă mai lungă a oamenilor ?
văluite pentru prima oară de microscoape pu- După realizările ştiinţifice ? După libertatea
ternice. Mirosul de pămînt reavăn a cedat locul individuală ?
mirbsului de benzină sau duhoarei fenolilor. în ciuda unor mari depresiuni economice
Gustul cărnii şi zarzavaturilor s-a modificat. şi a unei îngrozitoare irosiri a vieţii umane, în
întregul peisaj perceptibil s-a transformat. cadrul graniţelor ei civilizaţia celui de Al Doi-
Acelaşi lucru s-a întîmplat şi cu corpul ome- lea Val a îmbunătăţit în mod evident nivelul
nesc, care a atins pentru prima oară statura de viaţă materială al omului obişnuit. Descri-
considerată astăzi normală ; generaţii succesive ind mizeria generală a clasei muncitoare din
au crescut mai înalte decît părinţii lor. S-a Marea Britanie în secolele al XVIII-lea şi al
schimbat de asemenea atitudinea faţă de trup. XlX-lea, criticii industrialismului idealizează
în The Civilizing Progress, Norbert Elias ne deseori trecutul din Primul Val. Ei prezintă
spune că, în timp ce pînă în secolul al XVI-lea acel trecut rural drept plin de căldură, obştesc,
în Germania şi alte părţi ale Europei „priveliş- stabil, organic, preferînd valorile spirituale
tea trupurilor complet goale era ceva obişnuit", celor pur materiale. Dar cercetarea istorică de-
goliciunea a început să fie considerată ruşi- monstrează că aceste presupus minunate co-
noasă cînd s-a răspîndit Al Doilea Val. Com- lectivităţi rurale erau de fapt cloace de subnu-
portamentul intim s-a schimbat odată cu intro- triţie, boli, sărăcie, lipsă de adăpost şi tiranie,
ducerea unei îmbrăcăminţi speciale pentru că oamenii erau neajutoraţi în fata foamei, fri-
noapte. Mîncatul s-a tehnicizat odată cu răs- gului şi biciului seniorului şi stăpînului lor.
pîndirea furculiţelor şi altor instrumente spe- S-a făcut caz de oribilele cartiere sărace care
cializate. De la o cultură în care era o plăcere s-au înălţat în oraşele mari sau în jurul lor, de
să vezi pe masă un animal mort s-a trecut la alimentele denaturate, de apa infectată cu ger-
una în care „orice semn care ar aminti că felul meni, de azilurile pentru săraci şi de viaţa
cu carne are de-a face cu uciderea unui animal sordidă. Totuşi, deşi au fost fără îndoială îngro-
trebuie neapărat evitat". zitoare, aceste condiţii au reprezentat cu sigu-
ranţă o îmbunătăţire considerabilă faţă de con-
Căsătoria a devenit mai mult decît o înles- diţiile pe care acei oameni le lăsaseră în urma
nire economică. Războiul a fost amplificat şi lor. Autorul britanic John Vaizey observă :
plasat pe linia de asamblare. Modificări în re- „Imaginea Angliei bucolice a ţăranilor liberi
laţiile dintre părinţi şi copii, în posibilitătile este exagerată" şi pentru mul^i mutarea în
de ascensiune socială, în toate aspectele rapor- cartierele sărace ale oraşelor a reprezentat
turilor interumane au schimbat radical con- „în realitate o creşte're substanţială a nivelului
de trai, apreciată după durata vieţii, îmbună-
ştiinta eului la milioane de oameni. tăţirea conditiilor concrete de locuit şi a can-
Confruntat cu atîtea schimbări, psihologice tităţii şi varietătii hranei".
precum şi economice, politice şi sociale, cre-
ierul se sperie de o evaluare. Pe baza căror în ce priveşte sănătatea publică, este sufi-
criterii putem judeca o întreagă civilizatie ? cient să citim The Age of Agony, de Guy Wil-
După nivelul de viaţă al maselor care au trăit liams, sau Death, Disease and Famine in Pre-
în ea ? După influenţa ei asupra celor care au Industrial England, de L. A. Clarkson, pentru
trăit în afara perimetrului ei ? După efectele a-i contrazice pe cei care ridică în slăvi civili-
169
168
zaţia Primului Val în detrimentul celeî ce i-a Există însă şi o faţă întunecată. Civilizatia
urmat. Intr-o recenzie a acestor volume, Chris- celui de Al Doilea Val a făcut mult pentru a
tina Larner afirmă : „Activitatea istoricilor so- îmbunătăţi condiţiile de viată ale părinţilor
cietăţii şi a demografilor a scos în evidenţă noştri, dar în acelaşi timp a provocat consecinte
prezenţa covîrşitoare a bolilor, suferinţei şi exterioare violente — ef ecte secundare nepre-
morţii atît la ţară cît şi în oraşele insalubre. văzute. Printre acestea se numără excesiva de-
Speranţa de viaţă era redusă : circa 40 de ani în teriorare, probabil ireparabilă, a fragilei bio-
secolul al XVI-lea, scăzînd la circa 35 de ani sfere. Din cauza atitudinii realist-industriale
în secolul al XVII-lea bîntuit de epidemii şi faţă de natură, populaţiei în creştere, tehnicii
puţin peste 40 de ani în secolul al XVIII-lea... oarbe şi nevoii necontenite de expansiune, ci-
Perechile căsătorite apucau doar rareori să vilizatia celui de Al Doilea Val a făcut mai
trăiască ani mulţi împreună... toţi copiii erau multe ravagii în mediul înconjurător decît orice
ameninţaţi". Oricît de îndreptăţiţi am fi să cri- altă epocă premergătoare. Am citit despre ba-
ticăm sistemele de sănătate publică actuale liga de cal care zăcea pe străzile oraşelor pre-
pentru că nu-şi îndeplinesc sarcinile şi sînt industriale (relatări menite de obicei să ne asi-
zguduite de crize, merită să ne amintim că, gure că poluarea nu este o noutate). Ştiu că
înainte de revoluţia industrială, medicina ofi- apele menajere se scurgeau pe străzile vechilor
cială era mortală, căci punea accentul pe sîn- oraşe. Totuşi, societatea industrială a ridicat
gerare şi pe operaţii fără anestezie. problema poluării ecologice şi cea a folosirii re-
surselor la un nivel cu totul nou, făcînd impo-
Principalele cauze de deces erau ciuma, ti- sibilă o comparaţie între prezent şi trecut.
fosul, gripa, dizenteria, variola şi tuberculoza.
Niciodată pînă acum nu a creat vreo civili-
,,înţelepţii remarcă frecvent — scrie Larner
zaţie mijloacele necesare pentru a distruge li-
sec — că nu am făcut decît să înlocuim aceste
teralmente o planetă, nu un oraş. Niciodată nu
boli cu o altă serie de maladii mortale, dar
au fost amenintate cu otrăvirea oceane întregi,
acestea ne lasă să trăim niţel mai mult. Epide-
nu au dispărut peste noapte de pe pămînt specii
miile preindustriale ucideau fără discriminare
întregi, din cauza lăcomiei şi neatenţiei oame-
atît pe bătrîni, cît şi pe tineri".
nilor ; exploatările miniere la zi nu au desfigu-
Trecînd de la sănătate şi economie la artă şi rat niciodată atît de tare faţa pămîntului ; aero-
ideologie, din punct de vedere spiritual a fost soli de lac pentru păr nu au epuizat stratul de
industrialismul, cu tot materialismul lui îngust, ozon, iar poluarea termică nu a ameninţat
inferior societăţilor feudale care 1-au precedat? clima planetei.
A fost mentalitatea mecanicistă — sau realis-
Asemănătoare dar şi mai complexă este pro-
mul industrial — mai puţin receptivă la idei
blema imperialismului'. înrobirea indienilor pen-
noi, chiar eretice, decît biserica medievală sau
tru a exploata minele din America de Sud, in-
monarhiile din trecut ? Oricît am detesta uria-
troducerea plantaţiilor în regiuni întinse din
şele noastre birocraţii, sînt ele mai rigide decît
Africa şi Asia, transformarea intentionată a eco-
birocraţiile chineze de acum cîteva secole sau
nomiilor naţiunilor colonizate în vederea satis-
ierarhia din Egiptul antic ? în ce priveşte arta,
facerii necesităţilor naţiunilor industriale au
sînt romanele, poeziile şi picturile realizate în
lăsat suferinţe, foame, boli şi deculturalizare în
ultimii trei sute de ani în Occident mai puţin
urma lor. Rasismul emanat de civilizaţia celui
vii, profunde, revelatoare sau complexe decît
de Al Doilea Val, integrarea forţată a economi-
lucrările din perioade mai vechi ori din alte
ilor mici, autarhice, în sistemul comercial mon-
părţi ale lumii ?
170 171
dial au lăsat răni deschise care nu au început Oricum am aprecia prezentul în curs de dis-
încă să se vindece. pariţie, esenţialul este să înţelegem că jocul in-
Totuşi, am săvîrşi din nou o greşeală dacă am dustrial s-a terminat, că energia lui s-a consu-
înfrumuseţa vechile economii de subzistenţă. mat şi că forţa celui de Al Doilea Val scade
Este îndoielnic că populaţiile din regiunile ne- peste tot unde se înalţă următorul val de schim-
industriale ale globului se află astăzi într-o si- bare. Continuarea „normală" a civilizaţiei in-
tuaţie mai proastă decît cu trei secole în urmă. dustriale nu mai este posibilă din două motive.
în privinţa duratei vieţii, aportului alimentar, în primul rînd, am ajuns la o cotitură în
mortalităţii infantile, ştiinţei de carte, sute de „lupta contra naturii". P u r şi simplu, biosfera
milioane de oameni, din Sahel pînă în America nu mai poate suporta atacul industrial. în al
Centrală, trec astăzi prin suferinţe de nedescris. doilea rînd, nu ne mai putem baza la infinit pe
Cu toate acestea, le-am face un deserviciu dacă, energia neregenerabilă, pînă acum principala
în graba noastră de a judeca prezentul, am in- sursă de alimentare a dezvoltării industriale.
venta un trecut romantic inexistent. Drumul Aceasta nu înseamnă sfîrşitul societăţii teh-
spre viitor nu trece printr-o revenire la un nice ori sfîrşitul energiei. Dar înseamnă că pro-
trecut şi mai nenorocit. gresul tehnic viitor va trebui să ţină cont de
După cum nu există o singură cauză a civili- constrîngerile impuse de mediul înconjurător.
zaţiei celui de Al Doilea Val, tot astfel nu există înseamnă, de asemenea, că pînă ce nu se vor
o singură apreciere. Am încercat să prezint o înlocui vechile surse de energie, ţările indus-
imagine a civilizaţiei celui de Al Doilea Val în triale vor suferi crize repetate, eventual vio-
care am inclus şi defectele ei. Dacă par că o con- lente, de sevraj şi că lupta pentru introducerea
damn pe de o parte şi că o aprob pe de altă parte, unor noi forme de energie va accelera transfor-
aceasta se întîmplă deoarece judecăţile simple marea socială şi politică.
sînt înşelătoare. Detest modul în care industria- Un lucru este limpede : s-a terminat cu ener-
lismul a distrus popoarele primitive şi pe cele gia ieftină — cel puţin pentru cîteva decenii.
din Primul Val. Nu pot uita că a transformat Civilizaţia celui de Al Doilea Val a pierdut una
războiul într-o acţiune de masă, că a inventat din cele două resurse de bază.
lagărele de concentrare şi a dezlănţuit atomul Concomitent i se retrage şi cealaltă subven-
pentru a distruge Hiroshima. Mi-e ruşine de ţie secretă : materiile prime ieftine. Confruntate
aroganţa lui culturală şi de jafurile pe care le-a cu sfîrşitul colonialismului şi neoimperialismu-
comis în restul lumii. Sînt revoltat de irosirea lui, naţiunile avansate din punct de vedere teh-
energiei, imaginaţiei şi spiritului uman în ghe- nic vor căuta să obţină noi materiale de substi-
tourile noastre. tuţie şi resurse în interior, cumpărînd una de la
O ură oarbă faţă de epoca ta şi de contempo- alta şi reducîndu-şi treptat relaţiile economice
cu statele neindustriale, sau vor continua să
ranii tăi nu este cea mai bună bază pentru crea- cumpere de la tările neindustriale, însă în con-
rea viitorului. A fost industrialismul un coşmar diţii complet noi. în ambele eventualităti preţu-
în aer condiţionat, un pămînt sterp, o oroare de- rile vor creşte substanţial şi, împreună cu
plină ? A fost lumea „unei singure viziuni", baza energetică, se va transforma întreaga bază
după cum pretind duşmanii ştiinţei şi tehnicii? de resurse a civilizatiei.
A fost, fără îndoială. Dar a fost şi mult mai Aceste presiuni venite din afara societăţii in-
mult decît toate astea. Ca şi viaţa însăşi, a fost dustriale se asociază cu presiunile dezintegra-
o clipă dulce-amară în eternitate. toare din interiorul sistemului. Dacă ne îndrep-
172 173
tăm atenţia asupra familiei din Statele Unite, teme vitale ale societătii, dezagregarea structu-
asupra sistemului' telefonic din Franţa (astăzi rii bazate pe roluri — produce o criză în cea
inferior celui din unele republici ale banane- mai fragilă structură primară : personalitatea
lor *) sau asupra serviciului feroviar urban din omului. Prăbuşirea civilizaţiei celui de Al Doi-
Tokyo (care funcţionează atît de prost, încît, în lea Val a provocat o epidemie de criză a perso-
semn de protest, călătorii au luat cu asalt staţiile nalitătii.
iar pe funcţionari i-au ţinut ostatici), consta- Milioane de oameni îşi caută astăzi desperaţi
tăm acelaşi fenomen : oameni şi sisteme pe punc- propria lor umbră, devorînd filme, piese de tea-
tru, romane şi cărţi de autoajutorare, oricît de
tul de a ceda sub tensiune. obscure ar fi ele, care le promit că-i vor ajuta
Sistemele celui de Al Doilea Val se află în să-şi găsească identitatea absentă. După cum
criză. Astfel, constatăm criză în sistemele de vom vedea, în Statele Unite criza personalităţii
asistenţă socială. Criză în sistemele poştale. se manifestă prin semne bizare.
Criză în sistemele şcolare. Criză în sistemele de Victimele ei se aruncă în terapia de grup, în
asistenţă medicală. Criză în sistemele urbane. misticism sau în jocuri amoroase. Sînt avide de
Criză în sistemul financiar internaţional. însuşi schimbare şi în acelaşi timp se tem de ea. Doresc
statul naţional este în criză. Sistemul de valori insistent să părăsească viaţa pe care o duc acum
al celui de Al Doilea Val este în criză. şi să sară cumva într-una nouă — să devină
Chiar şi sistemul rolurilor, care asigura co- ceea ce nu sînt. Vor să-şi schimbe slujba, sotia,
eziunea civilizatiei industriale, este în criză. rolul şi responsabilităţile.
Dovada cea mai dramatică este lupta pentru Chiar oameni de afaceri americani aparent
redefinirea rolurilor celor două sexe. Mişcarea maturi şi împăcaţi cu sine nu sînt scutiţi de
femeilor, cererile de legalizare a homosexuali- această nemulţumire faţă de prezent. într-o
tăţii, răspîndirea modei unisex demonstrează anchetă recentă, Asociaţia americană de mana-
că rolurile atribuite în mod tradiţional sexelor gement a găsit că 40 la sută din directorii de
se estompează încontinuu. Se estompează de nivel mediu sînt nefericiţi în slujbele lor şi că
asemenea linia despărţitoare dintre roluriie peste o treime visează la o altă carieră, în care
profesionale. Atît personalul sanitar, cît şi bol- socotesc că ar fi mai fericiţi. Unii acţionează în
navii îşi redefinesc rolurile faţă de medici. Po- conformitate cu această nemulţumire. Ei re-
liţiştii şi profesorii îşi depăşesc rolurile între- nunţă la slujbă, devin fermieri sau schiori fa-
prinzînd greve ilegale. Nejurişti redefinesc rolul natici, caută un nou stil de viat^ă, se reapucă
procurorului. Muncitorii reclamă tot mai insis- de învăţat sau, pur şi simplu, gonesc unul după
tent participarea la conducere, încălcînd astfel altul, din ce în ce mai repede, într-un cerc care
rolurile tradiţionale ale directorilor. Această fi- se contractă, astfel că,' în cele din urmă, se pră-
surare, la scara întregii societăţi, a sistemului buşesc sub presiune.
de roluri pe care s-a clădit industrialismul are
implicatii mult mai revoluţionare decît protes- Scotocind în ei înşişi după cauza nemultumi-
tele politice făţişe şi marşurile pe baza cărora rii lor, sînt chinuiţi de un sentiment de culpa-
publiciştii apreciază schimbarea. bilitate, care nu-şi are rostul. Ei nu-şi dau
seama că ceea ce simt nu este decît reflexia su-
în fine, convergenţa presiunilor — pierderea biectivă a unei crize obiective mult mai ample,
resurselor esentiale, disfuncţia principalelor sis- că, de fapt, joacă neintenţionat o dramă în ca-
drul unei alte drame.
* Orice tară latino-aimericană mică a cărei economie
se bazează pe cultura unei singure plante şi se află sub Putem persista să considerăm fiecare din
controlul capitalului străin. — Nota trad,
175
174
aceste crize drept un fenomen izolat. Putem ig-
nora legătura dintre criza energetică şi criza
personalitâţii, dintre tehnologiile noi şi noile
Al Treilea Val
roluri ale sexelor, precum şi alte interdepen-
denţe ascunse. Dar facem aceasta pe propriul
nostru risc. Căci ceea ce se întîmplă este de \
amploare mult mai mare decît oricare din
aceste crize. Dacă vom gîndi în f uncţie de valuri
succesive de schimbări interdependente, de
ciocnirea acestor valuri, vom înţelege fenome-
nul esenţial pentru genera^ia noastră — anume
că industrialismul este pe moarte — şi vom pu- 11. Noua sinteză
tea începe să căutăm printre semnele de schim-
bare ceea ce este realmente nou, ceea ce nu mai In ianuarie 1,950, exact cînd începea a doua
este industrial. Vom putea des-coperi Al Treilea jumătate a secolului al XX-lea, un tînăr stîn-
Val. gaci de 22 de ani, cu o proaspătă diplomă uni-
Al Treilea Val de schimbare este cel care va versitară, călătorea într-un autocar, noaptea,
modela restul vietii noastre. Dacă vrem să asi- spre ceea ce socotea el drept realitatea funda-
gurăm o trecere lină de la vechea civilizaţie în mentală a epocii noastre. Cu prietena alături şi
curs de dispariţie la noua civilizatie pe cale de cu un geamantan de carton presat, plin cu
a se naşte, dacă vrem să ne păstrăm conştiinta cărţi, sub scaun, urmărea, în zorile plumburii,
de sine şi capacitatea de a ne conduce propria fabricile din Vestul Mijlociu al Statelor Unite
viată prin crizele tot mai acute care ne aşteaptă, perindîndu-se la nesfîrşit dincolo de fereastra
trebuie să putem detecta — şi realiza — ino- bătută de ploaie.
vatiile celui de Al Treilea Val. America era inima lumii. Regiunea din jurul
Căci dacă privim atent în jurul nostru, vedem Marilor Lacuri era inima industrială a Ameri-
încrucisîndu-se cu manifestările de eşec şi pră- cii. Iar fabrica era miezul pulsatil al acestei
buşire semne timpurii de creştere şi un poten- inimi a inimilor : oţelării, turnătorii de alumi-
ţial nou. niu, ateliere de unelte şi matriţe, rafinării de pe-
Dacă ascultăm atent, auzim Al Treilea Val trol, uzine de automobile, mile întregi de con-
rostogolindu-se pe ţărmuri nu prea îndepărtate. strucţii murdare, în care vibrau uriaşe maşini
de ştanţat, matriţat, găurit, îndoit, sudat, for-
jat şi turnat metal. Fabrica era simbolul în-
tregii ere industriale ,şi, pentru uri tînăr care
crescuse. într-o familie mic-burgheză cu o si-
tuaţie relativ bună şi apoi studiase timp de
patru ani pe Platon şi T.S. Eliot, istoria artei
şi teorie sociologică abstractă, universul pe
care-1 reprezenta ea era tot atît de exotic ca
Taşkentul sau Ţara de Foc.
Am petrecut cinci a n i j n fabricile de acolo,
nu ca funcţionar ori referent la serviciul de
personal, ci ca^ muncitor la linia de asamblare,
montator, sudor, conducător de cărucior stivui-
177
tor cu furcă, operator la presa de perforat — Dacă am plănui o astfel de expediţie în viitor,
ştanţînd ventilatoare, reparînd maşinile din- cum ne-am întocmi hărţile ? Este uşor să spui
tr-o turnătorie, asamblînd desprăfuitoare uriaşe că viitorul începe în prezent. Dar în care pre-
pentru minele din Africa, finisînd metalul ca- zent ? Prezentul nostru este plin de paraddxuri.
mioanelor uşoare pe măsură ce goneau, zăngă- Copiii noştri sînt ultrarafinaţi în materie de
nind şi scrîşnind, pe banda de asamblare. Am droguri, sex ori călătorii spaţiale ; unii ştiu des-
învăţat chiar la sursă cum se luptau muncitorii pre calculatoarele electronice mult mai mult de-
să-şi cîştige existenţa în era industrială. cît părinţii lor. Totuşi, rezultatele testelor şco-
lare sînt din ce în ce mai proaste. Procentajul
Am înghiţit praful, transpiraţia şi fumul din
divorţurilor creşte, dar acelaşi lucru se întîmplă
turnătorie. Ţiuitul aburului, zăngănitul lanţu-
rilor, vuietul morilor cu tăvălug mi-au spart şi cu indicele recăsătoriilor. Apar antifeministe
urechile. Am simţit dogoarea oţeiului incandes- exact în momentul în care femeile cîştigă drep-
cent. Scîntei de acetilenă mi-au lăsat u r m e de turi cu care chiar şi antifeministele sînt de acord.
arsuri pe picioare. Am matriţat mii de piese Homosexualii cer drepturi şi se reped afară din
pe tură, repetînd aceleaşi mişcări pînă cînd min- bîrlogul lor, însă dau de Anita Bryant * aştep-
tea şi muşchii-mi ţipau. Am urmărit directorii tîndu-i.
care-i ţineau pe muncitori la locul lor, bărbaţi în toate ţările celui de Al Doilea Val dom-
cu cămăşi albe, ei înşişi urmăriţi şi hărţuiţi de neşte o inflaţie insolubilă şi totuşi şomajul con-
superiori. Am ajutat să tragem o femeie de tinuă să crească, contrazicînd toate teoriile cla-
65 ani afară din maşina blestemată care tocmai sice. în acelaşi timp, sfidînd logica cererii şi
îi tăiase patru degete de la mînă şi o aud încă ofertei, milioane de oameni cer nu numai slujbe,
strigînd : „Doamne Dumnezeule, n-am să mai ci şi o muncă creatoare, care să ducă la împli-
pot munci !" nire spirituală ori să implice responsabilităţi
sociale. Contradicţiile economice se înmulţesc.
Fabrica. Trăiască fabrica ! Astăzi, cînd se In politică, partidele nu mai pot conta pe de-
construiesc încă fabrici noi, civilizaţia care a votamentul membrilor lor tocmai în momentul
făcut din fabrică o catedrală este pe moarte. în care probleme esenţiale — cum este tehnica,
Şi undeva, chiar în momentul ăsta, alţi tineri, de exemplu — sînt mai politizate decît oricînd.
băieţi şi fete, călătoresc în noapte spre inima Concomitent, în zone întinse ale lumii, mişcările
civilizaţiei celui de Al Treilea Val. De acum în- naţionaliste se amplifică — exact cînd statul na-
colo sarcina noastră va fi să ne alăturăm lor în ţional este atacat tot mai puternic în numele
căutarea viitorului. globalismului sau conştiinţei planetare.
Dacă i-am putea urma pînă la destinaţie, Confruntaţi cu asemenea contradicţii, cum am
unde am ajunge ? In staţiile de lansare care putea privi dincolo de tendinţe şi contraten-
asvîrlă în spaţiul extraterestru vehicule înve- dinţe ? Din nefericire, nimeni nu posedă un
lite în flăcări şi fragmente de conştiinţă umană ? răspuns magic la această întrebare. în ciuda
în laboratoarele oceanografice ? In familiile tuturor imprimatelor electronice, diagramelor
comunitare ? în echipele care lucrează la crea- închise, modelelor şi matricelor matematice
folosite de viitorologi, încercările de a arunca
rea inteligenţei artificiale ? în secte religioase
o privire în viitor — ori măcar de a înţelege
pasionate ? Duc ei o viaţă simplă pentru că aşa
vor ? Urcă în ierarhia instituţională ? Dau arme * Cunoscută militantă americană îiwpotriva homo-
teroriştilor ? Unde se făureşte viitorul ? sexualităţii. — Nota trad.
178 179
prezentul — rămîn, aşa cum era de aşteptat, şi... greşite. Obligaţia noastră aici este să gîndim
mai mult o artă decît o ştiinţă. ca generalişti, nu ca specialişti.
Cercetarea sistematică ne poate spune multe. Cred că ne aflăm acum în pragul unei noi
Dar pînă la urmă trebuie să acoeptăm — nu să epoci a sintezei. în toate domeniile intelectuale,
respingem — paradoxul şi contradicţia, intuiţia, de la ştiinţele exaete la sociologie, psihologie şi
imaginaţia şi sinteza îndrăzneaţă (dar provi- ştiinta economică — îndeosebi în aceasta din
zorie). urmă — se va produce probabil o revenire la
>o Prin urmare, sondînd viitorul în paginile ce gîndirea cuprinzătoare, la teoria generală, la
urmează, nu ne vom limita la constatarea ten- reasambLarea pieselor. Deoarece am început să
dinţelor majore. Oricît ar fi de greu, nu trebuie ne dăm seama că, obsedaţi fiind de detaliul
să ne lăsăm seduşi de liniile drepte. Majoritatea cuantificat şi scos din context, de continua apro-
oamenilor — inclusiv mulţi viitorologi — concep fundare a unor probleme din ce în ce mai mă-
viitorul ca o simplă prelungire a prezentului, runte, am ajuns să ştim din ce în ce mai mult
uitînd că tendinţele, oricît ar părea de puternice, despre din ce în ce mai puţin.
nu se continuă pur şi simplu în linie dreaptă.
Ele ating vîrfuri în care explodează, dînd naştere în cele ce urmează vom căuta deci acele şu-
ia fenomene noi, îşi schimbă direcţia. Se opresc voaie de schimbare care ne perturbă vieţile, pen-
şi pornesc din nou. Faptul că un fenomen se tru a scoate la iveală legăturile ascunse dintre
produce acum ori se desfăşoară de trei secole nu ele, nu numai pentru că fiecare din ele are im-
este o garanţie că el va continua. în paginile ur- portanţa sa, ci pentru că aceste şuvoaie se con-
mătoare vom căuta tocmai acele contradicţii, topesc formînd torente de schimbare, mai late,
conflicte, cotituri şi întreruperi care fac din mai adînci şi mai iuţi, care, la rîndul lor, se
viitor o permanentă surpriză. varsă în ceva şi mai mare : Al Treilea Val.
Mai important, vom cerceta legăturile ascunse Asemenea tînărului care la mijlocul secolului
dintre fenomene care par neînrudite., Nu serveşte a plecat să găsească inima prezentului, pornim
la nimic să prevedem viitorul semiconductorilor, acum în căutarea viitorului. S-ar putea ca
al energiei sau al familiei (fie ea chiar familia această căutare să fie cea mai importantă din
noastră), dacă pornim de la premisa că tot restul viata noastră.
va rămîne aşa cum este. Căci nimic nu va ră-
mîne neschimbat. Viitorul curge, el nu este în-
gheţat. Se clădeşte ca urmare a deciziilor schim- 12. Vîrfurile
;
bătoare pe care le luăm zilnic şi fiecare fenomen
le influenţează pe toate celelalte. La 8 august 1960, un inginer chimist, pe nume
Civilizatia celui de Al Doilea Val a pus cu pu- Monroe Rathbone, născut în Virginia de Vest, a
tere accentul pe capacitatea noastră de a descom- luat, în biroul său care domina piaţa Rockefeller
pune problemele în elementele lor constitutive ; din Manhattan, o hotărîre asupra căreia istoiicii
nu ne-a răsplătit însă prea des pentru capacita- se vor opri poate cîndva, socotind că simboli-
tea de a recombina aceste elemente. Din punct zează sfîrşitul erei celui de Al Doilea Val.
de vedere eultural, majoritatea oamenilor se în ziua aceea puţini s-au sesizat că Rathbone,
pricep mai bine la analiză decît la sinteză. director general al uriaşei societăti Exxon, luase
Acesta este unul din motivele pentru care ima- măsuri pentru reducerea taxelor pe care Exxon
ginile noastre despre viitor (şi despre noi înşine le pjăt^_.tăxiloi:3"pŢqoTu"cătoa7e~de^ petrol. Deşi
în acel viitor) sînt atît de fragmentâre, aleatorii
ignqra__ăjde_gresa_qcqidentală, "h_qtS_îreă_să a loyit
180 181
ca un trăsnet guvernele acelor ţări, dcoarece extrem d e concentrate şi epuizabile, a folosit
pTactic ţoate_veniJittile..ior proverieau diri* plă- tehnologii foarte centralizate, costisitoare şi a
ţile făcute de companiile petroliere. fost nediversificată, limitîndu-se la cîteva surse
în zilele ufmătoăre, celelalţe mari companii şi metode. Acestea sînt principalele caracteristici
petroiiere a u u r m a t exempiul dat d« Exxon. Iar ale bazei energetice la toate naţiunile celui de
6 lună mai tîrziu, la 9 septembrie, s-au întrunit Al Doilea Val şi în decursul întregii ere in-
de urgenţă, în legendarul oraş Bagdad, delegaţii dustriale,
ţărilor cel mai greu lovite. Incolţite, acestea s-au Dacă ţinem cont de cele de mai sus şi privim
constituit într-un comitet aT guvernelor exporta- acum la diversele planuri şi propuneri generate
tbare de petrol. Tirrip de 13 ani încheiaţi, activi- de criza petrolului, putem descoperi uşor care
tatea acestui Comitet, şi chiar denumirea sa, nu din ele nu fac decît să prelungească vechea si-
au fost menţionate decît în paginile unor reviste tuaţie şi care anunţă ceva cu totul nou. Iar în-
ale industriei petroliere. Pînă în 1973, respectiv trebarea esenţială nu mai este dacă preţul petro-
pînă cînd a izbucnit războiul egipteano-israelian
lului trebuie să fie 40 de dolari barilul ori dacă
şi Organizaţia Ţărilor Exportatoare de Petrol a
trebuie să se construiască u n reactor nuclear la
ieşit brusc din umbră. Gîtuind apsovizionarea
lumii cu ţiţei, aceasta a aruncat economia celui Seabrook sau la Grohnde. întrebarea este dacă
de Al Treilea Val într-un vîrtej descendent. orice bază energetică destinată societăţii indus-
triale şi fondată pe principiile celui de Al Doilea
Pe iîngă cvadruplarea veniturilor sale din pe- Val poate supravieţui. Iar răspunsul la această
trol, OPEC a accelerat astfel o revoluţie care întrebare este ineluctabil.
fermenta deja în tehnosfera celui de Al Doilea î n ultimii cincizeci de ani, petrolul şi gazele
Val. naturale au f urnizat două treimi din necesarul de
energie al lumii. în prezent, majoritatea obser-
Soarele şi nu numai el vatorilor, de la cei mai fanatici adepţi ai con-
servării resurselor naturale la fostul şah al Ira-
în larma asurzitoare creată de criza energe- nului, de la entuziaştii energiei solare şi şeicii
tică ce a urmat, ni s-au prezentat atîtea planuri, saudiţi la experţii cu servietă diplomat şi atitu-
propuneri, argumente şi contraargumente, încît dini conservatoare ai multor guverne, sînt de
e greu de făcut o alegere înteleaptă. Guvernele acord că dependenţa de combustibilii fosiii nu
sînt tot atît de încurcate ca proverbialul om poate continua la infinit, oricît de multe zăcă-
de rînd. minte de ţiţai s-ar descoperi.
O modalitate de a ieşi la lumină este să privim Statisticile variază. Se duc discuţii aprige cu
dincolo de diversele tehnologii şi politici, la privire la perioada de timp care a mai rămas
principiile lor. Dacă faeem aceasta, descoperim pînă la prăbuşirea finală. Prognoza este extrem
că anumite propuneri sînt menite să menţină sau de complexă şi multe previziuni mai vechi apar
să extindă baza energetică a celui de Al Doilea simpliste acum. Un lucru este însă limpede : ni-
Val, aşa cum o cunoaştem, pe cînd altele se în- meni nu pompează gaze şi petrol înapoi m pă-
temeiază pe principii noi. Rezultatul este o pro- mînt, pentru a ref ace rezervele.
fundă clarificare a problemei energetice în to- Indiferent dacă sfîrşitul va interveni sub
talitatea ei.
forma unui gîlgîit final sau, mai probabil, sub
După cum am văzut mai înainte, baza energe- forma unei succesiuni de penurii, care vor pro-
tică a celui de Al Doilea Val s-a întemeiat pe voca o destabilizare uluitoare, supraabundenţe
neregenerabilitate, s-a alimentat din zăcăminte temporare şi penurii încă mai acute, era petro-
182
m
îului apune. O ştiu iranienii. O ştiu kuweitienii, bioxidului de carbon din atmosferă) şi o de-
nigerienii şi venezuelenii. O ştiu arabii saudiţi vastare a pământului însuşi. Chiar dacă aceste
— şi de aoeea se grăbesc să clâdească o economie riscuri ar fi acceptate ca necesare în deceniile
bazată pe altceva decît pe veniturile din petrol. următoare, cărbunele nu poate fi introdus în
O ştiu companiile petroliere — şi de aceea se rezervorul unui automobil şi nici nu poate efec-
luptă să-şi diversifice producţia, renunţînd la tua multe din operaţiile pe care le execută acum
petrol. (Nu de mult, preşedintele unei companii petrolul sau gazele. Instalaţiile de gazeificare
petroliere mi-a spus la un dineu la Tokyo că, sau lichefiere a cărbunelui reclamă cantităţi
după părerea sa, uriaşii petrolului Vor deveni uriaşe de capital şi apă (din care mare parte este
dinozauri industriali, aşa cum au devenit căile necesară agriculturii) şi sînt atît de ineficiente şi
ferate. Limita de timp pe care o fixa el pentru costisitoare, încît nu pot fi considerate decît
acest proces este uluitor de scurtă — ani, nu nişte expediente scumpe, diversioniste şi cu
deeenii.) totul trecătoare.
Totuşi, discuţia referitoare la epuizarea re- în stadiul actual de dezvoltare, tehnologia
surselor nu prea are rost. Deoarece în lumea nucleară ridică probleme şi mai formidabile.
aetuală, preţul, nu rezervele, exercită influenţa Reactoarele convenţionale se bazează pe uraniu,
cea mai directă şi mai importantă. Iar în această un alt combustibil epuizabil, şi reelamă masuri
privinţă, realitatea nu face decît să întărească de siguranţă extrem de costisitoare — fără cer-
aceeaşi coneluzie. titudinea că riscurile vor fi efectiv eliminate.
In cîteva decenii, energia poate deveni din nou Nimeni nu a rezolvat în mod satisfăcător pro-
abundentă şi ieftină ca urmare a unor realizări blema depozitării deşeurilor nucleare, iar costul
tehnice uimitoare sau a unor oscilaţii economice. centralelor nucleare este atît de ridicat, încît
Orice s-ar întîmpla însă, preţul relativ al petro- pînă acum au fost absolut necesare subvenţii
lului va continua probabil să crească, deoarece guvernamentale pentru ca energia atomică să
sîntem nevoiţi să săpăm la adîncimi din ce în ce fie cît de cît competitivă cu alte surse.
mai mari, să explorăm regiuni mai îndepărtate Reactoarele regeneratoare cu neutroni rapizi
şi să intrăm în competiţie cu mai mulţi cumpă- reprezintă o categorie aparte. Deşi sînt deseori
rători/'Fără nici o legătură cu Organizaţia Ţări- prezentate publicului neavizat ca nişte „perpe-
lor Exportatoare de Petrol, în ultimii cinci ani tuum mobile", deoarece plutoniul pe care-1 eli-
s-a produs o cotitură istorieă : în ciuda unor mină poate fi folosit drept combustibil, şi ele
descoperiri masive ca cele din Mexic, în ciuda sînt în ultimă instanţă dependente de rezervele
creşterii abrupte a preţurilor, rezervele reale, mici şi neregenerabile de uraniu existente în
confirmate şi exploatabile de ţiţei s-au redus, nu lume. în afara faptului că sînt foarte centrali-
au crescut — inversînd o tendinţă care persistase zate, incredibil de scumpe, capricioase şi pericu-
timp de decenii. O dovadă în plus, dacă mai este loase^ele măresc riscurile unui război nuclear şi
necesară, că era petrolului se apropie de sfîrşit. ale intrării materialului nuclear pe mîna tero-
Intre timp, cărbunele, care a furnizat aproape riştilor.
în întregime uTtîma-trelme din totalul mondial / Toate a'cestea nu înseamnă însă că vom fi
de energie, se găseşte în cantităţi mari, cu toate I I aruncaţi înapoi în evul mediu, ori că progresul
că şi el se va epuiza la un moment dat. Dar o ., 1 economje este imposibil în viitor. Dar înseamnă
extindere masivă a utilizării cărbunelui implică
răspîndirea aerului poluat, un eventual pericol / cu siguranţă că am ajuns la capătul unei direcţii
pentru clima terestră (din cauza creşterii ! de dezvoltare şi că trebuie să pornim într-alta.
185
184
înseamnă că baza energeticâ a celui de Al buie să caute alternative vechiului sistem ener-
Doilea Val nu mai poate fi menţinută. getic. Căutarea s-a accelerat şi acum sînt dedi-
într-adevăr, există încă un motiv, şi mai pu- cate acestei probleme vaste resurse de bani şi
ternic, pentru care lumea trebuie să treacă şi va imaginaţie. Rezultatul este că se studiază atent
trece la o bază energetică cu totul nouă. Căci multe posibilităţi uimitoare. Dacă tranziţia de la
orice bază energetieă, a unui sat ori a unei eco- o bază energetică la următoarea va fi desigur
nomii industriale, trebuie să fie adaptată nive- întunecată de răsturnări economice şi de altă
lului tehnic al societăţii respective, naturii pro- natură, ea va prezenta însă şi un aspect pozitiv.
ducţiei, repartiţiei pieţelor şi populaţiei şi multor Niciodată în istorie nu s-a aplecat cu atîta pa-
altor factori. siune un n u m ă r atît de mare de oameni asupra
Crearea bazei energetice a celui de Al Doilea cercetării energetice şi niciodată nu am avut în
Val s-a asociat cu înaintarea societăţii spre un faţa noastră atîtea posibilităţi noi şi interesante.
stadiu cu totul nou de dezvoltare tehnică. Fără Evident, în momentul de faţă nu putem şti ce
îndoială, combustibilii fosili a u accelerat pro- combinaţii de tehnologii se vor dovedi mai folo-
gresul tehnic, dar inversul este tot atît de ade- sitoare şi în care scopuri, dar este cert că vom
vărat. Inventarea unei tehnici brutale, setoase dispune de o uluitoare varietate de utilaje şi
de energie, în timpul erei industriale a stimulat combustibili, căci tot mai multe proiecte ieşite
exploatarea tot mai rapidă a combustibililor din comun vor deveni aplicabile din punct de
fosili. Dezvoltarea industriei de automobile, de vedere economic pe măsură ce va creşte preţul
exemplu, a provocat o expansiune atît d e mare petrolului.
a industriei petroliere, încît la un moment dat
aceasta a fost practic o anexă a oraşului Detroit. Aceste proiecte merg de la bateriile fotovol-
în cuvintele lui Donald E. Carr, fost director al taice, care transformă lumina solară în electrici-
cercetărilor la o companie petrolieră şi autor al tate (tehnologie cercetată în prezent de Texas
volumului Energy and the Earth Machine, in- Tnstruments, Solarex, Energy Conversion Devi-
dustria petrolieră a devenit „sclava unui singur ces şi multe alte firme), la un plan sovietic de
tip de motor cu ardere internă". plasare în tropopauză a unor baloane purtătoare
de generatoare eoliene, de la care electricitatea
Acum ne aflăm iarăşi în pragul unui salt teh- va fi transmisă pe pămînt prin cabluri. Oraşul
nic istoric, iar noul sistem de producţie pe cale New York a încheiat cu o firmă particulară un
de apariţie va necesita o restructurare radicală contract pentru arderea deşeurilor menajere
a întregii industrii energetice — chiar dacă drept combustibil, iar Insulele Filipine îşi con-
OPEC şi-ar strînge cortul şi ar pleca pe ne- struiesc centrale pentru producerea electricităţii
simţite. din deşeuri de nuci de cocos. Italia, Islanda şi
Faptul important care se trece cu vederea este Noua Zeelandă produc deja electricitate din
acela că problema energiei nu se referă doar la surse geotermice, valorificînd căldura pămîntu-
cantitate, ci şi la structură. Avem nevoie nu lui, iar o platformă plutitoare cîntărind 500 tone
numai de o anumită cantitate de energie, ci şi în largul insulei japoneze Honshu obţine electri-
de energie livrată în forme variate, în locuri di- citate din forţa valurilor. Instalaţii de încălzire
ferite (şi care se schimbă), în diverse momente solară răsar pe acoperişuri în toată lumea ;
ale zilei, nopţii şi anului şi pentru scopuri neîn- Compania Edison din California de Sud con-
chipuite. struieşte un „turn energetic", care va capta
Aceasta, nu doar deciziile luate de OPEC în energia solară cu ajutorul unor oglinzi coman-
legătură cu preţurile, explică d e ce lumea tre- date de calculatoare, o va dirija asupra unui turn
186 187
conţinînd un cazan cu abur şi va produce elec- vom accelera foarte puternic crearea bazei ener-
tricitate pentru clienţi permanenţi. La Stuttgart, getice a celui de Al Treilea Val.
în R.F.G., un autobuz cu hidrogen, construit de Această bază nouă va avea caracteristiei foarte
Daimler-Benz, a circulat pe străzile oraşului, iar diferite de cele din Al Doilea Val. Mare parte
inginerii de la Lockheed-California lucrează la din ea va proveni din surse inepuizabile, regene-
un avion cu hidrogen. Sînt explorate atît de rabile. în loc să depindă de combustibili foarte
multe căi, încît nu pot fi menţionate într-un concentraţi, se va aproviziona dintr-o varietate
spaţiu restrîns. de surse larg răspîndite. In loc să folosească în-
tr-o măsură atît de mare tehnologii puternic
Asocierea unor tehnologii noi de producere a centralizate, va asocia producţia centralizată cu
electricităţii cu modalităţi noi de înmagazinare cea descentralizată. Şi în loc să se bazeze pe
şi transmitere a energiei deschide perspective şi cîteva metode şi surse, ceea ce este riscant, se va
mai vaste. General Motors a anunţat realizarea diversifica imens. Iar această diversitate va scă-
unui acumulator nou, mai eficient, pentru auto- dea risipa, deoarece ne va permite să adaptăm
mobilele electrice. Cercetători de la NASA au tipurile de energie produsă şi calitatea ei la ne-
pus la punct un sistem de înmagazinare, denu- cesităţile din ce în ce mai variate.
mit „Redox", care, socotesc ei, va putea fi pro- Pe seurt, ni se conturează acum pentru prima
dus la o treime din costul acumulatoarelor cla- oară o bază energetică care va funcţiona pe
sice, cu plumb şi acid. Pentru un viitor ceva principii aproape diametral opuse celor din ulti-
mai îndepărtat se studiază supraconductibilita- mii trei sute de ani. Este de asemenea clar că
tea şi chiar — dincolo de marginile ştiinţei „res- baza energetică a celui de Al Treilea Val nu se
pectabile" — undele tesla * ca mijloace de va realiza fără o luptă aprigă.
transmitere a energiei cu pierderi minime.
In războiul de idei şi de bani care a şi izbucnit
Dacă majoritatea acestor tehnologii se află în toate ţările cu o tehnică înaltă, se pot distinge
încă în stadiul iniţial de dezvoltare şi dacă multe trei, nu numai doi, adversari. în primul rînd,
se vor dovedi, desigur, inutilizabile, altele sînt sînt cei legaţi prin interese economico-financiare
în preajma aplicării pe scară comercială sau vor de vechea bază energetică a celui de Al Doilea
fi în această situaţie peste 10—20 de ani. De cea Val. Aceştia reclamă surse de energie şi tehno-
mai mare importanţă este faptul, neglijat de logii clasice — cărbuni, petrol, gaze naturale,
obicei, că deseori marile progrese nu se datoresc energie nucleară şi diversele lor transformări.
unei singure tehnologii, ci alăturării sau combi- Se luptă de fapt pentru prelungirea „statu-
nării cîtorva, acţiuni în care imaginaţia joacă quo"-ului din Al Doilea Val. Şi, fiind bine insta-
un mare rol. Astfel, pile fotovoltaice solare ar late în companii petroliere, servicii publice, co-
putea fi folosite pentru producerea electricităţii misii nucleare, societăţi miniere şi sindicatele
care, la rîndul ei, ar fi utilizată pentru a elibera respective, forţele celui de Al Doilea Val par să
din apă hidrogen cu care să se alimenteze auto- deţină poziţiile conducătoare, inatacabile.
mobilele. Astăzi ne aflăm încă în etapa premer-
gătoare lansării, dar cînd vom începe să combi- în schimb, cei care sînt în favoarea promo-
năm numeroasele tehnologii noi, numărul vării bazei energetice a celui de Al Treilea
opţiunilor superioare va creşte exponenţial şi Val — consumatori, specialişti în studiul me-
diului înconjurător, cercetători ştiinţifici şi în-
treprinzători din industriile de vîrf, împreună
* Fluxul magnetic. Denumirea de mai sus vine de cu aliaţii lor — par neuniţi, lipsiţi de mijloace
la Nikola Tesla (1856—1943), om de stiinţă american financiare şi deseori nepricepuţi în politică. Pro-
de origine iugoslavă. — Nota trad.
188 189
pagandiştii celui de Al Doilea Val îi prezintă pentru resursele sale actionează împotriva lor.
sistematic drept nişte naivi, străini de realităţile în rezumat, deşi reactoarele nucleare sau
economice şi orbiţi de tehnici fără valoare prac- instalaţiile de gazeificare ori de lichefiere a căr-
tică. bunelui şi alte tehnologii pot părea avansate sau
Mai regretabil însă este faptul că susţinătorii adecvate pentru viitor, deci progresiste, ele sînt,
celui de Al Treilea Val sînt confundaţi cu aripa de fapt, artefacte ale celui de Al Doilea Val prins
zgomotoasă a ceea ce am putea numi forţele în propriile-i contradicţii distrugătoare. Unele
Primului Val — oameni care nu cer realizarea din ele pot fi expediente necesare un timp, dar
unui sistem energetic nou, mai inteligent, fun- sînt esenţialmente retrograde. La fel, deşi forţele
damentat ştiinţifie şi care să funcţioneze, ci r e - celui d e Al Doilea Val pot pârea puternice şi
venirea la trecutul preindustrial. în forma ex- criticii lor din Al Treilea Val slabi, ar fi o ne-
tremă, politica lor ar elimina cea mai mare parte bunie să se mizeze prea mult pe trecut. Pro-
a tehnicii, ar reduce mobilitatea demografică, blema reală nu este dacă baza energetică a celui
ar face ca oraşele să-şi piardă vitalitatea şi să de Al Doilea Val va fi abolită şi înlocuită cu una
moară şi ar impune o cultură ascetică în numele nouă, ci cît de curînd se va produce aceasta. Căci
conservării resurselor. lupta pentru energie este indisolubil legată de
Comasînd aceste două grupuri, promotorii in- o altă schimbare tot atît de profundă : răstur-
tereselor celui de Al Doilea Val, specialiştii în narea tehnicii celui de Al Doilea Val.
relaţiile cu publicul şi politicienii măresc confu-
zia opiniei publice şi obligă forţele celui de Al
Treilea Val să se menţină în defensivă. Uneltele viitorului
Totuşi, susţinătorii politicilor primelor două Cărbunii, căile ferate, textilele, otelul, auto-
valuri nu pot cîştiga. Cei dintîi urmăresc o hi- mobilele, cauciucul şi construcţia de maşini au
meră, iar ceilalţi încearcă să menţină o bază fost industriile clasice ale celui de Al Doilea Val.
energetică ale cărei probleme sînt insolubile. Bazate pe principii electromecanice simple, ele
Costul mereu crescînd al combustibililor ac- foloseau cantităţi mari de energie, eliminau can-
ţionează puternic împotriva cercurilor care fa- tităţi uriaşe de deşeuri şi poluanti şi se caracte-
vorizează Al Doilea Val. Investiţiile imense rizau prin cicluri de producţie lungi, o slabă
necesare pentru tehnologiile energetice ac- calificare a mîinii de lucru, muncă repetitivă,
ţionează împotriva lor. Faptul că metodele ca- produse standardizate şi o conducere puternic
racteristice celui de Al Doilea Val reclamă can- centralizată.
tităţi mari de energie primară pentru obţinerea De pe la mijlocul anilor '50 a devenit tot mai
unor creşteri relativ mici de energie „netă" ac- vizibil că aceste industrii erau înapoiate şi pe
ţionează împotriva lor. Problemele din ce în ce cale de dispariţie în ţările industriale. In Statele
mai complicate pe care le ridică poluarea acţio- Unite, de exemplu, între 1965 şi 1974, mîna de
nează împotriva lor. Pericolul nuclear acţio- lucru a crescut cu 21 la sută, pe cînd locurile de
nează împotriva lor. Miile de oameni care nu se muncă din industria textilă au crescut doar cu
dau înlături, în numeroase ţări, să se lupte cu 6 la sută, iar cele din industria siderurgică au
poliţia p e n t m a opri instalarea de reactoare nu- scăzut cu 10 la sută. O situaţie similară s-a
cleare, deschiderea de exploatări miniere la zi constatat în Suedia, Cehoslovacia, Japonia şi alte
sau construirea de uzine electrice uriaşe acţio- ţări aparţinînd celui de Al Doilea Val.
nează împotriva lor. Nepotolita sete de energie Pe măsură ce aceste industrii învechite a u fost
a lumii neindustriale şi de preţuri mai mari transferate în ţările „în curs de dezvoltare",
190 191
unde mîna de lucru era mai ieftină şi tehnica construit o bază tehnică avansată, în tirrp ce re-
mai puţin avansată, influenţa lor socială a în- giuni industriale mai vechi din nord-est sau din
ceput să scadă şi s-au ridicat o serie de industrii jurul Marilor Lacuri a u început să lîncezească şi
noi, dinamice, care le-au luat locul. au ajuns în pragul falimentului. Criza prelungită
Noile industrii se deosebeau considerabil de a oraşului New York a reflectat această răstur-
predecesoarele lor în mai multe privinţe : nu nare în tehnică. Acelaşi lucru se poate spune
mai erau în special eleetromecanice şi nu se mai despre stagnarea Lorenei, centrul siderurgic al
bazau pe ştiinţele clasice din epoca celui de Al Franţei şi, la un alt nivel, despre eşecul socialis-
Doilea Val. Ele s-au nâseut din progresele rapide mului britanic. După sfîrşitul celui de-al doilea
făcute într-o serie de discipline ştiinţifice aflate război mondial, guvernul laburist a spus că va
într-un stadiu rudimentar sau chiar inexistente pune mîna pe „vîrfurile" industriei, ceea ce a
cu 25 de ani mai înainte : electronica cuantică, şi făcut. Dar industriile pe care le-a naţionalizat
teoria informaţiei, biologia moleculară, oceano- au fost cărbunele, căile ferate şi oţeiul, adică
logia, nucleonica, ecologia şi ştiinţele spaţiale. tocmai cele ocolite de revoluţia tehnică : vîrfu-
Datorită lor, am putut depăşi limitele de timp şi rile trecutului.
spaţiu mai grosolane din industria celui de Al Regiunile ori sectoarele economice bazate pe
Doilea Val, ajungînd să mînuim, după cum r e - industriile celui de Al Treilea Val au înflorit ;
marcă fizicianul sovietic B. G. Kuzneţov, „spaţii cele bazate pe industriile din Al Doilea Val au
foarte mici (cum este raza unui nucleu atomic, stagnat. Dar tranziţia abia a început. în prezent,
respectiv 10~ 1 3 centimetri) şi intervale de timp multe guverne caută să accelereze această schim-
de ordinul a 10 _ 2 3 secunde". bare structurală, atenuînd în acelaşi timp difi-
Din aceste ştiinţe noi şi din capacitatea noastră cultăţile tranzitiei. Planificatorii japonezi din
incomparabil mai mare de folosire a rezultate- Ministerul Industriei şi Comertului Internaţio-
lor lor s-au năseut noile industrii : calculatoa- nal studiază tehnologii noi pentru viitoarele in-
rele electronice şi prelucrarea datelor, construc- dustrii ale serviciilor. Cancelarul Germaniei Fe-
ţiile aerospaţiale, produsele petrochimice com- derale Helmut Schmidt şi oonsilierii săi vorbesc
plexe, semiconductorii, comunicaţiile avansate despre Strukturpolitik şi contează pe Banca Eu-
şi zeci de altele. ropeană de Investitii pentru a abandona in-
în Statele Unite, unde trecerea de la tehnolo- dustriile tradiţionale de producţie în serie.
giile celui de Al Doilea Val la cele care anunţă In prezent, patru grupuri de industrii înrudite
Al Treilea Val a început cel mai devreme — cam sînt gata să se dezvolte şi vor deveni probabil
prin mijlocul deceniului al şaselea — vechi r e - temelia industrială a celui de Al Treilea Val, an-
giuni industriale ca Valea Merrimack din Noua trenînd modificări de primă importanţă ale po-
Anglie au decăzut, în timp ce zone ca Autostrada tenţialului economic şi ale poziţiei sociale şi po-
128 de lîngă Boston sau „Valea Siliciului" din litice.
California au ieşit în prim plan, vilele de la mar- Electronica şi calculatoarele electronice consti-
ginea lor umplîndu-se cu specialişti în fizica so- tuie unul din aceste grupuri. îndustria electro-
lidelor, ingineria sistemelor, inteligenţa artifi- nică, intrată relativ recent în arena mondială,
cială şi chimia polimerilor. înregistrează vînzări anuale de peste 100 mi-
S-ar putea urmări transferul de locuri de liarde dolari şi se prevede că va ajunge la 325
muncă şi bunăstare după transferul de tehnică. sau chiar la 400 miliarde pe la finele anilor '80.
Astfel, statele din „Centura soarelui", care au Ea va fi atunci a patra industrie din lume ca
beneficiat de contracte militare importante, şi-au mărime, după oţel, automobile şi produsele chi-
192 193
mice. Viteza cu care s-au răspîndit calculatoa- industrii ne duc spre procese şi produse care
rele este atît de binecunoscută încît nu mai c sînt extrem de modeste în materie de energie.
nevoie să insistăm asupra ei. Costul de fabricaţie Sistemele telefonice ale celui de Al Doilea Val,
a scăzut atît de mult, iar capacitatea lor a cres- de exemplu, necesitau adevărate mine de cupru
cut atît de spectaculos încît, după revista Com- sub străzile oraşelor — kilometri şi kilometri de
puterworld, „daeă industria de automobile ar fi cabluri, conducte, relee şi conexiuni. Sîntem
realizat ce a realizat industria calculatoarelor în acum pe cale de a trece la sistemele de fibre
ultimii 30 de ani, un Rolls-Royce ar costa 2,50 optice, în care mesajele sînt transmise prin fibre
dolari şi ar consuma un galon la 2 000 000 mile". conductoare de lumină de grosimea firului de
Minicalculatoare ieftine sînt acum pe punctul păr. Implicaţiile energetice ale acestei tranziţii
de a invada casele americanilor. în iunie 1979, sînt ameţitoare : fabricarea fibrei optice nece-
aproximativ o sută de firme fabricau deja calcu- aită aproximativ o miime din energia consumată
latoare casnice. Printre ele se aflau uriaşi ca pentru a extrage, topi şi prelucra aceeaşi lun-
Texas Instruments, iar lanţuri de magazine ca gime de sîrmă de cupru. Din tona de cărbune
Sears şi Montgomery Ward erau gata să adauge necesară pentru a produce 90 mile de sîrmă de
calculatoare la articolele lor de menaj. ,,în cu- cupru se pot obţine 80 000 mile de fibră !
rînd — declara un comereiant de microcalcula- Introducerea fizicii solidelor în electronică
toare din Dallas — fiecare locuinţă va avea un merge în aceeaşi direcţie ; fiecare pas înainte
caleulator, care va fi tot atît de obişnuit ca aduce componente care consumă cantităţi din ce
W.C.-ul". în ce mai mici de energie. La IBM, ultimele
Conectate cu băncile, magazinele, autorităţile, realizări în tehnologia L.S.I. (Large Scale Inte-
casele vecinilor şi locul de muncă, asemenea cal- gration) * includ componente activate de numai
culatoare sînt menite să transforme nu numai 50 microwaţi.
activitatea economică, de la producţie la vîn- Această trăsătură a revoluţiei electronice arată
zarea cu amănuntul, ci şi natura muncii şi chiar că una din cele mai eficiente strategii de con-
structura familiei. servare a energiei pentru economiile cu o teh-
La fel cu industria calculatoarelor, de care nică înaltă şi cu necesităţi mari de energie ar
este legată printr-un cordon ombilical, jndustria putea fi înlocuirea rapidă a industriilor tipice
electronică a cunoscut şi ea o dezvoltare explo- celui de Al Doilea Val, mari consumatoare de
zivă. Consumatorii a u fost inundaţi cu calcula- energie, cu industrii ale celui de Al Treilea Val,
toare de mînă, ceasuri cu diode şi jocuri pe modeste în această privinţă.
ecrane TV. Totuşi, acestea nu ne dau decît o în general, revista Science are dreptate cînd
vagă idee despre ce va urma : sensori minusculi spune : ,,Se prea poate ca activitatea economică
şi ieftini care vor culege date despre vreme şi a ţării să fie substanţial modificată" de explozia
sol în agricultură, instrumente medicale infini- din electronică. „într-adevăr, probabil că reali-
tesimale introduse în îmbrăcămintea obişnuită, tatea va depăşi imaginaţia în ce priveşte ritmul
pentru a supraveghea bătăile inimii sau gradul de introducere a unor aplicaţii noi şi adesea ne-
d'3 stresare al purtătorului, acestea şi o mulţime aşteptate din electronică".
de alte aplicaţii ale electronicii se anunţă pentru
foarte curînd. Explozia din electronică nu este însă decît un
pas în direcţia unei tehnosfere cu totul noi.
în plus, înaintarea către industriile celui de
Al Treilea Val va fi puternic accelerată de criza * Integrare pe scară mare — tenmen tJfcj microelec-
energetică, în măsura în care multe din aceste tronică. — Nota trad.
194 195
spaţiu, exemplarele obţinute pe Pămînt par
Maşini pe orbită primitive, Urochinaza, o substanţă care dizolvă
Cam acelaşi lucru se poate spune şi despre cheagurile de sînge şi este necesară bolnavilor
expediţiile noastre în spaţiul extraterestru şi de anumite boii sanguine, costă acum 2 500
în adîncul oceanelor, domenii în care depăşirea dolari doza. După Jesco von Puttkamer, şeful
tehnologiilor clasice din Al Doilea Val este şi studiilor de industrializare spaţială de la NASA,
mai izbitoare. fabricarea urochinazei în spaţiu ar reduce cos-
Jndustria_spaţială constituie un al doilea grup tul ei la mai puţin de o cincime din cel actual.
din tehnosfera pe cale de formare. în ciuda Dar şi mai importante sînt produsele complet
întîrzierilor, se prea poate ca în curînd cinci noi, care nici n u pot fi obţinute pe Pămînt
navete spaţiale să transporte săptămînal mărfuri oricît s-ar cheltui pentru ele. TRW, o companie
şi călători între Pămînt şi spaţiul extraterestru. aerospaţială şi electronică, a identificat 400 de
Efectul acestei realizări este încă subestimat de aliaje diferite care nu pot fi i'abricate pe
marele public, dar multe companii din Statele Pămînt din cauza atracţiei gravitaţionale. în
Unite şi Europa consideră „domeniul înălţimi- acelaşi timp, General Electric a trecut la
lor" drept sursa următoarei revoluţii în tehnica proiectarea unui cuptor spaţial. Daimler-Benz
de vîrf şi acţionează în consecinţă. şi M.A.N. din R.F.Germania sînt preocupaţi dc
Grumman şi Boeing lucrează la sateliţi şi fabricarea rulmenţilor în spaţiu, iar Agenţia
platforme spaţiale pentru producerea de ener- Spaţială Europeană şi diverse firme, printre
gie. După Business Week, alte „industrii încep care British Aircraft Corporation, proiectează
abia acum să-şi dea seama ce ar putea în- utilaie şi produse menite să valorifice spaţiul
semna staţiile orbitale pentru ele — uzine de din punct de vedere economic. Business
fabricare şi prelucrare a unor produse care Week scrie că „asemenea perspective nu sînt
merg de la semiconductori la medicamente... ştiinţifico-fantastice şi un n u m ă r crescînd de
Multe materiale folosite în tehnica de vîrf firme se ocupă de ele cu cea mai mare seriozi-
necesită o manipulare delicată, controlată, iar tate".
forţa gravitaţiei poate constitui un impedi- Tot atît de serioşi şi chiar mai zeloşi sînt
ment... în spaţiu, nu există gravitaţie care să partizanii planului lansat de dr. Gerard O'Neill
complice lucrurile, nu sînt necesare containere, pentru crearea unor oraşe spaţiale. O'Neill,
iar mînuirea substanţelor toxice sau puternic fizician la Princeton, duce o neobosită acţiune
reactive nu pune probleme. Există, în schimb, de informare a publicului cu privire la posibili-
u n stoc inepuizabil de vid, precum şi tempera- tăţile de construire a unor foarte mari comuni-
turi supraînalte şi excesiv de joase". tăţi în spaţiu — platforme sau insule cu o
în consecinţă, „producţia spaţială" a devenit populaţie de mii de locuitori — şi este susţinut
cu entuziasm de NASA, guvernatorul Cali-
un subiect mult discutat printre oamenii de
forniei (stat a cărui economie depinde în mare
ştiinţă, inginerii şi cadrele de conducere din măsură de acest domeniu de activitate) şi, ceea
tehnica de vîrf. McDonnell Douglas oferă ce este mai surprtnzător, de u n grup de foşti
firmelor farmaceutice o instalaţie care, montată hippies îndrăzneţi, în frunte cu Stewart Brand,
într-o navetă spaţială, va separa enzime rare autorul lucrării Whole Earth Catalog.
din celulele umane. Fabricanţi de sticlă studiază
Ideea iui O'Neill este construirea unui oraş în
modalităţi de obţinere în spaţiu a materialelor
spaţiu, bucată cu bucată, din materiale extrase
pentru lasere şi fibre optice. în comparaţie cu de pe Lună sau alt corp ceresc. Un coleg de-al
monocristalele semiconductoare produse în
197
196
său, dr. Brian O'Leary, studiază posibilităţile da între timp, extinderea forajului petrolifer în
exploatare a asteroizilor Apollo şi Amor. larg a eclipsat posibilitatea de a „creşte ulei"
Conferinţe organizate periodic la Princeton în mare. Dr. Lawrence Raymond de la Battelle
reunesc specialişti de la NASA, General Electric, Memorial Institute a demonstrat că se pot
agenţiile pentru energie din S.U.A. şi alte produce alge cu un conţinut ridicat de ulei şi
instituţii interesate pentru un schimb de actualmente se fac eforturi pentru rentabi-
comunicări despre prelucrarea chimică a mine- lizarea procesului.
ralelor de pe Lună şi alte corpuri extraterestre Oceanele oferă de asemenea o imensă gamă
şi despre proiectarea şi construirea u n o r h a b i - de minerale, de la cupru, zinc şi cositor, la
tate spaţiale şi sisteme ecologice închise. argint, aur, platină şi, chiar mai important,
Asocierea electronicii avansate cu un program fosfaţi, din care se pot produce îngrăsăminte
spaţial care depăseşte posibilităţile de produc- pentru agricultura de pe uscat. Companiile
ţie terestră antrenează tehnosfera într-un stadiu miniere privesc spre apele calde ale Mării Roşii
nou, neîngrădit de considerentele celui de Al care, conform estimaţiilor, conţin rezerve de
Doilea Val. zinc, argint, cupru, plumb şi aur în valoare
totală de 3,4 miliarde de dolari. Circa 100 de
în adîncuri firme, printre care se află şi unele din cele mai
mari din lume, se pregătesc să extragă de pe
Pătrunderea în adîncurile oceanelor este o fundul mării nodulii de mangan de forma
imagine în oglindă a ieşirii în spaţiul extra- cartofilor. (Aceştia sînt o resursă care se r e -
terestru şi pune bazele celui de-al treilea grup înnoieşte, căci se formează în ritmul de 6—10
de industrii care vor constitui probabil un milioane tone pe an într-o singură zonă bine
element major al noii tehnosfere. Primul Val identificată la sud de Hawaii.)
de schimbare socială de importanţă istorică s-a în prezent, patru consorţii internaţionale
produs pe Pămînt cînd strămoşii noştri au pregătesc începerea lucrărilor de exploatare
încetat să-şi obţină hrana prin cules şi vînătoare oceanică pe la mijlocul acestui deceniu cu
şi au trecut la domesticirea animalelor şi culti- investiţii de ordinul miliardelor de dolari. Unul
varea solului. în prezent ne aflăm exact în ace- din ele reuneşte 23 companii japoneze, grupul
laşi stadiu în relaţiile noastre cu oceanul. AMR din R.F.Germania şi filiala din Statele
într-o lume flămîndă, oceanul poate contribui Unite a firmei canadiene International Nickel.
la rezolvarea problemei alimentaţiei. Cultivat în al doilea s-au asociat Union Miniere din
şi exploatat corect, el ne oferă un stoc realmente Belgia cu United States Steel şi Sun Company.
inepuizabil de proteine, devenite stringent La a treia acţiune • colaborează Noranda din
necesare. Pescuitul comercial practicat acum, Canada cu Mitsubishi din Japonia, Rio Tinto
care este puternic industrializat — nave-fabrică Zinc şi Consolidated Gold Fields din Regatul
străbat mările în lung şi în lat —, provoacă Unit. în fine, Lockheed şi grupul Royal Dutch
ravagii şi ameninţă cu dispariţia totală a multor Shell au constituit al patrulea consorţiu. Se
forme de viaţă marină. în schimb, „acvacultura" asteaptă, spune Financial Times din Londra, ca
— creşterea peştilor împreună cu recoltatul aceste eforturi să „revoluţioneze activitatea
plantelor marine — practicată inteligent ar mondială de exploatare a mineralelor superi-
putea reduce imens criza alimentară mondială oare".
fără să prejudicieze fragila biosferă de care în afară de aceasta, firma de produse
depinde viaţa noastră a tuturor.
farmaceutice Hoffmann-La Roche prospectează
198 199
pe tăcute mările în vederea unor noi medica- coloniştilor din Vestul de altădată, stau aliniate
mente ca, de exemplu, antifungice, antalgice, aşteptînd semnalul de pornire pentru a-şi
coagulante şi mijloace de diagnostic. delimita mari suprafeţe din fundul oceanului".
Cînd aceste tehnologii vor fi puse la punct, Aoeasta explică şi de ce ţările neindustriale se
vom asista probabil la construirea unor „sate luptă pentru ca resursele din oceane să fie
acvatice" submarine sau semisubmarine şi a declarate proprietate comună a speciei umane,
unor fabrici plutitoare. Deoarece nu necesită nu numai a naţiunilor bogate.
cheltuieli pentru achiziţionarea terenului (cel Dacă n u considerăm aceste fenomene in-
puţin în prezent) şi îşi pot procura energie ieftină dependente unele de altele, ci legate între ele
pe loc din surse oceanice (vînt, curenţi termici şi potenţîndu-se reciproc, fiecare realizare
sau maree), aceste construcţii pot fi competitive tehnică sau ştiinţifică accelerînd altele, devine
cu cele de pe uscat. limpede că nu mai avem de-a face cu nivelul
Revista de speciaiitate Marine Policy con- tehnic pe care se baza Al Doilea Val. Mergem
chide că „tehnologia platformelor plutitoare spre un sistem energetic complet nou şi spre
oceanice pare destul de ieftină şi de simplă pen- un sisterri tehnic complet nou.
tru a fi la îndemîna majorităţii ţărilor lumii, ca Totuşi, aceste exemple sînt mărunte faţă de
şi a numeroase firme şi grupuri de cetăţeni. în cutremurul tehnic care zguduie laboratoarele
prezent pare probabil că primele oraşe pluti- de biologie moleculară. Industria biologică va
toare vor fi construite de ţările industriale constitui al patrulea grup de industrii din
aglomerate pentru a asigura locuinţe popula- economia de mîine şi s-ar putea ca ea să aibă
ţiei... Societăţile multinaţionale le pot concepe cea mai mare influenţă *.
drept capete de linie mobile pentru activităţile
lor comerciale sau drept nave-fabrică. Compa- Industria genelor
niile de produse alimentare pot construi oraşe
plutitoare pentru a ei'ectua lucrări de acva-. Avînd în vedere că datele din genetică se
cultură... Corporaţiile care vor să scape de plata dublează la fiecare doi ani şi că în mecanica
impozitelor sau aventurierii care caută noi genelor se lucrează febril, revista New Scien-
stiluri de viaţă îşi pot construi oraşe plutitoare tist scrie : „Ingineria genetică a trecut prin-
pe care să le declare state noi. Oraşele plutitoare
* In Şocul viitorului unde, cu rnulţi ani în urmă,
pot obţine recunoaşterea diplomatică oficială... am abordat pentru prima oară unele din aceste teme,
iar pentru minorităţile etnice pot deveni un am scris că pînă la urmă vom ajunge să „preproiectăm"
mijloc de a-şi cîştiga independenţa". corpul omenesc, să „creştem maşini", să programăm
chimic creierul, să facem copii exacte ale propriei
Progresul tehnic legat de construirea a mii noastre fiinţe prin clonare şi să creăm forme de viaţă
de platforme de foraj marin, unele ancorate de complet noi şi periculoase. „Cine va controla cercetă-
fund, dar multe amplasate dinamic cu elice, rile din acest domeniu ?", întrebam eu. „Cum vor fi
balast şi instalaţii de control al flotabilităţii, aplicate noile descoperiri ? Oare nu vom dezlănţui
grozăvii faţă de care oamenii sînt complet nepregă-
este foarte rapid şi pune bazele orasului pluti- tiţi" ?
tor şi a numeroase industrii noi aferente Unii cititori au socotit că previziunile mele sînt
acestuia. exagerate. Aceasta s-a întîmplat însă înainte de 1973
Motivele economice pentru ieşirea în larg se şi de descoperirea ADN-ului recombinant. Astăzi,
cînd revoluţia biologică se desfăşoară impetuos, ace-
înmulţesc peste tot atît de repede, încît, după leasi întrebări pline de temeri sînt puse de cetăţeni
părerea economistului D. M. Leipziger, în protesţatari, de comitete ale Congresului şi chiar de
prezent multe societăţi importante, „asemenea oameni de ştiinţă.
200 201
tr-o fază esenţială de utilare ; acum este gata clonarea pentru a realiza soldaţi care să se
să se apuce de treabă". Lordul Ritchie-Calder, lupte pentru noi ? Să recurgem la previziunea
un remarcabil comentator ştiinţific, explică : genetică pentru a elimina dinainte copiii ,.in-
„Exact aşa cum am procedat cu materialele apţi" ? Să creştem organe de rezervă astfel ca
plastice şi metalele, fabricăm în prezent ma- fiecare din noi să aibă „depuşi în cont la
teriale vii". bancă", ca să zicem aşa, rinichi, ficaţi sau plă-
Firme importante urmăresc deja aplicaţiile mîni ?
practice ale noii biologii. Ele visează să bage
Oricît de năstruşnice ar părea aceste idei,
enzime în automobile pentru a supraveghea
fiecare are susţinători (şi adversari) în lumea
gazele de eşapament şi a transmite date des-
ştiinţifică, precum şi aplicaţii practice uimi-
pre poluare unui microprocesor care va regla
toare. După cum afirmă doi critici ai ingineriei
apoi motorul. Vorbesc despre ceea ce ziarul The
genetice, .Jeremy Rifkin şi Ted Howard, în
New York Times numeşte „microbi metalo-
cartea lor Who Should Play God ?: „Probabil
fagi care ar putea fi folosiţi pentru a extrage
că ingineria genetică va fi introdusă în America
preţioasele oligometale din apa oceanelor". Au
pe scară mare, aşa cum au fost introduse liniile
şi cerut şi obţinut dreptul de a patenta forme
de asamblare, automobilele, vaccinurile, cal-
de viaţă noi. Eli Lilly, Hoffmann-La Roche,
culatoarele electronice şi toate celeialte reali-
G.D. Searle, Upjohn şi Merck, ca să nu mai vor-
zări. Ori de cîte ori o nouă descoperire gene-
bim de General Electric, sînt toate angajate în
tică va fi avantajoasă din punct de vedere co-
această cursă.
mercial, se va declara că ea corespunde unei
Critici neliniştiţi, printre care se numără nevoi a consumatorilor... şi se va crea o piaţă
mulţi oameni de ştiinţă, sînt pe bună dreptate pentru noua tehnologie". Aplicaţiile posibile
îngrijoraţi chiar de faptul că există o aseme- sînt nenumărate.
nea cursă. Ei invocă perspectiva unei „dever-
De pildă, noua biologie poate contribui la
sări de microbi", nu de petrol, care ar putea răs-
rezolvarea problemei energiei. Oamenii de
pîndi boli şi decima populaţii întregi. Crearea
ştiinţă studiază acum perspectiva utilizării unor
şi eliberarea accidentală de microbi patogeni
bacterii capabile să transforme lumina soare-
este însă numai un motiv de teamă. Oameni de
lui în energie electrochimică. Ei vorbesc des-
ştiinţă foarte serioşi şi respectabili vorbesc
pre „baterii solare biologice". Am putea crea
despre posibilităţi care depăşesc orice imagi-
forme de viaţă care să înlocuiască centralele
naţie.
nucleare ? Dacă da, nu am înlocui pericolul
Să creăm oameni cu un stomac de rumegă- unor emisiuni radioactive prin acela al unor
toare care să digere iarbă şi fîn, uşurînd ast- degajări bioactive ? '
fel problema alimentară, pentru că ne-am hrăni î n domeniul sănătăţii publice, multe boli
undeva mai jos pe lanţul alimentar? Să modi- incurabile vor putea fi desigur vindecate sau
ficăm oamenii din punct de vedere biologic preîntîmpinate, dar altele noi, poate mai grave,
pentru a-i adapta la cerinţele specifice mun- vor putea fi introduse din neatenţie sau chiar
cii — creînd de exemplu piloţi cu reacţii mai intenţionat. (Gîndiţi-vă ce ar realiza o firmă
rapide sau muncitori cu un sistem nervos dornică de cîştig dacă ar crea şi răspîndi pe
proiectat pentru munca monotonă de la liniile ascuns o boală nouă al cărei tratament s-ar afla
de asamblare ? Să eliminăm indivizii ,,infe- în mîinile ei. Chiar o boală uşoară, asemănă-
riori" şi să obţinem o „suprarasă" ? Să folosim toare cu răceala, ar putea crea o piaţă de mari
203
203
proporţii pentru terapia adecvată, aflată sub energie, mai simple şi mai ieftine, pentru de-
control monopolist.) pozitarea şi prelucrarea alimentelor. Ca şi cum
După pârerea preşedintelui firmei Cetus din ar vrea să contrabalanseze unele din înspăi-
California, pentru care lucrează mulţi geneti- mîntătoarele ei pericole, ingineria genetică nc
cieni de renume mondial, „biologia va deveni oferă posibilitatea de a pune capăt foametei.
mai importantă decît chimia" în următorii 30 In faţa acestor promisiuni strălucitoare este
de ani. Iar o declaraţie programatică oficială cazul să rămînem sceptici. Dacă însă vreunii
dată la Moscova îndeamnă la „utilizarea mai din susţinătorii agriculturii genetice au numai
largă a microorganismelor în economia naţio- pe jumătate dreptate, efectul acesteia ar putea
nală..." fi extraordinar, în ultimă instanţă modificînd,
Biologia va reduce sau va elimina petrolul din printre altele, relaţiile dintre ţările sărace şi
producţia de materiale plastice, îngrăşăminte cele bogate. Revoluţia verde a adîncit, nu a di-
chimice, îmbrăcăminte, vopsele, insecticide şi minuat, dependenta celor dintîi de cele din a
mii de alte produse. Va modifica considerabil doua categorie. Revoluţia bioagricoîă ar putea
prelucrarea lemnului, lînii şi altor produse ,,na- acţiona în sens invers.
turale". Fără îndoială, firme ca United States Este prea devreme pentru a spune cu certi-
Steel, Fiat, Hitachi, ASEA sau IBM îşi vor or- tudine cum se va dezvolta biotehnica. Dar este
ganiza servicii de biologie pe măsură ce se va prea tîrziu ca să ne întoarcem de unde am ple-
trece, în timp, de la fabricaţie la „biofabrica- cat. Nu putem ignora cunoştintele actuale.
ţie", din care va rezulta o întreagă gamă de Ceea ce putem face este să controlăm aplica-
produse inimaginabile pînă acum. Theodore J. rea lor, astfel ca să prevenim exploatarea lor
Gordon, conducătorul asociaţiei ,,The Futures pripită, să le transnaţionalizăm, să reducem la
Group", afirmă că : ,,în biologie, cînd ne vom minimum rivalitatea dintre firme, naţiuni şi
pune pe treabă, va trebui să ne gîndim de pildă cercuri ştiinţifice în tot acest domeniu înainte
la... o «cămaşă compatibilă cu ţesuturile» ori o de a fi prea tîrziu.
«saltea mamară», creată din acelaşi material ca
sînii umani", Un lucru este definitiv limpede : nu mai sîn-
Cu mult înainte, ingineria genetică va fi fo- tem închişi în cadrul electromecanic, vechi de
losită în agricultură pentru a mări resursele 300 de ani, al tehnicii caracteristice celui de Al
alimentare ale lumii. Revoluţia verde din anii Doilea Val şi abia am început să zărim întreaga
'60, căreia i s-a făcut atîta publicitate, s-a do- semnificatie a acestui fapt istoric.
vedit a fi în mare măsură o cursă pentru agri- După cum Al Doilea Val a combinat cărbu-
cultorii din lumea Primului Val, deoarece ne- nele, oţelul, electricitatea şi transportul fero-
cesita cantităţi uriaşe de îngrăşăminte chimice viar pentru a produce autovehicule şi o mie de
obţinute din petrol şi care trebuiau achiziţio-
alte bunuri care au transformat viaţa, adevă-
nate din străinătate. Viitoarea revoluţie bio-
agricolă este menită să reducă dependenţa de ratul efect al noilor schimbări nu se va simti
îngrăşămintele chimice. Ingineria genetică pînă nu vom intra în faza de asociere a noilor
anunţă culturi de mare randament, culturi care tehnologii — interconectînd calculatoarele,
vor creşte bine în sol nisipos sau sărăturat, cul- electronica, materialele noi din spa^iu şi din
turi care vor respinge insectele dăunătoare. Ea oceane cu genetica şi toate acestea cu noua bază
caută de asemenea să creeze alimente şi fibre cu energetică. Laolaltă, aceste elemente vor de-
totul noi, împreună cu metode conservatoare de clanşa un flux de inovatii mai puternic decît
204 205
toate cele pe care le-a văzut istoria omenirii. murelor, de pildă, prin declanşarea vibraţiilor
Construim o tehnosferă cu totul nouă pentru de la distantă. Dincolo de acestea se află o mul-
civilizaţia celui de Al Treilea Val. ţime de alte riscuri care vor surveni odată cu
înaintarea spre o nouă bază tehnică.
In aceste condiţii nu este surprinzător faptul
Tehnorevoltaţii că în ultimii ani s-a manifestat o rezistenţă
Date fiind proporţiile fenomenului şi impor- masivă şi aproape oarbă faţă de tehnica nouă.
tanţa lui pentru viitorul evoluţiei înseşi, este Şi în perioada de debut a celui de Al Doilea
absolut necesar să începem să-1 dirijăm. O ati- Val au existat încercări de blocare a tehnicii
tudine de distanţare şi indiferenţă ar putea fi noi. In 1663, muncitori londonezi au făcut bu-
fatală pentru noi şi copiii noştri. Căci forţa, di- căţi fierăstraiele mecanice care Le ameninţau
mensiunile şi viteza schimbării nu-şi au pere- mijloacele de trai. In 1676 ţesătorii de panglici
chea în istorie, iar în memoria noastră sînt încă şi-au distrus maşinile. în 1710 muncitori răs-
vii catastrofa iminentă de la Three Mile Island, culaţi au protestat împotriva maşinilor de tri-
tragicele prăbuşiri ale avioanelor DC-10, erup- cotat ciorapi care fuseseră introduse cu puţin
tia de ţiţei atît de greu oprită din largul coastei timp înainte. Mai tîrziu, John Kay, inventato-
Mexicului şi multe alte nenorociri tehnice. In rul navetei mobile folosite în războaiele de ţe-
faţa unor asemenea dezastre, este cazul să lă- sut, şi-a văzut casa distrusă de o mulţime fu-
săm crearea şi asocierea tehnicilor mult mai pu- rioasă şi în cele din urmă a fugit din Anglia.
ternice de mîine în seama criteriilor miuape şi Exemplul cel mai cunoscut s-a produs în 1811,
egoiste folosite în era celui de Al Doilea Val ? cînd un grup de muncitori care şi-au zis lud-
Ori de cîte ori a fost vorba de tehnologii noi diţi * au distrus maşinile textile la care lucrau
în ultimii 300 de ani, atît în ţările capitaliste, în Nottingham.
cît şi în cele socialiste, s-a pus o întrebare sim- Această opoziţie faţă de maşini s-a manifestat
plă : contribuie ele la cîştigul economic ori la însă spontan şi sporadic. După cum observă un
forţa militară ? Acest dublu criteriu nu mai este istoric, multe cazuri „au fost mai curînd un
valabil. Noile tehnologii vor trebui să treacă mijloc de constrîngere a unui patron odios decît
probe mult mai severe — ecologice şi sociale, rezultatul duşmăniei faţă de maşina însăşi".
nu numai economice şi strategice. Muncitoare şi muncitori analfabeţi, săraci, în-
Dacă studiem lista catastrofelor tehnice din fometaţi şi desperaU aveau impresia că maşina
ultimii ani publicată sub titlul „Tehnica şi le ameninţă existenţa.
şocul social" într-un raport către Fundaţia Revolta de astăzi împotriva tehnicii impe-
Naţională de Ştiinţe a Statelor Unite, consta- tuoase este diferită. Ea cuprinde o armată, în
tăm că majoritatea lor au fost produse de tehno- continuă creştere, de oameni care nu sînt defel
logii caracteristice celui de Al Doilea Val. săraci ori fără ştiintă de carte şi nici neapărat
Motivul este evident : tehnologiile celui de al împotriva tehnicii sau creşterii economice, dar
Treilea Val nu sînt încă aplicate pe scară mare. care văd în avansul tehnic necontrolat o ame-
Multe se află abia în faza iniţială. Totuşi, încă nintare la adresa lor şi a supravieţuirii gene-
de pe acum putem întrevedea pericolul smogu- rale.
lui electronic, poluării cu informaţii, luptelor din
spaţiul cosmic, pierderilor de gene, interven- * După Ned Ludd, care a distrus două războaie de
ţiilor climatice şi a ceea ce putem numi „teh- tesut aparţinînd unui patron din Leicestershire, apro-
nica de luptă ecologică" — provocarea cutre- ximativ în anul 1779. — Nota trad.

206 207
Printre ei se află fanatici care ar folosi de-
Al Doilea Val sînt interesati din punct de ve-
sigur tactica luddiţilor, dacă ar avea ocazia. Nu dere material în aplicarea iresponsabilă a teh-
e greu să ne închipuim bombardarea unui centru nicii. Ei nu iau în considerare pericolele pe
de calcul, a unui laborator de genetică ori a care le implică aceasta.
unui reactor nuclear în construcţie. Chiar mai De cealaltă parte, găsim iarăşi o categorie
uşor ne putem imagina declanşarea, în u r m a puţin numeroasă dar gălăgioasă de extremişti
unei catastrofe tehnice deosebit de cumplite, a romantici ostili tuturor tehnologiilor în afara
unei ,,vînători de vrăjitoare" împotriva oame- celor mai primitive din Primul Val. Ei sînt în
nilor de ştiinţă în halate aibe „care poartă vina iavoarea unei reîntoarceri la meşteşugurile me-
pentru cele întîmplate". Politicieni demagogi ar dievale şi munca manualâ. Aparţinînd în general
putea deveni celebri în viitor prin anchetarea burgheziei, vorbind de pe poziţiile bunăstării,
„celor zece de la Cambridge" sau a „celor şapte rezistenţa lor faţă de progresul tehnic este tot
delaOakRidge". atît de lipsită de discernămînt ca şi sprijinul
Totuşi, în prezent, majoritatea revoltaţilor acordat tehnicii de adepţii celui de Al Doilea
împotriva tehnicii nu sînt nici aruncători de Val. Ei visează o reîntoarcere la o lume pe care
bombe, nici luddiţi. Printre ei se află mii de cei mai mulţi dintre noi — şi cei mai mulţi
oameni cu studii ştiinţifice — ingineri atomişti, dintre ei — am găsi-o insuportabilă.
biochimişti, medici, igienişti şi geneticieni, pre- Aliniaţi împotriva acestor două extreme, în
cum şi milioane de cetăteni obişnuiţi. De ase- fiecare ţară se află un număr crescînd de ce-
menea, spre deosebire de luddiţi, ei sînt bine tăţeni care constituie nucleul tehnorevoltei.
organizaţi şi capabili să se exprime. Ei îşi pu- Fără s-o ştie, ei sînt agenţii celui de Al Treilea
blică propriile lor reviste de specialitate şi pro- Val. Ei nu pornesc de la tehnică, ci de la între-
pagandă. Intreprind acţiuni în justiţie şi întoc- bări dificile referitoare la caracterul societăţii
mesc proiecte de legi, postează pichete, organi- pe care o dorim în viitor. Ei recunosc că în
zează marşuri şi manifestaţii. prezent avem atît de multe posibilităţi tehnice,
Această mişcare, deseori atacată ca reacţio- încît nu le putem finanta, dezvolta şi aplica pe
nară, apartine în realitate celui de Al Treilea toate. în consecintă, ei susţin că este necesar
Val. Membrii ei sînt avangarda viitorului în- să se facă o selecţie mai atentă şi să se aleagă
tr-o luptă politică şi economică tripartită, ana- tehnologiile care servesc obiective sociale şi eco-
logul din domeniul tehnicii al disputei cu pri- logice pe termen lung. In loc să lăsăm tehnica
vire la energie, pe care am descris-o mai să ne stabilească obiectivele, spun ei, să asigu-
înainte. răm controlul social asupra principalelor direc-
Şi în acest caz găsim forţele celui de Al Doi- ţii de progres tehnic..
lea Val de o parte, adepţii reîntoarcerii la Pri- Tehnorevoltaţii nu au formulat încă un pro-
mul Val de cealaltă parte şi forţele celui de Al gram clar şi cuprinzător. Dar dacă extrapolăm
Treilea Val luptîndu-se împotriva amîndurora. ideile din numeroasele lor manifeste, cereri, de-
Forţele celui de Al Doilea Val sînt reprezentate claratii şi studii, putem descoperi cîteva curente
de cei care se declară în favoarea vechii con- de gîndire care se constituie într-o nouă con-
cepţii, nerationale, despre tehnică : „Dacă ceptie despre tehnică — o politică pozitivă de
merge, s-o creăm. Dacă se vinde, s-o producem. dirijare a tranzitiei spre viitorul din Al Trei-
Dacă ne face mai puternici, s-o construim". Plini lea Val.
de idei învechite, realist-industriale, despre
Tehnorevoltaţii pornesc de la premisa că bio-
progres, mulţi din aceşti susţinători ai celui de
sfera terestră este fragilă şi că, odată cu pu-
208
209
terea noilor tehnologii, creşte şi riscul de de- merg de la piscicultură şi prelucrarea alimen-
teriorare ireversibilă a planetei noastre. Ei cer telor la producerea de energie, reciclarea deşe-
deci ca toate tehnologiile noi să fie cxaminate urilor, construcţii ieftine şi transporturi simple.
dinainte pentru a stabili eventualele lor efecte Multe din aceste experienţe sînt naive şi re-
dăunătoare, ca cele periculoase să fie reproiec- vin la un trecut mitic, dar altele sînt de interes
tate sau oprite — pe scurt, ca tehnologiile de practic. Unele iau materialele şi instrumentele
mîine să fie supuse unor constrîngeri ecologice ştiinţifice cele mai recente şi le combină în mo-
mai stricte decît au fost acelea din era celui de duri complet noi cu tehnici vechi. Jean Gimpel,
Al Doilea Val. de exemplu, care se ocupă de istoria tehnicii
Tehnorevoltaţii susţin că sau dirijăm noi teh- medievale, a construit modele elegante ale unor
nologia, sau ne dirijează ea pe noi — şi că „noi" unelte simple ce s-ar putea dovedi folositoare
nu mai poate include mica elită obişnuită com- în ţări neindustriale. Unele din acestea aso-
pusă din oameni de ştiinţă, ingineri, politicieni ciază materiale noi cu metode vechi. Renaşte-
şi oameni de afaceri. Indiferent de meritele lor, rea interesului pentru dirijabil constituie un alt
campaniile antinucleare care au izbucnit în exemplu. Este vorba de folosirea unei tehnologii
R. F. Germania, Franţa, Suedia, Japonia şi Sta- care fusese lăsată deoparte şi care beneficiază
tele Unite, lupta împotriva avionului super- acum de ţesături şi materiale superioare, dato-
sonic Concorde sau cererile tot mai insistente rită cărora creşte substanţial încărcătura utilă.
de reglementare a cercetărilor genetice reflectă Dirijabilele sînt inofensive din punct de vedere
dorinţa arzătoare şi larg răspîndită de demo- ecologic şi pot fi folosite pentru a asigura un
cratizare a cadrului în care se iau deciziile teh- transport lent, dar ieftin şi în condiţii de secu-
nologice. ritate în regiuni lipsite de drumuri — ca Bra-
Tehnorevoltaţii pretind că tehnica nu trebuie zilia sau Nigeria. Experimentarea unor tehno-
să fie de dimensiuni mari, costisitoare sau com- logii adecvate sau alternative, îndeosebi în do-
plexă pentru a fi „sofisticată". Tehnologiile meniul energetic, arată că unele tehnologii
greoaie din Al Dqilea Val par mai ef iciente decît simple, de dimensiuni mici, pot fi tot atît de
sînt în realitate, deoarece corporaţiile şi între- „sofisticate" ca tehnologiile complexe, de mari
prinderile socialiste transferă întregii societăţi proporţii, dacă se iau în considerare toate efec-
cheltuielile imense pe care le implică îndepăr- tele secundare şi dacă utilajul corespunde pe
tarea poluării, ajutorul pentru şomeri sau re- deplin scopului respectiv.
zolvarea alienării cauzate de muncă. Dacă aces- Tehnorevoltaţii sînt de asemenea neliniştiţi
tea sînt incluse în costul producţiei, multe ma- de marele dezechilibru al ştiinţei şi tehnicii pe
şini aparent eficiente se dovedesc a fi exact suprafata planetei noâstre : abia' 3 la sută din
invers. oamenii de ştiinţă ai lumii se află în ţări a căror
Tehnorevoltaţii se pronunţă deci în favoa- populatie reprezintă 75 la sută din populatia în-
rea realizării unei serii întregi de „tehnologii tregului glob. Ei sînt de părere că trebuie acor-
adecvate", menite să furnizeze locuri de muncă dată mai multă atentie nevoilor ţărilor sărace
bune, să evite poluarea, să protejeze mediul în- şi că resursele din spatiul cosmic şi din oceane
conjurător şi să producă pentru uzul personal trebuie repartizate mai echitabil. Ei recunosc nu
sau local mai curînd decît pentru pieţele na- numai că oceanul planetar şi cerul fac parte din
ţionale şi cea mondială. Tehnorevolta a deter- moştenirea comună a rasei umane, ci şi că teh-
minat, în toată lumea, mii de experienţe pe scară nica avansată nu ar fi existat fără contribuţiile
mică cu asemenea tehnologii în domenii care
211
210
istorice ale multor popoare, de la indieni şi dical diferite de cele care au guvernat tehno-
arabi la chinezi. sfera celui de Al Doilea Val. împreună, aceste
în fine, ei susţin că, intrînd în Al Treilea Val, două niveluri ale industriei vor constitui „cul-
trebuie să înaintăm pas cu pas de la sistemele mile" de mîine.
de producţie poluante, cu risipă de resurse, fo- Dar acesta este numai un amănunt al unei
losite în era celui de Al Doilea Val, la un sistem imagini mult mai vaste. Căci în timp ce trans-
mai „metabolic", care să elimine risipa şi po- formăm tehnosfera, revoluţionăm de asemenea
luarea prin aceea că produsul şi produsul se- infosfera.
cundar al fiecărei industrii devin materie primă
pentru următoarea. Ţinta lor este un sistem
în care să nu se producă nici un „output" care 13. Demasificarea mijloacelor de informare
să nu fie un „input" pentru un alt proces de pro-
ducţie. Pe lîngă faptul că este mai eficient din Agentul secret este una din metaforele domi-
punct de vedere al producţiei, u n asemenea sis- nante ale epocii noastre. Nici un alt personaj
tem reduce la minimum sau elimină chiar de- nu a cucerit în aşa măsură imaginaţia contem-
teriorarea biosferei. porană. Sute de filme glorifică agentul 007 şi
Considerat ca un tot, acest program al tehno- pe temerarii săi fraţi din literatură. Televiziu-
revoltaţilor constituie baza pentru umanizarea nea şi romanele scot pe bandă rulantă imagini
progresului tehnic. ale spionului îndrăzneţ, romantic, amoral, su-
Indiferent dacă-şi dau seama de aceasta sau perior (sau inferior) semenilor săi. între timp
nu, tehnorevoltaţii sînt factori ai celui de Al guvernele cheltuiesc miliarde pentru spionaj.
Treilea Val. Ei nu vor dispărea, ci se vor înmulţi Spionul nu este o noutate în istorie. Merită
în anii următori, deoarece fac parte integrantă deci să ne întrebăm de ce tema spionajului a
din înaintarea noastră spre un nou stadiu de ajuns tocmai acum să domine imaginaţia publi-
civilizaţie, în aceeaşi măsură ca zborurile spre cului, aruncînd în umbră chiar detectivii parti-
Venus, uimitoarele calculatoare electronice, des- culari, poliţiştii şi cowboyi. Dacă ne punem
coperirile biologice şi explorarea adîncurilor această întrebare, observăm imediat o deosebire
mării. importantă între spion şi ceilalţi eroi intraţi în
Din conflictul lor cu visătorii care vor o în- cultură : pe cînd poliţiştii şi cowboyi se bazează
toarcere la Primul Val şi cu susţinătorii tehnicii doar pe pistoale şi pe pumnii goi, spionul este
„mai presus de orice", ancoraţi în Al Doilea echipat cu cea mai spectaculoasă tehnică de ul-
Val, se vor naşte tehnologii raţionale, pe măsura tima oră — microfoane electronice, bănci de cal-
sistemului energetic nou, viabil, către care ne culatoare, aparate de^ fotografiat în infraroşu,
îndreptăm. Racordarea tehnologiilor noi la automobile care zboară sau înoată, elicoptere,
această bază energetică nouă va ridica întreaga submarine individuale, raze ucigătoare ş.a.m.d.
civilizaţie la un nivel cu totul nou. La temelia
Există însă şi un motiv mai profund al popu-
ei vom găsi fuziunea industriilor sofisticate,
larităţii spionului. Cowboyi, poliţiştii, detectivii
bazate pe ştiinţă, aflate la „cotele înalte", care
particulari, aventurierii şi exploratorii — eroii
vor funcţiona în cadrul unor reglementări eco-
tradiţionali din literatură şi filme — urmăresc
logice şi sociale mult mai stricte, cu industriile,
totdeauna scopuri concrete : ei vor pămînt pen-
de asemenea sofisticate, de 'ia „cotele joase",
tru vite, vor bani, vor să-1 prindă pe răufăcător
care vor funcţiona pe o scară mai mică, mai
sau să cîştige fata. Cu spionul lucrurile stau
umană. Ambele se vor întemeia pe principii ra-
altfel.
212
213
Preocuparea principală a spionului sînt infor- şi, mai presus de orice, familia. După cum re-
maţiile, iar informaţiile au devenit probabil do- marcă psihologul şi viitorologul Herbert Ger-
meniul cel mai important şi cu cea mai rapidă juoy : „In casă nu exista televizor sau radio carc
dezvoltare din lume. Spionul este un simbol viu să-i ofere copilului ocazia de a veni în contact
al revoluţiei care se petrece acum în infosferă. cu mulţi străini din categorii sociale diferite şi
chiar din ţări diferite... Foarte puţini oameni
vedeau vreodată un oraş străin... Rezultatul
Un depozit de imagini [era că] oamenii nu aveau decît puţini alţi oa-
O bombă cu informaţii a explodat în mijlocul meni pe care să-i imite sau după care să se mo-
nostru, aruncînd asupra noastră o ploaie de deleze. Opţiunile lor mai erau limitate şi de
imagini şi schimbînd radical modul în care fie- faptul că oamenii după care se puteau modela
care din noi percepe propriul său univers şi ac- cunoşteau, la rîndul lor, puţini alţi oameni".
ţionează asupra lui. In trecerea de la infosfera Gama imaginilor despre lume pe care şi le crea
din Al Doilea Val la cea din Al Treilea Val, ni un copil de la ţară era deci extrem de îngustă.
se transformă şi psihicul. în plus, mesajele pe care le primea erau re-
Fiecare din noi îşi creează în minte un model dundante în cel puţin două sensuri : de obicei
al realităţii — un depozit de imagini. Unele din veneau sub forma limbajului vorbit curent, care
acestea sînt vizuale, altele auditive şi chiar tac- în mod normal este plin de pauze şi repetiţii, şi
tile. Unele sînt numai „percepţii" — frînturi de sub forma unor „şiruri" de idei repetate de di-
informaţii despre mediul înconjurător, cum este verşi furnizori de informaţii. Copilul auzea ace-
un petec de cer albastru văzut cu coada ochiu- leaşi interdicţii la biserică şi la şcoală. Acestea
lui. Altele sint „legături" care definesc relaţii ca, întăreau mesajele emise de familie şi de stat.
de pildă, cuvintele „mamă" şi „copil". Unele sînt Consensul în cadrul comunităţii şi presiuni pu-
simple, altele sînt complexe şi conceptuale, p r e - ternice pentru asigurarea conformismului acţio-
cum ideea că „inflaţia este provocată de creşte- nau de la naştere asupra copilului, îngustîndu-i
rea salariilor". Din asemenea imagini se consti- şi mai mult paleta de imagini acceptabile şi
tuie viziunea noastră despre lume — situîndu-ne comportamentul.
în timp, spaţiu şi reţeaua de raporturi personale Al Doilea Val a înmulţit numărul canalelor
din jurul nostru. prin intermediul cărora individul îşi crea ima-
Aceste imagini nu se nasc din neant. Ele se ginea despre realitate. Copilul nu mai primea
formeazâ, în moduri pe care nu le înţelegem, informaţii numai din natură sau de la oameni,
din semnalele sau informaţiile care ne vin din ci şi din ziare şi reviste, de la radio şi, mai tîr-
mediul înconjurător. Şi pentru că mediul este ziu, de la televiziune.,în general, biserica, statul,
în plină schimbare — căci locurile de muncă, că- familia şi şcoala au continuat să vorbească la
minele, bisericile, şcolile şi cadrul politic simt unison, întărindu-se reciproc. Dar mijloacele de
efectul celui de Al Treilea Val — se schimbă şi informare în masă au devenit un uriaş difuzor.
marea de informaţii din jurul nostru. Iar puterea lor a fost folosită pentru a depăşi
Inainte de apariţia mijloacelor de informare frontierele regionale, etnice, social-culturale şi
în masă, copilul din era Primului Val, care creş- lingvistice şi a standardiza imaginile care se
tea într-un sat unde schimbarea era lentă, îşi scurgeau în fluviul mintal al societăţiL
crea propriul model al realităţii din imagini pri- Anumite imagini vizuale, de exemplu, au
mite doar din cîteva surse — învăţătorul, preo- ajuns atît de larg răspîndite în mase şi au fost
tul, căpetenia sau reprezentantul puterii supreme implantate în atîtea milioane de memorii in-
214 215
dividuale, încît s-au transformat în adevărate Treilea Val transformă structurile profunde ale
icoane. Astfel, imaginea lui Charlie Chaplin cu informaţiei pe care se bazează acţiunile noastre
joben şi baston sau a lui Hitler zbierînd la Nurn- cotidiene.
berg, imaginea trupurilor stivuite ca lemnele la
Buchenwald, a lui Churchill cu degetele răsfi-
rate în V sau a lui Roosevelt cu pelerina neagră, Mijloacele de informare demasificate
a fustei lui Marilyn Monroe în bătaia vîntului, a în cursul erei celui de Al Doilea Val, mij-
sute de stele ale ecranului şi a mii de produse loacele de informare în masă au devenit din
comerciale universal cunoscute — bucata de ce în ce mai puternice. Acum se produce o
săpun Ivory în Statele Unite, ciocolata Morinaga schimbare surprinzătoare. Odată cu năpustirea
în Japonia, sticla de Perrier în Franţa — toate celui de Al Treilea Val, departe de a-şi extinde
au ajuns elemente standard ale catalogului uni- influenţa, mijloacele de informare sînt brusc
versal de imagini. nevoite s-o împartă. Sînt respinse pe mai multe
Imaginile create la centru şi injectate în ,,min- fronturi concomitent de către ceea ce eu am
tea de masă" de către mijloacele de informare au numit ,,mijloacele de informare demasificate".
contribuit la standardizarea cerută de sistemul Primul exemplu ni-1 furnizează ziarele. Cele
de producţie industrial. mai vechi mijloace de informare din Al Doilea
Al Treilea Val modifică acum toate acestea în Val îşi pierd cititorii. în 1973, ziarele din S.U.A.
mod drastic. Pe măsură ce se accelerează, schim- ajunseseră la un tiraj zilnic total de 63 milioane
harea din societate provoacă o accelerare cores- exemplare. Dar din 1973, în loc să-şi mărească
punzătoare în noi. Primim informaţii noi şi sîn- tirajul, au fost nevoite să-1 reducă. în 1978 tota-
tem nevoiţi să ne revizuim mereu catalogul de lul scăzuse la 62 rpilioane, iar perspectivele de
imagini într-un ritm tot mai ridicat. Imaginile
viitor erau proaste. A scăzut de asemenea pro-
mai vechi, bazate pe realitatea trecută, trebuie
centul de americani care citesc zilnic un ziar,
înlocuite, căci dacă nu le aducem la zi, acţiunile
de la 69 la sută în 1972 la 62 la sută în 1977.
noastre se disociază de realitate, iar noi devenim
treptat mai puţin competenţi. Nu mai putem Cel mai greu lovite au fost unele din cele mai
face faţă. importante ziare americane. La New York, între
1970 şi 1976, principalele trei cotidiene au pier-
Această accelerare a prelucrării imaginilor în
dut laolaltă 550 000 de cititori. După ce atinsese
interiorul nostru înseamnă că imaginile devin
tot mai trecătoare. Operele de artă efemere, un vîrf în 1973, Los Angeles Times a rămas fără
instantaneele polaroid, copiile xerox şi lucrările 80 000 de cititori pînă în 1976. Cele două mari
grafice de aruncat apar şi dispar. Idei, credinţe ziare din Philadelphia au pierdut 150 000 de ci-
şi atitudini pătrund în conştiinţă, sînt contes- titori, cele două din Cleveland 90 000, iar cele
tate, nesocotite şi se pierd subit în neant. Teorii două din San Francisco peste 80 000. în timp
ştiinţifice şi psihologice sînt răsturnate şi înlo- ce apăreau numeroase ziare mai mărunte în
cuite zilnic. Ideologiile se fisurează. Celebrităţi multe părţi ale ţării, cotidiene americane de
ne atrag scurt timp atenţia. Devize politice şi prima mărime precum Cleveland News, Hart-
morale contradictorii n e asaltează. ford Times, Detroit Times, Chicago Today sau
Long Island Press înregistrau eşecuri. Acelaşi
Este greu de aflat semnificaţia acestei fantas-
lucru s-a întîmplat şi în Marea Britanie, unde
magorii, de înţeles exact cum se modifică pro-
între 1965 şi 1975, cotidienele naţionale au pier-
cesul de producere a imaginilor. Căci, pe lîngă
faptul că accelerează fluxul de informaţii, Al dut 8 la sută din cititori.

216 217
Aceste pierderi nu s-au datorat exclusiv răs-
mente zeci de periodice, publicate exclusiv pen-
pîndirii televiziunii. Toate ziarele de mare tiraj
tru ei, din care să aleagă. Adolescenţii, scufun-
acluale trebuie să facă faţă unei competiţii din
dătorii autonomi, pensionarii, atletele, colecţio-
ce în ce mai strînse cu un număr crescînd de
narii de aparate de fotografiat demodate, pasio-
săptămînale, bisăptămînale şi aşa-numite „shop-
naţii de tenis, schiorii şi patinatorii pe scînduri
pers" * care nu servesc piaţa de masă metropo-
cu rotile, fiecare categorie are acum propria ei
litană, ci anumite zone şi localităţi din cadrul
presă. Revistele regionale, ca New York, New
acestora, conţinînd reclame şi ştiri mult mai
West, D la Dallas sau Pittsburgher se înmulţesc.
localizate. Ajunse la saturaţie, cotidienele de
Unele împart piaţa în sectoare şi mai mici, în
mare tiraj din oraşele mari se af lă într-o situaţie
funcţie de interesul regiunii respective şi al
precară. Mijloacele de informare demasificate le
unei anumite categorii sociale — de exemplu,
urmăresc îndeaproape şi sînt pe punctul de a
pe lîngă Western Farmer, a apărut şi Kentucky
le prinde din urmă **.
Business Ledger.
Revistele de masă constituie al doilea exem- Datorită noilor maşini de imprimat, destinate
plu. începînd de prin 1955, aproape că nu a tre- unui tiraj mic,-rapide şi ieftine, fiecare organi-
cut an în care să nu dispară o revistă de prima zaţie, colectivitate, cult sau cultuleţ religios ori
mărime din Statele Unite. Life, Look şi Saturday politic îşi poate permite să tipărească o publi-
Evening Post, toate au murit, pentru a renaşte caţie. Chiar grupuri mai mici scot periodice pe
ulterior sub forma unor publicaţii de mic tiraj, masinile de copiat care au devenit omniprezente
ca nişte umbre a ceea ce fuseseră mai înainte. în birourile americane. Revista de masă şi-a
între 1970 şi 1977, deşi populaţia S.U.A. a nierdut marea influenţă pe eare a avut-o cîndva
crescut cu 14 milioane, tirajul total al celor 25 în viata natională. Revista demasificată — mini-
de reviste mai importante care se menţinuseră a revista — o înlocuieşte rapid.
scăzut cu 4 milioane de exemplare. Dar impactul celui de Al Treilea Val asupra
în acelaşi timp s-a produs în Statele Unite o comunicaţiilor nu se limitează la presa tipărită.
„explozie demografică" a minirevistelor — mii între 1950 şi 1970, numărul posturilor de radio
de reviste ilustrate noi destinate unor pieţe mici, din Statele Unite s-a ridicat de la 2 336 la 5 359.
cu interese specifice, regionale sau chiar locale. într-o perioadă în care creşterea populaţiei a
Piloţii şi amatorii de aviaţie au acum literal- fost de numai 35 la sută, posturile de radio s-au
înmulţit cu 129 la sută. Aceasta înseamnă că, în
* Prin analogie cu foile volante publicitare difu- loc de un post la 65 000 de americani, există
zate de magazinele locale. — Nota trad. acum unul la 38 000 şi mai înseamnă că ascul-
** Unii directori de ziare nu consideră ziarele mij- tătorul obişnuit are de ales între mai multe pro-
loace de informare în masă deoarece multe din ele au
un tiraj mic şi sînt destinate unor colectivităti puţin grame. Masa ascultătorilor se împarte între mai
numeroase. Dar majoritatea ziarelor, cel puţin în Sta- multe posturi de emisie.
tele Unite, sînt pline de „materiale tip" — ştiri trans- A crescut de asemenea enorm diversitatea
mise de agentiile Associated Press şi United Press In-
ternational, benzi desenate, cuvinte încrucişate, ultima ofertelor ; posturile se adresează unor categorii
modă, articole de fond — care sînt în rnare măsură de ascultători specializaţi, în locul masei nedi-
aceleaşi în toate oraşele. Pentru a se menţine în com- ferenţiate de pînă acum. Posturile care transmit
petiţia cu mijloacele de informare mai localizate, ma- exclusiv ştiri sînt destinate adulţilor cu studii
rile ziare îşi înrnulţesc informaţiile locale şi adaugă
o varietate de rubrici pe teme speciale. Cotidienele din clasele mijlocii. Posturile care emit muzică
care vor supravieţui în ar.ii '80 şi '00 vor fi modificate hard rock, soft rock, punk rock, country rock
drastic în urma segmentării publicului cititor. şi folk rock sînt destinate cîte unei categorii de
218 219
cei ce depăşesc viteza legală, la rugăciuni şi la
ascultători tineri. Posturile care difuzează blues oferte ale prostituatelor. Pasrunea a trecut, dar
se adresează americanilor negri. Posturile de efectele ei persistă.
muzică clasică sînt pentru adulţii cu venituri Radiodifuziunile, carc sc lem să nu le scadă
ridicate, iar cele cu programe în limbi străine veniturile obţinute din publicitate, neagă cu
pentru diverse grupuri etnice, de la portughezii tărie că CB ar fi redus numărul ascultătorilor
din Noua Anglie, la italieni, spanioli, japonezi şi radio. Dar agenţiile de publicitate nu sînt chiar
evrei. Comentatorul de politică Richard Reeves atît de sigure. Una din ele, Marsteller, I n c , a
scrie : ,,Am deschis radioul dimineaţa la Ktew- efectuat o anchetă în New York şi a constatat
port, R.I., am verificat emisiunile şi am găsit că 45 la sută din utilizatorii CB îşi reduseseră
38 de posturi, din care trei religioase, două cu timpul de ascultare a programelor radio în auto-
programe pentru negri şi unul care emitea în mobil cu 10—15 la sută. Fapt şi mai semnifica-
portugheză". tiv, peste jumătate din utilizatorii CB ascultau
Forme noi de comunicare auditivă erodează simultan radioul din automobil şi CB.
neîncetat ce a mai rămas din masa ascultători- In orice caz, tendinţa de diversificare din pu-
lor. In anii '60, magnetofoanele mici şi ieftine blicistică se întîlneşte şi în radio. Ca şi peisajul
şi casetofoanele s-au răspîndit în rîndurile tine- publicistic, peisajul sonic îşi pierde caracterul
retului ca focul în preerie. In ciuda părerii ge- de masă.
nerale, adolescenţii îşi petrec mai puţin, nu mai Dar mijloacele de informare ale celui de Al
mult, timp acum cu urechea lipită de radio decît Doilea Val au suferit cea mai surprinzătoare şi
în deceniul al şaptelea. De la o medie de 4,8 ore mai importantă înfrîngere abia în 1977. Timp de
pe zi în 1967, timpul de ascultare a scăzut la o generaţie mijlocul cel mai puternic şi cu cel
2,8 o r e î n l 9 7 7 . mai pronunţat caracter de masă a fost, evident,
Apoi a apărut radioul pe „banda cetăţenilor"*. televiziunea. In 1977, micul ecran a început să
Spre deosebire de radiodifuziune, care funcţio- pîlpîie. Revista Time scria : „Toată toamna, di-
nează într-un singur sens (ascultătorul nu poate rectorii de programe şi de emisiuni publicitare
discuta cu crainicul emisiunii), radiourile pe au urmărit nervoşi cifrele... nu-şi puteau crede
banda cetăţenilor le permit conducătorilor auto ochilor... Pentru prima dată în istorie, orele pe-
să comunice între ei pe o rază variind între 5 şi trecute în faţa televizoarelor scădeau".
15 mile. „Nimeni — a mormăit un agent publicitar ui-
între 1959 şi 1974 au intrat în folosinţă în mit — nu şi-a închipuit vreodată că numărul
America numai un milion de asemenea aparate. telespectatorilor se va reduce".
Apoi, potrivit spuselor unui funcţionar, el în- Explicaţiile abundă. Ni se spune că progra-
suşi uimit, al Comisiei Federale pentru Comu- mele sînt şi mai proaste decît erau înainte. Că
nicaţii, ,,în opt luni a trebuit să facem rost de se dă prea mult dintr-asta şi prea puţin din ai-
al doilea milion şi în trei luni de al treilea". laltă. Capetele unor cadre de conducere s-au
Banda cetăţenilor a explodat. In 1977 circa rostogolit pe coridoarele companiilor. Ni s-au
25 milioane de aparate se aflau în uz, iar atmo- promis programe de tip nou. Dar adevărul pro-
sfera era plină de conversaţii variate — de la fund abia începe să mijească de după norii tele-
avertismente că „sticleţii" umblă să-i prindă pe maniei. Vremea reţelei TV centralizate şi atot-
puternice care dirijează producţia de imagini
* „Citizens band" (CB) : oricare din cele două benzi apune. Acuzînd principalele trei reţele ameri-
de unde scurle destinate de Comisia Federală pen- cane de „incompetenţă" strategică. un fost pre-
tru Comunicatii utilizării locale la putere joasă de
către cetăfeni sau firme. — Nota trad.
221
239
şedinte al NBC a prevestit că publicul telespec- urmăream pe băietelul ei care se agita prin ca-
tator din orele de vîrf va scădea la 50 la sută mşră în timp ce ea îmi ura bun-venit la Ikoma.
spre sfirsitul deceniuîui al nouălea. Căci mijloa- Hi-Ovis are de asemenea o bancă de video-
cele de comunicare ale celui de Al Treilea Val casete pe toate temele posibile, de la muzică la
subminează pe un front larg dominaţia mijloa- reţete de bucătărie şi probleme pedagogice.
celor de informare caracteristice celui de Al Spectatorii pot forma un n u m ă r de cod şi cere
Doilea Val. calculatorului să le prezinte pe ecran o anumită
Televiziunea. prin cablu a pătruns deja în casetă la orice oră doresc să o vadă.
14,5" milioane de cămine americane şi se va răs- Deşi cuprinde numai aproximativ 160 de case,
pîndi probabil cu forţa unui uragan la începutul experimentul Hi-Ovis beneficiază de ajutorul
anilor ; 80. Experţii din industrie se aşteaptă la guvernului japonez şi de contribuţii din partea
20—26 milioane de abonaţi la finele anului 1981 unor firme ca Fujitsu, Sumitomo Electric, Mat-
cînd 50 la sută din familiile americane vor sushita şi Kintetsu. Este extrem de avansat şi se
putea beneficia de acest sistem. Lucrurile se bazează deja pe tehnologia fibrelor optice.
vor accelera odată cu trecerea de la firele de La Columbus, Ohio, vizitasem cu o săptămînă
sîrmă de cupru la fibrele optice ieftine, care au mai înainte sistemul Qube al firmei Warner
grosimea firului de păr şi transmit impulsuri Cable Corporation. Qube oferă abonaţilor 30 ca-
luminoase. La fel cu maşinile de tipărit cu tiraj nale TV (faţă de 4 staţii de emisiune obişnuite)
mic şi aparatele xerox, cablul „demasifică" pu- şi prezintă programe specializate pentru toată
blicul spectator, împărţindu-1 în numeroase lumea, de la preşcolari la medici, avocaţi sau
grupuri mici^în plus, sistemele cu cablu pot fi „exclusiv pentru adul^i". Qube este sistemul
proiectate ^pentru comunicare în ambele sen- bilateral cu cablu cel mai bine pus la punct şi
suri, astfel că abonaţii pot nu numai să se uite cel mai eficient din punct de vedere economic
la programe, ci şi să cheme diverse servicii. existent la ora actuală în lume. Dîndu-i fiecărui
In Japonia, la începutul anilor '80, oraşe în- abonat un dispozitiv care seamănă cu un calcu-
tregi vor fi conectate la un cablu de unde lumi- lator de mînă, îi permite să comunice cu staţia
noase, ceea ce va permite abonaţilor să ceară apăsînd pe butoane. Un spectator care foloseşte
nu numai programe, ci şi fotografii, date, bilete aşa-numitele „butoane roşii" poate intra în co-
la teatru, sau proiectarea unor materiale din municaţie cu studioul şi calculatorul acestuia.
ziare şi reviste. Alarma împotriva hoţilor şi cea Descriind acest sistem, revista Time se exta-
de incendiu vor functiona prin intermediul ace- ziază, relevînd că abonatul îşi poate „exprima
luiaşi sistem. părerile în dezbaterile de politică locală, poate
La Ikoma, un cartier-dormitor al oraşului efectua vînzări de garaje sau participa la o li-
Osaka, mi s-a luat un interviu televizat în cadrul citaţie de obiecte de' artă în scopuri de binefa-
sistemului experimental Hi-Ovis, care aşază un cere... Apăsînd pe un buton, Joe sau Jane Co-
microfon şi o cameră de luat vederi deasupra lumbus pot zeflemisi un politician, accepta sau
televizorului din casa fiecărui abonat, astfel că respinge un artist amator la un spectacol lo-
spectatorii pot deveni şi emiţători. în timp ce cal". Consumatorii pot „parcurge supermaga-
redactorul emisiunii îmi lua interviul, a inter- zinele din localitate pentru a face o comparaţie
venit o doamnă Sakatomo, care privea psogra- între ele" sau rezerva o masă într-un restau-
mul din locuinţa ei, şi a început să converseze rant oriental.
cu noi într-o englezească aproximativă. Atît eu Cablul nu este însă singurul care provoacă în-
cît şi publicul spectator o vedeam pe ecran şi
grijorare reţelelor de televiziune.
222 223
Videojocurile-Au devenit un „avticol la modâ"
în magazine. Milioane de americani şi-au desco- homed poate fi cumpărat sub formă de casete
perit o pasiune pentru dispozitive care trans- ambalate într-o cutie pe care titlul este scris cu
formă micul ecran într-o masă de ping-pong, caractere arabe poleite.) Videocasetofoanele în-
un patinoar sau un teren de tenis. Cercetătorilor lesnesc de asemenea vînzarea unor casete înalt
conformişti din domeniul ştiinţelor politice şi specializate conţinînd, de exemplu, materiale
sociale această noutate li se poate părea banală instructive pentru personalul medical sau benzi
sau lipsită de importanţă. Totuşi, ea reprezintă care le arată consumatorilor cum să asambleze
un curent de formare socială, de pregătire cu an- mobile demontate ori să rebobineze prăjitorul
ticipaţie, ca să zicem aşa, pentru viaţa din m e - de pîine. De importanţă esenţială este faptul că
diul electronic de mîine. Videojocurile „dema- videocasetofoanele îi permit oricărui consuma-
sifică" şi mai mult telespectatorii şi reduc nu- tor să devină şi un producâtor al propriilor lui
mărul celor care privesc emisiunile la un mo- imagini. Şi în acest caz publicul este demasificat.
ment dat. In plus, datorită acestor dispozitive în fine, datorită sateliţilor particulari, staţiile
aparent inofensive, milioane de oameni învaţă de televiziune îşi pot constitui minireţele tem-
să se joace cu televizorul, să-i răspundă şi să porare pentru programe specializate, emiţînd
interacţioneze cu el. în acest proces, ei se trans- semnale din orice loc către oricare alt loc la un
formă din privitori pasivi în transmiţători de preţ minim şi grăbind astfel sfîrşitul reţelelor
mesaje. Manipulează aparatul, în loc să se lase existente. La finele anului 1980 administratorii
manipulaţi de el. televiziunii prin cablu vor avea instalate o mie
Sexvicii^de inţormaţii prin intermediul micului de staţii terestre pentru captarea semnalelor
ecran au fosT^dejă'ihtroduse în Marea Britanie, emise de sateliţi. „Atunci — spune Television/
unde un spectator care posedă un adaptor poate Radio Age — un distribuitor de programe nu
apăsa un buton şi alege din vreo duzină de mai trebuie decît să cumpere timp pe un satelit
servicii pe cel dorit — ştiri, timpul probabil, in- şi, iată, are un sistem TV prin cablu la scară
formaţii financiare, sport etc. Informaţiile apar naţională... el poate alimenta orice grup de sis-
pe ecran ca pe banda de înregistrare telegrafică teme doreşte". Satelitul, declară William J. Don-
automată. în scurt timp, beneficiarii vor putea nelly, vicepreşedinte responsabil pentru mijloa-
desigur conecta la televizor un aparat de^, copiat, cele de informare electronice la marea agenţie
pentru a fixa pe hîrtie imaginile pe care doresc publicitară Young & Rubicam, înseamnă „un
să le păstreze. Din nou, o gamă largă de opţiuni public mai redus şi un număr mai mare de pro-
acolo unde înainte existau prea puţine. grame difuzate pe scară naţională".
Videocasetofoanele se răspîndesc şi ele rapid.
Toate aceste inovaţii diferite au o trăsătură
Vînzătorii prevăcTcă în 1981 se vor afla în folo-
comună : împart masa publicului telespectator
sinţă un milion de aparate în Statele Unite.
în segmente. Pe lîngă faptul că măreşte diver-
Videocasetofoanele le permit spectatorilor să în-
registreze meciul de fotbal de miercuri pentru sitatea culturală, fiecare diviziune afectează
a-1 vedea sîmbătă, să zicem (anihilînd astfel sin- considerabil puterea reţelelor care au dominat
cronizarea imaginilor promovată de reţelele de pînă acum viziunea noastră. John O'Connor,
televiziune). în acelaşi timp, pun bazele comer- criticul plin de intuiţie de la The New York
ţului cu filme şi manifestări sportive înregis- Times, sintetizează situatia într-o frază simplă.
trate pe bandă. (Arabii nu stau cu mîinile încru- „Un lucru este cert — scrie el —, televiziunea
cişate : filmul „Vestitorul" despre viaţa lui Ma- comercială nu va mai f i în măsură să ne dicteze
nici ce să vedem, nici cînd să vedem".
224
??;>
Ceea ce apare la prima vedere ca o serie de „Beletristica delimitează porţiuni de teritoriu
fenomene disparate se dovedeşte a fi un val de din ce în ce mai mici", se plînge criticul Geof-
schimbări interdependente care străbate mijloa- frey Wolff, adăugînd că fiecare romancier „vede
cele de inf ormare, de la ziare şi radio la un capăt din ce în ce mai puţin din orice imagine de di-
pînă la reviste şi televiziune la celălalt. Toate mensiuni mari". în literatura nebeletristică, scrie
acestea sînt vizate. Mijloacele noi, demasificate, Daniei Laskin, recenzînd lucrări de referinţă
se înmulţesc, sfidînd — şi uneori înlocuind — extraordinar de răspîndite, care se bucură de un
mijloacele de masă predominante în toate socie- extraordinar succes, ca The People's Almanac
tăţile celui de Al Doilea Val. şi The Book of Lists, „ideea unei sinteze exha-
ustive pare de neconceput. Alternativa constă în
Al Treilea Val deschide astf el o eră cu adevă- adunarea lumii la întîmplare, îndeosebi a frag-
rat nouă — epoca mijloacelor de informare de- mentelor mai amuzante". Dar descompunerea
masificate. Alături de noua tehnosferă se naşte imaginilor noastre în pipuri nu este limitată la
o nouă infosferă. Şi aceasta va avea o influenţă cărţi sau literatură. Ea este şi mai marcată în
profundă asupra celei mai importante sfere, cea presă şi mijloacele electronice de informare.
din creierele noastre. Căci, laolaltă, aceste schim-
bări revoluţionează imaginile noastre despre în acest nou tip de cultură, cu imaginile ei
îume şi capacitatea noastră de a o înţelege. fracţionate şi trecătoare, începem să zărim o
sciziune, care se lărgeşte, între utilizatorii mij-
loacelor de informare ale celor două valuri.
Cultura pipului * Tînjind după certitudinile morale şi ideologice
prefabricate din trecut, oamenii celui de Al Doi-
Demasificarea mijloacelor de informare de-
lea Val sînt deranjaţi şi dezorientaţi de atacul
masifică de asemenea minţile oamenilor. In era
prin surprindere lansat de informaţii. Ei îşi
celui de Al Doilea Val, bombardamentul conti-
amintesc cu nostalgie de programele de radio din
nuu cu imagini standardizate pompate de m i j -
anii '30 ori de filmele din anii '40. Se simt rupţi
loacele de informare a creat ceea ce criticii au
de mediul noilor mijloace de informare nu nu-
numit ,,mintea de masă". Acum masele de oa-
mai pentru că multe lucruri din cele pe care
meni nu mai primesc aceleaşi mesaje, ci grupuri
le aud sînt ameninţătoare sau neliniştitoare, ci
mai mici primesc unul de la altul şi îşi transmit
pentru că înseşi formele sub care le sosesc in-
un mare număr de imagini personale. Pe măsură
i'ormaţiile sînt neobişnuite.
ce întreaga societate se îndreaptă spre diversi-
tatea celui de Al Treilea Val, noile mijloace de în loc să primim „şiruri" lungi de idei înru-
informare reflectă şi accelerează procesul. dite, organizate şi sintetizate pentru noi, sîntem
Aceasta explică parţial de ce părerile despre expuşi tot mai mult Unor informaţii scurte, mo-
orice fenomen, de la muzica pop la politică, de- dulare — reclame, instrucţiuni, teorii, frînturi
vin mai puţin uniforme. Consensul se clatină. de ştiri, fărîme şi picături separate care nu-şi
Fiecare dintre noi în parte este asaltat de frag- găsesc locul în arhiva din creierul nostru. Noile
mente de imagini, contradictorii şi fără nici o imagini nu pot fi clasificate, în parte pentru că
legătură între ele, care ne zdruncină ideile pe deseori se află în afara vechilor noastre catego-
care le avem şi se reped asupra noastră sub rii conceptuale, dar şi fiindcă sînt prea bizare,
forma unor ,,pipuri" separate sau imateriale. trecătoare şi nelegate între ele. Asaltaţi de ceea
Trăim, de fapt, „cultura pipului". ce le apare ca un balamuc al culturii pipului,
oamenii ceiui de Al Doilea Val sînt furioşi pe
* Pip („blip" în engleză) este un impuls foarte scurt, mijloacele de informare.
sonor sau luminos (ca semnalele radar). — Nota trad.
227
226
In sehimb, oamenii celui de Al Treilea Val se pentru ca ca să rămînă un tot unitar, îndeosebi
simt în largul lor sub acest bombardament de sub tensiunea unei schimbări puternice. O între-
pipuri — 10 secunde de ştiri alternînd cu 30 se- prindere, de exemplu, trebuie să poată preve-
cunde de reclamă, un f ragment de cintec şi poe- dea (mai mult sau mai puţin exact) cum vor
zie, o informaţie de ultimă oră, o caricatură, un reacţiona la schimbare alte întreprinderi, pen-
colaj, o scrisoare circulară informativă. Cititori tru a-şi putea planifica în mod raţional propriile
nesătui de romane de azvîrlit şi de reviste spe- ei acţiuni. Acelaşi lucru este valabil şi pentru
cializate, ei înghit cantităţi imense de informaţii indivizi. Cu cît sîntem mai uniformi, cu atît
în doze mici. Dar sînt atenţi şi la noile concepte mai puţin trebuie să ştim unul despre altul pen-
ori metafore care sintetizează sau organizează tru a prevedea comportarea celuilalt. Pe măsură
pipurile într-un tot mai mare. In loc de a încerca ce oamenii din jurul nostru devin mai indivi-
să înghesuie noile date modulare în categoriile dualizaţi sau demasificaţi, avem nevoie de mai
sau cadrele celui de Al Doilea Val, ei învaţă să multe informaţii — semnale şi indicii — pentru
şi le creeze pe ale lor, să-şi constituie „şiruri" a prevedea, chiar aproximativ, cum se vor com-
din pipurile cu care-i bombardează noile mij- porta faţă de noi. Şi dacă nu sîntem în măsură
loace de informare. să facem asemenea previziuni, nu putem nici să
în loc să primim un model mintal al realităţii, conlucrăm şi nici măcar să convieţuim.
sîntem obligaţi să-1 inventăm şi să-1 reinven- In consecinţă, indivizii şi instituţiile doresc
tăm în permanenţă. Aceasta este o imensă po- mai multe informaţii, iar întregtil sistem începe
vară, însă duce de asemenea la o individualitate să pulseze cu fluxuri din ce în ce mai mari de
mai marcată, la o demasificare a personalităţii, date. Mărind cantitatea de informaţii necesare
nu numai a culturii. Unii din noi se prăbuşesc pentru ca sistemul social să constituie un în-
sub această nouă presiune ori se retrag în apatie treg coerent şi vitezele cu care trebuie să cir-
sau mînie. Alţii devin indivizi competenţi, cu cule informaţiile, Al Treilea Val distruge cadrul
personalitate, în continuu progres, capabili să infosferei supraîncărcate şi ânvechite a celui de
actioneze la un nivel mai înalt. (In orice caz, in- Al Doilea Val şi construieşte unul nou în locul
diferent dacă tensiunea se dovedeşte prea mare lui.
ori nu, rezultatul este cu totul deosebit de ro-
boţii uniformi, standardizaţi, uşor de înregimen-
tat, prevăzuţi de atîţia sociologi şi scriitori de 14. Mediul înoonjurător inteligent
romane ştiinţifico-fantastice din era celui de
Al Doilea Val.) în toată lumea, mulţi oameni credeau — şi
Dincolo de toate acestea, demasificarea civi- unii din ei continuă. să creadă — că în spatele
lizaţiei, pe care mijloacele de informare o re- realităţii materiale imediate a lucrurilor se află
flectă şi o intensifică în acelaşi timp, aduce cu spirite, că pînă şi obiectele aparent moarte,
ea un imens salt în cantitatea de informaţii pe pietrele sau pămîntui, posedă o forţă vie :
care le schimbăm între noi. Şi această creştere mana. Indienii din tribul Sioux îi spuneau
explică de ce devenim o „societate a informa- wakan, algonquinii, maniiou, iar irochezii,
ţiei". orenda. Pentru oameni ca ei, mediul înconju-
Cu cît este mai variată o civilizaţie — cu cît rător posedă viaţă.
mai diferenţiate sînt tehnica, formele de ener- Acum, cînd clădim o nouă iniosferă pentru
gie şi oamenii ei — cu atît mai multe informaţii civilizaţia celui de Al Treilea Val, atribuim me-
trebuie să circule între părţile ei componente diului înconjurătpr „mort" inteligenţă, nu viaţă.
228 229
Cheia acestui progres revoluţionar este, evi- torului nu mai era concentrată într-un singur
dent, calculatorul electronic. O combinaţie de punct, ci era „distribuită".
memorie electronică cu programe care le spun Această dispersie a inteligenţei calculatorului
cum să prelucreze datele înmagazinate, calcu- progresează acum rapid. In 1977, cheltuielile
latoarele nu erau decît o curiozitate ştiinţifică la pentru ceea ce se numeşte „prelucrarea distri-
începutul anilor '50. Dar între 1955 'şi 1965, de- buită a datelor" sau PDD s-au cifrat la 300 mi-
cada în care Al Treilea Val a început să se înalţe lioane d.e dolari în Statele Unite. După Inter-
în Statele Unite, calculatoarele au început să se national Data Corporation, una din cele mai
infiltreze încet în lumea afacerilor. Mai întîi importante firme de studiu al pieţei în acest do-
erau unităţi separate cu o capacitate modestă, meniu, în 1982 cifra se va ridica la 3 miliarde
folosite mai cu seamă în scopuri financiare. Cu- de dolari. Aparate mici şi ieftine, care nu mai
rînd însă au început să pătrundă în sediiîe cor- au nevoie de specialişti, vor fi în curînd tot atît
poraţiilor aparate de mare capacitate care erau de omniprezente ca maşinile de scris. Ne ,,ra-
instalate pentru o.gamă intreagă de operaţii. în- finăm" mediul de muncă.
tre 1965 şi 1977, spune Harvey Poppel, mulţi în afara domeniului industrial şi guverna-
ani vicepreşedinte la Booz Allen şi Hamilton, mental, se desfăşoară un proces paralel bazat pe
firma de consulting pentru conducere, ne-am aparatul care se va afla în curînd peste tot : cal-
aflat în „era calculatorului central de mari di- culatorul de uz casnic. Acum cinci ani, numărul
mensiuni... Acesta reprezintă esenţa, manifes- calculatoarelor de uz casnic sau personal era
tarea supremă a gîndirii din era mecanicii. Este neglijabil. Astăzi se apreciază că 300 000 cal-
realizarea majoră — un supracalculator de di- culatoare zbîrnîie şi zumzuie în camere de zi,
mensiuni mari, îngropat la sute de picioare sub camere de lucru şi bucătării de la un capăt al
centru [într-un] adăpost anti-aerian... un mediu Americii îa celălait. Şi aceasta înainte ca prin-
antiseptic... deservit de o echipă de supratehno- cipaleie firme producătoare, ca IBM şi Texas
craţi". Instruments, să-şi fi lansat campaniile de vîn-
Aceşti uriaşi centralizaţi erau atît de impre- zări. în curînd, calculatoarele de uz casnic se
sionanţi, încît au devenit curînd o componentă vor vinde la preţuri doar puţin mai ridicate
obişnuită a mitologiei sociale. Folosindu-i ca un ; decît televizoarele.
simbol al viitorului, cineaşti, caricaturişti şy' Aceste maşini inteligente sînt deja folosite la
autori de literatură ştiinţifico-fantastică pre- orice, căci pot să calculeze impozitele familiei,
zentau calculatorul electronic drept un^creier să controleze consumul de energie în gospodărie,
atotpu-ternic — o concentraţie masivâ deTnt'e- să joace unele jocuri, să întocmească un catalog
Tîgenţă supraomenească. de reţete, să aminteas'că posesorilor lor ce întîl-
Dar în anii '70, realitatea a depăşit închipui- niri au şi să servească drept „maşini de scris
rea, lăsînd în urmă imaginile învechite. Pe mă- inteligente". Şi toate acestea nu ne dau decît o
sură ce miniaturizarea a progresat cu viteza idee vagă despre capacităţile lor.
fulgerului, pe măsură ce capacitatea calculatoa- Telecomputing Corporation din America
relor a crescut, iar preţul pe funcţie a scăzut oferă serviciile unui sistem numit „Sursa", care,
vertiginos, s-au extins minicalculatoarele puter- pentru un tarif minim, .îi asigură utilizatorului
nice. Fiecare făbricuţă, laborator, serviciu co-
său accesul instantaneu la ştirile transmise
mercial sau tehnic avea unul. Au apărut atît
de United Press International ; o gamă
de multe calculatoare, încît uneori firmele nici
largă de date de la bursa de valori şi mărfuri ;
nu mai ştiau cîte posedă. „Inteligenţa" calcula-
programe instructive cu ajutorul cărora copiii
230
231
laţiile dc aer conditionat şi automobile la ma-
pot Invăţa aritmetica, ortografia, franceza, ger- şinile de cusut şi cîntare. Vor supraveghea şi
mana sau italiana ; afilierea la un club com- reduce la minimum risipa de energie in gosrpo-
puterizat al cumpărătorilor de articole cu ra- dărie. Vor regla cantitatea de detergent şi tem-
bat ; rezervări instantanee de camere la hotel peratura apei pentru fiecare sarjă de rui'e dm
sau bilete de călătorie şi multe altele. maşina de spâlat. Vor pune la punct siste-
Tot cu ajutorul „Sursei", oricine posedă un mul de carburaţie al automobilelor. Ne vor
terminal de calculator ieftin poate comunica cu atrage atenţia cînd ceva \trebuie reparat. Vor
orice altă persoană conectată la sistemul res- porni radioul cu ceas, pră^itorul de pîine, ma-
pectiv. Dacă doresc, jucătorii de bridge, şah şina de făcut cafea şi duşul de dimineaţă. Vor
sau table pot juca cu un partener aflat la mii încălzi garajul, vor încuia uşi şi vor efectua o
de mile distanţă. Posesorii de terminale îşi pot varietate uluitoare deS alte munci mărunte şi
trimite mesaje unul altuia sau unui mare nu- mai puţin mărunte. Cît de departe s-ar putea
măr de persoane dintr-o dată şi-şi pot înregistra să ajungă lucrurile în cîteva decenii ne suge-
toată corespondenţa în memoria electronică. rează Alan P. Hald, un important angrosist de
,,Sursa" va ajunge chiar să faciliteze crearea a microcalculatoare, într-un amuzant scenariu in-
ceea ce s-ar putea numi „colectivităţi electro- titulat „Casa Fred".
nice" — grupuri de oameni avînd interese co- După părerea lui Hald, „calculatoarele cle u:-
mune. O duzină de fotografi amatori dintr-o casnic ştiu deja să vorbească, să interprete:-x j
duzină de oraşe, întruniţi pe cale electronică vorbirea şi să comande aparate. Adăugaţi cîţiva
cu ajutorul „Sursei", pot discuta după pofta sensori, un vocabular modest, sistemul Bell Te-
inimii despre aparate de fotografiat, ac- lephone şi casa dv. va putea vorbi cu... oricine
cesorii, tehnici de developare, luminat sau filme sau orice din lumea noastră"'. Există incă multe
color. Peste cîteva luni de zile, îşi pot recupera obstacole, dar direcţia schimbării este limpede.
comentariile din memoria electronică a „Sur- ,,Inchipuiţi-vă — scrie Hald —- că sînteţi la
sei" pe subiecte, date calendaristice sau alte serviciu. Sună telefonul. Este Fred, casa dv. In
criterii. timp ce urmărea buletinul de ştiri de dimineaţă
Răspîndirea calculatoarelor în casele particu- pentru a afla despre ultimele spargeri, Fred a
lare, fără a mai vorbi de interconectarea lor în prins un buletin meteorologic care anunţa o
cadrul unor reţele ramificate, reprezintă un alt ploaie torenţială. Informaţia i-a împrospătat me-
progres în crearea unui mediu înconjurător in- moria, aşa încît a controlat starea acoperişului.
teligent. Dar nici aceasta nu este totul. A descoperit un loc pe unde se putea eventual
Răspîndirea inteligenţei mecanice a atins un infiltra apă. înainte de a vă chema, Fred i-a
nivel cu totul nou odată cu apariţia micropro- telefonat lui Slim să-i ceară sfatul. Slim este
cesoarelor şi microcalculatoarelor, acele minus- o casă mare ca de fermă, în josul străzii... Fred
cule cipuri * de inteligenţă îngheţată care, după şi Slim folosesc deseori aceleaşi bănci de date şi
cît se pare, vor deveni o parte integrantă a mai amîndoi ştiu că sînt programaţi în aşa fel încît
tuturor obiectelor pe care le fabricăm şi folo- să caute şi să identifice ateliere de servicii gos-
sim. podăreşti... Ştiţi din experientă că puteţi avea
în afară de aplicaţiile lor în procesele de pro- încredere în judecata lui Fred şi vă daţi acor-
ducţie şi în economie în general, ele sînt deja dul pentru reparatii. Restul se desfăşoară
incluse, sau vor fi curînd, în orice, de la insta- aproape de la sine, Fred telei'onează tinichigiu-
lui..."
* Denumite şi plăcute cu circuite integrate sau aş-
chii de siiiclu. — Nota trad. 233
*32_
Elucubraţia este amuzantă. Totuşi înfioară I, Robot, în aşa fel încît niciodată să nu facă
pentru că reuşeşte să surprindă impresia de viu vreun rău unui om ? Nu cunoaştem încă ver-
pe care o dă un mediu înconjurător inteligent, dictul şi, dacă ar fi iresponsabil din partea
Traiul într-un astfel de mediu ridică întrebări noastră să trecem cu vederea asemenea pro-
filozofice cutremurătoare. Vor prelua maşinile bleme, ar fi naiv să presupunem că soarta a
atribuţiile noastre ? Pot nişte maşini inteligente, măsluit cărţile împotriva speciei umane. Pose-
îndeosebi dacă sînt conectate în reţele cu inter- dăm inteligenţă şi imaginaţie pe care nici nu
comunicare, să depăşească posibilităţile noastre am început să le folosim.
de a le înţelege şi comanda ? Care este gradul . Prin urmare, orice am vrea să credem, este
de dependenţă de calculator şi cip pe care este cum nu se poate mai limpede că ne modificăm
cazul să-1 acceptăm ? Dacă pompăm tot mai radical infosfera. Nu demasificăm doar mijloa-
multă inteligenţă în mediul înconjurător mate- cele de informare caracteristice celui de Al Doi-
rial, nu ni se va atrofia intelectul ? Şi ce se va lea Val, ci adăugăm sistemului social noi nive-
întîmpla dacă cineva va scoate priza din pe- luri de comunicaţie. în comparaţie cu infosfera
rete ? Vom mai avea deprinderile elementare celui de Al Treilea Val, care este pe cale de a
necesare pentru a supravieţui ? se constitui, cea din Al Doilea Val — dominată
Fiecare întrebare ridică contraîntrebări. de mijloacele de informare în masă, de poştă şi
Poate personajul din romanul 1984 şupra- telefon — apare de-a dreptul primitivă.
veghea fiecare prăjitor de pîine şi fiecare te-
levizor, fiecare motor de automobil şi fiecare Amplificarea creierului
aparat din bucătărie ? Dacă inteligenţa este larg
răspîndită în tot mediul înconjurător, dacă poate Modificînd atît de profund infosfera, sîntem
fi pusă în funcţiune dintr-o dată de utilizatori meniţi să ne transformăm de asemenea intelec-
aflaţi în o mie de locuri diferite, dacă utiliza- tul — modul în care concepem problemele, mo-
torii de calculatoare pot comunica între ei fără dul în care sintetizăm informaţiile, modul în
să folosească un calculator central (cum proce- care prevedem consecinţele propriilor noastre
dează în numeroase reţele de calculatoare), a c ţ i u n i / V o m modifica probabil rolul pe care-1
mai poate acelaşi personaj să controleze totul ? are ştîmţa de carte în vieţile noastre. S-ar putea
Mai curînd decît sâ amplifice puterea unui stat să modificărn chiar procesele chimice din creier.
totalitar, descentralizarea inteîigenţei poate de Comentariul lui Hald despre capacitatea cal-
fapt s-o slăbească. Sau, ca alternativă, nu vom culatoarelor şi dispozitivelor cu plăcuţe de a
fi destul de isteţi ca să tragem pe sfoară con- discuta cu noi nu este atît de năstruşnic pe cît
ducerea de stat ? în The Shockwave Rider, un pare. Terminaluri cu „intrare vocală" existente
roman complex şi genial de John Brunner, astăzi sînt capabile să recunoască şi să răspundă
eroul principal reuşeşte să saboteze eforturile la un vocabular de 1 000 cuvinte, şi multe i'irme,
organelor de conducere de a-şi impune contro- de la uriaşi ca IBM sau Nippon Electric la pitici
lu'l asupra gîndirii cu ajutorul reţelei de cal- ca Heuristics Inc. sau Centigram Corporation,
culatoare. Este atrofierea intelectului inevita- se grăbesc să mărească acest bagaj de cuvinte,
bilă ? După cum vom vedea imediat, crearea să simplifice tehnica şi să reducă radical costul
unui mediu inteligent ar putea avea exact efec- de producţie. Previziunile referitoare la inter-
tul invers. Proiectînd maşini care să facă ce le valul în care calculatoarele se vor familiariza
cerem, nu le putem programa ca pe Robbie din cu limbajul obişnuit merg de la peste 20 de ani la
povestirea lui Isac Asimov, devenită clasică, numai 5 ani, iar implicaţiile acestei realizări
234 235
— atît pentru economie cît şi pentru cultură —
ar putea fi colosale. ale omului, pentru că ne amplifică capacitatea
în prezent, milioane de oameni nu au acces la intelectuală, după cum tehnica celui de Al Doilea
locuri de muncă deoarece sînt „analfabeţi" din Val ne-a amplificat forţa fizică, şi nu ştim unde
punct de vedere funcţional. Chiar funcţiile cele ne vor duce pînă la urmă propriile noastre minţi.
mai simple cer oameni capabili să se descurce Cînd ne vom familiariza cu mediul inteligent
cu formulare, butoane de pornire şi de oprire, şi vom învăţa să dialogăm cu el din clipa în care
cecuri de plată, instrucţiuni profesionale etc. In părăsim leagănul, vom începe să folosim calcu-
lumea celui de Al Doilea Val, cititul era califi- latoarele electronice cu o naturaleţe şi o eleganţă
carea cea mai elementară cerută de birourile pe care nu ni le putem închipui acum. Iar cal-
de plasare. culatoarele ne vor ajuta pe toţi — nu numai pe
Totuşi, analfabetismul nu este acelaşi lucru cîţiva „supratehnocraţi" — să gîndim mai
cu prostia. Ştim că în toată lumea oameni anal- profund asupra noastră şi asupra lumii.
i'abeţi sînt capabili să dobîndească o califi caro Astăzi, cînd apare o problemă, căutăm imediat
foarte complexă în activităţi atît de diferite ca să-i descoperim cauzele. Dar pînă acum, chiar
agrieultura, construcţiile, vînătoarea şi muzica. cei mai profunzi gînditori încercau de obicei să
Mulţi analfabeţi au memorii prodigioase şi vor- explice lucrurile în funcţie de cîţiva factori cau-
besc curent cîteva limbi — ceea ce nu pot ma- zali. Deoarece chiar cel mai inteligent om nu
joritatea americanilor cu studii universitare. poate cuprinde, şi cu atît mai puţin utiliza, mai
Dar în societăţile celui de Al Doilea Val analfa- mult decît cîteva variabile dintr-o dată *. în
beţii nu aveau nici o şansă din punct de vedere consecinţă, atunci cînd sîntem confruntaţi cu o
economic. problemă într-adevăr complicată — de exemplu,
Ştiinţa de carte este, desigur, mai mult decît de ce este u n copil delincvent sau de ce bîntuie
o calificare profesională. Ea este poarta către inflaţia o anumită economie ori cum afectează
un univers fantastic al imaginaţiei şi satisfac- urbanizarea ecologia unui rîu din vecinătate —
ţiei. Dar într-un mediu inteligent, în care maşi- avem tendinţa să ne concentrăm asupra a doi
nile, aparatele şi chiar pereţii sînt programaţi sau trei factori şi să ignorăm mulţi alţii care,
să vorbească, legătura dintre ştiinţa d e carte şi fiecare în parte sau toţi laolaltă, pot fi mult mai
cîştig se poate dovedi mai puţin strînsă decît importanţi.
a fost în ultimii 300 de ani. Funcţionarii de la Dar, ceea ce este şi mai rău, fiecare grup de
casele de bilete ale companiilor aeriene, ma- experţi insistă asupra importanţei primordiale
gazionerii, muncitorii care acţionează maşini şi a cauzelor din „domeniul său", lăsînd deoparte
mecanicii de reparaţii îşi pot îndeplini corect pe toate celelalte. Confruntat cu imensele pro-
atribuţiile profesionale ascultînd, mai curînd bleme descumpănitoare'pe care le ridică decă-
decît citind, vocea unui aparat care le spune, derea oraşelor, expertul în problema locuinţelor
pas cu pas, ce au de făcut şi cum să înlocuiască o o atribuie suprapopulării şi scăderii fondului de
piesă defectă. locuinţe ; expertul în transporturi relevă lipsa
Calculatoarele electronice nu sînt supraome- transportului de masă ; expertul în domeniul
neşti. Ele se strică. Fac greşeli — periculoase asistenţei sociale evidenţiază alocaţiile insufi-
uneori. Nu au nimic magic şi cu siguranţă nu ciente acordate grădiniţelor sau asistenţei so-
sînt „spirite" sau „suflete" din mediul încon- * Deşi putem să abordăm mulli factori simultan la
jurător. Cu aceste rezerve, ele rămîn însă una nivelul subconştientului sau al intuiţiei, este nespus
din cele mai uimitoare şi tulburătoare realizări de greu, dupâ cum ştie oricine a încercat. să cuprinzi
conştient şi slslematic l')ar!c multp variabile,
236
237
„întreguri" semnificative din datele disparate
ciale ; criminologul indică raritatea patrulelor care se învîrtejesc în jurul nostru. Calculatorul
de poliţie ; economistul declară că impozitele este un antidot împotriva culturii pipului.
mari descurajează investiţiile ş.a.m.d. In princi- In acelaşi timp, mediul inteligent începe să
piu toată lumea este de acord că aceste pro- schimbe, în ultimă instanţă, nu numai modul
bleme sînt oarecum legate între ele, că for- nostru de a analiza problemele şi de a irrtegra
mează un sistem care se autoîntretine. Dar informaţiile, ci chiar chimismul creierului
nimeni nu poate avea în vedere toate complexi- omenesc. Experienţe efectuate, printre alţii, de
tăţile cînd încearcă să elaboreze o soluţie. David Krech, Marian Diamond, Mark Rosen-
Degradarea urbană nu este decît u n a din nu- zweig şi Edward Bennett, au a r ă t a t că anima-
meroasele „probleme întreţesute", cum bine le-a lele ţinute într-un mediu „îmbogăţit" au o
numit Peter Ritner în lucrarea sa The Society scoartă cerebrală mai mare, mai multe celule
oj Space. El ne previne că vom fi confruntati gliale, neuroni mai mari, neurotransmitători
tot mai frecvent cu crize care ,,nu vor putea fi mai activi şi o irigare sanguină mai masivă a
supuse «unei analize de tip cauză-efect», ci vor creierului decît animalele martor. Vom d eveni
reclama «o analiză a interdependenţelor», nu vor oare noi înşine mai inteligenţi pe măsură ce
fi compuse din elemente uşor de separat, ci din mediul va deveni mai complex şi mai inteli-
sute de influente îndreptate în acelaşi sens şi gent ?
venind cle la zeci de surse independente dar care Iată ce gîndeşte dr. Donald F. Klein, directo-
se suprapun". rul cercetărilor la Institutul de psihiatrie din
Pcntru că îşi poatc aminti un mare număr de New York, unul din cei mai mari neuropsihiatri
factori cauzali şi poate descoperi interrelaţiile din lume :
lor, calculatorul electronic ne poate ajuta să „Lucrările lui Krech sugerează că printre va-
abordăm asemenea probleme la un nivel mai riabilele care afectează inteligenta se află bo-
profund declt cel obişnuit. Calculatorul poaie găţia şi sensibilitatea mediului din prima copi-
lărie. Copiii care au crescut în ceea ce s-ar pu-
analiza cantităti imense de date pentru a găsi
tea numi un mediu «obtuz» — nestimulator, să-
configuratii ascunse. Poate contribui la asam-
rac, amorf •— învaţă repede să nu rişte. Nu-i
blarea pipurilor în întreguri de dimensiuni mai
prea mult loc pentru greşeli şi este rentabil să fii
mari şi mai semnificative. Dacă i se dă o serie prudent, conservator, lipsit de curiozitate sau
de presupuneri sau un model, poate evidentia de-a dreptul pasiv, atitudini care nu fac minuni
consecinlele unor decizii alternative şi reuşeşte pentru creier.
să facă aceasta mai sistematic şi mai complet
decît orice om. Descoperind raporturi noi şi Pe de altă parte, copii,i crescuti într-un mediu
neobservate pînă atunci între oameni şi resurse, inteligent, sensibil, complex şi stimulator îşi
poate chiar propune soluţii originale pentru dezvoltă alte trăsături caracteriale. Iar dacă
anumite probleme. copiii îi pot cere mediului să facă unele lucruri
pentru ei, devin mai puţin dependenţi de părinti
' Inteiigenţa, imaginalia şi intuiţia omului vor de la o vîrstă mai fragedă. Ajung să se simtă
continua să fie mult mai importante decît ma- puternici şi competenti. Şi îşi pot permite să fie
şinile în deceniile imediat următoare. Totuşi, curioşi, imaginativi, să-şi manifeste dorinta de
calculatoarele electronice vor adînci probabil explorare şi să adopte în viată o atitudine de re-
concepţia întregii culturi despre eauzalitate, zolvare a problemelor. Toate acestea pot pro-
amplificîndu-ne cunoştinţele despre interrela- voca modificări în creier. în acest moment, nu
ţiile fenomenelor şi ajutîndu-ne să sintetizăm
239
238
putem face decît presupuneri. Dar nu este im-
posibil ca un mediu inteligent să ducă la si- Atîta limp cît lucrurile s-au petrecut astfel,
napse noi şi la o scoarţă cerebrală mai mare. volumul memoriei sociale a fost extrem de li-
Un mediu mai inteligent ar putea produce oa- mitat. Oricît de bună ar fi fost memoria bătrî-
meni mai inteligenţi". nilor, oricît de memorabile ar fi fost cîntecele
Totuşi, cele de mai sus nu ne dau decît o idee sau învăţămintele lor, în craniile unei populaţii
despre semnificaţia mai amplă a schimbărilor nu există decît un anumit spaţiu de depozitare.
pe care le aduce cu sine noua infosferă. Căci Civilizaţia celui de Al Doilea Val a doborît
demasificarea mijloacelor de informare şi ascen- bariera memoriei. A răspîndit ştiinţa de carte. A
siunea concomitentă a calculatorului electronic ţinut o evidenţă sistematică a activităţilor eco-
modif ică memoria socială. nomice. A înălţat mii de biblioteci şi muzee. A
inventat clasorul. Pe scurt, a scos memoria so-
cială din craniu, a găsit noi modalităţi de a în-
Memoria socială
magazina informaţia, amplificînd astfel memoria
Memoria poate fi împărţită în individuală sau dincolo de limitele ei anterioare. Mărind fondul
personală şi colectivă sau socială. Amintirile ne- de cunoştinţe acumulate, a accelerat toate pro-
împărtăşite din memoria personală se pierd cesele de inovaţie şi schimbare socială, dînd ci-
odată cu moartea indivizilor. Memoria socială vilizaţiei din Al Doilea Val cultura cu cea mai
persistă. Remarcabila noastră capacitate de a rapidă schimbare şi dezvoltare pe care o cunos-
înregistra şi recupera amintirile colective este cuse pînă atunci omenirea.
secretul succesului speciei umane în evoluţie. Şi Astăzi sîntem gata să facem un salt într-un
orice modifică semnificativ felul în care elabo- stadiu compiet nou al memoriei sociale. Dema-
răm, înmagazinăm sau folosim informaţia din sificarea radicală a mijloacelor de informare,
memoria socială influenţează destinul chiar la inventarea unor mijloace de informare noi, car-
originile sale. tarea pămîntului cu ajutorul sateliţilor, supra-
Omenirea şi-a mai revoluţionat de două ori vegherea bolnavilor din spitale cu ajutorul sen-
memoria socială. Acum, construind o nouă in- sorilor electronici, automatizarea arhivelor —
fosferă, ne aflăm iarăşi în pragul unei asemenea toate acestea înseamnă că înregistrăm activită-
transformări. ţile civilizaţiei pînă în cele mai mici amănunte.
La început grupurile umane erau nevoite să-şi Dacă nu transformăm planeta în cenuşă, şi me-
înmagazineze amintirile colective în acelaşi loc moria socială odată cu ea, vom avea în scurt
în care şi le ţineau pe cele personale — respec- timp ceva foarte apropiat de o civilizaţie cu re-
tiv în mintea indivizilor. Bătrînii tribului, în- cuperare totală a informaţiiior. Civilizaţia celui
ţelepţii şi alţi oameni duceau aceste a m i n t i n de Al Treilea Val va 'dispune nu numai de mai
cu ei sub forma istoriei, mitului, tradiţiei şi le- multe informaţii despre ea însăşi, ci şi de infor-
gendei şi le transmiteau copiilor lor prin grai, maţii mai sistematic organizate decît şi-ar fi
cîntec, psalmodie şi exemplu. Cum se aprinde putut cineva închipui chiar numai cu un sfert
un foc. cel mai bun mijloc de a prinde o pasăre de veac în urmă.
în laţ. cum se leagă bîrnele pentru a face o Dar trecerea la memoria socială din Al Trei-
plută. cum să macini taro, să ascuţi o săpăligă lea Val nu este doar cantitativă. Am putea spune
sau să îiigrijeşti de boi — toată experienţa acu- că insufiăm de asemenea viaţă memoriei
mulată de grup era înmagazinată în neuronii, noastre.
glia şi sinapsele unor oameni. Cînd era înmagazinată în creiere omeneşti,
240
memoria socială se eroda mereu, era împrospă-
241
tată, agitată, combinată şi recombinată în diverse Dacă privim în perspectivă, vedem limpede că
feluri. Ea era activă sau dinamică. Era literal- revoluţia din infosferă este cel puţin tot
mente vie. atît de profundă ca cea din tehnosferă — din
Cînd civilizaţia industrială a deplasat o mare sistemul energetic şi baza tehnică a societăţii.
parte din memoria socială în afara creierului, Opera de construire a unei noi civilizaţii înain-
acea parte a fost obiectivizată, vîrîtă în arte- tează rapid la mai multe niveluri dintr-o dată.
facte, cărţi, state de plată, ziare, fotografii şi
filme. Dar un simbol înscris pe o pagină, o foto-
grafie fixată pe peliculă, un ziar tipărit rămîn 15. Dincolo de producţia de masă
pasive ori statice. Simbolurile prindeau iarăşi
viaţă numai cînd erau reintroduse într-un creier Intr-o zi, nu de mult, conduceam un automobil
omenesc, unde erau manipulate sau recombi- închiriat de pe culmile înzăpezite ale Munţilor
nate în alt fel. Civilizaţia celui de Al Doilea Stîncoşi la vale pe şosele şerpuitoare, apoi peste
Val a amplificat enorm memoria socială, dar în cîmpii înalte şi din nou la vale, mereu la vale,
acelaşi timp a imobilizat-o. pînă cînd am ajuns pe dealurile care tivesc la
Saltul către infosfera celui de Al Treilea Val răsărit poalele acestui măreţ lanţ muntos. Acolo,
este cu adevărat fără precedent în istorie, pen- la Colorado Springs, sub un cer strălucitor,
tru că datorită lui memoria socială se amplifică m-am îndreptat spre o clădire lungă şi joasă,
şi în acelaşi timp devine activă. Iar această aso- cuibărită de-a lungul şoselei şi părînd mică din
ciaţie se va dovedi un factor propulsor. cauza vîrfurilor care se înălţau în spatele meu.
Activarea memoriei amplificate va declanşa Intrînd în clădire, mi-am reamintit fabricile
noi energii culturale. în afară de faptul că ne în care lucrasem cîndva, cu tot zgomotul, m u r -
ajută să organizăm sau să sintetizăm „pipurile" dâria, fumul şi mînia înâbuşită din ele. De mulţi
în modele coerente ale realităţii, calculatorul ani, de cînd am părăsit munca manuală, soţia
electronic extinde limitele posibilului. Nici o bi- mea şi cu mine sintem „vizitatori de fabrici". în
bliotecă şi nici un fişier nu poate gîndi, aşa încît călătoriile noastre în jurul globului, în loc să ne
de gîndire originală nici nu poate fi vorba. în îndreptăm atenţia asupra catedralelor în ruine
schimb, unui calculator îi putem cere să „gîn- şi localurilor pentru turişti, am ţinut să vedem
dească inimaginabilul" şi ceea ce era de ne- cum lucrează oamenii, deoarece nimic altceva
conceput mai înainte. El face posibilă o avalanşă nu ne spune mai mult despre cultura lor. Şi
de teorii, idei, ideologii şi concepţii artistice noi, acum, la Colorado Springs, vizitam iarăşi o fa-
progrese tehnice, inovaţii economice şi politice brică. Mi se spusese că era una din cele mai
care erau literalmente de neconceput şi de ne- avansate unităţi productive din lume.
închipuit pînă acum. Accelerează astfel schim- Curînd mi-am dat seama de ce. în uzine ca
barea istorică şi alimentează tendinţa spre di- acgasţa vezi ultimele noutăU tehnice şi c e l e m a i
versitate socială din Al Treilea Val. avans^e~sîsteme~de iniormaiie, precum şi efec-
în toate societăţile anterioare, infosfera a asi- tele concrete ale confluenţei lor.
gurat mijloacele de comunicare între oameni. Al Această unitate a firmei Hewlett-Packard pro-
Treilea Val înmulţeşte aceste mijloace. Dar, pen- duce anual echipament electronic în valoare de
tru prima oară în istorie, asigură şi mijloace pu- 100 milioane de dolari — tuburi catodice pen-
ternice de comunicare între maşini şi, ceea ce tru monitoare de televiziune şi aparate medicale,
este şi mai uimitor, posibilitatea ca oamenii să osciloscoape, ,.amlizori logici" p r n t r u control şi
converseze cu mediul înconjurător inteligent. articole mai misterioasc ehiar. Din cei 1 700 de
242 243
Totuşi, privirea pătrunzătoare a vechilor mei
angajaţi, 40 la sută sînt ingineri, programatori, prieteni ar vedea multe trăsături noi şi foarte
tehnicieni, funcţionari şi cadre de conducere. diferite de fabricile clasice pe care le cunosc. Ar
Ei lucrează într-un spaţiu deschis imens, cu ta- observa, de exemplu, că salariaţii de la H—P
vanul foarte înalt. Un p-arete este un unic geam nu sosesc toţi deodată, nu pontează şi nu se gră-
uriaş, care încadrează o vedere impresionantă besc spre locurile lor de muncă, ci, în cadrul
a vîrfului Pikes. Ceilalţi pereţi sînt vopsiţi în anumitor limite, fiecare îşi poate alege progra-
galben viu şi alb. Podeaua este acoperită cu mul de lucru care-i convine. în loc să fie obli-
vinil de culoare deschisă, strălucitor şi curat ca gaţi să stea într-un singur loc de muncă, ei se
într-un spital. pot deplasa cum doresc. Vechii mei prieteni
Salariaţii de la H—P, de la funcţionari la spe- s-ar minuna de libertatea pe care o au angajaţii
cialiştii in calculatoare, de la directorul uzinei la de la H—P, tot în cadrul unor anumite limite,
rnontori şi controiorii de calitate, nu sînt sepa- de a-şi stabili singuri ritmul de muncă ; de a
raţi în spaţiu, ci lucrează laolaltă în comparti- discuta cu directorii sau inginerii f ărâ să se gîn-
mente deschise. In ioc sâ strige unul la altul pe dească la poziţie sau ierarhie ; de a se îmbrâca
deasupra zgomotului maşinilor, vorbesc pe un cum doresc ; pe scurt, de a avea personalitate.
ton normal, de conversaţie. Pentru că poartă De fapt, cred că foştilor mei tovarăşi, purtînd
cu toţii haine obişnuite de oraş, nu există deose- incălţăminte solidă cu placheuri, salopete mur-
biri vizibile de rang sau muncă. Muncitorii pro- dare şi şepci de muncitori, le-ar veni greu să-şi
ductivi stau la propriile lor mese de lucru sau închipuie acest loc ca o fabrică.
birouri ; atît de multe din acestea sînt împodo- Iar dacă luăm fabrica drept lăcaşul producţiei
bite cu fiori, iederă şi alte plante, încît privite de masă, ei ar avea dreptate. Căci în această
din anumite unghiuri îţi dau impresia că te afli
unitate nu-i vorba de producţia de masâ pe care
intr-o grădină.
am depăşit-o.
Piimbîndu-mâ prin această unitate, mâ gîn-
deam cît de grăitor ar fi dacă, prin minune, aş
putea lua pe unii din vechii mei tovarăşi din Lapte de şoricioaică şi trîcouri sport
oţelărie sau de la linia de asamblare auto, dacă
i-aş scoate din gălăgie, murdărie, munca ma- Este un fapt binecunoscut în prezent că pro-
nuală grea, traumatizantă şi disciplina riguros porţia muncitorilor care lucrează direct în pro-
autoritarâ care o însoţeşte, pentru a-i trans- ducţie în ţările ,.avansate" a scăzut în ultimii
planta în acest mediu de muncă de tip nou. douăzeci de ani. (Astăzi în Statele Unite numai
Ei ar privi uimiţi la ceea ce ar vedea. Mâ 9 la sutâ din totalul populaţiei — 20 milioane
îndoiesc foarte tare că H—P este un paradis al de muncitori — produc bunuri pentru circa
muncitorilor, şi prietenii mei muncitori nu s-ar 220 milioane de oameni. Restul de 65 milioane
lăsa uşor prostiţi. Ei s-ar interesa punct cu punct de persoane active asigură servicii sau lucrează
de statele de salarii, de cîştigurile suplimen- cu simboluri.) P e măsură ce s-a acceierat această
tare, de procedeul de rezolvare a plîngerilor, micşorare a sectorului productiv în lumea in-
dacă există. Ar întreba dacă materialele noi şi dustriaiă, o parte tot mai mare din productia de
bizare mînuite în această uzină sînt cu adevărat rutină a fost transferată în aşa-zisele ţări în
inofensive sau dacă există noxe de mediu. Ar curs de dezvoltare, de la Algeria la Mexic şi Tai-
presupune pe bună dreptate că, în ciuda rela- ianda. Cele mai înapoiate industrii caracteris-
ţiilor aparent amicale, unii dau ordine, iar alţii tice celui de Al Doilea Val sînt astfel exportate
le execută.
245
244
din ţările bogate în cele sărace, ca nişte auto- materiale plastice fabricate cu tehnologii de
mobile vechi şi ruginite. vîrf".
Din raţiuni strategice şi economice, naţiunile în Japonia, R. F. Germania, Statele Unite,
bogate nu-şi pot permite să renunţe complet la chiar în Uniuhea Sovietică, în domenii ca elec-
producţie şi ele nu vor deveni exemple de „so- trotehnica, chimia, industria aerospa^ială, elec-
cietăţi de servicii" ori „economii ale informa- tronica, vehiculele specializate, comunicaţiile şi
ţiei". Imaginea unei lumi bogate trăind exclusiv altele, tendinţa către demasuicare este foarte
pe seama producţiei nemateriale, în timp ce res- marcată. La ultraavansata uzină pe care com-
tul lumii este angajat în producţia de bunuri pania Western Electric o are în nordul statului
materiale este mult prea simplistă. în schimb, Illinois, de exemplu, muncitorii produc peste
vom vedea ţările bogate continuînd să fabrice 400 de „eapsule cu circuite integrate" în serii
bunuri-cheie, dar avxnd nevoie de mai puţini care variază între maximum 2 000 pe lună şi
muncitori pentru aceasta. Deoarece transfor- numai 2 pe lună. Serii variind între 50 şi 100
măm însuşi modul în care sînt produse bunurile. unităţi sînt obişnuite la Hewlett-Packard din
Esenţa producţiei în cel de Al Doilea Val era Colorado Springs.
„seria" mare cuprinzînd milioane de produse Aceeaşi tranziţie spre seria mică şi produsele
standardizate, identice. în schimb, esenţa pro- fabricate pe baza specificaţiilor clienţilor se
ducţiei în Al Treilea Val este seria mică de pro- constată la IBM, Polaroid, McDonnell Douglas,
duse parţial sau total adaptate cererilor clien- Westinghouse şi General Electric în Statele
ţilor. Unite, la Plessey şi ITT în Marea Britanie, la
Siemens în R.F. Germania, ori la Ericsson în
Tendinţa publicului este să asocieze încă no- Suedia. Grupul Aker din Norvegia, care deţinea
ţiunea de producţie cu seriile mari. Evident, cîndva 45 la sută din construcţiile navale ale
continuăm să fabricăm miliarde de ţigări, mi- ţării, a trecut la fabricarea de utilaj pentru fo-
lioane de metri de ţesături, cantităţi astrono- rajul petrolier în larg. Rezultatul : trecerea de
mice de becuri electrice, chibrituri, cărămizi sau la „producţia în serie" de vapoare la produse
bujii. Şi vom continua s-o facem încă un timp. fabricate „la comandă".
Dar acestea sînt tocmai produsele industriilor
în acelaşi timp, în industria chimică, după
mai înapoiate, nu ale celor mai avansate, şi ele
directorul R. E. Lee, Exxon „trece la producţia
nu reprezintă astăzi decît aproximativ 5 la sută
de mic tonaj — polipropilena şi polietilena din
din toate bunurile industriale.
materialele plastice fabricate prin extruziune şi
Un comentator scrie în Critique, revistă de destinate conductelor, panourilor, placajelor etc.
studii despre Uniunea Sovietică : „Ţările mai Paraminele ie producem tot mai mult conform
puţin dezvoltate — [cele] cu un produs naţional specificaţiilor clienţilor". Unele tonaje sînt atît
brut de 1 000—2 000 dolari pe cap de locuitqr şi de mici, adaugă Lee, încît „le numim şarje de
an — se concentrează asupra producţiei de «lapte de şoricioaică»".
masă", pe cînd „ţările cele mai puternic dez- în domeniul militar, majoritatea oamenilor
voltate... se axează asupra exportului de unicate văd o producţie de masă, dar în realitate are loc
sau produse de serie mică ce reclamă mînă de o „demasificare". Ne închipuim milioane de
lucru înalt calificată şi... cheltuieli de cercetare uniforme, căşti şi puşti identice. De fapt, cea mai
ridicate : calculatoare electronice, utilaj specia- mare parte a echipamentului necesar unui sis-
lizat, avioane, sisteme de producţie automati- tem militar modern nu este produsă în masă.
zate, produse farmaceutice, vopsele, polimeri şi Avioanele de luptă cu reacţie pot fi fabricate în
246 147
serii de numai 10—50. Fiecare din ele poate fi
puţin diferit, în funcţie de scopul şi domeniul Următorul pas este, desigur, satisfacerea g u s -
în care este folosit. Iar în cazul comenzilor atît tului tuturor consumatorilor — fubricarea unor
de mici, multe din componentele avioanelor sînt produse unice. Şi aceasta este direcţia în care ne
produse de obicei tot în serii mici. indreptăm : produse fabricaie la comandă pen-
tru fiecare client.
O analiză revelatoare a cheltuielilor Penta- După părerea lui Robert H. Anderson, şeful
gonului raportate la numărul de produse finite departamentului serviciilor de informaţii al
cumpărate a arătat că, din 9,1 miliarde de dolari firmei Rand Corporation, expert în producţia
cheltuite pe produse pentru care se putea stabili avan^ată : „In viitorul apropiat nu va fi mai
numărul componentelor finite, 78 la sută
greu să se producâ ceva la cererea clientului...
(7,1 miliarde de dolari) au fost folosite pentru
articole fabricate în loturi mai mici de 100 de decît este astâzi să se producă în masă... Am
unităţi ! depăşit stadiul modularizării, in care se fabrică
un numâr mare de module care se combinâ... şi
,' i Chiar în domeniile în care părţile componente îriamtăm spre stadiul producţiei la cerere. Exact
sînt produse în continuare în cantităţi foarte ca în cazul îmbrăcămintei".
mari —şi aceasta se întîmplă încă în unele in- Trecerea la producţia individualizată este
'' dustrii foarte avansate — ele sînt de obicei simboiizatâ poate cel mai bine de pistolul-laser
I proiectate în aşa fel încît să poată fi incluse în cu ealculator electronic tntrodus acum cîţiva ani
! multe produse f inite diferite, fiecare din acestea în industna confecţiilor. Inainte ca Al Doilea
1
fiind fabricat, la rîndul său, în serie mică. Val sâ aducâ cu sine produeţia de masâ, dacă un
Este suficient să privim la vehiculele incredi- bărbat voia un articoi de îmbrăcăminte, se du-
bil de variate care gonesc pe o autostradă din cea la croitor ori la croitoreasă sau i-1 cosea ne-
Arizona pentru a constata cum s-a fărîmiţat vasta lui în orice caz, respectivul ar'ticol era
piaţa automobilelor, cîndva relativ uniformă, făcut de mînâ, pe mâsura lui. Totul era cusut
obligînd chiar pe acei tiranozauri tehnici care la comandâ.
sînt uzinele de automobile să adopte parţial, După sosirea celui de Al Doilea Val, am
de voie, de nevoie, fabricaţia conform specifica- început să producem îmbrăcăminte identică cu
ţiilor clientilor. Producătorii de automobile din ajutorul producţiei de masă. în cadrul acestui
Europa, Statele Unite şi Japonia fabrică acum sistem, muncitorul pune o foaie de material peste
în masă componente şi subansambluri pe care le alta ; pe deasupra aşazâ un tipar ; apoi, cu
combină apoi în mii de feluri. cuţitul de croit electric taie de jur împrejurul
tiparului şi obtine numeroase bucăţi de material
La alt nivel, observaţi umilul tricou sport. identice. Acestea sînt supuse apoi unor operaţii
Tricourile sînt fabricate în serie, dar un nou tip identice şi dau articole identice ca dimensiuni,
de presă ieftină permite să se imprime, cu chel- model, culoare ş.a.m.d.
tuieli minime, desene sau devize pe loturi foarte Noua maşină cu laser funcţionează pe baza
mici. Rezultatul este o profuziune de tricouri unui principiu complet diferit. Nu croieşte 10
care-i etichetează în glumă pe cei care le poartă sau 50 sau 100 sau chiar 500 de cămăşi ori sa-
drept un pasionat de muzică beethoveniană, un couri dintr-o dată. Ea croieşte cîte o bucată. în
băutor de bere ori o stea a filmelor pornogra- realitate însă ea croieşte mai repede şi mai ieftin
fice. Automobilele, tricourile sport $i multe alte decît metodele de producţie în masă f olosite pînă
produse reprezintă un stadiu intermediar între acum. Reduce deşeurile şi elimină necesitatea
producţia de masă şi cea demasificată. inventarului. De aceea, după părerea preşedin-
248 249
serii de numai 10—50. Fiecare din ele poate fi Următorul pas este, desigur, satisfacerea g u s -
puţin diferit, în funcţie de scopul şi domeniul tului tuturor consumatorilor — fabricarea unor
în care este folosit. Iar în cazul comenzilor atit produse unice. Şi aceasta este direcţia în care ne
de mici, multe din componentele avioanelor sînt indreptăm : produse fabricate la comandâ pen-
produse de obicei tot în serii mici. tru fiecare client.
O analiză revelatoare a cheltuielilor Penta- După pârerea lui Robert H. Anderson, şeful
gonului raportate la numărul de produse finite departamentului serviciilor de informaţii al
cumpărate a arătat că, din 9,1 miliarde de dolari firmei Rand Corpcration, expert în producţia
cheltuite pe produse pentru care se putea stabili avansatâ : ,,ln viitorul apropiat nu va fi mai
numărul componentelor finite, 78 la sută greu sâ se producă ceva la cererea clientului...
(7,1 miliarde de dolari) au fost folosite pentru docît este astăzi să se producă în masă... Am
articole fabricate în loturi mai mici de 100 de depăsit stadiul modularizării, în care se fabrică
unităţi ! un nuniâr mare de module care se combină... şi
Chiar în domeniile în care părţile componente înamtâm spre stadiul producŢiei la cerere. Exact
sînt produse în continuare în cantităţi foarte ca în cazul îmbrăcămintei".
mari —şi aceasta se întîmplă încă în unele in- Trecerea la producţia individualizată este
dustrii foarte avansate — ele sînt de obicei simboiizatâ poate cel rnai bine de pistolul-laser
proiectate în aşa fel încît să poată fi incluse în cu calculator electronic introdus acum cîţiva ani
multe produse finite diferite, fiecare din acestea în industria confecţiilor. înainte ca Al Doilea
fiind fabricat, la rîndul său, în serie mică. Val să aducâ cu sine producţia de masă, dacă un
bărbat voia un articol de îmbrâcăminte, se du-
Este suficient să privim la vehiculele incredi-
cea la croitor ori la croitoreasă sau i-1 cosea ne-
bil de variate care gonesc pe o autostradă din
vasta lui In orice caz, respectivul ar'ticol era
Arizona pentru a constata cum s-a fărîmiţat
făcut de mînâ, pe măsura lui. Totul era cusut
piaţa automobilelor, cîndva relativ uniformă,
La comandâ.
obligînd chiar pe acei tiranozauri tehnici care
După sosirea celui de Al Doilea Val, am
sînt uzinele de automobile să adopte parţial,
început să producem îmbrăcăminte identică cu
de voie, de nevoie, fabricaţia conform specifica-
ajutorul producţiei de masă. în cadrul acestui
ţiilor clienţilor. Producătorii de automobile din
sistem, muncitorul pune o foaie de material peste
Europa, Statele Unite şi Japonia fabrică acum
alta ; pe deasupra aşază un tipar ; apoi, cu
în masă componente şi subahsambluri pe care le
cuţitul de croit electric taie de jur împrejurul
combină apoi în mii de feluri.
tiparului şi obţine numeroase bucâţi de material
La alt nivel, observaţi umilul tricou sport. identice. Acestea sînt supuse apoi unor operaţii
Tricourile sînt fabricate în serie, dar un nou tip identice şi dau articole identice ca dimensiuni,
de presă ieftină permite să se imprime, cu chel- model, culoare ş.a.m.d.
tuieli minime, desene sau devize pe loturi foarte Noua maşină cu laser funcţionează pe baza
mici. Rezultatul este o profuziune de tricouri unui principiu complet diferit. Nu croieşte 10
care-i etichetează în glumă pe cei care le poartă sau 50 sau 100 sau chiar 500 de cămăşi ori sa-
drept un pasionat de muzică beethoveniană, un couri dintr-o dată. Ea croieşte cîte o bucată. în
băutor de bere ori o stea a filmelor pornogra- realitate însă ea croieşte mai repede şi mai ief tin
fice. Automobilele, tricouriîe sport $i multe alte decît metodele de producţie în masă f olosite pînă
produse reprezintă un stadiu intermediar între acum. Reduce deşeurile şi elimină necesitatea
producţia de masă şi cea demasificată. inventarului. De aceea, după părerea preşedin-
249
248
latoarelor firmei producătoare, care, la rîndul
telui societăţii Genesco, una din cele mai mari lor, vor comanda linia de producţie. Cînd
firme de confecţii din Stateie Unite, „maşinile această praeticâ se va răspindi, ciientul va fi
laser pot fi programate pentru a efectua, în mod atît de integrat în procesul de producţie, încît
economic, o comandă pentru un singur articol ne va f i din ce în ce mai greu să delimităm exact
de îmbrăcăminte". Aceasta sugerează că într-o consumatorul de producător, să spunem cine
zi vor dispărea chiar numerele obişnuite acum este de i'apt consumatorul şi cine este produ-
la confecţii. Vom putea să ne spunem măsurile cătorul.
la telefon sau să îndreptăm asupra noastră o în fine, în cel de Al Doilea Val producţia era
videocameră, introducînd astfel datele direct în- carteziană, în sensul câ produsele se prezentau
tr-un calculator electronic, care, la rîndul lui. sub formă de piese şi apoi erau asamb]ate cu
va da instrucţiuni maşinii pentru a produce un grijă, pe cînd producţia din Al Treilea Val este
singur articol de îmbrăcăminte exact pe dimen- post-carteziană sau „integralistă". Acest fapt
siunile noastre. este ilustrat de ceea ce s-a întîmplat cu produse
Avem astfel în perspectivâ confecţionarea in- industriale obişnuite ca ceasul de mînă. Dacă
dividualizată pe baza tehnicii înalte. Este vorba mai înainte ceasurile conţineau sute de piese în
de reintroducerea unui sistem de producţie care mişcare, fizica solidelor ne permite acum să
a înflorit înainte de revoluţia industrială, dar fabricăm ceasuri, care sînt mai precise şi mai
bazat acum pe tehnica cea mai înaltă şi rafi- sigure, fâră nici o piesă în mişcare. Tot astfel
nată. După cum demasificăm mediile de infor-
televizorul Panasonic de astăzi are numai ju-
mare, demasificăm producţia.
mătate din piesele pe care le aveau televizoa-
rele acum zece ani. Pe măsură ce microproce-
Efectul presto soarele — din nou plăcuţele-minune — îşi fac
apariţia în tot mai multe produse, ele înlocuiesc
Alte cîteva progrese cu totul extraordinare un număr impresionant de componente clasice.
transformă modui în care faoricăm lucruriie. Exxon prezintă noua maşină de scris „Qyx",
în timp ce unele industrii trec de la producţia care conţine doar cîteva piese în mişcare, în
în masă la producţia în s,erie mică, altele au de- comparaţie cu sutele din maşina de scris Selec-
păşit-o şi pe aceasta, îndreptîttdu-se spre pro- tric produsă de IBM. La fel, o binecunoscută
ducţia în flux continuu de bunuri individuali- cameră de luat vederi de 35 mm, Canon AE-1,
zate. în loc să pornească şi să optească produc- are acum 300 de piese mai puţin decît modelul
ţia la începutul şi ia sfirşitul fiecărei serii mici, mai vechi. Un singur cip fabricat de Texas In-
ele pregătesc momentul în care maşinile se vor struments a înlocuit 175 din aceste piese.
reajusta în permanenţă, astfel ca să producă în Intervenind la nivel molecular, folosind pro-
flux continuu articole complet diferite unele de iectarea cu ajutorul calculatorului sau alte
altele. în esenţă, avansăm rapid spre maşini care unelte de producţie avansate, integrăm tot mai
vor lucra în conformitate cu specificaţiile clien- multe funcţii într-un număr din ce în ce mai
ţilor 24 de ore din 24. mic de piese, înlocuind multe componente se-
După cum vom vedea imediat, o altă schim- parate cu „întreguri". Putem compara acest pro-
bare semnificativă face ca clientul să participe ces cu apariţia fotografiei în artele plastice. în
la procesul de producţie mai direct decît a fă- loc să realizeze o pictură aplicînd nenumărate
cut-o vreodată. în unele industrii ne aflăm doar tuşe de vopsea pe o pînză, fotograful „reali-
la un pas de situaţia în care o asociaţie de clienţi zează" întreaga imagine dintr-o dată, apăsînd
va comunica specificaţiile acestora direct calcu-
251
250
pe un buton. începem să constatam acest „efect curînd ca o prelungire a industrialismului — o
presto" în producţie. ultimă înălţare a celui de Al Doilea Val — de-
Aşadar, lucrurile se clarifică. Schimbările cît ca un salt într-un sistem nou. Dacă este ade-
ample din tehnosferă şi infosferă s-au unit pen- vărat că munca a devenit mai abstractă şi mai
tru a transforma modul în care producem bu- putin concretă, birourile în care se efectuează
nuri. Depăşim rapid producţia de masă clasică, această muncă sînt de fapt modelate direct după
îndreptîndu-ne spre un amestec complex de fabricile celui de Al Doilea Val, munca însăşi
produse de serie şi produse demasificate. Ţinta fiind fragmentată, repetitivă, anostă şi dezuma-
finală a acestui efort este vizibilă acum : bunuri nizantă. Astăzi încă, reorganizarea multor in-
complet individualizate produse în flux con- stituţii nu este decît o încercare de a face biroul
tinuu, prin procese integraliste, pe care consu- să semene mai îndeaproape cu fabrica.
matorul le va dirija în măsură crescîndă.
în această „fabrică de simboluri", civilizaţia
în rezumat, sîntem pe cale de a revoluţiona celui de Al Doilea Val a creat un sistem de caste
structura profundă a producţiei, provocînd cu- asemănător celui din industrie. Forţa de muncă
rente de schimbare care pătrund în fiecare strat industrială este împărţită în muncitori manuali
al societăţii. Dar această transformare, care va şi nemanuali. în mod similar, activitatea din
af ecta studentul atunci cînd îşi hotărăşte viitoa- birouri este împărţită în muncă „cu un grad
rea carieră, firma cînd planifică o investiţie sau înalt de abstracţie" şi muncă „cu un grad redus
naţiunea cînd îşi elaborează o strategie a dez- de abstracţie". La un nivel găsim lucrătorii din
voltării, nu poate fi înţeleasă izolat. Ea trebuie prima categorie, elitele tehnocrate : oamenii de
privită în raport direct cu o altă revoluţie — cea ştiinţă, inginerii şi directorii, care-şi petrec o
din birou.
mare parte din timp în şedinţe, conferinţe, de-
junuri de afaceri sau dictînd, elaborînd memorii,
Dispariţia secretarei ? vorbind la telefon ori schimbînd informaţii în
alt mod. O anchetă recentă a stabilit că 80 la
în ţările bogate, pe măsură ce scade numărul sută din timpul de muncă al directorului este
muncitorilor angajaţi în producţia concretă, folosit zilnic în 150—300 de „tranzacţii infor-
creşte personalul necesar pentru a produce idei, maţionale".
patente, formule ştiinţifice, liste, facturi, pla- La celălalt nivel îi aflăm pe proletarii cu gu-
nuri de reorganizare, fişe, dosare, prospectări lere albe, ca să zicem aşa, care, asemenea mun-
ale pieţei, demonstraţii cu produse, scrisori, citorilor industriali din epoca celui de Al Doilea
grafice, instructaje juridice, specificaţii tehnice, Val, efectuează la infinit o muncă de rutină,
programe pentru calculatoare şi o mie de alte ucigătoare. Compusă în general din femei şi ne-
forme sub care se prezintă datele sau simbolu-
sindicalizată, această categorie este îndreptă-
rile. Această expansiune a activităţii tehnico-
ţită să zîmbească ironic cînd sociologii vorbesc
administrative de birou a f ost atît de amănunţit
despre „postindustrialism". Ea constituie forţa
studiată în atît de multe ţări, încît aici nu mai
avem nevoie de statistici pentru a o demonstra. de muncă industrială din birouri.
Bineînţeles, unii sociologi văd în abstractizarea Acum biroul începe şi el să depăşească
crescîndă a producţiei dovada faptului că so- Al Doilea Val şi să pătrundă în Al Treilea, iar
cietatea a intrat în stadiul „pcvstindustrial". sistemul industrial de caste este pe cale de a fi
Faptele sînt însă mai complicate. Creşterea contestat. Toate vechile ierarhii şi structuri ale
forţei de muncă din birouri trebuie privită mai biroului vor fi în curînd transformate.
252 253
Revoluţia produsă în birouri de Al Treilea Exxon, se pregătesc pentru competiţia de pe o
Val este rezultatul cîtorva forţe care se cioc- piaţă pe care, după părerea lor, valoarea tran-
nesc. Nevoia de informaţie a crescut atît de zacţiilor se va ridica la 10 miliarde dolari pe an.
fantastic, încît nici o armată de funcţionari, dac- Numit uneori „maşină de scris inteligentă" ori
tilografe şi secretare din Al Doilea Val, oricît „redactor de texte", acest aparat modifică în
de mare ar fi şi oricît de mult ar munci, nu-i mod fundamental fluxul de informaţii din birou
mai poate face faţă. Pe deasupra, costul lucră- şi, odată cu acesta, structura ocupaţională. El nu
rilor de birou s-a ridicat atît de mult, încît se fac este însă decît un membru al marii familii de
încercări desperate pentru a-1 opri. (în n u m e - tehnologii noi care vor inunda lumea „gulerelor
roase companii cheîtuielile de birou au atins albe".
40 sau 50 la sută din totalul cheltuielilor şi unii La Chicago, în iunie 1979, la congresul Aso-
experţi apreciază că întocmirea unei singure ciaţiei internaţionale pentru prelucrarea cuvin-
scrisori de afaceri se poate ridica la 14—18 do- telor, vreo 20 000 de vizitatori transpiraţi s-au
lari, dacă se iau în considerare toţi factorii as- perindat printr-o sală de expoziţie pentru a exa-
cunşi.) In plus, dacă valoarea mijloacelor teh- mina sau încerca o gamă uluitoare de alte ma-
nice corespunzătoare unui singur muncitor in- şini — scanere optice, imprimante rapide, uti-
dustrial mediu din Statele Unite se r i d k ă laj micrografic, maşini de copiat, terminale de
astăzi la 25 000 dolari, funcţionarul „foloseşte calculator şi altele de acest fel. Ei vedeau în-
maşini de scris şi de calculat vechi, în valoare ceputul a ceea ce unii numesc „biroul fără hîr-
totală de 500 sau 1 000 dolari şi se află probabil tii" de mîine.
printre lucrătorii cei mai puţin productivi din
La Washington, D. C , firma de consulting
lume", după cum se exprimă un agent eomercial Micronet, Inc. a adunat utilaj produs de 17 firme
al firmei Xerox. Productivitatea din birouri nu diferite într-un birou integrat în care hîrtia este
a crescut decît cu 4 la sută în ultimul deceniu, interzisă. Orice document care soseşte în acest
iar în alte ţări situaţia este probabil şi mai birou este microfilmat pe loc şi înmagazinat în-
proastă. tr-un calculator din care poate fi recuperat ulte-
Comparaţi acestea cu extraordinara scădere rior. Acest birou, creat pentru exemplificare şi
a costului calculatoarelor electronice în raport calificare, integrează echipament de dictat, de
cu numărul de f uncţii pe care le îndeplinesc. Se microfilmat, scanere optice şi videoterminale
apreciază că randamentul calculatoarelor a într-un sistem operaţional. Obiectivul, spune
crescut de 10 000 ori în ultimii 15 ani şi că astăzi Larry Stockett, preşedintele societăţii Micronet,
costul unei funcţii s-a redus de 100 000 ori. Aso- este un birou al viitorului în care „nu există
ciaţia dintre creşterea oostului şi stagnarea pro- erori de clasare ; datele referitoare la marke-
ductivităţii, pe de o parte, şi progresele din do- ting, vînzări, contabilitate şi cercetare sînt în
meniul calculatoarelor, pe de altă parte, este permanenţă puse la punct ; informaţia este re-
irezistibilă. După toate probabilitătile, ea va produsă şi difuzată în sute de mii de pagini pe
provoca u n adevărat „cutremur" în domeniul oră la costul de o fractiune de cent pe pagină ;
cuvintelor. şi... informaţia este transformată în orice sens
Principalul simbol al acestei răsturnări este din forma tipărită în cea digitală şi în cea foto-
un aparat electronic denumit procesor de cu- grafică, după dorinţă".
vinte. în birourile din Statele Unite funcţionează Cheia unui astfel de birou al viitorului este
deja circa 250 000 asemenea maşini. Producă- corespondenţa obişnuită. într-un birou clasic
torii lor, printre care se numără titani ca IBM şi din Al Doilea Val, cînd un cadru superior vrea
254 255
să trimită o scrisoare sau o notă, cheamă maşini şi violează însuşi spiritul lor. Adevărata
un intermediar — secretara. Prima sarcină a frumuseţe a biroului electronic nu rezidă doar
acesteia este să fixeze pe hîrtie cuvintele şefu- în etapele economisite de secretara care nu mai
lui ei — într-un blocnotes sau o ciornă dactilo- dactilografiază şi corectează scrisorile. Biroul
grafiată. Mesajul este apoi corectat, pentru a automatizat poate clasa scrisorile, sub formă de
elimina greşelile, şi eventual rebătut la maşină biţi electronici, pe bandă sau disc. Poate (sau va
de cîteva ori. După aceasta este dactilografiat putea în curînd) să le treacă printr-un dicţionar
pe curat. Se face o copie cu hîrtie carbon sau la electronic care corectează automat greşelile de
maşina xerox. Originalul este expediat la des- ortografie. Maşinile fiind conectate una de alta
tinaţie prin biroul de expediţii sau oficiul poştal. şi la liniile telefonice, secretara poate transmite
Duplicatul este clasat. Fără a socoti etapa ini- instantaneu scrisoarea pe imprimanta sau ecra-
ţială de elaborare a mesajului, sînt necesare nul destinatarului. Aşadar, echipamentul poate
cinci etape succesive diferite. înregistra un original, pe care îl corectează, îl
Acum maşinile comprimă aceste cinci etape multiplică, îl expediază şi îl clasează în ceea ce
într-una singură, succesiunea devenind aproape este practic un singur proces. Viteza creşte.
simultaneitate. Cheltuielile scad. Iar cele cinci etape sînt com-
primate într-una singură.
Pentru a afla cum se realizează aceasta — şi
pentru a-mi accelera munca — am cumpârat un Implicaţiile acestei comprimări se extind mult
calculator simplu, 1-am folosit ca procesor de dincolo de birou. Pus în legătură cu sateliţi,
cuvinte şi am scris pe el a doua jumătate a aces- microunde şi alte instalaţii de telecomunicaţii,
tei cărţi. Spre bucuria mea, am constatat că acest echipament poate, printre altele, să elimine
m-am obişnuit cu maşina într-o singură şedinţă poşta, instituţie tipică celui de Al Doilea Val,
scurtă. După cîteva ore o puteam folosi fără care este suprasolicitată şi funcţionează prost.
nici o dificultate. După mai bine de un an con- Intr-adevăr, extinderea automatizării în birouri,
tinui să fiu uimit de viteza şi capacitatea ei. în cadrul căreia prelucrarea cuvintelor repre-
Acum, în loc de a dactilografia pe hîrtie ciorna zintă doar un singur aspect mărunt, este organic
unui capitol, o bat pe o claviatură care o în- legată de crearea sistemelor de „corespondenţă
magazinează sub formă electronică pe ceea ce electronică" ce vor înlocui poştaşul şi taşca lui
se numeşte „floppy disc"'. Văd cuvintele pro- umflată şi grea.
iectate pe un ecran ca cel al televizorului. Apă- în prezent, în Statele Unite, 35 la sută din
sînd diverse clape, pot revizui sau rearanja volumul întregii corespondenţe pentru destina-
ceea ce am scris, mutînd paragrafe, ştergînd, tari particulari constă din acte comerciale : note
inserînd, subliniind, pînă cînd obţin o versiunc de plată, recipise, comenzi, facturi, conturi ban-
care îmi place. Aceasta elimină ştersul, „vopsi- care, cecuri etc. Dar o mare cantitate de cores-
tul cu alb", tăiatul, lipitul, întocmirea unor pondenţă nu circulă între persoane particulare,
ştraifuri, trasul la xerox sau dactilografierea ci între întreprinderi şi instituţii. Odată cu adîn-
unor ciorne succesive. După ce am corectat cirea crizei poştale, tot mai multe firme caută o
ciorna, apăs pe un buton şi o imprimantă, care alternativă sistemului poştal din Al Doilea Val
se află lîngă mine, realizează un exemplar defi- şi au început să creeze elementele unui sistem
nitiv, fără nici o greşeală, cu o viteză care-ţi ia care aparţine celui de Al Treilea Val.
ochii. Bazat pe teleimprimante, maşini de copiat,
Totuşi, realizarea de exemplare pe hîrtie echi- echipamcnt de prelucrare a cuvintelor şi apa-
valează cu folosirea primitivă a unor asemenea rate terminale, acest sistem poştal electronic se
257
256
răspîndeşte foarte repede, îndeosebi în indus- deauna dezordonată. Este însă limpede că avan-
triile avansate, şi va fi puternic impulsionat de săm rapid. Chiar o treeere parţială la biroul
noii sateliţi. electronic va fi suficientă pentru a declanşa o
IBM, Aetna Casualty and Surety şi Comsat erupţie de consecinţe sociale, psihologice şi eco-
(agenţia cvasiguvernamentală pentru sateliţii cle nomice. Cutremurul prevăzut în sfera cuvinte-
comunicaţie) au înfiinţat împreună o companie lor înseamnă mai mult decît maşini noi. El
numită Satellite Business Systems care să asi- promite să restructureze de asemenea toate re-
gure servicii de informaţii integrate pentru alte laţiile interumane şi rolurile din birou.
firme. SBS intenţionează să lanseze sateliţi pen- Pentru început va elimina multe din func-
tru beneficiari ca General Motors, de exemplu, ţiile secretarei. Chiar dactilografia va deveni o
sau Hoechst, sau Toshiba. Impreună cu staţii calificare învechită în biroul de mîine, în care
terestre ieftine, amplasate în fiecare unitate a îşi face apariţia tehnica de descifrare a vorbirii.
firmei respective, satelitul SBS îi permite să La început dactilografia va continua să fie ne-
posede efectiv un sistem poştal electronic pro- cesară pentru a fixa mesajele într-o formă
priu, evitînd astfel în mare măsură serviciile transmisibilă. Nu va trece însă mult timp şi un
poştale oficiale. echipament de dictare acordat la accentele dis-
în loc să transporte hîrtie, noul sistem trans- tinctive ale fiecărui utilizator va transforma
mite impulsuri electronice. încă de pe acum, sunetele în cuvinte scrise, evitînd astf el complet
observă Vincent Giuliano de la Institutul de dactilografierea.
cercetări Arthur D. Little, electronica constituie „Vechea tehnică folosea o dactilografă —
mijlocul de transmisie „la modă" în multe do- spune dr. Giulano — pentru că nu putea altfel.
menii ; impulsul electronic este cel care efec- Pe vremea tăbliţelor de lut era nevoie de un
tuează o tranzacţie, nota ori recipisa ori darea scrib care ştia cum să ardă lutul şi să scrijelească
de seamă fiind emisă ulterior numai pentru con- semne pe el. Scrisul nu era pentru mase. Astăzi
firmare. Cît timp va mai fi neoesară hîrtia este avem scribi numiţi dactilografe. însă de îndată
o chestiune în discuţie. ce tehnica nouă va faeilita captarea mesaju-
Mesajele şi notele informative se deplasează lui, corectarea, înmagazinarea, recuperarea, ex-
silenţios şi instantaneu. Instalate lîngă fiecare pedierea şi copierea lui, vom face toate aceste
masă de lucru, terminalele — în orice instituţi^ operaţii singuri — la fel cu scrisul şi vorbitul.
mare se numără cu miile — clipesc liniştit cînd Odată factorul incapacitate eliminat, nu mai
informaţia circulă prin sistem, înălţîndu-se pînă avem nevoie de dactilografă".
la un satelit şi coborind într-un birou de cea-
laltă parte a globului sau la domiciliul unui di- Intr-adevăr, o speranţă îndrăgită de mulţi
rector. Calculatoare electronice leagă arhiva specialişti în prelucrarea cuvintelor este ca se-
firmei cu arhivele altor companii acolo unde este cretara să capete o calificare mai înaltă iar ca-
necesar, iar directorii pot face uz de informaţii drele superioare să preia dactilografierea sau
înmagazinate în sute de bănci de date din afarâ, să participe la ea, cel puţin pînă cînd va fi com-
cum este Banca de informatii a lui New York plet eliminată. Cu ocazia expunerii pe care am
Times. făcut-o la congresul Asociaţiei internaţionale
pentru prelucrarea cuvintelor, am fost întrebat
Rămîne de văzut cît de repede vor avansa lu- dacă secretara mea foloseşte maşina pentru
crurile .în această directie. Imaginea biroului mine. Cînd am spus că îmi dactilografiez singur
viitor este prea plăcută, prea ordonată, prea ciornele şi că, de fapt, secretara mea nici nu se
imaterială pentru a fi reală. Realitatea este toL- apropie de calculatorul / procesor de cuvinte,
258 239
s-au auzit murmure de satisfacţie în sală. Spe-
cialiştii visează la ziua în care rubrica de mică activităţi profesionale şi la luarea deciziilor de
publicitate a ziarului va conţine anunţuri de la care au fost în mare măsură excluse pînă
felul : acum. Vom asista mai curînd la o separare
netă a lucrătorilor din birouri : unii vor urca pc
ANGAJAM : scara ierarhică pentru a ocupa funcţii cu res-
VICEPREŞEDINTE DE GRUP
Responsabilităţile includ coordonarea fi- ponsabilităţi mai mari, pe cînd alţii vor coborî
nanciară, marketing, lărgirea sortimente- şi pînă la urmă vor abandona.
lor în cîteva sectoare. Trebuie să poată Atunci, ce se întîmplă cu aceşti oameni — şi
dovedi că are aptitudini de conducere. A cu economia în general ? Pe la sfîr.şitul anilor
se adresa vicepreşed. executiv, companie '50 şi începutul anilor '60, cînd a apărut pe
internaţională complexă.
CONDIŢIE NECESARĂ : scenă automatizarea, economiştii şi sindicaliştii
din multe ţări au prevestit creşterea masivă a
DACTILOGRAFIA
şomajului. în loc de aceasta, în ţările cu tehnică
în schimb, cadrele de conducere vor refuza înaltâ, a crescut numărul locurilor de muncă.
probabil să-şi murdărească vîrful degetelor, Pe măsură ce s-a restrins sectorul productiv,
după cum refuză să-şi ia singuri ceştile cu s-a lărgit sectorul „gulerelor albe" şi cel al ser-
cafea. Apoi, ştiind că echipamentul de desci- viciilor, compensînd încetinirea celui dintîi.
frare a vorbirii nu va întîrzia să apară, astfel Dar dacă producţia continuă să se restrîngă şi
că vor putea dicta maşinii care se va ocupa de dacă în acelaşi timp se reduce şi personalul din
dactilografiere, ei au un motiv şi mai puternic birouri, unde se vor găsi locuri de muncă în
pentru a refuza să înveţe cum să manevreze o viitor ?
claviatură.
Fie că vor învăţa, fie că nu vor învăţa, faptul Nimeni nu ştie. In ciuda unor nesfîrşite studii
inevitabil rămîne acela că, ciocnindu-se de şi unor afirmaţii vehemente, previziunile şi do-
vechile sisteme ale celui de Al Doilea Val, pro- vezile sînt contradictorii. încercările de a sta-
ducţia introdusă de Al Treilea Val în birouri bili o relaţie între investiţiile din mecanizare şi
va provoca anxietate şi conflict, ca şi reorgani- automatizare şi numărul personalului produc-
zare, restructurare şi — pentru unii — va în- tiv arată „o lipsă aproape totală de corelaţie",
semna cariere şi şanse noi. Noile sisteme vor cum o numeşte Financial Times din Londra.
pune în discuţie toate vechile domenii ale con- între 1963 şi 1973, Japonia a avut cea mai mare
ducerii, ierarhiile, diviziunea rolurilor celor rată de investiţii în tehnică nouă, ca procentaj
două sexe, barierele dintre sectoare. de valoare adăugată, din şapte ţări cuprinse
Toate acestea au trezit multe temeri. Opiniile într-un studiu. Ea a avut de asemenea cea mai
se împart net între cei care susţin că milioane mare creştere a locurilor de muncă. Marea
de locuri de muncă vor dispărea (sau că secre- Britanie, ale cărei investiţii în sectorul utilaje
tarele de astăzi vor ajunge îndeobşte sclave m e - au fost cele mai mici, a prezentat şi cea mai
canice) şi o părere mai optimistă, larg răspîndită mare pierăere de locuri de muncă. Experienţa
în industria prelucrării cuvintelor şi exprimată americană a corespuns, în linii mari, celei din
de Randy Goldfield, directoare la firma de con- Japonia — cu o creştere atît a tehnicii cît şi a
sulting Booz Allen & Hamilton. După d-na locurilor de muncă nou create — în timp ce
Goldfield, departe de a f i reduse la situaţia. unor Suedia, R. F. Germania şi Italia au prezentat
procesoare repetitive şi decerebrate, secretarele situaţii puternic individualizate.
vor deveni „paradirectori", participînd la unele Este limpede că numărul angajaţilor nu este
doar o reflectare a progresului tehnic. El nu
260
261
creşte sau scade odată cu automatizarea sau Privind la o mulţime de ţărani secerînd un
cu absenţa acesteia. Numărul persoanelor an- lan acum trei sute de ani, numai un nebun ar
gajate este rezultatul net al multor politici con- fi visat că în curînd va veni timpul cînd ogoa-
vergente. rele vor fi depopulate, cînd oamenii se vor în-
S-ar putea ca presiunile asupra pieţei locuri- grămădi în fabricile din oraşe pentru a-şi cîş-
lor de muncă să crească în mod dramatic în tiga pîinea cea de toate zilele. Şi numai un
anii următori. Ar fi însă naiv să se considere că nebun ar fi avut dreptate. Astăzi este necesar
unica lor sursă este calculatorul electronic. un act de curaj pentru a sugera că, în timpul
Cert este că atît biroul cît şi fabrica sînt m e - vieţii noastre, cele mai mari uzine şi clădirile
nite să fie revoluţionate în deceniile următoare. înalte care adăpostesc birouri se vor goli pe
Rezultatul dublei revoluţii din sectorul funcţio- jumătate, vor fi folosite ca depozite fantomatice
năresc şi din cel productiv nu poate fi decît un sau transformate în spaţiu de locuit. Totuşi,
mod de producţie cu totul nou pentru socie- este exact ceea ce devine posibil datorită nou-
tate — un pas uriaş pentru specia umană. Acest lui mod de producţie : revenirea la industria
pas va avea implicaţii nespus de complexe. Va casnică pe o bază electronică superioară şi,
afecta nu numai numărul persoanelor angajate odată cu ea, un nou accent pe cămin ca centrul
şi structura industriei, ci şi repartiţia puterii societătii.
politice şi economice, dimensiunile unităţilor A sugera că milioane dintre noi îşi vor petrece
economice, diviziunea internaţională a muncii, curînd timpul acasă, în loc să meargă la birou
rolul femeilor în economie, natura muncii, sci- ori la fabrică, înseamnă a declanşa pe loc un
ziunea dintre producâtor şi consumator şi va val de obiecţii. Există realmente multe motive
modifica chiar un aspect aparent atît de simplu serioase pentru a fi sceptic. „Oamenii nu vor
cum este locul unde se va munci. să lucreze acasă, chiar dacă ar putea. Nu vezi
că toate femeile se luptă pentru a ieşi din casă
şi a se duce la o slujbă !" „Cum să lucrezi ceva
16. Casa electronică cînd copiii se agită în jurul tău ?" „Oamenii nu
se simt stimulaţi dacă nu-i supraveghează un
In înaintarea noastră spre un nou sistem de şef". „Oamenii au nevoie de contacte directe
producţie zace un potenţial de schimbare so- între ei ca să cîştige încrederea şi siguranţa
cială atît de uluitor încît puţini dintre noi sînt necesare pentru a lucra împreună". „Arhitec-
dispuşi să-i recunoască semnificaţia. Căci sîn- tura unei locuinte obişnuite nu este făcută pen-
tem pe cale să ne revoluţionăm şi căminele, tru asta". „Ce întelegi prin muncă la domici-
liu — un mic furnal în fiecare subsol ?" „Ce
In afară de faptul câ încurajează întreprin- facem cu restricţiile zonale şi cu proprietarii
derile mici, că permite o descentralizare şi o care se opun ?" „Sindicatele vor ucide ideea".
dezurbanizare a producţiei, că modifică însuşi „Cum stăm cu agentul fiscal ? Cei de la fisc
caracterul muncii, noul sistem de producţie ar sînt din ce în ce mai severi cînd ceri o reducere
putea să scoată literalmente milioane de locuri pentru că munceşti acasă". Şi obstacolul ma-
de muncă din fabricDe şi birourile în care le-a jor : „Cum adică, să stau acasă toată ziua cu
antrenat Al Doilea Val şi să le readucă acolo nevastă-mea (ori bărbatul meu) ?"
de unde au venit iniţial : locuinţa. Dacă se va
întîmpla aceasta, toate instituţiile pe care le Pînă şi bătrînul Karl Marx s-ar fi încruntat.
cunoaştem, de la familie la şcoală şi la corpora- Munca la domiciliu, credea el, e o formă reac-
ţie, se vor transforma. ţionară de producţie, pentru că „aglomeratia
262 263
dintr-un atelier" este „o condiţie ncccsară pen- Astăzi raportul este de unu la unu. Aceasta în-
tru diviziunea muncii în societate". Pe scurt, seamnă că exact jumătate din cei 2 000 de
existau şi există încă multe motive (şi pseudo- muncitori manipulează acum informaţii în loc
motive) pentru a considera ideea drept stupidă. de obiecte şi o mare parte din munca lor poate
fi făcută acasă. Dom Cuomo, inginerul-şef al
Muncind acasă fabricii din Illinois, a spus-o pe şleau : „Dacă
includem inginerii, 10—25 la sută din ceea ce
Acum trei sute de ani au existat însă motive
se face aici ar putea fi făcut acasă cu tehnica
tot atît de puternice, dacă nu chiar mai puter-
existentă".
nice, pentru a crede că oamenii nu-şi vor părăsi
niciodată casa şi pămîntul spre a munci în Directorul tehnic al lui Cuomo, Gerald Mit-
fabrici. In fond ei trudiseră în propriile lor gos- chel, a mers chiar mai departe. „Ţinînd seama
podării şi pe ogoarele învecinate 10 000 de ani, de toate — a declarat el — 600—700 din cei
nu doar 300. întreaga structură a vieţii de fami- 2 000 ar putea chiar acum — cu tehnica exis-
lie, procesul creşterii copiilor şi formării perso- tentă — să lucreze acasă. lar peste cinci ani, am
nalităţii, întregul sistem de proprietate şi putere, putea depăşi cu mult această cifră".
cultura, lupta zilnică pentru existenţă erau le- Aceste aprecieri, făcute în cunoştinţă de
gate de vatră şi de pămînt printr-o mie de lan- cauzâ, sînt foarte asemănătoare cu cele ale lui
ţuri invizibile. Totuşi, aceste lanţuri au fost Dar Howard, directorul producţiei la fabrica
rupte de îndată ce a apărut un nou sistem de Hewlett-Packard din Colorado Springs : „Avem
producţie. 1 000 de muncitori productivi. Din punct de
Acelasi lucru se întîmplă din nou acum cînd vedere tehnic, vreo 250 ar putea lucra acasă.
Logistica ar fi complicată, dar utilarea şi mij-
o serie întreagă de forţe sociale şi economice
loacele de producţie nu ar împiedica-o. în cer-
converg pentru a transfera sediul muncii.
cetare şi creaţie, dacă eşti gata să investeşti în
Trecerea de la producţia din Al Doilea Val terminale [de calculator], între jumătate şi trei
la noua producţie, mai avansată, din Al Treilea sferturi ar putea de asemenea să lucreze acasă".
Val, reduce, după cum am văzut, numărul mun- La Hewlett-Packard asta ar însemna încă 350—
citorilor care au efectiv de manipulat bunuri 520 de angajaţi.
fizice. Aceasta înseamnă că, date fiind o con-
figuraţie corespunzătoare a telecomunicaţiilor Punînd totul la socoteală, înseamnă că 35—
şi alte echipamente, o cantitate crescîndă din 50 la sută din personalul acestui centru avansat
munca efectuată în însuşi sectorul productiv ar de producţie ar putea efectua acasă cea mai
putea fi realizată oriunde, inclusiv în propria mare parte a muncii, dacă nu chiar toată munca
cameră de zi. Şi aceasta nu este doar o inven- sa, cu condiţia ca producţia să fie organizată
ţie ştiinţifico-fantastică. în acest scop. Indiferent de Marx, producţia din
Al Treilea Val nu cere ca forţa de muncă să fie
Cînd Western Electric a trecut de la produce- concentrată 100 la sută în ateliere.
rea instalaţiilor de comutare electromecanice
pentru societatea de telefoane la aparataj de Asemenea evaluări nu se întîlnesc numai în
comutare electronic, forţa de muncă din unita- industriile electronice sau în întreprinderi
tea producătoare foarte avansată pe care o are uriaşe. După părerea lui Peter Tattle, vicepre-
în nordul statului Illinois s-a transformat. şedinte la Ortho Pharmaceutical (Canada) Ltd.,
înainte de schimbare, proporţia dintre munci- întrebarea nu este ..Cîţi pot fi lăsaţi să lucreze
torii productivi, de o parte, şi f uncţionari şi teh- acasă" ?, ci mai curînd, „Cîţi trebuie să lucreze
nicieni, de cealaltă parte, era de trei la unu. în birou sau în fabric.ă" ? Vorbind despre cei
264 265
300 de angajaţi din uzina lui, Tattle spune :
„Exact 75 la sută ar putea lucra acasă dacă AstfeL sarcinile funcţionarîlor care îndepli-
le-am asigura tehnica de comunicaţii necesară". nesc munci cu un grad redus de abstracţie
Este limpede că ceea ce e valabil pentru indus- — introducerea datelor, dactilografierea, recu-
tria electronică şi farmaceutică, e valabil şi pen- perarea datelor, adunarea coloanelor de cifre,
tru alte industrii avansate. întocmirea facturilor ş.a. — reclamă foarte
Dacă un număr semnificativ de muncitori din puţine contacte directe de la om la om, sau chiar
sectorul productiv pot fi transferaţi la domici- deloc. Poate că aceştia ar putea fi mutaţi cel
liu chiar acum, sîntem îndreptăţiţi să spunem mai uşor în casa electronică. Mulţi din lucrătorii
că şi o porţiune considerabilă din sectorul ne- cu activităţi ultraabstracte — cercetătorii, de
productiv — în care nu se manipulează mate- exemplu, economiştii, elaboratorii de politici,
riale — ar putea face această tranziţie. organizatorii — au nevoie atît de numeroase
într-adevăr, o cantitate apreciabilă dar neeva- contacte cu egalii şi colegii lor, cît şi de perioade
luată de muncă se efectuează deja la domiciliu în care să muncească singuri. Există momente
de agenţi comerciali care lucrează prin telefon în care pînă şi oamenii de afaceri trebuie să
sau vizitîndu-şi clienţii şi nu trec decît ocazio- se retragă şi să-şi facă „temele".
nal pe la birou ; de către arhitecţi şi proiectanţi ; Nathaniel Samuels, director consultant la
de către un număr crescînd de consultanţi spe- banca de investiţii Lehman Brothers Kuhn Loeb,
cializaţi din multe industrii ; de foarte mulţi este de acord. Samuels, care lucrează încă de
specialişti care acordă servicii personale, cum pe acum 50—75 zile pe an acasă, susţine că „teh-
sînt fizioterapeuţii sau psihologii ; de profesorii nica viitorului va mări cantitatea de muncă la
de muzică şi de limbi ; de negustorii de obiecte domiciliu". Intr-adevăr, numeroase firme nu
de artă, consilierii pentru investiţii, agenţii de mai insistă ca munca să fie făcută la sediu. Cu
asigurări, avocaţi şi cercetătorii universitari ; puţin timp în urmă, cînd Weyerhaeuser, marea
şi de multe alte categorii de intelectuali, spe- i'irmă de produse din lemn, a avut nevoie de o
cialişti şi tehnicieni. broşură despre conduita salariaţilor, vicepre-
In plus, acestea sînt printre meseriile care se şedintele R. L. Siegel împreună cu trei din sub-
dezvoltă cel mai rapid şi dacă se poate asigura, alternii săi s-au întîlnit la el acasă aproape o
la un preţ scăzut, tehnologia care să introducă săptămînă pînă cînd au elaborat un proiect.
un „loc de muncă" în fiecare casă, echipîndu-1 „Am simţit nevoia sâ ieşim [din birou], pentru
cu o maşină de scris „inteligentă", eventual cu a evita distragerea atenţiei — spune Siegel.
o maşină de copiat sau o consolă de calculator Munca la domiciliu se potriveşte cu tendinţa
şi echipament de teleconferinţă, posibilităţile noastră de a trece la un program de muncă fle-
muncii la domiciliu sînt amplif icate enorm. xibil — adaugă el. Important este să-ţi faci
Dispunînd de un asemenea echipament, cine treaba. Pe noi nu ne interesează unde o faci".
va face primul trecerea de la munca centralizată După Wall Street Journal, Weyerhaeuser nu
la „casa electronică ?" Am greşi subestimînd este un caz aparte. „Multe alte firme îşi lasă
necesitatea contactului direct, de la om la om, în salariaţii să lucreze acasă", scrie ziarul, prin-
afaceri, ca şi a comunicaţiilor neverbale, subli- tre care United Airlines, al căror director cu
minale, care-1 însoţesc. Dar este tot atît de ade- relaţiile publice le permite subalternilor săi să
vărat că anumite sarcini nu necesită prea multe scrie stînd acasă pînă la 20 de zile pe an. Chiar
contacte exterioare — sau le neeesită numai McDonald's, ai cărei salariaţi inferiori trebuie
ocazional. să stea la grătarele de cîrnaţi, promovează
268
287
ea acasă, care să producă un text curat la do-
munca la domiciliu pentru unele cadre supe- miciliul sau biroul autorului".
rioare.
în plus, eontinuă Institutul Viitorului, „multe
„Avem realmente nevoie de un birou ?" în- din atribuţiile inginerilor, proiectanţilor şi altor
treabă Harvey Poppel de la Booz Ailen & Ha- salariaţi intelectuali ar putea fi îndeplinite acasă
milton. Intr-un studiu de previziune inedit, tot atît de uşor ca la birou şi uneori chiar mai
Poppel emite ipoteza că „în anii '90 comunica- uşor". O „sămînţă" a viitorului există deja în
ţiile în ambele sensuri (se vor fi] dezvoltat su- Marea Britanie, de exemplu, unde firma F.
ficient pentru a face din munca la domiciliu o Intemational Ltd. („F" pentru Freelance = co-
practică răspîndită". Părerea lui este împărtă- laborator extern) are 400 de programatori de
şită de mulţi alţi cercetători, precum Robert F. calculatoare angajaţi pentru un anumit număi
Latham, planificator pe termen lung la Bell de ore şi care, exceptînd cîţiva, lucrează la do-
Canada din Montreal. După Latham, „pe măsură miciliu. Firma, care organizează echipe de pro-
ce se vor înmulţi locuriie de muncă din infor- gramatori pentru industrie, şi-a extins activi-
matică şi se va perfecţiona aparatura de comu- tatea în Olanda şi Scandinavia şi numără printre
nicaţii, va creşte şi numârul persoanelor care clienţii ei uriaşi precum British Steel, Shell şi
pot lucra la domiciliu sau în centre locale". Unilever. „Programarea calculatoarelor la do-
La fel, Hollis Vail, consultant la Departamen- miciliu — scrie ziarul The Guardian — este in-
tul Afacerilor Interne al S.U.A., afirmă că pe dustria casnică a anilor '80".
la mijlocul anilor '80 „s-ar putea ca viitoarele în rezumat, pe măsură ce Al Treilea Val a-
centre de prelucrare a cuvintelor să se af le chiar vansează în societate, vedem tot mai multe f irme
la noi acasă" ; el a compus un scenariu care care pot fi prezentate drept „oameni îngrămă-
descrie cum ar putea lucra acasă o secretară, diţi în jurul unui calculator", dupâ cum s-a ex-
„Jane Adams", angajată la Afgar Company, în- primat un cercetător. Dacă s-ar plasa calcula-
tîlnindu-se doar periodic cu şeful ei pentru „a torul în casele oamenilor, aceştia n-ar mai avea
diseuta unele probleme şi, desigur, pentru a nevoie să se înghesuie. în Al Treilea Val, ase-
participa la petrecerile salariaţilor". menea producţiei, munca de birou nu mai cere
Acelaşi punct de vedere esie împărtăşit de ca toată mîna de lucru să fie concentrată în
Institutul Viitorului care, încă în 1971, a în- secţie.
treprins o anchetă printre 150 experţi ai unor
firme ,.de vîrf", specializate în tehnologii noi Nu trebuie să subestimăm dificultăţile pe
din informatică, şi a enunţat cinci categorii di- care le implică transferarea activitătii de la lo-
ferite de niunci care ar putea fi transferate la curile de muncă din fabricile şi birourile celui
domiciliu. de Al Doilea Val la locurile de muncă ale celui
de Al Treilea Val, adică la domiciîiu. Probleme
Institutul Viitorului a comstatat că, date fiind legate de motivaţie şi conducere, de reorganiza-
uneltele necesare, multe din sarcinile actuale rea institutională şi socială vor face ca tranzi-
ale secretarei „ar putea fi realizate la domiciliu fia să fie prelungită şi, eventual, dureroasă. In
tot atît de bine ca la birou. Un asemenea sistem acelaşi timp, comunicatiile nu pot avea loc inte-
ar mări rezervele de muncă, deoarece ar per- gral prin intermediul maşinilor. Unele munci
mite secretarelor căsătorite şi cu copii mici să — îndeosebi cele implicînd tranzactii creatoare,
continue să lucreze... Nu există nici un motiv în care nici o decizie nu se bazează pe pnactica
categoric pentru ca, în numeroase cazuri, o se- curentă — reclamă contacte de la om la om.
cretară să nu poată prelua acasă un material Michael Koerner, preşedintele firmei Canada
dictat şi dactilografia textul pe terminalul de la
268
268
Overseas Investments, Ltd., spune : „Noi toţi rnedie de 33,2 mile pentru cadrele superioare.
trebuie să ne aflăm pe o rază de 300 de metri
unul de altul". în concluzie, aceşti salariaţi parcurgeau 12,4 mi-
lioane de mile anual pentru a se duce la lucru
Telenavetiştii şi a se întoarce acasă, consumînd pentru aceasta
aproape echivalentul orelor dintr-o jumătate
Cu toate acestea, forţe puternice se unesc de secol.
pentru a promova casa electronică. Cea mai La preţurile din 1974, călătoria revenea la
vizibilă este avantajul economic care ar rezulta 22 cenţi pentru fiecare milă sau un total de
din înlocuirea transportului cu telecomunica- 2 730 000 dolari — sumă suportată indirect de
ţiile. Majoritatea ţărilor avansate din punct de firmă şi de clienţii ei. într-adevăr, Nilles a con-
vedere tehnic cunosc astăzi o criză a transpor- statat că firma îşi plătea salariaţii care lucrau
turilor : în oraşe, sistemele de transport de masă în centru cu 520 dolari pe an peste baremul
rapid sînt încărcate pînă la ultima limită, şose- obişnuit în acel moment la locurile de muncă
lele şi autostrăzile sînt supraaglomerate, spa- dispersate — dîndu-le de fapt „o compensare
ţiile de parcare sînt rare, poluarea constituie o a costului transportului". De asemenea, firma
problemă gravă, grevele şi întreruperile au punea la dispoziţia salariaţilor spaţii de parcare
devenit fenomene aproape obişnuite, iar chel-
şi alte servicii costisitoare necesare din cauza
tuielile cresc încontinuu.
poziţiei centrale. Dacă presupunem că o secre-
Costul ridicat al navetismului este suportat de tară primea în jur de 10 000 dolari pe an, eli-
lucrători. Dar el este transferat în mod indirect minarea acestor cheltuieli de transport i-ar fi
întreprinderii, sub forma u n u i fond de salarii permis firmei să mai angajeze aproape 300 de
mai mare, şi consumatorilor, sub forma preţu- salariaţi ori să-şi mărească substanţial profi-
rilor mai ridicate. Jack Nilles cu o echipă pa- turile.
tronată de National Science Foundation au cal- întrebarea fundamentală este : Cînd vor
culat sumele de bani şi cantitatea de energie coborî cheltuielile de instalare şi exploatare a
care s-ar economisi din orice transfer substan- echipamentului de telecomunicaţii sub actua-
ţial al muncilor de birou din zonele centrale ale lele cheltuieli de transport ? în timp ce preţul
oraşelor. în loc să pornească de la premisa câ benzinei şi alte cheltuieli de transport (inclusiv
locurile de muncă s-ar muta la domiciliul sala- costul transportului de masă rapid ca alterna-
riaţilor, grupul lui Nilles a folosit ceea ce am tivă a transportului auto) cresc vertiginos peste
putea numi un model intermediar, presupunînd tot, preţul telecomunicaţiilor scade în mod
doar că locurile de muncă ar fi repartizate în spectaculos *. Curbele lor trebuie să se întretaie
centre de cartier, mai apropiate de locuinţele într-un anumit punct.
salariaţilor.
Implicaţiile constatărilor lor sînt uimitoare. * Sateliţii reduc costul transmisiei la distanţă pînă
Investigînd 2 048 de salariati ai unei societăţi la aproape zero pe seimnal, astfel că inginerii vorbesc
de asigurări din Los Angeles, echipa lui Nilles acum despre comunicaţii „independente de distanţă".
a constatat că fiecare persoană călătorea în Capacitatea calculatoarelor electronice a crescut ex-
ponenţial iar preţurile lor au coborît atît de fantas-
medie 21,4 mile pe zi la locul de muncă şi înapoi tic, încît inginerii şi posesorii de fonduri pentru in-
(comparativ cu media naţională de 18,8 mile pe vestiţii au rămas cu gura căscată. Cu fibrele optice
lucrător urban din Statele Unite). Cu cît salaria- şi alte tehnici de vîrf în perspectivă, este limpede că
tul se afla mai sus pe scara ierarhică, cu atît ne putem aştepta la costuri din ce în ce mai mici — pe
distanţa parcursă era mai mare, ajungînd la o unitatea de memorie, pe etapa de prelucrare şi pe
semiaal transmis.
27Q
271
Acestea nu sînt însă singurele forţe care ne video şi calculaioatelor casnice vor coborî ver-
împing pe nesimţite către disperaaraa geogra- tiginos, făcînd şi rnai avantajoasă transferarea
fică a producţiei şi, pînă la urmă, către casa măcar parţiaiă a producţiei din marile ateliere
electronică a viitorului. Echipa lui Nilles a con- centrale care au predominat în era celui de Al
statat că benzina folosită zilnic de navetistul Doilea Vai.
urban american obişnuit pentru a se duce la Toate aceste argumente concrete în favoarea
slujbă şi a se întoarce acasă echivalează cu 64,6 telenavetismului se vor amplifica pe măsură
kilowaţi de energie. (Salariaţii de la societatea ce lipsa de benzină, circuiaţia în zile cu soţ şi
de asigurări din Los Angeles au ars 37,4 milioane fără soţ, cozile la staţiile de benzină şi, even-
de kilowaţi pe an făcînd naveta.) Pe de altă tual, raţionalizarea vor dezcrganiza şi întîrzia
parte, este necesară mult mai puţină energie transportul normal, scumpindu-1 şi mai mult
pentru a transporta informaţii. atît pe plan economic, cît şi pe plan social.
Un terminal de calculator clasic foloseşte La acestea putem adăuga şi alte presiuni
doar 100—125 waţi sau mai puţin cînd funcţio- exercitate în acelaşi sens. Corporaţiile şi insti-
nează, iar o linie telefonică doar un w a t t sau tuţiiie publice vor descoperi că transferînd
mai puţin. Apreciind cam cît de mult echipa- munca la domiciliu — ori în centre de activi-
ment de comunicaţii ar fi necesar şi cît timp ar tate locale sau de cartier ca măsură interme-
funcţiona, Nilles a calculat că „în privinţa con- diară — pot economisi o mare parte din sumele
sumului relativ de energie, avantajul telenave- mari cheltuite acum pe imobile. Cu cît vor
tismului asupra navetismului (adică, raportul scădea dimensiunile birourilor centrale şi unită-
dintre consumul de energie pentru navetă şi ţilor de producţie, cu atît mai mică va fi nota
consumul pentru teletransport) este cel puţin imobiliară şi cu atît mai reduse vor fi cheltu-
29:1 cînd se foloseşte automobilul personal, 11:1 ielile de încălzire, răcire, iluminat, administrare
cu transportul de masă rapid în condiţii normale şi întreţinere. Dat fiind că atît costul terenuri-
şi 2:1 cînd capacitatea acestuia din urmă este lor şi construcţiilor comerciale şi industriale, cît
folosită integral". şi impozitele pentru ele cresc enorm, speranţa
Concluzia care s-a desprins din aceste calcule de a reduce şi / sau transfera aceste cheltuieli
a fost că în 1975 Stateie Unite ar fi economisit în afară va favoriza munca la domiciliu.
aproximativ 75 milioane de barili de benzină Transferarea muncii şi reducerea navetis-
dacă numai 12—14 la sută din transportul urban mului vor reduce de asemenea poluarea, deci
la locul de muncă ar fi fost înlocuit prin tele- cheltuielile pentru elimkiarea acesteia. Pe mă-
transport ; s-ar fi eliminat astfel complet nece- sură ce ecologii reuşesc să oblige firmele să
sitatea importului de benzină din străinătate. plătească pentru poluarea pe care o produc, se
Implicaţiile acestui unic fapt pentru balanţa de intensifică stimulentele pentru a trece la acti-
plăţi a Statelor Unite şi pentru politica din vităţi cît mai puţin poluante, aşadar, de la locuri
Orientul Mijlociu nu ar fi fost nici ele negli- de muncă centralizate, de dimensiuni mari, la
jabile. unităţi mai mici ori, şi mai bine, la domiciliu.
în timp ce preţurile benzinei şi costul ener- Dincolo de acestea, atunci cînd ecologii şi gru-
giei în general vor creşte în deceniile u r m ă - purile de cetăţeni care se declară în favoarea
toare, atît preţul de cost, cît şi cheltuielile conservării resurselor naturale se luptă împo-
energetice ale maşinilor de scris „inteligente", triva efectelor nocive ale automobilului şi se
maşinilor de telecopiat, legăturilor audio şi opun construirii de şosele şi autostrăzi, ori reu-
272 273
Unite şi în Europa — oriunde destrămarea fa-
şesc să interzică circulaţia automobilelor în miliei nucleare este mai frecventă — se ampli-
anumite cartiere, ei susţin, fără să-şi dea seama, fică cererile de a întreprinde ceva pentru a
transferul muncii. Efectul net al eforturilor lor suda la loc familia. Şi merită remarcat faptul
este să mărească şi mai mult costul deja ridicat eă unul din elementele care au asigurat unita-
şi incomoditatea transportului, comparativ cu tea familiei în decursul istoriei a fost munca
costul scăzut şi comoditatea comunicaţiilor.
în comun.
Cînd ecologii vor descoperi decalajul ecologic Se presupune încă şi în prezent că procentul
dintre aceste două alternative şi cînd transfe- divorţurilor este mai mic la perechile care lu-
rul muncii la domiciliu va începe să pară o ade- crează împreună. Casa electronică extinde la
vărată opţiune, ei vor susţine din răsputeri scară de masă posibilitatea ca soţii şi soţiile, si
această tendinţă descentralizatoare şi vor con- eventual chiar copiii, să lucreze laolaltă ca o
tribui la atragerea noastră în civilizaţia celui singură unitate. Cînd promotorii vieţii de fa-
de Al Treilea Val. milie vor descoperi posibilităţile pe care le
Mutarea în casa electronică va fi favorizatâ oferă transferul muncii la domiciliu, ei vor re-
şi de factori sociali. Cu cît va fi mai scurtă ziua clama tot mai insistent măsuri politice care să
rîe muncă, cu atît va fi mai lungă durata nave- accelereze acest proces — reduceri de impozite,
tei în raport cu cea dintîi. Se prea poate ca sala- de exemplu, şi concepţii noi despre drepturile
riatul căruia-i displace profund să-şi petreacă o oamenilor muncii.
oră ducîndu-se la slujbă şi una întorcîndu-se, La începuturile erei celui de Al Doilea VaL
pentru a petrece opt ore muncind, să refuze să unul din obiectivele mişcării muncitoreşti a fost
investească aceeaşi cantitate de timp în tran- „ziua de 10 ore", cerere care ar fi fost practic
sport dacă orele de muncă se reduc. Cu cît este de neînţeles în perioada Primului Val. S-ar
mai mare raportul dintre durata navetei şi putea ca în curînd să vedem mişcări cerînd
timpul de muncă, cu atît mai iraţională, inutilă ca toate muncile care pot fi efectuate la domi-
şi absurdă apare naveta. Pe măsură ce se va ciliu să fie îndeplinite acolo. Mulţi lucrători vor
intensifica rezistenţa faţă de navetă, întreprin- insista pentru ca această opţiune să fie consi-
derile şi instituţiile vor trebui să plătească in- derată un drept. Şi, în măsura în care se va
demnizaţii mai substanţiale lucrătorilor din uni- socoti că această reamplasare a muncii va con-
tăţile mari, centralizate, comparativ cu cei gate solida viaţa de familie, cererea lor va fi sus-
să accepte un salariu mai mic dacă în feluf
acesta îşi reduc durata, incomoditatea şi costul ţinută puternic de persoane cu convingeri po-
transportului. litice, religioase şi culturale diferite.
Lupta pentru casa electronică face parte din
In fine, schimbări profunde în sistemul de supralupta mai amplă dintre trecutul celui de
valori acţionează în acelaşi sens. Lăsînd deo- Al Doilea Val şi viitorul celui de Al Treilea
parte dorinţa crescîndă de a trăi mai retras şi şi ea va reuni probabil nu numai tehnicienii şi
noua atracţie a vieţii într-un oraş mic sau la i'irmele doritoare să folosească noile posibilităţi
ţară, sîntem martorii unei schimbări majore în tehnice, ci şi o gamă largă de alte forţe — eco-
atitudinea faţă de unitatea pe care o reprezintă logii, noii reformatori ai muncii şi o largă coa-
familia. Familia nucleară, forma standard liţie de organizaţii, de la biserici conservatoare
acceptată de societate în toată perioada celui la mişcări feministe radicale şi la principalele
de Al Doilea Val, este neîndoielnic în criză. Vom grupări politice — în sprijinul a ceea ce va fi
cerceta familia viitorului în capitolul următor. considerat un viitor nou, mai bun, pentru fa-
Deocamdată, vom observa doar că în Statele
171
274
mîlie Astfel, casa electronică va apărea drept energie, după cum am spus mai sus, ci să ducă
principalul obiectiv în jurul căruia se vor aduna la descentralizarea energiei. In loc să necesite
forţele de mîine ale ce'lui de Al Treilea Val. cantităţi foarte concentrate de energie în cîteva
Societatea axată pe cămin edificii pentru birouri sau complexe industriale
întinse, deci o producţie de energie puternic
Dacă se va răspîndi, casa electronică va avea centralizată, sistemul de case electronice ar dis-
o serie de consecinţe foarte importante pentru persa cererea de energie, facilitînd astfel utili-
societate. Multe din accste consecinţe vor fi pe zarea energiei solare, eoliene şi altor forme.
placul ceior mai înfocaţi ecologi şi tehnorevol- Generatoare de energie de dimensiuni mici în
teţi şi în acelaşi timp vor deschide perspective fiecare casă ar putea înlocui măcar o parte din
noi înlreprinzătorilor din lumea afacerilor. energia centralizată necesară acum. Aceasta ar
Impactul usupra coleciivităţii : Munca la do- aduce cu sine şi o diminuare a poluării din două
m.'ciiiu a unei fracţiuni destul de mari a popu- motive : întîi, pentru că trecerea la folosirea pe
laţiei ar putea însemna o mai mare stabilitate a scară mică a unor surse de energie regenera-
colectivităţii — obiectiv care pare acum de nea- bilă elimină necesitatea combustibililor foarte
tins în multe regiuni cu un grad înalt de schim- poluanţi şi apoi, pentru că înseamnă eliberarea
bare. Dacă salariaţii vor putea efectua la domi- unei cantităţi mai mici de poluanţi foarte con-
ciliu toate sau unele din sarcinile lor profesio- centraţi, care îmbîcsesc mediul înconjurător în
nale, ei nu vor trebui să se mute de cîte ori îşi cîteva puncte critice.
schimbă slujba, după cum sînt nevoiţi mulţi Impactul economic : într-un asemenea sis-
dintre ei să o facă astăzi. Ei vor putea pur şi tem, unele sectoare s-ar reduce, altele a r proli-
simplu să se branşeze la un alt calculator. fera sau s-ar extinde. Evident, electronica, in-
Aceasta implică mai puţină mobilitate for- dustria calculatoarelor şi a comunicaţiilor ar
ţată, mai puţin stress, mai puţine relaţii inter- înflori. în schimb, companiile petroliere, indus-
umane trecătoare şi o mai mare participare la tria automobilelor şi construcţiilor industriale ar
viaţa colectivităţii. Acum, cînd o familie se fi afectate. Ar apărea o serie întreagă de mici
mută într-o localitate, ea îşi închipuie că o va magazine de calculatoare şi servicii de informa-
părăsi peste un an sau doi, astfel că membrii ei ţii ; în schimb, serviciul poştal s-ar micşora.
ezită să se înscrie în organizaţiile locale, să sta- Fabricanţilor de hîrtie le-ar merge mai puţin
bilească relaţii strînse de prietenie, să se anga- bine ; sectorul serviciilor şi cel al activităţilor
jeze în politica locală şi să se dedice vieţii co- intelectuale ar profita.
lectivităţii în general. Casa electronică poate La un nivel mai profund, dacă persoanele
contribui la restabilirea sentimentului de apar- particulare ar ajunge să posede propriile lor
tenenţă la colectivitate şi iniţia o renaştere a terminale de calculator şi echipamente, eventual
organizaţiilor voluntare ca bisericile, cercurile cumpărate pe credit, ele a r deveni realmente în-
de femei, cluburile, organizaţiile sportive şi or- treprinzători independenţi, mai curînd decît sa-
ganizaţiile de tineret. Casa electronică a r putea lariaţi clasici — ceea ce, cu alte cuvinte, ar în-
face să crească ceea ce sociologii, cu dragos- semna extinderea proprietăţii muncitorilor
tea lor pentru vocabularul german, numesc asupra „mijloacelor de producţie". Am putea
Gemeinschaft. de asemenea vedea grupuri de muncitori la do-
Impactul asupra medvalui înconjurător : miciliu organizîndu-se în mici firme care şi-ar
Transferarea, parţială chiar, a muncii la domi- oferi serviciile sau, de ce nu, în cooperative cu
ciliu ar putea nu numai să reducă necesarul de proprietate colectivă asupra maşinilor. Tot felul
276 877
de relaţii şi forme organizatorice noi devin om la om, de la afect la afect, se vor intensi-
posibile. fica acasă ? Ce se va întîmpla cu oraşele ? Ce
Impactul psihologic : Imaginea unui univers se va întînapla cu datele despre şomaj ? Ce vom
al muneii tot mai dependent de simboluri a b - înţelege, de fapt, prin noţiunile de „angajaţi" şi
stracte sugerează un mediu de lucru ultracere- „şomeri" într-un asemenea sistem ? Ar fi naiv
bral care ne este străin şi, la un anumit nivel, să dăm deoparte astfel de întrebări şi probleme.
mai impersonal decît în prezent. La un alt nivel Dacă există întrebări fără răspuns şi dificul-
însă, munca la domiciliu sugerează o adîncire a tăţi eventual dureroase, există de asemenea
relaţiilor de la om la om şi a celor afective, atît posibilităţi noi. Saltul într-un nou sistem de
acasă cît şi în cartier sau localitate. Mai curînd producţie va elimina multe din problemele
decît un univers de relaţii umane indirecte, cu insolubile ale epocii trecute. Povara muncii feu-
un ecran electric plasat între individ şi restul dale, de exemplu, nu a putut fi uşurată în ca-
umanităţii, după cum este prezentat în multe drul sistemului agrar feudal. Nu a fost eliminată
povestiri ştiinţifico-fantastice, putem postula o de răscoalele ţărăneşti, de nobilii altruişti sau de
lume împărţită în două categorii de relaţii utopiştii evlavioşi. Munca a rămas o povară pînă
umane — una reală, cealaltă abstractă — fiecare cînd a fost complet modificată de introducerea
cu regulile şi rolurile ei. sistemului de fabrică, cu propriile sale lipsuri,
Vom experimenta, fără îndoială, numeroase izbitor de diferite.
variante şi măsuri intermediare. Multe persoane La rîndul lor, problemele caracteristice socie-
vor lucra la domiciliu o parte din timp şi de ase- tăţii industriale — de la şomaj la monotonia
menea în afara căminului. Vor prolifera centre chinuitoare a muncii, la supraspecializare, la
de muncă dispersate. Unii vor lucra la domiciliu tratamentul aspru aplicat individului, la sala-
timp de luni sau ani, apoi îşi vor lua o slujbă în riile mici — pot fi, în ciuda celor mai bune in-
afară, după care se vor reîntoarce eventual. Mo- tenţii şi a promisiunilor din partea furnizorilor
dalităţile de conducere şi administrare vor tre- de slujbe, sindicatelor, patronilor binevoitori şi
bui să se schimbe. Vor apărea desigur firme partidelor muncitoreşti revoluţionare, complet
mici care vor încheia cu firmele mai mari con- insolubile în cadrul sistemului de producţie al
tracte pentru munci intelectuale şi vor prelua celui de Al Doilea Val. Dacă asemenea pro-
responsabilităţi specializate pentru organizarea, bleme au persistat timp de 300 de ani, există
formarea şi conducerea echipelor de lucrători la motive pentru a le considera inerente modului
domiciliu. Pentru a menţine legătura între de producţie.
aceştia, firmele mici vor organiza eventual pe- Saltul într-un nou sistem de producţie atît
treceri, diverse întruniri, vacanţe în colectiv, în sectorul productiv cît şi în cel neproductiv şi
astfel ca membrii echipei să se cunoască per- eventuala trecere la casa electronică promit să
sonal, nu numai prin intermediul oonsolei sau schimbe toate datele existente ale discuţiei, fă-
pupitrului de comandă. cînd să pară învechite majoritatea problemelor
Evident, nu toată lumea va lucra acasă ori va pentru care bărbaţi şi femei se ceartă, se luptă
putea (sau va voi) să lucreze la domiciliu. în f aţa şi uneori mor astăzi.
noastră stă cu siguranţă un conflict privind sca- De fapt, acum nu putem şti dacă în viitor
ra de salarizare şi preţul de plătit pentru această casa electronică va deveni efectiv regula. Totuşi,
alegere. Ce se va întîmpla cu societatea dacă merită să recunoaştem că, dacă numai 10—20 la
interacţiunile umane profesionale vor fi în mare sută din forţa de muncă aşa cum este definită
măsură indirecte, pe cînd interacţiunile de la în prezent ar face aeeasîă tranziţie istorică în
278 279
investiţii necorespunzătoare, speculaţii nebu-
decursul următorilor 20—30 de ani, întreaga eco- neşti, o politică comercială greşită, o conducere
nomie, oraşele, ecologia, structura familiei, va-
incapabilă — acestea, nu lipsurile muncitori-
lorile şi chiar politica noastră ar fi modificate
lor concediaţi, erau cauzele şomajului. în ma-
într-atît, încît ar deveni de nerecunoscut.
joritatea cazurilor, sentimentul de culpabilitate
Este o posibilitate — o probabilitate, poate —
era naiv şi neîntemeiat.
la care trebuie să medităm.
Astăzi, ego-urile se frîng din nou ca nişte coji
de ouă izbite de un zid. Acum însă, sentimentul
O serie de schimbări aduse de Al Treilea Val de vinovăţie este asociat mai curînd cu dezmem-
şi cercetate de obicei separat nu pot fi privite brarea familiei, decît cu economia. Milioane de
în raporturile lor reciproce. Constatăm că sis-
bărbaţi şi femei care părăsesc ruinele căsniciilor
temul tehnic şi baza energetică se transformă
lor suferă cumplit pentru că se autoacuză. Din
pentru a da o nouă teknosferă. Aceasta se în-
tîmplă concomitent cu demasificarea mijloacelor nou, o mare parte din vinovăţie este nejustifi-
de informare în masă şi crearea unui mediu in- cată.
teligent, ceea ce revoluţionează infosfera. Aceste Cînd este vorba de o mică minoritate, distru-
două curente uriaşe se contopesc pentru a modi- gerea familiilor respective poate reflecta eşecul
fica structura profundă a sistemuiui de pro- individual. Dar atunci cînd divorţul, despărţirea
ducţie, schimbînd caracterul muncii în fabrici şi şi alte forme de dezastru familial se abat dintr-o
birouri şi antrenîndu-ne, în final, către transfe- dată asupra multor milioane de familii dintr-o
rarea muncii înapoi acasă. serie de ţări, este absurd să crezi că ele au cauze
pur personale.
Aceste ample transformări istorice ar putea
justifica prin ele însele afirmaţia că ne aflăm în prezent, destrămarea f amiliei este, de f apt,
în pragul unei noi civilizaţh. în acelaşi timp o manifestare a crizei generale a industrialis-
însă, ne restructurăm şi viaţa socială, de la legă- mului — distrugerea tuturor instituţiilor create
turile de familie şi prietenii la şcoli şi corpora- de Al Doilea Val. Face parte din curăţirea te-
ţii. Sîntem pe cale de a crea, alături de tehno- renului pentru noua sociosferă a celui de Al
sfera şi infosfera celui de Al Treilea Val, şi o Treilea Val. Acest proces traumatizant, reflectat
sociosferă a acestui val. în vietile noastre personale, este cel care modi-
fică sistemul familial, făcîndu-1 de nerecunoscut.
Ni se spune mereu că ,.familia" se destramă
17. Familiile viitorului ori că ..familia" este problema nr. 1. Preşedin-
tele Jimmy Carter declară : .,Este limpede că
guvernul naţional ar trebui să ducă o politică
In timpul marii depresiuni din anii '30, mi- în favoarea familici... Nu poate exista o priori-
lioane de bărbaţi şi-au pierdut locul de muncă. tate mai urgentă". Predicatori, prim-miniştri
Cînd porţile fabricilor s-au închis în urma lor, şi presa exprimă aceeaşi idee în termeni apro-
mulţi dintre ei s-au prăbuşit în abisuri de despe- ximativ similari. Dar cînd vorbesc despre „fa-
rare şi vinovăţie, moralmente distruşi de carto- milie", ei nu se referă la familie cu varietatea
naşul roz dc concedicre. ei luxuriantă de forme posibile, ci la un anumit
în cele din urmă şomajul a ajuns să fie privit tip de familie : familia celui de Al Doilea Val.
:
într-un mod mai realist — nu ca rezultatul lenei De obicei ei se gîndesc la un soţ-sustinător al
sau eşecului moral al individului, ci al unor familiei, o soţic-gospodină şi cîţiva copii mici.
uria.şe forţe cxterioare, pe care individul nu le Deşi există multe alte tipuri, această formă spe-
putea controla. Rcpartiţia inechitabilă a averii,
281
280
cifică — familia nudeară — a fost idealizată de 1) Ingheţarea întregii tehnici în stadiul din
cizilizaţia celui de Al Doilea Val, a ajuns pre- Al Doilea Val, pentru a menţine societatea de
dominantă şi s-a răspîndit în toată lumea. producţie în masă bazată pe fabrică. Se va în-
Acest tip de familie a devenit modelul stan- cepe prin distrugerea calculatorului electronic.
dard, recunoscut de societate, pentru că struc- Acesta reprezintă un pericol mai mare pentru
tura ei corespundea perfect necesităţilor societă- familia celui de Al Doilea Val decît legile care
ţii de producţie în masă, cu valori şi stiluri de autorizează avortul, mişcările pentru acordarea
viaţă în mare măsură comune, o putere birocra- de drepturi homosexualilor şi toată pornografia
tică şi ierarhică şi o separare netă între viaţa de din lume, căci familia nucleară are nevoie de
acasă şi viaţa profesională. sistemul de producţie în masă pentru a-şi păs-
Astăzi, cînd autorităţile ne îndeamnă să „re- tra poziţia dominantă,| iar calculatorul ne an-
facem" familia, ele au în vedere familia nucleară trenează dincolo de producţia de masă.
a celui de Al Doilea Val. Din cauza acestei men- 2) Alocarea de fonduri productiei şi blocarea
talităţi înguste, ele diagnostichează greşit în- dezvoltării sectorului serviciilor în economie.
treaga problemă şi în acelaşi timp manifestă o Funcţionarii, specialiştii şi tehnicienii sînt mai
naivitate infantilă în privinţa măsurilor concrete puţin tradiţionali, mai puţin legaţi de familie,
necesare pentru a reda familiei nucleare impor- mai dinamici din punct de vedere intelectual şi
tanţa ei de mai înainte. psihologic decît muncitorii. Indicii divorţurilor
Astfel, autorităţile aruncă cu frenezie vina au crescut paralel cu extinderea serviciilor.
pentru criza în care se află familia pe orice, de 3) „Soluţionarea" crizei energetice prin apli-
la „negustorii de pornografie" la muzica rock. carea tehnologiilor nucleare şi a altor procese
Unii ne spun că familia va putea fi refăcută dacă puternic centralizate. Familia nucleară se po-
ne vom opune avortului, dacă vom renunţa la triveşte mai bine într-o societate centralizată
educaţia sexuală sau dacă vom combate femi- decît într-una descentralizată şi sistemele ener-
nismul. Ori îndeamnă la organizarea de cursuri getice influenţează puternic gradul de centrali-
de „educaţie familială". Statisticianul-şef pentru zare socială şi politică.
problemele familiei de pe lîngă guvernul State- 4) Interzicerea mijloaeelor de informare din
lor Unite doreşte „o pregătire mai eficientă" ce în ce mai demasificate, începînd cu televiziu-
pentru a-i învăţa pe oameni să cumpănească nea prin cablu şi casetele, însă fără a uita pe-
înainte de a se căsători, ori „un sistem atrăgător riodicele regionale şi locale. Familiile nucleare
şi verificat ştiinţific de alegere a partenerului". prosperă acolo unde există un acord naţional
Alţii sînt de părere că ne trebuie mai mulţi în- cu privire la informaţii şi valori, nu într-o so-
drumători matrimoniali sau chiar mai multă pu- cietate bazată pe o amplă diversitate. Deşi unii
blicitate pentru a prezenta familia într-o lumină critici au naivitatea să atace mijloacele de infor-
mai bună. Orbi la influenţele valurilor istorice mare în masă pe motiv că ar submina familia,
de schimbare, ei fac propuneri bine intenţionate, în realitate acestea au fost primele care au idea-
dar adesea stupide şi care nu-şi ating obiectivul. lizat familia nucleară.
5) Obligarea femeilor să se reîntoarcă în bu-
cătărie. Reducerea salariilor femeilor la nivelul
Campania pentru familia nucleară minim posibil. Intărirea, mai curînd decît ate-
nuarea, tuturor prevederilor sindicale referitoare
Dacă dorim cu adevărat să restabilim ascen- la vechimea mai mare în muncă, astfel ca fe-
dentul familiei nucleare, există măsuri care pot meile să fie şi mai dezavantajate în cadrul forţei
fi luate. Iată cîteva :
283
283
de muncă. Familia nucleară este lipsită de nu-
cleu dacă nici un adult nu stă acasă. (Desigur, a sistemului familial caracteristic celui de Al
s-ar putea obţine acelaşi rezultat inversînd si- Doilea Val, în care se aştepta ca toate familiile
tuaţia, adică lăsînd f emeile să muncească şi obli- să se ia la întrecere cu modelul idealizat al fa-
gînd bărbatii să stea acasă şi să crească copiii.) miliei nucleare, şi înlocuirea lui cu o verietate
6) Reducerea simultană a salariilor tinerilor, de forme. După cum ne demasificăm mijloacele
spre a-i face mai dependenţi, pentru un timp de informare şi producţia, tot astfel ne demasi-
mai îndelungat, de familiile lor şi astfel mai ficăm sistemul familial în cursul tranziţiei spre
puţin independenţi din punct de vedere psiholo- civilizaţia celui de Al Treilea Val.
gic, Denuclearizarea familiei se adînceşte odată
cu plecarea tinerilor la muncă, cînd scapă de Stiluri de viaţă nenucleare
sub controlul părinţilor.
7) Interzicerea mijloacelor anticoncepţionale Sosirea celui de Al Treilea Val nu înseamnă,
şi a cercetării în domeniul biologiei reproducţiei. desigur, sfîrşitul familiei nucleare, după cum
Acestea contribuie la independenţa femeilor şi nici sosirea celui de Al Doilea Val nu a însemnat
la legăturile extraconjugale, care, după cum se sfîrşitul familiei lărgite. Inseamnă mai curînd
ştie, slăbesc legăturile familiei nucleare. că familia nucleară nu mai poate servi drept
8) Scăderea standardului de viaţă al întregii modelul ideal al societăţii.
societăţi la nivelul din 1955, căci bunăstarea le Un fapt căruia nu prea i se acordă importanţă
permite necăsătoriţilor, divortaţilor, femeilor este acela că, în Statele Unite ce] puţin, unde
din cîmpul muncii şi altor persoane Lndepen- Al Treilea Val este cel mai avansat, majoritatea
dente să „reuşească" singure din punct de ve- oamenilor trăiesc de pe acum în afara familiei
dere economic. Familia nucleară necesită oleacă nucleare clasice.
de sărăcie (nici prea multă, nici prea puţină) Dacă definim familia nucleară drept un soţ
care s-o mentină. care merge la slujbă, o soţie care vede de gos-
9) In fine, remasificarea societăţii noastre, podărie şi doi copii şi ne întrebăm cîţi americani
care este pe cale de a se demasifica rapid, prin continuă să trăiască în acest tip de familie, răs-
respingerea oricăror schimbări — în politică, punsul este uimitor : 7 la sută din populaţia
artă, învăţămînt, afaceri şi alte domenii — care totală a Statelor Unite ; 93 la sută nu se mai
duc la diversitate, libertate de mişcare, liberta- conformează acestui model ideal din Al Doilea
tea ideilor şi individualitate. Familia nucleară Val.
nu poate predomina decît într-o societate de Chiar dacă lărgim definiţia pentru ca ea să
masă. cuprindă şi familiile în care ambii soţi lucrează
Pe scurt, aceasta ar fi o politică în favoarea sau în care există mai mult ori rnai puţin de
familiei dacă ţinem să definim familia drept doi copii, constatăm că imensa majoritate — în-
nucleară. Dacă dorim realmente să restabilim tre două treimi şi trei sferturi din pcpulaţie —
familia celui de Al Doilea Val, trebuie să fim trăiesc în afara sistemului nuclear. în pîus,
gata să restabilim întreaga civilizaţie a celui toate datele existente arată cu familiile nucleare
de Al Doilea Val — să înghetăm nu numai teh- (oricum le-am defini) continuă să scadă numeric
nica, ci şi istoria. pe măsură ce alte forme se înmulţesc rapid.
Căci ceea ce trăim acum nu este dispariţia
In primul rînd, sîntem martorii unei explozii
familiei ca atare, ci dezmembrarea definitivă
demografice a „celibatarilor" — persoane care
284
285
ultimul deceniu. Practica a devenit atît de obiş-
trăiesc singure, în afara oricărei familii. Intre
nuită încît Departamentul Construcţiiiur de Lo-
1970 şi 1978 numărul persoanelor în vîrstă de
14—34 ani care trăiau singure s-a triplat cuinţe şi Sistematizării Urbane al Statelor Unite
aproape în Statele Unite — crescînd de la 1,5 a renunţat la tradiţie şi şi-a modificat regula-
milioane la 4,3 milioane. In prezent, o cincime mentul pentru a permite acestor cupluri să lo-
din toate familiile din Statele Unite constau cuiască în complexe construite de stat. în ace-
dintr-o persoană care trăieşte singură. Aceşti laşi timp, din Connecticut pînă în California,
oameni nu sînt cu toţii învinşi sau singuratici, tribunalele se luptă cu complicaţiile de ordin
sortiţi acestui gen de viaţă. Mulţi şi-1 aleg în mod juridic care se nasc cînd asemenea cupluri „di-
deliberat, cel puţin pentru un timp. Asistenta vorţează". Ziarişti specializaţi în etichetă scriu
juridică a unei membre a consiliului oraşului despre numele care trebuie folosite atunci cînd
Seattle mărturiseşte : „M-aş gîndi la căsătorie te adresezi partenerilor şi, alături de serviciile de
dacă aş întîlni omul potrivit, dar nu aş renunţa consultaţii matrimoniale, au apărut servicii de
la carieră pentru a mă mărita". Pînă atunci tră- „consultaţii pentru cupluri".
ieşte singură. Ea face parte dintr-o vastă cate-
gorie de adulţi tineri care părăsesc casa părin-
tească mai timpuriu, dar se căsătoresc mai tîrziu, Cultura fără copfi.
creînd astfel ceea ce specialistul în recensăminte
Arthur Norton consideră „o fază de tranziţie" O altă schimbare semnificativă este creşterea
care este „pe cale de a deveni o etapă accepta- numărului celor care aleg în mod conştient ceea
bilă în ciclul de viaţă al fiecăruia". ce a început să fie cunoscut drept stilul de viaţă
In populaţia ceva mai în vîrstă găsim un mare „fără copii". După James Ramey, cercetător
număr de persoane care au fost căsătorite, care principal la Centrul de cercetări politice, sîntem
se află deseori „între căsătorii", care trăiesc martorii unei mutaţii masive de la familia
singure şi în multe cazuri sînt efectiv mulţu- „axată pe copii" la cea „axată pe adulţi". La
mite. Creşterea acestor grupuri a dat naştere începutul s,ecolului existau foarte puţini celi-
unei culturi înfloritoare pentru „celibatari" şi
batari în societate şi relativ puţini părinţi trăiau
o proliferare, de care se face multă vîlvă, a ba-
rurilor, cabanelor de schi, excursiilor şi altor tncă mulţi ani după ce ultimul copil părăsea
servicii sau produse destinate persoanelor in- casa părinteascâ. Astfel, majoritatea familiilor
dependente. In acelaşi timp, întreprinderile de erau de fapt axate pe copii. î n schimb, în 1970,
construcţii de locuinţe propun complexe „ex- in Statele Unite, numai unul din trei adulţi
clusiv pentru necăsătoriti" şi au început să reac- trăia într-o casă cu copii sub 18 ani.
ţioneze la cerinţa de apartamente mai mici şi Au apărut organizaţii care promovează viaţa
case cu mai puţine dormitoare la marginea ora- fără copii şi în multe ţări industriale numărul
şelor, în zonele suburbane. Aproape o cincime persoanelor care ezită să aibă copii este în creş-
din cei care cumpără în prezent locuinţe în tere. în 1960 numai 20 la sută din femeile a m e -
Statele Unite sînt celibatari. ricane sub 30 de ani care erau sau fuseseră căsă-
Sîntem de asemenea martorii unei creşteri torite nu aveau copii. în 1975 proporţia ajunsese
rapide a numărului persoanelor care trăiesc îm- la 32 la sută — o creştere de 60 la sută în 15 ani.
preună fără să se sinchisească de formele le-
gale. După datele oficiale, în Statele Unite S-a înfiinţat o organizaţie foarte activă, Alianţa
această categorie a crescut de peste două ori în naţională pentru paternitatea optională, care

286 1*1
r
apără drepturile cuplurilor fără copii şi combate este condusă de un singur părinte — circa o
propaganda în i'avoarea nataiităyii. şesime de bărbaţi — şi familiile cu un .iingur
O organizaţie similară, Asociaţia natională părinte formează ceea ce revista New Society
pentru persoanele fără copii, a luat fiinţă în numeşte „categoria ale cărei posibilităţi mate-
Marea Britanie şi peste tot în Europa multe cu- riale scad cel mai rapid". S-a constituit o or-
pluri hotărăsc să nu aibă copii. La Bonn, în ganizaţie cu sediul la Londra, Consiliul naţional
R.F. Germania, de exemplu, Theo şi Agnes Rohl, pentru familiile cu un singur părinte, pentru
ambii în jur de 35 de ani, el salariat municipal, a susţine cauza acestor familii.
ea secretară, spun : „Nu credem că vom avea în R.F. Germania, o asociatie pentru locuinţe
copii..." Soţii Rohl au o situaţie materială re- din Koln a construit un bloc cu apartamente
lativ bună. Sînt proprietarii unei mici locuinţe.
special pentru asemenea familii, cărora le acordă
Din cînd în cînd îşi pot permite o vacanţă în
California sau în sudul Franţei. Copiii le-ar îngrijire pentru copii în timpul zilei, astfel ca
modifica radical modul de viaţă. „Sîntem obiş- părinţii să poată munci. în Scandinavia s-a creat
nuiţi cu viaţa noastră aşa cum este ea — spun I un sistem de drepturi de asistenţă socială în fa-
ei — şi ne place să fim independenţi". Această voarea acestor familii. Suedezii, de pild'ă, acordă
reticenţă faţă de copii este considerată de mulţi I familiilor cu un singur părinte prioritate la
ca un semn de decadenţă. creşe şi căminele de zi. Atît în Norvegia cît şi
Dacă trecem acum la cei cu copii, vedem că în Suedia, există cazuri în care familiile cu un
!
dezmembrarea familiei nucleare este evidenţiată singur părinte au un nivel de trai mai ridicat
şi mai puternic de creşterea spectaculoasă a fa- decît familiile nucleare tipice.
miliilor cu un singur părinte. în ultimii ani s-au în acelaşi timp a apărut o nouă formă de
produs atît de multe divorţuri, rupturi şi des- familie care reflectă indicele ridicat de recăsă-
părţiri — îndeosebi în f amiliile nucleare — încît torie după divorţ. Este vorba de „familia coma-
astăzi unul din şapte copii americani este crescut | sată", în care două perechi divorţate cu copii se
de un singur părinte ; în zonele urbane propor- ' recăsătoresc adunînd copiii din ambele căsătorii
ţia este şi mai mare — unul din patru *. I (ca şi pe aduhu) într-o formă nouă de familie
Inmulţirea acestor familii a dus la recunoaş- lărgită. Se apreciază acum că 25 la sută din co-
terea crescîndă a faptului că, în ciuda unor pro- piii americani fac parte, sau vor face în curînd,
bleme serioase, o familie cu un singur părinte din asemenea familii.
poate fi, în anumite condiţii, mai indicată pentru Natiunile avansate din punct de vedere tehnic
copil decît o familie nucleară bîntuită în per- sînt brăzdate astăzi de o uimitoare gamă de ti-
manenţă de certuri aprige. Unele ziare şi orga- puri de familie : căsătorii homosexuale, comune,
nizaţii au îmbrăţişat acum cauza părinţilor grupuri de persoane mai în vîrstă care se adună
unici, dezvoltîndu-le conştiinţa de grup şi mă- pentru a împărţi cheltuielile (şi, uneori, relatiile
rindu-le influenţa politică. sexuale), grupări tribale în anumite minorităţi
Nici acest fenomen nu este pur american. In etnice şi multe altele coexistă ca niciodată pînă
Marea Britanie, aproximativ o familie din zece acum. Există căsătorii pe bază de contract, că-
sătorii în serie, conglomerate de familii şi o
* Totalul include copiii nelegitimi şi copiii adoptaţi
de femei singure sau (din ce în ce rnai frecvent) de varietate de structuri intime cu sau fără rapor-
bărbati singuri. turi sexuale, precum şi familii în care tatăl şi
288 289
aprobate de societate. Odată cu sistemul de pro-
mama locuiesc şi îucrează în două oraşe dife- ducţie şi sistemul de informaţie, Al Treilea Val
rite. demasifică sistemul familial.
Dar chiar şi aceste forme abia dacă ne dau
o idee despre varietatea şi mai bogată care clo- Relaţii „fterbinţi*
coteşte în adîneuri. Cînd trei psihiatri — Kel-
lam, Ensminger şi Turner — au încercat să de- Dată fiind această înmulţire a tipurilor de
termine „varietăţile de familie" dintr-un singur familie, este prea devreme încă pentru a spune
cartier de negri săraci din Chicago, ei au iden- care vor deveni semnificative în civilizaţia celui
tificat „nu mai puţin de 86 de combinaţii dife- de Al Treilea Val.
rite de adulţi", inclusiv numeroase familii com- Vor trăi copiii noştri singuri timp de mulţi
puse din „mamă-bunică", „mamă-mătuşă", pre- ani, poate chiar timp de decenii ? Vor rămîne
cum şi familii „mamă-tată vitreg" şi „mamă- fără copii ? Dar posibilităţile ieşite din obişnuit?
altcineva". Familii cu mai mulţi soţi şi cu o singură soţie ?
(Acestea ar putea apărea dacă ingineria genetică
In faţa acestui adevărat labirint de relaţîi de ne va permite să alegem dinainte sexul copiilor
rudenie, pînă şi cercetătorii cu vederi tradiţio- şi prea mulţi părinţi vor vrea băieţi.) Ce-am
nale au ajuns la părerea cîndva radicală că ieşim spune de familii de homosexuali care ar creşte
din era familiei nucleare şi intrăm într-o so- copii ? Tribunalele dezbat deja această pro-
cietate nouă, caracterizată prin diversitate în blemă. Se va manifesta impactul potenţial al
viaţa de familie. După cum s-a exprimat socio- clonării ?
logul Jessie Bernard, „în viitor, cel mai caracte- Dacă fiecare din noi va parcurge o traiectorie
ristic aspect al căsniciei va fi tocmai paleta de de experienţe familiale în viaţă, care vor fi fa-
opţiuni posibile pentru oameni diferiţi care vor zele acesteia ? O căsătorie de probă, urmată de
fiecare altceva în relaţiile lor reciproce". o căsătorie fără copii în care ambii soţi vor lucra
întrebarea ridicată frecvent, „care este viito- şi apoi de o căsătorie homosexuală cu copii ?
Permutaţiile posibile sînt nenumărate. De ase-
rul familiei ?", implică de obicei că, pe măsură
menea, oricît ar părea de şocantă, nici una din
ce familia nucleară a celui de Al Doilea Val îşi ele nu trebuie considerată drept inimaginabilă.
pierde preponderenţa, un alt tip de familie o va După cum s-a exprimat Jessie Bernard : „In ce
înlocui. Mai probabil este însă ca în timpul ci- priveşte căsătoria, nu există literalmente nici
vilizaţiei celui de Al Treilea Val nici un tip de o posibilitate pe care şi-o poate închipui cineva
f amilie să nu predomine un timp mai îndelungat. care să nu se fi produs... Toate aceste variante
/în schimb, vom vedea o mare varietate de struc- li s-au părut perfect naturale celor care au trăit
turi familiale. Mai curînd decît mase de oameni în cadrul lor".
trăind în familii uniforme, vom vedea oamenii Care anume forme vor dispărea şi care vor
deplasîndu-se prin acest sistem, trasînd traiec- prolifera va depinde mai puţin de predicile
torii personalizate sau individualizate în cursul despre „caracterul sacrosanct al familiei" şi mai
vieţii lor. mult de hotărîrile pe care le vom lua în raport
cu tehnica şi cu raunca. Dacă multe forţe in-
Repet, aceasta nu înseamnă eliminarea totală fluenţează structura familiei — comunicaţiile,
sau „dispariţia" familiei nucleare. Inseamnă valorile, schimbările demografice, mişcările
doar că de acum încolo familia nucleară nu va fi religioase şi chiar transformările ecologice — le-
decît una din numeroasele forme acceptate şi.
291
230
gătura dintre forma familiei şi activitatea pro-
fesională este deosebit de puternică. După cum mult sau mai puţin clasic, cu unul din soţi lu-
f amilia nucleară a f ost f avorizată de ascensiunea crînd pentru „slujbă", şi celălalt văzînd de gos-
industriei şi muncii de birou, orice îndepărtare podărie — el elaborînd eventual programe, iar
de fabrică şi birou va exercita o puternică in- ea avînd grijă de copii. Dar însăşi prezenţa
fluenţă asupra familiei. muncii în casă ar stimula probabil participarea
în cadrul unui singur capitol este imposibil atît la munca profesională, cît şi la cea gospodă-
să tratăm toate modurile în care viitoarele mo- rească. în consecinjă am găsi multe menajuri
dificări ale mîinii de lucru şi ale naturii muncii în care bărbatul şi nevasta împart o singură
vor transforma viaţa de familie. O schimbare slujbă cu orar întreg. De pildă, am putea con-
are însă perspective atît de revoluţionare şi stata că amîndoi supraveghează, pe rînd, un
este atît de diferită de tot ce cunoaştem, încît proces de fabricaţie complex pe ecranul con-
merită mult mai multă atenţie decît i s-a acor- solei din camera de lucru schimbîndu-se la fie-
dat pînă acum. Evident, este vorba de transfe- care patru ore.
rarea activităţii profesionale din birou şi fabrică în schimb, în josul străzii, am descoperi pro-
înapoi în casa fiecăruia. babil o pereche cu două slujbe diferite, fiecare
Să presupunem un moment că, peste un sfert sot lucrînd separat. Un cercetător în fiziologia
de secol, 15 1a sută din forţa de muncă va lucra celulară şi un contabil ar putea lucra fiecare în
total sau parţial la domiciliu. Cum va modifica specialitatea sa. Dar chiar în cazul în care me-
munca la domiciliu calitatea relaţiilor noastre seriile vor fi complet diferite, va exista probabil
personale ori semnificaţia dragostei ? Cum va fi o participare a amîndurora la aceleaşi probleme,
viaţa în casa electronică ? fiecare învăţînd ceva din vocabularul profesio-
nal al celuilalt ; vor exista preocupări comune
Dacă munca la domiciliu constă în progra-
şi conversatii în legătură cu munca. In asemenea
marea unui calculator, scrierea unei broşuri,
condiţii nu se poate ca viaţa profesională a cuiva
supravegherea unor procese de fabricaţie înde-
să fie complet separată de cea personală. în
părtate, proiectarea unei clădiri sau dactilogra-
acelaşi timp, este practic imposibil să-ti excluzi
fierea corespondenţei electronice, o schimbare
complet partenerul dintr-un întreg domeniu al
imediată este limpede. Readucerea muncii la do-
existenţei.
miciliu înseamnă că mulţi soţi care se văd acum
numai un număr limitat de ore în fiecare zi Continuîndu-ne cercetarea, în casa vecină am
vor fi în permanenţă împreună. Fără îndoială, putea găsi un cuplu cu două slujbe diferite, dar
unii vor ajunge să urască această proximitate participînd la ambele, soţul lucrînd o parte din
prelungită, dar mulţi alţii vor constata că expe- timp ca planificator în asigurări şi altă parte ca
rienta de viaţă împărtăşită le-a salvat căsnicia asistent al unui arhitect, iar soţia îndeplinind
şi le-a îmbogătit mult relatiile conjugale. aceleaşi munci în schimburi alternative. Acest
Să virităm cîteva case electronice, pentru a aranjament i-ar asigura fiecăruia o activitate
\'edea cum s-ar putea adapta oamenii la această mai variată, deci mai interesantă.
schimbare radicală din societate. Evident, o ase- în asemenea menajuri, care lucrează în comun
menea plimbare ar arăta cît de diferit îşi pot or- la una sau mai multe specialităti, fiecare par-
ganiza oamenii viata şi munca. tener învaţă fără să vrea de la celălalt, parti-
In une'e case, poate în majoritatea, am gasi cipă la rezolvarea problemelor, este angajat
perechile împărţindu-şi activitatea în/mod mai într-un schimb de experientă complex, ceea ce
n u poate decît să adîncească intimitatea. Evi-
292
293
dent, proximitatea forţată nu garantează feri- echipă de producţie, şcoală, spital dc campanie
cirea. Familiile lărgite din era Primului Val, şi creşă. în schimb, a crescut importanţa func-
care erau de asemenea unităţi de producţie ţiilor ei psihologice. Se aştepta de la căsnicie o
economică, nu erau chiar modele de sensibilitate, prezenţă, căldură, dragoste fizică şi un sprijin.
de delicateţe şi de ajutor psihologic reciproc. Curînd această modificare a funcţiilor familiei
Ele aveau propriile lor probleme şi tensiuni. Dar s-a reflectat în noile criterii de alegere a tova-
nu existau decît puţine relaţii indiferente sau răşului de viaţă, sintetizate în cuvîntul dragoste.
„reci". Munca în comun asigura măcar relaţii Dragostea, ne-a asigurat cultura predominantă,
personale strînse, complexe, „fierbinţi" — un este f orta motrice a lumii.
devotament pe care mulţi oameni îl invidiază Evident, viaţa reală nu corespundea decît ra-
astăzi. reori imaginii romantice. Clasa socială, poziţia
In rezumat, răspîndirea pe scară mare a mun- socială şi venitul au continuat să joace un rol
cii la domiciliu ar putea transforma relatiile fa- în alegerea tovarăşului de viată. Dar toate aceste
miliale. Ar putea asigura o serie de experienţe considerente erau trecute pe planul doi faţă de
comune şi i-ar putea face pe parteneri să vor- Dragoste cu D mare.
bească iarăşi unul cu celălalt. Ar putea face ca S-ar putea ca ascensiunea casei electronice să
raporturile să varieze pe toată gama de la „reci" răstoarne această logică limitată. Cei care speră
la „fierbinţi". Ar putea, de asemenea, redefini să lucreze la domiciliu alături de soţie, în loc
dragostea însăşi şi introduce conceptul de dra- să-şi petreacă cea mai mare parte a orelor de
goste plus... veghe în altă parte, vor lua probabil în consi-
derare şi altceva în afară de satisfacţia sexuală
şi psihologică — ori ctondiţia socială. Ei vor în-
Dragoste plus... cepe să pretindă Dragoste plus încă ceva — sa-
tisfacţie sexuală şi psihologică plus putere in-
Am văzut cum, pe măsură ce înainta Al Doi- telectuală (după cum pe vremuri bunicii lor
lea Val, familia şi-a transferat multe funcţii
altor instituţii — învătămîntul şcolilor, îngriji- cereau forţă fizică), dragoste plus conştiinciozi-
rea bolnavilor spitalelor ş.a.m.d. Renunţarea tate, simţul responsabilităţii, autodisciplină şi
treptată la funcţiile familiei s-a însotit de apari- alte calităţi legate de muncă. Cine ştie, s-ar
ţia dragostei romantice. putea să auzim un John Denver al viitorului
murmurînd versuri ca :
Ciuttndu-şi un tovarăş de viaţă, o persoană
din Primul Val se întreba probabil pe bună Dragi mi-s ochii tăi, buzele tale roşii,
dreptate : „Este viitorul meu sot un bun mun- dragostea care mereu zăboveşte,
citor ? Un bun vraci ? Un bun dascăl pentru co- felul cum umbli cu semnalele şi cuvintele,
piii pe care-i vom avea ? Putem lucra înapreună degetele tale îndemînatice pe calculator.
cu folos ? Işi va asuma el (ori ea) partea sa de
răspundere sau va fugi de ea ?" Familiile de Vorbind serios, ne putem imagina măcar
ţărani întrebau : „Este ea voinică, se poate unele familii care vor prelua în viitor functii
apleca şi poate ridica, ori e bolnăvicioasă şi plă- suplimentare, în loc să se lepede de ele, devenind
pîndă ?" astfel unităţi sociale multifuncţionale, nu îngust
După ce familia şi-a repartizat functiile în specializate. O asemenea schimbare ar trans-
era celui de Al Doilea Val, aceste întrebări s-au forma criteriile de alegere în vederea căsătoriei
modificat. Familia nu mai era o combinatie de şi însăşi definitia dragostei.
Î94 2S0
tau încă un aparat de îndreptat dinţii să-mi ex-
Campania pentru munca copiilor plice complicata funcţionare a unui calculatoi»
casnic.)
In acelaşi timp, probabil că şi copiii vor creşte Alienarea de astăzi a tinerilor provine în mare'-'
altfel în casa electronică, pentru simplul motiv măsură din faptul că ei sînt nevoiţi să accepte
câ vor vedea cum se munceşte. Cunx devem-uu un rol neproductiv în societate pe tot timpul
cît de cît conştienţi, copiii din Primul Val îşi unei adolescenţe prelungite la nesfîrşit. Casa
vedeau părinţii muncind. In schimb, copiii din electronică ar contrabalansa această situaţie.
Al Doilea Val — cel puţin cei din ultimele ge- De fapt, integrarea tinerilor în munca din
neraţii — au fost izolaţi în şcoli, departe de casa electronică ar putea fi singura soluţie a
munca adevărată. Astăzi, majoritatea nu au de- problemei şomajului ridicat din rîndurile ti-
cît o foarte vagă idee despre ceea ce fac pă- neretului. In multe ţări, acesta va crea în anii
rinţii lor şi despre viaţa acestora la locul de următori o situaţie explozivă, cu toate relele
muncă. O întîmplare, probabil inventată, ne aferente, precum delincvenţa juvenilă, violenţa
poate servi drept exemplu : un director se ho- şi decăderea psihică, şi nu poate fi soluţionat
tărăşte să-şi aducă într-o zi fiul la serviciu şi în cadrul economiei celui de Al Doilea Val decît
să-1 scoată la dejun în oraş. Băiatul vede biroul prin măsuri totalitare — recrutarea tinerilor,
cu covor gros pe jos şi iluminat indirect, camera de exemplu, pentru a-i trimite la război sau
de recepţii elegantă. Vede restaurantul de lux pentru serviciul militar obligatoriu. Casa elec-
cu chelnerii servili şi preţurile exorbitante. în tronică oferă alternativa de a reda tinerilor ro-
cele din urmă, gîndindu-se la casa lor şi inca- luri productive din punct de vedere economic
pabil să se mai abţină, exclamă : „Tată, cum şi social. S-ar putea ca, în curînd, să vedem
se face că tu eşti atît de bogat şi noi sîntem atît campanii în favoarea, mai curînd decît împo-
de săraci" ? triva, muncii copiilor, concomitent cu lupta
pentru măsuri necesare de protecţie a copiilor
Fapt este că astăzi copiii — în special cei din contra exploatării economice vădite.
familiile avute — trăiesc complet în afara uneia
din cele mai importante dimensiuni ale vieţii
părinţilor lor. într-o casă electronicâ, copiii nu Familia comunitară electronică
vâd doar cum se munceşte, ci, după o anumită
vîrstă, se pot angaja ei înşişi în muncă. Restric- Dincolo de aceasta, ne putem închipui uşor
ţiile impuse asupra muncii copiilor în Al Doi- că familia care lucrează la domiciliu va deveni
lea Val — bine intenţionate şi necesare la în- ceva cu totul diferit : o „familie comunitară
ceput, însă devenite acum un mijloc anacronic electronică".
de excludere a tinerilor de pe piaţa mîinii de Poate că cel mai obişnuit tip de fnmilie din
lucru — sînt mai greu de aplicat în mediul de societătile Primului Val a fost aşa-numita fa-
acasă. Intr-adevăr, anumite forme de muncă ar milie lărgită, care aduna laolaltă sub acelaşi
putea fi concepute în mod special pentru tineri acoperiş cîteva generatii. Au existat de aseme-
şi chiar integrate cu studiile lor. (Cei care sub- nea „familii comunitare" care, pe lîngă membrii
apreciază capacitatea tinerilor, chiar la o vîrstă familiei propriu-zise, cuprindeau un orfan sau
fragedă, de a înţelege şi efectua o muncă com- doi, neînrudiţi cu familia, un ucenic sau un argat
plexă, nu au dat niciodată peste băieţi de 14—15 şi alte persoane. Tot astfel, ne putem imagina
ani făcînd pe „vînzătorii", în mod ilegal pro- familia care lucrează acasă invitînd una sau
babil, în magazinele de calculatoare din Cali- două persoane din afară să i se alăture — de
fornia. Mie mi s-a întîmplat ca băieţi care pur- 297
296
exemplu, un coleg de la firma soţului sau so-
ţiei, eventual un client sau un furnizor cu o ar putea asigura o activitate economică sau un
ocupaţie asemănătoare sau, de ce nu ?, copilul serviciu social, colaborînd pentru a-şi valorifica
unui vecin care vrea să înveţe meseria. Putem munca ori înfiinţînd propria lor asociaţie profe-
prevedea înscrierea oficială a unei asemenea sională care să le reprezinte.
familii ca o mică întreprindere în baza unor legi Pe scurt, constatăm o posibilă renaştere a fa-
speciale menite să promoveze comuna-corpora- miliei comunitare. în prezent, circa 6 la sută din
ţie sau cooperativa. Pentru mulţi, acest colec- adulţii americani trăiesc în familii lărgite obiş-
tiv ar deveni o familie comunitară electronică. nuite. Ne putem uşor închipui o dublare sau o
Este adevărat că majoritatea comunelor con- triplare a numărului lor în următoarea genera-
stituite în anii '60 şi '70 s-au dezagregat curînd, ţie şi pe unele din ele admiţînd persoane din
sugerînd astfel câ instabilitatea este inerentă afară. Nu ar fi vorba de un fenomen oarecare,
comunelor ca atare în societâţile cu o tehnică ci de o mişcare care ar cuprinde milioane de
înaltă. O cercetare mai atentă ne arată însă că oameni numai în Statele Unite. Pentru viaţa
cel mai repede s-au dezintegrat comunele or- în colectiv, pentru configuraţia dragostei şi căs-
ganizate îndeosebi în scopuri psihologice — pen- niciei, pentru reconstituirea relaţiilor de priete-
tru a promova afectivitatea interumană, a com-
bate singurătatea, a asigura intimitate etc. Ma- nie, pentru economie şi piaţa bunurilor de larg
joritatea nu aveau o bază economică şi se con- consum, ca şi pentru psihicul şi personalitatea
siderau experienţe utopice. Comunele care au noastră, apariţia familiei comunitare electro-
reusit în timp — şi acesta este cazul unora — nice ar avea o importanţă covîrşitoare.
sînt cele care au avut o misiune externă bine Această nouă versiune a familiei lărgite nu
definită, o bază economică şi o concepţie prac- este prezentată aci ca fiind inevitabilă, nici ca
tică, mai curînd decît pur utopică. superioară sau inferioară vreunui alt tip de fa-
O misiune externă sudează un grup. Poate milie, ci pur şi simplu ca un exemplu din mul-
chiar asigura baza economică necesară. Dacă tele forme noi care-şi vor găsi probabil nişe
această misiune este proiectarea unui produs favorabile în complexa ecologie socială de mîine.
nou, efectuarea „lucrărilor de birou electronice"
pentru un spital, prelucrarea datelor pentru o
societate de asigurări, întocmirea orarului unei Incompetenţa părinţilar
linii aeriene, elaborarea de cataloage sau diri- Această mare diversitate a tipurilor de fami-
jarea unui serviciu de informaţii tehnice, co- lie nu se va constitui fără suferinţe şi angoasă.
muna electronică de mîine se poate dovedi o Căci orice schimbare în structura familiei im-
formă de familie stabilă şi funcţională.
pune şi schimbări ale rolurilor. Prin instituţiile
De asemenea, fiindcă asemenea familii co- ei, orice societate îşi creează o arhitectură a
munitare electronice nu ar fi concepute ca un rolurilor şi perspectivelor de ordin social. îm-
reproş la adresa stilului de viaţă al altor oameni preună, corporaţia şi sindicatul au definit mai
ori ca o demonstraţie, ci mai curînd ca o parte mult sau mai puţin ce se aştepta de la munci-
integrantă din principalul element al sistemu-
lui economic, ele ar avea mult mai multe şanse tori şi de la şefi. Şcolile au fixat rolurile pro-
de supravieţuire. S-ar putea chiar ca mai multe fesorilor şi ale elevilor. Iar familia celui de Al
familii comunitare să se asocieze pentru a forma Doilea Val a împărţit rolurile de susţinător al
o reţea. Asemenea reţele de familii comunitare familiei, gospodină şi copil. Familia nucleară
ajungînd la punctuî critic, ca să spunem aşa,
298
299
rolurile din cadrul ei încep să vibreze şi să se Pentru o tranziţie mai uşoară
fisureze — cu efecte personale chinuitoare. Sub această nedumerire şi această agitatie se
Din ziua în care răsunătoarea carte a lui Betty încheagă sistemul familial al celui de Al Treilea
Friedan, The Feminine Mystique, a lansat miş- Val, bazat pe o diversitate de tipuri de familie
carea feministă modernă în multe ţări, am fost şi pe roluri individuale mul't mai variate.
martorii unei lupte dureroase pentru redefinirea Această demasificare a familiei deschide multe
rolurilor bărbaţilor şi femeilor într-un mod posibilităţi noi de opţiune personală. Civilizaţia
adecvat pentru viitorul de după familia nu- celui de Al Treilea Val nu va încerca să-i vîre
cleară. S-au modificat perspectivele ambelor pe toţi, vrînd-nevrînd, într-un singur tip de fa-
sexe şi atitudinea lor faţă de slujbe, drepturile milie. De aceea sistemul familial în formare
juridice şi financiare, responsabilităţile casnice ne-ar putea elibera pe toţi, astfel ca fiecare să-şi
şi chiar raporturile sexuale. „In prezent — scrie găsească propria nişă, să-şi aleagă sau să-şi
Peter Knobler, redactorul şef al revistei de mu- creeze un gen de familie sau o traiectorie în
zică rock Crawdaddy — bărbatul are de luptat conformitate cu nevoile sale.
cu femei care încalcă toate normele... Multe Dar înainte de a putea sărbători victoria, tre-
norme trebuie schimbate — adaugă el — dar buie să ne ocupăm de dificultăţile tranziţiei.
asta nu uşurează lucrurile". Martori ai fisurării vechiului sistem, înainte ca
Rolurile sînt zdruncinate de lupta care se duce cel nou să f ie instalat, milioane de oameni găsesc
în jurul avortului. Rolurile sexelor se estom- diversitatea crescîndă copleşitoare mai curînd
pează şi mai mult în urma cererii şi obţinerii decît avantajoasă. în loc să se simtă eliberaţi,
unor drepturi de către homosexuali. Se schimbă suferă din cauza excesului d% posibilităţi de ale-
pînă şi rolul copilului în societate. Au apărut gere şi sînt răniţi, înrăiti, cufundaţi într-o tris-
brusc militanţi pentru o Cartă a drepturilor co- teţe şi o singurătate pe care însăşi multipli-
piilor. citatea opţiunilor le intensifică.
Pe măsură ce alte tipuri de familie decît cea Pentru ca noua diversitate să acţioneze in fa-
nucleară se înmulţesc şi sînt acceptate, tribu- voarea, nu împotriva noastră, sînt necesare
nalele se văd inundate de procese implicînd re- schimbări la mai multe niveluri concomitent,
definirea rolurilor. Partenerii necăsătoriţi rămîn de la morală şi impozite la practicile de anga-
coproprietarii averii după ce s-au despărţit ? jare în muncă.
Are dreptul o pereche să plătească o femeie In viata economică şi socială, indivizii nu se
să-i nască un copil conceput prin fecundare ar- pot bucura de avantajele opţiunilor mai largi
tificială ? Ce se înţelege printr-un părinte bun ? în sfera familiei atîta timp cît legile, impozi-
Nimic nu evidenţiază modificarea intervenită în tele, asistenţa socială, şcoala, reglementările lc-
structura rolurilor mai bine decît o acţiune in- cative şi chiar formele arhitectonice favorizează
tentată la Boulder, Colorado, de către un tînăr implicit familia celui de Al Doilea Val. Ele iau
furios de 24 de ani pe nume Tom Hansen. Pă- prea puţin în considerare nevoile specifice ?âe
rinţii pot face greşeli, au susţinut avocaţii lui femeilor care lucrează, ale bărbaţilor care stau
Hansen, dar ei trebuie să răspundă legal — şi acasă pentru a vedea de copii, ale burlacilor si
financiar — pentru urmări. Hansen reclama des- „fetelor bătrîne" (detestabilă expresie !), ale
păgubiri în valoare de 350 000 dolari, invocînd persoanelor aflate între două căsătorii. alc „fa-
un motiv fără precedent în analele juridice : miliilor comasate" ori ale văduvelor cars trăiesc
incompetenţa părinţilor. singure sau laolaltă. Toate aceste categorii sînt
300 301
este nepotrivit şi astăzi. Nimeni nu ştie ce re-
supuse unei discriminări ascunse sau deschise zultate va avea o asemenea politică, dar, ca şi
în societăţile celui de Al Doilea Val. în alte probleme de familie, ar trebui să pro-
Deşi a lăudat, în mod ipocrit, munca în gos- movăm experienţe pe scară mică, eventual alo-
podărie, civilizaţia celui de Al Doilea Val nu a cînd chiar fonduri din bugetul de stat în acest
învestit-o cu demnitate. Munca în gospodărie scop.
este productivă, ea este chiar o aetivi'tate cru- Asemenea măsuri ne-ar putea uşura calea
cială şi ttrebuie recunoscută ca făcînd parte din spre viitor, red/ucînd la minimum dificultăţile
economie. Pentru a asigura o condiţie superioară tranziţiei pentru miUoane de oameni. Dar, in-
acestei munci, indiferent dacă este executată de diferent dacă naşterea va fi dureroasă sau nu,
femei ori de bărbaţi, de persoane individuale, apare un nou sistem familial care-1 va înlocui
ori de grupuri lucrînd împreună, va trebui să o pe cel caracteristic celui de Al Doilea Val. Noul
retribuim sau să-i atribuim o valoare eeonomică. sistem va fi instituţia-cheie a noii sociosfere
în economia din afara gospodăriei, practicile care se formează concomitent cu noua tehno-
sferă şi cu noua infosferă. El face parte din
de angajare continuă să se bazeze în multe actul de creaţie socială prin care generaţia
locuri pe premisa învechită după care bărbatul noastră se adaptează la o civilizaţie nouă şi o
este principalul lucrător, în timp ce femeia face construieşte.
o muncă complementară, neesenţială, nefiind
un participant complet separat pe piaţa mîinii de
lucru. Punînd mai puţin accentul pe vechimea
în muncă, extinzînd orarul glisant, oferind mai 18. Criza de identitate a corporaţiei
multe slujbe cu prosram de iuaru parţial, uma-
nizăm produeţia şi în acelaşi timp o adaptăm Marea corporaţie a fost organizaţia econo-
necesităţilor unui sistem cu naai multe tipuri de mică caracteristică a erei industriale. Astăzi,
familie. Există acum numeroase indicii că sis- mai multe mii de asemenea giganti, privati sau
temul de muncă începe să se împace cu noua publici, îşi întind ramificaţiile pe întreaga pla-
diversitate din sfera familiei. Curînd după ce netă, producînd o mare parte din masa bunu-
Citibank, una din cele mai mari bănci din Sta- rilor şi serviciilor pe care le cumpărăm.
tele Unite, a început să promoveze femei în Cind priveşti din exterior, înfătişarea corpo- ,
funcţii de conducere, s-a văzut că directorii au raţiilor e impunătoare. Ele controlează resurse
început să se căsătorească cu noile lor colege. imense, angajează milioane de lucrători şi in-
în baza unei reguli în vigoare de multă vreme, fluentează profund nu numai economia, ci şi
banca nu putea angaja perechi. Prevederea a viaţa politică. Computerele şi supersonicele de
■trebuit să fie modificată. După Business Week, care se servesc în activitătile l°r> inegalabila lor
„cuplul firmei" este în plină înflorire, cu avan- pricepere în domeniul planificării, al investi-
taje atît pentru firmă, cît şi pentru viaţa de ţiilor, în executarea unor proiecte de anvergură
familie. creează impresia unei permanenţe şi a unei pu-
Probabil că peste scurt timp vom merge mult teri de nezdruncinat. într-o vreme cînd cei mai
mai departe decît aceste adaptări mărunte. Vom mulţi dintre noi se simt neputincioşi, ele par
vedea oereri de angajare nu numai pentru „cu- să ne domine destinele.
pluri ale firmei", ci şi pentiru familii întregi Altfel arată însă aceste organizaţii privite
care să lucreze ca o echipă de producţie. Pen- dinăuntru, cu ochii bărbatilor (şi ai puţinelor
tru că acest lucru era ineficient în fabrica femei) care le conduc. într-adevăr, multi dintre
din Al Doilea Val, nu înseamnă neapărat că 303
302
marii noştri manageri se simt astăzi la fel de
frustraţi şi de neputineioşi ca şi noi ceilalţi. vîntul-cheie, dolarul era rege, monede]e rămî-
Căci întocmai ca familia nucleară, şcoala, mass- neau stabile pe lungi perioade. Edificiul finan-
media şi celelalte instituţii-cheie ale erei in- ciar postbelic clădit la Bretton Woods de către
dustriale, corporaţia se clatină şi se transf ormă, puterile industriale capitaliste şi sistemul
izbită de Al Treilea Val al schimbării. Şi mulţi C.A.E.R. păreau solide. Ascensorul abundenţei
dintre managerii aflaţi la cîrma lor sînt nedu- continua să urce, iar economiştii erau atît de
meriţi de ceea ce li se întîmplă. încrezători în capacitatea lor de a prevedea şi
controla mecanismul economic, încît ai anseseră
să vorbească uneori chiar de „reglaj fin".
Dănţuiala monedelor Expresia sună astăzi cît se poate de ridicol.
Preşedintele Carter spunea odată, în glumă, că
Schimbarea ce afectează în modul cel mai di- ştie de o ghicitoare din Georgia ale cărei pre-
rect corporaţia este eriza economiei mondiale.
ziceri sînt mai demne de crezare decît cele ale
Civilizaţia celui de Al Doilea Val a lucrat timp
economiştilor. Iar W. Michael Blumenthal, fost
de 'trei sute de ani pentru a crea o piaţă mon-
dială integrată. Periodic, aeeste eforturi au fost ministru de finanţe, spune că „breasla econo-
contracarate de războaie, depresiuni şi alte de- miştilor este în pragul falimentului în ce pri-
zastre. De fiecare dată însă economia mondialâ veşte înţelegerea situaţiei actuale — fie că este
se refăcea, devenind mai puternică şi mai strîns vorba de anticipaţii sau de explicarea eveni-
integrată decît fusese înainte. mentelor petrecute deja". Mişcîndu-se printre
ruinele teoriilor economice şi printre rămăşi-
Acum s-a dezlănţuit o nouă criză ; una ce nu
ţele încîlcite ale infrastructurii economice post-
mai seamănă cu eelelalte. Spre deosebire de
belice, conducătorii corporaţiilor au un tot mai
toate crizele anterioare din era industrială, ea a
cuprins nu numai finanţele, ci şi întreaga bază acut sentiment de incertitudine.
energetică a societăţii. Spre deosebire de crizele Ratele dobînzilor evoluează în zig-zag. Mone-
din trecut, ea aduce cu sine inflaţie şi şomaj în dele sînt prinse într-un vîrtej. Băncile centrale
acelaşi timp, nu succesiv. Spre deosebire de cumpără şi vînd devize cu toptanul peniru a
crizele de pînă acum, ea este legată direct de domoli oscilaţiile, dar acestea devin atunci şi
probleme ecologice fundamentale, de un gen de mai intense. Dolarul şi yenul dansează kabuki,
tehnologie cu totul nou şi de introducerea în europenii lansează propria lor monedă (denu-
siistemul producţiei a unui nou nivel de comu- mită bizar „ecu" *), în timp ce arabii descarcă
nicaţii. în plus, ea nu este numai o criză a ca- averi de miliarde de dolari-hîrtie. Preţul auru-
pitalismului, ci se răsfrînge şi asupra ţărilor lui bate toate recordurile.
socialiste industrializate. Este vorba, într-un cu- în timp ce se petrec toate acestea, tehnologia
vînt, de criza generală a civilizatiei industriale şi comunicaţiile restructurează pieţele mon-
în ansamblu. diale, făcînd deopotrivă posibilă şi necesară pro-
ducţia transnatională. Iar pentru a facilita
Dislocările ce se produc în economia mondlală aceste operaţii, începe să prindă formă un sis-
ameninţă existenţa corporaţiei aşa cum o ştim tem monetar adaptat erei avioanelor cu reacţie.
noi, azvîrlindu-i pe managerii ei într-un mediu O retea electronică planetară de operatii ban-
de viaţă cu totul nou şi neobişnuit. De la sfîr- care, ce ar fi fost de neconceput înainte de in-
şitul celui de-al doiîea război raondial ?i pînă ]a trarea în scenă a computerelor şi sateliţilor, leagă
începutul anilor '70 corporafia a runcţionat în-
tr-un mediu relativ stabil. „Creşterea" era cu- * Prescurtare pentru European Currency Unit (uni-
tatea monetară europeană). — Nota trad.
304
305
r
acum instantaneu Hong Kong-ul, Manilla sau Intr-adevăr, întreg cadrul global care stabi-
Singapore cu Bahamas, cu insulele Caiman şi liza odinioară schimburile comerciale mondiale
cu New Yorkul. pentru giganticele corporaţii trosneşte acum şi
Această reţea de bănci în expansiune, cu ale amenintă să se destrame. Banca Mondială,
sale Citibank şi Barklay, Sunimoto şi Narodnîi, Fondul Monetar Internaţional şi Acordui Ge-
pentru a nu mai pune la socoteală Credit Suisse neral pentru Tarife şi Comert sînt supuse la
şi Banca Naţională din Abu-Dhabi, creeazâ un multiple presiuni. Europenii se opintesc să în-
fel de „monedă apatridă" — devize şi credite jghebeze o nouă structură care să se afle sub
nesupuse vreunui control guvernamental — controlul lor. „Ţările mai puţin dezvoltate" pe
care se umflă asemenea unui balon gata să de o parte, iar pe de alta arabii, care-şi flutură
explodeze. petrodolarii lor, pretind să exercite influenţă
Grosul acestei monede apatride îl formează în cadrul sistemului financiar de mîine şi vor-
eurodolarii — dolarii din afara Statelor Unite. besc de crearea unei institutii proprii de genul
Am atras atenţia în 1975, scriind despre creşte- F.M.I. Dolarul e detronat, iar economia mon-
rea aocelerată a cantităţii eurodolarilor, că dială e traverjsată de spasme şi convulsii.
această nouă monedă falsifică jooul economic. La toate acestea se adaugă penuriile şi exce-
Spuneam atunci că, revărsîndu-se şuvoi peste dentele haotice de energii şi resurse, schimbă-
graniţele naţionale, „eurodolarii alimentează rile rapide în atitudinile consumatorilor, mun-
într-un loc inflaţia, în altul dezechilibrează ba- citorilor şi managerilor, dezechilibrele comer-
lanţa de plăţi, în altul subminează moneda". Pe ciale brutale şi, mai presus de toate, combati-
atunci cantitatea de eurodolari aflaţi în circu- vitatea crescîndă a lumii neindustriale.
latie era evaluată la 180 de miliarde. Acesta este mediul volatil şi derutant în care
în 1978 publicaţia Biisiness Week, îngrozită trebuie să acţioneze corporaţiile astăzL Mana-
de „starea incredibilă" a finanţelor internaţio- gerii din fruntea lor nu sînt nicidecum dispuşi
nale, informa că de la 180 de miliarde, cantita- să renunţe la putere. Ei continuă să lupte pen-
tea de eurodolari, euromărci, eurofranci, euro- tru profituri, pentru producţie şi — pe plan
florini şi euroyeni urcase la vreo 400 de personal — pentru propria pronaovare. Dar,
miliarde. Bancherii care lucrau cu această mo- confruntati cu o imprevizibilitate crescîndă, cu
nedă supranaţională erau liberi să acorde cre- animozitatea crescînd a publicului şi cu pre-
dite nelimitate şi — nefiind obiigati să consti- siuni politice ostile, cei mai inteligenţi dintre ei
tuie rezerve lichide — îşi puteau permite să încep să-şi pună întrebări cu privire la scopu-
acorde împrumuturi cu dobînzi foarte scăzute. rile, structura, responsabilitatea, la însăşi rai-
Potrivit estimărilor actuale, masa euromonedei son d'etre a organizatiilor pe care le conduc.
s-ar cifra la nu mai putin de 1 000 de niiliarde Asistînd la dezintegrarea cadrului odinioară
de dolari. stabil al celui de Al Doilea Val, multe din cor-
Sistemul economic al celui de Al Doilea Val, poratiile noastxe dintre cele mai mari simt ceva
care a dat naştere corporaţiei, era bazat pe pieţe în genul unei crize de identitate.
naţionale, monede naţionale şi guverne naţio-
nale. Această infrastructură axată pe naţiune Accelerarea proceselor economice
este însă total incapabilă să regleze sau să stă-
pînească noul „eurobalon" transnational şi Această criză a identităţii este accentuată de
electronic. Structurile croite pentru lumea ce- viteza cu care se succed evenimentele. Pentru
lui de Al Doilea Val nu mai corespund astăzi. că însăşi viteza schimbării introduce un element
306 107
T
| tylenolul fabricat de J & J... Va adopta cumva
nou în management, forţîndu-i pe directorii cor- i J & J o atitudine de expectativă ? Nicidecum !
poraţiilor, şi aşa nervoşi într-un mediu nefami- într-un timp uluitor de scurt, J & J procedează
lfar, să ia din ce în ce mai multe decizii într-un la reducerea preţurilor cu amănuntul la tylenol.
tempo din ce în ce mai alert. Timpii de reac- ' Nu mai poţi sta să cumpăneşti cu săptămînile
ţie s-au comprimat la extrem. sau cu lunile". Pînă şi stilul relatării îţi taie
în domeniul finanţelor viteza tranzacţiilor respiraţia.
creşte pe măsura computerizării bănciior şi a în toate sectoarele şi serviciile corporatiei
altor instituţii financiare. Unele bânci merg — engineering, fabricaţie, cercetare, desfacere,
pînă la a-şi muta sediile pentru a profita de învăţămînt, personal — se poate observa aceeaşi
diferenţele de fus orar. „Fusele orare — scrie accelerare a procesului de adoptare a deciziilor.
Euromoney, gazeta internatională a bancheri- Şi încă o dată putem consemna un proces pa-
lor — pot fi utilizate ca un atu în concurenţă". ralel, deşi mai puţin avansat, în ţările sociaiiste
într-un mediu atît de încins, marile corpo- industrializate. C.A.E.R.-ul, care în trecut îşi
raţii sînt puse aproape vrînd-nevrtnd în situaţia revizuia preţurile la fiecare cinci ani, odată cu
de a investi şi a împrumuta, în devize variate, adoptarea fiecărui plan cincinal, s-a văzut ne-
nu pe o bază anuală, trimestrială şi nici măcai- j voit să procedeze la revizuiri anuale de preţuri,
săptămînală, ci pe o bază ce se schimbă de la o pentru a putea ţine pasul cu ritmurile crescute.
zi la alta, dacă nu şi de la un minut la altul. Nu peste mult timp va coborî la şase luni, iar
în schema personalului de conducere a apărut apoi la şi mai putin.
un nou personaj : „managerul financiar inter- Această accelerare generalizată a metabolis-
naţional", ce stă conectat douăzeci şi patru de mului corporaţiilor are consecinte multiple :
ore din douăzeci şi patru la priza cazinoului scăderea longevităţii produselor, creşterea nu-
electronic planetar, pîndind cele mai scăzute mărului de închirieri şi arendări, întetirea
rate ale dobînzilor, cele mai avantajoase tran- vînzărilor şi cumpărărilor, models ale consu-
zac^ii monetare, cele mai rapide beneficii *. mului şi mode mai efemere, lungirea stagiilor de
O accelerare similară se constată în activi- reciclare pentru muncitori (nevoiti să se adap-
tăţile de marketing. „Marketerii" trebuie să teze neîncetat la noi procedee de fabricaţie),
reactioneze rapid pentru a putea supravietui, modificări mai frecvente ale contractelor, mai
declară Adverstising Age, relatînd că „progra- multe negocieri şi mai multe treburi pentru
matorii posturilor de televiziune... accelerează jurişti, mai multe schimbări de preţuri, o mai
adoptarea deciziilor privind suprimarea noilor intensă fluctuaţie a angajatilor, o mai mare de-
emisiuni seriale care înregistrează un indice pendenţă faţă de date, mai multă organizarc
slab de vizionare. Nu se mai poate aştepta timp ad-hoc — toate acestea fiind exacerbate de
de şase sau şapte săptămlni, sau un sezon în- inflatie.
treg... Un alt exemplu : Johnson & Johnson află
că Bristol Myers este pe cale să reducă preţul Rezultatul este un mediu de activitate plin
de vînzare la un produs aflat în concurenţă cu de riscuri şi de tensiune. Este lesne de înţeles
de ce atîţia oameni de afaceri, bancheri şi di-
* Această functie nu este nicidecum una de mîna rectori de corporatii, supuşi acestor presiuni
a doua. Asemenea agricultorilor care cîştigă mai mult
din vînzarea de terenuri decît din cultivarea lor, unele crescînde, ajung să se întrebe ce anume fac şi
din marile corporaţii înregistrează profituri — sau pentru ce. Hrăniţi cu certitudinile celui de Al
pierderi — mai substanţiale din manipularea devize- Doilea Val, ei văd cum lumca care le era fami-
lor sau din operaţii financiare decît din producţia
propriu-zisă. 309
308
liară începe să se destrame sub impactul valului
tot mai rapid al schimbării. acoperişurile lor, „buticuri", iar Phyllh Sewell,
vicepreşedinte la Federated Department Sto-
res, anticipează că „ne îndreptâm spre o specia-
Societatea demasifieată lizare crescîndă... cu raioane din ce în ce mai
Şi mai derutantă şi năucitoare este pentru ei diferentiate".
destrămarea societăţii industriale de masă în Această diversificare galopantă a bunurilor
care au fost deprinşi să acţioneze. Managerii şi serviciilor în tările cu tehnologie avansată
celui de Al DoUea Val ştiau că producţia de este pusă deseori pe seama încercării corpora-
masă este cea mai avansată şi eficientă formă ţiilor de a-i manipula pe consumatori, de a năs-
a producţiei, că piaţa de masă cere bunuri stan- coci false nevoi şi de a-şi spori profiturile pu-
dardizate, că distribuţia de masă este un împe- nîndu-i să plătească mai mult în schimbul unor
rativ de căpetenie, că „masele" de muncitori optiuni minore. Fără îndoială că este ceva ade-
uniformizaţi sînt în esenţă omogene şi pot fi vărat în aceste incriminări. Totuşi, e yo.rbâjşi de
motivate prin stimulente uniformizate. Mana- un fenomen cu semnificatii mai profunde. Pen-
gerul „eficient" învătase în facultate că sincro- tru că diferenţierea crescîndă a bunurilor şi
nizarea, centralizarea, maximizarea şi concen- serviciilor reflectă şi diversitatea tot mai mare
trarea sînt necesare pentru atingerea obiective- a nevoilor reale, a valorilor şi a stilurilor de
lor sale. Aceste postulate erau în esenţă juste viaţă în societatea demasificată a celui de Al
în condiţiile celui de Al Doilea Val. Treilea Val.
Acum, pe măsură ce se ridică Al Treilea Val, Creşterea nivelului diversităţii eociale este
toate acestea sînt puse sub semnul întrebării. alimentată de parcelarea progresivă a pietei
însăşi societatea de masă, pe măsura căreia a fortei de muncă, ce-şi găseşte reflexul în proli-
fost croită corporaţia, începe să se demasifice. ferarea noilor ocupaţii, îndeosebi în sectorul ter-
Nu numai informaţia, producţia şi viaţa de fa- ţiar şi în sfera serviciilor. în ofertele de servicii
milie, ci şi piaţa bunurilor şi a forţei de muncă publicate în ziare se caută „secretare Vydec"
încep să se scindeze în fragmente mai mici şi şi „programatori de minicomputere". iar la o
mai diversificate. conferintă consacrată profesiilor din servicii,
Piaţa de masă s-a pulverizat într-o multime 1-am auzit pe un psiholog citind nu mai puţin
de minipieţe tot mai numeroase şi în continuă de 68 de ocupaţii, de la cele de jurisconsult
schimbare, care solicită o gamă din ce în ce mai pentru problemele consumului, avocat în ser-
largă de opţiuni, modele, tipuri, mărimi, culori viciul publicului şi terapist sexual, pînă la
şi adaptări individualizate. Compania Bell Te- ocupaţiile de psihochimioterapist şi „ombuds-
lephone, care odinioară se ambitionase — şi man" *.
aproape că izbutise — să monteze acelaşi apa- întocmai ca şi ocupatiile, oamenii devin şi ei
rat negru în fiecare cămin american, fabrică în mai puţin interşanjabili. Ei vin la locul de
prezent circa o mie de combinatii sau permu-, muncă cu o acută conştiintă a specificitâţii lor
tări de echipament telefonic, de la aparate roz, etnice, religioase, profesionale, sexuale, subcul-
verzi sau albe, pînă la aparate pentru orbi, pen- turale şi individuale. Grupuri care în timpul
tru persoane care şi-au pierdut vocea şi apa- celui de Al Doilea Val au luptat pentru a fi
rate antiexplozive pentru şantierele de con- „integrate" sau „asimilate" în societatea de
strucţii. Magazinele universale, menite iniţial
să masifice piaţa, adăpostesc în prezent, sub * Purtător de cuvînt al opiniei publice. — Nota
trad,
310
311
prinde neliniştea." Societatea japoneză de as-
masă, acum nu numai că refuză să-şi neutra- tăzi îşi pierde rapid unitatea şi se dezmte-
lizeze trăsâturile distinctive, ci caută. dimpo- grează"-
trivă, să le pună în evidenţă. Iar corpora' v iile în Danemarca izbucnesc bătăi pe stradâ între
celui de Al Doilea Val, fiind încă organizate danezi şi muncitorii imigranţi şi între motoci-
după tipicul unei societăţi de masă, nu ştiu clişti în haine de piele şi tineri pletoşi. în Bel-
deocamdată cum să se raporteze la presiunea gia se observă o reactivare a vechilor rivalităţi,
crescîndă pe care o exercită diversitatea exis- datînd dinaintea erei industriale, dintre valoni,
tentă între angajaţii şi clienţii lor. flamanzi şi bruxellezi. în Canada, Quebecul
Demasificarea socială, cît se poate de evi- ameninţă cu secesiunea, corporaţiile îşi închid
dentă în Statele Unite, progresează rapid şi în sediile la Montreal, iar cadrele de conducere
alte părţi ale lumii. în Marea Britanie, ţară ce anglofone din întreaga ţară s-au apucat în grabă
se considera odinioară foarte omogenă, minori- să înveţe franceza.
tăţile etnice — de la pakistanezi, antilezi, ci- Forţele care au creat societatea de masă au
prioţi şi ugandezi de origine asiaticâ, pînă la dat dintr-o dată înapoi. în contextul tehnolo-
turci şi spanioli — se amestecă în prezent cu giei avansate, naţionalismul cedează locul regio-
o populaţie autohtonă ce devine ea insâşi mai nalismului. Noua etnicitate inlocuieşte presiu-
eterogenă. în acelaşi timp un torent de vizita- nile oreuzetului interrasial. Mijloacele de in-
tori japonezi, americani, germani, olandezi, formare, în loc să fabrice o cultură de masă,
arabi şi africani lasă în urma lor taraba cu ham- demasifică acum procesele culturale. Astfel de
burgeri americani, restaurante cu specialităţi tendinţe merg mînă-n mină cu diversificarea
de peşte japoneze şi, în vitrine, tăblite cu in- în curs a formelor de energie şi cu abandona-
scripţia „Se habla espahol". rea producţiei de masă.
Peste tot în lume minorităţile etnice îşi rea- Ansamblul acestor schimDări legate între ele
firmă identitatea, revendicînd dreptur' de care oreează un cadru cu totul nou în care vor func-
au fost private multă vreme : dreptul la muncă, tiona pe viitor organizaţiile de productie ale
la cîştig, la promovare în cadrul întreprinderi- societăţii, fie că se numesc corporaţii sau între-
lor. Aborigenii din Australia, maorii neo-zee- prinderi socialiste. Cadrele de conducere care
landezi, eschimoşii din Canada, nagri' şi mexi- continuă să gîndească în termenii societăţii de
canii din America şi chiar minorităţile orien- masă sînt şocate şi derutate de o lume pe care nu
tale, considerate odinioară pasive din punct de o mai recunosc.
vedere politic, s-au pus acum în mişcare. Din
Maine pînă în Vestul îndepărtat, băştinaşii
americani îşi afirmă „puterea roşie", cer să li Reăefinirea corporaţiet
se restituie pămînturile tribale şi caută să ob-
ţină sprijin economic şi politic din Dartea ţări- Pe fundalul unor astfel de incertitudini, criza
lor O.P.E.C. corporaţiei este agravată şi mai mult de apa-
riţia unei ample mişcări care cere nu doar
Pînă şi în Japonia, care a fost multâ vrerne schimbări par^iale într-un aspect sau altul al
cea mai omogenă dintre naţiunile industriali- activităţii corporaţiilor, ci o redefinire pro-
zate, demasificarea se face tot mai puternic fundă a obiectivelor lor.
simţită. Un detinut analfabet devine peste
în Statele Unite — scrie David Ewing, r e -
noapte purtătorul de cuvînt al micii populaţii
dactor-şef al publicatiei Harvard Business Re-
ainu, minoritatea coreeană începe să se agite,
view — „mînia publicului împotriva corpora-
iar sociologul Masaaki Takane spune : „Mă cu-
313
312
tiilor începe să capete proporţii înfricoşătoare".'
Ewing citeaza un siudiu eJaboi.-.t ln 19/'/ de un
AI Treilea Val, nu din cele ale trecutului in-
cercetător ai'iliat de ia Harvard Eusiness School,
dustrial muribund.
ale cărui constatări, spune el, „au dat fiori de
groază multora din lumea corporaţiilor". S t u - In toată perioada celui de Al Dotlea Val cer-
diul arată că aproximativ o jumătate dintre poraţiile au fost privite ca unităţi economice, iar
consumatorii anchetaji cred că tratamentul ce atacurile împotriva lor s-au concentrat în prin-
li se acordă în prezent este mai rău decît cel cipal asupra unor chestiuni economioe, cum sînt
de acum zeee ani ; trei cincimi afirmă că a proasta salarizare a muncitorilor, umflarea pre-
scăzut oalitatea produselor, iar mai mult de ju- turilor în detrimentul clientelei, constituirea de
mătate nu au încredere în certificatele de ga- carteluri pentru fixarea preţurilor, slaba cali-
ranţie ale produselor. Ewing citează pe un om tate a bunurilor f abricate şi mii de alte neajun-
de afaceri care-şi exprdmă îngrijorarea spu- suri de n a t u r ă economică. Oricît de violente ar
nînd : „Ai senzaţia că te afli aşezat pe falia fi fost însă, majoritatea acestor critioi acceptau
San Andreas". definiţia pe care corporatia şi-o dădea sieşi,
Şi mai rău e, continuă Ewing, că „tot mai adică împărtăşeau viziunea despre corporatie
mulţi oameni sînt nu numai dezamăgiţi, iritaţi ca o institutie intrinsec economică.
sau furioşi, ci... speriaţi într-un mod iraţional Criticii actuali ai corporaţiilor pleacă de la o
şi bizar de noile tehnologii şi Lniţiative din lu- premisă total diferită. Ei atacă divorţul artifi-
mea afacerilor". cial al economiei de politică, moralâ şi de ce-
După cum declară John C. Biegler, unul din lelalte dimensiuni ale vieţii. Corporaţia este
directorii puternicei firme de contabilitate Price considerată ca avînd o răspundere crescîndă nu
Waterhouse, „niciodată de la marea depresiune nurnai pentru rezultatele ei economice, ci şi
încoace încrederea publicului în corporatia pentru repercusiunile activităţilor ei asupra
americană nu a atins un nivel atât de scăzut celorlalte domenii, de la poluarea atmosferei
ca acum. întreprinderile şi contabilii sînt luaţi pînă la stressul managerilor. Corporaţiile sînt
ia refec fără nici un temei, cerîndu-li-se să dea atacate pentru otrăvirea cetăţenilor cu azbest,
socoteală amănuntit pentru tot ce fac... Activi- pentru folosirea populaţiilor sărace drepc cobai
tatea corporaţiilor este judecată acum după în testarea medicamentelor. p e n t r u deformarea
norme noi şi neobişnuite". dezvoltării lumii neindustriale, pentru rasism
Tendinte similare se constată în Scandinavia, şi sexism, pentru aranjamente de culise şi pen-
Europa occidentală şi în ţările socialiste in- tru înşelăciune. Sînt acuzate că acordă sprijin
dustrializate. în Japonia, după cum scrie un unor regimuri sau partide politice neagreate
buletin oficial al firmei Toyota, „capătă o am- (generalii fascişti din Chile, rasiştii din Africa
ploare din ce în ce mai mare o mişeare cetăte- de Sud ş.a.).
nească de un tip necunoscut pînă acum, care Nu ne interesează aici dacă acuzatiile de acest
critică felul în care corporatiile bulversează fel sînt justificate — d e altfel, de cele mai
viata cotidiană". multe ori, sînt. Mai important e să sesizăm că
Fireşte, corporaţiile au fost atacate vehement ele implică o nouă concepţie despre corporatie.
şi în alte perioade ale istoriei lor. însă multe Pentru că Al Treilea Val aduce cu sine reven-
din protestele şi plîngerile de acum au o semni- dicarea unuî~ilp "de institutj.ecutotul._nou — a
fica{ie radical diferită, izvorînd din valorile şi unei corporaţii care să fie răspunzătoare nu n u -
postuLatele emergente aîe civilrzaţiei celui de rhai pehtru bunurile pe care le produce şi pen-
tru profiturile pe care le realizează, ci şi pentru
315
nu mai putem continua să organizăm producţia
contribuţia pe care o aduce în acelaşi timp la în felul m care se iacea acest lucru în epoca
soluţionarea unor probleme extrem de com- celui de Al Doilea Val.
plexe — ecologice, morale, politice, rasiale,
sexuale şi sociale. Fiind principalul organizator al producţiei
economice, corporaţia este şi „producătorul"-
Corporaţia nu se mai mărgineşte la o funcţie cheie al impactelor ecologice. Dacă vrem să cbn-
economîcă strict specializată, ci, îmboldîtă de tinuăm creşterea economică — sau chiar şi nu-
critici, de legislaţie şi de propriii săi conducă- mai să supravieţuim — managerii de mîine vor
tori, devine treptat o instituţie cu obiective
multiple. trebui să-şi asume responsabilitatea pentru con-
vertirea impactelor ecologice din negative în
pozitive. Ori îşi vor asuma de bunăvoie această
responsabilitate, ori vor fi siliţi s-o facă, pen-
Un pentagon de presiuni tru că o impun conditiile noi ale biosferei. Cor-
Redef inirea corporaţiei nu este ceva opţional, poraţia se transformă astfel încît va fi nu nu-
ci un răspuns necesar la cinci schimbări revo- mai o instituţie economică, ci şi una ecologică,
luţionare care şi-au făcut loc în sistemul de pro- transformare ce nu se datoreazâ binevoito-
ducţie actual. Schimbările intervenite în me- rilor, radicalilor, ecologiştilor sau birocraţilor
diul fizic, în raportul fortelor sociale, în rolul guvernamentali, ci unei schimbări materiale in-
pe care-1 joacă informarea, în organizarea gu- tervenite în relatia dintre productie şi biosferâ.
vernamentală şi în sfera moralei contribuie Cea de-a doua presiune îşi aî^e-izvorul într-o
toate la a da corporatiei o configuraţie nouă, schimbare prea puţin luată în, seamă a mejiiului
pluridimensională, polivalentă. social în care activează corporatia. IVTe^aîul
Prima din aceste presiuni vine din partea acestX^este acum mult mai organizat decît a
bioşferei. fost în trecut. A fost o vreme cînd fiecare firmă
La mijlocul deceniului al şaselea, cînd Al actiona în ceea ce s-ar putea numi o societate
Doilea Val ajunsese în Statele Unite în faza sa sub-organizată. Astăzi, mai cu seamă în Statele
de maturitate, populaţia lumii număra doar Unite, sociosfera a ajuns la un nou nivel de
2,75 miliarde de oameni. în prezent, ea a trecut organizare. Ea este întesată cu o masă mobilă
de 4 miliarde. La mijlocul deceniului al şase- de asociaţii, agenţii, sindicate şi alte grupări
lea populaţia planetei consuma o cantitate de bine organizate, aflate în interacţiune şi care
energie care, exprimată în kilocalorii, ne dă o adesea dispun de fonduri considerabile.
cifră formată din 22 urmat de 15 zerouri. Pen-
tru consumul actual, în locul cifrei 22 ar în prezent, în Statele Unite un număr de circa
trebui să scriem 68. Pe vremea aceea omenirea 1 370 000 de companii interacţionează cu peste
folosea pe an 2,7 milioane tone dintr-o materie 90 000 de şcoli şi universităti, 330 000 de bise-
primă de importanţă majoră cum este zincul; rici şi cu sute de mii de ramificaţii ale celor
în prezent, foloseşte 5,6 milioane tone. 13 000 de organizaţii naţionale, plus nenumă-
Cu orice etalon am măsura, f apt e că supunem rate grupuri pur locale — pentru protecţia me-
Terra unei solicitări crescînde şi nesăbuite. Ca diului, sociale, religioase, sportive, politice, et-
urmare, biosfera începe să ne trimită semnale nice şi civice, avîndu-şi fiecare agenda şi pri-
de alarmă — poluarea, dezertifîcarea, semne de orităţile ei. Pentru a mijloci în toate aceste
otrăvire a oceanelor, schimbări insidioase ale relatii, este nevoie de 144 000 de cabinete
climei — pe care nu le putem ignora fără a risca juridice !
o catastrofă. Aceste avertismente ne spun că •1T
316
In această sociosferă suprapopulată, acţiunile mai mari pentru , v adevăr în publicitale" şi
fiecărei corporaţii se repercutează nu numai „adevăr în sfera creditelor". Căci în noua eră
asupra unor indivizi singuratici sau neputin- „impacturile informaţionale" devin o chestiune
cioşi, ci şi asupra unor grupuri organizate, din- la fel de serioasă ca şi impacturile ecologice şi
tre care multe au personal specializat, publicaţii sociale, corporaţia fiind privită deopotiivă ca
proprii, acces la sistemul politic şi resurse cu producător economic şi producător de infor-
ajutorul cărora pot angaja experti, avocaţi şi matîe.
alţi consilieri. O a patra presiune asupra corporatiei provine
în această sociosferă complexă, deciziile cor- din sfera pqliticii şi din ş.feraputerii. Rapida
poraţiilor sînt urmărite şi examinate pe toate diversificare a societăţîi şi accelerarea schim-
feţele. „Poluarea socială" produsă de corporaţie bării se reflectă pretutindeni într-o creştere fără
sub formă de şomaj, destrămare a comunităţii, precedent a complexităţii aparatului de stat.
mobilitate forţată ş.a.m.d. este detectată neîn- Diferenţierea societăţii se reflectă în diferen-
tîrziat şi asupra corporaţiei se exercită presiuni ţierea guvernamentală, fiecare corporaţie fiind
pentru a o face să-şi asume o responsabilitate pusă acum în situatia de a trebui să interactio-
mult mai mare ca oricînd în trecut, nu numai neze cu un numâr din ce în ce mai mare de or-
pentru produsele ei economice, ci şi pentru ganisme de stat specializate. La aceasta se
efectele sociale ale activităţii sale. adaugă faptul că, fiind prost coordonate şi avîn-
du-şi fiecare priorităţile ei, aceste organisme se
Un al treilea grup de presiuni reflectă schim- află într-o necontenită febră a reorganizării.
bările intervenite în iniosj^r^ Astfel, demasif i- J a y n e Baker Spain, prim-vicepreşedinte al
carea societăţii implică o intensificare conside- companiei Gulf Oil, semnala că acum zece sau
rabilă a schimbului de informatii între institu- cincisprezece ani „nu exista nici EPA. nici
ţiile sociale — tnclusiv corporaţia — pentru EEOC, nici ERISSA, nici OSHA, nici ERDA,
menţinerea unor raporturi echilibrate între ele. nici FEA". Toate aceste agentii guvernamen-
Metodele de productie caracteristice celui de tale şi multe altele au apărut în acest scurt
Al Treilea Val sporesc foamea de informaţie răstimp.
— ca materie primă — a corporaţiilor. Firma
Fiecare companie se vede astfel implica^a din
absoarbe date asemeni unui aspirator gigantic,
ce în ce mai mult în politică, la nivel local, re-
le prelucrează şi le difuzează altora pe căi din
gional, naţional sau chiar transnational. Şi,
ce în ce mai complexe. Pe măsură ce informatia
reciproc, orice decizie importantă pe care o
devine un element central al productiei, pe
adoptă o corporaţie „produce" efectr politice,
măsură ce în industrie proliferează „managerii
cel putin indirecte, şi aceasta este din ce în ce
de informaţie", corporatia, în mod firesc, pro-
mai mult considerati răspunzătoare pentru ele.
duce impacturi asupra mediului informaţional,
întocmai ca şi asupra mediului fizic şi a celui în sfîrşit, pe măsură ce asfinteşte civilizatia
social. celui de Al Doilea Val, iar sistemui ei de valori
se năruie, apare o a cincea presiune, ce afectează
Importanţa sporită pe care a dobîndit-o in-
formatia generează confliete în legătură cu toate institutiile, inclusiv corporatia. Este vorba
controlul asupra datelor pe care le detine cor- de exigenţe mai mari de ordin moral. Compor-
poraţia : se oere o mai bună informare a pu- tamente acceptate odinioară ca mo"raIe~sînt rein-
blicului, publicarea evidentelor contabile (bună- terpretate subit ca fiind corupte, imorale sau
oară, a celor privitoare la productia şi profitu- scandaloase. Astfel, mituirile de care s-a servit
rile companiilor petroliere), se exercită presiuni firma Lockheed au dus la căderea unui guvern
818 319
în Japonia. Olin Corporation este acuzată de
trafic de arme în Africa de Sud. Preşedirîtele Ne putem aştepta ca în fiecare corporaţie să
companiei Gulf Oil este silit să demisioneze în aibă loc lupte intestine între cei ce rămîn ata-
ajunul unui scandal legat de mituire. Rea-vo- şaţi ideii de corporaţie unidimensională, carac-
inţa manifestată de Distillers Company din teristică celui de Al Doilea Val, şi cei ce sînt
Marea Britanie în legătură cu despăgubirea vic- gata să facă faţă condiţiilor de producţie ale ce-
timelor thalidomidei, carenţele companiei lui de al Treilea Val şi să militeze pentru o
McDonell Douglas în legătură cu DC-10 — toate corporaţie cu scopuri multiple, aşa cum cere ziua
stîrnesc valuri de reprobare morală. de mîine.
Se consideră din ce în ce mai mult că ţinuta
etică a corporaţiei are un impact direct asupra
sistemului de valori al societăţii, ea fiind, după Corporaţia cu scopuri multiple
opinia unora, la fel de importantă ca şi impactul
corporaţiei asupra mediului fizic sau asupra Nouă, celor orescuţi în sînul civilizaţiei celui
sistemului social. Corporaţia este privită din ce de Al Doilea Val, ne vme greu să gîndim institu-
în ce mai mult ca un „producător" de efecte de ţiile în acest fel. Ne vine greu să concepem un
ordin moral. spital ca avînd nu numai funcţii medicale, ci şi
Datorită acestor cinci schimbări de amploare economice, o şcoală ca avînd nu numai funcţii
intervenite în condiţiile materiale şi deopotrivă instructiv-educative, ci şi politice, sau o corpo-
în cele nemateriale ale producţiei, apare peri- raţie ca avînd puternice funcţii non-economice
mat modul în care era definită corporaţia în sau „transeconomice". Un exponent tipic al
manualele din epoca celui de Al Doilea Val, modului de gîndire caracteristic celui de Al Doi-
anume, ca fiind exclusiv o instituţie economică. lea Val, Henry Ford II, care s-a retras recent
în noile condiţii, corporaţia nu mai poate sâ din activitate, spune despre corporaţie că „este
lucreze ca un mecanism destinat maximizării un instrument specializat menit să servească
unei anumite funcţii economice, fie că este nevoilor economice ale societăţii, nefiind bine
vorba de producţie sau de profit. însăşi defini- echipată pentru a servi unor nevoi sociale ce
ţia „producţiei" devine acum incomparabil mai n-au legătură cu activităţile ei de afaceri". Dar,
largă, incluzînd nu numai efectele centrale, ci în timp ce Ford şi alţi apărători ai celui de A]
şi pe cele lăturalnice, nu numai efectele inie- Doilea Val se opun redefinirii organizaţiei de
diate, ci şi pe cele de durată ale acţiunii corpo- producţie, în fapt, multe firme îşi schimbă atît
raţiei. Această idee poate fi exprimată simplu, vocabularul, cît şi modul de acţiune.
spunînd că fiecare corporaţie are acum mai Nu o dată, în locul unor schimbări reale, se
multe „produse" (şi este considerată răspunză- oferă vorbe goale şi retorică în stil publicitar.
toare de mai multe) decît fuseseră nevoiţi să ia Proclamarea zgomotoasă a unei noi ere de res-
în considerare vreodată managerii celui de Al ponsabilitate socială, făcută în broşuri de re-
Doilea Val — produse nu numai economice, ci clamă, serveşte adesea drept paravan rapacităţii
şi ambientale, sociale, informaţionale, politice şi unor magnaţi fără mari scrupule. Cu toate
morale. acestea, ca efect al noilor presiuni generate de
Astfel, obiectivul corporaţiei trece de la sin- Al Treilea Val, are loc o profundă „schimbare
gular la plural, şi aceasta nu doar la nivelul re- de paradigmă", o reconceptualizare a structurii,
toricii sau al relatiilor cu publicul, ci şi la acela obiectivelor şi responsabilităţilor corporaţiei.
al identităţii şi autodef inirii. Această schimhare se vesteşte prin, numeroase
320 Bemne.
321
Pillsbury, din r a m u r a industriei alimentare,
Un gigant petrolier cum este firma Amoco este obligat să prezinte nu numai un p!an de
afirmă, de pildă, că „în privinţa amplasării ca- desfaceri pentru anul urmâtor, ci şi unul pnvind
pacitâţilor sale de producţie, compania noastră angajarea, pregătirea şi promovarea femeilor
urmăreşte constant ca obişnuita evaluare eco- şi a membrOor grupurilor minoritare. Stimu-
nomicâ să fie dublată de o explorare detaliată lentele acordate managerilor sînt în funcţie de
a consecinţelor sociale... Luăm în considerare realizarea acestor obiective sociale. La TA&T
numeroşi factori, între care impactul asupra activitatea tuturor managerilor este evaluată în
mediului fizic, impactul asupra serviciilor pu- fiecare an. Cu acest prilej, atingerea unor obi-
blice... şi impactul asupra condiţiilor locale de ective de „acţiune afirmativă" eontează dreot o
ocupare a forţei de muncă, mai cu seamă în notă pozitivă. L& Chemica! Bank din New
ceea ce priveşte minorităţile". Amoco acordă York, în aprecierea rezultatelor activităţii di-
în continuare cea mai mare pondere conside- reotorilor de sucursale ir.tră cu o pondere de
rentelor economice, dar nu uită nici importanţa 10—15 la sută activitatea lor socială, care in-
altor factori. Iar atunci cînd două amplasâri al- clude participarea la viaţa asociativă locală,
ternative sînt similare din punct de vedere eco- acordarea de împrumuturi organizaţiilor neiu-
nomic, dar „diferâ în privinţa impactului so- crative, angajarea şi promovarea de persoane
cial", factorii aceştia se pot dovedi decisivi. din rîndul minorităţilor. Iar la concernul de
ziare Gannett, directoru] genera] Allen Neu-
In eventualitatea unei propuneri de fuzio- harth s-a adresat într-o bună zi redactorilor
nare, directorii firmei Control Data Corpora- şefi şi directorilor de publicaţii iocali, informîn-
tion, care se numărâ printre cei mai mari fabri- du-i că o „parte însemnată" a gratificatiiJor lor
canţi de calculatoare din S.U.A., ţin seama în „va fi determinată pe baza progresului realizat
mod explicit nu doar de considerente f inanciare în aceste... programe".
sau economice, ci de „toţi factorii relevanţi",
inolusiv efectele sociale aie fuziunii şi impactul Tot asa, în numeroase firme dintre cele mai
ei asupra angajaţilor şi asupra comunităţilor în mari se constată o promovare preferentială şi
care firma îşi desfăşoară activitatea. Şi în timp o creştere a influentei acelor cadre de condu-
ce alte companii se precipitau spre suburbii, cere care se preocupă de consecintele pe care
Control Data şi-a construit în mod deliberat activitatea corporatiei le are asupra mediului
noile fabrici în zone interne din oraşele înconjurător. Acum unii prezintă rapoarte di-
Washington, St. Paul şi Minneapolis, pen- rect preşedintelui. In cadrul consiliilor de admi-
tru a contribui astfel la deschiderea de locuri nistratie ale unor companii au fost create co-
de muncă pentru minoritâţi şi la reanimarea mitete speciale însărcinate să definească noile
centrelor urbane. Corporaţia consideră că are responsabilităti ale acestora.
misiunea de „a promova calitatea, egalitatea şi Nu în toate cazuriie este vorba de o ereştere
potenţialul vieţii oamenilor" — egalitatea fiind reală a sensibilitătii corporaţiilor fatâ dc impli-
un obiectiv neortodox pentru o corporaţie.
catiile sociale ale activitătii lor. Rosemary Bru-
în Stateie Unite, unde promovarea femeilor ner, directoare pentru afaceri comunitare la
şi a cetăţenilor de culoare se numârâ printre filiala din S.U.A. a firmei Hoffmann—La
obiectivele politicii naţionale a căror înfăptuire Roehe, precizează în acest sens : „Bineînteles că
întîrzie, unele companii merg pînă ia acordarea uneori este vorba, pur şi simplu, de actiuni m e -
de premii managerilor lor pentru realizări în nite sâ sporească popularitatea firmei sau de
domeniul „acţiunii afirmative". Fiecare din cele bitiative interesate. De multe ori, totuşi, avem
trei grupuri de producţie ale marii companii
323
322
'rte-a face cu un alt mod de a înţelege funcţiile C. Biegler de la firma Price Waterhouse; ;,să
corporaţiei-'. Astfel, călcîndu-şi pe inimă, îm- justii'ice comportamentul corporatiei în do-
pinşi de proteste, de acţiuni în justiţie, de teama menii pentru care, în fond, nu exisfcă criterii de
intervenţiei statului, dar uneori şi de motive evaluare, unde nici limbajul necesar nu a fost
1
mai lăudabile, managerii încep să se adapteze încă elaborat". '
la noile condiţii de producţie şi să accepte ideea Aceasta explică eforturile ce se depun în
corporaţiei cu scopuri multiple. prezent în vederea elaborării unui limbaj nou
pentru contabilitate. Se poate spune că însăsi
contabilitatea se aflâ în pragul unei prefaceri
Mai multe puncte de reper revoluţionare, urmînd să depăşească în mod
Corporaţia cu obiective multiple, la a cărei hotărît actualul ei cadru de referinţă îngust-
apariţie asistăm, are nevoie, între altele, de economic.
personal de conducere mai inventiv. Cei ce con- Asociatia Americană de Contabilitate, sore
duc activitatea ei trebuie să fie oapabili să spe- exemplu, a publicat rapoarte ale unui „comitet
cifice obiective multiple, să le evalueze, să le de studiere a măsurării nefinanciare a eficien-
coordoneze şi să conceapă o politică sinergică ţei" şi ale unui „comitet pentru măsurarea efi-
susceptibilă să asigure realizarea concomitentă cientei programelor sociale". Cîtă muncă s-a de-
a mai multor scopuri. Corporatiei îi sînt nece- pus în această direcţie, ne putem da seama din
sare strategii ce conduc la optimizarea nu a faptul că la fiecare din aceste rapoarte este
unei singure variabile, ci a mai multora deo- anexată o bibliografie cuprinzînd cîte 250 de
dată. Nimic nu e mai departe de stilul de lucru articole, monografii şi documente.
al managerului celui de Al Doilea Val, fixat Firma de consulting Human Resources Net-
asupra unui obiectiv unic. work din Philadelphia lucrează, împreună cu un
Iar odată acceptată necesitatea urmăririi ccn- număr de douăsprezece corporaţii din S.U.A.,
comitente a mai multor obiective, se impune la elaborarea unor metode interramuri de spe-
găsirea de noi mijloace pentru măsurarea re- cificare a ceea ce s-ar putea numi obiectivele
zultatelor obţinute. în locul „reperului" unic „transeconomice" ale corporaţiei. Ea încearcă
asupra căruia erau odinioară învăţaţi să se să integreze aceste obiective în programele cor-
fixeze majoritatea managerilor, corporaţia ce- poraţiilor şi să găsească modalităti pentru
lui de Al Treilea Val face necesară distribulrea măsurarea rezultatelor transeconomice ale
atentiei asupra unei game întregi de repere acestora. Intre timp, la Washington, ministrul
— sociale, ambientale, informationale, politice comerţului al S.U.A., Juanita Kreps, a stîrnit
şi etice — legate toate între ele. o amplă controversă cu sugestia sa ca guvernul
însuşi să pregătească un ..index al randamen-
Confruntaţi cu această nouă complexitate, tului social", descris de ea drept un „mecanism
multi dintre managerii de astăzi se simt deru-
pe care companiile l-ar putea utiliza pentru a-şi
taţi. Le lipsesc instrumentele intelectuale ne-
evalua realizările şi consecinţele lor sociale".
cesare pentru managementul celui de Al Treilea
Val. Ştim să măsurăm rentabilitatea unei cor- Şi în Europa se întreprind actiuni similare.
poratii, dar cum poate fi măsurată sau evaluată Potrivit spuselor lui Meinolf Dierkes şi Rob
realizarea unor obiective extraeconomice ? Ma- Coppock de la Institutul International privind
nagerilor li se cere acum, după cum spune John Mediul şi Societatea, cu sediul la Berlin, „multe
324 325
companii mari şi mijlocii din Europa operează,
de la o vreme, experimental cu acest eonc»pt care Dierkes şi Coppock o numesc „contabili-
[de raport social]... în Republica Federală Ger- tate şi dare de seamă pe obiective", stipulează
mania, de exemplu, cirea 20 de firme dintre pentru corporaţie obiective concret-economice,
cele mai mari publică acum în mod regulat ra- ambientale şi sociale, precizează măsurile ce se
poarte sociale. în plus, mai mult de o sută din vor întreprinde pentru atLngerea lor şi rapor-
alte companii întocmesc rapoarte sociale de uz tează 6umele alocate pentru ele,
intern". Firma Shell stabileşte şi ea cinci obiective
Unele din aceste rapoarte nu fac decît să globale ale corporaţiei — obţinerea unui „bene-
arunce praf în ochii publicului, consemnînd ficiu rezonabil din investiţii" fiind doar unul
„binefacerile" corporaţiei şi ocolind cu băgare din ele — şi precizează explicit că fiecare din
de seamă problemele controversate, cum este cele cinci obiective, economice şi extraecono-
poluarea. Altele însă dovedesc o francheţe, mice, trebuie „să aibă o pondere egală" în de-
obiectivitate şi duritate remarcabile. Astfel, un ciziile pe care le adoptă compania. Metoda con-
raport social publicat de gigantica firmă elve- tabilităţii pe obiective obligâ companiile să-şi
ţiană Migros-Genossenschâft-Bund, din in- formuleze explicit obiectivele transeconomice,
dustria alimentară, recunoaşte în mod autocritic să precizeze perioadele în care acestaa urmează
că munca femeilor este mai prost plătită decît a fi realizate şi să aducă toate aceste lucruri la
cea a bărbaţilor, că în întreprinderile firmei cunoştinţa publicului.
multe munci sînt „extrem de plicticoase" şi că Dintr-o perspectivă teoretică mai largă, Tre-
emanaţiile de peroxid de azot au crescut în vor Gambling, profesor de contabilitate la Uni-
răstimp de patru ani. După cum se exprimă di- versitatea din Birmingham, Marea Britanie,
rectorul companiei, Pierre Araold, „îi trebuie pledează în cartea sa Societal Accounting pentru
curaj unei întreprinderi pentru a semnala dis- o riouă concepţie a contabilităţii, care să inte-
crepantele existente între obiectivele ei şi re- greze munca economiştilor şi a contabiliior cu
zultatele ei efective". aceea a specialiştilor din ştiinţele sociale care
Companii ca STEAG şi Saarbergwerke AG se au elaborat indicatori sociali şi metode de con-
numără printre primele care se străduiesc să tabilitate socială.
coreleze cheltuielile companiei cu avantaje so- In Olanda, Cornelius Brevoord, decanul Şcolii
ciale specifice. Intr-un mod mai puţin organi- superioare de management din Delft, a elaborat
zat, companii cum sînt editura Bertelsmann AG, un set de criterii multidimensionale pentru
firma pentru aparatură de copiat Rank Xerox urmăriTea comportamentului corporaţiilor.
GmbH şi întreprinderile chimice Hoechst AG au Aceste criterii, sugerează el, au devenit nece-
lărgit radical gama datelor sociale pe care le sare în urma schimbărilor profunde intervenitc
pun la îndemîna publieului. în sistemul de valori al societăţii, între care SP
numără şi trecerea de la „o orientare economică
Un sistem mult mai avansat este folosit de a productiei" la „o orientare spre bunăstarea
unele companii din Suedia şi Elveţia şi de către globală". El semnalează în acelaşi timp si de-
Deutsche Shell AG din R. F. Germania. Aceasta plasarea de la „specializarea functională la o
din urmă, în loc să publice un raport anual, abordare interdisciplinară". Ambele tendinţe
editează în prezent un aşa-numit Raport anual sporesc necesitatea unui concept de corporatie
şi social care oferă în corelatie date economice mai cuprinzător.
si transeconomice. Metoda folosită de Shell, pe Brevoord propune 32 de criterii diferite pe
326 baza cărora corporaţiile ar urma să-şi evalueze
327
19. In căutarea unor reguli noi
eficienţa, începînd de la relaţiile cu consuma- în milioane de cămine din lumea clasei de
torii, cu acţionarii şi cu sindicatele şi pînă la mijloc se joacă o dramă rituală : fiul (sau fiica)
relaţiile cu organizaţiile ecologice şi cu propria
directie. Dar, spune el, chiar şi aceste 32 de proaspăt absolvent(ă) de facultate soseşte cu
criterii nu sînt decît „o parte" din multimea de întîrziere la masă, bosumflat(ă), îşi aruncă pri-
parametri la care va trebui să se raporteze cor- virea pe pagina cu oferte de servicii din ziar
poraţia de mîine. şi declară că programul de muncă de la nouă
Odată cu subminarea infrastructurii econo- la cinci este degradant şi nu face nici cît o
mice a celui de Al Doilea Val, cu aocelerarea ceapă degerată. Nici o făptură umană căreia i-a
schimbării pe măsură ce demasificarea îşi face rămas fie şi o fărîmă de demnitate nu poate
loc, iar biosfera ne trimite semnale de alarmă, consimţi la un asemenea regim de muncă.
odată cu creşterea nivelului de organizare a so- întră în scenă părinţii :
cietăţii şi cu schimbarea condiţiilor informa- Tatăl, care tocmai s-a întors acasă de la ser-
ţionale, politice şi etice ale producţiei, corpo- viciu, unde a lucrat de la nouă la cinci, şi
raţia celui de Al Doilea Val apare perimată. mama, istovită şi deprimată după achitarea vra-
Asistăm, aşadar, la o reconceptualizare amplă fului de facturi, sînt scandalizaţi de ceea ce
şi radicală a sensului producţiei şi a institutiei aud. Ei au trecut prin asta, au avut parte şi
în sarcina căreia cădea pînă acum organizarea
ei. Rezultă de aci o tranziţie complexă spre o de bine şi de rău şi sugerează odraslei lor să-şi
corporaţie de tip nou, ce va fi cavacteristică ia o slujbă sigură la o mare companie. Tînărul
pentru viitor. Să cităm pe William Halal, pro- zîmbeşte zeflemitor. Companiile mici sînt mai
fesor de management la American University : bune. De fapt, e tot un drac. Diplomă de licen-
„Intocmai cum domeniul feudal a cedat locul ţiat, auzi! La ce bun ? Osteneală f ără rost!
corporaţiei atunci cînd societăţile agrare s-au Uluiţi, părintii văd cum sugestiile lor sînt
transformat în societăţi industriale, tot aşa ve- respinse una după alta. Se simt tot mai frus-
chiul model de firmă trebuie să fie înlocuit cu o traţi, ajungînd în cele din urmă să exclame
nouă formă de institutie economică...". Această deznădăjduiţi : „Cînd o să-ti dai seama, oare,
nouă institutie va combina obiective economice pe ce lume trăieşti ?!".
şi transeconomice, activitatea ei fiind orientatâ Astfel de scene nu se petrec doar în familiile .
după repere multiple.
înstărite din Statele Unite sau din Europa.
Transformarea corporatiei este parte inte- Magnaţii din corporaţiile japoneze mormăie şi
grantă din transformarea mai amplă a socio- ei, în faţa paharului cu sdke, despre declinul
sferei în ansamblul ei, iar aceasta, la rîndul său, rapid al eticii profesionale şi al loialităţii faţă
însoţeşte schimbările dramatice din tehno- şi de întreprindere, al punctualităţii şi al discipli-
infosferă. Toate la un loc semnifică o mutaţie
nei industriale în rîndul tineretului.
istorică masivă. Schimbarea a cuprins însă nu
numai aceste structuri gigantice. Se schimbă Este vorba, oare, numai de tradiţionalul con-
în acelaşi timp modul de comportare a oame- flict dintre generaţii, de binecunoscutul epater
nilor obişnuiţi cu viaţa de zi cu zi. Fiindcă les parents? Sau este la mijloc şi ceva nou ?
atunci cînd schimbăm structura adîncă a civili- Nu cumva tinerii şi părinţii lor nu vorbesc des-
zaţiei, rescriem în acelaşi timp toate codurile pre una şi aceeaşi „lume" ?
după care ne călăuzim în viaţă. 329

328
Adevărul e că ceea ce vedem nu este numaj Sfîrşitul programului de la 9 la 5
clasica confruntare dintre tineretul romantîe şi
vîrstnicii realişti. Fiindcă ceea ce era odinioară Să revenim la cei doi părinţi desoumpâniţi.
realist s-ar putea să nu mai fie aşa : codul de Civilizaţia celui de Al Doilea Val, după cum
conduită fundamental, care cuprinde regulile de am văzut, a sincronizat viaţa cotidiană, racor-
bază ale vieţii sociale, se schimbă rapid pe mă- dînd ritmurile somnului şi veghei, ale muncii
sură ce înaintează Al Treilea Val. şi jocului la cele ale maşinilor. Părinţilor, cres-
Am văzut mai sus cum cel de Al Doilea Val cuţi în această civilizaţie, li se pare de la sine
a adus cu sine un „cod" de principii sau reguli înţeles că munca trebuie să fie sincronizată, că
care au guvernat comportamentul individual al toată lumea trebuie să vină la lucru la aceeaşi
oamenilor. Principii cum sînt sincronizarea, oră, că aglomeraţia din orele de vîrf în trans-
standardizarea sau maximizarea erau apli- portul public este inevitabilă, că orele de naasă
cate în activitatea economică, în guvernare şi trebuie să fie fixe, iar copiilor să li se inocu-
în viaţa de fiecare zi, unde oamenii erau obse- leze de la o vîrstă fragedă obişnuinţa orarului
daţi de punctualitate şi de orare stricte. riguros şi a punctualităţii. Aceşti părinţi sînt
Astăzi e pe cale să se închege un contracod, contrariaţi de nonşalanţa cu care copiii lor tra-
noi reguli de bază pentru noua viaţă pe care o tează orele la care au întîlniri şi nu pot să
clădim pe temelia unei economii demasificate, priceapă de ce programul de muncă de la 9 la
a unor mijloace de comunicare demasificate, a 5 (sau un alt orar fix), care s-a dovedit destul
unei familii noi şi a unor noi structuri de cor- de bun în trecut, este considerat acum dintr-o
poraţie. Multe din înfruntările în aparenţă dată, de către aceştia, ca intolerabil.
absurde dintre tineri şi vîrstnici, ca şi alte con- Motivul e că Al Treilea Val, pe măsură ce
flicte din amfiteatrele şcolilor noastre, din să- înaintează, aduce cu sine o percepţie total di-
lile de consiliu şi din culisele vieţii politice nu ferită a timpului. In timp ce Al Doilea Val lega
sînt, de fapt, altceva decît ciocniri generate de viaţa de ritmul maşinii, Al Treilea Val sfidează
întrebarea : Ce cod de conduitâ trebuie aplicat? această sincronizare mecanică, naodifică rit-
Noul cod este diametral opus multora din re- murile sociale fundamentale şi, prin aceasta,
gulile în care fiecare ins crescut în atmosfera ne eliberează de raaşină.
celui de Al Doilea Val a fost învăţat să creadă, Odată ce am înţeles îucrul acesta, nu ne va
de la importanţa punctualităţii şi a sincroniză- surprinde faptul că una din inovaţiile cu cea
rii, pînă la necesitatea conformismului şi a mai rapidă răspîndire în industrie în anii '70 a
standardizării. El pune sub semnul îndoielii fost „orarul glisant", care perraite angajaţilor
presupusa eficienţă a centralizării şi profesio- ca, între anunaite limite dinainte stabilite, să
nalizării. Mai departe, el ne obligă să ne recon- aleagă singuri între ce ore să lucreze. In loc să
siderăm convingerea privind avantajele gigan- ceară ca toată lumea să sosească la poarta fa-
tismului, precum şi ideea pe care am avut-o bricii sau la birou la aceeaşi oră sau, eventual,
despre „concentrare". A înţelege acest nou cod la ore eşalonate, dar dinainte fixate, companiile
şi contrastele dintre el şi cel vechi înseamnă a care au adoptat orarul glisant stabilesc de obi-
înţelege dintr-o dată multe din conflictele, alt- cei anumite intervale din zi cînd întregul per-
minteri de neînţeles, care se dezlănţuie în ju- sonal trebuie să fie prezent, restul orelor ră-
rul nostru, absorbindu-ne energiile şi primej- mînînd flexibile. Fiecare angajat poate să
duindu-ne puterea, prestigiul sau cîştigurile. aleagă din partea flexibilă orele în care va
lucra.
330
331
Aceasta înseamnă că un ins „diiirn", adică
unul ale cărui ritmuri biologice îl trezesc de circa 4 milioane de muncitori, din Franţa, Fin-
regulă dimineaţa devreme, poate alege pentru landa, Danemarca, Suedia, Italia şi Marea Bri-
începerea serviciului său ora 8 dimineaţa, în tanie. în Elveţia, 15—20 la sută din totalul fir-
timp ce unul „nocturn", cu un metabolism di- melor industriale trecuseră la noul sistem pen-
ferit, poate alege să-şi înceapă serviciul la ora tru tot personalul lor sau pentru o parte a lui.
10 sau 10,30. înseamnă, de asemenea, că o m u n - Curînd firmele multinaţionale (această mare
citoare îşi poate rezerva timp pentru a-şi face forţă a difuziunii culturale în lumea de as-
menajul, a merge după cumpărături sau a-şi tăzi) au început să exporte sistemul şi în afara
duce copilul la doctor. Grupuri de angajaţi care Buropei. Nestle şi Lufthansa, de exemplu, 1-au
doresc să se întîlnească pentru a merge împreună introdus la filialele lor din Statele Unite. Po-
la bowling dimineaţa devreme sau după- trivit unui raport întocmit pentru American Ma-
amiază au posibilitatea să-şi potrivească reci- nagement Association de către prof. Stanley
proc orele de serviciu. Pe scurt, timpul însuşi Nollen şi consultanta Virginia Martin, 13 la
se demasifică. sută din totalul companiilor din S.U.A. folo-
seau în 1977 orare glisante. Autorii raportului
Introducerea orarului. .glisant- a început din estimau că în cîţiva ani urma să se ajungă la
1965, cînd o economistă din R.F. Germania, 17 la sută, ceea ce reprezintă peste 8 milioane
Christel Kămmerer, 1-a recomandat ca pe o mo- de muncitori. Printre firmele americane care
dalitate de a aduce mai multe mame în cîmpul experimentează sistemul orarului glisant se
muncii. în 1967 firma Messerschmitt-Bolkow- numără giganţi ca Scott Paper, Bank of Cali-
Blohm, „Boeingul vest-german", a descoperit fornia, General Motors, Bristol-Meyers şi Equi-
că mulţi din muncitorii ei vin la serviciu obo- table Life.
siţi din cauza aglomeraţiei infernale din orele
de vîrf. Conducerea firmei a întreprins atunci Unele dintre cele mai conservatoare sindi-
un experiment precaut, permiţînd unui număr cate — purtătoare ale statu-quo-ului celui
de 2 000 de muncitori să nu se mai încadreze în de Al Doilea Val — au ezitat. Muncitorii însă
orarul rigid de la 8 la 15, ci să-şi aleagă sin- — în general — văd în orarul glisant un factor
guri orele la care să se prezinte la locul de eliberator. „Tinerele căsătorite — spunea direc-
muncă. în răstimp de doi ani toţi cei 12 000 de torul unei firme de asigurări din Londra — au
angajaţi ai acestei firme au fost trecuţi pe ora- fost de-a dreptul încîntate de această inovaţie".
rul glisant, iar unele servicii au renunţat pînă O anchetă făcută în Elveţia a relevat că nu mai
şi la cele cîteva ore de prezenţă obligatorie a puţin de 95 la sută din muncitorii afectaţi
tuturor. aprobă noul sistem, 35 la sută din persoanele
chestionate — printre ei fiind mai mare pon-
Revista Europa informa în 1972 că „...în vreo derea bărbatilor — declară că acum îşi petrec
2 000 de firme vest-germane conceptul noţio- mai mult timp în mijlocul familiei.
nal al punctualităţii rigide a dispărut pentru
totdeauna... Motivul este introducerea Gleit- O femeie de culoare, angajată la o bancă din
zeit-ului, adică a orelor „glisante" sau „flexi- Boston, fusese pe punctul de a fi concediată
bile". în 1977 nu mai puţin de un sfert din to- pentru că, deşi altminteri era o bună lucrătoare,
talul forţei de muncă din R.F. Germania, adică întîrzia întotdeauna la program. întîrzierile ei
peste 5 milioane de salariaţi, lucrau într-o nu făceau decît să întărească clişeele rasiste
formă sau alta de orar glisant, sistem practi- după care lucrătorii negri sînt „leneşi" şi oa-
cat şi de un număr de 22 000 de companii, cu meni „pe care nu te poţi bizui". Dar cînd ser-
viciul în care lucra a trecut la un orar glisant,
332
333
1977 ; iar totalul, incluzînd şi pe cei cu program
femeia n-a mai avut întîrzieri. După cum pre- redus, a ajuris La 13,5 miliaane.
cizează sociologul Allen R. Cohen, s-a dovedit Şi mai spectaculoasă este răspîndirea muncii
pînă la urmă ,,că ea întîrzia pentru că trebuia cu program redus, precum şi preferinţa subli-
să-şi lase zilnic băieţelul la o creşă, ceea ce o niată a multor persoane pentru această formulă.
împiedica să ajungă la serviciu la ora de înce- In zona Detroitului, potrivit unor estimări, 65 la
pere a programului". sută din totalul forţei de muncă angajate în re-
ţeaua de magazine J.L.Hudson constă din lueră-
Patronii, la rîndul lor, raportează o produc- tori cu orar parţial. Prudential Insurance are în
tivitate mai înaltă, reducerea absenteismului şi jur de 1 600 de angajaţi de acest fel în birourile
alte avantaje. Există, desigur, şi probleme, ca sale din S.U.A. şi Canada. Pe ansamblu, în Sta-
şi cu orice altă inovaţie, dar, după cum rezultă tele Unite există, la fiecare cinci lucrători cu
dintr-o anchetă făcută de Asociaţia Americană program complet, un lucrător cu timp de muncă
de Management, numai 2 la sută din companiile parţial acceptat de bunăvoie, iar din 1974 în-
care au încercat să introdueă orarul glisant au coace această din urmă categorie de lucrători
revenit la vechea structură rigidă a timpului. creşte numeric de două ori mai repede decît
Un cadru de condiicere de la Lufthansa rezumă prima.
situaţia astfel : „Nu mai există în prezent o pro-
blemă a punctuaiităţii". Această tendinţă capătă o asemenea amploare
încît un studiu din 1977, efectuat de cercetători
de la Universitatea Georgetown, sugerează că
Gorgova veşnic trează în viitor s-ar putea ca aproape toate slujbele să
intre în formula muncii cu orar parţial. Studiul
Dar oraruî glisant, căruia i s-a tăcut multă intitulat Permanent Part-Time Employment:
reclamă, nu este decît o mică parte din restruc- The Manager's Perspective a cuprins 68 de cor-
turarea._g£nerală a timpului pe care o aduce cu poraţii, dintre care mai mult de jumătate folo-
sîne Ăi TreTIeâ"'Vaîr Coristafâîn şi o puternică seau deja lucrători cu orar parţiaL Şi mai sem-
tejjdjnţă de creştere a ponderii muncii de noapte. nificativ este faptul că procentajul muncitori-
Tendinţa se maînfcsţlTnu atît în centre trăcli- lor şomeri care caută numai munci cu orar re-
ţionale ale industriei prelucrătoare, cum sînt dus s-a dublat în ultimii douăzeci de anl
Akron sau Baltimore, care au avut întotdeauna
mulţi muncitori în schimburile de noapte, cît Crearea de locuri de muncă cu orar partial
în sectoarele serviciilor în rapidă expansiune este salutată în mod special de femei, de per-
şi în industriile de vîrf, computerizate. soanele mai vîrstnice şi de semipensionari, pre-
cum şi de numeroşi tineri care sînt dispuşi să
„Oraşul modem — declară ziarul francez Le se roultumească cu un cîştig tnai mic, rămînîn-
Monde — este o Gorgonă care nu doarme nici- du-le în schimb un timp mai mare pe care să îl
odată şi în care... creşte numărul celor ce lu- consacre h.obby-urilor, sportului ori preocupă-
crează în afara ritmurilor diurne (normale)". Pe rilor religioase, artistice sau politice.
ansamblul ţărilor cu tehnologie avansată lucră- Asistăm, aşadar, la o ruptură radicală cu sin-
torii de noapte constituie în prezent între 15 cronizarea din epoca celui de Al Doilea Val.
şi 25 ia sută din totalul forţei de muncă. In Combinarea orarului glisant, a orarului parţial
Franţa, de exemplu, procentul a crescut de la şi a muncii de noapte înseamnă creşterea nu-
numai 12 în 1957 la 21 în 1974. în Statele Unite, mărului celor ce lucrează în afara sistemului „de
numărul muncitorilor de noapte cu program la nouă la cinci" (sau a oricărui orar fix) şi tre-
complet a sporit cu 13 la sută între anii 1974 şi
33S
33*
cerea întregii societâţi la o funcţionare neîntre-
ruptă pe parcursul celor 24 de ore, siuni destinate în mod special „adulţilor din
Concomitent cu schimbarea structurii tem- mecliul urban, persoanelor cu munci de noapte
porale a producţiei au loc schimbări paralele în sau, pur şi simplu, celor ce suferă de insomnie".
obisnuinţele consumatorilor. Astfel este, bună- Băncile renunţă şi ele la faimoasele lor „ore de
oară, proliferarea magazinelor universale de ghişeu".
noapte. „Va deveni oare clientul de la 4 dimi- Gigantica Citibank din Manhattan face re-
neaţa, care a fost multă vreme considerat un clamă la televiziune noului său sistem de lucru
simbol al extravaganţei californienilor, o figură automatizat. „Veţi fi în curînd martorii începu-
obisnuită în viaţa Estului mai puţin excen- tului unei revoluţionări a băncilor. Vă prezen-
tric ?", se întreabă The New York Times. Răs- tăm noul serviciu nonstop de la Citibank... unde
punsul e un „Da" categorie. puteţi efectua majoritatea operaţiilor bancare
Reprezentantul unei reţele de magazine uni- curente la orice oră din zi şi din noapte. Dacă,
versale din estul Statelor Unite spunea despre să zicem, Don Slater doreşte în zorii zilei să-şi
compania sa că va ţine deschise magazinele verifice contul, o poate face. Iar Brian Holland
toată noaptea, deoarece „oamenii se culcă acum poate să transfere bani de pe libretul de econo-
mai tîrziu decît obişnuiau altădată". Un reporter mii în cecuri la purtător oricînd doreşte... Ştim
al ziarului Times îşi petrece o noapte la un ma- cu toţii că viaţa nu se opreşte în loc la ora 3
gazin universal şi descrie diferiţi clienţi care vin după-amiază, de luni pînă vineri... Citibank nu
să cumpere la ore tîrzii : un şof er de camion, a doarme niciodată".
cărui soţie este bolnavă, face cumpărăturile Privind, aşadar, în ansamblu modul în care
pentru familia sa formată din şase persoane ; o societatea noastră îşi gospodăreşte acum timpul,
tînără, care se duce la o întîlnire fixată după constatăm o tendinţă subtilă dar puternică de
miezul nopţii, se abate în fugă pe la magazin să abandonare a ritmurilor celui de Al Doilea Val
cumpere o felicitare ; un bărbat, care a stat şi de închegare a unei noi structuri temporale în
pînă tîrziu la căpătîiul fiicei sale bolnave, vieţile noastre. Ceea ce se întîmplă este, de fapt,
intră grăbit să-i cumpere un banjo-jucărie şi o demasifieare a timpului întru totul paralelă
zăboveşte cîteva clipe, ca să mănînce un hi- demasificării altor trăsături ale vieţii sociale,
bachi ; o femeie, în drum spre casă după lecţia sub impulsul celui de Al Treilea Val.
de olărit, trece să-şi facă cumpărăturile săptă-
mînale ; un motociclist dă buzna la ora 3 dimi-
neaţa ca să cumpere un pachet de cărţi de joc ; Orare individuale corelate
intră apoi doi bărbaţi care se duc împreună la Deocamdată înregistrăm abia primele efectq
pescuit... sociale ale acestei restructurări a timpului. De
Schimbările acestea afectează şi orele de masă, exemplu, individualizarea tot mai pronunţată a
desincronizîndu-le în mod asemănător. Oamenii orelor de serviciu uşurează povara muncii, dar
nu mai mănîncă toţi la aceeaşi oră, cum făceau în acelaşi timp sporeşte însingurarea şi izolarea
cei mai mulţi odinioară. Schema rigidă a celor socială. Dacă prietenii, amanţii şi membrii fa-
trei mese pe zi se desteamă pe măsură ce apar miliei lucrează toţi la ore diferite şi dacă nu se
tot mai multe localuri expres care servesc mi- înfiinţează noi servicii care să-i ajute să-şi co-
lioane de clienţi la toate orele zilei. Se schimbă ordoneze orarele lor individuale, atunci le va fi
şi modul de vizionare a programelor de televi- din ce în ce mai greu să se întîlnească şi să
ziune, pe măsură ce programatorii concep emi- aibă contacte sociale directe. Vechile locuri de
întîlnire — cafeneaua din coltul străzii, picnicul
336
337
parohiei, serbările şcolare — îşi pierd treptat apariţia şi serviciile cu funcţionare în tot timpul
semnif icaţia lor tradiţională. In locul lor trebuie nopţii — magazine alimentare cu autoservire,
inventate instituţii ale celui de Al Treilea Val bănci, staţii de benzină şi restaurante.
menite să faciliteze viaţa socială. Trecerea la orare mai flexibile şi mai perso-
N-ar fi greu de imaginat, de pildă, un nou nalizate reduce totodată costurile energetice şi
serviciu computerizat, care ar avea n u numai poluarea, „netezind" vîrfurile din graficul con-
rostul de a-ţi reaminti întîlnirile convenite, ci sumului. în S.U.A., întreprinderile de distri-
buire a energiei electrice din numeroase state
ar avea depozitate în memoria sa şi „agendele"
aplică în prezent consumatorilor industriali şi
diferiţilor prieteni şi ale membrilor familiei, ast- cetăţenilor un sistem de taxare diferenţiat pe
fel încît orice membru al societăţii să poată afla, tranşe orare, pentru a descuraja consumul ener-
printr-o simplă apăsare pe buton, unde vor fi giei în timpul tradiţionalelor ore de vîrf, în timp
într-un moment sau altul prietenii şi cunoştin- ce Serviciul pentru protejarea mediului din Con-
ţele sale şi să-şi poată pune de acord programul necticut a recomandat companiilor să introducă
său cu programele lor. Va fi nevoie însă, pe orare glisante ca un mijloc de a se conforma
planul relaţiilor sociale, de o asistenţă mult mai exigenţelor federale privitoare la mediul am-
substanţială. biant.
Demasificarea timpului produce şi alte conse-
cinţe. De pe acum se pot vedea, de exemplu, Iată, deci, unele din implicaţiile cele mai vizi-
efectele sale în domeniul transportului. Insis- bile ale restructurării timpului. Pe măsură ce
tenţa, caracteristică celui de Al Doilea Val, pe acest proces va continua în anii şi deceniile care
orare de muncă şi de masă rigide a generat bine- vin, vom înregistra efecte şi mai profunde şi
cunoscuta aglomeraţie din orele de vîrf. De- pe care deocamdată nu ni le putem imagina.
masificarea timpului redistribuie fluxul traficu- Noiie structuri temporale vor afecta ritmurile
lui atît în spaţiu cît şi în timp. noastre cotidiene, vor afecta arta şi ehiar şi me-
tabolismul nostru. Căci modificînd timpul, mo-
în fapt, pentru a-ţi face o primă idee despre dificăm implicit întreaga experienţă umană.
cît de mult a înaintat Al Treilea Val într-o anu-
mită comunitate, e suficient să observi eum se
desfăşoară traficul urban. Dacă orele de vîrf Computerele şi marijuana
sînt încă puternic accentuate şi dacă întreg tra-
ficul merge într-un sens dimineaţa şi în sens Aceste ritmuri caracteristice celui de Al
opus spre sfîrşitul zilei, înseamnă că predomină Treilea Val sînt generate de forţe psihologice,
sincronizarea caracteristică celui de Al Doilea economice şi tehnologice profunde. La un prim
Val. în schimb, dacă traficul se desfăsoară în nivel, ele izvorăsc din natura schimbată a popu-
tot cursul zilei, aşa cum se întîmplă deja în tot laţiei. Oamenii de astăzi, mai înstăriţi şi mai
mai multe orase mari, şi curge nu doar înainte instruiţi decît părinţii lor şi avînd la dispoziţie
şi înapoi, ci în toate direcţiile, poţi fi aproape un evantai mai larg de opţiuni, refuză pur şi
sigur că industriile celui de Al Treilea Val au simplu să se supună masificării. Cu cît diferă
prins rădăcini, că personalul din servicii depă- mai mult între ele muncile pe care oamenii le
şeşte cu mult, numeric, pe cel al lucrătorilor de prestează sau produsele pe care le consumă, cu
fabrică, că a început să se răspîndească orarul atît mai insistent pretind ei să fie trataţi ca in-
glisant, că predomină munca de noapte şi cea divizi şi cu atît creşte rezistenţa lor faţă de ora-
cu orar parţial şi că nu vor întîrzia să-şi facă rele impuse de societate.

338 339
La un alt nivel, însă, putem spune că ritmurile să lucreze şi la ora 3 dimineaţa. După cum mai
mai personalizate ale celui de Al Treilea Val se mulţi pot să ccmunice simultan, dacă doresc.
datorează unei game largi de tehnologii noi ce Influenţa pe care computerul o exercită
pătrund în viaţa noastră. Spre exemplu, video- asupra timpului este însă şi mai profundă, mo-
casetele şi magnetoscoapele permit telespecta- dificînd însusi modul nostru de a gîndi timpul.
torilor să înregistreze emisiunile preferate şi să Computerul introduce un nou voeabular (cu ter-
le vizioneze la ce oră dorese. Ziaristul Steven meni ca „timp real", de exemplu) care clarifică,
Brill scrie în legătură cu aceasta -. „Probabil că etichetează şi reconceptualizează fenomenele
în următorii doi-trei ani televiziunea va înceta temporale. Ele încep să ia locul ceasornicului ca
să impună orarul ei telespectatorilor, chiar şi cel mai important dispozitiv de măsurare a
celor mai devotaţi". Puterea pe care o aveau timpului şi de instituire a ritmurilor de care
marile reţele — NBC, BBC sau NHK - de a dispune societatea.
sincroniza vizionarea este pe cale să apună. Operaţiile computerului se desfăşoară cu o
asemenea viteză încît prelucrarea datelor se
Computerul începe şi el să restructureze ora- efectuează în mod curent în ceea ce s-ar putea
rele noâstre şi concepţiile noastre despre timp. numi „timpi subliminali", adică în intervale de
La drept vorbind, computerul este cel ce a făcut timp prea scurte pentru ca simţurile omului să
posîbilă introducerea orarelor glisante în între- le poată detecta şi mult inferioare timpilor de
prinderile mari. La nivelul c'el mai elementar, reacţie ai sistemului nostru nervos. Dispunem în
el înlesneşte coordonarea complexă a miilor de prezent de microimprimatoare acţionate de com-
orare personalizate, flexibile. El modifică însă putere ce pot scrie 10 000—20 000 de rînduri pe
totodată, sub aspect temporal, structura comu- minut, adică de 200 de ori mai mult decît ar
nicării dintre noi, permiţîndu-ne să obţinem sau putea cineva să citească ; şi aceasta este încă
să facem schimb de date atît „sincron" (adică partea cea mai lentă a sistemelor informatice.
simultan) cît şi „asincron". In răstimp de 20 de ani informaticienii au tre-
Semnificaţia acestui fapt este ilustrată de răs- cut de la limbajul milisecundelor (miimi de se-
pîndirea pe care au căpătat-o „conferinţele prin cundă) la cel al nanosecundelor (miliardimi de
intermediul computerelor". Aceasta permite secundă) — o comprimare a timpului aproape
unui grup să comunice cu un altul prin termi- inimaginabilă pentru noi. E ca şi cum întreaga
nale instalate la domiciliu sau în birouri. în viaţă activă a unui individ, să zicem de 80 000
pre^ent, un număr de circa 660 oameni de de ore de muncă — cîte 2 000 de ore anual, timp
ştiinţă, viitorologi, planificatori şi cadre din în- de 40 de ani — ar putea f i comprimată în numai
văţămînt din diferite ţări poartă între ei lungi 4,8 minute.
discuţii despre enargie, economie, descentrali- Există, pe lîngă computere, şi alte tehnologii
zare sau sateliţii spaţiali prin aşa-numitul Elec- sau produse ce acţionează în direcţia demasifi-
tronic Information Exchange System. Teleim- cării timpului. Anumite droguri psihotrope
primatoarele şi videoecranele din casele sau (pentru a nu mai vorbi de marijuana) modifică
birourile lor le permit să aleagă între comuni- în noi percepţia timpului. Probabil că pe măsură
carea instantanee şi comunicarea decalată. Fie- ce vor apărea droguri mult mai sofisticate de
care din cei branşaţi la acest sistem, aflîndu-se acest fel, pînă şi simţul nostru intern al timpu-
la distanţe de multe fuse orare faţă de alţii, lui, experienţa duratei vor deveni mai indivi-
poate transmite sau primi informaţii la orele dualizate, mai puţin universale — cu efecte bi-
care-i convin cel mai mult. Cui îi place poate nevenite sau, poate, dimpotrivă. nefaste.
341
340
In timpul civilizaţiei celui de Al Doilea Val, politeţe sau ritual. Ea râmîne vitală în anumite
situaţii, dar pe măsura răspîndirii calculatoare-
maşinile erau sincronizate în mod greoi între
lor şi pe măsură ce oamenii capătă posibilitatea
ele, iar muncitorii de la liniile de asamblare erau
de a se racorda şi decupla după voie de la ciclul
sincronizaţi la maşini, cu toate consecinţele so- diurn, scade numărul lucrătorilor a căror efi-
ciale numeroase ce decurgeau de aici. în prezent cienţă atîrnă de punctualitate.
sincronizarea maşinilor a atins nivele atît de
Ca urmare, ceasornicul nu ne mai obsedează
înalte, iar ritmul muncitorilor, chiar şi al celor
la fel de mult ca înainte, iar la tineri se dezvoltă
mai rapizi, este atît de lent în comparaţie cu cel o atitudine mai decontraetată faţă de timp. în-
al maşinilor, încît avantajele tehnologiei nu pot tocmai ca şi moralitatea, punctualitatea devine
fi valorificate pe deplin prin cuplarea, ci, dim- situaţională.
potrivă, prin decuplarea muncitorilor de la
maşini. într-un cuvînt, pe măsura înaintării celui de
Al Treilea Val, care pune sub semnul întrebării
Altfel spus, în timpul civilizaţiei celui de Al
vechile deprinderi industriale, se schimbă ra-
Doilea Val, sincronizarea maşinilor îl aservea
portul întregii civilizaţii faţă de timp. Vechea
pe om performanţelor maşinii şi închidea în- sincronizare de tip mecanic, care a înăbuşit în-
treaga viaţă socială într-un cadru comun. Acest tr-o măsură atît de mare spontaneitatea şi bu-
lucru s-a petrecut deopotrivă în societăţile ca- curia vieţii şi care a fost virtual simbolul celui
pitaliste şi în cele socialiste. Acum, cînd sincro- de Al Doilea Val, este pe cale de dispariţie.
nizarea maşinilor devine mai precisă, în locul Poate că tinerii care resping regimul muncii
încătusării oamenilor are loc eliberarea lor pro- „de la 9 la 5" şi manifestă indiferenţă faţă de
gresivă. punctualitatea clasică nu-şi dau seama de ce se
Punctualitatea, aşa cum am arătat mai sus, poartă aşa. Fapt e că în „lumea reală" timpul
n-a fost deosebit de importantă în civilizaţia însuşi a suferit o schimbare, iar odată cu aceasta
Primului Val, dat fiind că muncile agricole nu am schimbat şi noi regulile de bază după care ne
se caracterizau printr-o strînsă interdependenţă. călăuzeam altădată.
Odată cu venirea celui de Al Doilea Val, întîr-
zierea unui singur lucrător putea avea repercu-
siuni imediate şi dramatice asupra muncii Mentalitatea poststandardizată
multor altora din fabrica sau biroul în care el
muncea. Aşa se explică enorma presiune cultu- Al Treilea Val schimbă nu numai tipul de sin-
rală în direcţia asigurării punctualităţii. cronizare creat de Al Doilea Val. El atacă şi o
altă trăsătură de bază a vieţii industriale : stan-
Acum, cînd Al Treilea Val aduce cu sine orare dardizarea.
individualizate în locul celor universale sau ma- Codul nescris al societăţii celui de Al Doilea
sificate, efectele întîrzierii nu mai sînt la fel de Val a rostogolit tăvălugul standardizării peste
clare. întîrzierea cuiva poate crea un inconve- multe lucruri — de la valori, greutăţi, măsuri,
nient pentru un prieten sau un coleg de muncă, timp şi monede, pînă la produse şi preţuri. In-
dar efectele ei dereglante asupra producţiei, deşi dustriaşii celui de Al Doilea Val s-au străduit
potenţial sînt încă mari la unele locuri de din toate puterile să facă identic orice reper, iar
muncă, devin din ce în ce mai puţin evidente. unii continuă în aeelaşi fel şi astăzi.
Este acum greu de spus — mai ales cînd e vorba
de tineri — unde anume punctualitatea este cu După cum am văzut, cei mai inteligenţi dintre
adevărat importantă şi unde este cerută, dimpo- oamenii de afaceri din zilele noastre ştiu să per-
trivă, numai în virtutea obişnuinţei, ca semn de sonalizeze producţia lor (în dispreţul standardi-
342 343
zării) la costuri cît mai reduse şi găsesc căi in- după alta şi apar mii de grupuri ad-hoc, militînd
genioase de. a-şi individualiza produsele şi ser- fiecare pentru cîte un obiectiv limitat şi adesea
vieiile. în cadrul populaţiei ocupate, numărul temporar. Cultura însăşi, la rîndul său, se
lucrătorilor care prestează munci identice d e - destandardizează din ce în ce mai mult.
vine tot mai mic pe măsură ce creşte varietatea Asistăm, astfel, la destrămarea mentalităţii de
ocupaţiilor. Salariile şi veniturile suplimentare masă, pe măsură ce îşi croiese drum noile mij-
încep să se diferenţieze tot mai mult de la un loace de comunicare descrise în capitolul 13.
muncitor la altul. Muncitorii înşişi devin mai Demasificarea miiloacelor de informare — apa-
diferiţi unul de altul, şi cum ei sînt şi consuma- ri^ia de minireviste, de buletine şi de comuni-
tori, aceste diferenţe se repercutează în mod cări, deseori xeroxate, destinate unui cerc
direct şi pe piaţă. restrîns de persoane, împreună cu afirmarea te-
Indepărtarea de tradiţionala producţie de leviziunii prin cablu, a casetei şi a computeru-
masă este însoţită, astfel, de o demasificare pa- lui, spulberă imaginea standardizată despre lume
ralelă a marketingului, comercializării şi consu- propagată de tehnologiile de comunicaţie ale
mului. Consumatorii îneep să aleagă nu numai celui de Al Doilea Val şi injectează în societate
în funcţie de faptul că un produs îndeplineşte o o diversitate de imagini, idei, simboluri şi va-
funcţie specif ieă — materială sau psihologică —, lori. Folosim astăzi nu numai produse persona-
ci şi în funcţie de modul în care acest produs lizate, ci şi diverse simboluri pentru personali-
se încadrează în configuraţia mai largă a pro- zarea viziunilor noastre despre lume.
duselor şi serviciilor pe care ei le solicită. Aceste
configuraţii puternic individualizate sînt pasa- Iată cum rezuma Art News opiniile lui Dieter
gere, cum sînt şi stilurile de viaţă la definirea Honisch, directorul Galeriei Naţionale din Ber-
cărora contribuie. Consumul, asemeni produc- linul Occidental : „Ceea ce este admirat la Koln
ţiei, devine configuraţional. Producţia poststan- poate să n u fie acceptat la Miinchen şi ceea ce
dardizată atrage după sine un consum poststan- are succes la Stuttgart poate să nu impresioneze
dardizat. publicul din Hamburg. Dominată de interese
fragmentate, ţara îşi pierde treptat simtul cul-
Pînă şi preţurile, standardizate în perioada turii nationale".
celui de Al Doilea Val, încep acum să se destan- Nimic nu exprimă mai pregnant procesul
dardizeze, deoarece, produsele diferenţiindu-se acesta de destandardizare culturală decît un re-
după client, este firesc ca şi preţurile să se dife- cent articol din publicaţia Christianity Today,
renţieze. Pretul unui automobil depinde de o exponentă de frunte a protestantismului con-
optiunile comandate de cumpărător; tot aşa, pre- servator din America : „Muiti creştini — citim
ţul unei combine muzicale hi-fi depinde de ele- în acest articol — par deconcertati de existenţa
mentele asamblate în ea şi de cantitatea de atît de multor traduceri diferite ale Bibliei.
muncă pe care cumpărătorul e dispus s-o ia Creştinii de altădată nu aveau la dispoziţie atî-
asupra sa pentru a o monta ; preţurile avioane- tea alegeri". După care urmează fraza-cheie :
lor, ale instalaţiilor de f oraj submarin, ale nave- „Christianity Today recomandă ca nici una din
lor, ale computerelor şi ale altor produse încor- versiuni să nu fie considerată «standard»". Pînă
porînd tehnologie înaltă variază de la un exem- şi între hotarele înguste ale traducerii biblice,
plar la altul. ca şi în religie în general, ideea unui standard
Tendinţe similare se observă în politică. Opi- unic este pe cale să dispară. Conceptiile noastre
niile politice se destandardizează tot mai mult religioase, aidoma gusturilor noastre, devin mai
pe măsură ce consensul se destramă într-o ţară puţin uniforme şi mai putin standardizate.
344 343
Toate acestea ne îndepărtează de acea socie-
este în învătămîntul american mişcarea care
tate huxleyană sau orwelliană alcătuită din
cere să se revină la predarea disciplinelor de
umanoizi fără chip, depersonalizaţi, pe care ar
bază. Contrariată pe drept cuvînt de efectele
sugera-o o simplă prelungire a tendinţelor ce-
dezastruoase ale învăţămîntului de masă, această
lui de Al Doilea Val, conducîndu-ne, dimpo-
mişcare nu înţelege că într-o societate demasi-
trivă, spre o profuziune de stiluri de viaţă şi
ficată este nevoie de noi strategii educaţionale,
de personalităţi pregnant individualizate. Asis-
drept care încearcă să restaureze şi să impună
tăm la naşterea unei „mentalităţi poststandar-
uniformitatea în şcoli.
dizate" şi a unui „public poststandardizat".
Procesul acesta generează propriile lui pro- Toate aceste încercări de a realiza uniformi-
bleme sociale, psihologice şi filozofice, pe care tatea nu sînt însă, în esentă, decît lupte de arier-
în parte le simţim deja în însingurarea şi izo- gardă ale unei civilizaţii istovite. Schimbarea
larea socială din jurul nostru, însă ele diferă în pe care o produce Al Treilea Val merge în di-
mod pregnant de problemele conformismului rectia unei diversităti crescînde şi nu în direc-
de masă, care ne-au obsedat în timpul erei in- tia standardizării şi mai accentuate a vieţii.
dustriale. Constatarea este deopotrivă valabilă pentru
Dat fiind că Al Treilea Val nu este încă do- idei, pentru convingerile politice, înclinatiile
minant nici măcar în ţările cele mai avansate sexuale, metodele educaţionale, obişnuintele ali-
din punct de vedere tehnic, noi mai simţim încă mentare, credinţele religioase, atitudinile et-
izbiturile curenţilor celui de Al Doilea Val. nice, gustul muzical, modă şi structurile fami-
Sîntem încă în situaţia de a trebui să ducem liale, ca şi pentru producţia automatizată.
la capăt anumite lucruri pe care acesta din urmă Am ajuns la un punct de cotitură istoric, cînd
le-a lăsat neterminate. De exemplu, editarea de standardizarea — unul din principiile călăuzi-
cărţi legate, care în Statele Unite a rămas mult toare ale civilizaţiei celui de Al Doilea Val —
timp o industrie slab afirmată, atinge abia acum este pe cale de a fi înlocuită.
stadiul comercializării de masă, la care edita-
rea cărţilor broşate şi majoritatea altor industrii Noua matrice
de consum au ajuns cu mai bine de o generaţie
în urmă. Alte mişcări ale celui de Al Doilea După ce am văzut cît de repede ne distan-
Val par aproape donchişoteşti, cum este cea care tăm de sincronizarea şi standardizarea de tip in-
la ora actuală militează pentru adoptarea sis- dustrial, nu ne vom mira să descoperim că şi
temului metric în S.U.A., astfel încît unităţile alte capitole ale codului social sînt pe cale de a
de măsură americane să fie puse de acord cu fi rescrise.
cele europene. Altele se inspiră din edificarea Am arătat mai înainte că toate societătile au
birocratică de imperii, cum este stăruinţa teh- nevoie, într-o anumită măsură, atît de centra-
nocraţilor Pieţei Comune de la Bruxelles de a lizare, cît şi de descentralizare, dar că civiliza-
„armoniza" totul, începînd cu oglinzile retro- ţia celui de Al Doilea Val a pus un accent
vizoare de la automobile şi terminînd cu diplo- enorm pe prima, în detrimentul celei de-a doua.
mele universitare — „armonizarea" fiind echi- Marii standardizatori care au contribuit la edi-
valentul pompos în uz pentru standardizarea de ficarea industrialismului au lucrat mînă-n mînă
tip industrial. cu marii centralizatori, de la Hamilton şi Lenin
în fine, există şi mişcări ce ar dori, literal- pînă la Roosevelt.
mente, să dea înapoi acele ceasornicului, cum Astăzi se afirmă în mod evident o tendinţă
de sens contrar. Apar noi partide politice, noi
34(3
347
tehnici de gestiune şi noi filozofii, care atacă în că astfel de grupuri mici, descentralizate, re-
mod explicit premisele centraliste ale celui de flectă dezmembrarea mecanismului politic şi
Al Doilea Val. Descentralizarea a devenit o incapacitatea guvernului central de a face faţă
chestiune politică arzătoare. diversităţii condiţiilor locale şi diversităţii exis-
In Suedia, o coaliţie de partide mici, în cea tente în sînul populaţiei. După cum scrie The
mai mare parte adepte ale descentralizârii, a iz- New York Times, militanţii pentru autonomie
butit să răstoarne de la putere pe social-de- locală cîştigă „victorii la Washington şi în în-
mocraţii centralişti, după o guvernare a aces- treaga ţară".
tora de 44 de ani. Franta a fost zguduită în anii Filozofia descentralizării cîştigă teren şi la
din urmă de controverse asupra descentralizării institutele de arhitectură şi planificare, de la
şi regionalismului, în timp ce de cealaltă parte Berkeley şi Yale din Statele Unite, pînă la
a Mării Mînecii o fracţiune a naţionaliştilor Asociaţia de Arhitectură din Londra, unde, în-
scoţieni revendică o „radicală descentralizare tre altele, studentii explorează noi tehnologii
economică". Mişcări politice asemănătoare se pentru controlul mediului, încălzire cu energie
înregistrează şi în alte părţi ale Europei Occi- solară sau agricultură urbană, cu scopul ca în
dentale, în timp ce în Noua Zeelandă a luat viitor comunitătile să poată deveni parţial in-
fiinţă Partidul Valoriloi, un partid deocamdată dependente în aceste domenii. Impactul aces-
mic, care cere „o lărgire a funcţiilor şi auto- tor tineri planificatori şi arhitecţi se va face
nomiei administratiilor regionale şi locale... cu mai puternic simţit în anii următori, pe măsură
reducerea concomitentă a funcţiilor şi dimen- ce vor ocupa funcţii de răspundere.
siunilor guvernului central". Ceea ce e mai important, „descentralizarea"
Ideea descentralizării are sustinători şi în a devenit un cuvînt de ordine în domeniul ges-
Statele Unite, din ea alimentîndu-se cel puţin tiunii, marile companii întrecîndu-se între ele
în parte revolta contribuabililor care, oricum am în a se scinda în subunităti mai mici şi mai auto-
aprecia-o, se face simţită în întreaga ţară. Şi la nome. Tipică a fost în acest sens reorganizarea
nivel municipal ideea descentralizării cîştigă giganticei corporaţii Esmark, I n c , cu ramifica-
forţă, politicienii locali revendicînd aşa-numita ţii în industriile alimentară, chimică, a petro-
„neighborhood power", puterea de cartier. Are lului şi în asigurări. „în trecut, — declara
loc o proliferare a grupuriior de cartier active, preşedintele acestei firme, Robert Reneker —
de la ROBBED (Residents Organized for Bet- afacerile noastre se mişcau greoi... Singura cale
ter and Beautiful Environmental Development) de a desfăşura un efort coordonat a fost îm-
din San Antonio, la CBBB (Citizens to Bring părţirea întreprinderii în subunităti mai mici
şi mai uşor de condus". Rezultatul a fost frag-
Broadway Back) din Cleveland şi People's
mentarea firmei Esmark în 1 000 de subunităţi
Firehouse din Brooklyn. Multe consideră guver-
diferite, fiecare cu o mare marjă de responsa-
nul central de la Washington ca fiind mai de-
biiitate pentru funcţionarea sa. „Reorganizarea
grabă sursa necazurilor locale decît un mijloc a avut drept rezultat — după cum scria Busi-
potenţial de a le înlătura. ness Week — despovărarea lui Reneker de ba-
Monseniorul Geno Baroni, el însuşi odinioară gajul deciziilor de rutină. Descentralizarea este
militant pentru autonomie locală şi pentru drep- evidentă la Esmark peste tot, cu excepţia con-
turile civile, iar actualmente secretar adjunct troalelor financiare".
pentru colectivităţile locale la Ministerul Lo- Importantă este însă nu firma Esmark, care
cuinţelor şi al Dezvoltării Urbane, este de părere de atunci probabil că s-a mai reorganizat de
348 349
serviciu. Astfel, o echipă de proiect tipică poate
cîteva ori, ci tendinţa generală pe care ea o reuni lucrători din producţie, cercetare, desfa-
ilustrează. Şi alte sute, poate chiar mii de com- cere, engineering, finanţe, ca şi din alte sectoare.
panii se află într-un proces de continuă reor- Membrii acestei echipe răspund faţă de con-
ganizare, descentralizare, uneori sărind chiar ducătorul de proiect, ca şi faţă de şeful
peste cal şi trebuind să mai dea înapoi, dar r e - „normal".
ducînd treptat, cu timpul, controlul asupra ope- Aceasta face ca în prezent tot mai mulţi
ratiilor curente. oameni să răspundă faţă de un şef în chestiuni
La un nivel şi mai profund, marile organi- pur administrative şi faţă de altul (sau faţă de
zaţii modifică structurile de autoritate pe care mai mulţi alţii) în chestiunile practice, de muncă
se sprijinea centralismul. Firma sau agentia efectivă. Acest sistem permite angajaţilor să-şi
guvernamentală tipică din epoca celui de Al distribuie simultan atenţia asupra mai multor
Doilea Val era organizată după principiul „un obiective. El accelerează circuitul informaţional,
om, un şef". Un angajat sau şef de serviciu împiedicîndu-i să privească problemele prin
putea să aibă mulţi subalterni, dar nu avea de prisma îngustă a unui singur departament. Sis-
dat socoteală decît unui singur superior. Acest temul permite organizaţiei să reacţioneze adec-
principiu însemna că toate firele de comandă vat la circumstanţele variate şi mereu schimbă-
duceau spre centru. toare. Totodată, el subminează în mod activ
Astăzi este fascinant să vezi cum sistemul controlul centralizat.
acesta se prăbuşeşte sub propria lui greutate Organizarea de tip matriceal, introdusă pen-
în ramurile avansate ale industriei, în servi- tru prima dată la General Electric din Statele
cii, în lumea liber-profesioniştilor şi în multe Unite şi la Skandia Insurance din Suedia, se în-
agenţii guvernamentale. Adevărul e că numă- tîlneşte acum în foarte multe locuri, de la spi-
rul celor care au mai mult de un şef este în tale şi firme de contabilitate pînă la Congresul
creştere. S.U.A. (unde proliferează tot felul de birouri
Am atras atenţia, în cartea mea Şocul viito- de decontare şi comitete locale semioficiale).
rului, asupra faptului că înăuntrul marilor or- Matricea — apreciază prof. S.M. Davis de la
ganizaţii se înmulţesc unităţile temporare de Boston University şi prof. P. R. Lawrence de
felul grupurilor operative, al comitetelor in- la Harvard — „nu este o tehnică de manage-
terdepartamentale şi al echipelor de proiect. ment oarecare sau o modă efemeră..., ci repre-
Am botezat acest fenomen ,,ad-hocraţie". De zintă o ruptură radicală..., un nou gen de orga-
atunci încoace multe din marile companii au nizare a business-ului".
trecut la încorporarea acestor unităţi tranziente Iar acest nou gen de organizare este prin chiar
într-o structură formală radical nouă, numită esenţa sa mai puţin centralizat decît vechiul
„organizare matriceală". în locul controlului sistem, cu un singur şef, caracteristic epocii
centralizat, organizarea matriceală foloseşte celui de Al Doilea Val.
ceea ce se cheamă un „şistem de comandă
multiplu". Un fenomen de cea mai mare importanţă este
descentralizarea economiei în ansamblu. O do-
Potrivir acestui mod de organizare, fiecare vadă este afirmarea puterii băncilor mici regio-
angajat este ataşat cîte unei secţii sau unui ser- nale din Statele Unite în faţa celor cîţiva giganţi
viciu şi răspunde, ca de obicei, în faţa unui su- tradiţionali ai pieţei financiare. (Pe măsură ce
perior. în acelaşi timp, însă, el este repartizat industria devine mai dispersată geografic,
într-una sau mai multe echipe pentru lucrări pe firme care în trecut trebuiau să se bizuie pe
care nu le poate realiza o singură secţie sau
351
S50
băncile considerate a reprezenta „centrul finan- Cei ce încearcă să controleze economiile celui
ciar" se reorientează tot mai mult spre băncile de AI Treilea Val cu asemenea instrumente
regionale. „Viitorul în activitatea bancară din centralizate, preluate de la Al Doilea Val, sînt
S.U.A. nu mai aparţine băncilor pieţei finan- asemeni unui medic care, sosind într-o dimi-
ciare" — declară Kenneth L. Roberts, preşedin- neaţă la spital, ar prescrie orbeşte o aceeaşi in-
tele băncii First American din Nashville.) Iar jecţie cu adrenalină pentru toţi pacienţii, indife-
ceea ce se petrece cu sistemul bancar face parte rent dacă au un picior rupt, o hernie de splină,
dintr-un proces mai larg, care a cuprins întreaga o tumoare cerebrală sau o unghie încarnată.
economie. Numai o gestiune economică din ce în ce mai
Al Doilea Val a dat naştere primelor pieţe cu descentralizată poate da rezultate în economia
adevărat naţionale, ca şi conceptului însuşi de actuală, fiindcă şi ea se descentralizează pro-
economie naţională. Odată cu acestea au fost gresiv chiar în momentul cînd pare cea mai uni-
create instrumentele naţionale de gestiune eco- versală şi mai uniformă.
nomică — planificarea centrală în ţările socia- Toate aceste tendinţe anticentraliste — în
liste, iar în cele capitaliste băncile centrale şi politică, în organizarea corporaţiilor sau a ad-
politicile monetare şi fiscale naţionale. Nici unul ministraţiei publice şi în economia însăşi (întă-
din aceste instrumente nu mai dă astăzi randa- rite de schimbările paralele pe care le suferă
ment — ceea ce îi pune în încurcătură pe eco- mijloacele de informare, distribuţia tehnicii in-
nomiştii şi politicienii celui de Al Doilea Val formatice, sistemele energetice şi multe alte
care se străduiesc să conducă sistemul. domenii) creează o societate cu totul nouă şi fac
Deşi nu ne dăm încă seama cu toată clarita- ca reguli ce au fost valabile pînă mai ieri să de-
tea, economiile naţionale se scindează rapid în vină caduce.
părţi regionale şi seetoriale — în economii sub-
naţionale ce-şi au propriile lor probleme distinc-
tive şi diferite. Regiunile, fie că este vorba de O combinaţie de mic şi mare
Centura Soareiui din Statele Unite, de Mezzo- Sosirea celui de Al Treilea Val determină re-
giorno din Italia sau de Kansai din Japonia, în vizuirea şi a multor altor capitole ale codului
loc să se uniformizeze, cum se întîmpia în timpul social impus de Al Doilea Val. Astfel, este su-
erei industriale, urmează o tendinţă divergentă pus unui atac vehement accentul obsesiv pe care
în ceea ce priveşte necesităţile energetice, re- tivilizaţia celui de Al Doilea Val 1-a pus pe
sursele, structura profesională a populaţiei, ni- maximizare. Nicicînd în trecut adepţii princi-
velul educaţional, cultura şi alţi factori-cheie. piului „mare înseamnă bun" n-au fost atacaţi
La aceasta se adaugă faptul că multe din aceste atît de aprig de către susţinătorii devizei „lucru-
economii subnaţionaie au atins acum proporţiile rile mici sînt frumoase". Abia în anii '70, o
pe care le aveau numai cu o generaţie în urmă carte intitulată Small is Beautiful (Lucrurile
economiile naţionale. mici sînt frumoase) a putut să devină un best-
Nerecunoaşterea acestei situaţii explică în seller mondial influent.
bună măsură falimentul eforturilor depuse de Vedem cum pretutindeni cîştigă cu încetul
guverne pentru stabilizarea economiei. Orice în- teren adevărul că mult lăudatele economii ba-
cercare de a zăgăzui inflaţia sau şomajul prin zate pe întreprinderi gigantice îşi au limitele lor
reduceri sau măriri ale impozitelor la scară na- şi că multe organizaţii au depăşit aceste limite.
ţională sau prin alte măsuri uniforme, nedife- Corporaţiile caută acum febril căi de reducere
renţiate, nu face decît să agraveze boala. a mărimii unităţilor lor. Noile tehnologii şi creş-
352 353
terea ponderii serviciilor acţionează deopotrivă
în direcţia reducerii accentuate a dimensiunilor Maximizarea caracteristică celui de Al Doilea
întreprinderilor. Fabricile sau birourile tradi- Val este pe cale de a fi abandonată. Se impune
ţionale ale celui de Al Doilea Val, cu mii de tot mai mult ideea mărimii âdecvate.
oameni adunaţi sub acelaşi acoperiş, vor deveni Societatea nu mai priveşte cu ochi buni nici
o raritate în ţările cu tehnologie avansată. specializarea şi profesionalismul. Codul celui
de Al Doilea Val a aşezat figura expertului pe
în Australia, cînd 1-am rugat pe preşedintele un piedestal impunător. Una din regulile de
unei companii de automobile să-mi descrie cum bază ale acestui cod era „Specializează-te spre
va arăta uzina de automobile a viitorului, el mi-a a reuşi". Acum asistăm în toate domeniile, inclu-
spus ferm convins : „Niciodată nu m-aş mai siv în politică, la o schimbare profundă în ati-
apuca să construiesc o uzină cum este aceasta, tudinea faţă de experţi. Priviţi odinioară ca o
cu şapte mii de muncitori sub acelaşi acoperiş. sursă infailibilă de inteligenţă neutră, specia-
Aş fragmenta-o în unităţi mici, de cîte trei-patru liştii nu se mai bucură azi de aceeaşi aprobare
sute de muncitori. Noile tehnologii oferă acum din partea publicului. Sînt tot mai des criticaţi
o asemenea posibilitate". Am mai auzit de atunci că îşi urmăresc propriile lor interese şi că au
opinii similare formulate de preşedinţi sau di- ochelari de cal. Observăm că se depun tot mai
rectori generali ai unor companii din industria multe eforturi pentru restrîngerea puterii ex-
alimentară şi din multe alte ramuri. perţilor, prin includerea de nespecialişti în or-
Astăzi începem să înţelegem că nici mare, ganele de decizie — bunăoară la spitale şi în
nici mic nu este neapărat frumos, că frumoasă alte institutii.
cu adevărat este doar mărimea potrivită, ames- Părintii revendică dreptul de a influenţa de-
ciziile şcolare, nemaifiind de acord să le lase
tecul inteligent de mare şi mic. E. F. Schuma- exclusiv în seama educatorilor de profesie. Un
cher, autorul cărţii Smdll is Beautijul ştia acest grup operativ din statul Washington, după ce
lucru mai bine decît unii dintre discipolii săi a efectuat acum cîtiva ani un studiu asupra
mai necumpătaţi. El le spunea odată unor prie- participării politice a cetătenilor, formula urmă-
teni ai săi că dacă ar fi trăit într-o lume cu toarea concluzie, ce redă esenţa noii atitudini :
organizaţii mici, ar fi scris o carte intitulată „Nu-i nevoie să fii expert pentru a şti ce vrei !".
Big is Beautiful (Lucrurile mari sînt frumoase). Printre principiile pe care le-a încurajat civi-
S-a început, de asemenea, experimentarea lizaţia celui de Al Doilea Val se numără şi con-
unor noi forme de organizare, care combină centrarea. Ea a concentrat banii, energia, re-
avantajele celor două. De exemplu, răspîndirea sursele şi oamenii. A adunat mulţimi imense în
rapidă a concesionărilor în Statele Unite, Marea concentrări urbane. Şi această tendintă a în-
Britanie, Olanda şi alte ţări reprezintă adesea ceput acum să se inverseze : asistăm azi la o
o reacţie la penuria de capitaluri sau la evoluţia creştere a dispersării geografice. în ceea ce pri-
imprevizibilă a impozitelor şi poate fi criticată veşte energia, în loc să ne bazăm, ca pînă acum,
pe diferite temeiuri. Ea reprezintă însă totodată pe depozite concentrate de combustibili fosili,
o metodă de creare rapidă de mici unităti şi de mergem spre o varietate de forme de energie
conectare a lor în sisteme mai mari, cu grade mai larg dispersate. Asistăm totodată la nume-
variabile de centralizare sau descentralizare. roase experienţe vizînd „deconcentrarea" popu-
Este o încercare de a îmbina organizaţii de mâ- laţiilor din şcoli, spitale şi instituţii psihiatrice.
rimi diferite — mari şi mici. Pe scurt, dacă am parcurge sistematic între-
gul cod al civilizatiei celui de Al Doilea Val, de
354
355
la standardizare şi sincronizare pînă la centra- Ne-am putea imagina o armată care să fie de-
iizare, maximizare. specializare şi concentrare, mocratică şi participativă în timp de pace, dar
am putea arăta, rînd pe rînd, cum pe măsura strict centralizată şi autoritară în timp de răz-
înaintării celui de Al Treilea Val are loc o revo- boi, fiind din capul locului organizată în aşa fel
luţionare a vechilor reguli de bază ce au călău- încît să poată funcţiona în ambele feluri. Am
zit odinioară viaţa noastră de zi cu zi şi deciziile putea folosi analogia cu o echipă de fotbal, ai
noastre sociale. cărei componenti nu numai că ar fi capabili să
adopte diferite formule de joc de la un meci la
altul, ci ar mai fi capabili, în plus, ca la un sem-
Organizaţia viitorului nal să se reorganizeze ca o echipă de baseball
Am văzut mai sus că atunci cînd toate prin- sau de baschet, dacă se decide schimbarea jocu-
cipiile celui de Al Doilea Val erau aplicate în lui. Asemenea jucători organizaţionali trebuie să
fie antrenaţi pentru o adaptare instantanee şi
cadrul unei organizaţii, rezultatul era o biro- să se simtă la largul lor într-un număr mai mare
craţie industrială clasică : o organizaţie gigan- de structuri organizaţionale şi roluri.
tică, ierarhic atructurată, permanentă, pirami-
dală, asemănătoare unui mecanism, perfect Avem nevoie de manageri care să poată con-
concepută pentru a fabrica produse repetitive duce la fel de competent folosind un stil decon-
sau decizii repetitive într-un mediu industrial tractat, elastic, sau o modalitate ierarhică, să
relativ stabil. poată lucra deopotrivă într-o organizaţie struc-
Acum, însă, cînd trecem la noi principii şi turată ca o piramidă egipteană sau într-una de
începem să le aplicăm în mod concertat, sîntem felul mobilelor lui Calder, unde cîteva fire sub-
ţiri coordonatoare leagă un set de module cva-
conduşi cu necesitate spre organizaţii de un tip siautonome ce reacţionează şi la cea mai slabă
cu totul nou, adecvate viitorului. Aceste orga- adiere a vîntului.
nizaţii, caracteristice celui de Al Treilea Val, au
ierarhii mai atenuate. Ponderea vîrfului lor este Nu dispunem încă de un vocabular pentru a
mai mică. Ele constau din componente mici le- descrie aceste organizatii ale viitorului. Ter-
gate laolaltă în configuraţii temporare. Fiecare meni ca „matrice" sau „ad-hoc" sînt inadecvaţi.
din aceste componente are relaţii proprii cu lu- Unii teoreticieni au sugerat diferite cuvinte. Un
mea exterioară, propria ei politică externă, dacă specialist în reclame, Lester Wunderman, spu-
putem spune aşa, pe care o duce fără a trebui nea odată : „Grupuri concertate, acţionînd ca
să treacă pe la centru. Există, de asemenea, nişte comandouri intelectuale, vor... începe să ia
tendinţa spre o funcţionare neîntreruptă a aces- locul structurii ierarhice". Tony Judge, unul
tor organizaţii pe parcursul celor 24 de ore. din cei mai străluciţi teoreticieni ai organizării
Dar ele diferă de birocraţii şi într-o altă pri- din S.U.A., a scris pe larg despre caracterul „re-
vintă fundamentală. Ele sînt, am putea spune, ticular" al acestor organizaţii ale viitorului, care
organizaţii „duale" sau „poli"-organizaţii, ca- încep deja să se contureze, arătînd, între altele,
pabile să adopte două sau mai multe configu- că „reţeaua nu este «coordonată» de nimeni ;
raţii structurale atunei cînd condiţiile o cer ; corpurile participante se coordonează singure,
le-am putea asemui cu unele materiale plastice astfel încît putem vorbi de «autocoordonare»'.
ale viitorului, care îşi schimbă forma cînd sînt în alt loc, el a apelat, pentru a le descrie, la
încălzite sau răcite, dar revin la forma de bază principiile „tensegritătii" împrumutate de la
atunci cînd temperatura redevine normală. Buckminster Fuller.
356 357
Dar, indiferent ce termeni am folosi, fapt e
că ne aflăm în faţa unui fenomen revoluţionar. Medical World News : „Auto-asistenţa medica-
Asistăm nu numai la naşterea unor noi forme lă — ideea că oamenii pot şi trebuie să se bizuie
de organizare, ci şi la naşterea unei noi civili- într-o mai mare măsură pe ei înşişi în chestiuni
zaţii. Se încheagă un nou cod — un corp de medicale — cîştigă teren cu rapiditate... Pretu-
principii, de noi reguli fundamentale pentru tindeni în ţară. oamenii obişnuiţi învaţă să folo-
supravietuire socială. sească stetoscopul şi tensiometrul, să facă sin-
Nu este cîtuşi de puţin de mirare că părinţii, guri examene pentru depistarea cancerului la
legati încă în cea mai mare parte de codul erei sîni sau teste Papanicolau, ba chiar şi interven-
industriale, intră în conflict cu copiii care, deşi tii chirurgicale simple".
îşi dau seama că vechile reguli sînt tot mai ne- Astăzi mamele ştiu să recolteze exudat farin-
potrivite, sînt nesiguri, dacă nu total ignoranţi, gian. în şcoli se fac cursuri pe o mulţime de
în privinta celor noi. Atît ei cît şi noi sîntem teme, de la îngrijirea picioarelor pînă la ,,ur-
prinşi între ordinea muribundă a celui de Al genţe pediatrice". Iar oamenii îşi iau singuri
Doilea Val şi civilizatia de mîine a celui de Al tensiunea arterială la aparate destinate publi-
Treilea Val. cului, instalate în peste 1 300 de complexe oo-
merciale, aeroporturi şi magazine universale
din Statele Unite.
20. Reapariţia prosumatorului
Pînă nu de mult — chiar şi în 1972, de pildă, —
instrumentele medicale erau cumpărate rar de
Uneori, prefaceri istorice uriaşe sînt simbo- către nespecialişti. în prezent, în comertul cu
lizate prin schimbări mărunte în comportamen- aceste instrumente creşte tot mai mult ponde-
tul de fiecare zi. O asemenea schimbare, a cărei rea celor destinate utilizării casnice. Pe măsură
semnificaţie a trecut aproape neobservată, a
ce oamenii iau mai mult asupra lor răspunderea
avut loc la începutul anilor '70, cînd un nou
produs a început să invadeze farmaciile din pentru propria sănătate, îşi răresc vizitele la
Franţa, Anglia, Olanda şi din alte ţări europene. medic şi îşi scurtează perioadele de spitalizare,
Cu ajutorul acestuia femeile puteau să deter- sporesc vînzările de otoscoape, de aparate pen-
mine singure dacă sînt însărcinate. Se estimează tru curătirea urechilor, de irigatoare rino-larin-
că în răstimp de cîţiva ani au fost vîndute fe- gologice şi de produse speciale pentru conva-
meilor europene între 15 şi 20 de milioane de lescenţi.
astfel de produse. Nu peste multă vreme, în La o privire superficială, toate acestea pot să
ziarele americane putea fi citit anunţul : „Sîn- pară simple mofturi. în realitate, această înver-
teţi însărcinată ? Cu cît aflaţi mai din timp, cu şunare a oamenilor de a-şi rezolva singuri pro-
atît mai bine". Cînd firma americană Werner- blemele (în loc să plătească altcuiva ca sâ le
Lambert a lansat acest articol cu marca lui de rezolve) reflectă o schimbare de fond în valo-
fabricaţie, reactia cumpărătorilor ,,a întrecut
rile noastre, în modul nostru de a înţelege boala
toate aşteptările". Prin 1980, milioane de femei
de ambele părţi ale Atlanticului îşi făceau în şi în modul cum percepem propriul corp şi pro-
mod curent singure un test pentru care pînă priul eu. Dar chiar şi aceastâ explicatie ar putea
atunci se adresau medicilor şi laboratoarelor. să ne abată atentia de la semnificatia şi mai
iargă a fenomenului semnalat. Pentru a putea
Ele nu erau singurele care se dispensau de sâ sesizăm semnificaţia lui cu adevărat istorică,
serviciile medicului. Iată o constatare făcută de
trebuie să aruncăm o privire în urmă.
353
359
Econoraiz invizibllă definiţia cuvîntului „economie" au fost excluse
toate formele de muncă sau productie ce nu
In timpul Primului Val majoritatea oameni- aveau în vedere piaţa, iar prosumatorul a de-
lor consumau ceea ce produceau singuri. Ei nu venit invizibil.
erau nici producători, nici consumatori în sen- Aceasta înseamnă, de pildă, că toată munca
sul obişnuit al acestor termeni, ci erau, ca să neretribuită făcută de femei în casă, gătitul,
spunem aşa, „prosumatori". spălatul, dereticatul, creşterea copiilor, organi-
Revoluţia industrială a fost cea care, înfigînd zarea comunitătii, era tratată cu dispreţ ca „non-
pana ei în trunchiul societătii, a separat aceste economică", cu toate că sectorul B — economia
două functii, dînd naştere la ceea ce numim vizibilă — n-ar fi putut să existe fără bunuriie
astăzi producători şi consumatori. Această scin- şi serviciile produse în sectorul A, adică fără
dare a dus la o expansiune rapidă a pieţei sau a economia invizibilă. Dacă nimeni n-ar sta acasă
reţelei de schimb — a hăţişului de canale prin să vadă de copii, n-ar mai exista o nouă gene-
care bunuri şi servicii produse de un om ajung raţie de lucrători plătiţi pentru sectorul B, iar
la altul şi viceversa. sistemul s-ar prăbuşi sub propria lui greutate.
Am sustinut mai sus ideea că odată cu Al Şi-ar putea imagina cineva o economie func-
Doilea Val s-a produs trecerea de la o societate ţională, şi cu atît mai mult una cu o înaltă pro-
agrară bazată pe „producţia pentru întrebuin- ductivitate, fără muncitori care în copilărie au"
ţare" — de la o economie de prosumatori, am fost deprinşi să se spele, au fost învăţaţi să vor-
putea spune — la o societate industrială bazată bească şi au fost integrati într-o cultură ? Ce
pe „producţia pentru schimb". Situaţia reală a s-ar întîmpla cu productivitatea în sectorul B
fost, de fapt, mai complicată. Căci aşa cum în dacă lucrătorii pe care-i recrutează ar fi lipsiţi
decursul Primului Val a existat şi o anumită de acest minim de deprinderi şi cunoştinţe ?
producţie pentru schimb, tot aşa în timpul celui Deşi economiştii celui de al Doilea Val o igno-
de Al Doilea Val, o mică parte a producţiei a rau, există o strînsă dependenţă între producti- '
continuat să fie destinată consumului propriu. vitatea unuia din cele două sectoare şi producti-
De aceea, pentru a avea o viziune mai edifica- vitatea celuilalt.
toare asupra economiei, este indicat să o gîn- Acum cînd societătile celui de al Doilea Val
dim ca fiind formată din două sectoare. Sectorul sînt cuprinse de agonie, politicienii şi experţii
! A cuprinde întreaga muncă neplătită făcută di- rămîn mai departe ataşaţi unor statistici econo-
rect de oameni pentru ei înşişi, pentru familiile mice bazate integral pe activităţile din secto-
sau comunitătile lor. Sectorul B cuprinde toată rul B. Ei sînt preocupati de declinul „creşterii"
producţia de bunuri şi servicii destinate vînzării şi al „productivităţii". Dar, atîta timp cît vor
sau trocului prin reţeaua de schimb sau piată. continua să opereze cu categoriile celui de Al
Prin această prismă putem spune acum că, Doilea Val, ignorînd sectorul A şi considerîn-
în timpul Primului Val, sectorul A, bazat pe du-1 în afara economiei, atîta timp cît prosuma-
producţia pentru consum propriu, a fost imens, torul va rămîne invizibil, ei nu vor fi în stare
în timp ce sectorul B a fost minimal. In timpul să stăpînească procesele noastre economice.
celui de Al Doilea Val situaţia a fost inversă ; Căci, privind lucrurile mai de aproape, obser-
în fapt, productia de bunuri şi servicii destinate văm că se anuntă o mutatie fundamentală în
pieţei s-a amplificat acum în aşa măsură, încît raporturile reciproce ale celor două sectoare sau
virtualmente economiştii celui de Al Doilea Val forme ale producţiei. Vedem cum, treptat, se
au şi uitat de existenţa sectorului A. Din chiar estompează linia despărţitoare dintre producător
360 361
si consumator. Vedem cum creşte importanţa
prosumatorului. Şi, privind ceva mai departe, tindeni se formează noi grupuri — de la
vedem cum se conturează o răsturnare de mari Addicts Anonymous (Organizaţia anonimă a
proporţii, care va transforma pînă şi rolul pie- toxicomanilor) şi Black Lung Association (Aso-
ţei în viaţa noastră şi în sistemul mondial. ciaţia Plămînul Negru) pînă la Parents
Toate acestea ne readuc la milioanele de Without Partners (Părinţii fără parteneri) şi
oameni care încep să ia asupra lor anumite ser- Widow-to-Widow (Văduvele între ele).
vicii care pînă acum le erau prestate de medici. Desigur, nu e nimic nou în faptul că nişte
Pentru că, de fapt, oamenii mută astfel o parte oameni aflaţi în dificultate se adună pentru a-şi
a producţiei din sectorul B în sectorul A, din spune unii altora necazul şi pentru a învăţa
economia vizibilă, ce-i preocupă pe economişti, unii de la alţii. Unui istoric nu i-ar fi însă uşor
în economia-fantomă pe care aceştia par s-o fi să găsească un precedent pentru frenezia cu
dat uitării. care se răspîndeşte astăzi mişcarea de autoaju-
Oamenii aceştia acţionează ca „prosumatori". torare.
Dar nu numai ei. Frank Riessman şi Alan Gartner, codirectori
la New Human Services Institute, apreciază că
numai în Statele Unite există în prezent peste
Qurmanzii şi văduvele 500 000 de grupări de acest fel — revenind una
la fiecare 435 de cetăţeni — şi pe zi ce trece
în anul 1970, o gospodină britanică pe nume
iau fiinţă altele noi. Multe au o existenţă efe-
Katherine Fischer, din Manchester, după ce a
meră, dar, pentru una care dispare, apar în
suferit timp de ani de zile de o teamă patologică schimb alte cîteva.
de a ieşi din casă, a fondat o organizaţie pentru
alţii cu fobii similare. In prezent, această orga- Aceste organizaţii diferă foarte mult una de
nizaţie — numită The Phobics Society — are alta. Unele împărtăşesc suspiciunea, pe care am
numeroase ramificaţii şi este unul din miile de menţionat-o ceva mai înainte, faţă de specialişti
grupuri proaspăt constituite în multe ţări avan- şi încearcă să se descurce fără ei, promovînd în
sate din punct de vedere tehnologic cu scopul mod exclusiv ceea ce am putea numi „intercon-
de a-i ajuta pe oameni să rezolve în mod nemij- siliere" : oamenii îşi dau reciproc sfaturi bazate
locit problemele personale — de ordin psiholo- pe experienţa de viaţă a fiecăruia, în loc să con-
gic, medical, social sau sexual — cu care se con- sulte un specialist, cum se obişnuia înainte.
fruntă. Unele îşi văd rostul în a oferi un sistem de spri-
jinire a oamenilor aflaţi în dificultate, în timp
în Detroit au apărut vreo 50 de „grupuri de ce altele joacă un rol politic, acţionînd pentru
îndureraţi", pentru a-i ajuta pe cei loviţi de anumite modificări în legislaţie sau în regle-
pierderea unei rude sau a unui prieten. în Aus- mentările fiscale. Altele, iarăşi, au un caracter
tralia, o organizaţie cu numele GROW reuneşte cvasireligios. Altele, în fine, sînt „comunităţi
în rîndurile ei foşti bolnavi mintali şi „per- intenţionale", ai căror membri nu se mulţumesc
soane nervoase". Ea are acum filiale în Hawaii, să aibă întîlniri intermitente, ci trăiesc efectiv
Noua Zeelandă şi Irlanda. în 22 de state din împreună.
Statele Unite este în curs de constituire o orga-
nizaţie menită să-i ajute pe părinţii care au între grupurile de acest fel se înfiripă acum
asemenea copii. în Marea Britanie, organiza- legături regionale, ba chiar şi transnaţionale. în
ţia Depressives Associated (Asociaţia depresi- măsura în care se mai apelează, în genere, la
vilor) are vreo 60 de ramificaţii locale. P r e t u - psihologi, sociologi sau medici, rolul acestora
se schimbă tot mai mult — din acela de expert
362
363
sarcină pe care înainte o îndeplinea pentru el
impersonal, considerat a fi de maximă compe- operatoarea de la telefoane.
tenţă, în cel de interlocutor, sfătuitor şi călăuză In 1973—74 penuria de petrol declanşată de
ce lucrează împreună cu pacientul sau clientul. embargoul arab a determinat o creştere verti-
Grupurile voluntare şi nelucrative existente ginoasă a preţurilor la benzină. Marile compa-
— organizate iniţial pentru a-i ajuta pe alţii — nii petroliere şi-au sporit enorm profiturile ; în
sînt preocupate şi ele să-şi precizeze locul în schimb, distribuitorii locali au fost azvîrliţi
cadrul unei mişcări bazate pe principiul auto- într-o iuptă aprigă pentru supravieţuire econo-
ajutorării. mică. Pentru a-şi reduce cheltuielile, mulţi au
în felul acesta, mişcarea de autoajutorare re- introdus atunci pompe de carburant cu autoser-
structurează sociosfera. Fumătorii, bîlbîiţii, per- vire. La început inovatia a fost privită ca o bi-
soanele cu predispoziţii spre sinueidere, carto- zarerie. în ziare se puteau citi istorioare amu-
forii, cei cu afecţiuni ale gîtului, părinţii cu zante cu automobilişti ce încercau să introducă
copii gemeni, bolnavii de bulimie şi alte ase- furtunui pompei de benzină în radiatorul ma-
menea grupări f ormează în prezent o reţea densă şinii. Dar nu peste multă vreme nimeni nu se
de organizaţii întreţesute cu structurile de fami- mai mira văzînd şoferii cum îşi umplu singuri
lie şi cu cele de corporaţie. rezervorul.
Oricare ar f i însă importanţa lor pe planul or- în 1974 numai 8 la sută din staţiile de ben-
ganizării sociale, ele întruchipează o mutaţie zină din S.U.A. foloseau sistemul autoservirii
fundamentală, de la consumatorul pasiv la pro- clienţilor. în 1977 numărul lor s-a apropiat de
sumatorul activ, avînd astfel şi o semnificaţie 50 la sută. în Germania Occidentală, din cele
economică. Deşi depind în ultimă instanţă de 35 000 de staţii, vreo 15 la sută trecuseră la
piaţă şi sînt încă îngemănate cu ea, ele efec- autoservire pînă în 1976, şi acestora le revenea
tuează un transfer de activităţi din sectorul B 35 la sută din totalul vînzărilor de benzină. Ex-
al economiei în sectorul A, din sectorul schim- pertii industriali sînt de părere că autoservirea
bului în cel al prosumului. Şi această mişcare va acoperi în curînd 70 la sută din vînzări. Şi
aici, prin urmare, consumatorul ia locul unui
născîndă nu este singura forţă ce acţionează în
producător şi devine prosumator.
acest sens. La afirmarea mai rapidă a prosu-
matorului contribuie deopotrivă — din propriile în aceeaşi perioadă se situează introducerea
de sisteme electronice la bănci, care a început
lor motive tehnologice şi economice — unele
să ducă nu numai la abandonarea schemei „ore-
din cele mai mari şi mai bogate corporaţii din
lor de ghişeu", ci şi la eliminarea progresivă a
lume.
casierului, lăsînd pe seama clientului efectuarea
unor operaţii pe care le făcea înainte persona-
Pune mina şi fă singur lul băncilor.
Transferarea unei păr^i a muncii către client
In anul 1956, American Telephone & Tele- — numită de economişti „externalizarea costu-
graph Company, presată de explozia de cereri rilor pentru for^a de muncă" — nu este un fe-
în domeniul comunicaţiilor, a introdus noi teh- nomen cu totul nou. Pe el se bazează, în fond,
nologii electronice, care permiteau abonaţilor marile magazine cu autoservire. Locul vînzăto-
telefonici să facă singuri apelurile interurbane. rului amabil care cunoaşte stocul magazinului
Astăzi există chiar şi posibilitatea de a telefona şi se duce să vă caute articolul solicitat a fost
direct din S.U.A. în multe ţări de peste ocean. luat de căruciorul împins de cumpărător. Unii
Formînd numărul dorit, consumatorul preia o
365
384
consumatori mai au nostalgia „vremurilor bune ration of Benton Harbor, Michigan, unde
de aitadată"' cînd serviciul era personalizat, dar putca să sune cu taxă invsrsă.
mulţi preferă noul sistem, care le permite să Numărul de telefon era al aşa-numitei „Cool-
caute singuri ceea ce doresc să cumpere şi să Line', creată de firma Whirlpool pentru a-iajuta
economisească cîţiva cenţi. în felul acesta, ei îşi pe cumpărători în probleme de întreţinere. Nuss-
plătesc, de fapt, lor înşile, pentru că fac o muncă baum a sunat. Omul de la celălalt capăt al
pe care altădată o făcea vînzătorul. firului i-a „dictat prin telefon" cum să facă re-
paraţia, explicîndu-i exact ce şuruburi trebuie
Acest gen de externalizare se întîlneşte astăzi să scoată, la ce sunete să fie atent şi, mai apoi,
şi în multe alte domenii. Răspîndirea aşa-numi- ce piesă trebuie înlocuită. „Băiatul ăsta— spune
telor discount stores *, de exemplu, reprezintă Nussbaum — era de-a dreptul excepţional ! Nu
un pas în aceeaşi direcţie : vînzătorii sînt pu- numai că ştia ce trebuie să fac, dar mi-a insu-
ţini, clientul plăteşte ceva mai puţin, dar depune flat şi încredere". Frigiderul a fost reparat cît
ceva mai mult efort. Pînă şi magazinele de în- ai bate din palme.
călţăminte, despre care s-a considerat multă Whirlpool are o echipă de 9 consilieri cu orar
vreme că trebuie să aibă vînzători calificaţi, complet şi cîţiva cu orar parţial, unii din ei foşti
trec la autoservire, lăsînd o parte din muncă pe lucrători de teren, care stau cu căştile la urechi
seama cumpărătorului. şi primesc astfel de apeluri. Un ecran aşezat în
Regăsim acelaşi principiu şi în alte sectoare. faţa lor le înfăţişează instantaneu o diagramă
După cum scrie Caroline Bird în interesanta sa a produsului în cauză (în afară de frigidere,
carte The Crowding Syndrome, „multe lucruri Whirlpool mai fabrică congelatoare, maşini de
sînt livrate sub formă de piese detaşate, urmînd spălat veselă, aparate de aer condiţionat şi alte
să fie asamblate acasă — fără dificultate, după aparate electrocasnice), permiţîndu-le să dea in-
cum se spune — de către cumpărător..., iar în dicaţii precise clientului. Numai în 1978, Whirl-
timpul sărbătorilor de iarnă, la unele din cele pool a rezolvat 150 000 de solicitări telefonice
mai selecte magazine din New York cumpără- de acest fel.
itorii trebuie să completeze facturile de vînzare
Această Cool-Line este un model rudimentar
în locul angajaţilor care nu se pricep sau nu vor
al unui viitor sistem de întreţinere care va per-
să le întocmească".
mite cetăţenilor să facă singuri multe din tre-
în ianuarie 1978 un funcţionar din Washing- burile pentru care altădată plăteau unui meca-
ton D.C., în vîrstă de treizeci de ani, a auzit nic sau specialist din afară. Devenită posibilă
într-o zi nişte zgomote ciudate pe care le făcea graţie progreselor tehnice care au coborît costul
frigiderul său. în trecut, într-o asemenea situa- convorbirilor telefonice la distanţe mari, ea ne
ţie se obişnuia să fie chemat un depanator care sugerează pentru viitor sisteme care, în timp ce
să facă reparaţia contra cost. Avînd în vedere tehnicianul ne vorbeşte, ar putea prezenta, pas
tarifele mari şi fiindu-i greu să găsească un cu pas, pe ecranul televizorului nostru de acasă,
meseriaş care să vină la o oră convenabilă, instrucţiunile privind reparaţia. Răspîndirea
Barry Nussbaum s-a apucat să se uite în foaia unor astfel de sisteme ar face ca depanatorul de
cu instrucţiuni primită la cumpărarea frigide- profesie să fie necesar numai în cazurile grave
rului şi a găsit pe ea un n u m ă r de telefon al în- sau ar face ca el să se transforme (cum am vă-
treprinderii producătoare — Whirlpool Corpo- zut că se întîmplă deja, uneori, cu medicii şi cu
lucrătorii sociali) într-un profesor, îndrumător
* Magazine care vînd la preţ redus. — Nota irad. şi guru al prosumatorilor.
366 367
Constatăm. aşadar, o tendinţă comună mai
multor industrii — o externalizare crescîndă, globaiă de 31 la sută, vînzările către particularii
atragerea consumatorului la efectuarea anumi- ce-şi execută singuri reparaţiile casnice au cres-
tor munci pe care odinioară le făceau alţii pen- cut cu peste 65 la sută, adică de două ori mai
tru el — ceea ce înseamnă, încă o dată, un mult. O schimbare „dramatică şi care va conti-
transfer de activitate din sectorul B al econo- nua în acelaşi sens", după cum se apreciază în
miei în sectorul A, din sectorul schimbului în raportul firmei F & S.
cel al prosumului. Un alt studiu, elaborat de aceeaşi firmă, ana-
lizează creşterea „vertiginoasă" a cheltuielilor de
Toate acestea pălesc însă dacă le comparăm acest fel şi subliniază reorientarea spre „inde-
cu schimbările dramatice din alte sectoare ale pendenţă" pe care ele o reflectă. „De unde altă-
industriei care se adresează meseriaşilor ama- dată munca manuală făcută în propria casă era
tori. Au existat, desigur, şi altădată oameni care privită cu dispreţ (cel puţin de către clasa de
preferau să-şi înlocuiască singuri un geam spart, mijloc), ea a devenit acum un motiv de mîn-
să repare o lampă stricată sau să scoată din par- drie. Oamenii îşi fac singuri o mulţime de tre-
doseală o lespede ciobită şi să pună alta în loc. buri şi se simt mîndri de asta".
Nu-i nimic nou în asta. Ceea ce s-a schimbat Şcolile, universităţile şi editurile se întrec în
însă — şi încă într-un mod senzaţional — este a oferi cursuri şi îndreptare pentru diverse lu-
raportul dintre meseriaşul amator şi zidarul, crări celor dornici să înveţe să le facă singuri.
dulgherul, electricianul, instalatorul etc. de Citim în U.S. News & World Report : „Săraci
profesie. şi bogaţi sînt prinşi deopotrivă de acest curent.
La Cleveland, Oficiul pentru construcţii de
Nu mai departe decît acum zece ani, doar 30 locuinţe acordă consultaţii cu privire la repara-
la sută din uneltele electrice erau vîndute me- rea locuinţelor. In California sînt în mare vogă
seriaşilor amatori. Acum, dimpotrivă, numai saunele, piscinele şi terasele făcute de proprie-
30 la sută sînt vîndute meseriaşilor profesionişti, tarii înşişi".
în timp ce 70 la sută sînt cumpărate de consu- Şi în Europa, aşa-numita „revoluţie DIY"*
matori, care într-o măsură tot mai mare îşi este în niarş, cu anumite variaţii izvorîte din
fac singuri micile lucrări din casă. temperamentul naţional. (Germanii şi olandezii
Un prag şi mai semnificativ a fost depăşit în tratează îndeletnicirile lor de meşteşugari ama-
Statele Unite între anii 1974 şi 1976, cînd, po- tori cu multă j^riozitate şi exigenţă şi se echi-
trivit datelor furnizate de importanta firmă de pează meticulos cu cele trebuitoare. Italienii, pe
cercetări industriale Frost & Sullivan, „pentru de altă parte, abia încep să descopere mişcarea
prima dată, mai mult de jumătate din materia- DIY şi mulţi capi de familie mai vîrstnici au
lele de construcţii vîndute... au fost cumpărate încă sentimentul că astfel de munci sînt înjo-
direct de particulari, şi nu de către antrepreno- sitoare.)
rii care prestează lucrări pentru ei". Şi este de Schimbarea de mentalitate de care ne-am
menţionat că nu a fost inclusă în acest calcul ocupat în acest paragraf are şi ea la bază raţiuni
suma de 350 milioane de dolari cheltuiţi de m e - multiple : inflaţia, dificultatea de a găsi un
seriaşii amatori pentru lucrări cu un cost sub tîmplar sau un instalator, lucrul de mîntuială,
25 de dolari. creşterea timpului liber. Fiecare din aceşti fac-
tori joacă un anumit rol. Există însă şi o ra-
în timp ce vînzările de matei-iale de construc-
ţie au înregistrat între 1970 şi 1975 o creştere * Iniţialele de la „do-it-yourself", redat de noi mai
sus prin ,,pune mîna şi i'â singur". — IMota trad.
368
369
„Cele mai mari succese le-am obţinut atunci
ţiune mai puternică, pe care am putea-o numi cînd am colaborat strîns cu cîţiva clienţi", spune
„legea ineficienţei relative'". Potrivit aceslei şeful Serviciului de planificare de la Texas In-
legi, cu cît automatizăm mai mult producţia de struments. „Cînd am început prin a studia sin-
bunuri şi reducem costul pe unitatea de produs, guri o solicitare, pentru a încerca apoi să lan-
cu atît creşte costul relativ al muncii artizanale săm pe piata aceea un produs-standard, nu ne-a
şi al serviciilor neautomatizate. (Dacă un insta- mers bine".
lator pretinde 20 dolari pentru o oră de muncă Cyril H. Brown de la Analog Devices, Inc.
la domiciliu şi dacă cu această sumă se poate merge mai departe, împărţind toate produsele
cumpăra un calculator de buzunar, atunci, în în două categorii : produse de tipul inside-out
fapt, tariful pentru munca instalatorului creşte (dinăuntru-în-afară) şi cele de tipul outside-in\
substanţial cînd cu aceiaşi 20 dolari ajungem (dinafară-înăuntru). Acestea din urmă sînt de-
să putem cumpăra mai multe asemenea calcula- finite n u de fabricant, ci de clientul potenţial,
toare. Raportat la costul altor bunuri, tariful ele fiind — după Brown — produsele ideale.
instalatorului a crescut de cîteva ori.) Cu cît înaintăm spre i'orme de producţie mai
Aşa stînd lucrurile, trebuie să ne aşteptâm în avansate şi cu cît demasificăm şi personalizăm
anii următori la noi creşteri vertiginoase ale mai mult producţia în funcţie de client, cu atît
tarifelor la multe servicii. Iar odată cu aceasta va trebui să crească implicarea acestuia în pro-
ne putem aştepta ca oamenii să-şi facă singuri cesul de producţie.
tot mai multe lucruri. Pe scurt, chiar şi fără in- La firma Computer-aided Manufacturing In-
flaţie, legea ineficienţei relative ar face tot mai ternational (CAM-I) se lucrează intens la clasi-
„profitabilă" producţia destinată propriului ficarea şi codificarea pieselor şi operaţiilor pen-
consum, transferînd astfel noi activităţi din sec- tru realizarea automatizării complete a produc-
torul B al economiei în sectorul A, din sfera ţiei. Stadiul final al acestei evoluţii poate fi în-
producţiei destinate schimbului, în aceea a pro- trezărit deocamdată doar de ochiul unui expert
sumului. cum este profesorul Inyong Ham de la Depart-
ment of Industrial and Manufacturing Systems
Implicarea consumatorului în producţie Engineering din Pennsylvania, dar în cele din
urmă clientul va avea posibilitatea să introducă
Pentru a ne da seama spre ce ne conduce specificatiile sale direct în computerul fabri-
această tendinţă într-un viitor mai îndepărtat, cantului.
nu ne putem limita la evoluţia serviciilor, ci Computerul, explică profesorul Ham, nu
trebuie să vedem şi ce se întîmplă în producţia numai că va proiecta produsui dorit de client,
de bunuri. Constatăm atunci că şi aici consu- ci va alege şi procesele de fabricaţie ce urmează
matorul este tot mai mult antrenat în procesul a fi folosite. Va repartiza lucrul între maşini,
de producţie.
va indica ordinea în care se succed operaţiile,
Astfel, industriaşii deschişi la nou îi solicită
de la frezare sau şlefuire, să zicem, pînă la vop-
de pe acum pe clienţi să ajute la proiectarea
produselor, ba chiar le plătesc pentru aceasta. sit. Va elabora programele necesare pentru
Constatarea se referă nu numai la industriile subcomputerele sau dispozitivele numerice care
ale căror produse se vînd direct publicului vor comanda maşinile. Şi va putea introduce
(alimente, săpun, articole de toaletă etc), ci şi chiar şi un „reguiator adaptativ" care să opti-
la industriile de vîrf ca eleetronica, unde de- mizeze toate aceste procese atît din punct de
masificarea este cea mai rapidă. 371
370
vedere economic, cît şi sub aspectele care ţin de Şi acum, dacă adăugăm la aceas'a posibilita-
meditil ambiant. tea ca în curînd mulţi oameni să lucreze la do-
în final, consumatorul, care nu numai că va miciliu, in casele electronice de mîine, începem
furniza specificaţiile, dar va apăsa şi pe buto- să ne facem o idee despre transformarea sem-
nul care declanşează întregul proces, va deveni nificativă pe care o vor suferi „uneltele" pe care
un participant la procesul de producţie, la fel le va avea la dispoziţie consumatorul. Multe
cum a fost, în lumea care acum dispare, m u n - din dispozitivele electronice pe care le vom
citorul în salopetă de la linia de asamblare. folosi la noi acasă prcsiînd o muncă retribuită
Dacă astfel de sisteme de fabricaţie pe care ne vor putea servi şi la producerea de bunuri
]e pune în functiune clientul sînt încă o ches- şi servicii pentru noi înşine. î n acest sistem
tiune de viitor, trebuie să arătăm, în schimb, că prosumatorul, care a precumpănit în societăţile
există de pe acum cel puţin o parte din baia Primului Val, revine în centrul acţiunii econo- >
materială pe care ele o presupun. Bunăoară, mice — de astă dată însă pe baza tehnologică
cel pu^in din punct de vedere teoretic, dacă foarte avansată creată de Al Treilea Val.
pistolul-laser cu calculator electronic, din in- Să rezumăm. Fie că analizăm mişcările de
dustria confecţiilor, despre care am vorbit în autoajutorare, tendintele indicate prin initialele
capitolul al 15-lea, a r fi conectat telefonic cu DIY sau noile tehnologii de producţie, consta-
calculatorul electronic personal al unui client, tăm în toate o evoluţie în directia implicării
acesta ar avea posibilitatea să introducă măsu- mult mai strînse a consumatorului în produc-
rile sale, să aleagă materialul potrivit şi apoi să ţie. într-o asemenea lume dispar treptat dis-
şi acţioneze efectiv dispozitivul de croit, fără tincţiile convenţionale dintre producător şi con-
a trebui pentru aceasta să iasă din casă. sumator. Cei ce se aflau în afara producţiei
Iată ce spune în această privinţă Robert H. devin participanţi la ea şi astfel o parte şi mai
Anderson, şeful serviciilor de informatii de la mare a producţiei se deplasează din sectorul B
RAND Corporation şi eminent specialist în do- al economiei în sectorul A, unde domneşte pro-
meniul producţiei computerizate : „Peste două- sumatorul.
zeci de ani, creativitatea unui individ se va ma- Pe măsură ce înaintează acest proces, schim-
nifesta cel mai pregnant în rolul său de eon- barea cuprinde — la început imperceptibil, dar
sumator foarte creator... Mă gîndesc, de pild'ă, apoi, probabil, cu o rapiditate crescîndă — şi
că veti putea, stînd în fotoliul dumneavoastră cea mai fundamentală dintre instituţiile noas-
de acasă, să desenaţi singur un model de costum tre : piaţa.
sau să faceti modificări la un model-standard,
după care computerul vi 1-ar croi cu ajutorul
laserului şi vi 1-ar coase cu ajutorul unei ma- Stilurile de viaţă ale prosumatorului
şini cu comandă numerică... Veţi avea chiar şi
posibilitatea de a comunica specificaţiile dum- Atragerea consumatorului în producţie are
neavoastră computerului, care să vă fabrice în implicaţii uluitoare. Ca să întelegem de ce, este
funcţie de ele un autoturism. In programul bine să ne reamintim că piaţa are ca premisă
computerului vor fi introduse toate prevede- tocmai această sciziune dintre producător şi
rile legale privind siguran^a în circulatie şi tot consumator, care acum începe să se estompeze.
ce ţine de aspectul tehnic, astfel încît preferin- într-o vreme cînd majoritatea oamenilor con-
ţele dumneavoastră să nu treacă dincolo de sumau ceea ce ei înşişi produceau, nu a fost
anumite limite". nevoie de o piaţă dezvoltată. Aceasta a devenit
372 373
necesară abia atunci cînd funcţia consumului
s-a separat de funcţia productivă. să presimţim pentru viitor o economie diferită
Autorii tradiţionali dau pieţei o definiţie în- de toate cîte am cunoscut pînă acum, o econo-
gustă, tratînd-o ca pe un fenomen caracteristic mie a cărei balanţă nu va fi aplecată în favoarea
capitalismului, bazat pe bani. în fapt, „piaţa" nici unuia din cele două sectoare, A şi B. El ne
nu este decît o altă denumire pentru reţeauq vesteşte apariţia unei economii ce nu se va ase-
de schimb, or reţele de schimb au existat (şi măna nici cu economia Primului Val, nici cu
există încă) de foarte multe feluri. Cea mai economia celui de Al Doilea Val, ci, contopind
familiară pentru noi, cei din occident, este, în- caracteristici ale amîndurora, va reprezenta o
tr-adevăr, piaţa capitalistă, bazată pe profit. nouă sinteză istorică.
Există însă şi pieţe socialiste — reţele prin care Afirmarea prosumatorului, sttmulată de creş-
bunuri şi servicii produse de Ivan Ivanovici terea accentuată a costului multor servicii plă-
din Smolensk sînt schimbate cu bunuri şi ser- tite, de destrămarea serviciilor birocratizate ale
vicii produse de Johann Schmidt din Berlinul celui de Al Doilea Val, de introducerea tehno-
de est. Există pieţe bazate pe bani, dar şi pieţc jogiilor celui de Al Treilea Val, de problemele
bazate pe troc. Piaţa nu este nici capitalistă, nici şomajului structural şi de mulţi alţi factori con-
socialistă. Ea este, pur şi simplu, o consecinţâ ţ vergenţi, duce la noi stiluri de muncă şi la noi
inevitabilă a divorţului dintre producător şi ; stiluri de viaţă. Dacă ne îngăduim puţină spe-
consumator. Oriunde se produce acest divorţ, j culaţie, atunci, avînd în vedere schimbările des-
apare piaţa. Şi oriunde are loc o îngustare a \ crise mai înainte, cum sînt tendinţa spre desin-
şanţului ce desparte pe consumator de produ- cronizare şi munea retribuită cu orar parţial,
cător, întreaga funcţie, rolul şi puterea pieţei apariţia posibiiă a „caselor electronice" sau
sînt puse sub semnul întrebării. schimbările în structura vieţii de familie, pu-
Aşa se face că astăzi, odată cu afirmarea pro- tem începe să discernem unele din modificările
sumului, rolul pieţei în viaţa noastră începe să ce sînt de aşteptat în stilurile de viaţă.
se schimbe. Putem spune, de pildă, că ne îndreptăm în
Nu putem şti încă încotro ne poartă această viitor spre o economie cu foarte mulţi oameni
evoluţie subtilă dar importantă. Cu siguranţâ, care n-au fost angajaţi niciodată cu orar inte-
piaţa nu va dispărea. Nu mergem înapoi, spre gral sau unde „orarul integral" este redefinit
o formă de economie de felul celei de dinaintea — după cum s-a întîmplat în anii din urmă —
apariţiei pieţei. Ceea ce am numit ceva mai sus astfel încît să însemne un număr de ore săptă-
sectorul B al economiei, adică sectorul schim- mînal sau anual din ce în ce mai mic. (în Suedia,
bului, nu este pe caie să se atrofieze şi să dis- unde o lege recent adoptată garanta tuturor
pară. Vom depinde de piaţă încă mult timp de salariaţilor cinci săptămîni de concediu plătit,
acum încolo. indiferent de vîrstă sau de vechimea în muncă,
Cu toate acestea, afirmarea prosumului este s-a considerat că un an de muncă normal are
semnul sigur al unei prefaceri fundamentale în 1 840 de ore. în fapt, absenteismul a atins ase-
raporturile dintre sectorul A şi sectorul B, pre- menea proporţii încît o medie mai realistă ar fi
facere pe care, practic, economiştii celui de Al de 1 600 ore de salariat.)
Doilea Val au ignorat-o pînă acum. Există deja un număr mare de salariaţi ce
Căci prosumul implică „demarketizarea" cel lucrează în medie numai cîte trei-patru zile pe
puţin a anumitor activităţi şi, deci, o schimbare săptămînă sau îşi iau concedii de cîte 6 luni
radicală a roiului pieţei în societate. El ne face sau un an în scopuri educaţionale sau recrea-
tive. Această tendintă ar putea să devină mai
374
m
dorită. Cu ajutorul unei asemenea casete, chiar
puternică pe măsură ce ci'eşte numărul mena- şi cel mai neîndemînatic soţ ar putea să-şi facă
jelor cu doi salariaţi. Odată cu creşterea nume- singur cămăşi „la.comanda". Cei cu morbul me-
rică a forţei de muncă — a „ratei participării canicii ar putea să nu se mai mărginească la re-
la muncă", cum spun economiştii — este foarte glarea motorului propriului autoturism, ci ar
posibil să scadă numărul orelor de muncă pe un putea chiar să-şi fabrice pe jumătate autoturis-
salariat. mul preferat.
Aceasta plasează într-o nouă lumină întreaga Am văzut mai sus că s-ar putea ca într-o bună
problemă a timpului liber. Odată ce admitern zi clientul, prin computer sau prin telefon, sâ
că o bună parte din ceea ce numim timp liber programeze specificaţiile sale în procesul de fa-
este folosit, de fapt, pentru producerea de bricaţie a autoturismului pe care urmează să-1
bunuri şi servicii destinate propriei noastre în- cumpere. Există însă pentru consumator şi o
trebuinţări — prosumului — înseamnă că ve- altă modalitate de a participa, chiar şi în pre-
chea distincţie dintre muncă şi timpul liber nu zent, la fabricarea unui autoturism.
mai stă în picioare. Problema care se pune Compania Bradley Automotive oferă deja un
acum nu este aceea a raportului dintre muncâ ,,Bradley GT kit" care vă permite ,,să vă asam-
şi timpul liber, ci diritre munca plătită, pentru blaţi singuri o luxoasă maşină sport". Prosu-
sectorul B, şi munca neplătită, făcută pentru ma^orul care cumpără acest set parţial preasam-
sine şi autogestionată, făcută în sectorul A. blat montează caroseria din fibre de sticlă pe
In contextul celui de Al Treilea Val devin un şasiu Volkswagen, conectează firele instala-
viabile noi stiluri de viaţă, bazate jumătate pe ţiei electrice, fixează volanul, montează scau-
producţia destinată schimbului şi jumătate pe nele ş.a.m.d.
producţia destinată propriei întrebuinţări. Ase- Ne putem imagina cu uşurinţă o societate în
menea stiluri de viaţă au avut, de fapt, o largă care o parte însemnată a populaţiei o formează
răspîndire la înoeputurile revoluţiei industriaîe o generaţie crescută în condiţiile precumpăni-
la populaţiile rurale supuse unei absorbiri lente rii muncii cu orar parţial şi dornică să-şi pună
în rîndurile proletariatului urban. în decursul la lucru propriile braţe acasă, fiind echipată cu
unei lungi perioade de tranziţie milioane de o mulţime de minitehnologii ieftine. Fiind pe
oameni au lucrat o parte din timp în fabrici, jumătate integrată pieţei, iar în rest lucrînd în
iar o parte pe ogoare, producîndu-şi singuri afara ei, muncind nu în tot timpul anului, ci
hrana, cumpărînd o parte din ceea ce le trebuia intermitent, luîndu-şi din cînd în cînd cîte un
şi făcînd singuri restul. Acest mod de viaţă pre- an de concediu, componenţii acestei generaţii
domină şi acum în multe părţi ale lumii, de s-ar putea să cîştige mai puţin, dar ei ar com-
obicei însă pe o bază tehnologică primitivă. pensa aceasta făcînd singuri o mulţime de tre-
Să ne imaginăm acum acest mod de viaţă în buri care în prezent costă bani, atenuînd astfel
condiţiile tehnologiilor de producere a bunuri- efectele inflaţiei.
lor si alimentelor de care va dispune secolul Mormonii din America ne dau o idee despre
al XXI-lea şi enorm amplificat de folosirea pro- un alt stil de viaţă ce ar fi posibil în viitor.
priilor priceperi în producerea a numeroase Multe din comunităţile lor (stakes — corespun-
servicii. De exemplu, în loc să-şi procure un zînd, aproximativ, diocezelor catolice) au ferme
model de rochie, prosumatoarea de mîine ar proprii pe care le lucrează singure. Membrii
putea foarte bine să-şi cumpere o casetă avînd
unei asemenea comunităţi, inclusiv cei de la
înregistrat un program pe baza căruia maşina
oraş, îşi petrec o parte din timpul liber lucrînd
sa de cusut electrică să-i confecţioneze rochia
377
376
benevol la ferme. Cea mai mare parte a recol- Nu putem şti încă pînă unde va merge acest
tei nu este vîndută, ci se depozitează ca rezervă transfer de activităţi din sectorul B, ai .schim-
pentru situaţii neprevăzute sau este împărţită bului, în sectorul A, al prosumului, ce variafu
mormonilor mai strîmtoraţi. Comunităţile dis- va cunoaşte balanţa acestor două sectoare de la
pun de fabrici de conserve, instalaţii de îmbu- o ţară la alta şi ce anume stiluri de viaţă vor
teliere şi silozuri de cereale. Unii mormoni îşi apărea pe această bază. Putem fi însă siguri că
cultivă singuri pămîntul şi duc produsele ia orice schimbare semnif icativă în raportul dintre
fabrica locală de conserve. Alţii aduc la fâbrică pi-oducţia destinată uzului propriu şi cea desti-
legume proaspete din comerţ. nată schimbului va submina temeliile sistenn-i-
lată ce spune un mormon din Salt Lake City : lui nostru economic, precum şi pe cele ale va-
„Mama mea cumpără i-oşii şi face conserve din lorilor pe care le împărtăsim.
eie. «Societatea» ei de întrajutorare, o societate
auxiliară a femeilor, stabileşte o zi în care se
duc toate şi îşi fac conserve de roşii". Tot aşa, Ecnnomia celui de Al Treilea Val
mulţi mormoni îşi ajută biserica nu numai cu
bani, ci şi cu muncă voluntară — în construc- Ar putea fi o legătură între declinul, pe care
ţii, de pildă. atîţia îl deplîng, al eticii protestante a muncii
Nu vreau nicidecum să spun cu asta că vom şi această deplasare de accent de la producţia
deveni cu toţii membri ai bisericii mormonilor pentru alţii la producţia pentru sine ? Pretu-
sau câ în viitor va fi posibil să se închege pe tindeni constatăm o anemiere a ethosului indus-
scară largă legături sociale şi comunitare de
trial care a susţinut munca îndîrjită. Conducă-
felul celor pe care le găsim în acest grup atît
de participativ, cu tot caracterul său teologic- torii de întreprinderi din occident bombăne ne-
autocrat. Probabil că vom asista însă la răspîn- mulţumiţi de această „boală englezească", ce
direa în continuare a prineipiului producţiei a r urma să ne reducă pe toţi la sărăcie dacă
destinate propriilor nevoi, făcută fie de indi- nu i se găseşte leacul. „Japonezii ce mai lu-
vizi, fie de grupuri organizate. crează cu temei", zic ei. Eu însă am auzit din
Atunci cînd vom dispune de computere insta- gura unor căpetenii de frunte ale industriei
late acasă, de seminţe potrivite din punct de japoneze că forţa lor de muncă suferă de aceeaşi
vedere genetic pentru o agricultură urbană sau boală.
chiar pentru o agricultură de apartament, cînd Iată însă că aceiaşi oameni despre care se
vom avea la îndemînă utilaje ieftine pentru pre- spune că nu muneesc cu tragere de inimă la
lucrarea materialelor plastice, cînd vom dispune servici, lucrează adesea cu tragere de inimă în
de noi materiale, adezivi şi membrane şi cînd afara serviciului — punîndu-şi faianţă la baie,
vom putea beneficia gratuit de consultaţii teh-
nice prin telefon, eventual şi cu instrucţiuni tesînd covoare, angajîndu-şi timpul şi talentul
prezentate pe ecranele televizoarelor sau de într-o campanie politică, participînd la reuniuni
computerele domestice, vom putea inventa sti- ale grupurilor de autoajutorare, cosînd, culti-
luri de viată mai pline şi mai variate, mai puţin vînd zarzavaturi în grădină, scriind nuvele sau
monotone, mai bogate în bucurii creatoare şi reamenajîndu-şi dormitorul de la mansardă.
raai puţin supuse solicitărilor pietei decît cele Nu cumva motivaţia care a susţinut expansiu-
caracteristice pentru civilizatia celui de Al Doi- nea sectorului B este acum canalizată spre sec-
lea Val. torul A —• sectorul prosumului ?
378 379
Al Doilea Val a adus cu sine nu numai ma-
şina cu abur şi războiul de ţesut mecanic. El tii profunde se prociuc într-o măsură din ce în
a adus cu sine şi o imensă schimbare caracte- ce mai mare în afara sectorului B, adică în afara
rologică. Putem observa chiar şi în zilele noas- procesului de schimb în ansamblu. Pentru a
tre cum se produce această schimbare la popu- restabili eontactul cu realitatea, economiştii
laţiile care trec de la societatea Primului Va'l celui de Al Treiiea Val vor trebui să elaboreze
la societatea celui de Al Doilea Val, cum sînt, noi modele, măsuri şi indicatori pentru descri-
de exemplu, coreenii, care lucrează încă la lăr- erea proceselor din sectorul A şi să regindească
girea sectorului B în detrimentul sectorului A. multe supozitii fundamentale ale gindirii eco-
Prin contrast, în societăţile mature ale celui nomice în lumina afirmării prosumatorului.
de Al Doilea Val, pe oare le zguduie acum im- Odată ce admitem că există legături puter-
pactul celui de Al Treilea Val, pe măsură ce nice între producţia (şi productivitatea) măsu-
producţia se deplasează înapoi spre sectorul A. rată din sectorul B şi producţia (şi productivi-
iar consumatorul este atras din nou în procesui tatea), pe care nimeni nu o măsoară, a sectoru-
de producţie, începe o altă transformare carac- lui A, sectorul economiei invizibile, vom fi siliţi
teristică. Vom examina mai tîrziu această tran.s- să redefinim aceşti termeni. Incă de la mijlo-.j
formare fascinantă. Deocamdată să reţinem cul anilor '60 economistul Victor Fuchs de ia
doar ideea că afirmarea prosumului este de na- National Bureau of Economic Research a sesi-
tură să exercite o influenţă puternică şi asupra zat problema, arătînd că dezvoltarea serviciilor
structurii personalităţii. face ca modul tradiţional de măsurare a pro-
Nicăieri, totuşi, schimbările pe care le pro- ductivităţii să devină perimat. „Cunoştinţele,
duce afirmarea prosumatorului nu sînt atît de experienta, onestitatea şi motivaţia consumato-
explozive ca în domeniul economic. în loc să-şi ruiui — declara el — afectează productivitatea
concentreze toată atenţia asupra sectorului B, din sfera serviciilor".
economiştii vor trebui să elaboreze o conceptfe Dar chiar şi în această formulare „producti-
nouă, mai holistică, asupra economiei, vor tre- vitatea" consumatorului este privită numai din
bui să analizeze ce se petrece în sectorul A şi, perspectiva sectorului B, numai ca o contribu-
de asemenea, să cerceteze raporturile dintre ţie la producţia destinată schimbului. Nu a fost i
cele două sectoare. încă recunoscut faptul că şi în sectorul A avem
De cînd Al Treilea Val a început să restruc- producţie propriu-zisă, că bunurile şi serviciile
tureze economia mondială, breasla economişti- produse pentru sine sînt pe deplin reale şi că
lor a fost atacată vehement pentru incapacita- ele pot să înlocuiască bunuri şi servicii produse
tea ei de a explica ce se întîmplă. Chiar şi în sectorul B. Statisticile tradiţionale privind
instrumentele ei cele mai rafinate, inclusiv mo- productia, în special cifrele ce exprimă PNB,
delele computerizate şi matricele, par a ne vor fi din ce în ce mai lipsite de sens, pînă cînd
spune din ce în ce mai puţin despre functio- le vom lărgi explicit în aşa fel încît să redea
narea efectivă a mecanismelor economice. De şi ceea ce se petrece în sectorul A.
altfel şi mulţi economişti ajung la concluzia că înţelegînd semnificatia pe care o are afir-
gîndirea economică tradiţională, atît cea occi- marea prosumatorului, dobîndim o mai mare
dentală cî.t şi cea marxistă, a pierdut contactul precizie şi în operarea cu conceptul de costuri.
cu realitatea în rapidă schimbare. Multe lucruri ni se clarifică, bunăoară, odată ce
Una din principalele raţiuni ale acestei si- recunoaştem că eficienta prosumatorului în
tuaţii pare a fi aceea că schimbările cu implica- sectorul A poate determina costuri mai mari
sau mai mici pentru companii sau pentru agen-
380
381
Tot aşa, economiştii şi oamenii de afaceri nu
ţiile guvernamentale care activează în secto- caută să determine în mod sistematic efectele
rulB. negative ale eficienţei din sectorul B asupra
Astfel, de exemplu, ratele înalte ale alcoolis- sectorului A — ca, de exemplu, atunci cînd o
mului, absenteismului, epuizării nervoase şi companie, impunînd o mobilitate extrem de
tulburărilor psihice în rîndurile forţei de muncă mare a personalului ei de conducere, provoacă
sporesc „costurile de producţie", aşa cum sînt prin aceasta un val de îmbolnăviri legate de
măsurate convenţional în sectorul B. (Potrivit stressuri, destrămări de familii sau un consum
estimărilor, numai alcoolismul costă industr : a sporit de băuturi alcoolice. Nu este exclus să
americană pe an 20 de miliarde de dolari timp descoperim că ceea ce apare ca ineficient atunci
de produeţie.) în măsura în care grupurile de cînd judecăm convenţional prin prisma secto-
autoajutorare atenuează problemele de acest rului B este în realitate extraordinar de ef icient
fel în rîndurile forţei de muncă, ele contribuie dacă luăm în considerare ansamblul economiei,
la reducerea costurilor de producţie. Eficienţa j şi nu doar o parte a ei.
prosumului afectează, după cum vedem, efi- \ Conceptul de eficienţă, pentru a avea sens,
cienţa producţiei. trebuie să se refere nu numai la efectele pri-
Costul producţiei este influenţat şi de alţi mare, ci şi la efectele mai îndepărtate, şi să cu-
factori, mai greu sesizabili. Cîtă carte ştiu m u n - prindă ambele sectoare ale economiei, şi nu
citorii şi cît de clar ştiu să se exprime ? Vor- doar unul din ele.
besc ei toţi aceeaşi limbă ? Cunosc ceasul ? Sînt Ce se întîmplă cu conceptele de „venit", ,,asis-
pregătiţi din punct de vedere cultural pentru tenţă socială", „sărăcie" sau „şomaj" ? Dacâ
munca pe care o fac ? Deprinderile sociale do- cineva trăieşte pe jumătate în sistemul pieţei şi
bîndite în viaţa de familie le sporesc competenţa pe jumătate în afara lui, care anume produse,
sau o diminuează ? Toate aceste trăsături de i palpabile sau impalpabile, urmează a fi consi-
caracter, atitudini, valori, priceperi şi motivaţii derate ca făcînd parte din venitul său ? Mai au
necesare pentru o productivitate înaltă în sec- , vreun sens cifrele privitoare la venit într-o so-
torul B, al schimbului, sînt produse sau, mai cietate în care o bună parte din ceea ce posedâ
corect spus, prosumate în sectorul A. Afirmarea un om poate proveni din prosum ?
prosumatorului — reintegrarea consumatorului Cum definim asistenţa socială într-un aseme-
în producţie — ne va sili să examinăm mult
nea sistem ? Trebuie oare ca cei ce beneficiază
mai îndeaproape interrelaţiile de acest fel.
de asistenţă socială să muncească ? Iar în caz
Aceeaşi puternică schimbare ne va sili să r e - că da, trebuie ei să-şi desfăşoare toată munca
definim eficienţa. în prezent, economiştii, cînd în sectorul B ? Sau trebuie încurajati să pro-
vor să determine eficienţa, compară modurile sume ?
diferite în care este produs un anumit articol
Care este semnificatia reală a şomajului ? Un
sau serviciu. Rareori se gîndesc să compare efi-
cienţa producerii lui în sectorul B cu cea a pro- muncitor din industria de automobile care-şi
sumării lui în sectorul A. Or, tocmai asta fac pune singur un acoperiş nou la casă sau îşi face
milioane de oameni consideraţi a nu avea ha- singur reparaţia autoturismului este oare şo-
bar de teoria economică. Ei descoperă că, odată mer în acelaşi sens ca unul care stă în casă
cu atingerea unui anumit prag de venituri, se tolănit şi urmăreşte meciurile de fotbal la
poate dovedi mai profitabil — atît din punct televizor? Afirmarea prosumatorului ne obligă
de vedere economic, cît şi psihologic — să pro- la revizuirea întregului nostru mod de a privi
sumi, decît să cîştigi mai mulţi bani. 383
382
problemele înrudite ale şomajului, pe de o parte,
şi ale risipei birocratice şi featherbedding*-ului, să primească un venit, deşi nu este angajată în-
pe de alta. tr-o muncă retribuită în sectorul B ?
Societăţile celui de Al Doilea Val au încercat Afirmarea prosumatorului va modifica în mod
să facă faţă şomajului prin măsuri ca frînarea decisiv întreaga noastră gîndire economică. Ea
progresului tehnologic, oprirea sau limitarea va modifica, de asemenea, baza conf lictelor eco-
imigrărilor, crearea de birouri de plasare a nomice. Competiţia dintre muncitorii-producă-
mîinii de lucru, creşterea exporturilor, restrîn- tori şi managerii-producători va continua, fără
gerea importurilor, lansarea unor programe de îndoială. Importanţa ei se va restrînge însă pe
lucrări publice, reducerea numărului orelor de măsura creşterii prosumului şi pe măsură ce
muncă, încercări de sporire a mobilităţii forţei înaintăm mai mult spre societatea celui de Al
de muncă, deportări ale unor întregi populaţii Treilea Val. Vor apărea, în schimb, noi con-
şi prin declanşarea de războaie în vederea sti- flicte sociale.
mulării economiei. Problema devine însă pe zi Se vor angaja bătălii cînd va fi vorba să sta-
ce trece tot mai complexă şi mai dificilă. bilim care anume nevoi trebuie satisfăcute şi
Dar dacă problemele forţei de muncă — atît de către care sector al economiei. Se va ascuţi
ale excedentului cît şi ale deficitului acesteia — lupta în jurul autorizaţiilor, al reglementărilor
nu pot fi niciodată rezolvate în mod satisfăcă- privind construcţiile ş.a.m.d., deoarece forţele
tor în cadrul unei societăţi a celui de Al Doilea celui de Al Doilea Val vor căuta să-şi menţină
Val ? N-am putea oare, examinînd economia ca slujbele şi profiturile împiedicînd pătrunde-
un întreg, în loc de a ne concentra doar asupra rea prosumatorilor. Sindicatele cadrelor didac-
unei părţi a ei, să formulăm problema într-un
tice luptă, de regulă, pentru a-i ţine pe părinţi
mod nou, care să ne îngăduie să-i găsim o so-
luţie ? departe de sălile de clasă, cu aceeaşi înverşu-
nare cu care antreprenorii din construcţii luptă
Dacă avem producţie în ambele sectoare, dacă pentru menţinerea unor reglementări perimate
într-unul din ele oamenii lucrează producînd în domeniul lor de activitate. Dar, aşa cum
bunuri şi servicii pentru ei înşişi, iar în celă- există probleme de sănătate (cum sînt, de pildă,
lalt producîndu-le pentru alţii, ce semnificaţie cele ce ţin de alimentaţia excesivă, sedentarism
are această situaţie pentru controversa privi- sau tabagism) ce nu pot fi rezolvate numai de
toare la garantarea unui venit minim pentru medici, ci reclamă şi participarea activă a pa-
toată lumea ? în societăţile celui de Al Doilea cientului, tot aşa unele probleme educaţionale
Val munca era legată în mod inextricabil de nu pot fi rezolvate fără concursul părinţilor.
economia de schimb. Dar prosumatorii nu Afirmarea prosumatorului schimbă întreg peisa-
„muncesc" oare şi ei, chiar dacă nu fac parte jul economic.
din piaţă sau sînt doar parţial cuprinşi în ea ?
O persoană — bărbat sau femeie — care stă Astfel, toate aceste efecte vor fi intensificate
acasă şi creşte un copil, contribuind astfel la şi întreagă economie mondială va suferi schim-
productivitatea sectorului B prin eforturile pe bări datorită unei realităţi istorice masive care
care le depune în sectorul A, n-ar trebui oare sare deja în ochi, cu toate că econorniştii si
gînditorii celui de Al Doilea Val par s-o fi tre-
* Politică de limitare a orelor de lucru în vederea cut cu vederea. Această realitate viguroasă dă
evitării şomajului în întreprinderi în urma introdu- relief tuturor faptelor despre care am vorbit în
cerii automatizării. — Nota trad.
acest capitol.
384
385
Sfîrşitul „marketizării" * conducte. Lucrul acesta a fost făcut pe trei căi.
Mai întîi, negustorii şi mercenarii civilizaţiei
Nu numai transformarea care s-a produs în celui de Al Doilea Val s-au răspîndit pe tot glo-
modalităţile de participare la schimbul economic bul, invitînd sau constrîngînd noi populaţii să
a rămas aproape neremarcată. La fel s-a întîm- se alăture pieţei, adică să producă mai mult şi
plat cu o altă realitate, şi mai fundamentală : să prosume mai puţin. Triburi africane cu eco-
încheierea întregului proces istoric de edificare nomii pînă atunci închise au fost îndemnate
a pieţei. Acest punct de cotitură are implicaţii sau silite să înceapă să cultive produse agricole
atît de revoluţionare, dar în acelaşi timp atît de pentru schimb şi să extragă cupru. Ţărani asia-
subtile, încît gînditorii capitalişti şi cei marxişti tici, care pînă atunci cultivaseră doar ceea ce
deopotrivă, cufundaţi în polemicile lor axate le era necesar pentru consumul propriu, au fost
pe problematica celui de Al Doilea Val, abia puşi să lucreze pe plantaţii şi să cresteze arbori
dacă i-au întrezărit semnele. El nu se încadrează cîe cauciuc pentru că automobilele aveau nevoie
în nici una din teoriile lor şi, ca atare, a rămas de pneuri. Latino-americanii au început să cul-
pentru ei insesizabil. tive cafea destinată comercializării în Europa şi
Timp de cel puţin 10 000 de ani speţa umană în Statele Unite. Aşa a fost edificat pas cu pas
a lucrat la edificarea unei reţele de schimburi, acest sistem de conducte, ramificîndu-se tot
adică a unei pieţe, la scara întregii lumi. în mai mult şi făcînd ca un număr din ce în ce mai
ultimii 300 de ani, de cînd a început Al Doilea mare de populaţii să devină dependente de el.
Val, procesul acesta a înaintat vertiginos. Civi- Cea de-a doua cale de extindere a pieţei a
lizaţia celui de Al Doilea Val a „marketizat" fost „mercantilizarea" creseîndă a vieţii. Nu
lumea. In prezent, — exact în momentul cînd numai că populaţii din ce în ce mai mari au fost
prosumul începe să se afirme iar — procesul raeordate la piaţă, ci şi tot mai multe bunuri
acesta se apropie de sfîrşit. şi servicii erau produse pentru piaţă, impunînd
Nu putem aprecia îndeajuns imensa semni- o continuă mărire a „capacităţii de tranzit" a
ficaţie istorică a acestui fapt dacă nu avem o sistemului, adică, plastic vorbind, o continuă
idee clară despre ce este piaţa sau reţeaua de mărire a diametrului conductelor.
schimburi. E foarte sugestiv să ne-o imaginăm In fine, a mai fost şi o a treia cale de ampli-
ca pe un sistem de conducte. Cînd a izbucnit ficare a pietei. Pe măsură ce societatea şi eco-
revoluţia industrială, declanşînd Al Doilea Val, nomia au devenit mai complexe, s-a multiplicat
foarte puţini oameni erau racordaţi la sistemul numărul tranzacţiilor necesare, bunăoară, pen-
bănesc. Comerţul exista, dar nu se desfăşura tru ca o bucată de săpun să ajungă de la produ-
decît la periferia societăţii. Diversele reţele de cător la consumator. Cu cît a crescut numărul
misiţi, distribuitori, angrosişti, negustori cu intermediarilor, cu atît a devenit mai ramificat
amănuntul, bancheri şi alte elemente ale siste- hătişul de conducte al sistemului. Această com-
mului comercial erau puţine şi încă rudimen- plicare creseîndă a sistemului a fost şi ea o
tare, oferind un număr mic de ţevi înguste î'ormă de dezvoltare continuă a acestuia, aidoma
prin care puteau să circule bunurile şi banii. adăugirii la conductele principale a tot mai nu-
Timp de 300 de ani noi am investit energii meroase tevi şi vane speciale.
titanice pentru dezvoltarea acestui sistem de In prezent toate aceste forme de extindere a
* Termenul, derivat din market („piaţă"), desem- pietei sînt pe cale de a-şi atinge limitele ex-
nează — după cum va rezulta din cuprinsul paragm - treme. Doar un n u m ă r mic de populaţii din
Eului — procesul de edificare şi lârgire a pieţei, inclu- cîteva regiuni foarte îndepărtate nu rămas ne-
siv la scară planetară. — Nota trad.
387
386
canismul prin care trec asemenea bunuri şi ser-
cuprinse în angrenajul pieţei. Chiar şi su'tele de vicii. De fapt, ea nu este nici un simplu meca-
milioane de ţărani din ţări sărace, cu mici gos- nism economic. Ea este un mod de organizare
podării de subzistenţă, sînt cel puţin parţial a oamenilor, un mod de gîndire, un ethos şi un
integraţi pieţei şi sistemului bănesc care o în- spectru comun de aşteptări (de exemplu, aştep-
soţeşte. în această direcţie n-au mai rămas, deci, tarea că bunurile pentru care am plătit ne vor
de făcut decît lucruii de importanţă minoră. fi, într-adevăr, livrate). Piaţa este, deci, deopo-
Piaţa nu se mai poate extinde prin cuprinderea trivă o realitate economică şi o structură psi-
a noi populaţii numeroase. hologică. Efectele ei transcend cu mult sfera
Cea de-a doua formă de extindere mai dis- economică.
pune încă de posibilităţi, cel puţin teoretic. So- Dezvoltînd în mod sistematic legături între
licitîndu-ne imaginaţia, putem, fără îndoială, miliarde de oameni, piaţa a creat o lume în care
să mai inventăm servicii sau bunuri pentru nimeni — nici u n individ, nici o naţiune, nici
vînzare sau troc. Dar tocmai aici începe să-şi o cultură — n u este stăpîn exclusiv al destine-
spună cuvîntul afirmarea prosumatorului. Re- lor sale. Ea a dat naştere credinţei că integrarea
laţiile dintre sectoarele A şi B sînt complexe, în sistemul de schimburi este un fenomen „pro-
multe din activităţile prosumatorilor presupun gresist", pe cînd autarhia este „retrograda". Ea
procurarea de materiale şi scule pe piaţă. To- a răspîndit materialismul vulgar şi credinţa că
tuşi, dezvoltarea autoajutorării, mai ales, şi economia şi motivaţia economică sînt resortu-
demarketizarea multor bunuri şi servicii suge- rile primordiale ale vieţii umane. Potrivit vi-
rează că şi aici sfîrşitul marketizării s~ar pu- ziunii pe care ea a acreditat-o, viaţa ar fi u n şir
tea să nu fie departe. de tranzacţii contractuale, iar societatea ar fi
în fine, ramificarea crescîndă a „sistemului cimentată prin „contracte matrimoniale" sau
de conducte" al schimbului — complexitatea tot prin „contract social". Astfel, marketizarea a
mai mare a distribuţiei, interpunerea tot mai modelat ideile şi valorile, precum şi acţiunile a
multor mijlocitori — pare şi ea să se apropie de miliarde de oameni şi a marcat fizionomia c i v i -
un punct de saturaţie. Costul schimbului, chiar lizaţiei celui de Al Doilea Val.
şi dupâ etaloanele convenţionale, a ajuns în A fost nevoie de enorme investiţii de timp,
prezent să depăşească, în multe domenii, costu- energie, capital, cultură şi materii prime pentru
rile producţiei materiale. Mai devreme sau mai a crea o situaţie în care un cumpărător din
tîrziu, procesul acesta atinge o limită. în acelaşi Carolina de Sud poate face tranzacţii cu un
timp, computerele şi apariţia tehnologiei mînu- funcţionar din Coreea de Sud pe care nu 1-a
ite de prosumator par să ducă la restrîngerea văzut şi de care n-a auzit niciodată — fiecare
inventarelor şi la simplificarea reţelei de dis- din ei avîndu-şi abacul sau computerul său,
tribuţie. Şi aici, prin urmare, totul anunţă sfîr- imaginea sa internă a pieţei şi o gamă de aştep-
şitul — dacă nu imediat, în orice caz, nu prea tări privitoare la celălalt, fiecare executînd anu-
îndepărtat — al procesului de marketizare. mite acte previzibile, fiindcă pe amîndoi viaţa
Dacă edificarea reţelei de schimburi este pe i-a învăţat să joace anumite roluri prespecifi-
punctul de a fi încheiată, ce semnificaţie are cate, fiecare fiind o parte a unui gigantic sistem
acest fenomen pentru modul nostru de a munci, planetar în care sînt angrenaţi milioane, ba chiar
pentru valorile noastre şi pentru viaţa noastră miliarde de alţi indivizi.
psihică ? Piaţa, în fond, nu înseamnă numai S-ar putea susţine cu argumente serioase că
oţelul, pantofii, bumbacul sau conservele de edificarea acestui complicat eşafodaj de relaţiî
alimente care circulă prin ea. Piaţa este me-
389
388
umane şi răspîndirea lui explozivă pe suprafaţa
planetei a fost cea mai impunătoare operă a rea va înceta să mai fie proiectul central ai
civilizaţiei celui de Al Doilea Val, eclipsînd civiiizaţiei.
pînă şi spectaculoasele realizări tehnologice. Al Treilea Val va crea, deci, prima civilizaţie
Crearea pas cu pas a acestei structuri esenţiai- „transmarket" din istorie.
mente socioculturale şi psihologice (chiar pri- Prin „transmarket" nu am în vedere o civi-
vită independent de torentul de bunuri şi ser- lizaţie fără circuite de schimb, o lume refărî-
vicii care curge prin ea) poate fi asemuită cu mjţată în comunităţi mici, izolate, complet au-
piramidele egiptene, cu apeductele romane, cu t^rhice, incapabile sau lipsite de dorinţa de a
Zidul chinezesc şi cu catedralele medievale, în- face comerţ între ele. Nu am în vedere o reve-
miit combinate şi multiplicate. nire la trecut. Am în vedere o civilizaţie care
Acest proiect gigantic, fără egal în istorie, de depinde de piaţă, fără a mai fi însă absorbită
construire a unei reţele de conducte şi canale de nevoia de a construi, extinde, complica şi
prin care a ajuns să pulseze şi să curgă cea mai integra această structură. O civilizaţie capabilă
mare parte a vieţii economice, a imprimat pre- să se îndrepte spre alte preocupări, tocmai pen-
tutindeni civilizaţiei celui de Al Doilea Val tru că piaţa a fost deja edificată şi desăvîrşită.
dinamismul şi vigoarea ei propulsivă. într-ade- Şi întocmai cum nimeni din cei care au trăit
văr, dacă se poate spune în genere despre în secolul al XVI-lea nu şi-ar fi putut imagina
această civilizaţie astăzi muribundă că a avut în ce fel creşterea pieţei avea să schimbe
o misiune, această misiune a constat în marke- preocupările lumii în domeniul energiei, poli-
tizarea întregii lumi. ticii, religiei, artei, vieţii sociale, justiţiei, vieţii
Această misiune este în prezent practic în- de familie sau al dezvoltării personalităţii, tot
cheiată. aşa şi nouă ne vine astăzi extrem de greu să
Timpurile eroice ale edificării pieţei au apus, prevedem efectele pe termen lung ale sfîrşitu-
lui marketizării.
fiind înlocuite de o fază nouă, în care nu facem
decît să întreţinem, să renovăm şi să moderni- Şi totuşi, acestea se vor infiltra în tot ţesutul
zăm sistemul de conducte. Fără îndoială că va vieţii — dacă nu al vieţii noastre, în orice caz
trebui să reproiectăm unele porţiuni impor- al vieţii copiilor noştri. Opera de marketizare
tante ale ei, adaptîndu-le fluxurilor de infor- a costat scump. Chiar şi în termeni pur econo-
maţie care au sporit enorm. Sistemul va depinde mici, preţul plătit pentru ea a fost enorm. Pe
din ce în ce mai mult de electronică, bio- măsură ce, în decursul ultimelor trei secole,
logie şi de noile tehnologii sociale. Neîndoiel- productivitatea speţei umane a crescut, o parte
nic, va fi nevoie şi pentru aceasta de resurse, considerabilă a acestei productivităţi, din ambele
imaginaţie şi capital. Dar comparativ cu epui- sectoare, a fost deviată spre edificarea pieţei.
zantul efort învestit în marketizarea pe care a Acum, cînd sarcina constructivă de bază a
realizat-o Al Doilea Val, programul acesta de fost practic realizată, enormele energii care
înnoire va cere din partea noastră mult mai odinioară erau îndreptate spre edificarea siste-
puţin timp, energie, capital şi imaginaţie. El va mului pieţei mondiale devin disponibile pentru
necesita mai puţin hardware şi mai puţine r e - alte proiecte umane. Chiar şi numai acest fapt
surse umane decît a necesitat procesul de edi- va genera un spectru nelimitat de schimbări în
ficare propriu-zis. Oricît de complexă ar fi să planul civilizaţiei. Vor apare noi religii. Crearea
se dovedească această conversiune, marketiza- de opere de artă va lua o amploare de neînchi-
puit pînă acum. Ştiinţa va înregistra progrese
390
391
fantastice. Şi, mai presus de toate, vor lua fi-
inţă noi tipuri de instituţii sociale şi politica. Ştiinţa în forma ei consacrată este supusă
Ceea ce este astăzi în joc înseamnă mai mult unor atacuri tot mai violente. Asistăm la o re-
decît alternativa capitalism sau socialism, mai crudescenţă a religiei fundamentaliste şi la cău-
mult decît problemele energiei, alimentaţiei, tarea disperată a credinţei în ceva — aproape
populaţiei, capitalului, materiilor prime sau indiferent ce.
locurilor de muncă ; în joc este rolul pieţei în Adevărul e că această confuzie se datorează
vieţile noastre şi Insuşi viitorul civilizaţiei. în bună parte unui război cultural din ce în ce
Iată care este semnifieaţia profundă a afir- mai intens — coliziunii dintre cultura născîndă
mării prosumatorului. a celui de AI Treilea Val şi ideile şi postulatele
Schimbarea structurii profunde a economiei adînc înrădăcinate ale societăţii industriale. Căci
face parte integrantă din valul de schimbări le- aşa cum odinioară Al Doilea Val a înghiţit vi-
gate între ele care afectează în prezent baza ziunile tradiţionale, difuzînd în locul lor un sis-
noastră energetică, tehnologia noastră, sistemul tem de credinţe numit de mine „realism in-
nostru informaţional, structurile noastre fami- dustiial", în prezent constatăm începuturile
liale şi economice. Acestea, la rîndul lor, se în- unei revolte filbzofice avînd drept scop detro-
trepătrund cu viziunea noastră asupra lumii. Şi narea dogmelor dominante din ultimii 300 de
în această din urmă sferă se produce acum o ani. Ideile-cheie ale perioadei industriale sînt
bulversare istorică : o revoluţionare a întregii treptat discreditate, depăşite, înlăturate sau
concepţii despre lume subiacente civilizaţiei in- subsumate unor teorii mult mai cuprinzătoare
dustriale, realismului industrial. şi mai puternice.
Credinţele subiacente ale civilizaţiei celui de
Al Doilea Val nu s-au impus în decursul ulti-
21. Vîrtejul spiritual melor trei secole decît printr-o luptă înverşu-
nată. In stiinţâ, învăţămînt, religie şi în ne-
Niciodată încă un număr atît de mare de oa- numărate alte domenii gînditorii „progresişti"
meni din atît de multe ţări — inclusiv oameni ai industrialismului au luptat împotriva gîndi-
instruiţi şi consideraţi a avea un larg orizont torilor „reacţionari" care reflectau şi raţionali-
cultural — nu s-au simţit atît de neajutoraţi zau societăţile agrare. Astăzi, cînd începe ss,
din punct de vedere intelectual, cufundaţi, prindă chip cultura nouă a celui de AI Treilea
parcă, într-un vîrtej de idei contradictorii, de- Val, susţinătorii industrialismului sînt cei aflaţi
rutante şi cacofonice. Universul nostru spiritua] în defensivă.
este zguduit de viziuni ce se războiesc între ele.
Zi de zi îşi fac apariţia mode noi, noi des-
coperiri ştiinţifice, noi religii, mişcări sau mani- Noua imaqine a naturii
feste. Cultul naturii, percepţia extrasenzorială,
medicina holistă, sociologia, anarhismul, struc- Nicăieri nu se vede mai bine această ciocnire
turalismul, neomarxismul, noua fizică. Mistica de idei decît în schimbarea pe care o suferâ
imaginea noastră despre natură.
orientală, tehnofilia, tehnofobia şi mii de alte
curente şi contracurente traversează ecranul în ultimul deceniu s-a dezvoltat în întreaga
conştiinţei noastre, fiecare cu sacerdoţiul său lume o mişcare pentru protejarea mediului na-
ştiinţific şi cu figuri de guru apărute peste tural, ca reacţie la schimbările potenţial pri-
noapte. mejdioase pe care le producem în biosferă.
Această mişcare nu s-a mărginit să atace po-
392
393
luarea, aditivii alimentari, reactoarele nucleare,
autostrăzile şi spray-urile. Ea ne-a obligat să fiind mult mai fragil decît putea bănui civili-
regîndim raporturile noastre cu natura. Ca ur- zaţia celui de Al Doilea Val. în acelaşi timp,
mare, în loc să ne considerăm angajaţi într-un el ne apare acum ca un punctuleţ tot mai mic
război necruţător cu ea, începem să îmbrăţişăm într-un univers care, pe zi ce trece, devine în
o optică nouă, în care accentul cade pe sim- ochii noştri mai mare şi mai complex.
bioza sau armonia dintre om şi planeta pe care De cînd a început, acum vreo 25 de ani, Al
trăieşte. Din postura de adversari ai naturii. Treilea Val, oamenii de ştiinţă au pus la punct
trecem în aceea de aliaţi ai ei. un întreg arsenal de instrumente pentru son-
Pe plan ştiinţific, noua atitudine s-a concre- darea celor mai îndepărtate orizonturi ale na-
tizat în mii de studii consacrate unei mai bune turii. Iar toţi aceşti laseri, rachete, acceleratoare,
înţelegeri a relaţiilor ecologice, care să ducă la plasme, posibilităţile fantastice ale fotografiei,
computerele şi dispozitivele de ciocnit particule
atenuarea impacturilor noastre asupra naturii
au pulverizat concepţia noastră despre Iumea ce
sau la canalizarea lor în direcţii constructive. ne înconjoară.
Abia acum începem să ne dăm seama cu ade-
vărat de complexitatea şi de dinamismul aces- Fenomenele pe care le putem observa astăzi
tor relaţii şi să reconceptualizăm societatea în- sînt incomparabil mai mari, sau mai mici, sau
săşi prin ideile de reciclare, regenerare şi de mai rapide decît oricare din cele la care am
„capacitate portantă" a sistemelor naturale. avut acces în timpul celui de Al Doilea Val.
Toate acestea îşi află un reflex în schimbarea Studiem astăzi fenomene a căror mărime re-
corespunzătoare a atitudinilor generale ale oa- prezintă a 1 000 000 000 000 000-a parte din-
menilor fată de natură. Fie că analizăm anche- tr-un centimetru, într-un univers explo-
tele de opinie publică sau textele muzicii pop, rabil ce se întinde la distanţe de cel puţin
imagistica publicitară sau conţinutul predicilor, 100 000 000 000 000 000 000 000 mile faţă de noi.
întîlnim dovezi ale unui respect din ce în ce Studiem fenomene cu o durată ce nu depăşeşte
mai mare, deşi adesea romanţic, faţă de natură. o 10 000 000 000 000 000 000 000-me de secundă.
Milioane de citadini tînjesc după peisajul Prin contrast, astronomii şi cosmologii noştri
rustic, iar Urban Land Institute înregistrează o ne spun că vîrsta universului este de circa
deplasare semnificativă a populaţiei spre zonele 20 000 000 000 de ani. însăşi scara de mărime
rurale. In anii din urmă a sporit mult interesul a naturii explorabile depăşeşte cu mult pînă şi
pentru alimentele naturale şi pentru naşterile cele mai extravagante supoziţii care s-au putut
naturale, pentru alăptarea maternă a pruncilor, face cu cîtva timp în urmă.
pentru bioritmuri şi pentru îngrijirea corpului. Ni se mai spune, pe deasupra, că s-ar putea
Iar suspiciunea publicului faţă de tehnologie s-a ca Pămîntul să nu fie singura sferă locuită în
răspîndit atît de mult, încît pînă şi cei mai necuprinsul acesta învolburat. După cum spune
mărginiţi susţinători ai PNB nu pot să nu se astronomul Otto Struve, „marele număr de stele
alăture astăzi, cel puţin în vorbe, ideii că na- ce trebuie că posedă planete, concluziile multor
tura trebuie ocrotită, şi nu prădată, că efectele biologi că viaţa este o proprietate inerentă a
secundare nefaste ale tehnologiei asupra naturii anumitor tipuri complicate de molecule sau de
nu trebuie trecute sub tăcere, ci trebuie antici- agregate de molecule, uniformitatea elemente-
pate şi prevenite. lor chimice în toate părţile universului, lumina
Dat fiind că puterea noastră de a-i dăuna a şi căldura pe care le emit aştrii de tipul soare-
crescut enorm, Pămîntul este privit acum ca lui, în fine, existenţa apei nu numai pe Pămînt,
ci şi pe Marte sau Venus, ne obligă să ne re-
394
395
vizuim modul de gîndire" şi să luăm în conside- mică, chimică, culturală, ideologică, socială —■
rare posibilitatea vieţii extraterestre. ca fiind guvernată de un mecanism de selecţie
Aceasta, fireşte, nu înseamnă „mici umanoizi similar. Astfel de încercări par însă sortite eşe-
verzi", şi nu înseamnă nici O.Z.N.-uri (deşi cului, întrucît de la un plan la altul regulile
această din urmă posibilitate nu poate fi ex- se schimbă".
clusă). Dar însăşi sugestia că viaţa nu este un Chiar şi înăuntrul palierului biologic, reguli
fenomen exclusiv terestru semnifică încă o mo- ce odinioară păreau aplicabile pretutindeni sînt
dificare în modul nostru de a percepe natura acum puse sub semnul întrebării. Astfel, bio-
şi de a ne situa pe noi în ea. începînd din 1960, logii au fost nevoiţi să-şi pună întrebarea dacă
oamenii de ştiinţă „ascultă" întinderile cosmice, întreaga evoluţie biologică este rezultatul va-
sperînd să detecteze semnale de la vreo inteli- riaţiei şi al selecţiei naturale şi dacă nu cumva
genţă îndepărtată. în Congresul S.U.A. s-au fă- la nivel molecular ea depinde de o acumulare
cut audieri cu privire La „posibilitatea vieţii in- de variaţii ce se soldează cu o „derivă gene-
teligente în alte părţi ale universului". Iar nava tică", fără intervenţia selecţiei naturale darvi-
spaţială „Pioneer-10" a luat cu sine în spaţiul niene. Dr. Motoo Kimura de la Institutul na-
interstelar un mesaj pictografic adresat extra- tional de genetică din Japonia spune că evolutia
tereştrilor. de la nivelul molecular pare a fi „total incom-
Pe măsură ce creşte forţa celui de Al Treilea patibilă cu previziunile neodarvinismului".
Val, planeta noastră ne pare tot mai mică şi Au fost zdruncinate şi alte supozitii ce păreau
mai vulnerabilă. Locul nostru în univers ne ferm statornicite. Ştiam de la biologi că euca-
apare mai puţin grandios. Iar posibilitatea, cît riotele (fiinţele omeneşti şi majoritatea celor-
de mică, de a afla într-o bună zi că nu sîntem lalte forme de viaţă) s-au dezvoltat, în ultimă
singuri în univers ne pune pe gînduri. instanţă, .din celule mai simple numite ■proca-
Imaginea noastră despre natură nu mai e cea riote (printre care se numără bacteriile şi al-
care a fost. gele). Anumite cercetări de dată recentă sub-
minează însă această teorie, sugerînd ideea
tulburătoare că forme de viaţă mai simple ar
Proiectanţi ai evolutiei fi putut să descindă din forme mai complexe.
Nici imaginea noastră despre evoluţie nu mai Tot aşa, ştiam că evolutia favorizează adaptă-
e ceea ce a fost. Ba nici chiar evoluţia însăşi. rile ce sporesc şansele de supravieţuire. Iată
Biologii, arheologii şi antropologii care se însă că acum găsim exemple frapante de trans-
străduiesc să descifreze tainele evoluţiei des- formări evolutive ce par să aducă avantaje pe
coperă şi ei că se găsesc într-o lume mai mare termen lung — cu preţul unor dezavantaje pe
şi mai complexă decît îşi imaginau pînă de cu- termen scurt. Ce favorizează, atunci, evoluţia ?
rînd şi că legi pe care odinioară le-au considerat O altă ştire uimitoare ne-a parvenit de la
de aplicabilitate universală sînt de fapt numai Grant Park Zoo din Atlanta, unde împerecherea
nişte cazuri particulare.
întîmplătoare a două specii de maimuţe cu
Geneticianul Frangois Jacob, laureat al P r e - zestre cromozomică total diferită a dat naştere
miului Nobel, spune despre aceasta : „De la
primei maimuţe hibride de care avem cunoş-
Darwin încoace biologii au elaborat treptat o
tinţă. Deşi cercetătorii nu sînt siguri dacă mai-
schemă a mecanismului evoluţiei, numită selec-
muţa-hibrid va fi fertilă, genotipul ei bizar vine
ţie naturală. Pe această bază s-au făcut dese
încercări de a prezenta orice evoluţie — cos- în sprijinul ideii că evoluţia poate avea loc nu

396
397
Treilea Val trebuie să ia în considerare faptul
numai prin acumularea unor variaţii mici, ci că sîntem pe cale de a deveni proiectanţii evo-
şi prin salturi. luţiei. Evoluţia nu va mai arăta niciodată la fel
Şi într-adevăr, departe de a vedea în evolu- ca înainte.
ţie un proces lin, mulţi biologi şi arheologi con- întocmai ca şi ideea noastră despre natură,
temporani studiază „teoria catastrofelor" pen- evoluţia este supusă şi ea unei reconceptualizări
tru a putea să explice „lacunele" şi „salturile" drastice.
în multiplele ramificaţii ale registrului evolu-
tiv. Alţii studiază anumite schimbări mici care
e posibil să fi fost amplificate prin feedback, Arborele progresului
ducînd la transformări structurale bruşte. In Avînd în vedere schimbările intervenite în
legătură cu fiecare din aceste probleme comu- ideile noastre despre natură şi despre evoluţie,
nitatea ştiinţifică este dezbinată de aprige con- nu" ne vom mira, desigur, de reevaluarea pro-
troverse. fundă la care sînt supuse ideile despre progres
Toate controversele de acest gen au fost însă formate în epoca celui de Al Treilea Val. Aşa
eclipsate de un fapt cu adevărat istoric. cum am văzut mai înainte, perioada industrială
în 1953, un tînăr biolog englez, James Watson, s-a caracterizat printr-un optimism facil, care
şedea într-o bună zi la bufetul Eagle din Cam- vedea în fiecare descoperire ştiinţifică şi în fie-
bridge, cînd deodată dădu buzna înăuntru, su- care „nou produs ameliorat" o dovadă a înain-
rescitat, colegul său Francis Crick, anunţînd pe tării inevitabile în direcţia perfecţiunii umane.
toată lumea care putea să-1 audă că ei descoperi- începînd de la mijlocul anilor '50, cînd Al Trei-
seră secretul vieţii. Era adevărat. Watson şi lea Val a început să surpe civilizaţia celui de
Crick descoperiseră structura ADN. Al Doilea Val, puţine idei au fost supuse unor
Prin 1957, cînd apăreau primele semne ale atacuri atît de aprige ca acest tonic crez.
celui de Al "Treilea Val, dr. Arthur Kornberg „Beatnicii" din anii '50 şi hippyi din anii'60
a descoperit mecanismul de autoreproducere a au făcut din pesimismul privitor la condiţia
ADN-ului. începînd din acel moment, citim umană o temă culturală dominantă. Aceste miş-
într-o lucrare de popularizare ce descrie pe cări au contribuit mult la înlocuirea optimis-
scurt şirul acestor evenimente, „am descoperit mului reflex prin deznădejdea reflexă.
codul ADN..., am aflat cum transmite ADN-ul Pesimismul a devenit curînd o adevărată
instrucţiunile sale celulei..., am analizat cromo- modă. La Hollywood, de exemplu, în filmele din
zomii pentru a determina funcţia genetică, am anii '50 şi '60 locul eroilor cu chip dîrz din anii
sintetizat o celulă..., am realizat fuziunea unor '30 şi '40 a fost luat de antieroi înstrâinaţi —
celule provenind de la două specii diferite..., răzvrătiţi fără cauză, pistolari stilaţi, traficanţi
am izolat gene umane pure..., am «cartografiat» de droguri şarmanţi, motociclişti angoasaţi sau
genele..., am sintetizat o genă..., am modificat inşi duri şi taciturni (deşi, în fond, sentimentali).
ereditatea unei celule". în prezent, specialiştii Viaţa era văzută acum ca un joc în care nimeni
în inginerie genetică din laboratoare aflate în nu cîştigă.
diferite părţi ale globului sînt în măsură să Litaratura, teatrul şi artele din multe ţări ale
creeze forme de viaţă cu totul noi. Ei au luat-o celui de Al Doilea Val s-au cufundat şi ele
am putea spune, înaintea evoluţiei însăşi. într-o sumbră deznădejde. La începutul anilor
Gînditorii celui de Al Doilea Val vedeau în '50 Camus definise deja temele pe care aveau
specia umană punctul culminant al unui lung să le dezvolte apoi nenumăraţi romancieri ;
proces evolutiv. Astăzi, gînditorii celui de Al
399
398
teme pe care un critic englez avea să le rezume zută din punct de vedere moral, estetic, politic
in fraza : „Omul e supus erorii, teoriile politice sau ambiental nu este o societate avansată, ori-
sînt relative, progresul automat e un miraj". cît ar fi de bogată şi oricît de sofisticată ar fi
Pină şi literatura ştiinţifico-fantastică, înţesată tehnica de care dispune. Intr-un cuvînt, ne în-
altădată de aventuri utopice, a devenit amară dreptăm spre o noţiune de progres mai cuprin-
şi pesimistă, oferind o puzderie de imitaţii pa- zătoare — un progres ce nu se realizează în mod
lide după Huxley şi Orwell. automat şi nu se mai def ineşte doar prin criterii
Tehnologia a încetat să mai fie considerată o materiale.
locomotivă a progresului, fiind înfăţişată acum Tot aşa, astăzi sîntem mai puţin atraşi de vi-
tot mai mult ca o forţă apocaliptică ce distruge ziunea după care societăţile ar străbate toate
deopotrivă libertatea umană şi mediul natural. acelaşi drum, înaintînd fiecare în mod automat
Pentru mulţi din apărătorii mediului înconju- de la o staţie culturală la următoarea, mai
rător, cuvîntul „progres" a dobîndit o rezonanţă „avansată". Poate că nu există un făgaş unic,
odioasă. Librăriile au f ost inundate de cărţi pur- ci, aşa-zicînd, numeroase ramificaţii, societă-
tînd titluri ca The Stalled Society (Societatea ţile putînd atinge o dezvoltare multilaterală pe
împotmolită), The Coraing Dark Age (Spre epoca căi dif erite.
tenebrelor), In Danger of Progress (Primejdia începem să ne reprezentăm progresul sub
numită progres), The Death of Progress (Moar- forma dezvoltării unui arbore cu multe ramuri
tea progresului). îndreptate spre viitor şi să considerăm drept
Cînd societatea celui de Al Doilea Val a t r e - criteriu al lui însăşi varietatea şi bogăţia cul-
cut cu pas şovăielnic pragul anilor '70, Raportul turilor umane. Intr-o asemenea optică, tranzi-
către Clubul de la Roma intitulat Limitele creş- ţia pe care o constatăm în prezent spre o lume
terii, vestind catastrofa lumii industriale, a im- mai diversificată, demasificată, poate fi privită
primat o tonalitate funebră unei bune părţi a ea însăşi ca un important salt înainte, analog
deceniului ce a urmat. Tulburările, şomajul şi tendinţei spre diferenţiere şi complexitate, atît
inflaţia, intensificate de embargoul petrolier din de obişnuită în evoluţia biologică.
1973, au contribuit şi ele la răspîndirea pesi- Orice s-ar întîmpla de-acum încolo, este im-
mismului şi la abandonarea ideii că omenirea probabilă o întoarcere a culturii la progresivis-
progresează în mod ineluctabil. Henry Kissin- mul naiv, uniliniar, blajin-optimist care a ca-
ger a făcut şi el pe mulţi să se înfioare, vorbind racterizat şi inspirat epoca celui de Al Doilea
cu accente spengleriene despre declinul Occi- Val.
dentului. în deceniile din urmă am fost nevoiţi, aşadar,
Dacă pesimismul acesta era justificat sau nu, să procedăm la o reconceptualizare a naturii,
rămîne ca fiecare cititor să decidă. Un lucru, a evoluţiei şi a progresului. Aceste concepte se
însă, este clar : pe măsură ce ne apropiem de întemeiau, însă, pe idei şi mai fundamentale :
sfîrşitul civilizaţiei celui de Al Doilea Val, ideea pe presupoziţiile noastre despre timp, spaţiu,
progresului inevitabil şi liniar, care s-a numărat materie şi cauzalitate. Iar Al Treilea Val dizolvă
şi ea printre pilonii realismului industrial, are pînă şi aceste presupoziţii, adică liantul însuşi
tot mai puţini adepţi. al civilizaţiei celui de Al Doilea Val.
Astăzi, peste tot în lume, cîştigă din ce în ce
mai mult teren ideea că progresul nu mai poate Viitorul timpului
fi măsurat folosind drept criteriu tehnologia sau Fiecare nouă civilizaţie aduce cu sine schim-
nivelul de trai material şi că o societate decă- bări nu numai în modul cum oamenii tratează
400 401
T"
de la celălalt. Pentru observatorul din tren,
timpul în viaţa de fiecare zi, ci şi în „hărţile"
semnalul luminos dinspre nord apare înaintea
mintale ale timpului. Al Treilea Val revizuieşte
„hărţile" noastre temporale de pînă acum. celui dinspre sud.
începînd de la Newton, civilizaţia celui de ' Distanţele cu care avem de-a face în viaţa
Al Doilea Val îşi reprezenta timpul ca pe o de toate zilele sînt atît de mici, comparativ cu
curgere liniară dinspre negurile trecutului spre viteza luminii, încît diferenţa ar trece neob-
nemărginirea viitorului. Timpul era considerat servată. Situaţia imaginată de Einstein ne arată
ca fiind absolut uniform în toate părţile univer- însă că ordinea cronologică a evenimentelor
sului şi independent de materie şi de spaţiu. — care din ele este mai înainte, care vine după
Se admitea că fiecare moment sau segment al el sau mai tîrziu — depinde de viteza observa-
timpului este identic cu cel următor. torului. Timpul nu este absolut, ci relativ.
Astăzi, însă — după cum spune John Gribbin, Iată-ne, âşadar, departe de ideea* de timp pe
astrofizician şi autor de scrieri ştiinţifico-fan- care se bazau fizica clasică şi realismul indus-
tastioe — „savanţi serioşi, cu impecabile ates- trial. Pentru ele era ceva de la sine înţeles că
tări academice şi cu o îndelungată experienţă „înainte" şi „după" au o semnificaţie fixă, in-
în cercetare, ne înştiinţează calm că... timpul dependentă de orice observator.
nu este ceva ce curge inexorabil înainte în rit- Dezvoltarea actuală a fizicii cunoaşte deopo-
mul constant pe care-1 indică ceasornicele şi trivă explozii şi implozii. Fizicienii imaginează
calendarele noastre, ci că în natură el prezintă — sau descoperă — neîncetat noi particule ele-
inflexiuni şi deformări, rezultatul final depin- mentare sau fenomene astrofizice, de la quar-
zînd de punctul din care este măsurat. La limita kuri la quasari, cu implicaţii neaşteptate care
extremă, obiectele supercomprimate — aşa-nu- ne obligă uneori la noi schimbări în concepţiile
mitele găuri negre — pot să anihileze total noastre despre timp.
timpul, oprindu-1 în vecinătatea lor". La un capăt al scării, de exemplu, cerul apare
Einstein demonstrase deja, la începutul se- punctat cu găuri negre, care aspiră totul, in-
colului, că timpul se putea comprima şi dilata, clusiv lumina, violînd — poate chiar anulînd —
dinamitînd astfel noţiunea de timp absolut. Să legile fizicii. Aceste vîrtejuri întunecoase, după
reamintim pe scurt situaţia imaginată de el şi cum ni se mai spune, se termină în „singulari-
devenită de mult clasică, cu calea ferată şi cei tăţi" unde energia şi materia, pur şi simplu,
doi observatori : dispar. Fizicianul Roger Penrose presupune
Un om aflat lîngă o cale ferată zăreşte două chiar existenţa unor „găuri de vierme" şi „găuri
semnale luminoase care se aprind în acelaşi albe" prin care energia şi materia pierdute s-ar
timp, unul departe, în partea dinspre nord a căii scurge într-un alt univers — admiţînd că în-
ferate, celălalt în partea dinspre sud. Un alt ţelegem ce ar putea însemna acest mod de a
ins se află într-un tren ce se deplasează cu o vorbi.
viteză foarte mare, spre nord, pe această linie
Se crede că