PLAN DE LECŢIE

UNITATEA DE ÎNVĂŢÃMÂNT: UPT – Facultatea de Management în Producţie şi Transporturi.

DISCIPLINA: Materiale de construcţii 2.
ANUL: II.
DOMENIUL: Inginerie şi Management.
PROPUNĂTOR : Răescu Elena. (gr.5, an 2, IM).
DATA: . .2010.

Tema Lucrării nr.2. Determinări asupra agregatelor naturale grele pentru mortare şi betoane

TIPUL LECŢIEI: Mixtă;

DURATA : 50 minute.
LOCUL DE DESFĂŞURARE A LECŢIEI: Laborator.

OBIECTIVE OPERAŢIONALE
Până la sfârşitul laboratorului, studenţii vor fi capabili:
O1. Să enunţe generalităţi cu privire la determinările asupra agregatelor naturale grele
pentru mortare şi betoane;
O2. Să determine conţinutului de humus din nisip.
O3. Să enunţe tehnologia de lucru a conţinutului de părţi levigabile.
O4. Să diferenţieze determinarea directă de cea indirectă a volumului de goluri.

METODE DE ÎNVĂŢĂMÂNT: conversaţia, conversaţia euristică, monolog, expunere,

explicaţia,exemplificare ;
MIJLOACE DE REALIZARE: manual, scheme, tabele, tablă, cretă, instalaţii, epruvete, biuretă;
FORME DE ORGANIZARE : activitate frontală interactivă;
METODE DE EVALUARE: aprecieri verbale şi note;

BIBLIOGRAFIE: Eugen Jebelean şi Cătălin Badea, Materiale şi Tehnologii pentru Construcţii – Lucrări
practice; Editura Orizonturi Universitare, Timişoara, 2005.

1
 PROIECT DE TEHNOLOGIE DIDACTICĂ

Forme
Nr Obiective Momentele Timp Conţinutul activităţii didactice Metode Mijloace
de Obs.
crt. operaţionale laboratorului acordat (instructiv-educative) didactice didactice
evaluare
1 2 3 4 5 6 7 8 9
Moment Verificarea şi semnarea caietelor de prezenţă a grupelor;
1 - 2 min Conversaţia pix - -
organizatoric. Verificarea existenţei mijloacelor didactice ;
Verificarea 1. Ce densităţi se determină în cazul materialelor de construcţii?
cunoştiinţelor 2. Cum se determină tehnologia de lucru a volumului real V r?
Conversatia tabele
2 predate 10 min 3. Care este relaţia cu care putem determina densitatea aparentă ρ a? - -
- euristică tablă, cretă.
anterior. 4. Câte metode există pt. a determina volumul aparent V a?
LECTIE 5. Cum se determină densitatea în grămadă ρg?
Captarea
3 2 min Exemplificare, monstre didactice. Monolog. - - -
atenţiei
Generalităţi privind determinările asupra agregatelor naturale grele Schemă,
O1
pentru mortare şi betoane, clasificare. tabele
O2 Predarea Determinarea conţinutului de humus din nisip. Expunere,
tablă, cretă,
4 noilor 30 min explicaţie, - -
O3 Tehnologia de lucru a conţinutului de părţi levigabile. instalaţii,
cunoştiinţe. exemplificare.
epruvete.
O4 Determinarea directă şi cea indirectă a volumului de goluri. biuretă

1. Definiţi conţinutul de corpuri străine din agregate (Răspuns :

Se constată vizual prezenţa de corpuri străine: argilă în bucăţi ...)
Fixarea
2. Care este tehnologia de lucru a conţinutului de părţi levigabile? Conversatia
5 - cunoştiinţelor 5 min. - -
(Răspuns: se cântăreşte, se agită ...) euristică.
(feed-back).
3. Care sunt cele două moduri de determinare a volumului de goluri?
(Răspuns: Determinarea directă şi indirectă)
Stabilirea
Conspectarea lucrării nr. 3 – Determinări asupra ipsosului pentru
6 - temei pentru 1 min Explicaţia. - -
construcţii, pag. 20 -25.
acasă.

2
Lucrarea nr.2. Determinări asupra agregatelor naturale grele pentru mortare şi betoane

2.1. Generalităţi
Se numesc agregatele naturale grele acelea care au densitatea în grămadă în stare afânată şi uscată
> 1200 kg/m3.
În funcţie de provenienţă şi mărimea granulelor clasificarea agregatelor naturale grele (cf. STAS
1667/76) este prezentată în tabelele 2.1 şi 2.2.

Tabel 2.1. Agregat provenit din sfărâmarea naturală a rocilor

Denumire Intervalul de granulozitate dmin-dmax
[mm].
nisip natural (nisip) 0–7
pietriş 7 – 71
piatră mare 71 – 125
balast – amestec natural de nisip şi pietriş 0 – 31 sau 0 – 71

Tabel 2.2. Agregat provenit prin sfărâmarea artificială a rocilor

Denumire Intervalul de granulozitate dmin-dmax [mm].
nisip de concasare 0–7
piatră spartă 7 – 71
piatră spartă mare 71 – 125

Condiţiile de calitate ale agregatelor se stabilesc conform STAS 4606/1980, iar condiţiile tehnice
conform STAS 1667/1976.
Pentru efectuarea determinărilor de laborator se vor recolta probe din cel puţin 20 de puncte
diferite, în vederea obţinerii unei probe medii reprezentative.

2.2. Determinarea conţinutului de impurităţi

2.2.1. Determinarea conţinutului de corpuri străine

Se constată vizual prezenţa de corpuri străine: argilă în bucăţi, mică, granule de sulfaţi, resturi
vegetale sau animale. Conform STAS 1667/1976 acestea nu sunt admise.

2.2.2. Determinarea conţinutului de humus din nisip

Determinarea conţinutului de humus din nisip se efectuează pe un volum de 200 cm 3 agregate
neuscate cu dmax≤7,1 mm. Acestea se introduc într-un cilindru gradat de 500 cm 3 peste care se toarnă o
soluţie de 3% hidroxid de sodiu (NaOH), astfel încât volumul total (agregat + soluţie) să fie 300 cm 3. Se
agită 3 minute şi se lasă în rapaus 24 h. Se va observa culoarea soluţiei, care se compară cu culorile
etalon, date în STAS 4606/1980. Limita maximă admisă este culoarea galbenă.

2.2.3. Determinarea conţinutului de părţi levigabile

Se va utiliza un vas de 3 dm3 pentru agregatul cu dmax≤7,1 mm (nisip) şi un vas de 37,5 dm 3 pentru
agregatul cu dmax>7,1 mm.
Tehnologia de lucru:
se cântăreşte o masă m0=0,5 kg din agregatul cu dmax≤7,1 mm sau m0=0,5 kg din agregatul
cu dmax>7,1 mm;

3
 agregatul se introduce în vasul de determinare;
se toarnă apă până la o înălţime de 3 cm de la marginea superioară a vasului;
se agită conţinutul cu o vergea metalică;
se lasă în repaus 15 secunde;
se scurge apa prin sifonare sau prin înclinarea vasului, astfel încât să nu se antreneze
particule fine de agregat;
se repetă acţiunea de spălare până ce apa scursă este limpede;
agregatul rămas se usucă şi se cântăreşte m1.
Conţinutul în părţi levigabile se calculează cu formula:

% părţi levigabile = (2.1)

unde:
m0 – masa agregatului uscat, înainte de spălare [g];
m1 – masa agregatului uscat, după spălare [g];
Rezultatul este media aritmetică a trei determinări.
Limita maximă admisă privind conţinutul în părţi levigabile este:
3 %, pentru nisip natural sau de concasare;
1 %, pentru pietriş sau piatră spartă.
În cazul agregatelor utilizate pentu betoane hidrotehnice din zone expuse la îngheţ – dezgheţ, se
admite un conţinut maxim de 2 % pentru nisip şi de 0,5 % pentru pietriş.

2.3. Determinarea caracteristicilor fizice

2.3.1. Determinarea umidităţii

Conform STAS 4606/1980 determinarea se realizează după următoarea tehnologie:
se cântăreşte o cantitate de agregat m0=1 kg, pentru agregate cu dmax≤7,1 mm, respectiv
m0=5 kg pentru agregate cu dmax>7,1 mm;
proba se usucă într-o tavă nesmălţuită, prin încălzire moderată;
se amestecă agregatul în permanenţă;
încălzirea se face până când, apropiind de suprafaţa agregatelor fierbinţi placă de sticlă
uscată şi rece, aceasta nu se mai abureşte;
se lasă să se răcească;
agregatele se cântăresc din nou m1.
Umiditatea (absolută Ua şi relativă Ur) se calculează cu relaţiile:

% Ua = (2.2)

% Ur = (2.3)

2.3.2. Determinarea volumului de goluri

Volumul de goluri se poate determina direct sau indirect.
Determinarea directă
Într-un vas etalon cu un volum cunoscut V se introduce agregatul nesaturat cu dmax≤7,1 mm sau
saturat cu apă dacă dmax>7,1 mm. Se adaugă un volum de apă Vapă, necesar umplerii golurilor dintre
granulele agregatului, până la nivelul superior al vasului.

% Vgol = (2.4)
Determinarea indirectă
4
 Volumul de goluri se determină utilizând valorile densităţilor, cu formula:

% Vgol = (2.5)

unde:
ρa – densitatea aparentă a agregatului [kg/m3];
ρg – densitatea în grămadă în stare afânată [kg/m3].
Determinarea volumului de goluri se poate face în stare afânată Vgol,a sau îndesată Vgol,î.

Rezultatele încercărilor experimentale realizate în cadrul lucrărilor de laborator se vor înscrie în

tabelele 2.3 şi 2.4.

Tabelul 2.3. Determinări asupra nisipului, dmax≤7,1 mm

Conţinutul de Conţinutul de părţi Umiditatea [%]
humus [culoare] levigabile [%] Ua Ur

Tabelul 2.4. Determinarea volumului de goluri

Vgol [%]
Material
indirect direct
Nisip