Dar filozofia hegeliana studiaza intregul prin particular,

Cunoa~terea absolutului, a intregului in particular, care 1-a preocupat i'ndeosebi pe Hegel, reclama
complementul unei atitudini la fel de hotariite in cautarea cunoa~terii diversificarii absolutului, a~a
cum o pilduie~te cufundarea in obiect a lui Hegel, care nici el nu privea particularul numai ca un
moment episodic in descoperirea totalului

1929 RASPINDIREA UNUI CHESTIONAR CE CUPRINDEA 50 DE INTREBARI DIN DOMENII DIFERITE, PRIN
ACEST CHESTIONAR SE DOREA AFLAREA „NUMARULUI TREBUINCIOS DE COLABORATORI”

0 succesiune istorica nu poate fi pregatita, ca o reprezentatie de teatru. Caci nu exista un libret, dupa
care se va desfa~ura: de abia cand se intampH1, i~i gase~te forma adecvata"

Statui societatii industriale e politistul sortit sa realizeze ~i sa pastreze eel pufin echilibre stabile 1ntre
interesele sociale 1n opozitie, pentru a prelungi fiinta acestei societafi. Revolufionarii de stanga
socotesc astfel cii, de 1ndata ce va fi atinsa asociatia Iibera a omenirii 1ntregi nivelate 1ntr-o singura
clasa, idealullor, statui va disparea ca un regulator inutil

N evoia descoperirii tendintelor noi ~i active ale societatii noastre e o nevoie ~i de igiena sufleteasca.

Deosebirea dintre aceste doua dimensiuni, opuse neincetat, e dialectica: fiecare dintre ele exprima
un aspect al realitatii spirituale integrale.

n cadrul acestui mod de considerare a realitatii spirituale, numit de Freyer logoswissenschaftlich (prin
prisma obiectivarilor semnificative), - cum orice obiectivare sernnificativa rasare ~i e traita prin
procese suflete~ti, are o anume durata ~i e legata de anume stari sociale -, viata sufleteasca,
devenirea is to rica ~i viata sociala nu sunt lasate deoparte, ci - aceasta realitate fiind un tot, organic
legat, care se cere privit in toate fetele sale - sunt declarate nelipsite pentru desaviir~irea
interpretarii acestor obiectivari sub forma de conditii metodologice, de perspective ce nu trebuie
pierdute din vedere: raportare la suportul psihic creator sau actualizator al obiectivarii semnificative,
la locul in care sunt inserate in ordinea succesivului, la framantarile ob~te~ti din care rasar ele