Sunteți pe pagina 1din 35

UNIVERSITATEA ‘’ DIMITRIE CANTEMIR’’

FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC ŞI COMERCIAL

Program de valorificare a
potentialului turistic al judetului
Sibiu

Calinescu Vlad
Anul 2, Gr 2

Bucureşti
- 2012-2013 -

1
CUPRINS

Capitolul 1. Localizarea si caracterizarea judetului


1.1. Scurt istoric
1.2. Asezare geografica
1.3. Cai de acces
1.4. Nivelul de dezvoltare economico-sociala

Capitolul 2. Prezentarea potentialului turistic al judetului


2.1. Resurse turistice naturale
2.2. Resurse turistice antropice
2.3. Principalele trasee turistice in zona

Capitolul 3. Analiza bazei tehnico materiale si a ofertei de serviciu


3.1. Unitati de cazare
3.2. Caracteristici functional-comerciale ale principalelor unitati de alimentatie
3.3. Unitati de tratament

Capitolul 4. Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei viitoare


4.1. Numarul turistilor sositi
4.2. Numarul innoptarilor inregistrate in unitatile de cazare existente
4.3. Sejurul mediu
4.4. Densitatea turistica

Capitolul 5. Propuneri de valorificare

Capitolul 6. Evaluarea eforturilor investitionale, posibilitatile de realizare si efectele


scontate in plan economic

Capitolul 7. Harta judetului

Capitolul 8. Pliant publicitar

2
1. Localizarea şi caracterizarea judeţului

Aşezat în centrul ţării, acolo unde se întâlnesc drumurile ce au legat teritoriile


istorice românesti, Sibiul este o punte de legătură şi de circulaţie a valorilor materiale
şi spirituale, care a produs o cultură şi civilizaţie înfloritoare. Cetate a Transilvaniei,
reşedinţa Mitropoliei Ardealului şi a episcopului evanghelic, Sibiul s-a dezvoltat ca
aşezare pe ruinele anticei Cedonia. Primii colonisti germanofoni, flamanzi, şi
mozelani au întemeiat pe malurile Cibinului o nouă aşezare, Villa Hermanni, la
jumătatea veacului al XII-lea. Ulterior, aşezarea s-a numit Hermannsdorf, apoi
Hermannstadt, iar populaţia românească l-a denumit Sibiu.

Scurt istoric
Sibiu, reşedinţă de judeţ (cu 170000 de locuitori, la 272 km de Bucureşti,
important centreu industrial, comercial, turistic, păstrează şi astăzi amprenta de burg
medieval, cu neasemuite comori ale istoriei şi artei ce definesc nobleţea şi frumuseţea
acestor locuri. Este amplasat intr-o regiune pe care Dumnezeu şi natura au răsfăţat-o
cu frumuseţi şi bogaţii naturale. Vestigiile istorice ne arată că această zonă a fost
populată cu mii de ani în urmă, semn al genorizităţii naturii cu aceste locuri.
Produs al convieţuirii de veacuri a românilor cu saşii si ungurii stabiliţi in
zonă, civilizaţia creată aici, în sudul Transilvaniei, a fost întotdeauna în pas cu mersul
civilizaţiei europene.
În secolul al XIV-lea Sibiul era un puternic centru meşteşugăresc. Documente
din anul 1376 fac menţiunile despre existenţa a 19 bresle, ai căror membrii exercitau
nu mai puţin de 25 de meserii. Aceste bresle întreţinau relaţii comerciale foarte active
cu satele româneşti din estul si sudul Carpaţilor, deşi invaziile turceşti le-au stânjenit
în unele epoci. Spre sfârşitul secolului al XIV-lea, pericolul turcesc accentuându-se,
locuitorii Sibiului decid să-şi construiască o cetate puternică.
Fortificaţiile rezistă cu succes atacurilor turceşti din 1432, 1438, 1442 fiind
extinse continuu, aşa încât numărul turnurilor de apărare ajunge la 40. Sprijinit de
puterea economică meşteşugarilor, Sibiul a jucat şi un însemnat rol cultural în
Transilvania. Documentele menţionează încă din secolul al XIV-lea existenţa unei
biblioteci (mai exact, o colecţie de carţi manuscrise) puse la dispoziţia cărturarilor din
localitate şi din centrele mai apropiate. Biblioteca s-a îmbogăţit treptat cu o serie de
tipărituri, mai ales după ce a luat fiinţă- în prima jumătate a secolului al XVI-lea-
tipografia care a dat, în 1544, un catehism luteran în limba română şi apoi o serie de
cărţi pentru Ţara Românească. În domeniului învăţământului, trebuie amintit că în
secolul al XIV-lea, functiona la Sibiu prima şcoală.
În 1692 exista la Sibiu un gimnaziu, iar în secolul al XIX-lea s-a organizat o
academie de drept. Spre sfârşitul secolului al XVIII-lea, guvernatorul Transilvaniei,
Samuel Bruckenthal, începe să-şi adune colecţiile de tablouri, antichităţi şi carţi rare
pe care le va expune în muzeul ce-i poartă şi acum numele, muzeu deschis în 1817.
Oraşul Sibiu are o istorie scrisă de aproape 1000 de ani, prima atestare
documentară a oraşului datând din anul 1191. Puţine oraşe din România se pot bucura

3
de o istorie atât de bogată. Astfel, sunt prezentate principalele evenimente care au
constituit la vremea respectivă o premieră românească sau mondială:

o 1292- este atestat primul spital din România;


o 1380- prima atestare a unei şcoli din România;
o 1494- se deschide prima farmacie din România;
o 1524- timp de 345 de ani casa Haller din Piaţa Mare a aparţinut aceleaşi
familii;
o 1534- prima moară de hârtie din România
o 1544- la Sibiu se tipăreşte prima carte în limba română;
o 1551- Conrad Hass experimentează prima rachetă în trepte din lume;
o 1671- În jurul Sibiului se descoperă gaz metan;
o 1782- Chimistul Franz Joseph Mϋller descoperă telurul;
o 1795- cel mai vechi paratrăznet din S-E Europei se instalează la Sibiu;
o 1797- Samuel von Hahnemann infiinţa primul laborator de homeopatie din
lume;
o 1817- se deschide Muzeul Brukenthal, primul muzeu din România;
o 1818- se înfiinţează prima Societate Muzicală;
o 1820- străzile sunt luminate noaptea;
o 1852- apare Telegraful Român care de atunci are apariţie neîntreruptă, cel
mai vechi ziar din sudul Europei;
o 1859- podul Minciunilor este primul pod din fier din România;
o 1872- prima linie de cale ferată între Sibiu şi Copşa Mică se deschide;
o 1875- se deschide prima fabrică de maşini din Transilvania;
o 1895- s-a deschis muzeul de Istorie Naturală care cuprinde cel mai vechi
ierbar din România;
o 1897- Sibiul devine primul oraş din România iluminat cu curent electric;
o 1898- are loc proiecţie cinematografică din oraş;
o 1904- Sibiul este al doilea oraş din Europa care introduce tramvaiul electric;
o 1928- s-a deschis prima grădină zoologică din România.

În cei aproape 1000 de ani de existenţă Sibiului a fost martorul unor


evenimente inedite. Centrul Sibiului este cel mai mare sit medieval din România,
numeroasele străzi şi pieţe din perimetrul său, sunt în ansamblul lor, adevărate
monumente istorice, a căror valoare documentară, arhitectonică şi chiar artistică este
inestimabilă. Acest judeţ însumează o istorie seculară de intregi frământări dar şi
fapte măreţe.

1.2.Aşezare geografică
Sibiul este situat pe locul unor aşezări omeneşti din neolitic, păstrând ub
vatra oraşului urmele vechii aşezări romane Cedonia. Oraşul este atestat documentar
în secolul al XII-lea sub numele de Cibinium. În momentul colonizării saşilor (secolul
al XII-lea), populaţia locală românească era organizată, ca şi întreaga Transilvaniei,în

4
forme politice proprii. Coloniştii saşi au numit aşezarea la început Villa Hermanni( de
la numele Hermann von Salza, Mare Maestru al Ordinului Teutonilor intre anii 1209-
1239), apoi Hermannsdorf şi Hermannstadt în 1366 iar în final, după 1918, populaţia
românească i-a dat un nume care+l aminteste foarte bine pe cel original: Sibiu.
Sibiul are ca limite judeţul Mureş la nord, judeţele Argeş şi Vâlcea la
sud, judeţul Braşov la est şi judeţul Alba în nord-vest.
Este poziţionat în depresiunea Cibinului, în apropierea munţilor
Făgăraşului (circa 20 km), Cibinului (12 km) şi Lotrului (circa 15 km), care
mărginesc depresiunea în partea de sud-vest. În nord şi est, teritoriului municipiului
Sibiu este delimitat de Podişul Târnavelor, care coboară până deasupra Văii Cibinului,
prin Dealul Guşteriţei.
În ceea ce priveşte suprafaţa judeţului, aceasta este de 5422 km,
reprezentând 2,3% din suprafaţa totală, (238.391 km), a României.
Relieful coboară de la sud, din zona muntoasă, care ocupă 30% din
suprafaţa judeţului, reprezentat de Munţii Făgăraşului unde se întâlnesc înălţimi ce
depăşesc 2500 m (Vf. Negoiu-2535m, Vf. Vânătoarea lui Buteanu- 2508 m) ca şi de
Munţii Cibinului şi Lotrului cu suprafeţe plane, uşor vălurite chiar şi la altitudini de
peste 2200 m ( masivele Cindrelului şi Ştefleşti), spre nord, unde se intinde cca. 50%
din suprafaţa judeţului zona de podiş (Podişul Hârtibaciului, Secaşelor şi Târnavelor)
cu relief deluros cuprins între 500 şi 700 m. Între zona montană şi de podiş trecerea se
face printr-o zona depresionară de contact( depresiunea Făgăraşului sau Ţara Oltului,
Sibiului, Săliştei şi Apoldului sau Secaşului) care ocupă 20% din suprafaţa judeţului.

1.3.Căi de acces
Judeţul Sibiu are beneficii de pe urma faptului ca teritoriul său este
străbătut de drumurile europene E68 şi E81, care reprezintă punţi de legătură cu
Occidentul. Acest lucru este facilitat si de faptul ca este nod de cale ferată şi dispune
de un aeroport internaţional amplasat la 3 km distanţă de municipiul Sibiu, care are
legătură directă cu municipiul Bucureşti şi prin curse internaţionale, cu
Germania(Mϋnchen) şi Italia (Brescia, Treviso, Bologna, Bergamo, Florenţa şi
Verona).
Reţeaua căilor de comunicaţie este bine reprezentată. Aceasta
însumează 314 km cale ferată ceea ce reprezintă o acoperire de 57,8 km/1000 km
(media pe ţară 47,7 km) iar drumurile publice se desfăşoară pe o lungime de 1601
km, cu o densitate de 294,7 km/1000 km. Dintre acestea, 257 km sunt drumuri
naţionale, care asigură legătura cu Austria, Germania, Franţa, Italia, Belgia, Olanda,
Danemarca, Spania, Portugalia, Suedia, Ungaria, Iugoslavia, completate cu 944 km
drumuri judeţene şi 400 km drumuri comunale. Acestea reprezintă factori favorabili
dezvoltării turismului in judeţul Sibiu, prin faptul că permit accesul la obiectivele
turistice şi asigură legătura cu toate localităţile importante din ţară.
Trebuie menţionată în acest context şi şoseaua Transfăgărăşan , care
asigură legătura dintre Transilvania şi Muntenia, printr-un traseu ce străbate un tunnel
de 900 m în munţii Făgăraşului la altitudinea de peste 2000 m, precum şi bogata reţea
de drumuri forestiere amenajate şi pietruite care facilitează traficul turistic în zonele
montane. În Sibiu există următoarele căi de acces:

5
 feroviare- intre Braşov 149 km şi Deva 135 km
- intre Râmnicu Vâlcea 100 km şi Copşa Mică 45 km
- la 58 km de Agnita;

Costurile mai scăzute, mobilitatea şi flexibilitatea transportului rutier în


comparaţie cu cel feroviar a condus la dezvoltarea transportului rutier, societăţile
sibiene asigurând transportul de mărfuri şi de persoane în toată ţara, cât şi în
întreaga Europă.
 rutiere: în Sibiu se intersectează câteva dintre principalele artere rutiere din
România.
o cu autoturism propriu:
-D.N.1-E15/A/Bucureşti-Braşov-Sibiu-Cluj-Oradea;
-D.N.7/Bucureşti-Piteşti-Sibiu-Deva-AradŞ
-D.N.14/Sibiu-Mediaş;
o cu autocar: în Sibiu sunt numeraose firme de transport de persoane

 aeriene: legătura aeriană a municipiului este asigurată prin Aeroportul


Internaţional Sibiu, amplasat pe drumul naţional D.N.1, la o distanţă de 3 km
de municipiu. Prin aeroportul Sibiu se asigură legături directe cu aeroporturile
interne din Bucureşti, Târgu Mureş şi Timişoara, precum şi internaţionale cu
Germania( legătură zilnică spre Mϋnchen şi de trei pe săptămâna spre
Stuttgart) şi Italia prin curse regulate. În anul 2004 a început construirea
terminalului cargo. Creşterea traficului de călători a determinat iniţierea unui
proiect de modernizare a aeroportului.
Din câte se observă Sibiul are numeroase căi şi mijloace de transport, fapt ce
duce la o accesibilitate majoră şi prefernţială în ceea ce priveşte drumul către
Sibiu.

Infrastructura judeţului Sibiu este dezvoltată, fapt justificat de numeroasele căi de acces
din şi înspre judeţ.

1.4. Nivelul de dezvoltare economico-socială


Din punct de vedere demografic, Municipiul Sibiu avea (în anul 2002) o
populaţie totală de 422.224 persoane, organizată in 140765 gospodării şi 94 clădiri
instituţionale, numărul mediu de personae care alcătuiesc o gospodărie fiind de 2,95, iar
densitatea pe km este 77,7 persoane.
În Sibiu se înregistrează o concentrare de naţionalităţi conlocuitoare, care
asigură interferenţe culturale şi religioase cu o mare varietate de tradiţii şi obiceiuri.
De remarcat deasemenea conlucuirea alături de români ( 87,7 % ) a populaţiei
de naţionalitate germană(3,56 %, maghiară 4,25 %) şi rromă(4,14 %). Dintre confesiuni,
preponderentă este cea ortodoxă(87,42 %) urmată de cea reformată(2,72%), romano-
catolică (2,13%).

6
1. Prezentarea potentialului turistic al judetului.

Fiind printer putinele locuri din tara in care contrastele dintre vechi si nou sunt
atat de surprinzatoare, municipiul Sibiu se inscrie in circuitul marilor valori turistice ale
Romaniei.
Judetul Sibiu se remarca si prin numeroase alte itinerarii turistice, pline de
inedit: munti falnici, vai si rauri cu frumuseti de legenda, impresionante cetati si
grandioase edificii, zone renumite pentru frumusetea portului popular specific (romanesc
si sasec), a arhitecturii populare, si a obiceiurilor stramosesti.

2.1 Resurse turistice naturale

Cadrul natural este bogat, variat si complex, cu o structura peisagistica


armoniasa. Complexitatea potentialului turistic, ca si gradul sau de atractivitate, in
general sunt in stransa coleratie cu treapta de relief si cresc semnificativ, de la deal catre
munte.
Principalele unitati de relief se impun ca o componenta de baza in structura
geografica si peisagistica a Sibiului, astfel:
- Muntii Cindrel – este un Masiv muntos situat in partea central nordica a
Carpatilor Meridionali. Altitudinea maxima: 2244m (Vf Cindrel). Este alcatuit din roci
metamorfice. Prezinta culmi inalte masive, cu inclinare slaba, in cadrul carora se pastraza
bine, urmele celor 3 suprafete de eroziune, specifice Carpatilor ( Borascu, Rau Sescu,
Gornovita ). Relief glaciar ( circuri, vai ), in zona de obarsie a vailor Cibin, Dobra, Bistra,
Sebes. Pe ansamblu, climatul muntilor Cindrel favorizeaza turismul in toate anotimpurile.
Cele mai propice sunt lunile de vara si toamna ( pana la mijlocul lui octombrie ), iar in
anotimpul alb de preferat pentru iubitorii de schi sunt lunile ianuarie si februarie.
- Muntii Fagaras – masiv muntos situate in partea central estica a carpatilor
Meridionali. Este constitute in intregime din sisturi cristaline. Altitudinea maxima este de
2544m ( Vf Moldeveanu cel mai inalt din tara ). Muntii Fagarasi sunt cei mai masivi si
mai inalti din Carpatii romanesti ( au sase varfuri de peste 2500m ). Prezinta un caracter
tipic alpin cu numeroase urme ale glaciatiei cuaternare ( circuri, vai si lacuri glaciare,
custuri, morene ). Climatul este alpin, cu precipitatii abundente ( peste 1400mm annual ).
Important nod hidrografic al Carpatilor Meridionali ( de aici izvorasc raurile Arges,
Valsan, Raul Targului, Raul Doamnei, Sebes, Ucea, Vistea, Breaza ). Constitue una dintre
cele mai importante zone turistice ale tarii ( numeroase trasee marcate, cabane, refugii ),
traversat de soseaua de mare altitudine ( 2034m ) “Transfagarasan”, ce leaga Muntenia de
Transilvania. Varfuri principale: Negoiu (2535m), Vistea Mare (2527m), Lespezi
(2522m).
- Muntii Lotrului – masiv muntos situate in partea centrala a Carpatilor
Meridionali. Altutudinea maxima 2242m ( Vf Steflesti ). Este puternic fragmentat de
Lotru si afluentii sai. Pastreaza urme alea glaciatiei cuaternare ( vai si circuri glaciare ) si

7
prezinta frecvente chei sapate de rauri in granite. Muntii Lotrului sunt acoperiti cu paduri
de molid, in amestec cu fag, si cu intinste pasuni alpine, pe crestele aflate la peste 1800m
altitudine. In zona de izvor a raului Latorita, se afla rezervatia forestiera Latorita,
alcatuita din arbori seculari de larice si zambru;
- Defileul Oltului – ( doar 12 km din jumatate nordica pe teritoriul judetului
Sibiu ) renumit pentru pitorescul sau, desparte muntii Cindrel si Lotru de Fagaras, este o
zona de mare valoare turistica prin privelistile naturale pe care le ofera. “ Drumul Oltului
prin lume e un cantec neintrerupt, un lung poem sinfonic “ spunea Geo Bogza, melodie
care atinge intensitatea maxima, intre Turnu Rosu si Cozia, unde varfurile muntilor
domina cu peste 1700m, aceasta vale transversala a Carpatilor romanesti. Numeroase
cascade ( dintre care Balea este cea mai frumoasa ) se formeaza datorita, pantei foarte
inclinate, a muntilor fagaras, apele coborand in salturi peste versantii lor abrupti si
denivelarile accentuate.
Urmarind limitele judetului rezulta o imagine destul de variata a teritoriului
sau care inglobeaza inaltimi muntoase, dealuri si depresiuni largi, cu sesuri intinse si
netede, Diferenta de nivel intre cota maxima 2535m Vf Negoiu si cea minima 280m –
Lunca Tarnavei Mari, in aval de Copsa mica, este de 1225m.
Elementele hidrografice, cursurile de apa sunt repartizate uniform pe
intregul teritoriu al judetului Sibiu, fiind reprezentate de rauri, lacuri naturale (glaciare si
sarate) si lacuri artificiale( lacul de acumulare de la Sadu fiind unul dintre acestea).
Raurile cu cele mai intinse cursuri sunt Olt-53 km, Cibin- 80 km, Hartibaciu-88 km,
Sadu-45 km si Tarnava Mare- 75 km.
In continuare vom prezenta elementele hidrografice representative ale
judetului:
 Cibin-Rau, affluent al Oltului la Turnu Rosu. Are o lungime de 80 km si o
suprafata a bazinului de 2237 km. Izvoreste din nordul Muntilor Cindrel, prin
doua parauri (Raul Mare si Raul Mic) care isi au obarsia in lacurile glaciare
Iezerul Mare si Iezerul Mic, apoi isi urmeaza cursul,in zona Montana,formand
chei spectaculoase, dupa care patrund in Depresiunea Sibiu. Afluenti principali:
Hartibaciu, Sadu
 Olt- Rau in partea centrala si de sud a Romaniei, cu directie predominanta de
curgere N-S, affluent al Dunarii pe teritoriul comunei Izlaz( judetul Teleorman).
De la izvor si pana la varsare, de-a lungul celor 615 km (al patrulea rau al tarii, ca
lungime, dupa Dunare, Mures si Prut), Oltul strabate 7 judete (Harghita, Covasna,
Brasov, Sibiu, Valcea, Olt, Teleorman), mai multe depresiuni (Ciuc, Brasov,
Fagaras, Lovistea), defile ( Tusnad, Racos, Turnu Rosu-Cozia-Calimanesti) si
trecatori (Tusnad, Turnu Rosu, Cozia) si colecteaza circa 80 afluenti, care ii
asigura o suprafata a bazinului de 24.050 km. In arealul Depresiunii Fagaras raul
Olt are maluri joase, o lunca larga, bine dezvoltata, si versanti asimetrici. Oltul
dreneaza partea de SE a judetului Sibiu, pe o lungime de 56 km, pe teritoriul
caruia isi arcuieste cursul catre sud. Debitul mediu multianual al raului Olt in
cursul inferior, care variaza intre 160-190 mc/s a permis ca in zona Stoenesti-
Scarisoara-Visina-Tia Mare sa se amenajeze mari sisteme de irigatii;
 Tarnava- Rau, afluent al Muresului pe teritoriul comunei Mihalt(judetul Alba).
Are o lungime de 249 km si o suprafata a bazinului de 6157 km. Raul Tarnava se
formeaza din confluenta, la Blaj, a raului Tarnava Mare cu raul Tarnava Mica,

8
doua sisteme hidrografice mari, paralele, cu caracteristice hidrologice de podis,
separand Podisul Tarnavelor de Podisul Hartibaciului. Debitul mediu multianual
variaza intre 8-25 mc/s. Afluentii principali: Sicasau, Feernic, Saes, Malancrav,
Bertan, Visa, Secas. Tarnava Mare trece prin orasele Odorheiu Secuiesc,
Sighisoara, Dumbraveni, Medias, Copsa Mica, Blaj. Tarnava Mica izvoraste din
partea central vestica a muntilor Gurghiu, de sub varful Piatra Ascutita, de la 1190
m altitudine si dreneaza partea centrala a Podisului Tarnavelor, avand un curs
aproximativ paralel cu cel al Tarnavei Mari. Debitul mediu multianual variaza
intre 4-10 mc/s. Afluentii principali: Sovata, Cusmed, Vetca, Nades, Domald,
Santioana. Tarnava Mica trece prin orasele Sovata si Tarnaveni.
Se observa ca teritoriul judetului Sibiu, este strabatut de importante
rauri nationale. Fata de alte judete din tara Sibiul sta foarte bine la capitolul
hidrografie, astfel raurile judetului strabat in lung si lat numeraosele localitati,
sate si zone ale Sibiului.

Clima, datorita pozitiei geografice a tarii, cat si formei lantului carpatic,


in aceasta regiune se resimte actiunea cicloanelor din nordul Oceanului Atlantic si
influenta invaziilor de aer polar dinspre N, NV si NE.
Teritoriul judetului Sibiu apartine in proportie de cca 75% sectorului cu
clima continental moderata( tinutul cu clima de dealuri) si in proportie de cca 25%
sectorului cu clima de munte.
Mediile anuale ale temperaturii aerului oscileaza in jurulvalorii de 9
grade C, in partea joasa a judetului, coboara sub 5 grade C, pepantele muntilor mijlocii, si
sub 0 grade C pe culmile muntilor inalti.
Regimul precipitatiilor variaza in functie de unitatiile de relief prezente.
De aceea, cantitatiile medii anuale oscileaza intre 650 mm in zonele depresionare si peste
1300 mm pe culmile montane. Luna cea mai ploioasa este iunie, iar cea cu cele mai
reduse cantitati de precipitatii este februarie( in zona joasa), niembrie (in munti mijlocii)
si decembrie (munti Inalti). Cantitatile medii anuale ale precipitatiilor atmosferice
totalizeaza 652,9 mm.
Vanturile sunt predominante din NV si SE si au viteza medie anuala care
oscileaza intre 1,8 si 4,5 m/s la Sibiu si 1,5 si 6,5 m/s la Paltinis. Principalele vanturi bat
din SV, V (Austru in sezonul cald) NV si E (Muresanul primavera si vara), iar la sfarsitul
iernii in depresiunea Fagaras si depresiunea Sibiului bate dinspre SV un vant cald,
neregulat (Fϋhn) care determina topirea zapezii
In sectorul montat veri racoraose, cu precipitatii bogate si ierni
friguroase, cu ninsori bogate si strat de zapada stabil pe o perioada mai indelungata. In
dealuri ( Podisul deluros) veri calde, cu precipitatii frecvente, ierni reci.
Luna cea mai calda este iulie(19,5 grade C la Sibiu si 7-8 grade C pe
muntii Inalti) iar cea mai rece este ianuarie (-4,9 grade C la Paltinis, -10 grade C pe
culmile muntilor Inalti).
Stratul de zapada dureaza, in medie, 120 zile la Paltinis si peste 200
zile pe culmile cele mai inalte.
Vegetatia si flora. De la inceput trebuie subliniat faptul ca teritoriu in
discutie a apartinut, in trecut, in mod evident, padurilor . Daca astazi nu se mai poate
afirma acest lucru, aceasta se datoreaza interventiei umane, care a modificat peisajul, de-a

9
lungul timpului, in mod radical. Astazi, suprafete intinse din cuprinsul judetului sunt total
lipsite de paduri- Tara Oltului, Depresiunea Sibiului, dealurile joase aflate de o parte si de
alta a culoarului Visei, desi invelisul solului si unele ramasite de padure confirma cele
afirmate mai sus.
Cu toate ca in general vegetatia se incadreaza in ansamblul celei central
europene, exista totusi unele elemente specifice numai acestei provincii, motiv pentru
care o parte a florei este protejata prin lege. Sunt intalnite 4 mari etaje vegetale, fapt
datorat dispunerii reliefului in trepte, etajate de la 2500 m pana la sub 400 m, de la
pajistele alpine, pana la palierul stejarisului.
Pe culmile Muntilor Fagaras, Lotru si Cindrel, in zonele cele mai
inalte, la peste 1900m altitudine, se dezvolta pajistele naturale in compozitia carora intra
gramineele cu frunze mari, bune de pascut, cu frunze tari si tepoase (parusca,taposica)
cyperaceele(coarna, rogozul scurt) si dicotiledonatele (ochiul gainii, clopotelul) plantele
des intalnite in etajul alpin sunt: degetarutul pitic si paiusul; dintre plantele rare se
remarca floarea de colt, iar in partea inferioara a etajului alpin apar tufele mici de bujor
de munte, caocaze de munte, merisor, care pot sa coboare pana in poienile din partea
superioara a etajului padurii de molid.
De la 1700m in jos incep sa se dezvolte etajele forestiere, incepand
cu cel al padurii de molid si terminand, in depresiuni, cu cel al stejarului.

Fauna. Relieful si vegetatia caracteristica judetului Sibiu favorizeaza prezenta


unei faune specifice unei zone de munte si podis. Padurile adapostesc specii de pasari ca:
mierla, vulturul plesuv, acvila de munte, corbul si cocosul de munte, iar dintre
mamiferele care populeaza padurile predomina lupul, vulpea, mistretul, ursul, caprioara,
capra neagra, rasul si mai rar veverita. Fauna acvatica este reprezentata de specii ca:
pastravul, mreana, clean si crap in raurile de deal.
In cadrul faunei se regaseste aproape jumatate din fauna de mamifere a tarii si
54% din avifauna. Ca specii de mamifere, cele mai importante sunt: capra neagra, ursul
brun, cerbul carpatin, capriorul, marmota, lupul, vulpea, liliacul mare, liliacul pitic.

Rezervatiile naturale. Pe fondul ocrotirii faunei si florei-determinate de


necesitatea conservarii procesului natural de evolutie, au fost create rezervatii principale
si secundare. Pot fi observate in mare, urmatoarele unitati distincte:

 Calcarele cu HIPPURITTES (fenomen geologic) rezervatie geologica si


monument al naturii. Aici se afla un bloc masiv de calcar, din cretacicul superior,
in care au fost identificate fragmente de coral, unele foraminifere, amoniti,
belemniti are o suprafata de un hectar.
 Calcarele numulitice (fenomen geologic) de la Turnu Rosu-Porcesti. Rezervatie
naturala se intinde pe 60 ha. Calcarele numulitice sunt de varsta eocena, alaturi de
ele gasindu-se o bogata fauna fosila.
 Lacul Balea rezervatie naturala complexa(peisagistica, botanica, hidrologica).
Lac glaciar in muntii Fagaras situate la 2034 m altitudine. Suprafata: 0,46 km
patrati, adancimea maxima 11 m. In jurul lacului se extinde rezervatie naturala
complexa cu o suprafata de 120,4 ha, cu vegetatie variata constituita din tufarisuri

10
de smirdar si merisor si numeroase alte plante, printre care: garofita cu flori rosi,
floarea de colt etc.
 Lacul fara fund rezervatie naturala hidrologica. Lacul are o suprafata de 2000 m
patrati si o adancime de 34,5 m. Manifesta pregnant fenomenul de heliotermie:
vara temperatura apei la suprafata este 24,5 grade C, la 2,5 m adancime ajunge la
31,4 grade C, iar sub 3 m adancime temperature scade treptat la 12 grade C
devenind constanta spre fundul lacului. Continutul in sare creste de la 3,5% la
suprafata, la 25% la o adancime de peste 12 m.
 Vulcanii noroiosi de la Hasag rezervatie naturala, fenomen geologic. Vulcanii
noroiosi sunt situati pe depozite sarmatiene. Ei sunt legati de zona de massive de
sare. Se disting trei conuri, din care 2 conuri sunt mai mici iar cel mare are un
diametru de 50 m si o inaltime de 6-8 m

2.2. Resurse turistice antropice

De-a lungul existentei sale, locuitorii Sibiului au creat un extrem de variat si


bogat patrimoniu cultural, folosit in intregime in scopuri turistice. Sibiul dispune de
monumente care, prin specificul lor pot fi ( si sunt) considerate unicate mondiale: cetatile
taranesti si bisericile fortificate, satele satesti. Sibiul se poate mandri si cu Parcul Astra
care este cel mai mare parc etnografic din Romania.
In conformitate cu legea 5/2000 privind aprobarea Planului de amenajare a
teritoriului national- Sectiunea a III-a – zone protejate 1, resursele antropice sunt
clasificate in doua categorii, astfel:
1.Monumente si asambluri de arhitectura din care:
a) Cetati. Cele mai representative si cunoscute la nivel national si international sunt
urmatoarele:

 Localitatea Slimnic, localitatea componenta a comunei Slimnic, comuna


alcatuita din cinci sate. Este situate in Podisul Hatibaciului, pe raul Slimnic.
Populatia comunei era in martie 2002 de 3.670 locuitori. Satul Slimnic a fost
atestat documentar in anul 1282. In arealul localitatii au fost descoperite vestigii
neolitice, dacice si daco-romane:
 Localitatea Talmaciu, oras situate in partea de SE a Depresiunii Sibiu, la 350 m.
alt., la poalele de NE ale Muntilor Lotrului, in zona de confluenta a raului Sadu cu
Cibin. Populatia orasului era in martie 2002 de 8.837 locuitori. In punctual Rude
au fost indentificate(in perioada 1957-1958), urmele unui castru roman de
dimensiuni mici cunoscut sub numele de Caput Stenarum datand din sec II d. Hr.
Aceasta veche asezare , situate pe anticul drum ce ducea spre Apulum si la capatul
de N a liniei romane de fortificatii, cunoscuta sub numele de Limes Alutanus, a
fost colonizata, la mijlocul sec.XII, cu populatie germana (sasi).

b) Biserici fortificate-cetati:
 Biserica Evanghelica (din ATEL). Monument istoric si de arhitectura religioasa.
A fost construita in stil gotic in sec. XIV, cu modificari la sfarsitul sec. XV.

11
Turnul- clopotnita are trei nivele, este fortificat si are galerii de aparare si acoperis
piramidal. Zidul de incinta este de forma ovala, dublat in trei parti cu turnuri.
Biserica pastreaza o usa cu incrustatii(1499), strane din piatra realizate in stil
gotic de pietrarul Andreas si strane din lemn executate in 1516 de Johannes
Reychmuth, clopot din sec. XV, altar cu motive baroce si rococo,realizat in 1972. In
jurul bisericii a fost construita o cetate taraneasca cu mai multe turnuri, din care se
pastreaza cateva fragmente;
 Biserica Evanghelica (din BAZNA), monument istoric si de arhitectura
religioasa. Biserica fortificata de mari dimensiuni, construita in anul 1402 in stil
romantic, cu transformari din 1504-1506 ce i-au dat infatisarea de biserica-sala,
apartinand goticului tarziu. Altarul poliptic dateaza din 1430-1440, decorat cu
reliefuri de influenta slovaca, se afla azi expus la Muzeul Brukenthal din Sibiu;
 Cetatea taraneasca cu Biserica Evanghelica (din BOIAN), este construita in
stilul gotic, este de tip sala, cu corul prelungit. Dateaza din sec. al XV-lea, cu
suprainaltare si fortificare ulterioara. Pe peretele turnului cetatii remarcam stema
Moldovei, indiciu al apartenentei satului la domeniul Cetatii de Balta, stapanit
odinioara de Stefan cel Mare si Petru Rares;
 Biserica cetate ( din CISNADIE), monument istoric si de arhitectura religioasa.
Construita in sec.XIII, initial a fost basilica romantica, fiind transformata in stil
gotic la sfarsitul secolului al XV-lea. Este inconjurata de o centura de ziduri si
strajuita de turnuri de aparare. Pastreaza fragmente de picturi murale de la
sfarsitul secolului al-XV-lea;
 Cetatea sateasca cu Biserica Evanghelica (Curciu), monument istoric si de
arhitectura religioasa. Cetate cu bisericaevanghelica de incinta ce dateaza din
secolele XV-XVI;
 Cetatea sateasca cu biserica (din Dealu Frumos), monument istoric si de
arhitectura religioasa. Biserica a fost realizata in secolul XIII (azi biserica
evanghelica ), initial fiind basilica romanica;
 Biserica-cetate (din OCNA SIBIULUI), monument istoric si de arhitectura
religioasa. A fost construita in stil romanic, in perioada 1240-1280, cu nava
centrala avand bolti gotice pe nervure in retea din secolul XVI. Picturile murale
interioare au fost executate in anul 1522 in stilul Renasterii, de pictorul Vicentius
Cibiniensis. Biserica a fost fortificata in secolul XV si are un turn de 40 m
inaltime;
 Cetatea Sibiului, a fost timp de sute de ani una dintre cele mai mari din
Europa. Cetatea era incercuita pe toate laturile de fortificatii formate din ziduri si
turnuri de aparare. Unele dintre acestea sunt atat de bine pastrate incat oricine isi
poate forma o imagine despre cum arata cetatea cu 5-600 ani in urma.

c) Cule:

 Turnul Sfatului, simbol orasului Sibiu, apare prima data mentionat in 1370 ca
fiind alipit cladirii unde se aduna sfatul orasului de unde a primit si numele pe
cere il poarta si astazi. Turnul a facut parte initial ca turn de fortificatie din a doua
incinta de fortificatii. In forma initiala el nu depasea nivelul a patru etaje. In 1586
se prabuseste in urma unui cutremur omorand pe pictorul Johan David care lucra

12
la decorarea boltii sale. In present, Turnul Sfatului ofera doar o panorama asupra
orasului istoric de la nivelul sapte si posibilitatea de admira mecanismul ceasului
aflat un nivel mai jos;
 Casa Johann Waida (din orasul Sibiu), monument istoric si de arhitectura
laica. Constructie ce dateaza din secolul XV, cu refaceri importante in secolele
XVIII-XIX. Prezinta elemente gotice ale Renasterii si clasiciste. A avut mai multi
proprietariprintre care si Universitatea Saseasca;
 Palatul Bruckenthal, monument istoric si de arhitectura laica. A fost construita
in anul 1762, in stil baroc, ca resedinta de vara a baronului Samuel Brukenthal.
Este realizat dupa modelul Palatului Schonbrunn din Viena. Are un frumos parc.
Din anul 1908 a devenit sanatoriu;

d) Ansambluri urbane:

 Municipiul Sibiu, ansamblu urban fortificat. Orasul vechi Sibiu, important


ansamblu de arhitectura medievala in contextual central est-european, este de fapt
cea mai de seama rezervatie de arhitectura nationala, atat in ceea ce priveste
intinderea, volumul construit, cat mai ales, in privinta bogatiei si compexitatilor
zonelor urbanistice si a elementelor arhitecturale;
 Muzeul National Brukenthal, (anexa 2), primul muzeu din Romania, s-a
deschis official in anul 1817 la doar sapte ani de la deschiderea Galeriei Nationale
din Londra, cuprizand initial 1090 picturi din colectia particulara a baronului
Samuel Brukenthal;
Palatul gazduieste Galeria de Arta si Biblioteca Brukenthal. Galeria de
Arta are urmatoarele expozitii permanente: Galeria de arta, Cabinetul de Stampe,
Colectia de Arta decorativa si Pinacoteca Brukenthal.
 Piata Huet se desfasoara in jurul Catedralei Vanghelice care domina locul.
Pe acest loc a existat prima incinta de fortificatii a orasului sip e locul actualei
catedrale exista o mica basilica romanica cu cimitir in jurul ei, trei capele (Sf.
Ladislau, Sf. Jacob si Sf. Stefan) si scoala, fiind un loc de refugiu pentru locuitori
in caz de asediu.

e) Biserici din lemn:


 Biserica Adormirea Maicii Domnului (din POIANA SIBIULUI),
monument istoric si de arhitectura religioasa. A fost construita in anul 1730 din
barne de brad. Pictura interioara a fost realizata in 1771 de Simion Zugravul.
Iconostasul a fost realizat in 1801 de Vasile Munteanu din Saliste.
f) Muzee etnografice:
 Muzeul de Etnografie si Arta Populara Saseasca Emil Sigerus, parte
componenta a Complexului National Muzeal Astra, a fost infiintat in anul 1997 si
vine sa umple un mare gol resimtit de muzeologia romaneasca. Pana in acest
moment existau doar consemnari partiale, in unele muzee etnografice si istorice
din Transilvania, despre locul si rolul ocupat de sasii transilvaneni in cultura
romaneasca si universala.
Patrimoniu sau numara peste 7000 de piese, reunite in cele trei colectii de
gen: mobilier pictat, port-textile-broderii si ceramica, individualizandu-se colectia de

13
cahle si cea de ceramica propriu-zisa. Colectia de cahle, considerate a fi cea mai
completa si valoroasa colectie de gen din intreaga tara, a fost valorificata in premiera
in cadrul expozitiei permanente ,,Cahle transilvanene din secolele XV-XIX”.
 Muzeul Astra. In anul 1990 sectia de arta populara si etnografie s-a desprins din
cadrul Muzeului National Brukenthal, formand un muzeu de sine statator.
Anterior acestei date, sectia se compunea din sectorul Pavilionar, adapostit din
anul 1956 de primul etaj al Palatului Brukenthal si de cel in aer liber, Muzeul
Tehnicii Populare, al carui organizare a inceput in anul 1963. Cititorul ambelor
sectoare este fostul director al Muzeului Brukenthal, intre anii 1969-1983, Cornel
Irimie. Colectiile actualului muzeu sunt formate, atat din vechile piese ale
colectiei Brukenthal, bunurile cu character etnografic provenite de la muzeul
fostei Societati Carpatine Transilvane si ale Societatii Transilvane de Stiinte ale
Naturii, iar din 1950 au fost preluate si colectiile Muzeului Astra, desfiintat in acel
an. In ultimele decenii, datoria activitatii sustinute de cercetare si colectionare
desfasurata de colectivul de specialisti ai muzeului, colectiile s-au imbogatit
considerabil.
La ora actuala, Muzeul Astra, devenit unul din cele mai importante
institutii de profil din Romania, un adevarat centru al culturii romanesti (asa cum
sublinia un vizitator prestigious al muzeului), se compune din doua sectoare
importante: Muzeul Civilizatiei Populare Traditionale Astra (Dumbrava Sibiului)
si Muzeul de Etnografie Universala Franz Binder. Acestor doua sectiuni , acum li
se mai adauga Laboratorul de restaurante-conservare, Centrul de informare si
documentare Cornel Irimie si Studioul ASTRA Film.

 Muzeul de Etnografie Universala ,, Franz Binder”, este un department al


C.N.M ASTRA SIBIU. Inaugurat in 1993, Muzeul ,,Franz Binder” este primul si
unicul muzeu de etnografie extra-europeana din Romania.
Muzeul este organizat intr-o cladire monument istoric, construita in stil
neogotic intre 1865-1867, initial ca sediu al Asociatiei Micilor Meseriasi, avand
de-a lungul timpului diverse functiuni. Dupa restaurarea din 1989 a devenit sediul
Muzeului ,,Franz Binder”. Prin valoarea exceptionala a patrimoniului etnografic
detinut, Muzeul ,, Franz Binder” este, in Romania, un pioneer in domeniul
cercetarii etnologice si a valorificarii patrimoniului de provenienta extra-
europeana

 Parcul Astra este situate in inima orasului, delimitat de strazile Mitropoliei,


George Baritiu, Ioan Lupas si Piata Unirii. Ideea transformarii terenuleui dintre
Bastionul Soldisch si actualul hotel Bulevard in parc dateaza din 1869 si se
materializeaza in 1879, odata cu intemeierea Societatii pentru infrumusetarea
orasului. Este prima societate de acest gen din Transilvania, iar Parcul Astra prima
realizare de seama a acesteia;
g) Biserici rupestre:

 Biserica Evanghelica Sfanta Maria ( din SIBIU), monument istoric si de


arhitectura religioasa. Biserica de mari dimensiuni, construita in mai multe etape
in sec. XIII-XV, este monument reprezentativ al stilului gotic transilvanean.

14
Pastreaza picturi murale murale interioare din anii 1445 si 1665 datorate lui
Johannes de Rosenow Georg Hermann. Detine o veche orga si peste 60 de pietre
funerare sculptate artistic, printer care si cea a domnitorului Mihnea Voda cel Rau.
 Biserica Evanghelica Sfanta Margareta ( din Medias), monument istoric si de
arhitectura religioasa. Este o constructie ampla din secolul XIV, refacuta in anii
1447-1482, cu unele modificari din secolele XVII si XIX. Biserica pastreaza
picture murale interioare de factura gotica, executate in anul 1500. Altarul este
realizat in stilul Renasterii transilvanene. Edificiul din secolul XV avea o incinta
cu sase turnuri din care au ramas doar patru. Dintre acestea cel mai important ete
Turnul Trompetilor, aflat pe latura nordica a bisericii. Turnul dateaza din anul
1465, are 74 m inaltime si este clasificat ca fiind al zecelea turn din lume ca grad
de inclinare. A fost reparat in 1672 si 1927. In acest turn a fost retinut Vlad Tepes
in anul 1476, in urma unui conflict cu Matei Corvin;
 Biserica Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil (din OCNA SIBIULUI),
monument istoric si de arhitectura religioasa. Biserica ortodoxa a fost construita
in perioada 1697-1701 prin grija domnitorului Constantin Brancoveanu, pe locul
bisericii de lemn ctitorita de Mihai Viteazul in 1599 dupa lupta de la Selimbar.
Biserica pastreaza picture murale interioare din 1723 ( se remarca tabloul votive
in care sunt infatisate figurile domnitorilor Mihai Viteazul si Constantin
Brancoveanu. A fost refacuta in anul 1895.
 Biserica ortodoxa Sfantul Nicolae (din Turnu Rosu), monument istoric si de
arhitectura religioasa. Biserica este ctitorie din anul 1653 a domnitorului Matei
Basarab. Remarcabile sunt decorurile exterioare, picture. Au fost facute unele
modificari in secolele XVIII-XIX;
 Ansamblul fostei manastiri cisterciene, monument istoric si de arhitectura
religioasa. Este un complex manastiresc, intemeiat de calugarii cisterieni in anul
1202, cu o biserica in stil gotic, folosita si azi, fiind cea mai veche din Romania.
Manastirea a fost devastata si incendiata de tatari (intre anii 1241-1242), fiind
reconstruita din piatra intre 1242-1250. Avariata de turci in 1421 si 1422,
manastirea a fost desfiintata in anul 1474 din ordinal lui Matei Corvin si trecuta
sub stapanire bisercii romano-catolice din Sibiu. In prezent, corul si absida
servesc ca biserica de parohie ( biserica evanghelica).

2.3 Principalele trasee turistice in zona


Datorita reliefului montan foarte dezvoltat, a resurselor numeroase, a bogatiei
cultural artistice, in Sibiu exista o serie de trasee montane, culturale, etnofolclorice.
Prin aceste trasee se pot cunoaste majoritatea elementelor turistice importante ale
judetului, iar turistii achizitioneaza un bagaj de cunostinte foarte complex.

 Trasee montane

Turismul montan s-a bucurat de mare interes de pe mijlocul secolului


XIX. Pe atunci s-a creat in anul 1881 Societatea Carpatina (S.K.V) care a ridicat
numeroase cabane montane si a dezvoltat interesul pentru drumetiile montane. In

15
present exista 26 de trasee turistice in Muntii Fagaras, 17 in Muntii Cindrel si 7 in
Muntii Lotrului. Datorita traseelor montane deosebit de periculoase, in Sibiu
functioneaza cel mai cautati dintre lanturile muntoase din jurul Sibiului, prin
silueta lor spectaculoasa si prin traseele dificile pe care le ofera turistilor.

 Trasee etnofolclorice
Valea Sebesului este o zona de interes turistic si exista o minunata
combinatie de nou si vechi, aceasta fiind reprezentata printr-un amestec de
influente din zonele etnoflocorice, cum ar fi Marginimea Sibiului, Tara Hategului
si Tara Gorjului.
1. Imbinarea zonelor etnofolclorice ,,Valea Sebesului” si ,, Marginimea
Sibiului”
Sebes-Sasciori-Sugag-Jina-Poiana Sibiului-Tilisca-Saliste-Orlat-Cristian-Apoldu de
Jos-Miercurea Sibiului-Garbova-Calnic-Sebes.
In alegerea acestui traseu s-a urmarit includerea unor asezari rurale deosebite,
cu aspect traditional, cu posibilitatea vizitarii unor muzee etnografice, a unor
gospodarii taranesti unde artizanii neintrecuti duc mai departe valorile artei populare
romanesti.
2. Transhumanta-semn distinctiv al spiritualitatii romanesti
Pastoritul transhumant, datorat ,,oierilor trecatori” ( din Jina, Marginimea
Sibiului si Sacele), este un vechi obicei de a cobori turmele la iernat si de a le urca din
nou primavera, asezandu-si stanele langa izvoare si nu foarte departe de localitati
pentru a putea comercializa in primul rand produsele lactate si pentru a obtine alte
alimente. In acelasi timp, transhumanta a jucat un rol de seama in dezvoltarea
procesului de consolidare a unitatii noastre etnoculturale, a determinat o serie de
schimbari de ordin antropogeografic.
3. Circuitul bisericilor de lemn din sud-estul Transilvaniei
In construirea bisericilor de lemn, in elementele lor fundamentale, de
tehnica, plan si décor- mesterii romani au ajuns la solutii proprii, originale, tinand de
la filonul stravechi al traditiilor constructive populare. Bisericile de lemn romanesti se
caracterizeaza printr-o puternica unitate arhitectonica. Circuitul turistic de mai jos
prezinta 6 monumente ecleziastice de lemn aflate pe teritoriul judetului Sibiu.

 Trasee culturale

In ultimele decenii ale secolului nostrum, turismul cultural si-a diversificat


formele de manifestare, incercand sa valorifice toate bunurile existente in patrimoniul
cultural din fiecare zona. Am selectat 3 circuite turistice, prin care sa exemplificam in
ce mod se poate valorifica patrimoniul cultural din Transilvania si ce forme de turism
se pot practica.

1. Picnic…,,literar” pe Valea Frumoasei

In portiunea din avalul Vaii Sebesului numita Oasa Mare a functionat mult timp
un stavilar din lemn, aici organizandu-se plutaritul pe Sebes. Putin mai sus, la Oasa
Mica, se afla casa in care isi petrecea vacantele Mihail Sadoveanu si unde a scris

16
multe dintre ,, Povestirile de pe Valea Frumoasei”, stramutata acum pe malul vestic al
lacului.
In acelasi loc se pot organiza picnicuri, intalniri cu personalitati artistice si sportive,
dezbateri pe teme culturale etc.

2. Personalitati culturale si istorice din Transilvania


Dintre personalitatile de seama ale Transilvaniei care au contribuit din plin la
evolutia istoriei si culturii romanesti se remarca: Mihai Viteazu, Matei Corvin, Horea,
Closca si Crisan, Avram Iancu, Vlad Tepes, G. Cosbuc, O. Goga, L. Rebreanu, L.
Blaga, Aurel Vlaicu etc. Tinutul ardelenesc a pastrat de-a lungul timpului marturii
graitoare privind viata si opera marilor oameni de cultura care poate fi resimtita prin
vizitarea caselor memoriale ale acestora sau muzeele construite in numele lor.

3. Analiza bazei tehnico-materiale si a ofertei de servicii

Traditia hoteliera din Sibiu este cea mai veche din Romania, primul hotel fiind
documentat din 1555 pe locul unde se gaseste in present Hotelul Imparatul
Romanilor, adevarat obiectiv turistic. Prima denumire a fost ,,La Sultanul Turcilor”
care s-a schimbat de-a lungul secolelor. Prezenta denumire dateaza din anul 1773, iar
actuala cladire a fost finalizata in 1895.
Hotelul a fost gazda unui numar impresionant de personalitati, precum Franz
Listz, Johann Strauss, Johannes Brahms, Imparatul Joseph al II-lea al Austriei, regele
Carol al XII-lea al Suediei, Mihai Eminescu, Doamna Danielle Miterand, a gazduit
trei presedinti germani, Roman Herzog, Karl Carstens, Johannes Rau si Printul
Charles.
 Unitati de cazare
Evolutia numarului de unitati de cazare turistica in perioada 1998-2002
Tabel nr.6
Anii 1998 1999 2000 2001 2002
Horteluri 13 13 13 14 15
Moteluri 3 4 4 4 5
Vile turistice 15 15 17 15 15
Cabane turistice 15 15 15 15 15
Pensiuni turistice 7 7 7 8 8
urbane
Pensiuni turistice 2 8 8 12 13
rurale
Pensiuni 30 35 35 35 36
agroturistice
Campinguri 2 2 2 2 2
Bungalouri 1 1 1 1 1
Tabere elevi si 8 8 8 8 8
prescolari
Unitati tip casute 2 1 1 1 1

17
Total 98 109 111 115 119

Din datele din table se observa ca numarul unitatilor de cazare,ramane relative


constant,mica exceptie este hotelul dar nici numarul acestora nu creste foarte mult.
In cei cinci ani,numarul motelurilor creste doua unitati,pensiunile turistice rurale cresc
cu 11 unitati,pensiunile agrituristice cu sase,in timp ce casutele turistice se reduce de la
doua la una.

Capacitatea si activitatea de cazare turistica


Tabel nr.7
Anii Capacitatea de Capaciatea de Sosiri(mii) Innoptari(mii) Indicii de
cazare cazare in utilizare a
existenta(locuri) functiune(mii capacitatii in
locuri-zile) functiune(%)
1999 5 611* 1 436,7 234,6 446,4 31,1
2000 5 269* 999,9 156,8 275,3 27,5
2001 5 183* 972,9 165,6 309,8 31,8
2002 4 583* 831,9 164,5 293,5 35,3
2003 4 449** 994,2 188,2 316,2 31,8
*Capaciatea de cazare existenta,la sfarsitul anului
**Capaciatea de cazare existenta,la 31 iulie

Se constata o evolutie descendenta a numarului de locuri de cazare ca si in cazul


numarului de sosiri si innoptari.

Distributia unitatilor de cazare turistica pe categorii de confort


Tabel nr.8
1997 1998 1999 2000 2001
Total 97 109 111 115 119
Hoteluri 13 13 13 14 15
4* 1 1 1 1 1
3* 4 4 4 4 5
2* 5 5 5 7 8
1* 2 2 2 1 1
Neclasificate 1 1 1 1 ------
Moteluri 3 4 4 4 5
3* ------ 1 1 1 2
2* 1 1 1 1 1
1* 1 1 1 2 2
Neclasificate 1 1 1 ----- -----
Vile turistice 15 15 17 15 15
3* ---- ----- ----- ------ 1
2* 1 1 1 ----- ------
1* 14 14 16 15 14

18
Neclasificate ------ ------- ------- -------- --------
Cabane turistice 15 15 15 15 15
2* ------ ------ ------ ------- ------
1* 9 9 9 9 9
Neclasificate 6 6 6 6 6
Pensiuni turistice 7 7 7 8 8
urbane
4* 1 1 1 1 1
2* 2 2 2 3 3
1* 4 4 4 4 4
Pensiuni turistice 2 7 8 12 13
rurale
3* ------ ------- ------ 1 1
2* 2 5 6 9 10
1* ------ 2 2 2 2
Pensiuni 30 35 35 35 36
agroturistice
2* 4 4 4 2 5
1* 26 31 31 33 31
Bungalouri 1 1 1 1 1
3* ------ ------ ------- ------ ------
1* 1 1 1 1 1
Tabere elevi si 8 8 8 8 8
prescolari
Neclasificate 8 8 8 8 8
Unitati tip casute 2 2 1
1* * *(4 casute) 0 1 1
Neclasificate* * ------ ------- ------- ------
*din cele 16 casute apartinand celor doua tipuri de unitati de cazare,4 casute sunt de 1* si
restul de 12 sunt neclasificate.

Se observa ca in 2001 numarul unitatilor creste cu 22 fata de anul 1997.Majoritatea


unitatilor raman constante in anii studiati din punctual de vedere al numarului cu mici
exceptii.
In 2001 se mai inregistreaza aparitia unui hotel de trei stele,a trei de doua stele,iar cele
de o stea scad de la doua la unu.Cele mai numeroase sunt pensiunile agroturistice urmate
de cabane si vile turistice.
In categoria unitati neclasificate se inscriu un hotel,un motel,sase cabane turistice si
cele opt tabere pentru elevi si studenti.

Caracteristici functional-comerciale ale principalelor unitati de alimentatie

Acestea se refera la facilitatile de alimentatie si ,,catering” pentru servirea


mesei turistilor pe durata sejurului lor temporar la destinatiile turistice. Tot aici sunt

19
incluse si facilitatiile oferote de unitatile de alimentatie,altele decat cele destinate
stricto-senso hranei turistilor: berarii, cafenele, baruri de zi, de noapte, cofetarii,
patiserii, simigerii etc.

 Restaurantul este local public care imbina activitatea activitatea de productie cu


cea de servire, punand la dispozitia clientilor o gama diversificata de preparate
culinare, produse de cofetarie-patiserie, bauturi si unele produse pentru fumatori.

 Restaurant Ana capacitate maxima 170 de locuri, meniu variat, bar de zi-
bauturi fine si cocktail-uri.
Restaurantul Gallat;
Restaurantul Bufnita;
Restaurantul Bolta Rece;

 Restaurantul cu specific este o unitate de alimentatie pentru recreere si


divertisment,care ,prin dotare,profil,tinuta angajatilor,momente recreative si
structura sortimentala,trebuie sa reprezinte obiceiuri gastronomice locale sau
nationale,traditionale si specifice diferitelor zone.
Metropolitan – Restaurant cu specific international;
Drumul Matasii – restaurant chinezesc;

 Crama desface o ama larga de vinuri.Acestea se pot servi atat imbuteliate,cat si


neimbuteliate.Se realizeaza si se desface o gama specifica de preparate
culinare.Vinurile se servesc in carafe sau cani de ceramica.Este dotata cu mobilier
din lemn masiv,iar peretii sunt decorate cu scoarte,stergare etc. poate avea
program musical,tarafuri de muzica populara.
Crama Ileana.Traditia straveche a Marginimii Sibiului,reprezentata in principal de
Poiana Sibiului,o gasesti acum in Burgul Sibiului la Crama Ileana unde intr-adevar
traditia este la ea acasa.
Aici poti savura delicioasele mancaruri traditionale taranesti si pastorale incepand de
la traditionala mamaliga cu branza si smantana si pana la cele mai sophisticate
preparate.Tuica,vinul de casa sau cele mai fine bauturi fac deliciul unei mese savuroase
intregite de atmosfera muzicii populare.
Crama Sibiul vechi
Este un restaurant cu specific romanesc unde veti fi intampinati cu binecunoscuta
ospitalitate romaneasca de ospatari imbracati in costume autentice din zona Sibiului.
Aici se pot gusta mancaruri traditionale si specialitati care sunt secretul
bucatarilor.Rachiul,care invechestre in butoaie de dud si vinul de regiune implinesc
gustul unei mese servite ca intr-o casa taraneasca.
Restaurantul Mara – Crama Taverna – este unul dintre locurile din Sibiu care merita
vazut,deoarece,din orice colt al lumii ati veni,aici va va intampina o atmosfera
irezistibila,si veti fi incantati de proverbiala ospitalitate romaneasca.Capacitatea totala a
localului este de 82 de locuri.
In perioada verii localul dispune de o terasa cu o capaciatate de 40 de locuri.
De mentionat este faptul ca,pe langa unitatile amintite anterior mai exista si fast-food-
uri,pizzeria,braserii,baruri,cofetarii,patiserii etc.

20
 Unitati de agreement
Cuprind terenuri si sali de sport,stadioane,hipodromuri,piscine in aer liber sau
acoperite – incalzite,patinoare,partii de schi,Sali de jocuri
mecanice,popicarii,terenuri de tennis,parcuri de distractie,terenuri de joaca pentru
copii,cluburi,discoteci,care asigura turistilor variate posibilitati de destinare,pentru
petrecerea agreabila a timpului liber,atat in calitate de spectatori cat si in calitate
de participanti active la diferite actiuni.
Paltinis,Situata in muntii Cindrel din Carpatii Meridionali,la cea mai mare
altitudine – 1442 m – statiunea Paltinis a fost construita la sfarsitul secolului al
XlX-lea.
Statiunea dispune de baza materiala,mijloace de distractie si agreement,actiuni si
programe turistice.Ofera partii de schi cu diferite grade de
dificultate,telescaun,teleschi,fiind foarte cautata pentru practicarea sporturilor de
iarna.Domeniul schiabil are suprafata de 26.1 ha,lungimea partiilor este de 5.1
km,capaciatea de 2700 persoane/ora,numarul de partii este de 4(1 usoara,3 medii),1
telescaun(cu lungimea traseului de 1052 m si diferenta de nivel de 241 m),1 teleschi (410
lungime,138 diferenta de nivel).
Statiunea este un important punct de atractie pentru iubitorii de munte si de vacante in
aer curat,pe timpul verii si al iernii.Conditiile de schi sunt excelente iarna,incepand din
decembrie si pana in aprilie.
Oameni de toate varstele,profesionisti precum si incepatori,schiori de fond si de
tura,beneficiaza de pistele si loopingurile incarcate de zapada.Aceasta zona
alpine,caracterizata prin abundenta zapezii,ofera grade de dificultate si o pista buna
pentru toate nivelele,pentru adulti si copii,personae sau grupuri.

Complexul de natatie Olimpia a fost contruit intre 1975 si 1979,este amplasat langa
parcul Sub Arini.Dispune de un bazin de 25 m,cu sase culoare de natatie,bazin pentru
sarituri,cu instalatie olimpica de sarituri si tribuna de 600 de locuri.Complexul
acoperit,dispunand de instalatii moderne,gazduieste numeroase competitii interne si
internationale.

Gradina zoological din padurea Dumbrava infiintata in 1929.In ultimii ani,prin


grija gospodarilor orasului,dotarile turistice si de agreement ale monumentului parc
natural s-au imbogatit considerabil.In acest context si gradina zoological a crescut si s-a
diversificat,ajungand in present la 300 de specii.Este prezenta aici aproape toata fauna
Romaniei,de la cerbii si ursii Carpatilor,pana la pelicanii Deltei Dunarii.Numeroase
animale exotice(lei,pantere,papagali,lama,maimute) aduc un plus de atractivitate si
pitoresc locului.

Stadionul Municipal este situate intr-un colt pitoresc al parcului Sub


Arini.Capacitatea stadionului este de 24 000 de locuri.Sub tribuna functioneaza o sala de
atletism.

21
Strandul orasului a fost construit in 1936 si cuprinde un bazin de dimensiuni
olimpice,cu platforma si trambuline pentru sarituri.Acesta mai cuprinde si un bazin
pentru copii si amenajari de agrement.

Teatrul de stat Radu Stanca a luat fiinta in 1949 inscriindu-se cu realizari remarcabile
in istoria culturii romanesti.Aici se organizeaza annual Festivalul teatrului studentesc.

Sibiul ofera o multitudine de posibilitati pentru petrecerea timpului liber.Numeroase


spectacole si activitati cultural artistice si sportive se desfasoara saptamanal aici.Pentru a
petrece timpul liber in mijlocul naturii,nu este necesara neaparat o deplasare spre muntii
din jur caci,parcurile orasului ofera cadrul necesar pentru promendate lungi sau scurte.Nu
trebuie uitate nici numeroasele terase,restaurante si discoteci care asteapta,turistii dar si
localnicii,indifferent de varsta.

 Unitati de tratament
In formele sale incipiente turismul balneo-medical si intr-o masura considerabila
turismul in statiunile climaterice a construit o forma a turismului de lux.In zilele noastre
practicarea turismului balnear izvoraste din necesitatile reale de ingrijire a sanatatii,cat si
ca rezultat al evoluarii conceptiilor despre necesitatea tratamentelor si curelor profilactice
pentru prevenirea imbolnavirilor.
Caracteristicile serviciilor de cura deriva din insasi definitia curelor:modalitati de
tratament care se bazeaza pe folosirea repetata a mijloacelor terapeutice naturale dupa
prescriptii medicale,correlate cu schimbarea mediului obisnuit in care traieste turistul
pacient.
In judetul Sibiu tratamentele balneo-medicale se practica in statiunile renumite pentru
aceste servicii si anume:
Bazna ,statiune balneo-climaterica este cunoscuta atat in tara cat si in strainatate
pentru baile bogate in iod si brom.
Zona este recomandatapentru tratarea afectiunilor reumatice degenerative,pentru
reumatismul extra articular,afectiuni posttraumatice,imbolnaviri ale sistemului nervos
periferic,afectiuni ginecologice precum si nevroze.
Indicatii terapeutice:tratarea afectiunilor reumatismale,neurologice
periferice(paraze,paralizii posttraumatice,schele dupa poliomielita sau dupa
polineuropatii),ginecologice(insuficienta ovariana,cervicite,metroanexite
cornice),posttraumatice(stari dupa entorse,luxatii,fracture),endocrine s.a.Are baza de
tratament.
Bazele de tratament din apropierea pensiunii asigura conditii optime de ameliorare
si vindecare a afectiunilor.

Ocna Sibiului,Statiune balneoclimaterica de interes general,cu functionare


permanenta,cu climat de depresiune intramontana colinara,situate la 408 m altitudine.
Factorii naturali de cura sunt:bioclimatul sedative de crutare,izvoarele cu ape
minerale,clorurate,sodice,usor bicarbonatate,izotone,namolurile sapropelice si cele 15
lacuri antroposaline,hilioterme,cu ape clorurate sodice,hipotone,cantonate in minele de
sare prabusite in secolul XlX(lacurile:Horea,Closca,Crisan,Ocna Pustie- cel mai adanc la
antroposalin din Romania,Brancoveanu,Lacul fara fund).

22
Lacurile sarate reprezinta elemental hidrologic cel mai important al localitatii,in jurul
carora s-a dezvoltat statiunea,ele reprezentand elemental principal de atractie turistica si
factorul terapeutic natural de baza.
Concentratia mare aproape de saturatie este data de clorura de sodium,datorata
contactului direct al apei cu masivul de sare.Concentratia de salinitate este de 200-300 g
la litru de apa,ceea ce face ca tratamentul pentru diverse boli sad ea cele mai bune
rezultate.Salinitatea creste odata cu adancimea.
Alta caracteristica a apei lacurilor este heliotermia.In lunile de vara apa la suprafata
atinge valori de 24,5*C,la adancimea de numai un metro temperature ajunge la 31,4*C
iar la 1,5-2 metrii la 40*C dupa care temperature scade din nou.
In jurul lacului Crisan se gasesc trei izvoare Horia,Closca si Crisan.Apa acestor
izvoare este cloruro sodica,bicarbonatata,brumo-iodurata.Pentru calitatile ei apa
izvoarelor este folosita in tratamentul bolilor respiratorii sub forma de aerosoli si
pulverizatii precum si in boli ale stomacului.
Un alt factor therapeutic din zona il reprezinta namolul,aflat pe fundul lacurilor de tip
oligo-mineral cu importante calitati terapeutice,determinate atat de substantele organice
continute cat si de cele minerale.
In present statiunea contine o baza de tratament,avand sectii de
balneoterapie,termoterapie,pneumoterapie,electroterapie si hidroterapie dotate cu aparate
moderne.Tratamentele se pot efectua atat in baza de tratament,denumite tratamente la
cald,precum si in jurul lacurilor,in aer liber,denumite tratamente la rece,folosindu-se des
metoda egipteana.
Indicatii terapeutice:afectiunile reumatismale,posttraumatice,neurologice periferice si
centrale,ginecologice,dermatologice,metabolice si de nutritie,etc.
Statiunea areun pavilion belnear construit in anii 1908-1909.

Miecurea Bai.Statiune balneoclimaterica de inters local,cu activitate


sezoniera,situate la 230 m altitudine.
Factori de cura:-ape minerale clorurate,sodice concentrate,iodurate,slab bromurate-
namol sapropelic;-bioclimat sedative,de crutare.
Indicatii terapeutice:tratarea afectiunilorreumatismale(spondiloze cervicale,lombare si
dorsale in stadium incipient),a celor vasculare(varice in stadium incipient,flebite),a unor
stari prepuberale la copii si a unor tulburari functionale genitale la femei.
Turismul de tratament si cura balneomedicala practicat inca din antichitate,este o
forma specifica a turismului de odihna,care a cunoscut o mare dezvoltare,indeosebi in
ultimele decenii,o data cu cresterea surmenarii si a numarului bolilor profesionale
provocate de stresul vietii moderne dinmarile aglomeratii urbane.
Datorita calitatilor apelor,diverselor lacuri,aflate in zona acestor statiuni,acestea
prezinta un interes deosebit,fiind cautate si populate de cat mai multi turisti.

4. Analiza circulatiei turistice si previziunea evolutiei viitoare


 Numarul turistilor sositi
In materie de statistica,evident,este absolute necesat sa se cunoasca numarul
turistilor(vizitatorilor) care sosesc intr-o statiune sau zona turistica.Aceasta unitate

23
de masura serveste ca baza in analizele statistice atat pentru evaluarea numarului
de zile/turist cat si a incasarilor turistice.

Sosiri ale turistilor in judetul Sibiu in perioada 1999-2003


Tabel nr.9
1999 2000 2001 2002 2003
Total 181324 180200 199252 205369 210982
Romani 113878 110318 128804 131497 136730
Straini 67446 69882 70448 73422 74252
Se observa ca numarul de sosiri creste de la an la an,ceea ce ne face sa credem ca
Sibiul se numara printer preferintele de calatorie ale turistilor.

Sosiri ale turistilor in structurile de primire turistica cu functiune de cazare


turistica in anul 2004
Tabel nr.10
Tipuri structurii de primire Total sosiri Romani Straini
Hotel 142699 81976 60723
Hotel tineret 4350 3948 402
Motel 18697 13178 5519
Vila turistica 8723 7888 839
Cabana turistica 6934 5317 1617
Pensiune urbana 12409 10766 1643
Pensiune rurala 7811 6583 1228
Pensiune agroturistica 221 178 43
Camping 4217 2260 1957
Bungalou 2353 1746 613
Tabara elevi si prescolari 6444 6444 -
Casuta turistica 78 76 2
Total 214942 140356 74586
Sursa:Frecventarea structurilor de primire turistica cu functiune de cazare in anul
2004,INSSE,Bucuresti,2005

Se inregistreaza un numar mic de sosiri de turisti straini in urmatoarele unitati de


cazare:hotel tineret,pensiuni agroturistice,casute turistice,fapt ce duce la concluzia ca
strainii au standarde mai ridicate decat romanii,acestia din urma preferand si unitati de
cazare mai simple.

 Numarul innoptarilor inregistrate in unitatile de cazare existente

Innoptari in unitatile de cazare turistica in judetul Sibiu,in perioada 1999-2003


Tabel nr.11
Anii 1999 2000 2001 2002 2003
Total din care 278703 271767 264458 275302 309796
straini 60381 49652 60073 69986 192070
Hotel din care 193403 209122 186544 195231 88213

24
straini 53701 45916 53908 63413 79909
Motel din care 4115 4312 9329 7604 16105
straini 313 323 2799 752 1593

Vile turistice din 22095 14526 2156 24050 33462


care straini 1734 494 323 568 1598
Cabane turistice 10850 9870 10059 11149 11273
din care straini 2790 1161 754 592 1528
Pensiuni turistice 3603 5751 8409 8186 5840
urbane din care 1482 1424 2053 3035 2396
straini
Pensiuni turistice 659 1106 2130 1671 1640
rurale din care 41 51 109 692 371
straini
Pensiuni 261 297 158 1049 954
agroturistice din 221 195 - 451 188
care straini
Campinguri din 1995 1268 1552 2212 1540
care straini 9 67 127 19 527
Bungalouri din - - 1321 2052 5838
care straini - - - 464 70
Tabere elevi si 41531 25307 23299 21891 40836
prescolari din care - - - - -
straini
Unitati de tip 231 208 90 207 238
casute din care - 31 - - 33
straini

Din datele cuprinse in table,putem spune ca turistii prefera cel mai mult hotelul din
totalul structurilor de cazare existente in judet.Mai putem spune ca turistii nationali sunt
mai multi decat cei internationali.Numarul innoptarilor creste de la an la an cu exceptia
anului 2001.

Innoptari ale turistilor in structurile de primire turistica cu functiune de cazare


Turistica,pe tipuri de structuri de primire,in anul 2004
Tabel nr.12
Tipul structurii de primire Total innoptarri Romani Straini
Hotel 226844 126359 100485
Hotel tineret 5012 4349 663
Motel 25239 17146 8246
Vila turistica 32223 29080 3143
Cabana turistica 11163 9029 2134
Pensiune urbana 22017 18128 3889
Pensiune rurala 11064 9012 2052
Pensiune agrituristica 597 504 93

25
Camping 8187 5224 2963
Bungalou 2359 1746 613
Tabara elevi si prescolari 23331 23331 -
Casuta turistica 116 110 6
Total 368305 244081 124287
Numarul turistilor straini scade in anul 2004 in comparative cu anii anteriori iar
numarul de innoptari creste.Unul din motive ar putea fi cresterea interesului fata de
turismul cultural,deoarece,dupa cum se stie,Sibiul va fi numit in anul 2007 Capitala
Culturala Euroapeana

 Sejurul mediu
Sm = nr. Innoptari(nr zile turist)/nr.turisti sositi(nr.turisti cazati)

Sejurul mediu inregistrat in judet in perioada 1999-2004


Tabel nr.13
Anii Sejrul mediu(zile)
1999 1.53
2000 1.50
2001 1.33
2002 1.34
2003 1.47
2004 1.71

Se observaca durata sejurului este foarte mica desi judetul este bogat in resurse
turistice.Poate datorita faptului ca se situeaza in centrul tarii se practica un fel de turism
de transit,dar totusi turistii se cazeaza hiar daca doar pentru o noapte.Faptul ca sejurul
mediu este de 1.5 zi/turist(in medie) subliniaza faptul ca nu are loc o supraaglomerare a
zonei.

 Densitatea turistica
Dt in rap. Cu pop. = turistii sositi/nr locuitori
Dt in rap. Cu supraf. = turisti sositi/suprafata

Evolutia densitatii turistice,in perioada 2000-2003


Tabel nr.14
Anii Densitatea turistica in raport cu Densitatea turistica in raport cu
populatia (turis/locuitor) suprafata (turist/km2)
2000 0.40 0.76
2001 0.45 0.83
2002 0.48 0.86
2003 0.50 0.89
Cresterea,relative,mica,a densitatii turistice in raport cu populatia se poate datora
cresterii numarului de turisti sositi in judet.

26
Ritmul de evolutie a densitatii turistice
Tabel nr.15
Ritmul de evolutie al densitatii Ritmul de evolutie al densitatii
turistice in raport cu populatia turistice in raport cu suprafata
2001/2000 1.13 1.09
2002/2001 1.07 1.04
2003/2002 1.04 1.03

Comparativ cu alte zone,Sibiul are o densitate turistica redusa.Acest fapt conduce la


o serie de avantaje cum ar fi:lipsa aglomerarii,a poluarii fonice,a conflictelor sociale,dar
sa nu uitam ca exista si o serie de dezavantaje cum ar fi:incasarea turistica mica,economei
locala slab dezvoltata etc.

Coeficientul de utilizare al capacitatii de cazare (C.U.C.)


Se calculeaza dupa urmatoarea formula:
C.U.C. = (nr. Innoptari/nr. Locuri de cazare x nr. Zile functionare) x 100

Coeficientul de utilizare al capacitatii de cazare in judet,in perioada 2000-2004


Tabel nr.16
-procente-
Anii C.U.C.
2000 13.26
2001 13.75
2002 14.55
2003 18.51
2004 22.68
Sursa:date prelucrate dupa:
-Anuarul statistic al judetului Sibiu,INSSE,2004
-informatii statistice,INSSE,Bucuresti,2002,2004

In perioada studiata,se observa o crestere a gradului de ocupare de la 13.26% la


22.68%.

5. Propuneri de valorificare

Pentru ca pe viitor turismul sa inregistreze o crestere,in present nefiind valorificat


sufficient,se considera necesar sa se propuna o serie de masuri de revigorare si
amplificare a activitatilor de turism,analiza impactului social- economic,precum si
consecintele lor prezentate si de perspective,prin elaborarea unei strategii care vizeaza o
serie de obiective de dezvoltare identificate pentru crearea unei adevarate industrii
turistice,care,se apreciaza a avea efecte de mediu absolul benefice.
Ca ACTIUNI GENERALE ,de promovare judetului in programul de dezvoltare ,se
pot inscrie urmatoarele:

27
a) incadrarea obiectivelor turistice in Planul de urbanism general al localitatilor cu
respectarea normelor de mediu in vigoare;
b) Concesionari de terenuri si obiective cu destinatie turistica de catre autoritatile
publice;
c) Infiintarea de centre de informatii turistice in mediul urban si rural,inlocalitatile
cu vocatia turistica;
d) Punerea in valoare a obiectivelor turistice naturale si antropice prin realizarea de
noi cai de acces si imbunatatirea celor existente;
e) Acordarea de consultanta pentru dezvoltarea turismuli in judetul sibiu(turismul
ecologic,cultural,turismul rural si agroturism);
f) Informarea consiliilor locale cu privire la normele de clasificare a structurilor
turisticecare sa stea la baza eliberarii autorizatiilor de constructie si functionare;
g) Studierea includerii in circuitul turistic a mocanitei pentru punerea in valoare a
Vaii Hartibaciului si a Muzeului9 Locomotivei din Sibiu;
h) Extinderea retelelor de telefonie fixa si mobula in zonele de interes;
i) Maecarea drumurilor de acces pentru ciclisti spre locurile e agrement din judet;
j) Realizarea de piste cicliste in judetul Sibiu;
k) Diversificarea ofertelor turistice pentru grupuri tinta,oameni de
afaceri,politicieni,turisti straini;
l) Asigurarea de spatii de parcare auto in conditii de securitate;
m) Atragerea de investitori pentru obiectivele strategice(ex.Statiunile Ocna
Sibiului,Bazna,Paltinis) ale caror calitai curative si terapeutice sunt departe de a fi
evaluate si exploatate;
n) Dezvoltarea unei industrii horticole(productia de flori si rasaduri),asigurarea unei
oferte generoase pentru inflorirea soselelor si satelor,prin diversificare sin u prin
tipizare,prin localizarea speciilor sin u prin generalizarea lor,urmarindu-se
valorificarea traditiilor locale;
o) Dezvoltarea sectorului hipic,in toate sensurile,(pentru agrementul
hipic),introducerea trasaturilor de oras,a carutelor si de ce nu,a carului cu boi;
p) Organizarea de spectacole de sunet si lumina.
Dintre toate aceste obiective,primordial ear fi imbunatatirea si dezvoltarea
cailor de acces din si catre judet,fapt c ear facilita circulatia transporturilor si totodata
ar mari numarul vizitatorilo.Pentru realizarea majoritatii obiectivelor de promovare
trebuie sa existe o stransa legatura intre cei ce se ocupa de promovare si institutiile
statului,cei din urma sprijinindu-I peprimii financiar dar si consultatic.Aceasta
implicare este motivate de faptul ca din incasarile din turism beneficiaza fara echivoc
si statul.
Pentru promovarea produsului turistic pe aceste piete se recomanda
urmatoarele actiuni:
a) cresterea rolului Asociatiei Turismului Sibian in promovarea dinamica a
activitatilr turistice si atragerea de noi membrii;
b) realizarea de materiale promotionale noi pentru mass-media
(articole,emisiuni),pagini web,diverse brosuri,ghiduri,cataloage,pliante,afise
pentru ofera turistica si distribuirea acestora(inclusive la ambasade);
c) realizarea unei brosuri cu prezentarea tratamentelor pentru diverse afectiuni in
statiunile baleo-climaterice;

28
d) organizarea la Sibiu a unui targ de turism pentru zona Transilvania;
e) participarea la targuri interne si internationale de specialitate,pe baza unor
planificari concrete;
f) eventualele colaborari ale Asociatiei de Turism Sibiu cu alte asociatii din
domeniu;
g) implicarea studentilor din facultatile de profil in activitatile de promovare prin
practica de specialitate;
h) realizarea unor Centre de Informare a Turistilor pentru organizarea si promovarea
serviciilor turistice in toate localitatile cu potential turistic (inclusive la
aeroport,gari etc.)
i) realizarea unei publicatii a legendelor si miturilor specifive judetului;
j) realizarea de materiale promotionale pentru toate activitatile ce se pot practica pe
timp nefavorabil sau la solicitare
k) realizarea de panouri publicitare si amplasarea lor in apropierea obiectivelor
turistice;
l) realizarea de publicatii pentru mediatizarea traseelor turistice marcate;
m) expozitii itinerate cu tematica turistica in institutiile de invatamant din judet;
n) realozarea de excursii tematice de educatie ecologica;
o) organizarea de tabere pentru elevi si studenti in vederea practicarii unui turism
ecologic;
p) implementarea pe piata turistica,a unor simboluri de marca ale celor mai
importante obiective valorificand traditiile breselor medievale si ale
mestesuguriloe rurale;
q) incurajarea artelor plastice si artistilor plastici,formarea unei piete si a operelor de
arta moderne,organizarea e tabere de arta ,cu participare nationala si
internationala.
Promovarea turismului pe plan intern dar si international este un fapt benefic
pentru a atrage un numar cat mai mare de turisti din diferite medii.Pentru a facecat
mai cunoscuta oferta Sibiului,organizatiile de promovare trebuie sa apeleze la cat mai
multe metode de promovare.Astfel pentru turistii interni sa elaboreze
targuri,pliante,brosuri,iar pentru turisti internationali sin u numai,website-uri deoarece
acestia pot avea success mai usor la aceasta forma de promovare datorita distantei
relative mari dintre acestia si ofertanti.Trebuie sa se elaboreze si panouri publicitare
pentru ca oamenii sa fie informati asupra obiectivelor e interes din zona.

6. Evaluarea eforturilor investitionale,posibilitatile de realizare


si efectele scontate in plan economic
Desigur ca pentru punerea in practica a tuturor propunerilor de la punctual
anterior,sunt necesare sume mari de bani,pentru ca rezultatul scontat sa fie
atins,respective maximizarea rezultatelor utile ale intreprinzatorilor(effect maxim cu
effort minim) si satisfacerea deplina a cerintelor consumatorilor de turism.In acest
scop pot fi incurajate investitiile,pentru practicarea turismului rural.Apare necesitatea
scutirii pe o anumita perioada de timp de la plata impozitului pe profit,concesionarea

29
unor terenuri pe perioade mari de timp,retrocedarea unor terenuri sau case celor
indreptatiti s.a
Alte modaliatti de acoperire a eforturilor investitionale in domeniul turismului
pot fi considerate sponsorizarile,creditele cu dobanda redusa si,eventual,subventiile.

7. Harta judetului

8. Pliant publicitar

30
31
32
33
34
35