Sunteți pe pagina 1din 29

Codul proiectului: POCU/90/6.13/6.

14/108971
Titlul proiectului: Dezvoltare personală și stagii de practică pentru viitori psihologi
Beneficiar: Universitatea ”Andrei Șaguna” din Constanța

UNIVERSITATEA „ANDREI ŞAGUNA”


FACULTATEA DE PSIHOLOGIE ȘI ȘTIINȚELE COMUNICĂRII
SPECIALIZAREA: Psihologie

CAIET DE PRACTICĂ
NIVEL LICENȚĂ

SUPERVIZOR: Prof.univ.Dr. Seceleanu Andra


TUTORE: Irina .I . Șunda

STUDENT:
Manole Mădălina _ Teodora

CONSTANŢA – 2019
1
#

(Partenerul de practică)

Nume:Cabinet individual de psihologie Irina Șunda

Adresă:Bdul.Al. Lăpușneanu Nr 54 Bl LE 2

Reprezentant legal:Irina .I. Șunda

Domeniul de activitate: Psiholog

Avizul supervizorului:

Datele persoanei cu rol de tutore

NNume şi Prenumele:Șunda Irina

FFuncţia:Psihilog

TTelefonul:0728079553

Certificarea orelor efectuate_____100_____

Semnătura tutorelui :

2
FISA DE PREZENȚĂ CENTRALIZATĂ
Nume şi prenume student/masterand practicant.. Manole Mădălina_
Teodora............................ID...........
Programul de studii: O Licență O Master
Anul de studii .....II...............
Partener de practică .....Cabinet individual de psihologie Irina I Șunda.
Tutore de practică ..............Irina I Șunda....
Locația și adresa de desfășurare a practicii .....Bdul Al.Lapusnenu .Nr 54

Data Interval orar Observatii

Ziua 1 10_15
4.03.2019
Ziua 2 10_15
5.03.2019
Ziua 3 10_15
6.03.2019
Ziua 4 10_15
7.03.2019
Ziua 5 10_15
8.03.2019
Ziua 6 10_15
11.03.2019
Ziua 7 10_15
12.03.2019
Ziua 8 10_15
13.03.2019
Ziua 9 10_15
14.03.1029
Ziua 10 10_15
15.03.2019
Ziua 11 10_15
18.03.2019
Ziua 12 10_15
19.03.2019
Ziua 13 10_15
20.03.2019
Ziua 14 10_15
21.03.2019
Ziua 15 10_15
22.03.2019
Ziua 16 10_15
25.03.2019

3
Ziua 17 10_15
26.03.2019
Ziua 18 10_15
27.03.2019
Ziua 19 10_15
28.03.2019
Ziua 20 10_15
29.03.2019

Vizat, supervizor Tutore,

4
FIȘĂ SĂPTĂMÂNALĂ DE MONITORIZARE
A STAGIULUI DE PRACTICĂ DE CĂTRE TUTORE
Nume şi prenume student/masterand practicat.... Manole Mădălina... _....
Teodora.................ID...........
Programul de studii: O Licență O Master
Anul de studii ....II................
Partener de practică ...Cabinet individual de psihologie Irina I.Sunda......
Tutore de practică .Irina.I.Sunda...
Locația și adresa de desfășurare a practicii .......Budl Al.Lpusneanu.Nr 54….Bl LE.....2.
Ziua/Interval Activit Nr. de
orar atea ore/zi
Semnătura
certifi
Activitatea desfăşurată de student tutorelui de
cată
practică
de
tutore
ZIUA 1 5
04.03.2019 PROTECTIA MUNCII.
10-15
STINGEREA INCENDIILOR , □
DA/□
REGULAMENTUL PRIVIND PROTECTIA NU
DATELOR CU CARACTER PERSONAL.

5
ZIUA2 CODUL DEONTOLOGIC AL PROFESIEI DE □
PSIHOLOG.
05.03.2019
DA/□
ACCES IN PROFESIE ,SI IN CPR NU
10-15
5
ZIUA3 CODUL DEONTOLOGIC .
Da□
06.03.2019 PRINCIPIUL DE RESPECT,DREPTURILE
FUNDAMENTALE ALE OMULUI, CONTRACT NU
10-15 DE CONFIDENTIALITATE.INTEGRITATEA
FATA DE CLIENT
ZIUA4 5
LEGEA 2013/2004, 27 MAI.
07.03 .2019 □
10-15 DA/□
NU

□ 5
ZIUA 5 LEGEA 2013/2004, 27 MAI.
08.03.2019 10-15 DA/□
NU

5
MODALITATEA DE INFIINTARE A 5
ZIUA 6 CABINETELOR PSIHOLOGICE INDIVIDUALE , □
SI A CELOR PRIN ASOCIERE
11.03.2019
DA/□
NU
10-15
5
ZIUA7 DESPRE SOMATIZARE, DESPRE BOLILE
AUTOIMUNE. SI DESPRE SIMPTOMELE

12.03.2019 SOMATIZARII.
DA/□
10-15 NU

5
ZIUA 8 INTRODUCEREA IN SISTEEM ELECTRONIC A
CHESTIONARELOR DE INTERESE

13.03.2019 PROFESIONALE LICEUL ENERGETIC
CONSTANTA DA/□
10-15 NU

5
ZIUA 9

14.03.2019 INTRODUCEREA IN SISTEEM ELECTRONIC A □


CHESTIONARELOR DE INTERESE DA/□
10-15 PROFESIONALE LICEUL ENERGETIC NU
CONSTANTA

5
ZIUA10 ,,METAFORA TRANSMISIEI IN COMUNICAREA
DIDACTICA,,

15.03.2019
DA/□
10-15 NU

ZIUA 11 Definirea conceptului de Autism și TSA! □ DA/□


NU
18.03.2019 5

15-20

6
ZIUA 12 Diferențierea retardului mintal, retard mintal simplu , DA/□ 5
retard mintal asociat cu alte patologii. NU
19.03.201919.

15-20

ZIUA 13 Modalitatea de întocmire a unui studiu de caz în DA/□ 5


domeniul psihologiei. NU
20.03.2019

15-20

ZIUA 14 Modalitatea de interpretare a testelor psihologice DA/□ 5


după grila de barem și scorul brut obținut de clint la NU
21.03.2019 testare.

15-20

Conceperea primului studiu de caz,ce a


ZIUA15 constat în concepere propriu zisa a DA/□ 5
NU
studiului,administrarea de teste .
22.03.2019
15-20

Ziua 16

25.03.2019
Aplicarea metodei observației , intr_un caz
15-20 particular de autism . 5
DA/NU

ZIUA17 Conceperea celui de al doilea studiu de caz, care a DA/NU 5


cuprins și planul terapeutic pe șapte zile.
26.03.2019

15-20

Ziua 18 Continuarea celui de al doilea studiu de caz DA/NU 5

27.03.2019

15-20

7
ZIUA19 Revizuirea ambelor studii de caz DA/NU 5

28.03.2019

15-20

ZIUA 20 Ridicarea pe platforma a studiilor de caz, completarea DA/NU 5


caietului de practică
29.03.2019

15-20

Supervizor,

8
FIŞĂ DE MONITORIZARE
A STAGIULUI DE PRACTICĂ DE CĂTRE CADRUL DIDACTIC SUPERVIZOR

Nume şi prenume student/masterand practicant Manole Mădălina-Teodora.............ID...........


Programul de studii: O Licență O Master
Anul de studii ........II............
Partener de practică ... Cabinet individual de psihologie Irina I Șunda.
Tutore de practică ..Irina.I .Șunda.....
Locația și adresa de desfășurare a practicii ....Bdul Al.Lapusneanu.Nr 54 Bl LE 2.

Nr. Data Ora Observaţii Semnatura tutore Semnatura student


crt.
1

10

11

12

9
RAPORT DE EVALUARE
a pregătirii profesionale dobândite de

studentul(a)/masterandul(a)..MANOLE MADALINA- TEODORA


pe perioada stagiului de practică
Partenerul de practică..Cabinet individual de psihologie Irina I Șunda
2. Locul de desfăşurare a stagiului de practică:.... Cabinet individual de psihologie Irina I Șunda...
3. Perioada de desfăşurare a stagiului de practică: 4.03.2019-22.03.2019
4. Evaluarea activităţii:
Modul în care a Foarte bine 9- Bine 7-8 Satisfăcător 5-6 Nesatisfăcător 4
asimilat cunoştinţe 10
profesionale de la
locul de practică
Modul în care face Foarte bine 9- Bine 7-8 Satisfăcător 5-6 Nesatisfăcător 4
conexiuni între 10
pregătirea teoretică şi
cunoştinţele practice
Capacitatea de Foarte bine 9- Bine 7-8 Satisfăcător 5-6 Nesatisfăcător 4
înţelegere a 10
procesului de evaluare
psihologică
Calitatea activităţii Foarte bine 9- Bine 7-8 Satisfăcător 5-6 Nesatisfăcător 4
practice desfăşurate, 10
modul de adaptare la
condiţiile de muncă
Capacitatea de a Foarte bine 9- Bine 7-8 Satisfăcător 5-6 Nesatisfăcător 4
respecta disciplina 10
profesională la locul
de practică
Capacitatea de a Foarte bine 9- Bine 7-8 Satisfăcător 5-6 Nesatisfăcător 4
genera idei noi, de 10
perfecţionare a
activităţii
Atitudinea Responsabil, Interes moderat Dezinteresat
manifestată faţă de preocupat 6-8 4-5
muncă şi sarcinile 9-10
primite
Modul în care a Foarte bine 9- Bine 7-8 Satisfăcător 5-6 Nesatisfăcător 4
respectat codul 10
deontologic al
profesiei de psiholog
Modul în care s-a Foarte bine 9-10 Interacţionează rar Nu s-a încadrat in
încadrat în echipă, la cu echipa 6-8 colectiv 4-5
locul de practică
10
Modul în care a Punctual, foarte Punctual, relativ Nu respectă
respectat programul şi ordonat, disciplinat disciplinat programul,
regulamentul de 9-10 6-8 indisciplinat
ordine interioară 4-5

5. Calificativul obţinut de studentul(a)/masterandul(a) practicant/ă:

Tutore practică,
Numele și semnătura
………………………………………………………..……..............................

Supervizor,

11
TEMATICA STABILITĂ ÎN VEDEREA OBŢINERII
COMPETENŢELOR LA NIVEL LICENȚĂ

In urma parcurgerii stagiului de practica, studentii vor dobindi informatii despre:


•activitatea psihologului practician in psihologie clinica/consiliere psihologica/ psihoterapie;
• legislatia aplicabila in domeniu;
• metodologia evaluarii clinice;
• ghidul de bune practici in domeniul clinic elaborat de Colegiul Psihologilor;
• modelul de raport de psihodiagnostic si evaluare clinica;
• principalele instrumente utilizate in psihologia clinica (scurta prezentare si aplicatii):
• interviu clinic structurat;
• teste de evaluare a inteligentei, personalitatii, teste clinice
• cazuri de evaluare/consiliere /psihoterapie.
Parcurgerea modulelor 1, 2, 3,4 este obligatorie. Modulele 1,2,3 au o durata totală de 15 ore,
modulul 4 are o durată de 25 de ore. Studentul va parcurge cel putin unul dintre celelalte modulele
(50 de ore), in funcție de caracteristicile partenerului de practică.

Modulul 1: Imagine de ansamblu asupra activitatii psihologului practicant in psihologie


clinica, consiliere psihologica si psihoterapie
● Pasii pe care ii vei urma pentru a deveni psiholog practicant;
● Modalitati de exercitare a profesiei ;
● Competentele psihologului practicant in psihologie clinica (in functie de treptele de specializare);
● Activitatea psihologului in cabinet;
● Discutarea unor studii de caz.
Modul 2: Dezvoltarea abilitatilor de formare (training/workshop)
• Cum identificam nevoia de training ?
• Ce instrumente folosim?
• Care este structura unui training ?
• Cum ne dezvoltam abilitatile in domeniul formarii

12
Modulul 3. Legislatie aplicabila domeniului; ghid de bune practici.

Modulul 4. Consiliere educatională


● - Evaluarea stadiului de dezvoltare a copilului și adolescentului. Familiarizarea cu scalele de
dezvoltare utilizate în sistemul școlar. Interpretarea raportului vârstă mentală/vârstă
biologică.
● - Aplicarea testelor aptitudinale și a celor de inteligență și inteligență emoțională.
● - Construirea și aplicarea grilei de observație pentru identificarea comportamentelor
dezadaptative.
● - Cunoașterea principiilor de relaționare adaptată profesor-elev, elev-profesor, profesor-
părinte (joc de rol).
● - Aplicarea principiilor și pașilor în consilierea scolară și profesională.
● - Cunoașterea și obținerea consimțământului familiei pentru consilierea elevilor.
Modulul 5: Evaluarea psihologica si realizarea raportului de psihodiagnostic
● Evaluarea psihologica individuala si metode de evaluare clinica;
● Familiarizarea cu instrumentele de evaluare clinica (interviu clinic, teste psihologice, chestionare) ;
● Cotarea si interpretarea rezultatelor obtinute;
● Realizarea raportului de psihodiagnostic;
● Exercitii practice, jocuri de rol.
Modulul 6: Tehnici de interventie psihologica
● Proceduri de interventie la nivel cognitiv, comportamental, biologic;
● Proceduri de interventie la nivel cognitiv, comportamental, biologic;
● Jocuri de rol .
Modulul 7 Evaluare în psihologia muncii, transporturi si servicii
- Familiarizarea cu instrumentele de testare specific: Teste aptitudinale, Teste de inteligenta, stil de
gandire, rezolvare de probleme;Scale de valori/motivatie/atitudini;
-Construirea/aplicarea de chestionare organizationale: satisfactia in munca, stil de conducere, rol in
echipa, stil de solutionare a conflictelor, atitudinea in munca;
-Construirea de psihoprofesiograme;
-Studii de caz.

13
Activitatea practica se finalizeaza cu intocmirea a 5 studii de caz specifice activitatii desfasurate si
pacientilor investigati. Vor fi folosite minim 2 teste din cele prezentate. Minim 10 ore trebuie
alocate pentru activitati TIC: colectare de date, introducere de date, codare interviuri,
introducerea datelor si prelucrarea lor in SPSS etc.

14
CHESTIONAR DE EVALUARE A TUTORILOR

Vă asigurăm că răspunsurile vor rămâne anonime și rezultatele acestui studiu vor fi raportate numai
la nivel agregat. Timpul estimat pentru completarea chestionarului este de aproximativ 5 minute.
Instituția parteneră:_Cabinet individual de psihologie Irina I Sunda _________________________
Nume și prenume tutore:_Irina I Sunda
Disponibilitatea tutorelui a fost (bifați răspunsul care se apropie cel mai mult de situația în
care v-ați aflat):
Întotdeauna De cele mai Uneori adecvată Rareori a existat Nu a existat
adecvată multe ori a necesităților disponibilitate disponibilitate
necesităților existat studentului din partea din partea
studentului disponibilitate tutorelui tutorelui
din partea
tutorelui
X

Tutorele a fost pregătit pentru activitatea desfășurată în cadrul stagiului de practică (bifați răspunsul
care se apropie cel mai mult de situația în care v-ați aflat):
Întotdeauna De cele mai Uneori În puține cazuri Niciodată
multe ori
x

Răspunsurile date de către tutore la întrebările și solicitările studenților au fost lămuritoare (bifați
răspunsul care se apropie cel mai mult de situația în care v-ați aflat):
Întotdeauna De cele mai Uneori În puține cazuri Niciodată
multe ori
x
Activitatea desfășurată în cadrul stagiului de practică este pentru formarea ca specialist (bifați
răspunsul care se apropie cel mai mult de situația în care v-ați aflat):
Foarte utilă Utilă Puțin utilă Inutilă
X

15
CHESTIONAR DE FEEDBACK

Nume și prenume student:____Manole___Madalina- Teodora_____________


Facultatea:_Psihosociologie_____________________
Program licență:_Psihologie_______________________
Program masterat:__________________________
Instituția la care s-a desfășurat stagiul de practică denumire, (adresa): Cabinet individual de
psihologie Irina I Sunda
Perioada în care s-a desfășurat stagiul de practică__________________________________

Nr.crt. Chestionar Punctaj*


1. Informații privind utilitatea stagiului de practică în formarea specialistului
1.1. Activitatea desfășurată s-a încadrat în aria de interes 4
1.2. Obiectivele stabilite au fost realizate 4
1.3. Cunoștințele teoretice dobândite au fost aplicate în practică 5
2.0 Condiții de desfășurare a stagiului de practică.
2.1. Condiții de lucru adecvate 4
2.2. Îndrumarea tutorelui de practică utilă și accesibilă 5
2.3. Atmosferă colegială și amabilă 5
2.4. Documentele au fost puse la dispoziția studentului fără întârzieri 5
provocate
3. Perspective de colaborare și angajare
3.1. Instituția va fi recomandată colegilor pentru viitoarele stagii de 3
practică
3.2. Instituția este luată în calcul pentru o viitoare angajare 3
3.3. Instituția va fi recomandată colegilor pentru o viitoare angajare 3
*Punctajul se va acorda în intervalul 1-5, unde 5 semnifică valoarea maximă, iar 1 valoarea
minimă.

În spațiul alăturat, menționați în ordinea importanței aspectele pozitive ale activității:

In urma activității de practică,mi am îmbunătățit atât cunoștințele teoretice cât și cele practice.

În spațiul alăturat, menționați aspecte negative ale activității desfășurate în cadrul stagiului de
practică: Nu am nimic de menționat

16
EVALUAREA FINALĂ A ACTIVITĂȚII STUDENȚILOR ÎN CADRUL STAGIULUI DE
PRACTICĂ

Nume și prenume student:_____Manole_____Madalina _Teodora


Facultatea:____Psihosiciologie______________
Program licență:________Psihologie____
Program masterat:_

Nr.crt. Criteriu Punctaj Punctaj


maxim acordat
Punct oficiu 10
Elaborarea dosarului de practică 40
Susținerea colocviului de practică 30
Aprecierea tutorelui de practică desemnat de către unitatea 20
parteneră de practică
Total 100

Notă finală acordată___________________


Comisia de evaluare:___________________

Nr.crt. Grad didactic, nume și prenume Semnătura

17
În cadrul programului de practică am participatla la un numar de 20 de ore de practică, in care
am invățat noțiuni noi privind tulburarea de spectru autist, si am deprins metodele de interpretare
a rezultatelor testelor psihologice , dupa scorul brut obținut si raportarea acestuia la etalon .Toate
aceste deprinderi le-am utilizat in constructia unor studii de caz . In aceste studii am folosit un
set de teste , care au fost corect interpretate ,după aceasta am contruit un plan terapeutic pe șapte
zile , pentru clentul aflat in observație.
Teste utilizate in cadrul studiilor de caz
.
Test personalitate MBTI

Testul urmator este o adaptare a celui mai popular test de pesonalitate din lume: MBTI - Myers-
Briggs Type Indicator. Acest tip de test mai poarta denumirea si de Test de personalitate Jung -
dupa psihologul care a creat cele 16 tipologii de personalitate: elvetianul Carl Gustav Jung,
fondatorul psihologiei analitice.
Potrivit teoriei Tipurilor Psihologice apartinand lui Jung, cu totii suntem impartiti in tipuri
fundamentale, iar capacitatea fiecaruia de a procesa diferite informatii este limitata de tipul
caruia ii apartinem. Pentru inceput, Jung a stabilit patru caracteristici sau predispozitii principale
ale personalitatii:
• Dupa directia activitatii, avem Extravertit (E - Extraversion) si Introvertit (I - Introversion).
• Potrivit modului de asimitare a informatiei, avem Senzorial (S - Sensing) si Intuitiv (N -
Intuition).
• In functie de procesul utilizat in luarea deciziilor avem Reflexiv (T - Thinking) si Afectiv (F -
Feeling).
• Dupa metoda de procesare a informatiei primite avem Judecativ (J - Judging) si Perceptiv (P -
Perceiving).

Aceste caracteristici se regasesc la fiecare dintre noi, insa in procente diferite. In functie de
combinatia acestor predispozitii, Jung a stabilit 16 tipuri psihologice diferite.
Interpretare:
ENTJ - Extravertit, intuitiv, reflexiv, judecativ - (profesie general de armata)

• Atitudinea extrovertita se refera la faptul ca ENTJ este deseori motivat de interactiunea cu


oamenii. De obicei are un cerc larg de cunostinte si se simt incarcati de energie in cadrul
intalnirilor sociale - situatii in care introvertitii pierd energie.

• Intuitiv si nu senzorial: tipul ENTJ are o gandire mai mult abstracta decat concreta. Isi
concentreaza atentia pe imaginea de ansamblu mai degraba decat pe detalii, pe viitoare
posibilitati decat pe realitatea imediata.
• Reflexiv fata de afectiv: pentru ENTJ argumentele obiective sunt mai valoroase decat
preferintele personale. Atunci cand ia o decizie de obicei acorda mai multa atentie logicii decat
consideratiilor sociale.
• Judecativ in loc de perceptiv: de obicei ENTJ isi planifica activitatile si ia decizii din timp.
Faptul ca stiu dinainte ce urmeaza le confera un sentiment de control a situatiei.

18
Aproximativ 5% din populatie este tipul ENTJ. Acestia sunt motivati de necesitatea de a fi
conducatori. Au tendinta de a ocupa pozitii cu responsabilitate si le place sa fie lideri, aceasta
tendinta putand fi observata inca din copilarie. ENTJ observa ineficienta si conceptualizeaza noi
solutii, dezvolta cu placere planuri pe termen lung, necesare pentru a-si duce la indeplinire
viziunea. Exceleaza la capitolul gandire logica, reactii rapide si comunicare verbala. Aceste
persoane au un simt al ordinii dezvoltat si isi doresc sa organizeze oamenii si procesele din jurul
lor in mod logic. Sunt adesea motivati de succesul in cariera si muncesc din greu cu placere. De
obicei sunt ambitiosi si interesati in castigarea influentei si a puterii. ENTJ este concentrat pe
rezultate si vrea sa fie productiv, competent si influent.
Tipurile ENTJ risca sa traga concluzii pripite in graba de a termina lucrurile. Este necesar sa li se
aminteasca sa asculte si alte puncte devedere. Fiind niste realisti, tipurile ENTJ au tendinta de a
ignora propriile sentimente si pe ale celor din jur. In dorinta de a reusi si fiind permanent atenti
la modul in care deciziile le afecteaza scopul, aceste persoane folosesc argumente excesive
atunci cand ceva le sta in cale. Conversatiile marunte le par frivole atunci cand urmaresc
obiective marete. Acest lucru, si rezistenta la conventiile sociale specifica tipului intuitiv afectiv,
ii poate face sa se simta jigniti.
Atunci cand simt ca pierd controlul, persoanele de tip ENTJ simt o nevoie tot mai mare de
implinire. Daca stresul continua, necesitatea lor de a fi stapani pe situatie degenereaza intr-un
comportament compulsiv ce pune stapanire pe acestea. Daca se simt neajutorate si
neincrezatoare, recurg la indeplinirea unor sarcini marunte, repetitive (curatenie, numarare, etc.),
intr-un efort de a evita sentimentul de esec. In mod ironic, tocmai aceste sarcini marunte le
impiedica pe aceste persoane sa-si indeplineasca nevoia de imbunatatire si implinire.
Urmatoarea lista reprezinta exemple de cariere si tipuri de locuri de munca pe care acest tip de
personalitate de obicei le imbratiseaza. Cerintele acestor joburi sunt similare tendintelor acestui
tip de personalitate. Nu uita ca aceasta lista nu cuprinde toate carierele posibile care se potrivesc
acestui tip si, foarte important, se intampla frecvent ca oamenii sa indeplineasca functii care nu
se potrivesc cu tipul lor de personalitate si totusi sa aiba succes in cariera.
• Programator; avocat; administrator; inginer chimist; manager de vanzari; consultant logistic;
dezvoltator de afaceri; manager de personal; bancher; inginer de mediu; bioinginer; consultant
de afaceri; consultant financiar.

CERQ – Chestionarul de Evaluare a Coping-ului Cognitiv-Emoțional

CERQ este un chestionar multidimensional, construit pentru a identifica strategiile de coping


cognitiv (definite ca acele strategii cognitive de reglare a emoțiilor), pe care cineva le folosește după
ce a trăit anumite evenimente sau situații negative (cu ajutorul acestui instrument se poate evalua ce
gândesc oamenii în urma unor experiențe negative sau traumatice) Este un chestionar de auto-
evaluare format din 36 de itemi care se referă în mod exclusiv la ceea ce gândește o persoană și nu
la ceea ce face efectiv, atunci când trece prin experiențe de viață amenințătoare sau stresante, putând
fi administrat în populația normală și clinică, atât în cazul adulților, cât și în cel al adolescenților în
vârstă de 12 ani sau peste.

19
20
TESTUL DASS

DASS este un set de trei scale de autoevaluare, construite pentru a evalua stările emoționale
negative ale depresiei, ale anxietății și ale stresului. Este construit pentru a pune accent mai
degrabă pe stări decât pe trăsături, evaluând starea curentă sau modificarea stării de-a lungul
timpului (de exemplu în cursul tratamentului), pe cele trei dimensiuni.
Principala valoare a testului DASS într-un context clinic este de a clarifica natura tulburărilor
emoționale, ca parte componentă a evaluării clinice pe larg, iar principala funcție a
chestionarului este de a evalua severitatea simptomelor centrale ale depresiei, anxietății și
stresului. Trebuie menționat că persoanele cu depresie clinică, anxietate și stres pot să manifeste
si simptome suplimentare, care tind să fie comune pentru două sau pentru toate cele trei condiții,
cum ar fi: somnul, apetitul și tulburările de natură sexuală.

TESTUL INTELIGENTA EMOTIONALA DANIEL GOLEMAN

Definitie inteligenta emotionala Daniel Goleman:


In cartea “Emotional Intelligence: Why it can matter more than IQ?”, D. Goleman, defineste
notiunea de inteligenta emotionala ca fiind un amestec de stapanire de sine, motivatie, empatie,
gandire libera, tact si diplomatie. Aceste atributele sunt caracteristice persoanelor cu o inteligenta
emotionala ridicata Asadar, atunci cand vorbim despre inteligenta emotionala vorbim de fapt
despre constientizarea emotiilor si despre gestionarea emotiilor. Pe masura ce te dezvolti personal si
treci prin experiente de viata si provocari din care inveti, incepi sa dobandesti maturitate emotionala
din ce in ce mai mare. Astfel iti creste nivelul de inteligenta emotionala / dezvoltare emotionala.

Spus intr-o forma simpla, inteligenta emotionala se refera la capacitatea ta de a-ti gestiona cat mai
eficient emotiile, pentru o viata de calitate.

. Componentele inteligentei emotionale.

In continuare am sa fac cunoscute componentele inteligentei emotionale:


Autocunoastere: abilitatea de a-ti percepe propriile emotii;
Autocontrol: abilitatea de a-ti monitoriza starea emotionala pentru a-ti gestiona pozitiv
comportamentul.
Constiinta sociala: capacitatea ta de a observa emotiile celorlalti si de a intelege ce gandesc si ce
simt acestia.
Managementul relatiilor interpersonale: capacitatea de control emotional in gestionarea cu succes a
relatiilor cu ceilalti.

INTELIGENTA EMOTIONALA (TEST) DANIELGOLEMAN


Alegeti raspunsul care descrie cel mai bine reactia dvs. la urmatoarele scenarii. Raspundeti pe baza
a ceea ce ati fi vrut sa faceti in realitae, nu cum credeti dvs. ca trebuie sa fie raspunsul.

1. Sunteti intr-un avion care e lovit brusc de turbulenta si incepe sa se balanseze intr-o parte si in
alta. Ce faceti?
21
a. Continuati sa cititi sau sa va uitati la film dand putina atentie turbulentei.
b. Deveniti plin de grija fata de pericol urmarind stewardesa si citind fisa cu instructiuni in caz de
pericol.
c. Cate putin din a. si b.
d. N-am observat nimic.

2. Ati luat in parc un grup de copii de 4 ani. O fetita incepe sa planga deoarece ceilalti nu vor sa
joace cu ea. Ce faceti?
a. Nu va amestecati, lasati copiii sa rezolve singuri problema.
b. Vorbiti cu ea si o ajutati sa gaseasca o modalitate de a-i face pe ceilalti sa se joace cu ea.
c. Ii spuneti cu o voce blanda sa nu planga.
d. Incercati sa-i distrageti atentia si sa-i aratati cateva lucruri cu care se poate juca.

3. Inchipuiti-va ca sunteti student la un colegiu si sperati sa obtineti o nota mare la un concurs, dar
ati descoperit ca ati luat o nota proasta la mijlocul semestrului. Ce faceti?
a. Va faceti un plan special pentru a imbunatati nota, hotarandu-va sa urmati planul.
b. Hotarati sa fiti mai buni in viitor.
c. Va spuneti ca nu conteaza mult ce ati facut la curs si va concentrati asupra altor cursuri la care
notele dvs. Sunt mai mari.
d. Mergeti la profesor si incercati sa discutati cu el in scopul obstinerii unei note mai bune.

4. Imaginati-va ca sunteti agent de asigurari si telefonati la clienti pentru prospectare. 15 persoane la


rand au inchis telefonul si sunteti descurajat. Ce faceti?
a. Ajunge pentru astazi – sperand sa aveti mai mult noroc maine.
b. Evaluati calitatile dvs. care poate submineaza abilitatea de a face vanzari.
c. Incercati ceva nou la urmatorul telefon si incercati sa nu va blocati.
d. Gasiti altceva de lucru.

5. Sunteti managerul unei organizatii care incearca sa incurajeze respectul pentru diversitatea etnica
si rasiala. Surprindeti pe cineva spunand un banc rasist. Ce faceti?
a. Nu-l luati in seama – e numai o gluma.
b. Chemati persoana in biroul dvs. pentru a o admonesta.
c. Vorbiti direct si pe loc, spunand ca asemenea glume sunt nepotrivite si nu vor fi tolerate in
organizatia dvs.
d. Ii sugerati persoanei care a spus gluma sa urmeze programul de scolarizare privind diversitatea.
6. Incercati sa calmati un prieten infuriat pe un sofer care i-a taiat calea in mod periculos prin fata.
Ce faceti?
a. Ii spuneti sa uite pentru ca totul e OK acum si ce s-a intamplat nu e mare lucru.
b. Puneti una din casetele lui favorite si incercati sa-l distrati.
c. Ii dati dreptate considerand la fel ca si el si celalalt sofer s-au dat in spectacol.
d. Ii relatati ca mai demult vi s-a intamplat si dvs. ceva asemanator si ca v-ati simtit la fel de furios
ca si el, dar dupa aceea v-ati dat seama ca dupa stilul in care gonea celalalt sofer va ajunge curand la
spitalul de urgenta.

22
7. Dvs. si partenerul de viata ati intrat intr-o discutie aprinsa care a escaladat intr-un meci de tipete.
Sunteti amandoi furiosi si recurgeti la atacuri personale pe care nu le intelegeti si in care nu credeti,
dar le continuati. Ce faceti?
a. Luati o pauza de 20 minute si apoi reluati discutia.
b. Opriti cearta in acel moment, taceti, nu conteaza ce spune partenerul dvs.
c. Spuneti ca va pare rau si ii cereti partenerului sa-si ceara si el iertare.
d. Va opriti la un moment, va dunati gandurile,apoi va precizati punctul de vedere asupra problemei.

8. Inchipuiti-va ca ati fost numit seful unei echipe noi de lucru care incearca sa gaseasca o solutie
creativa la o problema de servici. Care este primul lucru pe care il faceti?
a. Faceti o agenda si alocati timp pentru discutii supra fiecarui aspect al problemei, asa veti realiza
cea mai buna folosire a timpului.
b.Cereti oamenilor sa-si faca timp pentru a se cunoaste mai bine intre ei.
c. Incepeti prin a solicita fiecarei persoane idei privind rezolvarea problemei, cat timp ideile sunt
proaspete.
d. Incepeti printr-o sedinta de „brainstorming” (dezlantuirea ideilor), incurajand pe fiecare sa spuna
ce idee ii vine in minte, indiferent cat de „fantastica” este.

9. Fiul dvs. de 3 ani este extrem de timid si a fost hipersensibil si putin infricosat de locurile si
oamenii straini, de cand s-a nascut. Ce faceti?
a. Accepati ca are un temperament sfios, timid si cautati modalitati de a-l proteja de situatii care l-ar
putea tulbura.
b. Il duceti la un psihiatru pentru copii pentru a-l incuraja.
c. Il expuneti cu premeditare la mai multi oameni si locuri straine astfel incat sa-si poata infrange
frica.
d. Aranjati o serie neintrerupta de experiente competitive dar usor de realizat care-l vor invata ca
poate relationa cu oamenii si poate umbla din nou prin locuri noi.

10. Considerati ca de mai multi ani ati dorit sa reincepeti sa invatati sa cantati la un intsrument la
care ati incercat si in copilarie, iar acum, pentru distractie, v-ati hotarat in sfarsit sa incepeti din nou.
Doriti sa va folositi cat mai eficient timpul dvs. Ce faceti?
a. Va limitati la timpul strict de exercitiu in fiecare zi.
b. Alegeti piese muzicale care va solicita mai mult abilitatea (care vi se par mai grele).
c. Exersati numai cand in mod real aveti dispozitie.
d. Incercati piese care sunt mult peste abilitatile dvs., dar pe care le puteti stapani cu un efort
sarguincios.

23
COTAREA TESTULUI

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10

a. 20p 0 20p 0 0 0 20p 0 0 0

b. 20p 20p 0 0 0 5p 0 20p 5p 20p

c. 20p 0 0 20p 0 5p 0 0 0 0

d. 0 0 0 0 20p 20p 0 0 20p 0

Pana la 100p – punctaj sub medie

100p-125p – punctaj mediu

125p-175p – punctaj peste medie

200p – exceptional.

DESCRIEREA TESTULUI DE INTELIGENTA EMOTIONALA

ELABORAT DE DANIEL GOLEMAN

Testul este elaborat de Daniel Goleman, autorul cartii „Intelegenta emotionala”, aparuta in 1995.
Testul este adaptat de Mihaela Rocco si consta in 10 intrebari ce prezinta unele situatii (ecenarii) in
care se poate afla o persoana.

Completarea testului are in vedere, pe de o parte, asigurarea pe cat posibil a transpunerii


individului in situatia respectiva, iar pe alta parte, alegerea uneia dintre variantele de raspuns din
cele patru posibile, care reprezinta unele modalitati concrete de a reactiona in situatiile indicate de
intrebari.

Scenariile continute de itemi sunt urmatoarele:


24
Itemul 1.

Persoana se afla intr-o situatie critica ce ii ameninta viata. Trei dintre variantele de raspuns privesc
capacitatea de a fi constient de emotiile personale, de a cunoaste situatia din punct de vedere afectiv
si de a raspunde adevcat, echilibrat la situatiile neobisnuite, critice sau stresante.

Itemul 2.

Un copil este foarte suparat, iar adultii care se afla in preajma lui incearca sa-l ajute sa depaseasca
aceasta stare emotionala negativa. Parintii, educatorii sau adultii in general, cel care au nivel ridicat
al inteligentei emotionale, folosesc situatie pentru a-i antrena emotional pe copii, ajungandu-i sa
inteleaga de unde provine starea emotionala negativa (supararea), ce anume ii determina sa fie
suparati, sa inteleaga ceea ce simt, sa observe alternativele pe care le pot incerca pentru a gasi
solutiile adecvate.

Itemul 3.

Un subiect adult se afla intr-o situatie care trebuie sa fie modificata in vederea obtinerii unor
beneficii. Acest item al testului se refera la motivatia proprie, intrinseca, la capacitatea de a elabora
un plan pentru a trece peste obstacole, frustrari si capacitatea de a urmari un scop. Este vizata
„speranta” ca dimensiune a inteligentei emotionale.

Itemul 4.

Scenariul prezentat se refera la o persoana care are esecuri repetate intr-o anumita directie. Doar una
dintre variantele de raspuns se refera la gradul de optimism al persoanei, care o ajuta sa treaca peste
piedici, sa continue, sa persevereze fara a se blama pe sine sau a se demoraliza.

Itemul 5.

In situatia prezentata de test se urmareste comportarea persoanei fata de minoritati, atitudinea ei cu


privire la diversitatea etnica, culturala, etc, doar una dintre variantele de raspuns indica modul optim
de a crea o atmosfera deschisa diversitatii. Este vizata schimbarea prejudecatilor prin actiune asupra
lor si prin adoptarea unui model democratic de stapanire a furiei.

Itemul 6.

25
Acest item se refera la modul in care se poate calma o persoana furioasa. Varianta corecta de
raspuns se refera la capacitatea empatica a persoanei, la modalitatile de stapanire a furiei.

Itemul 7.

Reprezinta o situatie in care unul dintre personaje este stapanit de agresivitate, este manios. Cel mai
indicat raspuns in cazul unei dispute puternice este sa ia o pauza, interval in care persoana se poate
calma, si astfel nu mai distorsioneaza perceptia situatiei in care se afla, nu se mai lanseaza in atacuri
violente pe care le regreta ulterior. Dupa aceasta perioada de relaxare, persoana respectiva poate fi
mult mai bine pregtita pentru o discutie utila, productiva.

Itemul 8.

Intr-un colectiv de munca trebuie gasita o solutie pentru o problema delicata sau plicticoasa. Prin
raspunsul dat se arata ca membrilor unei echipe trebuie sa li se asigure relatii armonioase, un climat
psihic confortabil care sa le permita exprimarea ideilor personale intr-un mod natural degajat si
creativ.

Itemul 9.

Un copil, un tamar sau un adult se poat afla in situatii relativ stresante datorita, pe de o parte,
timiditatii lor personale, iar pe de alta parte situatiilor relativ noi neobisnuite, care le accentueaza
starea de teama. Raspunsul corectvizeaza implicare persoanelor respective in situatii noi, atragerea
lor in mod progresiv in relatii interpersonale.

Itemul 10.

Se arata ca o persoana care are initiativa schimbarilor in activitatea ei este mult mai pregatita sa se
angajeze cu placere intr-un nou gen de actiune, invata mai repede cum sa obtina
performante superioare.Este important ca cineva sa fie capabil sa incerce si altceva decat ceea ce
face in mod curent, dezvoltandu-si astfel unele talente ascunse.

Modul de notare si interpretare a raspunsurilor la testul de inteligenta emotionala consta in a aduna


punctele corespunzatoare celor patru variante de raspuns de la cei zece itemi, dupa care se
raporteaza punctajul obtinut la etalon.

26
Studiu de caz I

Prezentare caz-
Nume- P.M.
Varsta -78
Locatie-Constanta
Sex Masculin
Profesie – fost cadru militar, actualmente pensionar.
Anamneză-
Pacientul s-a prezentat la cabinetul psihologic , acuzând simptome specifice unei tulburări de somn
.A fost in 2016 cu insomnie cronică si declara,, vreau sa scap de această depresie,,Este sub tratament
medicamentos din data evaluării psihiatrice, fiind incadrat din data de 25.06 .2018, intr-un program
de terapie cognitiv – comportamentală.
Pacientul are ținuta ingrijită , adecvată cooperant si dornic să se insanatosească.
Procese psihice-
Memoria- nu sunt observate tulburări de memorie.
Afectivitate-dispozitie tristp, sensibilitate crescuta, plans cu ușurintă, oboseală cronică.
Gandirea- nu prezintă idei delirante.
Recomandări-Continuarea tratamentului medicamentos.
Terapie cognitiv- comportamentală.
Suportul familiei- familia trebuie să-i ofere pacientului un cadru de liniște , si siguranță , asigurand
astfel confortul psihologic necesar clientului. Clientul trebuie ținut departe de evenimentele ce pot
să-l indispună, pacientul avand tendința de a supraestima orice eveniment negativ.

27
Studiu de caz II
Prezentare caz-
NUME- M.M.T
VÂRSTA-30
LOCALITATE- CONSTANȚA
SEX FEMININ
STUDII- UNIVERSITARE.
persoana s-a prezentat la cabinet pentru o evaluare complexpă . in aceasta evaluare s-au utilizat
urmatoarele teste CERQ , DASS. test de inteligență emoțională MBTI , SCHMIESCHEK.
Conform administrării testului DASS au reieșit urmatoarele: persoana evaluată prezintă depresie
moderată(10), anxietate severă(9),stres normal.
Conform testului de inteligență emoțională Daniel Goleman rezultă:inteligență emoțională
medie(100),esti curios in cea ce privește oamenii,nu contează daca sunt introvertiți sau
extrovertiți, oamenii inteligenti emotional sunt curiosi , in cea ce-i priveste pe toți oamenii din
jurul lor,această curiozitate e produsul empatiei, daruiești făra sa astepți nimic in schimb , cănd
îti daruieste cineva ceva , fara sa se astepa la nimic in schimb , acest lucru lasă o impresie
puternică. Păstrezi ranchiună ,o emoție negativă , cu implicații asupra stării de sănatate. te simți
neînteles de foarte multe ori, acest lucru este doar pentru ca tu nu livrezi mesajul astfel incat sa
poata fi inteles de ceilalți
Conform interpretării chestionarului Schmieschek, firea acesteia este conturată ca fiind de
tipologie , hiperexactă hiperperseverenta, din aceasta rezidă urmatoarele:perseverare anormala
a afectului,se simte usor jignit,, procent subestimat al propriei valori.
Conform testului tipurilor de personalitate M.B.T.I. Am indentificat , o personalitate ce se
incadrează în tipul de personalitate extrovertit activă ( ESFJ) un ESFJ , care dorește să se
dezvolte personal , nu trebuie să se gandească dacă,cea ce inteleg sau observă în
comportamentul celor din jur susțin părerile sale sau nu. Un ESFJ are dificultăti de a se adapta
societătii, problema este de obicei faptul că nu ințeleg bine legăturile, relațiile logice specifice
unei situatii, acest lucru se datorează modului nerealistic, illogic de a vedea lumea. Un ESFJ
trebuie sa inteleagă că lumea nu depinde doar de atașamentul lor fată de valorile sau purtarea
lor de grijă.
Conform testului CERQ a relevat urmatoarele strategii de copiing pe care M.M .T. le utilizează
cel mai des acestea fiind:
Autoculpabilizarea , și Ruminarea.
Ruminarea scor (15) se refera la situația in care ne gandim incontinu și suntem preocupați de
sentimentele pe care le asociem unui eveniment negativ.Un scor ridicat indică probleme
emoționale
Autoculpabilizarea scor (11) un scor ridicat indică faptul ca este intens preocupat de propriul
sentiment de vinovație.
Concluzii ca urmare a administrării testelor, se identifică tendința de anxietate si depresie, ca
tehnici de coping ruminarea , si autoculpabilizarea, persoana fiind de tip extrovertit.
Recomandari- Datorită prezenței instabilitătii emotionale , și tendintei spre anxietate si depresie
se recomandă , psihoterapie , având ca scop principal reechilibrarea psiho – emotională.

28
PLAN DE TERAPIE.

Ședința 1 – interviu clinic.


Ședința 2- scenariu de viată.
Sedința 3- identificarea gândurilor negative.
Ședința 4- tehnica de restructurare cognitivă , a gandurilor negative .
Ședința 5- intocmirea unei liste a calitalilor personale,în vederea obtimizării gandurilor pozitive
și a creșterii stimei de sine.
Ședința 6 –identificarea scenariului de viată .
Ședința 7- rescrierea scenariului de viață II

29

S-ar putea să vă placă și