Sunteți pe pagina 1din 5

CATEVA PROBLEME DE TEORIA FUNCTIILOR

1. FUNCTIA CARACTERISTICA A UNEI MULTIMI


2. IMAGINEA UNEI MULTIMI PRINTR-O FUNCTIE
3. COMPUNEREA FUNCTIILOR
4. CLASE DE FUNCTII SPECIALE
A. FUNCTII INJECTIVE
B. FUNCTII SURJECTIVE
C. FUNCTII BIJECTIVE
D. FUNCTII PARE
E. FUNCTII IMPARE
F. FUNCTII PERIODICE
5. PROBLEME REZOLVATE
6. PROBLEME PROPUSE

1. FUNCTIA CARACTERISTICA A UNEI MULTIMI

Definitie: Fie T o multime nevida pe care o vom numi multime totala, iar A  T. Numim functia
caracteristica a multimii A functia :
 A : T  {0,1}
definita astfel :
0, dacax  A
 A ( x)  
1, dacax  A

Daca A, B sunt multimi ale lui T atunci definim  A   B ,  A   B : T  {0,1} in mod


canonic , adica
( A   B )( x)   A   B
( A   B )( x)   A ( x)   B ( x), x  T

Vom nota 1(x) =  T si 0(x)    ( x)  0, x  T

Teorema Daca A, B sunt doua multimi ale lui T , atunci:


1)  A B   A   B
2)  A B   A   B   A   B
3)  T  A  1   A
4)  A B   A   A   B
5)  A2   A
6) Daca A  B, atunci  A   A   B

Observatie: Daca A, B sunt doua submultimi ale lui T , atunci A  B   A   B

2.IMAGINEA UNEI MULTIMI PRINTR-O FUNCTIE

Definitie: Fie f : E  F si A  E. Numim imaginea prin f a multimii A multimea:


f ( A)  { f ( x) | x  A}  F
Daca A = E multimea f(E) se va numi multimea efectiva de valori a functiei f.

Exemplu: Fie functia f :   {0}  , f ( x)  x  1 . Sa aratam ca f (  {0})  ( ,2]  [2, )


x
Vom arata aceasta egalitate de multimi prin dubla incluziune.
1
Fie y  f (  {0}), y  x  1 cu x    {0}
x
Daca x  0 , atunci x  1 / x  2  ( x 2  1  2 x) / x  ( x  1) 2 / x  0 cu egalitatea pentru x  1
Daca x  0 , atunci x  1 / x  2  ( x 2  1  2 x) / x  ( x  1) 2 / x  0 cu egalitatea pentru x  1
Deducem ca y  (,2]  [2, ), adica f (  {0})  (,2]  [2, )
Fie acum y  (,2]  [2, ), adica | y | 2
Sa aratam ca x    {0} astfel incat y  x  1 / x  x 2  1  yx  x 2  yx  1  0
Cum   y 2  4  0, deducem existenta unui x cu proprietatea ceruta ,
Deci (,2]  [2, )  f (  {0})

Teorema: Fie f : E  F , iar A, B  E. Sunr adevarate urmatoarele afirmatii:


1) A  B  f ( A)  f ( B)
2) f ( A  B )  f ( A)  f ( B )
3) f ( A  B)  f ( A)  f ( B)
Demonstratie:
1)Evidenta
2)Fie y  f ( A  B ); atunci ( ) x  A  B, astfel incat y  f(x). Dupa cum x  A sau x  B ,
deducem ca f ( x)  f ( A) sau f ( x)  f ( B), adica y  f ( A)  f ( B). Deci f ( A  B)  f ( A)  f ( B)
Cum A  A  B si B  A  B, conform cu 1) f(A)  f ( A  B) si f(B)  f ( A  B ) , de unde
rezulta ca f ( A)  f ( B)  f ( A)  f ( B)
3) Cum
A  B  A si A  B  B, conform cu 1), deducem ca f(A  B)  f ( A) si f(A  B)  f ( B)
de unde rezulta ca f ( A  B)  f ( A)  f ( B)

3.COMPUNEREA FUNCTIILOR

Fie f : E  F , si g : G  H doua functii pentru care f ( E )  G.


Vom defini o alta functie h : E  H , in felul urmator: x  E , h( x)  g ( f ( x))
Functia h definita mai sus poarta numele de compusa functiei g cu f si va fi notata h  g  f
Pentru o multime oarecare E vom nota 1E : E  E , functia definita astfel : x  E , avem 1E ( x)  x

Teorema : Fie f : E  F , g : G  H, h : I  J pentru care f ( E )  G, g(G)  I . Atunci


1) (h  g )  f  h  ( g  f )
2) 1F  f  f , f  1E  f

4. CLASE DE FUNCTII SPECIALE

A.FUNCTII INJECTIVE

Definitie: Fie f : E  F o functie oarecare. Vom spune ca f este injective daca x, y  E, x  y 
f ( x)  f ( y )
Teorema Fie f : E  F . Urmatoarele afirmatii sunt echivalente:
1)f este injectiva;
2) daca pentru x, y  E avem f ( x)  f ( y )  x  y
3) A, B  E , f ( A  B)  f ( A)  f ( B)
Demonstratie:
1)  2) Fie x,y  E astfel incat f(x)= f(y). Daca prin absurd x  y ,cum f este injectiva ar rezulta
f ( x)  f ( y ) ceea ce este contradictoriu. Analog deducem ca 2)  1)

2
2)  3) conform teoremei anterioare f ( A  B)  f ( A)  f ( B)
Sa demonstram ca f ( A)  f ( B)  f ( A  B) .
Fie y  f ( A)  f ( B)  y  f ( A) si y  f ( B).Deci ()x  A, z  B astfel incat y  f ( x)  f ( z ) ,
adica x = z. Cum x  A, z  B si x = z. deducem ca x  A  B si deci y  f ( x)  f ( A  B ) , adica
f ( A)  f ( B )  f ( A  B )
3)  2) Fie x, y  E astfel incat f(x)= f(y) si A ={x}, B={y}. Conform cu 3) f ( A  B )  f ( A)  f ( B )
 f ( A  B ) ={f(x)}, adica A = B = {x}, deci {x} = {y}. adica x = y.

Teorema Fie f : E  F o functie oarecare. Atunci f este injective daca si numai daca g : F  E astfel incat
g  f  1E
Observatie: Daca compunem doua functii infective obtinem tot o functie injective.

B. FUNCTII SURJECTIVE

Definitie: O functie f : E  F se numeste surjectiva daca: () y  F , () x  E astfel incat f( x )= y.


Observatie: O functie f este surjectiva daca si numai daca f( E ) = F.
Teorema: Fie f : E  F o functie oarecare. Atunci f este surjectiva daca si numai daca () g : F  E astfel
incat f  g  1F .
Demonstratie:
 : Fie y  F , atunci () x  E astfel incat f( x ) = y. Dintre acesti x alegem unul x y . Definim g( y ) =
x y se verifica imediat ca f  g  1F .
 : Fie y  F ; atunci f( g(y)) = y si daca notam cu x = g( y ) avem ca f( x ) = y, adica f este surjectiva.
Observatie: Daca compunem doua functii surjective, obtinem tot o functie surjectiva.
C. FUNCTII BIJECTIVE

Definitie: O functie f : E  F se numeste bijectiva daca ea este simultan injective si surjectiva.


Observatie: O functie f : E  F este bijectiva daca si numai daca pentru orice y  F , exista cate un singur
x  E astfel incat y = f( x ); functia g : F  E definita prin g( y ) = x poarta numele de inverse functiei f si
se noteaza g = f 1 .
Deci , daca f : E  F este bijectiva , atunci avem o functie f 1 : F  E definite astfel:
f 1 ( y )  x  f ( x)  y ( x  E , y  F ) .
Se verifica imediat ca f 1  f  1E si f  f 1  1F .
O functie f : E  F este bijectiva  g : F  E , astfel incat g  f  1E si f  g  1F .
Teorema : Fie f : A  B si g : B  C doua functii bijective. Atunci g  f : A  C este bijectiva si
( g  f ) 1  f 1  g 1 .
Demonstratie:
Faptul ca g  f este bijectiva rezulta dun faptul ca daca compunem doua functii bijective obtinem tot o
functie bijectiva.
( g  f )  h  ( g  f )  ( f 1  g 1 )  f  ( f  f 1 )  g 1  g  1F  g 1  g  g 1  1C ,
Fie h  f 1  g 1 ; avem
iar h  ( g  f )  ( f 1  g 1 )  ( g  f )  f 1  ( g 1  g )  f  f 1  1E  f  f 1  f  1 A
D. FUNCTII PARE

Definitie : Fie a  , a  0 . O functie f : [a, a]   se numeste para daca f(-x )=f( x ), x  [  a, a ] .


Exemple : Functia cos :   [1,1] este o functie para
Functia f :   , f ( x)  x 2 k , (k  N ) este para.

3
Observatie: Un produs finit de functii pare este o functie para ; o suma finite de functii pare este o functie
para . Daca compunem doua functii pare obtinem tot o functie para.

E. FUNCTII IMPARE
Definitie: Fie a  , a  0 .O functie f : [a, a]   se numeste impara daca f(-x)= - f(x) , x  [  a, a ]
Exemple: sin :   [1,1] este o functie impara;
Functia f :   , f ( x)  x 2 k 1 , (k  N ) este impara.
Observatie: Un produs par de functii impare este o functie functie para, iar un produs impar de functii
impare este o functie impara. O suma finita de functii impare este o functie impara. Daca compunem doua
functii impare obtinem tot o functie impara.
Teorema: Fie f :    o functie impara si bijectiva. Atunci functia f 1 :    este impara.
Demonstratie:
Fie y   ; sa demonstram ca f 1 ( y )   f 1 ( y ) .
Avem : f ( f 1 ( y ))   y, iar f (  f 1 ( y ))   f ( f 1 ( y ))   y, adica f ( f 1 ( y ))  f ( f 1
( y ))
si deci f 1 ( y )   f 1 ( y ) .
F. FUNCTII PERIODICE

Definitie: O functie f :    este periodica daca exista un numar T  0 pentru care f( x + T) = f(x),
() x  R .
Un astfel de numar T poarta numele de perioada a functiei f. Cea mai mica perioada strict pozitiva a
functiei f, daca exista, poarta numele de perioada principala a functiei f.
Exemple: Functiile trigonometrice sunt functii periodice ( functiile sinus si cosinus au perioada principala
2 , iar functiile tangenta si cotangenta au perioada principala  ).
Observatii: Daca T este perioada pentru f atunci –T este perioada pentru f.
Daca T este perioada pentru f atunci kT este perioada pentru f , (k  Z )
Daca g este o functie periodica , iar f este o functie oarecare atunci g  f este o functie periodica
, in particular daca compunem doua functii periodice obtinem tot o functie periodica .

5. PROBLEME REZOLVATE

1. Fie A si B submultimi ale multimii T. Daca notam AB  ( A  B )  ( B  A) , atunci:


 AB   A   B  2 A   B
Avem  AB   ( A B )( B  A)   ( A B )   ( B  A)   ( A B )   ( B  A)   ( A B )   ( B  A) deoarece  ( A B )   ( B  A) ,
caci
( A  B )  ( B  A)  
Cum  A B   A   A   B , iar  B  A   B   A   B deducem ca  AB   A   B  2 A   B .
2. Fie A, B, X submultimi ale lui T. Daca A  B  B  X si A  X  B  X , atunci A  B .
Din A  X  B  X   A X   B X   A   X   A X   B   X   B X 
 A   A X   B   B X ;
Din A  X  B  X   A X   B X   A   B  A  B .

4
3. Fie f : A  B, g : B  C doua functii.
i) Daca g  f este injective pe A, atunci f este injective pe A.
ii) Daca g  f este surjectiva pe A, atunci g este surjectiva pe B.
i) Fie x1 , x 2  A, astfel incat f( x1 ) = f( x 2 ); atunci g(f( x1 )) = g(f( x 2 ))  ( g  f )( x1 )  ( g  f ) ( x 2 )

x1 = x 2
ii) Fie y  C , cum g  f este surjectiva x  A astfel incat ( g  f )(x) = y  g(f(x)) = y  g
surjectiva.
4. Fie f , g : A  B doua functii oarecare, iar h : B  C o functie bijectiva. Daca h  f  h  g atunci f=g.
Cum h este bijectiva  h 1 : C  B. Din h  f  h  g  h 1  (h  f )  h 1  (h  g ) 
 (h 1  h)  f  (h 1  h)  g  1B  f  1B  g  f  g.
1 1
5. Fie f :    , iar f1 , f 2 :   , f1 ( x)  [ f ( x)  f ( x)], f 2 ( x)  [ f ( x)  f ( x)] . Atunci f1 este
2 2
para, iar f 2 este impara si f = f1 + f 2 .
1 1
Fie f 1 ( x)  [ f ( x )  f ( x )]  f ( x ), iar f 2 (  x )  [ f ( x)  f ( x )]   f ( x ) .
2 2
6. Fie f :    o functie periodica si monotona. Atunci f este constanta.
Cum f este periodica T  0 astfel incat f ( x  T )  f ( x ).() x  R . Sa presupunem ca f este
monoton crescatoare. Atunci f (0)  f ( x)  f (T ), () x  [0, T ] . Cum f(0) = f( T ) deducem f( x )= f( T ),
() x  [0, T ]
adica f este constant ape [0, T] deci si pe R.

6. PROBLEME PROPUSE
1. Utilizand proprietatile functiei caracteristice a unei multimi sa se demonstreze ca oricare ar fi A, B, C
parti ale unei multimi T avem egalitatile:
A  ( B  C )  ( A  B)  ( A  C ), si A  ( B  C )  ( A  B)  ( A  C ) (De Morgan).
2. Fie A o multime. Sa se arate ca :
i) Multimea A este finita  orice injectie f : A  A este o injectie.
ii) Multimea A este finita  orice surjectie f : A  A este si injectie.
3. Sa se gaseasca functiile f :    cu proprietatea ca xf( x+y )+yf( y-x ) = f 2 ( x)  f 2 ( y ), x,y din R.
4. Fie functia f : C  C astfel incat f ( x )  f (ix)  x 2 , () x  C. Sa se demonstreze ca functia f este
impara
5. Fie functia f :    -{3}o functie cu proprietatea ca ()  0, astfel incat
f ( x   )  ( f ( x)  5) /( f ( x )  3), () x  R. Sa se demonstreze ca f este periodica.

S-ar putea să vă placă și