Sunteți pe pagina 1din 62

UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI

FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR

PROIECT
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA
ALE UNUI BLOC DE LOCUINTE

COORDONATORI : STUDENTI:

BUCUREŞTI
2016
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

CUPRINS

1. Introducere
2. Descrierea cladirii reale
2.1. Descrierea elementelor ce delimiteaza anvelopa termica
2.2. Descrierea structurii cladirii
2.3. Descrierea instalatiilor
3. Fisa de analiza energetica a cladirii
4. Determinarea consumurilor de energie a cladirii reale
4.1. Caracteristicile geometrice
4.2. Determinarea caracteristicilor termotehnice
4.3. Determinarea consumului de energie pentru incalzire
4.4. Determinarea consumului de energie pentru prepararea ACC
4.5. Determinarea consumului de energie pentru iluminat
4.6. Determinarea consumului global si specific de energie pentru cladirea
reala
5. Determinarea consumului de energie a cladirii de referinta
6. Notarea si certificarea cladirii reale
7. Auditul cladirii
7.1. Descrierea cladirii reale
7.2. Descrierea solutiilor si pachetelor de reabilitare
7.2.1. Descrierea solutiei de reabilitare S1
7.2.2. Descrierea solutiei de reabilitare S2
7.2.3. Descrierea solutiei de reabilitare S3
7.2.4. Descrierea pachetului de reabilitare P1
7.2.5. Descrierea pachetului de reabilitare P2
7.3. Consumul de energie in urma aplicarii solutiilor de reabilitare si clasarea
solutiilor
7.4. Calculul economic
7.5. Recomandarile auditorului
8. Anexe
8.1. Certificatul energetic
8.2. Releveu subsol
8.3. Releveu parter
8.4. Releveu etaj curent

2
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

1. Introducere

Prezentul proiect reprezinta evaluarea termo-energetică pentru o clădire din Bucuresti


de tip bloc de locuinte, avand S+P+6 niveluri, calculul este efectuat pe baza datelor si
observatiilor obtinute in urma analizei in situ a clădirii si instalatiilor de incălzire, preparare a
apei calde de consum si iluminat. Evaluarea s-a realizat de asemenea pe baza documentatiei
tehnice.

Etapele de calcul urmeaza structura indicata in cuprinsul lucrarii.

Rezultatele obtinute pe baza evaluarii energetice a clădirii si instalatiilor de incălzire,


preparare a apei calde de consum si iluminat aferente acesteia servesc la Certificarea
energetică a clădirii,precum si la intocmirea Raportului de audit energetic care cuprinde
solutiile tehnice de reabilitare/modernizare a elementelor de constructie si a instalatiilor
aferente.

Sistemul de certificare utilizat a fost Metodologia de Calcul a Performanţei Energetice a


Clădirii, Mc001/2006, pus în aplicare prin Legea 372/2005 privind Performanţa Energetică a
Clădirilor. La propunerea soluţiilor pentru îmbunătăţirea performanţei energetice a clădirii s-a
ţinut cont de OUG 18/2009, astfel încât consumul de energie pentru încălzire să nu
depăşească 100 kWh/m2an.

Pentru fiecare soluţie propusă în raportul de audit energetic s-au calculat indicatorii
specifici de eficienţă economică a soluţiei, astfel încât să existe certitudinea că soluţia adoptată
este cea mai bună atât din punct de vedere energetic cât şi din punct de vedere economic

2. Descrierea cladirii reale

Clădirea evaluată este de tip bloc de locuinte fiind situată in Bucuresti si administrată de
Asociatia de Proprietari.

Constructia a fost executată in anul 1988 si a fost proiectată de Institutul de Proiectare,


Bucuresti.

Clădirea, de formă paralelipipedică, se compune din 2 tronsoane, fiecare avand regim


de inăltime S+P+6. Dimensiunile in plan ale cladirii sunt 50,20 m x 14,20 m cu o suprafata
totala construita de 4989.88 m2.

Blocul are 48 apartamente, cate 8 apartamente pe fiecare etaj, respectiv cate 4


apartamente pe fiecare scară.
Fiecare tronson de cladire are o scară interioară comună, cu o singură rampă si podest
de nivel si este prevăzută cu ascensor.

Solutia arhitecturală existentă pentru o scară grupează următoarele functiuni pe nivel:

 subsol: subsol tehnic

 parter: depozit si spatii comerciale

3
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

 etaj 1…6: apartamente de 2 si 3 camere

Inăltimile de nivel sunt:

 subsol: 2,20 m

 parter: 3,80 m

 etajele 1..6: 2,80 m

Clădirea este alcătuită din două tipuri de tronsoane, numite in proiect scara A si B,
fiecare din ele regăsindu-se in pozitia de tronson de capăt.

Regimul de ocupare al clădirii este de 24 de ore pe zi, iar alimentarea cu căldură se


consideră in regim continuu. Clădirea nu este echipată cu sisteme de ventilare mecanică, răcire
sau conditionarea aerului.

Accesul principal in clădire are loc pe fatada N catre casa scarii iar prin fatada de S catre
spatiile comerciale.

Accesul in subsol se face printr-o rampă amplasată in casa scării. Subsolul este destinat
boxelor si adapostirii conductelor de distributie a apei reci, apei calde de consum si a agentului
termic pentru incalzire. Planseul peste subsol este alcatuit dintr-o placa de beton neizolata,
avand un strat de sapa de egalizare si un finisaj interior de tip pardoseala caldă sau rece.

Terasa clădirii prezinta degradari si neetanseitati.

4
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

.1. Descrierea elementelor ce delimiteaza anvelopa termica

Peretii exteriori care alcatuiesc anvelopa termica a cladirii sunt de doua tipuri si sunt
notatii in continuare PE1 si PE2, acestia au urmatoarea structura:

Planseul peste subsol notat Pss si planseul peste ultimul nivel Pte prezinta degradari si
neetanseitati si au urmatoarea structura:

Tamplăria exterioară a apartamentelor din clădire este parŃial cu rama din lemn de
răsinoase, de tip cuplată, cu 2 foi de geam simplu, prezentand elemente de degradare si partial
din tamplărie cu rama din PVC cu geamuri termoizolante duble montate de catre locatari in
ultimii ani.

5
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

Usa de intrare in cladire si usa de serviciu sunt metalice, neetanse, prezentand rosturi
mari. Usa de intrare in cladire nu este prevazuta cu sistem automat de inchidere.

.2. Descrierea structurii cladirii

Structura de rezistentă a blocului deasupra cotei 0,00 este alcătuită astfel:

 elemente verticale din beton armat monolit – stalpi de rezistentă;

 elemente orizontale – plansee prefabricate din beton armat si grinzi realizate atat
prefabricat cat si monolit; scările sunt prefabricate.

Infrastructura este realizată după cum urmează:

 pereti structurali din beton armat atat pe linia elementelor structurale ale suprastructurii
cat si suplimentari fată de acestia;

 planseu peste subsol realizat din beton armat turnat monolit;

 fundatii continue de tip talpă si cuzinet din beton armat.

.3. Descrierea instalatiilor

Încălzirea cladirii analizate este asigurată prin alimentarea cu agent termic de la


un punct termic din vecinătatea acestuia. Conductele subtraversează carosabilul şi un
spaţiu verde până la punctul termic, printr-un canal termic.

Ca urmare a gradului avansat de uzură a izolaţiei termice de pe conductele de


transport a agentului termic şi a apei calde, cât şi a armăturilor cu care acestea sunt
echipate, se constată pierderi importante de căldură pe lungimea canalului termic.

Corpurile de încălzire din interiorul blocurilor sunt, în cea mai mare parte cele
iniţiale din fontă. Casa scării nu este încălzită în mod direct.

Distribuţia agentului termic se realizează prin intermediul unui sistem bitubular,


aceasta fiind de tip inferioară. Coloanele verticale străbat planşeele, iar în apartamente,
corpurile de încălzire se leagă la acestea. La partea superioară a clădirii, coloanele sunt
legate la vasul de aerisire.

Instalaţia de alimentare cu apă caldă de consum urmează acelaşi traseu cu cea a


instalaţiei de alimentare cu căldură şi se ramifică pe verticală în coloane care
alimentează toaletele. Se constată degradarea şi lipsa pe arii extinse a termoizolaţiei
aferente conductelor de alimentare cu apă caldă de consum.

Condiţiile nominale de calcul pentru instalaţia de încălzire şi cea de alimentare cu apă


caldă de consum sunt următoarele:

6
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

 θT = 80 oC;
 θR = 60 oC;
 θAC = 60 oC;
 θI = 20 oC;
 θE = -15 oC.

Sistemul de iluminat este echipat preponderent cu becuri incandescente atat in


apartamente cat si in spatiile comune.

3. Fisa de analiza energetica a cladirii, MC 001/ P III

4. Determinarea consumurilor de energie a cladirii reale

4.1. Determinarea caracteristicilor geometrice

Pe baza releveelor puse la dispozitie de catre beneficiar s-au masurat urmatoarele


suprafete:

 ORIENTARE SUD:

Elem
ent Dimensiun Canti Supra Supra
anvel i tate fata fata
opa totala
- mm mm buc mp mp
130
2300 24 71.76
0
130
2200 24 68.64
0
TIP 228.9
130
FE1 1500 24 46.8 6
0
130
1200 24 37.44
0
600 600 12 4.32
380
4200 2 31.92
0
Tip 380 163.7
6700 2 50.92
FE2 0 8
1065 380
2 80.94
0 0
Tip 210
1800 4 15.12 15.12
UE1 0

7
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

Tip 333.0
Pe1 6
Tip 499.5
Pe2 9

 ORIENTARE NORD:

Elem
ent Dimensiun Canti Supra Supra
anvel i tate fata fata
opa totala
- mm mm buc mp mp
2300 1300 24 71.76
1500 1300 24 46.8
2200 1300 24 68.64
1200 1300 24 37.44
Tip 243.0
600 600 12 4.32
FE1 4
600 400 2 0.48
1800 800 2 2.88
2300 800 2 3.68
2200 800 4 7.04
1800 2100 2 7.56
Tip
9.66
UE1 1000 2100 1 2.1
Tip 395.1
Pe1 2
Tip 592.6
Pe2 9

 ORIENTARE EST:
Elem
ent Dimensiun Canti Supra Supra
anvel i tate fata fata
opa totala
- mm mm buc mp mp
Tip 1600 800 1 1.28
7.04
FE1 600 800 12 5.76
Tip
700 2100 6 8.82 8.82
UE1
Tip 131.6
Pe1 8
Tip 197.5
Pe2 2

8
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

 ORIENTARE VEST:
Elem
ent Dimensiun Canti Supra Supra
anvel i tate fata fata
opa totala
- mm mm buc mp mp
Tip 1600 800 1 1.28
7.04
FE1 600 800 12 5.76
Tip
700 2100 6 8.82 8.82
UE1
Tip 131.6
Pe1 8
Tip 197.5
Pe2 2
 ORIZONTAL:

Elem
ent Dimensiun Canti Supra Supra
anvel i tate fata fata
opa totala
- mm mm buc mp mp
Tip
1 690 690
Pte

 FARA ORIENTARE:

Elem
ent Dimensiun Canti Supra Supra
anvel i tate fata fata
opa totala
- mm mm buc mp mp
Tip 526.7
Pi1 2
Tip 1185.
Pi2 11
Tip
14.00
Pcs
Tip 676.0
Pss 0
Tip
22.68
Ui1
Tip
22.68
Ui2

9
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

Tip
78.30
Pr1
Tip 182.7
Pr2 0

4.2. Determinarea caracteristicilor termotehnice

Principala caracteristică termo-energetică a unui element de anvelopă este


rezistenţa termică R. Aceasta a fost calculată după formula:

[ ]
2
δ m K
R=R si + ∑ + R se
λ W

Au fost astfel determinate următoarele valori pentru elementele de anvelopă:

1. Perete exterior din beton


- PE1
Nr
λ λc δ/λc ρ cp
. Strat δ a
[W/m [W/m [W/m² [kg/m [J/kgK
Cr int. -> ext. [m] [-]
K] K] K] ³] ]
t.
0 1 2 3 4 5 6 7 8
0.185 0.0161
1 0.003 0.18 1.03 500 840
Glet de ipsos 4 81
Tencuiala mortar de var si 0.844 0.0355
2 0.03 0.82 1.03 1700 840
ciment 6 2
0.7894
3 0.3 0.38 1 0.38 2600 840
Beton armat 74
Tencuiala mortar de var si 0.844 0.0355
4 0.03 0.82 1.03 1700 840
ciment 6 2
7 R i= 1/αi = 1/8 0.125
8 R e= 1/αe = 1/12 0.083
9 R 1.085

2. Perete exterior din BCA -


PE2
Nr
λ λc δ/λc ρ cp
. Strat δ a
[W/m [W/m [W/m² [kg/m [J/kgK
Cr int. -> ext. [m] [-]
K] K] K] ³] ]
t.
0 1 2 3 4 5 6 7 8
0.185 0.0161
1 0.003 0.18 1.03 500 840
Glet de ipsos 4 81
Tencuiala mortar de var si 0.844 0.0355
2 0.03 0.82 1.03 1700 840
ciment 6 2

10
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

0.262 1.1428
3 0.3 0.25 1.05 750 840
BCA 5 57
Tencuiala mortar de var si 0.844 0.0355
4 0.03 0.82 1.03 1700 840
ciment 6 2
7 R i= 1/αi = 1/8 0.125
8 R e= 1/αe = 1/12 0.083
9 R 1.438

3. Perete interior din beton


- PI1
Nr
λ λc δ/λc ρ cp
. Strat δ a
[W/m [W/m [W/m² [kg/m [J/kgK
Cr int. -> ext. [m] [-]
K] K] K] ³] ]
t.
0 1 2 3 4 5 6 7 8
0.185 0.0161
1 0.003 0.18 1.03 500 840
Glet de ipsos 4 81
Tencuiala mortar de var si 0.844 0.0355
2 0.03 0.82 1.03 1700 840
ciment 6 2
0.7894
3 0.3 0.38 1 0.38 2600 840
Beton armat 74
Tencuiala mortar de var si 0.844 0.0355
4 0.03 0.82 1.03 1700 840
ciment 6 2
0.185 0.0161
5 0.003 0.18 1.03 500 840
Glet de ipsos 4 81
6 R i= 1/αi = 1/8 0.125
7 R e= 1/αe = 1/8 0.125
8 R 1.143

4. Perete interior din BCA -


PI2
Nr
λ λc δ/λc ρ cp
. Strat δ a
[W/m [W/m [W/m² [kg/m [J/kgK
Cr int. -> ext. [m] [-]
K] K] K] ³] ]
t.
0 1 2 3 4 5 6 7 8
0.185 0.0161
1 0.003 0.18 1.03 500 840
Glet de ipsos 4 81
Tencuiala mortar de var si 0.844 0.0355
2 0.03 0.82 1.03 1700 840
ciment 6 2
0.262 1.1428
3 0.3 0.25 1.05 750 840
BCA 5 57
Tencuiala mortar de var si 0.844 0.0355
4 0.03 0.82 1.03 1700 840
ciment 6 2
0.185 0.0161
5 0.003 0.18 1.03 500 840
Glet de ipsos 4 81
6 R i= 1/αi = 1/8 0.125
7 R e= 1/αe = 1/8 0.125

11
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

8 R 1.496

5. Placa peste subsol - Pss


Nr
λ λc δ/λc ρ cp
. Strat δ a
[W/m [W/m [W/m² [kg/m [J/kgK
Cr int. -> ext. [m] [-]
K] K] K] ³] ]
t.
0 1 2 3 4 5 6 7 8
0.154 0.0194
1 0.003 0.15 1.03 500 840
Finisaj pardoseala- Gresie 5 17
Sapa de egalizare (mortar 0.844
2 0.05 0.82 1.03 0.0592 1700 840
ciment) 6
0.5263
3 0.2 0.38 1 0.38 2600 840
Placa beton armat 16
6 R i= 1/αi = 1/8 0.125
7 R e= 1/αe = 1/8 0.125
8 R 0.855

6. Placa peste casa scarii -


Pcs
Nr
λ λc δ/λc ρ cp
. Strat δ a
[W/m [W/m [W/m² [kg/m [J/kgK
Cr int. -> ext. [m] [-]
K] K] K] ³] ]
t.
0 1 2 3 4 5 6 7 8
0.154 0.0194
1 0.003 0.15 1.03 500 840
Finisaj pardoseala- Gresie 5 17
Sapa de egalizare (mortar 0.844
2 0.05 0.82 1.03 0.0592 1700 840
ciment) 6
0.5263
3 0.2 0.38 1 0.38 2600 840
Placa beton armat 16
0.185 0.0161
4 0.003 0.18 1.03 500 840
Glet de ipsos 4 81
5 R i= 1/αi = 1/8 0.125
6 R e= 1/αe = 1/8 0.125
7 R 0.871

7. Placa peste ultimul nivel -


Pte
Nr
λ λc δ/λc ρ cp
. Strat δ a
[W/m [W/m [W/m² [kg/m [J/kgK
Cr int. -> ext. [m] [-]
K] K] K] ³] ]
t.
0 1 2 3 4 5 6 7 8
0.185 0.0161
1 0.003 0.18 1.03 500 840
Glet de ipsos 4 81
Tencuiala mortar de var si 0.844 0.0355
2 0.03 0.82 1.03 1700 840
ciment 6 2

12
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

0.5263
3 0.2 0.38 1 0.38 2600 840
Placa din Beton armat 16
Sapa de egalizare (mortar 0.844 0.0947
5 0.08 0.82 1.03 1700 840
ciment) 6 19
Folie bariera contra 0.0454
6 0.002 0.044 1 0.044 1800 1460
vaporilor 55
0.1360
7 0.1 0.7 1.05 0.735 1800 840
Strat pietris 54
8 R i= 1/αi = 1/8 0.125
9 R e= 1/αe = 1/6 0.167
10 R 1.010

8. Ferestre tamplarie lemn-


Fe1
Nr
λ λc δ/λc ρ cp
. Strat δ a
[W/m [W/m [W/m² [kg/m [J/kgK
Cr int. -> ext. [m] [-]
K] K] K] ³] ]
t.
1 R 0.400

9. Ferestre PVC termopan -


Fe1
Nr
λ λc δ/λc ρ cp
. Strat δ a
[W/m [W/m [W/m² [kg/m [J/kgK
Cr int. -> ext. [m] [-]
K] K] K] ³] ]
t.
7 R 0.755

10. Usi exterioare lemn -


Ue1
Nr
λ λc δ/λc ρ cp
. Strat δ a
[W/m [W/m [W/m² [kg/m [J/kgK
Cr int. -> ext. [m] [-]
K] K] K] ³] ]
t.
1 R 0.400

11. Usi interioare metalice -


Ui1
Nr
λ λc δ/λc ρ cp
. Strat δ a
[W/m [W/m [W/m² [kg/m [J/kgK
Cr int. -> ext. [m] [-]
K] K] K] ³] ]
t.
0 1 2 3 4 5 6 7 8
1 R 1.285

12. Usi interioare din lemn


- Ui2

13
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

Nr
λ λc δ/λc ρ cp
. Strat δ a
[W/m [W/m [W/m² [kg/m [J/kgK
Cr int. -> ext. [m] [-]
K] K] K] ³] ]
t.
0 1 2 3 4 5 6 7 8
7 R 0.380

13. Perete beton ROST -


Pr1
Nr
λ λc δ/λc ρ cp
. Strat δ a
[W/m [W/m [W/m² [kg/m [J/kgK
Cr int. -> ext. [m] [-]
K] K] K] ³] ]
t.
0 1 2 3 4 5 6 7 8
0.185 0.0161
1 0.003 0.18 1.03 500 840
Glet de ipsos 4 81
Tencuiala mortar de var si 0.844 0.0355
2 0.03 0.82 1.03 1700 840
ciment 6 2
0.7894
3 0.3 0.38 1 0.38 2600 840
Beton armat 74
Tencuiala mortar de var si 0.844 0.0355
4 0.03 0.82 1.03 1700 840
ciment 6 2
0.185 0.0161
5 0.003 0.18 1.03 500 840
Glet de ipsos 4 81
6 R i= 1/αi = 1/8 0.125
7 R e= 1/αe = 1/8 0.125
8 R 1.143

14. Perete BCA ROST- Pr2


Nr
λ λc δ/λc ρ cp
. Strat δ a
[W/m [W/m [W/m² [kg/m [J/kgK
Cr int. -> ext. [m] [-]
K] K] K] ³] ]
t.
0 1 2 3 4 5 6 7 8
0.185 0.0161
1 0.003 0.18 1.03 500 840
Glet de ipsos 4 81
Tencuiala mortar de var si 0.844 0.0355
2 0.03 0.82 1.03 1700 840
ciment 6 2
0.262 1.1428
3 0.3 0.25 1.05 750 840
BCA 5 57
Tencuiala mortar de var si 0.844 0.0355
4 0.03 0.82 1.03 1700 840
ciment 6 2
0.185 0.0161
5 0.003 0.18 1.03 500 840
Glet de ipsos 4 81
6 R i= 1/αi = 1/8 0.125
7 R e= 1/αe = 1/8 0.125
8 R 1.496

14
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

4.3. Determinarea consumului de energie pentru incalzire

Parametri climatic

Temperatura convenţională calcul a aerului exterior pentru situaţia de iarnă se


consideră funcţie de zona climatică a localităţii pe raza căreia se află clădirea, conform
SR-1907.

Intensitatea radiaţiei solare şi temperaturile experioare medii lunare au fost


stabilite conform prevederilor metodologiei Mc001 – Partea I, anexa A.9.6, respectiv SR
4839, pentru localitatea Bucuresti:

februa aprili
It(w/mp) ianuarie martie mai iunie
rie e
N 13.6 20.7 30 39.6 65.9 76.9
S 76.7 106.9 103.5 94.8 91.6 96.8
E 30.9 53.9 65.9 76 74.9 79.6
V 30.9 53.9 65.9 76 74.9 79.6

augu septem octomb noiemb decem


iulie It
st brie rie rie brie
70.1 73.7 51.2 25.2 15.3 11.7 20.83
94.9 138.1 136.8 125.7 73.3 68.9 93.81
72.2 78 84.6 66 33 27.3 47.94
72.2 78 84.6 66 33 27.3 47.94

Valori medii ale temperaturii exterioare:

Augu Septem Octom Noiem Decem


Luna Iulie
st brie brie brie brie
Temperatur
a medie 22 21.2 16.9 10.8 5.2 0.2
exterioara

Ianua Februa Marti Aprili


Mai Iunie
rie rie e e
-2.4 -0.1 4.8 11.3 16.7 20.2

15
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

Temperatura interioară predominantă a încăperilor încălzite


Conform STAS SR 1907-2/97 temperatura predominantă pentru clădiri delocuit
este:
i = 20OC
Temperatura interioară casei scării va fi considerată temperatura de proiectare,
respectiv: ucs = 18OC
Întrucât diferența de temperatură între i și ucs este mai mică de 4OC, se consideră
că volumul încălzit cuprinde și casa scării.

19.8
Temp interioara de calcul este θi calcul= 8 (medie ponderata)

Temperatura interioară a spațiilor comune neîncălzite


Temperatura interioară a subsolului neîncălzit va fi calculată conform metodologiei
Mc001/PI, cap. I.9.1.1.1 pe baza de bilanț termic, cu formula:
∑ ( θ j ∙ L j ) +0,34 ∙ V ∙ ∑ ( n j ∙θ j )
s = ∑ L +0,34 ∙ V ∙ ∑ n [°C]
j j

în care:
Lj – coeficienții de cuplaj termic aferenți tuturor elementelor de construc ție orizontale și
verticale care delimitează spațiul subsolului de mediile adiacente: aer exterior sau
încăperi încălzite, în [W/K];
j – temperaturile mediilor adiacente: aer exterior ( e) – temperatura exterioară de calcul – sau
încăperea încălzită (i), în [°C];
V – volumul interior al spațiului subsolului [m 3];
nj – numărul de schimburi de aer datorită permeabilită ții la aer a elementului j, în [h-1].
Din acest calcul rezultă s = 10 OC

Calculul coeficienților de pierderi de căldură HT și HV

Calculul coeficientului de pierderi de căldură al clădirii, H

Coeficientul de pierderi de căldură al clădirii se calculează cu formula:


H = HV + HT [W/K]
în care:
HV – coeficientul de pierderi de căldură prin ventilare al clădirii, în [W/K];
HT – coeficientul de pierderi de căldură prin transmisie al clădirii, în [W/K].

16
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

Calculul coeficientului de pierderi de căldură prin ventilare al clădirii, HV


Coeficientul de pierderi de căldură prin ventilare al clădirii se calculează cu formula:
ρa ∙ c a ∙n a ∙ V
HV = 3,6 [W/K]

în care:
ρa – densitatea aerului, în [kg/m3], determinate conform Mc001/PII-1
ρa = 1,2 kg/m3
ca – căldura specifică aerului, în [kJ/kgK]
ca = 1,005 kJ/kgK
na – numărul mediu de schimburi de aer pe oră al clădirii, în [h -1] =i*V/L
na = 0.6 h-1
V – volumul încălzit, în [m3]
Din acest calcul rezultă HV = 2433.6 W/K

Calculul coeficientului de pierderi de căldură prin transmisie al clădirii HT


Coeficientul de pierderi de căldură prin transmisie al clădirii se calculează cu
formula:
HT = L + LS+ Hu [W/K]
în care:
L – coeficientul de cuplaj termic prin anvelopa clădirii, în [W/K];
LS – coeficientul de cuplaj termic prin sol, (document recomandat: SR EN ISO 13370) și care
se admite a fi calculat în regim staționar (document recomandat: SR EN ISO 13789), în
[W/K];
Hu – coeficientul de pierderi termice prin anvelopa clădirii spre spa ții neîncălzite (document
recomandat: SR EN ISO 13789), în [W/K].

1 Coeficientul de cuplaj termic prin anvelopa clădirii se calculează cu formula:


L = ∑ U j A j +∑ ψ k I k+∑ χ j [W/K]

în care:
Uj – transmitanța termică a părții j de anvelopă a clădirii, în [W/m2K];
Aj – aria pentru care se calculează Uj, în [m2];
ψk – transmitanța termică liniară a punții termice liniare k, în [W/mK];
lk – lungimea pe care se aplică ψk, în [m];
χj – transmitanța termică punctuală a punții termice punctuale j, în [W/K].
Întrucât clădirea analizată este o clădire existentă la care nu se pot determina
punțile termice punctuale și în general ponderea acestora este mică în raport cu pun țile
termice liniare, influența punților termice punctuale se neglijează.

17
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

Coeficienti de cuplaj termic

S R' 1/R' L
Elementul de constructie
[mpK/ [W/mp
[mp] [W/K]
W] K]
1. Perete exterior din beton - 991.5
0.8 0.56 550.9
PE1 4
2. Perete exterior din BCA - 1487.
1.1 0.56 826.3
PE2 32
3. Perete interior din beton - 526.7
0.9 0.83 438.9
PI1 2
4. Perete interior din BCA - 1185.
1.1 0.83 987.6
PI2 11
676.0
0.6 0.34 233.1
5. Placa peste subsol - Pss 0
6. Placa peste casa scarii -
14.00 0.7 0.34 4.8
Pcs
7. Placa peste ultimul nivel - 690.0
0.8 0.20 138.0
Pte 0
8. Ferestre PVC termopan - 486.0
0.6 1.30 631.3
Fe1 8
163.7
0.6 1.30 212.7
9. Ferestre PVC Tripan - Fe2 8
10. Usi exterioare PVC
42.42 0.6 1.30 55.1
termopan - Ue1
11. Usi interioare metalice -
22.68 1.0 1.30 29.5
Ui1
12. Usi interioare din lemn -
22.68 0.3 1.30 29.5
Ui2
13. Perete beton ROST - Pr1 78.30 0.9 1.30 101.7
182.7
1.1 0.91 166.1
14. Perete BCA ROST- Pr2 0

Din acest calcul rezultă:

 coeficientul de cuplaj termic prin anvelopa cladirii spre exterior: L = 2414.20 W/K
 coeficientul de cuplaj termic prin anvelopa cladirii spre spatii neincalzite: Hu

b = Hue/(Hiu + Hue) ; (W/K)


unde Hiu = coeficient de transfer de caldura de la spatiile incalzite la cele
neincalzite (W/K)
Hiu = LT,iu + HV,iu (W/K);
Unde LT,iu =191,0843 (W/K) – coeficient de cuplaj termic al placii peste subsol

18
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

(W/K)
LT,iu= 233 (W/K)
HV,iu = coeficientul de transfer de caldura prin ventilatie de la spatiile incalzite la
spatiile neincalzite (W/K)
HV,iu= 1991.1 (W/K)

Hiu= 2224.1 (W/K)

Hue = LT,ue + HV,ue (W/K)


LT,ue = 27 (W/K) – coeficient de cuplaj termic al elementelor de constructie al
spatiului neincalzit in contact cu mediul exterior
LT,ue= 229.89 (W/K)
HV,ue = (Ρa * ca *na*Vu)/3.6 (W/K)
Vu= 1895.70 [m3]

HV,ue = 744.50 (W/K)

Hue= 974.40 (W/K)


b= 0.22
Hu= 758.20 (W/K)
HT = L + Hu= 4832.97 (W/K)

H = HV + HT= 7266.57 (W/K)

2.6. Stabilirea perioadei de încălzire preliminare

Pentru clădiri încălzite continuu calculul perioadei de încălzire preliminare se


realizează cu un model de calcul simplificat, respectiv modelul sezonier.
În prima fază a calculului consumurilor de energie ale clădirii se stabile ște
perioada de încălzire preliminară, conform SR 4839. În acest caz temperatura
convențională de echilibru – temperatura exterioară pentru care aporturile de căldură de
care beneficiază clădirea sunt egale cu pierderile de căldură ale clădirii – este
θeo = 12OC.

19
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

Temperaturile exterioare medii lunare se determină conform SR 4893, tabel 1,


pentru localitatea în care se află clădirea (sau, dacă localitatea nu se află în lista din
tabele, o localitate similară celei în care se află clădirea). Cu valorile temperaturii
exterioare medii lunare pentru lunile anului se construie ște graficul de varia ție a
temperaturii exterioare, care se intersectează cu dreapta temperaturii conven ționale de
echilibru, determinându-se astfel începutul și sfâr șitul perioadei de încălzire, respectiv
perioada de încălzire.

1. Determimarea perioadei de incalzire


preliminara

Luna ϴe t ϴem
°C zile °C
Iulie 22 0
August 21.2 0
Septembrie 16.9 6
Octombrie 10.8 31
Noiembrie 5.2 30
Decembrie 0.2 31
3.725
Ianuarie -2.4 31
Februarie -0.1 28
Martie 4.8 31
Aprilie 11.3 4
Mai 16.7 0
Iunie 20.2 0
Perioada de incalzire 192 zile

Temperatura exterioară medie pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie


ponderată a temperaturilor medii lunare cu numărul de zile de încălzire ale fiecărei luni
din perioada de încălzire, cu formula:
∑ N zj ∙ θej
θem = ∑N zj

în care:
Nzj – numărul de zile de încălzire din luna j, în [zi];
∑ N zj = NZ – numărul total de zile al perioadei de încălzire;
θej – temperatura exterioară medie a lunii j, în [°C], conform SR 4839.

20
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

25

20

15

10 ϴeo
ϴe
5

-5

Calculul pierderilor de căldură ale clădirii QL (calcul preliminar, pentru θeo = 12°C)
Calculul preliminar al pierderilor de căldură ale clădirii pentru întreaga perioadă de
încălzire se face cu formula:
QL = H × (θi – θe) × t [kWh]
în care:
H – coeficientul de pierderi de căldură ale clădirii, în [W/K]
θi – temperatura interioară medie de calcul [°C]
θe – temperatura exterioară medie preliminară pe perioada de încălzire
t – număr de ore în perioada de încălzire [h], calculate cu formula t = NZ × 24.
Din calcul rezultă: QL =866238.7 kWh/an

Calculul aporturilor de căldură ale clădirii Qg (calcul preliminar, pentru θeo = 12°C)
Calculul aporturilor de căldură preliminare ale clădirii pentru perioada de încălzire
se face cu formula:
Qg = Qi + QS [kWh/an]
în care:
Qi – degajări e căldură interne, în [kWh];
QS – aporturi solare prin elementele vitrate, în [kWh].
Pentru clădirile terțiare, aporturile de la sursele interioare se determină ținând cont
de numărul desurse interioare si puterea lor, de aporturile de la iluminat dar si de
aporturile de la ocupanți înfuncție de numărul de ore de ocupare.
Qi = [Fi,h+ (1 - b) Fi,u ] * t = Fi * t [kWh]
unde:
Ф i,h – sunt aporturi de la sursele interioare, în [kW]
Ф i,u – sunt aporturi interioare încăperilor neîncălzite alăturate, în [kW]
b – coeficient de reducere ce ține seama că spa țiul neîncălzit este la o temperatură diferită de
cea exterioară (se consultă Mc001-PI);

21
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

Din calcul rezultă Qi = 208072 kWh


Aporturile solare prin elementele vitrate Qs se calculează cu formula:
Q = ∑ [ I smj ∙ ∑ A snj ] ∙ t
s [kWh/an]
în care:
Ismj – radiația solară totală medie pe perioada de calcul, pe o suprafa ță de 1m 2 având orientarea
j, în [W/m2];
Asnj – aria receptoare echivalentă a suprafeței n având orientarea j, în [m2];
t – număr de ore în perioada de încălzire [h], calculat cu formula t = NZ × 24.
Aria receptoare echivalentă a suprafeței n având orientarea j se calculează cu formula:
Asnj= A × Fs × FF × g [m2]
în care:
A – aria totală a elementului vitrat, în [m 2];
Fs – factorul de umbrire al suprafeței n;
FF – factorul de reducere pentru ramele vitrajelor;
g – transmisia totală la energie solară a suprafe ței n.
Factorul de umbrire Fs se calculează cu formula:
F s=F h ∙ Fo ∙ F f

în care:
Fh – factorul parțial de corecție datorită orizontului, care se determină pentru fiecare tip de
suprafață vitrată de la fiecare etaj în funcție de unghiul de umbrire, prin interpolarea
valorilor din SR EN ISO 13790, anexa H, tabel H.3;
Fo – factorul parțial de corecție pentru proeminen țe, care se determină pentru fiecare tip de
suprafață vitrată în funcție de unghiul de umbrire al proeminen țelor, prin interpolarea
valorilor din SR EN ISO 13790, anexa H, tabel H.4;
Ff – factorul parțial de corecție pentru aripioare, care se determină pentru fiecare tip de
suprafață vitrată în funcție de unghiul de umbrire al aripioarelor, prin interpolarea valorilor
din SR EN ISO 13790, anexa H, tabel H.5.
Factorul de reducere pentru ramele vitrajelor FF se calculează cu formula:
At
FF = A

în care:
At – aria suprafeței transparente, în [m 2];
A – aria totală a elementelor vitrate, în [m 2].
Transmitanța totală la energie solară a suprafe ței n se calculează cu formula:
g = F W × g⫠
în care:
FW – factor de transmisie solară, care are valoarea aproximativă FW = 0,9 conform SR EN ISO
13790, anexa H;
g⫠ – transmitanța totală la energia solară pentru radia țiile perpendiculare pe vitraj, care se
determină în funcție de tipul de vitraj din SR EN ISO 13790, anexa H, tabel H.1.

22
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

Intensitatea radiației solare medii pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie


ponderată a intensităților medii lunare cu numărul de zile ale fiecărei luni din perioada de
încălzire, pentru fiecare în parte, cu formula:
¿
I sm=
∑ N zj ∙ I ¿j
∑ N zj
în care:
Nzj – numărul de zile de încălzire din luna j, în [zi];
∑ N zj=NZ – numărul total de zile al perioadei de încălzire;
I ¿j – intensitatea medie lunară a lunii j pentru orientarea or, în [W/m2], care se

determină pentru localitatea în care se află clădirea, pe fiecare orientare în parte din
Mc001/PI, anexa A.9.6, ca sumă din radiația solară directă și radia ția solară difuzată.
Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafe ței vitrate Asnj

Orienta As
g FF Fh F0 Ff Fs Qs [W]
re [m²]
82.42
FE1-S 0.6 0.80 1 1 0.75 0.75 7732.12
56
58.96
FE2-S 0.6 0.80 1 1 0.75 0.75 5530.95
08
87.49
FE1-N 0.6 0.80 1 1 0.75 0.75 1822.66
44
2.534
FE1-E 0.6 0.80 1 1 0.75 0.75 121.49
4
2.534
FE1-V 0.6 0.80 1 1 0.75 0.75 121.49
4
5.443
UE1-S 0.6 0.80 1 1 0.75 0.75 510.61
2
3.477
UE1-N 0.6 0.80 1 1 0.75 0.75 72.44
6
3.175
UE1-E 0.6 0.80 1 1 0.75 0.75 152.21
2
3.175
UE1-V 0.6 0.80 1 1 0.75 0.75 152.21
2
249.2 16216.2
2 0

Din calcul rezultă Qs = 16216,20 W iar Qi=19320 W


În consecință Qg = Qi + Qs =35536,20 W

Determinarea factorului de utilizare preliminar, η1


Pentru a putea calcula factorul de utilizare trebuie stabilit un coeficient
adimensional γ care reprezintă raportul dintre aporturi și pierderi și se calculează cu
formula:

23
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

Qg
γ= QL

De unde rezultă γ = 0, 189


Deoarece coeficientul adimensional γ ≠ 1, factorul de utilizare preliminar se
calculează cu formula:
a
1−γ
η1 =
1−γ a +1
în care:
a – parametru numeric care depinde de constanta de timp τ și se calculează cu formula:
τ
a=a0 +
τ0

în care:
a0 – parametru numeric;
τ0 – constanta de timp de referință, în [h];
τ – constanta de timp care caracterizează inerția termică interioară a spa țiului încălzit, în [h].
Parametrul numeric a0 și constanta de timp de referință τ0 se determină în funcție
de tipul de încălzire și metoda de calcul conform Mc001/PII, tabel 1.2. Pentru clădiri
încălzite continuu, acestea vor avea valorile:
a0 = 1
τ0 = 15 h
Constanta de timp τ se calculează cu formula:
C
τ=
H

în care:
H – coeficientul de pierderi de căldură al clădirii, în [W/K], calculat la pct. 2.5;
C – capacitatea termică interioară a clădirii, în [J/K], care se calculează cu următoarea
formulă:
C= ∑ χ j ∙ A j=∑ ∑ ρ ij ∙ cij ∙ d ij ∙ A j [J/K]
în care:
χj – capacitatea termică interioară raportată la arie a elementului de construc ție j;
Aj– aria elementului j, în [m2];
pij – densitatea materialului stratului i din elementul de construcție j, în [kg/m3];
cij – căldura specifică masică a materialului stratului i din elementul de construcție j, în [J/kgK];
dij – grosimea stratului i din elementul de construcție j, în [m].
Suma se efectuează pentru toate straturile fiecărui element de construc ție, pornind
de la suprafața interioară fie până la o grosime maximă de 10 cm (conform Mc001/PII,
tabel 1.1), fie până la primul strat termoizolant, fie până la mijlocul elementului de
construcție, la distanța cea mai mică.

24
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

ρ c d A C
Elementul
de Component [kg/m3 [J/kgK
constructie e ] ] [m] [m2] [J/K]

2985.3
Tencuiala 1000 840 0.01 2 25076688

Pereti 2985.3 1.5798313E+0


interiori Zidarie 700 840 0.09 2 8

1550.7
Tencuiala 1000 840 0.02 5 26052600

Pereti 1550.7
exteriori Zidarie 700 840 0.08 5 72947280

Gresie 1600 1460 0.015 3159.5 110708880

Sapa suport 1200 840 0.025 3159.5 79619400

Pardoseala Placa beton 2500 840 0.06 3159.5 398097000

Tencuiala 1700 840 0.02 631.9 18047064

Terasa Placa beton 2500 840 0.08 631.9 106159200

Tencuiala 1700 840 0.02 3159.5 90235320

Tavan Placa beton 2500 840 0.08 3159.5 530796000

1615722566

Determinarea capacității termice interioare a clădirii


Din calcul rezultă C = 1615,72 MJ/K
și deci τ =68.74 h
rezultă a = 3.09
În consecință η1 = 0,994

Determinarea temperaturii de echilibru și perioada de încălzire reală a clădirii


Temperatura de echilibru reală se calculează cu formula:
η∙ ϕ g
θed =θid −
H
în care:
θid – temperatura interioară medie de calcul, în [°C]
η1 – factorul de utilizare al aporturilo

25
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

ϕg – aporturile solare și interne medii de perioada de încălzire, în [W]


H – coeficientul de pierderi de căldură al clădirii, în [W/K]
Din calcul rezultă temperatura de echilibru reală a clădirii: θed = 16.94OC
Cu valoarea reală a temperaturii de echilibru se reface graficului de varia ție a
temperaturii și se calculează perioada de încălzire a clădirii, temperatura exterioară
medie reală a perioadei de încălzire, precum și intensită țile reale ale radia ției solare.

Luna ϴed ϴe t ϴem


°C °C zile °C
Iulie 16.942 22 0
August 16.942 21.2 0
Septembrie 16.942 16.9 28
Octombrie 16.942 10.8 31
Noiembrie 16.942 5.2 30
Decembrie 16.942 0.2 31 5.7301
Ianuarie 16.942 -2.4 31 26
Februarie 16.942 -0.1 28
Martie 16.942 4.8 31
Aprilie 16.942 11.3 29
Mai 16.942 16.7 0
Iunie 16.942 20.2 0
Perioada de incalzire 239 zile

Tabel: Determinarea perioadei de încălzire reală


25.000

20.000

15.000

10.000 ϴed
ϴe
5.000

0.000

-5.000

Durata reală a sezonului de încălzire este de 239 zile, adică 5736 ore.

26
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

Programul de funcționare și regimul de funcționare a agentului termic

Clădirea este de tip rezidential, cu program de func ționare continuu, având un


regim de furnizare a agentului termic continuu.

Calculul pierderilor de căldură reale ale clădirii

Pierderile de căldură reale ale clădirii se calculează cu formula:


QL = H × (θi – θe) × t [kWh/an]
în care:
H – coeficientul de pierdere de căldură al clădirii, în [W/K]
θi – temperatura interioară medie de calcul a clădirii, în [°C]
θe – temperatura exterioară medie pe perioada reală de încălzire a clădirii, în [°C]
t – număr de ore în perioada de încălzire reală [h], calculat cu formula:
t = NZreal × 24

Din calcul rezultă QL = 945447.1 kWh

Calculul aporturilor de căldură reale ale clădirii

Calculul aporturilor de căldură reale ale clădirii pentru perioada de încălzire reală
se face cu formula:
Qg = Qi + Qs [kWh/an]
în care:
Qi – degajări de căldură interne, în [kWh];
Qs – aporturi solare prin elementele vitrate, în [kWh].
Pentru clădirile terțiare, aporturile de la sursele interioare se determină ținând cont
de numărul desurse interioare si puterea lor, de aporturile de la iluminat dar si de
aporturile de la ocupanți înfuncție de numărul de ore de ocupare.
Qi = [Fi,h + (1 - b) Fi,u ] * t = Fi * t [kWh]
unde:
Ф i,h – sunt aporturi de la sursele interioare, în [kW]
Ф i,u – sunt aporturi interioare încăperilor neîncălzite alăturate, în [kW]
b – coeficient de reducere ce ține seama că spa țiul neîncălzit este la o temperatură diferită de
ceaexterioară (se consultă Mc001-PI);

Din calcul rezultă Qi = 19320 kWh/an

Aporturile solare prin elementele vitrate Qs se calculează cu formula:


Qs = ∑ [ I smj ∙ ∑ A snj ] ∙ t [kWh/an]
în care:
Ismj – radiația solară totală pe perioada de calcul, pe o suprafa ță de 1m 2 având orientarea j, în
[W/m2];
Asnj – aria receptoare echivalentă a suprafeței n având orientarea j, în [m2],

27
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

t– număr de ore în perioada de încălzire reală [h], calculat cu formula:


t=NZ real ∙ 24

Intensitatea radiației solare medii pe sezonul de încălzire se calculează ca o medie


ponderată a intensităților medii lunare cu numărul de zile ale fiecărei luni din perioada de
încălzire reală, pentru fiecare orientare în parte, cu formula:
I ¿sm=
∑ N zj ∙ I ¿j
∑ Nzj
în care:
Nzj – număr de zile de încălzire din luna j, în [zi];
∑ N zj=NZreal – numărul total de zile al perioadei de încălzire reale;
I ¿j – intensitatea medie lunară a lunii j pentru orientarea or, în [W/m2], care se

determină pentru localitatea în care se află clădirea, pe fiecare orientare în parte din
Mc001/PI, anexa A.9.6, ca sumă din radiația solară directă și radia ția solară difuzată.
Determinarea ariei receptoare echivalente a suprafetei vitrate As

Orienta As
A [m²] g FF Fh F0 Ff Fs Qs [W]
re [m²]
82.42
FE1-S 228.96 0.6 0.80 1 1 0.75 0.75 8066.88
56
58.96
FE2-S 163.78 0.6 0.80 1 1 0.75 0.75 5770.41
08
87.49
FE1-N 243.04 0.6 0.80 1 1 0.75 0.75 2239.01
44
2.534
FE1-E 7.04 0.6 0.80 1 1 0.75 0.75 137.48
4
2.534
FE1-V 7.04 0.6 0.80 1 1 0.75 0.75 137.48
4
5.443
UE1-S 15.12 0.6 0.80 1 1 0.75 0.75 532.72
2
3.477
UE1-N 9.66 0.6 0.80 1 1 0.75 0.75 88.99
6
3.175
UE1-E 8.82 0.6 0.80 1 1 0.75 0.75 172.25
2
3.175
UE1-V 8.82 0.6 0.80 1 1 0.75 0.75 172.25
2
249.2 17317.4
2 8

Din calcul rezultă Qs = 17317.48 kWh


În consecință Qg = Qi + Qs = 210152.60 kWh/an

28
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

Necesarul de căldură pentru încălzirea clădirii, Qh

Necesarul de căldură pentru încălzirea spațiilor pe întreaga perioada de încălzire


se obține făcând diferența între pierderile de căldură ale clădirii, QL, și aporturile totale
de căldură Qg, cele din urmă fiind corectate cu un factor de diminuare η, astfel:
Qh = QL – η × Qg [kWh/an]
în care:
QL – pierderile de căldură reale ale clădirii, în [kWh/an],
Qg – aporturile totale reale de căldură ale clădirii, în [kWh/an]
η – factor de utilizare a aporturilor, calculat în func ție de un coeficient adimensional ce ține
seama de raportul dintre aporturile de căldură reale și pierderile de căldură reale ale
clădirii.
Qg
γ = QL

Qg =210152.60 kWh
QL = 945447.1 kWh
Deci rezultă γ = 0,22
Deoarece coeficientul adimensional γ ≠ 1, factorul de utilizare preliminar se
calculează cu formula:
1−γ a
η = 1−γ a+1

în care:
a – parametru numeric care depinde de constanta de timp τ și se calculează cu formula:
τ
a=a0 +
τ0

în care:
a0 – parametru numeric;
τ0 – constanta de timp de referință, în [h];
τ – constanta de timp care caracterizează inerția termică interioară a spa țiului încălzit, în [h].
τ = 74.38 h
Din calcul rezultă a = 3.27
Și deci η = 0.9911
În consecință

737147.
Qh= QL-ηQG 90 [KWh/an]

29
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

2.11 Consumul de energie pentru încălzire, Qfh

Consumul de energie pentru încălzire al clădirii pentru întreaga perioadă de


încălzire se calculează cu formula:
Qfh = Qh + Qth – Qrh,h – Qrw,h [kWh/an]
în care:
Qh – necesarul de energie pentru încălzirea clădirii, în [kWh/an]
Qth – totalul pierderilor de căldură datorate instala ției de încălzire, în [kWh/an];
Qrh,h – căldura recuperată de la subsistemul de încălzire (coloane + racorduri), în [kWh/an];
Qrw,h – căldura recuperată de la subsistemul de preparare apă caldă pentru consum menajer
în [kWh/an].
Totalul pierderilor de căldură datorate instala ției de încălzire include și pierderile
de căldură recuperate. Se includ deasemenea pierderile de căldură suplimentare
datorate distribuției neuniforme a temperaturii în incinte și reglării imperfecte a
temperaturii interioare, în cazul în care nu sunt luate deja în considerare la temperatura
interioară convențională.
Pierderile de căldură datorate instalației de încălzire se calculează cu formula:
Qth = Qem + Qd + Qs + Qg [kWh/an]
în care:
Qem – pierderi de căldură cauzate de un sistem non-ideal de transmisie a căldurii la
consumator, în [kWh];
Qd – pierderi de căldură ale sistemului de distribu ție a căldurii către consumator, în [kWh] –
valoarea acestor pierderi termice depinde de configura ția sistemului de conducte de
distribuție, amplasarea lor, tipul izolației termice, temperatura agentului termic, tipul
dispozitivelor de reglare și control, etc.;
Qs – pierderi de căldură ale sistemului de stocare (dacă există), în [kWh];
Qg – pierderi de căldură ale sistemului de generare (sursei) pe durata func ționării, pe durata
opririi sursei și cauzate de un sistem de reglare și control non-ideal, în [kWh].
Pierderile de căldură Qem se calculează cu formula:
Qem = Qem,str + Qem,c + Qem,ci
în care:
Qem,str – pierderi de căldură cauzate de distribuția neuniformă a temperaturii, în [kWh];
Qem,c – pierderi de căldură cauzate de dispozitivele de reglare a temperaturii interioare, în
[kWh];
Qem,ci – pierderi de căldură cauzate de poziția corpurilor de încălzire, în [kWh].
Pierderile de căldură Qem,str se calculează cu formula:
1−ηem
Qem, str = ∙Q h [kWh/an]
ηem

în care:
ηem – eficiența sistemului de transmisie a căldurii în func ție de tipul de corp de încălzire, care se
determină conform Mc001/PII-1, anexa II.1.B, tabel B1;

30
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

ηem = 0,96
Qh – necesarul de energie pentru încălzirea clădirii, în [kWh]

Din calcul rezultă: Qem,str = 55484.25 kWh

Pierderile de căldură Qem,c se calculează cu formula:


1−ηc
Qem, c = ∙ Qh [kWh/an]
ηc

în care:
ηc – eficiența sistemului de reglare în funcție de tipul de corp de încălzire și tipul de reglaj, care
se determină conform Mc001/PII-1, anexa II.1.B, tabel B3;
ηc = 0,93
Qh – necesarul de energie pentru încălzirea clădirii, în [kWh],

Din calcul rezultă: Qem,c = 47051.9934 kWh

Pierderile de căldură Qem,ci cauzate de poziția corpurilor de încălzire apar la


sistemele de încălzire prin radiație de pardoseală, plafon sau pere ți și se calculează doar
atunci când elementul de construcție încălzitor con ține o suprafa ță orientată către
exteriorul spațiului încălzit, către sol, către alte clădiri sau către alte spa ții neîncălzite.
Întrucât clădirea considerată nu are sisteme de încălzire prin radia ție Qem,ci nu se
calculează.
În consecință, se calculează Qem = Qem,str + Qem,c = 102536.24 kWh
Pierderile de căldură Qd se calculează cu formula:
Qd = ∑ i ( m ai ) i H
U ' ∙ θ −θ ∙ L ∙ t
[kWh/an]
în care:
U’i – valoarea coeficientului de transfer de căldură, în [W/mK];
θm – temperatura medie a agentului termic, în [°C];
θai – temperatura aerului exterior conductelor, în [°C], corespunzător zonelor prin care trec
conductele;
Li – lungimea conductei, în [m];
tH – număr de ore în perioada de încălzire reală [h], calculat cu formula:
t H =NZ real ∙24 t H

Valoarea coeficientului U’i de transfer de căldură pentru conductele izolate, care ia


în considerare atât transferul de căldură prin radia ție cât și prin convec ție se calculează
cu formula:
π
U ' i=
1 d 1
∙ ln a + [W/mK]
2∙ λiz d i α a+ d a

în care:
λiz – coeficientul de conducție a izolației conductei, în [W/mK];

31
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

da – diametrul exterior al conductei cu izolație, în [m];


di – diametrul conductei fără izolație, în [m];
αa – coeficientul global de transfer termic la exteriorul conductei, în [W/m 2K], unde αa = 1/0,33.
La calculul lungimilor de conducte se adaugă și Lea, o lungime echivalentă a
armăturilor pentru conducte neizolate, care se determină în func ție de diametrul
conductei din Mc001/PII-1, tabel 1.3.

Zona di da Li La Ui ϴm ϴai th Qd
[W/mK [KWh/a
[m] [m] [m] [m] [C] [C] [h]
] n]
1.3952 48739.7
0.1 0.24 100 1.5 70 10 5736
Subsol 65 3
Coloan 0.9897 13625.7
0.04 0.48 44 4 70 20 5736
e 85 7
Racord 0.7343 243049.
0.015 0.19 1150 4 70 20 5736
uri 63 98

Tabel: Pierderi ale sistemului de distribuție a căldurii către consumatori


Din calcul rezultă Qd = 243049,98 kWh/an
Qs = 0, întrucât nu există sistem de stocare
Qg = 0, întrucât sursa de căldură nu este în clădire
și deci se calculează Qth = Qem + Qd = kWh/an

În consecință Qfh = 888423.87 kWh/an

4.4. Consumul de energie pentru prepararea apei calde de consum, Qacm

Consumul de energie pentru prepararea apei calde de consum se calculează cu


formula:
Qacm = Qac + Qac,c + Qac,d + Qac,s + Qac,g [kWh/an]
în care:
Qac – necesarul de căldură pentru prepararea apei calde de consum livrată, în [kWh/an];
Qac,c – pierderi de căldură aferente pierderilor și risipei de apă caldă de consum, în [kWh/an];
Qac,s – pierderea de căldură a sistemului de acumulare a apei calde de consum (dacă există), în
[kWh];
Qac,g – pierderea de căldură aferentă sistemului de preparare a apei calde de consum cât și pe
circuitul de agent termic primar, atât pe perioada de func ționare a acestuia cât și pe
perioada de nefuncționare, în [kWh].
Necesarul de căldură pentru prepararea apei calde de consum Qac se calculează
cu formula:
Qac =ρ ∙c ∙V ac ∙ ( θ ac −θar )
[kWh/an]
în care:

32
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

ρ – densitatea apei calde de consum la temperatura de 55 OC, în [kg/m3], determinată din


Mc001/PII-3, tabel 3.3;
c– căldura specifică a apei calde de consum la temperatura de 55 OC, în [kJ/kgK],
determinată din Mc001/PII-3, tabel 3.3;
Vac – volumul necesar de apă caldă de consum pe perioada considerată, în [m 3];
θac – temperatura de preparare a apei calde de consum [°C], respectiv θac = 55OC;
θar – temperatura apei reci care intră în sistemul de preparare a apei calde de consum [°C],
respectiv θar = 10OC.
Volumul necesar de apă caldă de consum pe perioada considerată se calculează
cu formula:
N
V ac =a ∙ u [m3]
1000
în care:
a – necesarul specific de apă caldă de consum pentru o persoană în clădiri de birouri, în [l/om
zi], determinate în funcție de tipul de clădire și modul de preparare a apei calde de
consum din Mc001/PII-3, anexa II.3.A, tabel A.1;
Nu – numărul de persoane, în [om]. Numărul de persoane se poate calcula ca număr real de
persoane din clădire (pentru clădiri existente) sau în func ție de numărul mediu normat de
persoane aferent clădirii.
Din calcule rezultă: Vac = 5553.3 mc/an
În consecință Qac = 317210.66 kWh/an
Pierderile de căldură aferente pierderilor și risipei de apă caldă de consum, Qac,c, se
calculează cu formula:
Qac, c =∑ ρ ∙ c ∙ V ac ,c ∙ ( θac ,c ∙θ ar )
[kWh/an]

în care:
ρ – densitatea apei calde de consum la temperatura de 60 OC, în [kg/m3], determinată din
Mc001/PII-3, tabel 3.3;
c– căldura specifică a apei calde de consum la temperatura de 60 OC, în [kJ/kgK],
determinată din Mc001/PII-3, tabel 3.3;
Vac,p – volumul corespunzător pierderilor și risipei de apă caldă de consum pe perioada
considerată, în [m3];
θac,c – temperatura de furnizare/utilizare a apei calde la punctul de consum [°C], respectiv θac =
60OC;
θar – temperatura apei reci care intră în sistemul de preparare a apei calde de consum [°C],
respectiv θar = 10OC.
Volumul corespunzător pierderilor și risipei de apă caldă de consum Vac,c se
calculează cu formula:
V ac , p=V ac ∙ f 1 ∙ f 2−V ac
[m3]

33
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

în care:
f1 – coeficientul de corecție adimensional care depinde de tipul instala ției la care este racordat
punctul de consum, determinat din Mc001/PII-3, cap. II.3.7.1.2 – f1 = 1,3 pentru obiective
alimentate în sistem centralizat, fără recirculare;
f2 – coeficientul de corecție adimensional care depinde de starea termică a armăturilor la care
are loc consumul de apă caldă, determinat din Mc001/PII-3, cap. II.3.7.1.2 – f2 = 1,1
Din calcule rezultă: Vac,p = 0,21 m3/zi
În consecință Qac,p = 3902 kWh/an
Pierderile de căldură pe conductele de distribu ție a apei calde de consum Qac,d se
calculează cu formula:
Qac, d =∑ U ' i ∙ ( θ m−θ ai ) ∙ Li ∙ t H
[kWh/an]
în care:
U’i – valoarea coeficientului de transfer de căldură, în [W/mK];
θm – temperatura medie a apei de consum livrate, în [°C];
θai – temperatura aerului ambient din zona de amplasare a conductei, în [°C];
Li – lungimea conductei, în [m];
tH – număr de ore de furnizare a apei calde de consum [h], calculat cu formula tH = 365 × 24,
întrucât furnizarea apei calde de consum se face în regim continuu.
Valoarea coeficientului U’i de transfer de căldură pentru conductele izolate, care ia
în considerare atât transferul de căldură prin radia ție cât și prin convec ție se calculează
cu formula:
π
U ' i=
1 d 1
∙ ln a + [W/mK]
2∙ λiz d i α a+ d a

în care:
λiz – coeficientul de conducție a izolației conductei, în [W/mK];
da – diametrul exterior al conductei cu izolație, în [m];
di – diametrul conductei fără izolație, în [m];
αa – coeficientul global de transfer termic la exteriorul conductei, în [W/m 2K], unde αa = 1/0,33.

Zona di da Li Ui ϴm ϴai tH Qd
[W/m [KWh/
[m] [m] [m] [C] [C] [h]
K] an]
0.4751 10405.
0.04 0.052 50 60 10 8760
Subsol 44 66
0.4091 3942.6
0.032 0.045 22 60 10 8760
Coloane 6 66
Racordu 0.1783 42185.
0.015 0.019 540 60 10 8760
ri 6 79

Tabel: Pierderi ale sistemului de distribuție a apei calde de consum către consumatori
Din calcul rezultă Qac,d = 10405.66 kWh/an
Qac,s = 0, întrucât nu există sistem de acumulare a apei calde de consum.
Qac,g = 0, întrucât sistemul de preparare a apei calde de consum nu este în clădire.

34
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

Și deci se calculează Qacm = Qac + Qac,c + Qac,d = 395590.05 kWh/an

. Consumul de energie pentru iluminat

Calculul necesarului de energie pentru iluminat în cazul clădirilor ter țiare


presupune calcule estimative si constă in aplicarea următoarelor rela ții de calcul:
t ∙ ∑ Pn
w ilum=6 A+ u [kWh / an]
1000
unde: tu=(tDFDFO)+(tNFO)
iar
Pn - puterea instalată
tD - timpul de utilizare a iluminatului artificial pe timp de zi in func ție de tipul clădirii (anexaII.4.A1
din Metodologia Mc001-PII.4)
tN- timpul de utilizare a iluminatului artificial pe timp de seară/noapte (cand nu este
utilizatălumina naturală) (anexa II.4.A1 din Metodologia Mc001-PII.4)
FD - factorul de dependență de lumina de zi (anexa II.4.A1 din Metodologia Mc001-PII.4)
caredepinde de sistemul de control al iluminatului din clădire si de tipul de clădire.

FO - factorul de dependență de durata de utilizare (anexa II.4.A1 din Metodologia Mc001-PII.4)


A - aria totală a pardoselii folosite din clădire [m2].

Nr. Total Wil


Tip ap. S Wil
Apart. /ap total
[KWh/a [KWh/a
[mp] [KWh/an]
n] n]
3 cam 63 36 693 24948 33171.
4 cam 77 12 685.3 8223.6 6

Din calcul rezultă Wil = 33171.6 kWh/an

4.6. Energia primară și emisiile de CO2

35
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

Energia primară
Energia primară se calculează cu formula:
E p=Q f , h ,l ∙ f h ,l +Q f ,w , l ∙ f w ,l +(W i ,l +Q f ,r , l)∙ f i ,l [kWh/an]
în care:
Qf,h,l – energia termică consumată pentru încălzire, produsă la sursă din combustibil natural, în
[kWh/an]
Qw,f,l – energia termică consumată pentru prepararea apei calde de consum, produsă la sursă
din combustibil gaz natural, în [kWh/an], Qw,f = Qacm
Qf,r,l – energia electrică pentru răcireconsumată din S.E.N., în [kWh/an]
Wi,l – energia electrică consumată pentru iluminat din S.E.N., în [kWh/an]
fw,l = fh,l – factorul de conversie în energie primară pentru încălzire și apă caldă menajeră,
determinat conform Mc001/PII-1, tabel 1.12;
fw,l = fh,l = 1,1 pentru gaz natural
fi,l – factorul de conversie în energie primară pentru energia electrică, determinat conform
Mc001/PII-1, tabel 1.12.
fi,l = 2,8 pentru energia electrică

[KWh/an
Din calcul rezultă Ep = 1519227.85 ]

Emisia de CO2
Emisia de CO2 se calculează cu formula:
ECO 2=Q f ,h ,l ∙ f h , CO2 +Q f ,w ,l ∙ f w , CO2 +(W i ,l +Q f ,r , l) ∙ f i ,CO 2 [kg/an]
în care:
Qf,h,l – energia termică consumată pentru încălzire, produsă la sursă din combustibil natural, în
[kWh/an]
Qf,w,l – energia termică consumată pentru prepararea apei calde de consum, produsă la sursă
din combustibil gaz natural, în [kWh/an]
Qf,r,l – energia electrică pentru iluminat consumată din S.E.N., în [kWh/an],
Wi,l – energia electrică consumată pentru iluminat din S.E.N., în [kWh/an],
fh,CO2 = fw,CO2 – factorul de emisie la arderea combustibilului, în [kg/kWh], care se aplică energiei
la sursa primară, determinat conform Mc001/PII-1, tabel 1.13;
fh,CO2 = fw,CO2 = 0,205 kg/kWh pentru cărbune
fi,CO2 = fh,CO2 – factorul de emisie pentru electricitate, în [kg/kWh], determinat conform Mc001/PII-
1, tabel 1.14;
fi,CO2 = fh,CO2 = 0,09 kg/kWh – media anuală
Din calcul rezultă ECO2 = 266656.10 kg/an
Indicele de emisei echivalent CO2
Indicele de emisie echivalent CO2 se calculează cu formula:
ECO
I CO = 2

[kgCO2/m2 an]
2
A inc

36
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

în care:
ECO2 – emisia de CO2, în [kg/an], determinată mai sus;
Aînc – suprafața încălzită, în [m2].
Din calcul rezultă ICO2 = 54.83 kgCO2/m2 an

37
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE
LOCUINTE

5. Notarea si certificarea energetică a clădirii reale

Notarea energetică a clădirii se face în func ție de consumurile specifice


corespunzătoare utilităților din clădire și penalită ților stabilite corespunzător
exploatării. Încadrarea în clasele energetice se face în func ție de consumul
specific de energie pentru fiecare tip de consumator în func ție de scala
energetică specifică.

Consumul anual specific de energie pentru încălzirea spa țiilor

Qinc
qinc = [kWh/m2 an]
A inc

în care:

Qinc = Qf,h – consumul de energie pentru încălzire, în [kWh/an],

Ainc – suprafața încălzită a clădirii, în [m2].

Din calcul rezultă: qinc = 214.59 kWh/m2 an

CLASA D

Consumul anual specific de energie pentru prepararea apei calde de


consum

Qacm
q acm= [kWh/m2 an]
A inc

în care:

Qacm – consumul de energie pentru prepararea apei calde de consum, în


[kWh/an]

Ainc – suprafața încălzită a clădirii, în [m2].

Din calcul rezultă: qacm = 81.90kWh/m2 an

CLASA D

38
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE
LOCUINTE

3.3. Consumul anual specific de energie pentru iluminat

W il
W il = [kWh/m2 an]
A inc

în care:

Wil – consumul de energie pentru iluminat, în [kWh/an]

Ainc – suprafața încălzită a clădirii, în [m 2].

Din calcul rezultă: Wil = 9.21 kWh/m2 an

CLASA A

3.4. Consumul total anual specific de energie

qtot = qinc + qacm +qil = 305 kWh/m2 an

CLASA C

Penalizări acordate clădirii certificate

p1 1,00 clădire cu starea subsolului tehnic uscată şi cu posibilitate


de acces la instalaţia comună
p2 1,01 uşa de la intrare nu este prevăzută cu sistem automat de
închidere, dar stă închisa pe perioada de neutilizare
p3 1,02 ferestre/uşi în stare bună dar neetanșe
p4 1,05 cel putin jumatate dintre armăturile de reglaj ale corpurilor
statice nu sunt functionale
p5 1,05 corpurile statice au fost demontate şi spălate/curăţate cu
mai mult de 3 ani în urmă
p6 1,03 coloanele de încălzire nu sunt prevăzute cu armături de
separare şi golire a acestora sau nu sunt funcţionale
p7 1,00 există contor general de căldură pt. încălzire și contor
general pt. apă caldă de consum
p8 1,05 tencuiala exterioară căzută total sau par țial

39
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE
LOCUINTE

p9 1,00 pereţi exteriori uscaţi


p10 1,00 acoperiş etanş
p11 1,00 nu e cazul
p12 1,10 clădire fără sistem de ventilare naturală organizată sau
ventilare mecanică

Nota energetică

Relația de calcul a notei energetice este următoarea:

N=exp ( −B1 ∙ q tot ∙ p 0 +B 2) q tot ∙ p 0 ≥ qTm


dacă

N=100 q tot ∙ p 0< qTm


dacă

în care:

B1, B2 – coeficienți numerici determinați din Mc001/PIII, tabel II.4.2, în func ție
de cazul de încadrare a clădirii din punct de vedere al utilită ților existente
conform tabelului II.4.1;

B1 = 0,001053

B2 = 4,73677

p0 – coeficient de penalizare a notei acordate clădirii în func ție de gradul de


utilizare a energie în raport cu nivelul național ra țional, corespunzător
normelor minime de igienă și întreținere a clădirii și instala țiilor interioare,
p0 = 1,37822;

qTm – consumul specific anual normal de energie minim, ob ținut prin


însumarea valorilor minime din scalele energetice proprii utilită ților
existente/aplicabile, conform Mc001/PIII,

qTm = 125.

q tot ∙ p 0=¿
421.332 kWh/m2 an

qTM = 820

40
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE
LOCUINTE

N = 73.19

6. Definirea clădirii de referință

Clădirea de referință reprezintă o clădire virtuală având următoarele


caracteristici generale, valabile pentru toate tipurile de clădiri considerate
conform Mc001/PIII:

1 Aceeași formă geometrică, volum și arie totală a anvelopei ca și


clădirea reală;
2 Aria elementelor de construcție transparente (ferestre, luminatoare,
pereți exterior vitrați) pentru clădiri de locuit este identică cu cea
aferentă clădirii reale. Pentru clădiri cu altă destina ție decât de locuit
aria elementelor de construcție transparente se determină pe baza
indicațiilor din Anexa A.7.3 din Mc001/PI, în func ție de aria utilă a
pardoselii incintelor ocupate (spațiu condi ționat);
3 Rezistențele termice corectate ale elementelor de construc ție din
componența anvelopei clădirii sunt caracterizate de valorile minime
normate, conform Mc001/PI, cap. 11;
4 Valorile absorbtivității radiației solare a elementelor de construc ție
opace sunt aceleași ca în cazul clădirii reale;
5 Factorul optic al elementelor de construc ție exterioare vitrate este (

α τ́ ) = 0,26;

6 Factorul mediu de însorire al fațadelor are valoarea corespunzătoare


clădirii reale;
7 Numărul de schimburi de aer din spațiul încălzit este de minimum 0,5 h -
1
, considerându-se că tâmplăria exterioară este dotată cu garnituri
speciale de etanșare, iar ventilarea este de tip controlată, iar în cazul
clădirilor publice/sociale, valoarea corespunde asigurării confortului
fiziologic în spațiile ocupate (Mc001/PI, cap. 9.7);
8 Sursa de căldură pentru încălzire și preparare a apei calde de consum
este, după caz:
a Stație termică compactă racordată la sistem districtual de
alimentare cu căldura, în cazul clădirilor reale racordate la astfel
de sisteme districtuale;

41
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE
LOCUINTE

9 Sistemul de încălzire este de tip încălzire centrală cu corpuri statice,


dimensionate conform reglementărilor tehnice în vigoare;
10 Instalația de încălzire interioară este dotată cu elemente de reglaj
termic și hidraulic atât la baza coloanelor de distribu ție (în cazul
clădirilor colective), cât și la nivelul corpurilor statice; de asemenea,
fiecare corp de încălzire este dotat cu repartitoare de costuri de
încălzire;
11 În cazul surse de căldură centralizată, instala ția interioară este dotată
cu contor de căldură general (la nivelul racordului la instala țiile
interioare) pentru încălzire și apă caldă de consum la nivelul racordului
la instalațiile interioare, în aval de stația termică compactă;
12 În cazul clădirilor de locuit colective, instala ția de apă caldă este dotată
cu debitmetre înregistratoare montate pe punct de consum de apă
caldă din apartamente;
13 Randamentul de producere a căldurii aferent centralei termice este
caracteristic echipamentelor moderne noi; nu sunt pierderi de fluid în
instalațiile interioare;
14 Conductele de distribuție din spațiile neîncălzite (ex: subsolul tehnic)
sunt izolate termic cu material caracterizat de conductivitate termică λiz
≤ 0,05 W/mK, având o grosime de minimum 0,75 ori diametrul exterior
al conductei;
15 Instalația de apă caldă de consum este caracterizată de dotările și
parametrii de funcționare conform proiectului, iar consumul specific de
căldură pentru prepararea apei calde de consum este 1958 × Np/Ainc
[kWh/m2 an], unde Np reprezintă numărul mediu normalizat de
persoane aferent clădirii certificate, iar Ainc reprezintă aria utilă a
spațiului încălzit/condiționat;
16 Nu se acordă penalizări conform cap. II.4.5 din Mc001/PII, p0 = 1,00.

Conform definițiilor de mai sus se vor ob ține următoarele valori


caracteristice pentru clădirea de referință ata șată clădirii reale:

Rezistențele termice corectate conform cerințelor minime sunt:

42
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE
LOCUINTE

R' minim
S R'reala
referinta
Elementul de constructie
[mpK/W
[mp] [mpK/W]
]
1. Perete exterior din beton - PE1 991.54 0.81 1.8
2. Perete exterior din BCA - PE2 1487.32 1.07 1.8
3. Perete interior din beton - PI1 526.72 0.86 1.2
4. Perete interior din BCA - PI2 1185.11 1.12 1.2
5. Placa peste subsol - Pss 676.00 0.64 2.9
6. Placa peste casa scarii - Pcs 14.00 0.65 2.9
7. Placa peste ultimul nivel - Pte 690.00 0.76 5
8. Ferestre PVC termopan - Fe1 486.08 0.56 0.77
9. Ferestre PVC Tripan - Fe2 163.78 0.63 0.77
10. Usi exterioare PVC termopan -
Ue1 42.42 0.56 0.77
11. Usi interioare metalice - Ui1 22.68 0.96 0.77
12. Usi interioare din lemn - Ui2 22.68 0.29 0.77
13. Perete beton ROST - Pr1 78.30 0.86 0.77
14. Perete BCA ROST- Pr2 182.70 1.12 1.1
Tabel: Rezistențe termice corectate

Coeficienții de transfer de căldură ai clădirii de referin ță calcula ți


conform metodologiei prezentate anterior:

43
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE
LOCUINTE

HT = 1742.07 W/K

HV = 1119.14 W/K

Și în consecință H = 2861 W/K

Determinarea perioadei de încălzire a clădirii de referin ță:

θed = 15.45

Luna ϴed ϴe t ϴem


°C °C zile °C
Iulie 15.450 22 0
August 15.450 21.2 0
Septembrie 15.450 16.9 23
Octombrie 15.450 10.8 31
Noiembrie 15.450 5.2 30
Decembrie 15.450 0.2 31
5.34
Ianuarie 15.450 -2.4 31
Februarie 15.450 -0.1 28
Martie 15.450 4.8 31
Aprilie 15.450 11.3 23
Mai 15.450 16.7 0
Iunie 15.450 20.2 0
Perioada de incalzire 228 zile

Tabel: Determinarea perioadei de încălzire

25.000

20.000

15.000

10.000 ϴed
ϴe
5.000

0.000

-5.000

Pierderile de căldură ale clădirii de referință:

44
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE
LOCUINTE

QL = 229525.8kWh

Aporturile de căldură ale clădirii de referință:

Qi = 19320 kWh

Qs = 17105.2 kWh

Qg = 199318 kWh

η = 0.9911

Necesarul de căldură pentru încălzire a clădirii de referin ță:

Qh = 33196.9 kWh/an

Consumul de energie pentru încălzire, Qfh:

Qfh = 84311.04 kWh/an

Consumul de energie pentru prepararea apei calde de consum, Qacm:

Calculul consumului specific de căldură pentru prepararea apei calde de


consum la clădirea de referință racordată la un sistem de încălzire districtual
(punct termic sau centrală termică de cartier), se face conform Mc001/PIII,
anexa 9:

1
Qacm=1068 ∙ N p ∙ ( )
A inc [kWh/m2 an]

în care:

Np– numărul mediu normalizat de persoane aferent clădirii certificate,


determinat conform Mc001/PII, anexa II.2.C

Ainc – aria utilă a spațiului încălzit, în [m 2].

Qacm = 395590.04 kWh/an

Consumul de energie pentru iluminat, Wil:

Wil = 38147.3 kWh/an

Energia primară și emisiile de CO2:

45
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE
LOCUINTE

Ep = 634703 kWh/an

ECO2 = 101813 kg/an

E CO2
ICO2 = A inc = 20.94 kgCO2/m2 an

Notarea energetică a clădirii de referin ță se realizează în func ție de


consumurile specifice aferente utilităților din clădire, utilizând scalele
energetice corespunzătoare fiecărui consum, considerându-se penalizările p0
= 1, astfel:

Consumul anual specific de energie pentru încălzirea spa țiilor:

Qinc
qinc = = 119 kWh/m2 an
A inc

CLASA C

Consumul anual specific de energie pentru prepararea apei calde de


consum:

Qacm
q acm= = 81 kWh/m2 an
A inc

CLASA D

Consumul anual specific de energie pentru iluminat:

W il
W il = = 9.214 kWh/m2 an
A inc

CLASA A

Consumul total anual specific de energie:

qtot = 210,12 kWh/m2 an

46
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE
LOCUINTE

CLASA C

Relația de calcul a notei energetice este următoarea:

N=exp ( −B1 ∙ q tot ∙ p 0 +B 2) q tot ∙ p 0 ≥ qTm


dacă

N=100 q tot ∙ p 0< qTm


dacă

în care:

B1, B2 – coeficienți numerici determinați din Mc001/PIII, tabel II.4.2, în func ție
de cazul de încadrare a clădirii din punct de vedere al utilită ților existente
conform tabelului II.4.1;

B1 = 0,001053

B2 = 4,73677

p0 – coeficient de penalizare a notei acordate clădirii;

p0 = 1,00

qTm – consumul specific anual normal de energie minim, ob ținut prin


însumarea valorilor minime din scalele energetice proprii utilită ților
existente/aplicabile, conform Mc001/PIII, fig. II.4.1.

q tot ∙ p 0=¿
212.21 kWh/m2 an

N = 91.22

47
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

7. Auditul cladirii
7.1. Descrierea cladirii reale

Clădirea evaluată este de tip bloc de locuinte fiind situată in Bucuresti si


administrată de Asociatia de Proprietari.

Constructia a fost executată in anul 1988 si a fost proiectată de Institutul de


Proiectare, Bucuresti.

Clădirea, de formă paralelipipedică, se compune din 2 tronsoane, fiecare avand


regim de inăltime S+P+6. Dimensiunile in plan ale cladirii sunt 50,20 m x 14,20 m cu o
suprafata totala construita de 4989.88 m2.

Blocul are 48 apartamente, cate 8 apartamente pe fiecare etaj, respectiv cate 4


apartamente pe fiecare scară.
Fiecare tronson de cladire are o scară interioară comună, cu o singură rampă si
podest de nivel si este prevăzută cu ascensor.

Solutia arhitecturală existentă pentru o scară grupează următoarele functiuni pe


nivel:

 subsol: subsol tehnic

 parter: depozit si spatii comerciale

 etaj 1…6: apartamente de 2 si 3 camere

Inăltimile de nivel sunt:

 subsol: 2,20 m

 parter: 3,80 m

 etajele 1..6: 2,80 m

Clădirea este alcătuită din două tipuri de tronsoane, numite in proiect scara A si
B, fiecare din ele regăsindu-se in pozitia de tronson de capăt.

Regimul de ocupare al clădirii este de 24 de ore pe zi, iar alimentarea cu căldură


se consideră in regim continuu. Clădirea nu este echipată cu sisteme de ventilare
mecanică, răcire sau conditionarea aerului.
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_

48
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

Accesul principal in clădire are loc pe fatada N catre casa scarii iar prin fatada de
S catre spatiile comerciale.

Accesul in subsol se face printr-o rampă amplasată in casa scării. Subsolul este
destinat boxelor si adapostirii conductelor de distributie a apei reci, apei calde de
consum si a agentului termic pentru incalzire. Planseul peste subsol este alcatuit dintr-o
placa de beton neizolata, avand un strat de sapa de egalizare si un finisaj interior de tip
pardoseala caldă sau rece.

Terasa clădirii prezinta degradari si neetanseitati.

7.2. Descrierea solutiilor si pachetelor de reabilitare

Lucrarea a fost întocmită pe baza „Metodologiei de calcul a performan ței energetice


a clădirilor” – Mc001/2006, elaborată în baza Legii nr. 372/2005 și cu Normele
metodologice de aplicare a OUG nr. 18/2009 (Capitolul II – art. 4 și 6), analizând
soluțiile de reabilitare energetică a clădirilor privind anvelopa blocului de locuinte:

7.2.1. Descrierea solutiei de reabilitare S1

Solutia de reabilitare S1 consta in izolarea termica a peretilor exteriori cu


polistiren expandat cu grosimea de 10 cm si inlocuirea ferestrelor si a usilor exterioare
de lemn, existente, cu ferestre tip termopan, tratate low-e, cu tâmplărie din PVC, dotate
cu fante de circulaţie naturală controlată a aerului între exterior şi interior, cu geamuri
tratate pe faţa interioară pentru reflexie antitermică

Implementarea acestei soluții reprezintă o lucrare complexă care presupune:


pregătirea suprafeței exterioare a clădirii pentru aplicarea stratului de termoizola ție și
tuturor straturilor aferente necesare pentru protec ția mecanică și pentru aplicarea unui
nou strat de tencuială, inclusiv refacerea finisajelor anvelopei (zugrăveli exterioare).
Lucrarea necesită montare de schelă și înlăturarea permanentă a materialelor rebut.

Prin adoptarea acestei soluții se obține:

 creșterea rezistenței termice a ferestrelor față de situa ția actuală;

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_

49
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

 reducerea infiltrațiilor de aer rece prin neetan șeită țile elementelor mobile;

 îmbunătățirea punților termice la contactul dintre tocul ferestrelor și u șilor cu


zidăria.

Calculul economic pentru implementarea solutiei S1:

a. Izolarea peretilor exteriori

Consum Normat = 1
Cantitate Normata = 2478
Mod de livrare (Ambalaj) = pachet 0,25
Polistiren expandat pentru mc
fatada AF80 Cantitate de livrat = 991.20 buc pachet
0,25 mc
Pret / Unitate de ambalaj = 41.12 lei
Valoare totala fara TVA = 40 758.14 lei
Consum Normat = 4.5
Cantitate Normata = 11151
Mod de livrare (Ambalaj) = sac 25 kg
Adeziv pentru polistiren
Cantitate de livrat = 446.04 buc sac 25
DuoContact Baumit
kg
Pret / Unitate de ambalaj = 17.62 lei
Valoare totala fara TVA = 7 859.22 lei
Consum Normat = 1.1
Cantitate Normata = 2725.8
Mod de livrare (Ambalaj) = rola 50 mp
Plasa fibra sticla Baumit ECO Cantitate de livrat = 54.52 buc rola 50
mp
Pret / Unitate de ambalaj = 116.08 lei
Valoare totala fara TVA = 6 328.68 lei
Consum Normat = 4.5
Cantitate Normata = 11151
Mod de livrare (Ambalaj) = sac 25 kg
Adeziv de spacluire
Cantitate de livrat = 446.04 buc sac 25
KlebeSpacthel Baumit
kg
Pret / Unitate de ambalaj = 36.87 lei
Valoare totala fara TVA = 16 445.49 lei

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_

50
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

Consum Normat = 0.25


Cantitate Normata = 619.5
Mod de livrare (Ambalaj) = cutie 25 kg
Grund Universal Baumit Cantitate de livrat = 24.78 buc cutie 25
kg
Pret / Unitate de ambalaj = 124.37 lei
Valoare totala fara TVA = 3 081.89 lei
Consum Normat = 2.5
Cantitate Normata = 6195
Mod de livrare (Ambalaj) = cutie 30 kg
Tencuiala decorativa Baumit
Cantitate de livrat = 206.50 buc cutie
SilikonPutz 1,5k
30 kg
Pret / Unitate de ambalaj = 204.80 lei
Valoare totala fara TVA = 42 291.20 lei
Consum Normat = 6
Cantitate Normata = 14868
Mod de livrare (Ambalaj) = cutie 200
Diblu polistiren cui plastic buc
Baumit Cantitate de livrat = 148.68 buc cutie
200 buc
Pret / Unitate de ambalaj = 124.35 lei
Valoare totala fara TVA = 18 488.36 lei
COST TOTAL MATERIALE (fara
135.252,99 lei
TVA)

COST MANOPERA (fara TVA) 89.652,00 lei

COST TOTAL EURO (FARA TVA) 49972.00

Obs. In pretul de montaj a fost inclus preturile pentru:


Montaj/Demontaj schela de fatada cu personal calificat;
Inchiriere schela de fatada.
Transport schela metalica in si din santier

b. Inlocuirea usilor si ferestrelor exterioare:

Pret
Nr. Cantit Pret
Descriere produs Dimensiuni U.M. unita
CRT. ate total
r

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_

51
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

Fereastra PVC cu trei ochiuri


de geam si cu o deschidere, 2200x1300 115.1 6215.
1 buc. 54
culoare Alb, material mm 1 94
Extruplast
Fereastra PVC cu trei ochiuri
de geam si cu o deschidere, 2300x1300 112.2 5386.
2 buc. 48
culoare Alb, material mm 1 08
Extruplast
Fereastra PVC cu un ochi de
geam si cu o deschidere, 600x600 1548.
3 buc. 48 32.26
culoare Alb, material mm 48
Extruplast
Fereastra PVC cu doua ochiuri
de geam si cu o deschidere, 1500x1300 4047.
4 buc. 48 84.32
culoare Alb, material mm 36
Extruplast
Fereastra PVC cu doua ochiuri
de geam si cu o deschidere, 1200x1300 3592.
5 buc. 48 74.85
culoare Alb, material mm 8
Extruplast
1. Uşă 800x2000 mm
Gealan S3000 - 5 camere
Culoare: Alb
Sticlă: 24mm, Low-
e1.1+Ar+Float4
Feronerie: G-U Uni-JET 800x2000 183.5 2202.
6 buc. 12
Lăţime cercevea: 84 mm (Z65) mm 5 6
Balamale 3D
Broască multipunct - 5 puncte
Valoare Uf: 1.29 W/m2K

Preţ: 183.56 EUR

Gealan S3000 - 5 camere


Culoare: Alb
Sticlă: 24mm, Low- 900x2100 201.6 9677.
7 buc. 48
e1.1+Ar+Float4 mm 2 76
Feronerie: G-U Uni-JET
Lăţime cercevea: 84 mm (Z65)
Balamale 3D
Broască multipunct - 5 puncte
Valoare Uf: 1.29 W/m2K

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_

52
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

COST TOTAL MATERIALE (fara TVA) 32671.02

COST MANOPERA (fara TVA) 9801.306

COST TOTAL OFERTA EURO (fara TVA) 42472.326

COST INVESTITIE TOTALA SOLUTIA


92444.32
1 [EURO]

7.2.2. Descrierea solutiei de reabilitare S2

Aceasta solutie consta in:

 Izolarea termică a plăcii peste subsol peste valoarea minimă de 1,25 m 2K/W
prevăzută de norma metodologică de aplicare a OG 18/2009, prin fixarea, lipirea
sau prinderea cu dispozitive mecanice a unui strat termoizolant realizat din plăci
din polistiren expandat de 10 cm grosime sau vată minerală. Stratul termoizolant
se va coborî pe pereții laterali ai subsolului pe o înăl țime de 0,9 m pentru „a
închide’’ punțile termice. Termoizolația se va proteja cu o masă de șpaclu armată
cu plasă din fibră de sticlă.
 Izolarea termică a planşeului terasă peste ultimul nivel fără desfacerea straturilor
existente de termo și hidroizolație, prin aplicarea termosistemului din polistiren
extrudat cu grosimea de 10 cm. Peste acesta se va monta tablă.

Calculul economic pentru implementarea solutiei S2

a) Termo si Hidro izolatie terasa

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_

53
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

Consum Normat = 1
Cantitate Normata = 690
Mod de livrare (Ambalaj) = pachet
0,25 mc
Polistiren expandat, grosime 15cm Cantitate de livrat = 331.20 buc
pachet 0,25 mc
Pret / Unitate de ambalaj = 41.12 lei
Valoare totala fara TVA = 13 618.94
lei
Consum Normat = 4.5
Cantitate Normata = 3105
Mod de livrare (Ambalaj) = sac 25 kg
Adeziv pentru polistiren Cantitate de livrat = 124.20 buc sac
KlebeSpacthel Baumit 25 kg
Pret / Unitate de ambalaj = 36.87 lei
Valoare totala fara TVA = 4 579.25
lei
Consum Normat = 1.1
Cantitate Normata = 759
Mod de livrare (Ambalaj) = rola 50
mp
Cantitate de livrat = 15.18 buc rola
Plasa fibra sticla Baumit Premium
50 mp
Pret / Unitate de ambalaj = 145.10
lei
Valoare totala fara TVA = 2 202.62
lei
Consum Normat = 4.5
Cantitate Normata = 11151
Mod de livrare (Ambalaj) = sac 25 kg
Adeziv de spacluire KlebeSpacthel Cantitate de livrat = 446.04 buc sac
Baumit 25 kg
Pret / Unitate de ambalaj = 36.87 lei
Valoare totala fara TVA = 16 445.49
lei
Consum Normat = 0.25
Cantitate Normata = 172.5
Mod de livrare (Ambalaj) = cutie 25
kg
Grund Universal Baumit Cantitate de livrat = 6.90 buc cutie
25 kg
Pret / Unitate de ambalaj = 124.37
lei
Valoare totala fara TVA = 858.15 lei

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_

54
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

Consum Normat = 2.5


Cantitate Normata = 6195
Mod de livrare (Ambalaj) = sac 40 kg
Sapa de panta sau egalizare -
Cantitate de livrat = 206.50 buc sac
mecanizata si elicopterizata - pentru
40 kg
realizarea sistemului de termoizolare
Pret / Unitate de ambalaj = 204.80
si hidroizolare la terasa necirculabila
lei
Valoare totala fara TVA = 42 291.20
lei
Consum Normat = 2.5
Cantitate Normata = 6195
Mod de livrare (Ambalaj) = cutie 30
kg
Emulsie bituminoasa hidroizolanta Cantitate de livrat = 103.25 buc
cutie 30 kg
Pret / Unitate de ambalaj =102.40 lei
Valoare totala fara TVA = 21 145.50
lei
COST TOTAL MATERIALE (fara TVA) 101.140,95 lei

COST MANOPERA (fara TVA) 43.321,65 lei

COST TOTAL EURO (FARA TVA) 32102.80

a) Termoizolatie planseu peste subsol


Consum Normat = 1
Cantitate Normata = 690
Mod de livrare (Ambalaj) = pachet
0,25 mc
Polistiren expandat, grosime 10cm Cantitate de livrat = 276 buc pachet
0,25 mc
Pret / Unitate de ambalaj = 38.24 lei
Valoare totala fara TVA = 10 554.24
lei
Consum Normat = 4.5
Cantitate Normata = 3105
Mod de livrare (Ambalaj) = sac 25 kg
Adeziv pentru polistiren DuoContact Cantitate de livrat = 124.20 buc sac
Baumit 25 kg
Pret / Unitate de ambalaj = 17.62 lei
Valoare totala fara TVA = 2 188.40
lei

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_

55
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

Consum Normat = 1.1


Cantitate Normata = 759
Mod de livrare (Ambalaj) = rola 50
mp
Plasa fibra sticla Baumit Premium Cantitate de livrat = 15.18 buc rola
50 mp
Pret / Unitate de ambalaj = 99.00 lei
Valoare totala fara TVA = 1 502.82
lei
Consum Normat = 4.5
Cantitate Normata = 3105
Mod de livrare (Ambalaj) = sac 25 kg
Adeziv de spacluire KlebeSpacthel Cantitate de livrat = 124.20 buc sac
Baumit 25 kg
Pret / Unitate de ambalaj = 17.62 lei
Valoare totala fara TVA = 2 188.40
lei
Consum Normat = 0.25
Cantitate Normata = 172.5
Mod de livrare (Ambalaj) = cutie 25
kg
Grund Universal Baumit Cantitate de livrat = 6.90 buc cutie
25 kg
Pret / Unitate de ambalaj = 124.37
lei
Valoare totala fara TVA = 858.15 lei
Consum Normat = 2.5
Cantitate Normata = 1725
Mod de livrare (Ambalaj) = cutie 30
kg
Tencuiala decorativa Baumit DuoTop
Cantitate de livrat = 57.50 buc cutie
1,5k
30 kg
Pret / Unitate de ambalaj = 133.49
lei
Valoare totala fara TVA = 7 675.68 le
Consum Normat = 6
Cantitate Normata = 4140
Mod de livrare (Ambalaj) = cutie 100
buc
Diblu polistiren ECO
Cantitate de livrat = 41.40 buc cutie
100 buc
Pret / Unitate de ambalaj = 20.00 lei
Valoare totala fara TVA = 828.00 lei
COST TOTAL MATERIALE (fara TVA) 25 795.70 lei
COST MANOPERA (fara TVA) 12.597,50 lei
________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_

56
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

COST TOTAL EURO (FARA TVA) 8531.82

COST INVESTITIE TOTALA


40634.62
SOLUTIA 2 [EURO]

7.2.3. Descrierea solutiei de reabilitare S3

Solutia de reabilitare S3 consta in montarea unui strat exterior de termoizolatie pe


conductele instalatiilor de încălzire și apă caldă menajeră din spatiile neincalzite si
inlocuirea robinetilor clasici ai corpurilor de incalzire cu robineti cu cap termostatat.

Calculul economic pentru implementarea solutiei S3

Cost Cost
Pret Cost
Nr. U.M Cantit materia manope
Reabilitare unitar total
Crt . ate le ra
[Є] [Є]
[Є] [Є]
Izolatie din vata de
sticla cu folie de
1 [m²] 6.45 350 2258 790 3048
aluminiu, grosime 30
mm
Coltar pentru
[buc
2 termoizolatii 0.81 143 116 40 156
]
L=2,5 m
Protectie din tabla
3 zincata cu grosimea [m²] 6.59 385 2537 888 3425
0.7 mm
4 Conducte din otel [ml] 2.08 357 743 260 1002
Robinete cu cap [buc
5 22.67 286 6483 2269 8752
termostatat ]
Cost TOTAL EURO (fara TVA) 16383

7.2.4. Descrierea pachetului de reabilitare P1

Pachetul de reabilitare P1 consta in cuplarea solutiei S1 si solutiei S2, aceste solutii


propune izolarea termica a peretilor exteriori cu polistiren expandat cu grosimea de 10

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_

57
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

cm, inlocuirea ferestrelor si a usilor exterioare de lemn, existente, cu ferestre tip


termopan si sporirea rezistentei termice a placii peste subsol si a planseului peste
ultimul nivel.

7.2.5. Descrierea pachetului de reabilitare P2

Pachetul de reabilitare P2 consta in cuplarea solutiei S1, solutiei S2 si a solutiei S3,


aceste solutii propune izolarea termica a peretilor exteriori, inlocuirea ferestrelor si a
usilor exterioare de lemn, existente, cu ferestre tip termopan, sporirea rezistentei
termice a placii peste subsol si a planseului peste ultimul nivel si izolarea conductelor
pentru diminuarea pierderilor precum si inlocuirea robinetilor clasici ai corpurilor de
incalzire cu robineti cu cap termostatat pentru asigurarea unui reglaj termic calitativ.

7.3. Consumul de energie in urma aplicarii solutiilor de reabilitare si clasarea


solutiilor

Consum Consum
Consum Nota Clasa
de de
Nr. Solutie/ de energie energe energe
energie energie
Crt. Pachet incalzire tica tica
ACM iluminat
MWh/an MWh/an MWh/an - -
0 1 2 3 4 5 6
1 Cladire reala 888.42 395.59 38.15 75.24 C
2 Solutia 1 663.77 335.59 38.15 85.66 C
3 Solutia 2 689.13 395.59 38.15 84.31 C
4 Solutia 3 828.63 387.75 38.15 82.01 C
Pachet
5 534.15 383.87 38.15 89 B
1=S1+S2
Pachet
6 465.38 380.03 38.15 90 B
2=S1+S2+S3
7.4. Calculul economic

Aceasta analiza presupune evaluarea urmatorilor indicatori:

 Costurile de investitiei a variantelor de reabilitare


 Durata de viata a variantelor de reabilitare
 Economiile energetice datorate variantelor de reabilitare

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_

58
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

Tinand seama de costul specific al energiei termice se stabilesc urmatoarele:

 durata de recuperare a investitiei pentru fiecare varianta de reabilitare


 costul specific al energiei termice economisite
 reducerea procentuala a facturii la utilitatile de energie termica

In analiza economica a variantelor de reabilitare s-a avut in vedere un cost


specific al agentului de incalzire de pentru Consumatori casnici, pret RADET
137lei/Gcal, aceasta valoarea reprezinta pretul nesubventionat indicat de furnizorul de
agent termic pentru incalzire in Bucuresti.

Preturile unitare aferente fiecarei solutii reprezinta valori medii ale pietei la
momentul intocmirii auditului.

Economie Economie de
Consum Durata de
Solutie/ de energie energie
Nr. Crt. global viata
Pachet totala relativa
MWh/an MWh/an % an
0 1 2 3 4 5
1 Cladire reala 1322.16 0 0 0
2 Solutia 1 1037.51 284.65 21.53 20
3 Solutia 2 1122.87 199.29 15.07 20
4 Solutia 3 1254.53 67.63 5.12 15
Pachet
5 956.17 365.99 27.68 20
1=S1+S2
Pachet
6 883.57 438.59 33.17 15
2=S1+S2+S3

Gradul de Cost
Cost de Consum Nota Clasa
recuperare energie Cost
investiti cladire energetic energetic
al economisit energie
e reala a a
investitiei a
EUR/MW
EUR an EUR MWh/an - -
h
6 7 8 9 10 11 12
0 0 0 305.71 75.24 C 0
92444 7.06 16.238 251.45 85.66 C 26.19

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_

59
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

40635 4.43 10.195 257.57 84.31 C 26.19


16383 5.27 16.149 289.65 82.01 C 26.19
133079 7.90 18.181 235 89 B 26.19
149462 7.41 22.718 214 90 B 26.19

Concluzii:

Prima activitate întreprinsă în cadrul etapei de audit energetic a fost cea de


analiză comparativă efectuată asupra componentelor consumurilor de energie termică
ale clădirii. Această analiză a condus la identificarea celor mai potrivite măsuri de
reabilitare a clădirii din punct de vedere energetic.

Astfel, în cazul clădirii analizate, s-au identificat următoarele posibile soluţii de


reabilitare:

- Solutia de reabilitare S1 – implica un cost de cca. 92444 EURO si se recupereaza in


cca. 7,07 Aceasta solutie implica un cost relativ mare al investitiei dar aduce o
economie semnificativa de energie si imbunatateste confortul termic interior. In acelasi
timp, solutia aduce imbunatatiri performantei energetice a anvelopei cladirii prin
limitarea efectelor puntilor termice. Aceasta solutie se va aplica conform detaliilor si
indicatiilor date in proiectul de executie intocmit de un specialist in domeniul
constructiilor civile care va analiza starea cladirii din punct de vedere al rezistentei.
- Solutia de reabilitare S2 – Aplicand solutia de termoizolare a placii peste subsol si
solutia de termoziolare a placii planseului peste ultimul nivel, costul investitiei este
relativ mare comparativ cu economia de energie insa imbunatateste semnificativ
confortul termic din spatiile de la parter si ultimul etaj si asigura inchiderea puntilor
termice pe ansamblul anvelopei implica un cost de cca. 40635 EURO si se recupereaza
in cca. 4.48 ani.
- Solutia de reabilitare S3 – implica un cost de cca. 16383 EURO si se recupereaza in
cca. 5.27 ani. Aceasta solutie este cea mai performanta din punct de vedere tehnico-
economic.
Varianta de reabilitare este buna atat din punct de vedere energetic cat si economic
rezultand scadera consumului anual specific pentru incalzire, respectand prevederile

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_

60
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

Ordonantei de Guvern OG 18/2009. In analiza si decizia finala privind adoptarea


anumitor solutii si pachete de solutii in scopul reducerii consumurilor energetice trebuie
avut in vedere faptul ca pretul specific al energiei termice va creste in urmatorii ani,
astfel incat durata de recuperare a investitiilor se va reduce corespunzator.

7.5. Recomandarile auditorului

Solutii recomandate pentru anvelopa clădirii:

- Solutia 1 (S1) - Sporirea rezistentei termice a peretilor exterior peste valoarea de 2,5
m2 k/W., prevazuta de norma metodologica de aplicare a OG 18/2009, prin izolarea
termica a peretilor exteriori cu un strat de polistiren expandat ignifugat de 10 cm
grosime, inclusiv protectia acestuia si aplicarea tencuielii exterioare si Inlocuirea
tamplariei existente din lemn şi metal de pe fatade, corespunzatoare celor doua scari,
cu tamplarie termoizolanta etansa din PVC, minim 3 camere si geamuri duble cu strat
de Argon. Pentru asigurarea calitatii aerului interior si evitarea cresterii umiditatii
interioare tamplaria va fi prevazuta cu fante higroreglabile La aplicarea
termosistemului se va acorda o atentie deosebita inchiderii puntilor termice existente.
- Solutia 2 (S2) – Sporirea rezistentei termice a placii peste subsol peste valoarea
minima de 1,25 m 2 K/W prevazuta de norma metodologica de aplicare a OG
18/2009, prin fixarea, lipirea sau prinderea cu dispozitive mecanice a unui strat
termoizolant realizat din placi din polistiren extrudat de 10 cm grosime sau vata
minerala. Stratul termoizolant se va cobora pe peretii laterali ai subsolului pe o
inaltime de 0,9 m pentru a inchide puntile termice. Termoizolatia se va proteja cu un
strat impermeabil rezistent, si Sporirea rezistentei termice a terasei peste valoarea
minima de 3,5 m2 K/W prevazuta de norma metodologica de aplicare a OG 18/2009,
prin indepartarea straturilor exterioare pană la hidroizolatia existentă şi montarea unui
nou strat termoizolant, de calitate si grosime corespunzatoare noilor cerinte. Stratul
termoizolant poate fi alcatuit din: - placi de polistiren expandat cu grosime de 10cm,

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_

61
UNIVERSITATEA TEHNICĂ DE CONSTRUCŢII BUCUREŞTI
FACULTATEA DE INGINERIE A INSTALAŢIILOR
______________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________

EXPERTIZA, AUDITUL SI CERTIFICAREA ENERGETICA A UNUI BLOC DE LOCUINTE

armat cu plasa de sarma si protejat cu o sapa din mortar de ciment, sau - placi de
polistiren extrudat cu grosime de 10cm, protejat cu o sapa din mortar de ciment, La
exterior terasa se va proteja cu un strat hidroizolant din membrana de bitum in doua
straturi.

Solutia 3 (S3) – montarea unui strat exterior de termoizolatie pe conductele


instalatiilor de încălzire și apă caldă menajeră din spatiile neincalzite si inlocuirea
robinetilor clasici ai corpurilor de incalzire cu robineti cu cap termostatat.

Solutiile propuse formează împreună un pachet de solutii care răspunde cerintelor


OG 18/2009 Solutii recomandate pentru instalatiile aferente clădirii.

Analizand solutiile si pachetele propuse se recomanda aplicarea pachetului complet


de masuri de crestere a eficientei energetice, respective P2, care insumeaza solutiile
S1+S2+S3.

8. ANEXE

________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________________
_

62