Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Grile Complete
Grile Complete
80. Pentru efectuarea reacţiei Rivalta, sunt necesare următoarele materiale, cu excepţia:
a) pahar conic, apă distilată;
b) lichid pleural extras prin puncţie;
c) hârtie de turnesol.
81. Reacţia Rivalta este pozitivă dacă:
a) picătura se transformă într-un nor asemănător cu „fumul de ţigară";
b) dacă soluţia rămâne nemodificată;
c) dacă în soluţie apar flocoane.
82. Accidentele puncţiei osoase sunt următoarele, cu excepţia:
a) hemoragie şi hematom;
b) perforarea lamei posterioare a sternului;
c) edem pulmonar acut.
83. Pentru efectuarea puncţiei renale, pacientul se aşează în poziţie:
a) decubit lateral stâng;
b) decubit ventral cu o pernă tare (sac de nisip) aşezată sub abdomen;
c) decubit lateral drept.
84. După punctia hepatică, pacientul se aşează în poziţia:
a) decubit lateral drept;
b) decubit lateral stâng;
c) decubit dorsal.
85. Pentru puncţia vezicii urinare, pacientul este aşezat în poziţie:
a) decubit lateral drept;
b) decubit lateral stâng;
c) decubit dorsal, cu o pernă tare sub bazin.
86. Antibioticele se pot administra pe următoarele căi, cu excepţia:
a) orală;
b) parenterală intramuscular şi intravenos;
c) subcutanată.
87. Pentru testarea sensibilităţii organismului la penicilină se folosesc diluţiile:
a) 1/10.000;
b) 1/1.000;
c) 1/100.
88. Manifestările de dependentă în deshidratare sunt următoarele, cu excepţia:
a) piele uscată, membrane şi mucoase uscate;
b) creşterea hemoglobinei şi a hematocritului prin hemoconcentraţie;
c) creşterea tensiunii arteriale;
89. Manifestările de dependenţă în excesul volumului de lichid sunt următoarele, cu excepţia:
a) creştere acută în greutate;
b) edem periferic, pleoape edemaţiate;
c) hipotensiune arterială.
90. Alimentaţia pacientului trebuie să respecte următoarele principii, cu excepţia:
a) înlocuirea cheltuielilor energetice de bază ale organismului;
b) favorizarea procesului de vindecare prin cruţarea organelor bolnave;
c) satisfacerea în exclusivitate a preferinţelor alimentare ale pacientului.
91. Pentru alimentarea prin sondă gastrică bulionul alimentar trebuie să îndeplinească următoarele condiţii, cu
excepţia:
a) să nu prezinte grunji;
b) să aibă valoare calorică mare;
c) să aibă temperatura scăzută.
92. Hiperpirexia reprezintă:
a) temperatura corpului peste 40-41 °C;
b) temperatura corpului între 39-40°C;
c) temperatura corpului între 37-38°C.
93. Modificările de frecvenţă ale pulsului sunt următoarele, cu excepţia:
a) tahicardie;
b) bradicardie;
c) puls filiform.
94. Pregătirea generală din preziua intervenţiei chirurgicale are ca scop realizarea următoarelor obiective, cu
excepţia:
a) asigurarea repausului şi a alimentaţiei necesare;
b) asigurarea igienei corporale şi evacuarea intestinului;
c) pregatirea campului operator.
95. După rahianestezie, pacientul se transportă în poziţie:
a) decubit lateral;
b) decubit dorsal, cu capul întors lateral;
c) Trendelenburg.
96. Deformările coloanei vertebrale (cifoza, lordoza) apar mai frecvent:
a) la copii preşcolari;
b) în perioada pubertară;
c) la vârstnici.
97. Semnele de recunoaştere a unei luxaţii sunt următoarele, cu excepţia:
a) febrei ridicate şi congestiei la nivelul articulaţiei;
b) tumefacţiei locale şi deformarea regiunii;
c) durerii vii care nu cedează la calmante;
d) impotentei funcţionale.
98. Diagnosticul corect al unei luxaţii şi a unei fracturi se pune prin:
a) semnele de probabilitate;
b) prin examenul radiologie faţă şi profil al osului interesat;
c) aprecierea mobilităţii membrului afectat.
99. Entorsele sunt:
a) leziuni traumatice închise ale articulaţiei cu modificarea temporară a raporturilor anatomice normale a
suprafeţei articulare;
b) leziuni traumatice caracterizate prin pierderea permanentă a raporturilor anatomice
normale dintre suprafeţele articulare;
d) întreruperea parţială a continuităţii unui os. .
139. Dl I.J., 47 de ani, suferind de ciroză hepatică, cu varice esofagiene, prezintă la domiciliu hemoragie
digestivă superioară - hematemeză şi melenă. Asistenta medicală instituie următoarele măsuri:
a) repaus la pat, repaus alimentar, pungă cu gheaţă în regiunea epigastrică;
b) îi administrează cantităţi mici de lapte;
c) repaus la pat, pungă cu gheaţă în regiunea sternală.
140. Vărsăturile postoperatorii cauzate de staza gastrică se combat prin:
a) administrarea antivomitivelor;
b) nu se combat, sunt normale postoperator;
c) introducerea sondei nazogastrice pentru drenarea secreţiei, urmată de spălătură gastrică.
141. Deshidratarea izotonă poate fi cauzată de:
a) vărsături, diaree şi paracenteze;
b) polipnee, transpiraţii abundente;
c) poliurie.
142. Manifestările de dependenţă prezentate de un pacient cu deshidratare sunt:
a) piele şi mucoase uscate, oligurie, sete, hipotensiune arterială;
b) oligurie, sete;
c) creştere în greutate, edeme.
143. Pacientul cu hiperpotasemie poate prezenta următoarele manifestări de dependenţă, cu excepţia:
a) greţurilor, diareii;
b) aritmiei cardiace severe;
c) ileusului.
144. Care dintre soluţiile enumerate mai jos, folosite pentru hidratarea şi mineralizarea organismului, este
soluţie izotonă?
a) glucoza 4,7%, soluţie Ringer, NaCI 9 ‰;
b) glucoza 10%, glucoza 33%;
c) NaCI 10-20%.
145. Pentru prevenirea accidentelor transfuziei se fac probele de compatibilitate în următoarea ordine:
a) grupa sanguină, proba in vivo, proba in vitro;
b) proba in vitro, proba in vivo;
c) grupa sanguină, proba in vitro, proba in vivo.
146. În cazul unui accident grav transfuzional primul gest este:
a) instituirea tratamentului cu medicaţie simptomatică;
b) se continuă transfuzia;
c) se opreşte administrarea sângelui.
147. Semnele şocului hemolitic produs de incompatibilitatea de grup sanguin sunt următoarele:
a) febră, frisoane;
b) agitaţie, tuse, hemoptizie, puls filiform;
c) dispnee, cianoză, dureri lombare, dureri retrosternale, stare generală alterată.
305. Testul clinic de diferentiere a durerii din angorul pectoral fata de cel din infarct si sindromul intermediar
consta in:
a) disparitia durerii dupa 2-3minute in repaus la pat
b) disparitia durerii dupa administrare de mialgin
c) disparitia durerii la administrarea de nitroglicerina in 2 minute
306. Coma diabetica poate fi declansata de:
a) corticoterapia
b) antibioterapia
c) oprirea sau diminuarea nejustificata a tratamentului cu insulina
307. Stopul cardio-respirator corespunde cu:
a) moarte clinica
b) moarte biologica
c) nici un raspuns
308. Cardiopatia ischiemica este:
a) boala a arterelor coronariene
b) boala de nod sinusal
c) sindrom ischiemic
309. Simptomele unei hipoglicemii moderate sunt:
a) transpiratia, tulburari de somn, ameteala , anxietate, palpitatii
b) simptomele de acidoza diabetica
c) pierderea constiintei
310. Bolnavul diagnosticat cu ciroză hepatică prezintă:
a) icter;
b) facies vultuos;
c) ascită.
311. În insuficienţa renală acută, diureticele se vor administra:
a) după corectarea volemiei;
b) înainte de corectarea volemiei;
c) după administrarea de vasodilatatoare.
312. Dintre cele mai periculoase complicaţii ale insuficienţei renale cronice fac parte:
a) edemul pulmonar;
b) diabetul;
c) edemul cerebral.
313. Poziţia antalgică în colica renală este:
a) culcat în decubit lateral cu membrul inferior flectat;
b) decubit dorsal;
c) decubit ventral.
314. Hematuria reprezintă:
a) eliminarea de urină cu sânge;
b) micţiuni frecvente şi dureroase;
c) micţiuni frecvente.
376. Dupa producerea unui traumatism abdominal inchis, decesul poate surveni in cateva minute de la accident
prin:
a) soc sau hemoragie masiva;
b) hemoragie interna lenta
c) leziuni parietale;
377. Colecistita acuta estte:
a) o inflamatie acuta a peretelui colecistic;
b) o inflamatie acuta a caii biliare extrahepatice;
c) o tulburare a motricitatii veziculei biliare;
378. Bolnavul care a suferit un traumatism abdominal va fi asezat correct in pozitia:
a) de decubit dorsal cu membrele pelvine usor flectate (sub genunchi se aseaza o patura rulata sau o
perna)
b) de decubit lateral drept sau stang, de partea traumatismului
c) semisezand, cu genunchii flectati, pentru a asigura compresiunea abdomenului.
379. Un abdomen acut chirurgical cu sediul durerii juxtapubian sugereaza o perforatie a:
a) stomacului si duodenului;
b) uterului
c) intestinului mezenterial sau colonului;
380. Coloratia subicterica a sclerelor, mucoaselor si tegumentelor poate fi data de:
a) spasmul reflex al sfincterului Oddi;
b) prezenta unui obstacol in coledoc;
c) dischinezia biliara;
381. Intr-o plaga abdominala penetranta cu evisceratie posttraumatica, se iau la locul accidentului urmatoarele
masuri locale:
a) se executa manevre de reducere a anselor intestinale in interior si se pune un camp deasupra, fixat de
o fasa compresiva;
b) se aplica pansament foarte compresiv
c) nu se vor executa manevre de reducere a anselor intestinale, se vor pune deasupra campuri umede
caldute fixate de o fasa necompresiva;
382. Conduita de urgenta intr-o colica biliara internata in spital consta in:
a) repaos la pat, regim alimentar hydric, analgezice, antispastice, antiemetice
b) recoltarea probelor de sange, perfuzie, calmarea durerii, combaterea infectiei, calmarea varsaturilor,
punga cu gheata si interventie chirurgicala;
c) tubaj duodenal, morfina, pregatire pentru interventie chirurgicala;
383. La un bolnav in soc traumatic, la locul accidentului pana la venirea ambulantei, se pot administra:
a) lichide caldute;
b) calmante pe gura;
c) nu se administreaza nimic pe gura;
384. In plagile penetrante cu evisceratie post traumatica se vor lua urmatoarele masuri:
a) reducerea anselor intestinale in interior si infasarea abdomenului cu un cearceaf
b) se vor aplica pe abdomen campuri mari imbibate cu solutie calduta izotonica, fixate de o fasa
necompresiva;
c) se vor aplica pe abdomen campuri mari imbibate cu solutie rece izotonica, fixate de o faza
necompresiva;
385. Manevra utila mai ales in depistarea fracturilor partiale (ce se pot confunda cu entorsele) este:
a) tehnica provocarii durerii prin presiunea la distanta;
b) se pipaie regiunea cu un deget din aproape in aproape;
c) se mobilizarea membrul afectat;
386. Care este deosebirea dintre echimozele aparute in urma unei fracture si cele aparute dupa o entorsa?
a) in entorse echimozele apar precoce;
b) in fracture echiomozele apar tardive;
c) nu este nici o deosebire;
387. Care sunt semnele locale de certitudine in cazul fracturilor inchise?
a) durerea, echimozele, deformarea regiunii, scurtarea segmentului anatomic;
b) durerea, scurtarea segmentului anatomic, impotenta functionala;
c) mobilitatea anormala, crepitatii osoase, lipsa transmiterii miscarilor dincolo de fractura, intreruperea
continuitatii unui os;
388. In cazul traumatismelor extremitatilor, cand sunt interesate si tesuturile moi din jur, primele gesture de
prim ajutor vor trebui sa urmareasca:
a) executarea imediata a hemostazei, a toaletei si a pansarii plagii;
b) TA, pulsul, diureza;
c) muschii regionali, tendoanele, nervii;
389. In cate ore de la accident trebuie intervenit in rezolvarea unei fracture deschise?
a) dupa 6 ore de la accident;
b) in primele 6 ore de la accident;
c) dupa 24 de ore de la accident;
390. In cazul unei fracture deschise, primul ajutor la locul accidentului, pe care il executa cadrele medii, trebuie
sa se limiteze la:
a) pudrarea plagii cu antibiotic;
b) explorarea instrumental a plagii cutanate in scopul precizarii comunicarii acesteia cu focarul de
fractura;
c) spalarea rapida prin jet a plagii cu solutii antiseptic si acoperirea ei cu un pansament compresiv si
imobilizarea provizorie a membrului afectat;
391. Entorsa este:
a) leziune capsule-ligamentara;
b) intreruperea partiala continuitatii unui os;
c) indepartarea de la raporturile lor normale, a extremitatilor oaselor care alcatuiesc o articulatie;
451. Care este pericolul cel mai mare in perioada de trezire a bolnavului anesteziat prin
intubaţia orotraheală:
a) sangerarea plăgii;
b) hTA;
c) căderea limbii, astuparea glotei şi asfixierea bolnavului;
452. Ce complicaţie deosebită este de temut după rahianestezie:
a) greţuri, vărsături;
b) tahicardie, dispnee;
c) cefalee persistentă;
d) intoleranţă la medicamente.
453. In care din următoarele faze ale procesului de nursing stabilim dacă ingrijirea
postoperatorie a fost eficientă:
a) evaluare;
b) planificare;
c) implementare;
d) diagnostic de nursing.
454. Pentru prevenirea cefaleei postrahianestezice bolnavul va fi aşezat in următoarea poziţie
pe pat:
a) in decubit dorsal cu două perne sub cap;
b) in poziţie Trendclenburg;
c) in poziţie laterală stangă sau dreaptă;
d) in decubit dorsal, fără pernă, cu capul flectat spre dreapta, cu o tăviţă renală
alături; nu va ridica capul.
455. Bolnavii operaţi cu anestezie locală, vor fi aşezaţi in pat in următoarele poziţii:
a) decubit dorsal cu pernă sub picioare;
b) decubit lateral;
c) decubit ventral;
d) decubit dorsal cu capul pe pernă, putand lua orice poziţie doreşte.
456. Pentru prevenirea complicaţiilor de decubit dorsal la bolnavii imobilizaţi, asistenta va
efectua următoarele activităţi in afară de:
a) schimbarea poziţiei după un plan bine stabilit;
b) menţinerea tegumentelor uscate şi curate;
c) protejarea zonelor de presiune;
d) administrarea unor medicamente specifice.
457. Poziţia Fowler (semişezandă) este favorabilă bolnavilor cu operaţii pe:
a) torace;
b) membre inferioare;
c) coloana vertebrală.
458. In poziţie de decubit ventral vor fi aşezaţi bolnavii operaţi:
a) pe coloana vertebrală;
b) de afecţiuni pleuropulmonare sau esofagiene;
c) cu rahianestezie.
478. In cazul unei fracturi inchise la un membru inferior, la locul accidentului, asistenta
medicală aplică:
a) reducerea precoce, corectă a fracturii;
b) imobilizarea cu mijloace improvizate a articulaţiilor deasupra şi
dedesubtul fracturii;
c) calmarea durerii;
d) hemostază provizorie.
479. Severitatea unei fracturi costale depinde de:
a) numărul fracturilor;
b) sediul fracturilor;
c) elasticitatea cutiei toracice.
480. In acordarea primului ajutor unui accidentat cu fractură de coloană vertebrală se evită
flectarea capului pe torace şi a toracelui pe abdomen pentru că se poate produce:
a) şoc hemoragie;
b) accentuarea durerilor;
c) contuzia sau secţionarea măduvei spinării.
481. Un accidentat cu stop cardiorespirator prezintă:
a) respiraţie superficială, puls filiform, hipotensiune arterială conştientă pierdută;
b) respiraţie profundă, puls tahicardie, stare de inconştienţă;
c) respiraţie oprită, puls absent, stare de inconştienţă, paloare midriază, relaxare sfincteriană.
482. In resuscitarea respiratorie prima manevră este:
a) administrarea oxigenului;
b) asigurarea permeabilităţii căilor respiratorii;
c) insuflaţia aerului gură la gură.
483. Care este timpul limită de acţiune in reanimarea cardio-respiratorie?
a) 3- 4 minute;
b) 8-10 minute;
c) 20 minute.
484. Pentru respiraţia gură la gură sau gură la nas, accidentatul se va afla in următoarea
poziţie:
a) decubit lateral drept;
b) in orice poziţie;
c) decubit dorsal, pe un plan dur, cu capul in hiperextensie.
485. In stopul cordiorespirator, concomitent cu respiraţia gură la gură se instituie masajul
cardiac extern. Ritmul compresiunilor pe stern la adult va fi de:
a) 60- 80/min.;
b) 40- 60/min.;
c) 100-120/min.
486. In cazul unui singur reanimator in resuscitarea cardiorespiratorie raportul dintre
insuflaţii şi masajul cardiac extern este de:
a) 1 la 8;
b) 2 la 15;
c) 1 la 2.
487. Cat timp se va păstra ritmul 2 la 15:
a) pană la reluarea respiraţiei spontane;
b) pană la apariţia bătăilor inimii;
c) pană la reluarea respiraţiei spontane şi apariţia bătăilor inimii.
488. Care din următoarele semne nu caracterizează moartea biologică, accidentatul putand fi
incă resuscitat:
a) midriază fixă;
b) hipotonie musculară şi pete cianotice;
c) prezenţa activităţii cardiace pe EKG.
489. In edemul pulmonar acut pacientul se aşează in:
a) clinostatism, cu capul mai ridicat decat restul corpului;
b) clinostatism, cu capul mai jos decat restul corpului;
c) poziţie şezand, cu picioarele atarnand la marginea parului.
490. Starea de colaps vascular se recunoaşte după următoarele manifestări de dependenţă:
a) pacient inert, somnolent, cu tegumente palide şi reci, hipotensiune, puls filiform;
b) pacient agitat, tahicardie, hipertensiv;
c) pacient somnolent, transpirat.
491. Criza de angină pectorală durează in general sub:
a) 5 min.;
b) 15 min.;
c) 30 min.
492. Durerea coronariană ce survine la efort, emoţii, frig, are o durată intre 3-15 min. şi care
cedează la nitroglicerină este caracteristică in:
a) angina pectorală;
b) infarct miocardic acut;
c) stenoză mitrală.
493. Unul din semnele pneumotoraxului este:
a) spută cu sange;
b) durere toracică surdă;
c) absenţa mişcărilor toracice in timpul respiraţiei.
494. Cărui grad de comă ii este caracteristică păstrarea reflexelor osteo-tendinoase şi
cutanate:
a) comă profundă grad III;
b) comă vigilă grad I;
c) comă propriu-zisă grad II;
d) comă ireversibilă grad IV.
495. Pacientul inconştient, comatos, poate fi transportat in poziţie:
a) decubit dorsal fară pernă;
b) decubit lateral sau semi-ventral;
c) Trendelenburg.
496. Care sunt simptomele caracteristice care preced coma de cauză meningeană:
a) cefalee, fotofobie, redoare de ceafa;
b) hemiplegie, afazie;
c) agitaţie psiho-motorie, sete de aer.
497. Existenţa hemiplegiei in cadrul comelor semnifică:
a) o leziune meningeană;
b) o leziune cerebrală;
c) o leziune medulară.
498. Semnul caracteristic al sindromului meningean din cadrul comei este:
a) redoarea de ceafă;
b) hemiplegia;
c) hipertensiunea arterială.
499. Conduita de urgenţă in cazul corpilor străini vii auriculari este:
a) instilaţii cu ulei sau glicerina şi spălătură cu seringa Guyon;
b) extracţia corpului cu pensa;
c) spălătură cu seringa Guyon - apă distilată.
500. Conduita de urgenţă in cazul corpilor străini esofagieni este:
a) provocarea de vărsături pentru eliminarea corpului străin;
b) suprimarea alimentaţiei pe cale orală;
c) extragerea sau impingerea corpului străin prin procedee oarbe.