MEMORIU DE PREZENTARE

REABILITARE BAZIN TAMPON APE

UZATE AL UNEI STAȚII DE EPURARE
APE UZATE
CUPRINS

1. Denumirea proiectului ............................................................................................... 7

2. Titular ....................................................................................................................... 8
2.1. Numele companiei, adresa, numărul de telefon ........................................................ 8
2.2. Numele persoanelor de contact ................................................................................. 8
2.3. Elaborator memoriu de prezentare ............................................................................ 8

3. Descrierea proiectului ................................................................................................ 9

3.1. Rezumat al proiectului ................................................................................................ 9
3.1.1. Localizare și topografie ........................................................................................ 9
3.1.2. Activități desfășurate în cadrul obiectivuluI ...................................................... 10
3.1.3. Prezentarea proiectului ..................................................................................... 11
3.1.3.1. Lucrări pregătitoare .................................................................................... 12
3.1.3.2. Soluția de etanșare ..................................................................................... 13
3.2. Justificarea necesității proiectului............................................................................. 13
3.3. Forme fizice ale proiectului ....................................................................................... 14
3.4. Elemente specifice caracteristice proiectului propus ............................................... 14
3.4.1. Profilul și capacitățile de producție ................................................................... 14
3.4.2. Descrierea instalației și fluxurilor existente pe amplasament .......................... 14
3.4.3. Descrierea proceselor de producție, mărime, capacitate ................................. 14
3.4.4. Materii prime, energia și combustibilii utilizați, cu modul de asigurare ai
acestora 14
3.4.5. Racordarea la rețelele utilitare din zonă ........................................................... 15
3.4.5.1. Alimentarea cu apă ..................................................................................... 15
3.4.5.2. Canalizarea ................................................................................................. 15
3.4.5.3. Instalații de încălzire ................................................................................... 15
3.4.5.4. Surse de răcire (aer condiționat) ................................................................ 15
3.4.5.5. Alimentarea cu gaze ................................................................................... 15
3.4.5.6. Alimentarea cu energie electrică................................................................ 15
3.4.6. Descrierea lucrărilor de refacere a amplasamentului ....................................... 15
3.4.7. Căi noi de acces sau schimbări ale celor existente ............................................ 15
3.4.8. Resurse naturale folosite în construcție și funcționare ..................................... 15
3.4.9. Metode folosite în construcție .......................................................................... 16
3.4.10. Planul de execuție, faza de construcție, punerea în funcțiune, exploatare,
refacere și folosire ulterioară ........................................................................................... 18

2
 3.4.11. Relația cu ale proiecte existente sau planificate ........................................... 18
3.4.12. Detalii despre alternativele care au fost luate în considerare ....................... 18
3.4.12.1. Alternativa „0” ............................................................................................ 19
3.4.12.2. Alternativa acceptată. Criterii de evaluare................................................. 19
3.4.12.3. Alternative de proiectare ........................................................................... 19
3.4.12.4. Alternative privind metodele de execuție .................................................. 20
3.4.13. Alte activități ce pot apărea ca urmare a proiectului .................................... 20
3.4.14. Alte autorizații cerute prin proiect ................................................................. 20
3.5. Localizarea proiectului .............................................................................................. 21
3.5.1. Distanța față de granițe (proiecte ce cad sub incidența Convenției adoptată la
EPSOO, ratificată prin Legea 22/2001) ............................................................................. 21
3.5.2. Folosința actuale și planificate ale terenului atât pe amplasament cât și pe
zonele adiacente acestuia ................................................................................................ 21
3.6. Politici de zonare și de folosire a terenului ............................................................... 21
3.7. Areale sensibile ......................................................................................................... 21
3.7.1. Factorul de mediu apa ....................................................................................... 22
3.7.1.1. Apa de suprafață ........................................................................................ 22
3.7.1.2. Apa subterană............................................................................................. 23
3.7.2. Factorul de mediu aer ........................................................................................ 24
3.7.2.1. Date climatice generale .............................................................................. 24
3.7.2.2. Calitatea aerului.......................................................................................... 24
3.7.3. Factorul de mediu sol......................................................................................... 24
3.7.4. Biodiversitatea ................................................................................................... 26
3.7.5. Detalii privind orice variantă de amplasament luată în considerare ................ 26
3.8. Scurtă descriere a impactului potențial .................................................................... 26
3.8.1. Extinderea impactului ........................................................................................ 27
3.8.2. Magnitudinea și complexitatea impactului ....................................................... 27
3.8.3. Probabilitatea impactului .................................................................................. 27
3.8.4. Durata, frecvența și reversibilitatea impactului ................................................ 27
3.8.5. Măsuri de evitare, reducere sau ameliorare a impactului semnificativ asupra
mediului 28
3.8.6. Natura trans-frontieră a impactului................................................................... 28

4. Surse de poluanți și instalații pentru reținerea, evacuarea și dispersia poluanților în

mediu............................................................................................................................. 29
4.1. Protecția calității apelor ............................................................................................ 29
4.1.1. Surse de poluanți pentru ape ............................................................................ 29

3
 4.1.2. Măsuri de prevenire a poluării apelor ............................................................... 29
4.2. Protecția aerului ........................................................................................................ 29
4.2.1. Surse de poluare a aerului ................................................................................. 29
4.2.2. Măsuri de protecție a aerului ............................................................................ 29
4.3. Protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor ............................................................ 29
4.3.1. Surse de zgomot și vibrații ................................................................................. 29
4.3.2. Măsuri pentru protecția împotriva zgomotului și vibrațiilor ............................. 30
4.4. Protecția împotriva radiațiilor ................................................................................... 30
4.5. Protecția solului și subsolului .................................................................................... 30
4.5.1. Surse de poluare a solului și subsolului ............................................................. 30
4.5.2. Măsuri pentru protecția solului și subsolului .................................................... 30
4.6. Protecția ecosistemelor acvatice și terestre ............................................................. 30
4.6.1. Identificarea arealelor sensibile ce pot fi afectate de proiect ........................... 30
4.6.2. Lucrările, dotările și măsurile pentru protecția biodiversității, monumentelor
naturii și ariilor protejate.................................................................................................. 30
4.7. Protecția așezărilor umane și a altor obiective de interes public ............................. 30
4.7.1. Identificarea obiectivelor de interes public, distanța față de așezările umane,
respectiv față de monumente istorice și de arhitectură, alte zone asupra cărora exista
instituit un regim de restricție, zone de interes tradițional ............................................. 31
4.7.2. Impactul generat de trafic asupra populației .................................................... 31
4.7.3. Lucrările, dotările și măsurile pentru protecția așezărilor umane și a obiectivelor
protejate și/sau de interes public..................................................................................... 31
4.8. Gospodărirea deșeurilor generate pe amplasament ................................................ 31
4.9. Gospodărirea substanțelor și preparatelor chimice periculoase.............................. 32

5. Prevederi pentru monitorizarea mediului ................................................................ 33

5.1. Dotări și măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanți în mediu ........... 33

6. Justificarea încadrării proiectului, după caz, în prevederile altor acte normative

naționale care transpun legislația comunitară (IPPC, SEVESO, COV, LCP, Directiva-cadru apă,
Directiva-cadru aer, Directiva-cadru a deșeurilor etc.) ..................................................... 33

7. Lucrări necesare organizării de șantier ..................................................................... 34

7.1. Descrierea lucrărilor necesare organizării de șantier ............................................... 34
7.2. Localizarea organizării de șantier .............................................................................. 34
7.3. Descrierea impactului asupra mediului a lucrărilor organizării de șantier ............... 34
7.3.1. Impactul asupra apei.......................................................................................... 34
7.3.2. Impactul asupra aerului ..................................................................................... 34

4
 7.3.3. Impactul asupra solului ...................................................................................... 34
7.3.4. Zgomot și vibrații ............................................................................................... 35
7.3.5. Impactul asupra ecosistemelor terestre și acvatice .......................................... 35
7.3.6. Impactul asupra populației ................................................................................ 35
7.4. Surse de poluanți și instalații pentru reținerea, evacuarea și dispersia poluanților în
mediu 35
7.5. Dotări și măsuri prevăzute pentru controlul emisiilor de poluanți în mediu ........... 35

8. Lucrări de refacere a amplasamentului la finalizarea investiției, în caz de accidente

și/sau la încetarea activității ........................................................................................... 36
8.1. Lucrările propuse pentru refacerea amplasamentului la finalizarea investiției, în caz
de accidente și/sau la încetarea activității ........................................................................... 36
8.2. Aspecte referitoare la prevenirea și modul de răspuns pentru cazuri de poluări
accidentale ........................................................................................................................... 36
8.3. Aspecte referitoare la prevenirea și modul de răspuns pentru cazuri de poluări
accidentale ........................................................................................................................... 36
8.4. Modalități de refacere a stării inițiale/reabilitare în vederea utilizării ulterioare a
terenului ............................................................................................................................... 36

9. Anexe ...................................................................................................................... 37

10. Planuri ................................................................................................................. 37

5
LISTA FIGURILOR

Figura 1. Amplasamentul stației de epurare S.C. EPURARE S.R.L. ............................................. 9

Figura 2. Amplasamentul stației de epurare – inventar coordonate STEREO70. .................... 10
Figura 3. Bazin tampon ape uzate............................................................................................ 11
Figura 4. Imagini din amplasament.......................................................................................... 12
Figura 5. Conducta care va fi obturată. ................................................................................... 12
Figura 8. Harta hidrologica a României.................................................................................... 22
Figura 9. Hidrologia zonei amplasamentului studiat. .............................................................. 23
Figura 10. Harta de zonare seismică în termini de valori de vârf ale accelerației terenului. .. 25
Figura 11. Harta de zonare seismică în termini de perioadă de control (colt), Tc a spectrului de
răspuns. .................................................................................................................................... 26

LISTA TABELELOR

Tabel 3. Impact pozitiv și negative ce poate fi generat în perioada de exploatare a bazinului

tampon. .................................................................................................................................... 27

6
1. DENUMIREA PROIECTULUI
Reabilitare bazin tampon ape uzate al unei stații de epurare ape uzate

Bazinul tampon ape uzate reabilitat va deservi stația de epurare a apelor uzate aparținând
S.C. EPURARE S.R.L. din localitatea Fundulea.

Proiectul se încadreaza conform anexelor la Hotărârea Guvernului nr. 445/2009 in

Anexa 2 , punctul 11 , c) staţii pentru epurarea apelor uzate, altele decât cele prevăzute în
anexa nr. 1;

7
2. TITULAR
2.1. NUMELE COMPANIEI, ADRESA, NUMĂRUL DE TELEFON
Denumirea titularului:
S.C. EPURARE S.R.L.
Adresa titularului, telefon, fax, adresa de e-mail;
Localitatea Fundulea
Reprezentanți legali/împuterniciți, cu date de identificare
Administrator, Popescu Ion

2.2. NUMELE PERSOANELOR DE CONTACT

Popescu Ion

Telefon: 0700-000000

2.3. ELABORATOR MEMORIU DE PREZENTARE

Bucur Alexandra Elene

8
3. DESCRIEREA PROIECTULUI
3.1. REZUMAT AL PROIECTULUI

3.1.1. LOCALIZARE ȘI TOPOGRAFIE

Bazinul tampon se află în cadrul stație de epurare a apelor uzate aparținând S.C. EPURARE
S.R.L. Stația de epurare se găsește intravilanul orașului Fundulea, județul Călărași, pe terenul
în suprafața totală de 20089 m2.

Amplasamentul are următoarele vecinătăți (planșa nr. 1, figura 1):

 la nord – drum acces betonat pe 127,3 ml;

 la sud – lot 1/2, nr cadastral provizoriu 169/1/2, pe 118 ml;
 la est – proprietate privata pe 168,81 ml;
 la vest – proprietate privata pe 162,48 ml.

Din totalul suprafeței, 5683 m2 sunt ocupați de construcții iar 14406 m2 sunt spațiu verde.

Figura 1. Amplasamentul stației de epurare S.C. EPURARE S.R.L.

Inventarul de coordonate STEREO 70 ale limitelor stației de epurare (figura 1-2) sunt:

 A: X(nord) = 329873.500 Y(est) = 619006.240

 B: X(nord) = 329848.496 Y(est) = 619123.009
 C: X(nord) = 329661.644 Y(est) = 619085.785
 D: X(nord) = 329679.924 Y(est) = 618972.676

9
 Figura 2. Amplasamentul stației de epurare – inventar coordonate STEREO70.

3.1.2. ACTIVITĂȚI DESFĂȘURATE ÎN CADRUL OBIECTIVULUI

Bazinul tampon este parte componentă a construcțiilor respectiv fluxului tehnologic al Stației
de epurare ape uzate.

În situația în care este depășită capacitatea stației de pompare a apelor uzate, se utilizează
bazinul tampon. Acesta reprezintă o construcție de secțiune trapezoidală și este realizat din
dale de beton etanșate cu bitum.

Bazinul tampon este legat de chesonul colector al stației de epurare, printr-o conductă de oțel
cu Dn 300 mm și lungimea de 20 m. Volum bazinului este de aproximativ 6000 m 3.

În prezent bazinul prezintă un anumit grad de deteriorare, existând pericolul unor exfiltrații
de ape uzate din acesta și prin urmare a poluării subsolului și apelor subterane din
amplasament. Se propune o soluție de etanșare a acestui bazin, în vederea eliminării
potențialului impact negativ generat prin gradul de deteriorare.

Date generale privind stația de epurare a apelor uzate

Stația de epurare a fost construită la un nivel de stadiu fizic de aproximativ 80%, pana în 1989.
După 1989, lucrările au fost oprite iar construcțiile aferente stației de epurare s-au degradat
continuu.

Apele uzate sunt descărcate într-o stație de epurare tip AQUA MAX PROFESSIONAL XXL, cu
capacitatea de 150 m3/zi. Caracteristicile stației de epurare sunt următoarele:

 Tip - AQUA MAX PROFESIONAL XXL 1-500 PE;

 Capacitate = 150 m3/zi;
 Echivalent locuitori - 1000 PE

10
  Putere instalata = 20,3 kW

Stația de epurare se compune din:

 cheson colector (15 m3);

 stație de pompare;
 bazin tampon; în situația în care este depășită capacitatea stației de pompare a apelor
uzate, se utilizează un bazin tampon (din dale de beton) cu un volum de aproximativ
6000 m3 care este legat de cheson printr-o conductă de oțel cu Dn 300 mm și lungimea
de 20 m.

Figura 3. Bazin tampon ape uzate.

 treapta mecanică;
 bazin de tratare biologica (350 m3)
 bazin pentru depozitarea nămolului în exces (75 m3).

Evacuarea apelor uzate epurate din stația de epurare se realizează într-un bazin tri-
compartimentat. De aici, apa epurată este data spre utilizare către o societate comercială (cea
mai mare parte) și/sau folosită (în perioada martie-octombrie) pentru irigarea unui teren
verde din incinta stației de epurare.

3.1.3. PREZENTAREA PROIECTULUI

Bazinul de ape pluviale din stația de epurare este un bazin executat sub nivelul terenului
natural, cu o adâncime de 4,3 m. Are dimensiunile în plan de ~ 51,7 x 27,4 m, o suprafață de
147 m2. Este realizat din dale de beton amplasate pe un taluz cu panta de 1:2. În urma

11
inspecțiilor vizuale nu s-au înregistrat degradări sau deplasări semnificative ale dalelor de
beton.

3.1.3.1. Lucrări pregătitoare

Cu ocazia vizitelor tehnice în amplasament s-a solicitat golirea integrală a bazinului, pentru
inspecția vizuală asupra radierului. Aceasta acțiune s-a realizat parțial și va trebui finalizată
înainte de începerea lucrărilor pentru etanșarea bazinului.

În taluzul bazinului se află o conducta cu diametrul de 800 mm care este în conexiune cu

rețeaua de canalizare a platformei industriale și care va trebui obturată și profilată în aceeași
panta cu a dalelor de beton.

Premergător demarării lucrărilor de etanșare, întreaga suprafață a bazinului (radier si taluz)

va trebui curățată.

Figura 4. Imagini din amplasament.

Figura 5. Conducta care va fi obturată.

12
3.1.3.2. Soluția de etanșare
Având în vedere starea bună a bazinului, pe de o parte, și condițiile de teren dificil, pe de altă
parte, s-a optat pentru o soluție de etanșare care poate prelua deplasări ale dalelor de beton,
respectiv cu geomembrană din polietilena de înaltă densitate (HDPE).

Funcția de etanșare a geomembranei este asigurată cu condiția realizării unor îmbinări

perfecte și prin evitarea perforării acesteia. Deoarece dalele de beton ale bazinului pot
produce degradări ale geomembranei, aceasta va trebui protejata de un geotextil nețesut,
așternut peste dalele de beton si care va asigura o suprafață neteda pentru geomembrană.

De asemenea, la partea superioară, geomembrana va trebui protejată, atât mecanic, cât și

împotriva razelor ultraviolete. Aceasta protecție se va realiza de asemenea cu un geotextil
nețesut. Pentru optimizarea soluției, acest textil va proteja zona expusa, respectiv, va fi lansat
de pe coronament, cca 3 m pe taluz.

 Geotextil nețesut cu protecție UV, 400

g/m2;
 Geomembrana HDPE, 1.5 mm grosime,
rugoasa la fata inferioara si neteda la
partea superioara;
 Geotextil nețesut pentru protecție, 800
g/m2;
 (Dale de beton - existente);
Geotextiul de protecție se va așterne peste dalele de beton ale bazinului și se va suprapune
între fâșii pe o lățime de 15...20 cm. Geotextilul se va ancora într-o tranșee perimetrală.

Impermeabilizarea cu geomembrană din polietilenă de înaltă densitate cu grosimea de 1.5

mm, se va efectua de o firmă specializată care va realiza așternerea geomembranei, lipirea ei
și ancorarea în tranșeea perimetrală.

Geotextiul de protecție UV se va așterne peste geomembrană și se va suprapune între fâșii

pe o lățime de 15...20 cm. Geotextilul se va ancora în tranșeea perimetrală.

3.2. JUSTIFICAREA NECESITĂȚII PROIECTULUI

Bazinul tampon este parte componentă a construcțiilor respectiv fluxului tehnologic al Stației
de epurare ape uzate . În situația în care este depășită capacitatea stației de pompare a apelor
uzate, se utilizează bazinul tampon. Acesta reprezintă o construcție de secțiune trapezoidală
și este realizat din dale de beton etanșate cu bitum.

În prezent bazinul prezintă un anumit grad de deteriorare, existând pericolul unor ex-filtrații
de ape uzate din acesta și prin urmare a poluării subsolului și apelor subterane din
amplasament. Se propune o soluție de etanșare a acestui bazin, în vederea eliminării
potențialului impact negativ generat prin gradul de deteriorare.

Lucrările au ca scop funcționarea în condiții optime a stației de epurare a apelor uzate.

13
3.3. FORME FIZICE ALE PROIECTULUI
Bilanțul teritorial:

 Suprafață totală bazin: 1282 m2.

 Lungime bazin: 50 m.
 Lățime bazin: 25,64 m.

Suprafața totală afectată de proiect va fi în jur de 1520 m 2, considerând o zonă afectată de

lucrări de 1,5 m în jurul bazinului.

3.4. ELEMENTE SPECIFICE CARACTERISTICE PROIECTULUI PROPUS

3.4.1. PROFILUL ȘI CAPACITĂȚILE DE PRODUCȚIE

Proiectul analizat se referă la reabilitarea unui bazin tampon din cadrul Stației de epurare ape
uzate.

3.4.2. DESCRIEREA INSTALAȚIEI ȘI FLUXURILOR EXISTENTE PE AMPLASAMENT

Bazinul tampon este parte componentă a construcțiilor respectiv fluxului tehnologic al Stației
de epurare ape uzate aparținând S.C. EPURARE S.R.L.
În situația în care este depășită capacitatea stației de pompare a apelor uzate, se utilizează
bazinul tampon. Acesta reprezintă o construcție de secțiune trapezoidală și este realizat din
dale de beton etanșate cu bitum.
Bazinul tampon este legat de chesonul colector al stației de epurare, printr-o conductă de oțel
cu Dn 300 mm și lungimea de 20 m. Volum bazinului este de aproximativ 6000 m 3.
În figura de mai sus este prezentat fluxul apei în cadrul stației de epurare a apelor uzate
epurate.

3.4.3. DESCRIEREA PROCESELOR DE PRODUCȚIE, MĂRIME, CAPACITATE

Nu este cazul. Proiectul se referă la reabilitarea unui bazin tampon din cadrul unei stații de
epurare.

3.4.4. MATERII PRIME, ENERGIA ȘI COMBUSTIBILII UTILIZAȚI, CU MODUL DE

ASIGURARE AI ACESTORA
Nu este cazul.

14
3.4.5. RACORDAREA LA REȚELELE UTILITARE DIN ZONĂ

3.4.5.1. Alimentarea cu apă

Nu este cazul.

3.4.5.2. Canalizarea
Bazinul tampon face parte din fluxul tehnologic al stației de epurare (vezi figura 4).

3.4.5.3. Instalații de încălzire

Nu este cazul.

3.4.5.4. Surse de răcire (aer condiționat)

Nu este cazul.

3.4.5.5. Alimentarea cu gaze

Nu este cazul.

3.4.5.6. Alimentarea cu energie electrică

Nu este cazul. În cazul în care este nevoie, alimentarea cu energie electrică se face din rețeaua
electrică existentă în zonă.

3.4.6. DESCRIEREA LUCRĂRILOR DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI

Nu este cazul.

3.4.7. CĂI NOI DE ACCES SAU SCHIMBĂRI ALE CELOR EXISTENTE

Nu este cazul. Accesul este asigurat de drumurile existente către și din stația de epurare a
apelor uzate.

3.4.8. RESURSE NATURALE FOLOSITE ÎN CONSTRUCȚIE ȘI FUNCȚIONARE

Pentru reabilitarea bazinului tampon din cadrul stației de epurare a apelor uzate sunt
necesare următoarele materiale:
15
  Geotextil de protecție;
 Geomembrană HDPE;
 Geotextil de protecție UV;
 Rigolă perimetrală.

În perioada de exploatare bazinul tampon nu necesită folosirea de resurse naturale.

3.4.9. METODE FOLOSITE ÎN CONSTRUCȚIE

Lucrări premergătoare

Înainte de începerea activităților pentru etanșarea bazinului de ape pluviale, beneficiarul va

asigura eliminarea nămolului din bazin și curățarea bazei și taluzului bazinului. Acolo unde se
înregistrează deplasări semnificative ale dalelor se vor lua măsuri locale pentru asigurarea
unei suprafețe plane.

Transport si depozitare

Materialele geosintetice se livrează înfășurate în role. Rolele se transporta cu camionul sau in

container. Încărcarea la fabrica se face cu macarale sau motostivuitoare. Rolele se vor ancora
in camion astfel încât deteriorarea acestora in timpul transportului sa fie exclusa.

Pe șantier rolele se vor depozita in locuri special amenajate, acoperite. Suprafața pe care
acestea se depozitează trebuie sa fie plana, fără pietre, cu portanta mare. Se va evita
contactul cu apa sau expunerea la soare.

Folia de protecție se va înlătura doar înainte de derularea rolei.

Recepționarea mărfii

La primire se va verifica marfa dacă nu a suferit deteriorări în timpul transportului.

Eventualele neregularități se vor consemna într-un proces verbal.

Descărcarea

Descărcarea se poate executa cu:

 motostivuitor cu dorn (lungime minim 2,5 m)

 alte utilaje existente în șantier folosind cabluri si o traversa de ridicare sau o țeava care
se introduce prin miezul metalic al rolei
 folosirea de chingi ce se fixează direct pe miezul rolei. Se va avea grija ca chingile să
nu apese marginile materialelor geosintetice.

Folosirea unei singuri chingi sau cablu ce se trece peste rola poate duce la deteriorarea
materialelor geosintetice. În astfel de situații producătorul nu mai preia nici un fel de garanție.

Dacă se constata ruperea foliei de protecție în timpul transportului, se ve proceda la repararea

acesteia prin aplicarea unei alte folii prinse cu benzi adezive. Ambalajul trebuie sa rămână
etanș.

16
Depozitarea pe șantier

Rolele se vor depozita pe suprafețe netede, orizontale uscate pe suporturi cu o buna drenare,
departe de drumurile din șantier. Rolele se așează orizontal în max. 5 straturi. Foliile de
protecție se înlătura doar înainte de desfășurarea rolelor pe suprafața de etanșat.

Punerea în operă a geotextiului

Suprafața pe care se va așterne geotextilul se va curăța de corpuri străine (crengi, radacini,

pietre >63 mm). Suprafața trebuie să fie plană, fără ridicături sau adâncituri abrupte,
compactata, uscată.

Se vor avea în vedere următoarele:

 pe taluz, derularea se realizeze după o direcție paralelă cu linia pantei. Pe celelalte

suprafețe direcția de desfășurare este indiferentă.
 la realizarea suprapunerilor se va tine seama de direcția de curgere a apei.
 suprapunerea materialelor se face pe o distanta de min 10 cm in ambele direcții.
 dacă suprapunerea se află pe taluz. Se recomandă coaserea materialului.

Punerea in opera a geomembranei

Condiții impuse suprafeței ce se impermeabilizează:

 suprafață pe care se va desfășura geomembrana poate prezenta o abatere de max.

+/-5 cm de la dimensiunile proiectate.
 temperatura minima admisa a solului este de + 5 ° C. Nu se va lucra pe timp ploios.
 deformația maximă admisă a geomembranei datorată unor tasări ale terenului este
de 3 %.
 nu este permis ca utilajele folosite la execuția impermeabilizării să deterioreze
suprafața pe care se așază geomembrana.
 se va verifica planeitatea suprafeței ce se impermeabilizează. Nu sunt permise
schimbări bruște de plan.
 Se va avea in vedere crearea posibilității scurgerii si evacuării apei, in cazul in care
ploua in perioada montării geomembranei.
 Punerea in opera a geomembranei se va începe numai după verificarea respectării
condițiilor mai sus menționate si receptionarea platformei de către proiectant,
constructor, beneficiar si executant.

Punerea in opera se va face numai de personal școlarizat și autorizat.

Geomembrana rugoasa este prevăzută pe margini cu o porțiune netedă, așa încât sudarea sa
se poată executa fără probleme.

Înainte de executarea sudurii se vor curata bine porțiunile de margine indepartindu-se

impuritățile. Se vor evita îmbinările in cruce acestea executându-se decalat cu 1 m. La punerea
în operă se va executa un plan cu datele exacte de pozare ale geomembranei.

La alegerea parametrilor de sudura – temperatura penei calde, viteza de înaintare a mașinii

si presiunea pe role - trebuie sa se tina seama de condițiile meteorologice, de grosimea foliei

17
si de condițiile concrete de pe șantier. Se recomanda efectuarea de suduri test de către fiecare
instalator, pentru fiecare mașina de sudura, la începutul fiecărui front de sudură.

Aceste teste au rolul de a permite verificarea funcționalității aparaturii si o prima imagine

asupra calității sudurilor, ele nefiind trecute in rapoartele zilnice.

Este acceptata vălurirea geomembranei datorată temperaturii , dar nu sunt permise cute.

Geomembrana se va asigura împotriva vântului cu ajutorul unor saci cu nisip sau prin șanțul
de ancorare.

Se vor executa suduri cu cordoane duble cu canal de verificare. Este permisă executarea de
cordoane cu material de adaos (prin extruziune) numai in zonele in care cordoanele duble nu
se pot realiza.

Nu se admit ca adaosuri decât electrod de sudura având aceeași compoziție cu geomembrana

care urmează a fi sudată.

Execuția și verificarea îmbinărilor prin sudare se va face conform normelor interne și a

caietului de sarcini al lucrării.

Ancorarea materialelor geosintetice

Stabilitatea materialelor geosintetice va fi asigurată prin introducerea acestora într-o tranșee

de ancorare perimetrală. După instalarea materialelor geosintetice, tranșeea de ancorare se
va umple cu balast stabilizat.

3.4.10. PLANUL DE EXECUȚIE, FAZA DE CONSTRUCȚIE, PUNEREA ÎN FUNCȚIUNE,

EXPLOATARE, REFACERE ȘI FOLOSIRE ULTERIOARĂ
Execuția lucrărilor se va face de către antreprenori specializați și autorizați pentru acest gen
de lucrări. Întocmirea proiectului de organizare de șantier cade în sarcina executantului.

3.4.11. RELAȚIA CU ALE PROIECTE EXISTENTE SAU PLANIFICATE

Proiectul de reabilitare a bazinului tampon este parte din procesul de modernizare a stației
de epurare a apelor uzate aparținând S.C. EPURARE S.R.L.

3.4.12. DETALII DESPRE ALTERNATIVELE CARE AU FOST LUATE ÎN CONSIDERARE

Nu au fost luate în considerare alte alternative privind amplasamentul studiat, deoarece
bazinul tampon se reabilitează.

În capitolele următoare sunt prezentate alternativele ce au fost luate în considerare în cadrul

proiectului.

18
3.4.12.1. Alternativa „0”
Alternativa “0” reprezintă alternativa în care bazinul tampon din cadrul stației de epurare a
apelor uzate nu va fi reabilitat. Prin neexecutarea lucrărilor de reabilitare unor exfiltrații de
ape uzate din acesta și prin urmare a poluării subsolului și apelor subterane din amplasament.
Acest fapt va conduce la anumite efecte economice care ar putea determina blocarea
activităților. Principalele efecte sunt:

 scăderea eficienței;
 restrângerea activităților;
 reducerea veniturilor;
 creșterea pericolului de poluare a factorilor de mediu.

3.4.12.2. Alternativa acceptată. Criterii de evaluare

Criterii economice (respectiv eficienta investiției); soluția propusă prezintă cele mai bune
rezultate din punct de vedere al ratei de recuperare și costuri de construcție mai mici
comparativ cu alte variante; în mod similar costurile de exploatare sunt mai reduse.

Criterii sociale (respectiv acceptabilitate socială); soluția prezintă cele mai bune rezultate din
punct de vedere al susținerii oportunităților de dezvoltare a zonei; impactul pozitiv asupra
zonei este semnificativ.

Criterii de mediu (respectiv durabilitatea pentru mediu). Soluția propusă prezintă efecte
negative minime asupra peisajului, solului, apei, poluării aerului și asupra patrimoniului
cultural, în special pe termen lung, respectiv în perioada de exploatare a acestuia.

3.4.12.3. Alternative de proiectare

Diferențele în potențialele impacturi asupra mediului asociate cu diferite opțiuni de proiect
pentru procesul tehnologic de construcție ar putea fi legate de:

 mărimea proiectului;
 folosirea resurselor naturale;
 producerea deșeurilor;
 riscul unor accidente;
 calitatea și capacitatea regenerativă a resurselor naturale din zonă;
 folosințele terenului;
 capacitatea de absorbție a mediului natural

Sunt, de asemenea, alte aspecte importante cerute de evaluarea de mediu. Acestea includ:

 durata, frecvența și reversibilitatea impactului;

 magnitudinea și complexitatea impactului;
 probabilitatea impactului;
 fiabilitatea lucrărilor; preferința pentru rezistență la încărcări șoc, erori de operare,
sau întreținere necorespunzătoare.

19
  complexitatea procesului; preferința pentru procese și sisteme de control și
exploatare simple.

Soluțiile alternative pot îndeplini de asemenea aceste criterii, dar se consideră că nici o
diferență semnificativă nu trebuie să rezulte în ceea ce privește impactul asupra mediului și
beneficiile.

3.4.12.4. Alternative privind metodele de execuție

Materialele de construcție vor cuprinde materiale simple, general utilizate în astfel de lucrări:
geotextil, geomembrană.

Soluțiile tehnice propuse sunt moderne, și au ținut cont de:

 condițiile de mediu;
 tipul și natura lucrărilor existente;
 posibilitatea reutilizării unora din materialele mai puțin degradate;
 utilitatea tehnică, funcțională și de securitatea dezvoltărilor propuse;
 dotările, caracteristicile funcționale, geologice, hidrogeologice, hidrologice ale zonei,
 vecinătățile existente etc.

Prin caietele de sarcini se vor impune constructorului folosirea de echipamente, care să fie
conforme cu prescripțiile tehnice și de mediu.

3.4.13. ALTE ACTIVITĂȚI CE POT APĂREA CA URMARE A PROIECTULUI

La momentul elaborării documentației nu au fost identificate alte activități ce pot apărea ca
urmare a implementării proiectului.

3.4.14. ALTE AUTORIZAȚII CERUTE PRIN PROIECT

Prin Certificatul de urbanism s-au solicitat următoarele avize:

 Avize și acorduri privind utilitățile urbane și infrastructură

o Aviz de amplasament ENEL;
o Sănătatea populației.
 Avize/acorduri specifice ale administrației publice centrale și/sau ale serviciilor
descentralizate ale acestora:
o Apele Române Călărași.

20
3.5. LOCALIZAREA PROIECTULUI

3.5.1. DISTANȚA FAȚĂ DE GRANIȚE (PROIECTE CE CAD SUB INCIDENȚA

CONVENȚIEI ADOPTATĂ LA EPSOO, RATIFICATĂ PRIN LEGEA 22/2001)

85 km pana la frontiera

3.5.2. FOLOSINȚA ACTUALE ȘI PLANIFICATE ALE TERENULUI ATÂT PE

AMPLASAMENT CÂT ȘI PE ZONELE ADIACENTE ACESTUIA

Bazinul tampon se află în cadrul stație de epurare a apelor uzate aparținând S.C. EPURARE
S.R.L. Stația de epurare se găsește intravilanul orașului Fundulea, județul Călărași, pe terenul
în suprafața totală de 20089 m2.

Amplasamentul are următoarele vecinătăți (planșa nr. 1, figura 1):

 la nord – drum acces betonat pe 127,3 ml;

 la sud – lot 1/2, nr cadastral provizoriu 169/1/2, pe 118 ml;
 la est – proprietate privata pe 168,81 ml;
 la vest – proprietate privata pe 162,48 ml.

3.6. POLITICI DE ZONARE ȘI DE FOLOSIRE A TERENULUI

Confor CERTIFICAT DE URBANISM Nr.38 din 19.04.2016

UTR Al - Zona activitati industriale

3.7. AREALE SENSIBILE

In zona nu se afla areale sensibile

21
3.7.1. FACTORUL DE MEDIU APA

3.7.1.1. Apa de suprafață

Din punct de vedere hidrologic arealul studiat face parte din zona IX (vezi figura de mai jos).

Figura 6. Harta hidrologica a României.

Din punct de vedere al localizării față de cursurile de apă din vecinătate, cel mai apropiat curs
de apa de localitatea Fundulea este râul Mostiștea .

Rețeaua hidrografica a județului Călărași se compune din 2 bazine hidrografice, Bazinul

Dunării și al Argeșului și dintr-un sub bazin , cel al Mostiștei .

Rețeaua hidrografică a județului este tributară în totalitate fluviului Dunărea. În afara râurilor
Argeș și Dâmbovița , care prin sectoarele lor inferioare drenează partea de SV a județului,
celelalte râuri de mai mică importantă aparțin rețelei autohtone. Dintre acestea sunt de
menționat Mostiștea (1734 km2) , cu izvoarele în județul Ialomița , Barza (66 km2) , Zboiul (100
km2). Densitatea medie a rețelei hidrografice de numai 0,12 km/km2 este una din cele mai
scăzute din țară . De remarcat faptul că în partea de NE a județului densitatea este practic
nulă.

Afluentul cel mai important al Dunării în cadrul județului este râul Argeș, care se varsă în
aceasta în amonte de Oltenița. Intrarea în județ se face în aproprierea localității Budești cu o
suprafață de bazin de aproximativ 9200 km2 , iar la vărsare, aceasta creste la 12590 km2.
Creșterea suprafeței de bazin se datorează în principal afluentului acestuia, Dâmbovița (2830
km2) pe care îl primește în aval de Budești . Debitul mediu multianual al râului Argeș la intrarea
în județ este 56 mc/s, iar la vărsare ajunge la 73 mc/s.

22
Localizarea obiectivului din punct de vedere al bazinului hidrografic, față de cursurile de
apă, denumirea și codul cadastral al acestora, față de corpurile de apă, denumirea și codul
acestora

Bazin hidrografic: B.H. Mostiștea

Cod bazin hidrografic: XIV – 1.035.00.00.00.0

Figura 7. Hidrologia zonei amplasamentului studiat.

3.7.1.2. Apa subterană

Din punct de vedere hidrogeologic, în cadrul județului Călărași prezintă importanță
următoarele formațiuni:

1. Depozitele calcaroase Barreniene din zona Călărași, situate la adâncimi de 180 – 5530
m, litologic reprezentate prin calcare fisurate, calcare dolomitice etc. Din aceste calcare se
manifestă frecvent artezianic, debitele obținute la pompări fiind de maxim 43 l/s pentru
denivelări de 20 - 23 m. Apa este potabilă în limite admisibile. Se apreciază că dintr-un foraj
la 500 m adâncime, se poate obține un debit de 40 l/s pentru denivelări în jur de 20 m.

2. Stratele de Frătești interceptate în toate forajele din județ constituie principala rocă
acviferă magazin. Prezența unor elemente mai grosiere (pietriș și nisipuri medii și grosiere)
determină coeficienți de filtrație acceptabili sau buni (între 10 și 80 m/zi). Apa din stratele de
Frătești are un caracter puternic ascensional.

3. Stratele de Mostiștea sunt captate în mod sporadic pentru nevoi locale, capacitatea
lor de debitare fiind redusă datorită granulației fine a nisipurilor. În zona Fundulea din foraje
de 60 - 65 m adâncime se obțin debite de numai 2 - 2.5 l/s, la denivelări de 9 - 12 m (k = 8 - 16
m/zi), foarte frecvent chiar mai puțin.

23
4. Depozitele de terase și de luncă cantonează strate acvifere freatice cu debite uneori
însemnate în depozitele grosiere (pietrișuri, nisipuri, uneori bolovănișuri).

În câmpia înaltă din zona Fundulea, pânza freatică apare la 70 - 75 m adâncime.

Calitativ, apa acviferului din orizontul Stratelor de Fratesti prezinta o mineralizare moderata,
toți parametrii chimici înscriindu-se în limitele de potabilitate prevăzute în Legea nr.
458/2002.

3.7.2. FACTORUL DE MEDIU AER

3.7.2.1. Date climatice generale

Clima este temperat continentală cu regim omogen, ca urmare a uniformității reliefului de
câmpie, caracterizat prin veri foarte calde și ierni relativ reci. Datorita reliefului uniform,
specific zonei de câmpie, vanturile predominante în zona localității Fundulea sunt cele care
bat din sectorul nord si nord-estic, precum și cele din vest si sud-vest, mai cunoscute fiind, din
prima categorie Crivatul și Austrul, iar Băltărețul din a doua categorie.

3.7.2.2. Calitatea aerului

Calitatea aerului în zona analizată este bună fiind influențată în principal de activitățile
desfășurate în zonă. În amplasamentul analizat nu exista surse de contaminare a factorului
de mediu aer.

3.7.3. FACTORUL DE MEDIU SOL

Din punct de vedere morfologic, zona de studiu se află în Câmpia Româna si aparține câmpiei
înalte a râului Mostiștea, cu o forma de relief ce arata o forma avansată de evoluție.

Din punct de vedere geologic, teritoriul județului Călărași se suprapune peste Platforma
Valahă, partea coborâtă a Platformei Moesice. Se compune dintr-un soclu cristalin,
penepienizat, peste care se dispune o cuvertură sedimentară mai veche (paleozoic-
mezozoică) și alta nouă (neogenă). Soclul, împreună cu sedimentarul vechi (inclusiv
cretacicul), coboară dinspre Dunăre către nord, în timp ce umplutura neogenă își schimbă
înclinarea tot mai mult către suprafață tinzând spre orizontalitate sau chiar la o înclinare
ușoară către sud; aceasta indică o nouă perioadă în evoluția tectonică a Platformei Moesice,
când în ea se conturează Platforma Valahă. Sedimentarul vechi s-a depus în trei mari cicluri,
începând cu paleozoicul și terminând cu cretacicul. în partea de est a județului, de exemplu
în zona Călărași, se păstrează, pe mari grosimi, paleozoic, de la adâncimea de peste 1000-
1500 m, până la peste 5000 m, în timp ce în vest (Șoldanu) a fost datat numai carboniferul
(paleozoicul superior). Peste el stă mezozoicul (mai ales jurasic și cretacic) dominat de calcare,
care au fost întâlnite chiar sub aluviunile Dunării (de exemplu imediat la sud de Oltenița).
Neogenul începe practic cu sarmațianul (dominat de marne), situat mai la nord de Dunăre;
urmează meoțianul (marne și nisipuri), ponțianul (începe chiar din lunca Dunării spre nord, cu

24
marne), dacianul (nisipuri), levantinul (nisipuri și marne), care este și cea mai veche
formațiune ce apare la zi la Căscioarele, în Burnas. Cuaternarul începe cu Stratele de Frățești,
ce apar la zi în Burnas, după care se îngroașă și înclină spre nord (compuse din pietrișuri și
nisipuri, groase de 10 - 20 m și peste 50 m în nordul județului; funcționează ca un strat acvifer
bogat). Peste ele stă „complexul marnos" (pleistocenul mediu), cu grosimi de 5 - 20 m, ce
apare la zi tot în Burnas și pe valea Mostiștei. Loessurile cele mai vechi încep din Burnas
(pleistocen mediu - pleistocen superior), iar formațiunea principală următoare o reprezintă
nisipurile de Mostiștea (baza pleistocenului superior, cu grosimi de 8 - 20 m, din Riss), ce apar
pe dreapta Argeșului și Dîmboviței și pe valea Mostiștei. Peste aceste nisipuri se găsesc
loessuri mai noi cu grosimi de 15 - 20 m, ce acoperă tot Bărăganul și Vlăsia, în interiorul cărora,
numai pe inter-fluviul Dîmbovița-Argeș, se află și pietrișurile de Colentina. Cele mai noi
depozite sunt în lunci (nisipuri, pietrișuri) și ating 5 - 10 m grosime pe Argeș și Dîmbovița, 10
- 30 m pe Dunăre.

Informații geotehnice

Din punct de vedere seismic (conform S.R. 11100/1-93: "Zonare seismică MACROZONAREA
TERITORIULUI ROMÂNIEI"), orașul Fundulea, județul Călărași unde este amplasamentul
lucrărilor analizate se încadrează în macrozona de intensitate seismică 81.

Potrivit normativului P 100/92 (actualizat 1996) se va lua în calcul zona "C" cu un coeficient
ks = 0,20 și o perioadă de colț TC = 1,5 sec.

Figura 8. Harta de zonare seismică în termini de valori de vârf ale accelerației terenului.

25
Figura 9. Harta de zonare seismică în termini de perioadă de control (colt), Tc a spectrului de răspuns.

3.7.4. BIODIVERSITATEA
Flora spontana a județului Călărași a fost considerabil redusă datorită extinderii suprafețelor
cultivate. Flora specifică în acest județ are regiuni de stepă, silvostepă și păduri de foioase și
vegetație acvatică specifică mlaștinilor și lacurilor.

Fauna este bogată, existând o populație bogată de iepuri, mistreți și căprioare.

În zona stației de epurare a apelor uzate aparținând S.C. EPURARE S.R.L. este specifică zonelor
agricole și zonelor industriale.

3.7.5. DETALII PRIVIND ORICE VARIANTĂ DE AMPLASAMENT LUATĂ ÎN

CONSIDERARE
Nu au fost luate în considerare alte amplasamente pentru realizarea bazinului tampon
deoarece acesta se reabilitează.

3.8. SCURTĂ DESCRIERE A IMPACTULUI POTENȚIAL

În tabelul următor este prezentat impactul pozitiv și negativ ce poate fi generat în perioada
de exploatare a bazinului tampon.

26
 Tabel 1. Impact pozitiv și negative ce poate fi generat în perioada de exploatare a bazinului tampon.

Elemente de mediu Impact pozitiv Impact negativ

Populația și Da prin epurarea corespunzatoare Potbexista anumite perioade in care
sănătatea umana a apelor uzate populetia este afectaqta de catre
mirorurile provenute de le acest bazin
Flora și fauna Impact neutru Impact neutru
Solul Nu mai avem infiltratii Apre doar daca avem probleme sau se
curatea acel bazin
Folosințe și bunuri Ajuta la exploatatrea in conditii de nu
materiale siguranta a se
Calitatea și regimul Se curata apele uzate nu
cantitativ al apei
Calitatea aerului și Inpavct neutru Pot aparea diverse mirosuri
climei
Zgomot și vibrații Nu este cazul Nu este cazul
Peisajul și mediul Se reabiliteaza acel bazin
vizual
Patrimoniul istoric și Nu este cazul Nu este cazul
cultural
Interacțiunea dintre Reabilitam bazinulsi apa nu mai Doar daca sunt diverse probleme
elemente ajunge in sol

3.8.1. EXTINDEREA IMPACTULUI

Impactul este local si se manifesta in incinta statiei de epurare.

3.8.2. MAGNITUDINEA ȘI COMPLEXITATEA IMPACTULUI

Magnitudinea si Complexitatea impactului reduse .

3.8.3. PROBABILITATEA IMPACTULUI

Probabilitatea este mica deoarece bazinul se reabiliteaza comform la Hotărârea Guvernului

nr. 445/2009.

3.8.4. DURATA, FRECVENȚA ȘI REVERSIBILITATEA IMPACTULUI

Durata este mica deoarece impactul este locat si se manifesta in incinta statiei de epurare.

27
3.8.5. MĂSURI DE EVITARE, REDUCERE SAU AMELIORARE A IMPACTULUI
SEMNIFICATIV ASUPRA MEDIULUI

Lucrarea sa se ralizeze conform proiectului.

Sa se respecte datele proiectului.

Bazinul sa fie exploatat corect .

Bazinul sa fie intretinut corespunzator

3.8.6. NATURA TRANS-FRONTIERĂ A IMPACTULUI

Nu exista natura TRANS-FRONTIERA deorece inpactul se realizeaza local.

28
4. SURSE DE POLUANȚI ȘI INSTALAȚII PENTRU REȚINEREA, EVACUAREA
ȘI DISPERSIA POLUANȚILOR ÎN MEDIU
4.1. PROTECȚIA CALITĂȚII APELOR

4.1.1. SURSE DE POLUANȚI PENTRU APE

4.1.2. MĂSURI DE PREVENIRE A POLUĂRII APELOR

4.2. PROTECȚIA AERULUI

4.2.1. SURSE DE POLUARE A AERULUI

4.2.2. MĂSURI DE PROTECȚIE A AERULUI

4.3. PROTECȚIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI ȘI VIBRAȚIILOR

4.3.1. SURSE DE ZGOMOT ȘI VIBRAȚII

29
4.3.2. MĂSURI PENTRU PROTECȚIA ÎMPOTRIVA ZGOMOTULUI ȘI VIBRAȚIILOR

4.4. PROTECȚIA ÎMPOTRIVA RADIAȚIILOR

4.5. PROTECȚIA SOLULUI ȘI SUBSOLULUI

4.5.1. SURSE DE POLUARE A SOLULUI ȘI SUBSOLULUI

4.5.2. MĂSURI PENTRU PROTECȚIA SOLULUI ȘI SUBSOLULUI

4.6. PROTECȚIA ECOSISTEMELOR ACVATICE ȘI TERESTRE

4.6.1. IDENTIFICAREA AREALELOR SENSIBILE CE POT FI AFECTATE DE PROIECT

4.6.2. LUCRĂRILE, DOTĂRILE ȘI MĂSURILE PENTRU PROTECȚIA

BIODIVERSITĂȚII, MONUMENTELOR NATURII ȘI ARIILOR PROTEJATE

4.7. PROTECȚIA AȘEZĂRILOR UMANE ȘI A ALTOR OBIECTIVE DE INTERES PUBLIC

30
4.7.1. IDENTIFICAREA OBIECTIVELOR DE INTERES PUBLIC, DISTANȚA FAȚĂ DE
AȘEZĂRILE UMANE, RESPECTIV FAȚĂ DE MONUMENTE ISTORICE ȘI DE
ARHITECTURĂ, ALTE ZONE ASUPRA CĂRORA EXISTA INSTITUIT UN
REGIM DE RESTRICȚIE, ZONE DE INTERES TRADIȚIONAL

4.7.2. IMPACTUL GENERAT DE TRAFIC ASUPRA POPULAȚIEI

4.7.3. LUCRĂRILE, DOTĂRILE ȘI MĂSURILE PENTRU PROTECȚIA AȘEZĂRILOR

UMANE ȘI A OBIECTIVELOR PROTEJATE ȘI/SAU DE INTERES PUBLIC

4.8. GOSPODĂRIREA DEȘEURILOR GENERATE PE AMPLASAMENT

Prin H.G. nr. 856/2002 pentru Evidența gestiunii deșeurilor și pentru aprobarea listei
cuprinzând deșeurile, inclusiv deșeurile periculoase se stabilește obligativitatea pentru agenții
economici și pentru orice alți generatori de deșeuri, persoane fizice sau juridice, de a ține
evidenta gestiunii deșeurilor.

Cantitățile de deșeuri pot fi apreciate, global, după listele cantităților de lucrări. O parte a
acestor deșeuri, respectiv cele provenite de la excavații vor fi reciclate în umpluturi, nivelări
și ca material inert.

În afara deșeurilor prevăzute în proiect, în șantier se vor acumula deșeuri specifice activităților
de construcții desfășurate. Evacuarea deșeurilor constituie o activitate ce trebuie cuprinsă în
Planul de Operare și Întreținere.

Este dificil de făcut o evaluare cantitativă a acestor deșeuri, tehnologiile adoptate de

antreprenor/constructor fiind prioritare în evaluarea naturii și cantității de deșeuri.

Tipuri și cantități de deșeuri rezultate în perioada de execuție

Conform listei menționate, deșeurile din construcții se clasifică după cum urmează:

31
  17.02.01 lemn;
 17.05 pământ;
 17.09.00 deșeuri amestecate de materiale de construcție.

Examinând lista de mai sus, se constată că nu apar deșeuri periculoase întrucât această
categorie de deșeuri nu se generează prin lucrările de construcție proiectate.

Deșeurile de lemn, sticlă, materiale plastice se încadrează în categoria deșeurilor menajere;

sunt generate de personalul de execuție a lucrărilor de construcții.

Deșeurile solide menajere vor fi colectate în pubele, depozitate în spatii special amenajate în
incinta organizării de șantier, selectate și evacuate periodic la depozitele de deșeuri existente
sau după caz, reciclate. Organizarea de șantier va cuprinde facilități pentru depozitarea
controlată, selectivă a tuturor categoriilor de deșeuri. Pe durata executării lucrărilor de
construcții, vor fi asigurate toalete ecologice într-un număr suficient, raportat la numărul
mediu de muncitori din șantier.

Antreprenorul are obligația, cf. H.G. menționate anterior, să țină evidența lunară a producerii,
stocării provizorii, tratării și transportului, reciclării și depozitării definitive a deșeurilor.

Pentru obiectivele proiectate, tipurile de deșeuri rezultate din activitatea de construcții se

încadrează în prevederile cuprinse în HG 856/2002.

Activitățile din șantier vor fi monitorizate din punct de vedere al protecției mediului,
monitorizare ce va cuprinde obligatoriu gestiunea deșeurilor.

Tipuri și cantități de deșeuri rezultate în perioada de exploatare

În perioada de exploatare a lucrărilor proiectate rezultă:

 deșeuri menajere de la muncitorii stației de epurare.

Depozitarea, evacuarea și valorificarea acestor deșeuri se face de către firme specializate în

domeniu, pe bază de contract.

4.9. GOSPODĂRIREA SUBSTANȚELOR ȘI PREPARATELOR CHIMICE PERICULOASE

Tipuri și cantități de deșeuri rezultate în perioada de execuție

Nu este cazul. Reabilitarea bazinului tampon va fi realizată din materiale nepericuloase.

Tipuri și cantități de deșeuri rezultate în perioada de exploatare

Lucrările de întreținere și exploatare a obiectivelor proiectate nu presupun utilizarea unor

categorii de materiale care pot fi încadrate în categoria substanțelor toxice și periculoase.

32
5. PREVEDERI PENTRU MONITORIZAREA MEDIULUI
5.1. DOTĂRI ȘI MĂSURI PREVĂZUTE PENTRU CONTROLUL EMISIILOR DE
POLUANȚI ÎN MEDIU
Prin specificul activității ce se va desfășura pe amplasamentul studiat se consideră că nu vor
fi necesare măsuri pentru autocontrolul emisiilor de poluanți în mediu.

6. JUSTIFICAREA ÎNCADRĂRII PROIECTULUI, DUPĂ CAZ, ÎN PREVEDERILE

ALTOR ACTE NORMATIVE NAȚIONALE CARE TRANSPUN LEGISLAȚIA
COMUNITARĂ (IPPC, SEVESO, COV, LCP, DIRECTIVA-CADRU APĂ,
DIRECTIVA-CADRU AER, DIRECTIVA-CADRU A DEȘEURILOR ETC.)
Nu este cazul întrucât obiectivul analizat, respectiv reabilitare bazin tampon din cadrul stației
de epurare a apelor uzate aparținând S.C. EPURARE S.R.L., prin specificul lui, nu constituie
sursă de poluare semnificativă a mediului înconjurător, prin urmare se apreciază că nu se
supune prevederilor altor acte normative, menționate în titlul capitolului 6.

33
7. LUCRĂRI NECESARE ORGANIZĂRII DE ȘANTIER
7.1. DESCRIEREA LUCRĂRILOR NECESARE ORGANIZĂRII DE ȘANTIER
Organizarea de șantier va fi minimă, având în vedere amploarea lucrărilor, urmând a fi
amplasată în cadrul stației de epurare.

Organizarea de șantier se va îngrădi perimetral cu împrejmuiri continue. Periodic se va verifica

continuitatea, starea tehnică și de securitate a împrejmuirilor șantierului astfel încât sa fie
preîntâmpinat orice acces neautorizat în incintă.

Pe toata durata execuției, precum și ulterior, în exploatare, se vor respecta cu strictețe

normele de protecție a muncii, precum și normele de paza împotriva incendiilor și siguranța
la foc. Materialele necesare realizării lucrărilor de construcții vor fi depozitate în locuri
acoperite și ferite de degradări.

7.2. LOCALIZAREA ORGANIZĂRII DE ȘANTIER

Organizarea de șantier se va amplasa numai pe terenul beneficiarului, fără ocuparea altor
suprafețe de teren din zonele învecinate. Mai mult aceasta va fi minimă, având în vedere
amploarea lucrărilor de reabilitare a bazinului tampon.

7.3. DESCRIEREA IMPACTULUI ASUPRA MEDIULUI A LUCRĂRILOR ORGANIZĂRII

DE ȘANTIER
În situația analizată, impactul semnificativ asupra mediului se poate genera în perioada de
execuție a lucrărilor, dacă nu se respectă măsurile de minimizare recomandate.

7.3.1. IMPACTUL ASUPRA APEI

7.3.2. IMPACTUL ASUPRA AERULUI

7.3.3. IMPACTUL ASUPRA SOLULUI

34
7.3.4. ZGOMOT ȘI VIBRAȚII

7.3.5. IMPACTUL ASUPRA ECOSISTEMELOR TERESTRE ȘI ACVATICE

7.3.6. IMPACTUL ASUPRA POPULAȚIEI

7.4. SURSE DE POLUANȚI ȘI INSTALAȚII PENTRU REȚINEREA, EVACUAREA ȘI

DISPERSIA POLUANȚILOR ÎN MEDIU

7.5. DOTĂRI ȘI MĂSURI PREVĂZUTE PENTRU CONTROLUL EMISIILOR DE

POLUANȚI ÎN MEDIU

35
8. LUCRĂRI DE REFACERE A AMPLASAMENTULUI LA FINALIZAREA
INVESTIȚIEI, ÎN CAZ DE ACCIDENTE ȘI/SAU LA ÎNCETAREA ACTIVITĂȚII
8.1. LUCRĂRILE PROPUSE PENTRU REFACEREA AMPLASAMENTULUI LA
FINALIZAREA INVESTIȚIEI, ÎN CAZ DE ACCIDENTE ȘI/SAU LA ÎNCETAREA
ACTIVITĂȚII

8.2. ASPECTE REFERITOARE LA PREVENIREA ȘI MODUL DE RĂSPUNS PENTRU

CAZURI DE POLUĂRI ACCIDENTALE

8.3. ASPECTE REFERITOARE LA PREVENIREA ȘI MODUL DE RĂSPUNS PENTRU

CAZURI DE POLUĂRI ACCIDENTALE

8.4. MODALITĂȚI DE REFACERE A STĂRII INIȚIALE/REABILITARE ÎN VEDEREA

UTILIZĂRII ULTERIOARE A TERENULUI

36
9. ANEXE
1. Certificatul de urbanism
2. Decizia etapei de evaluare inițială

10. PLANURI
Planșa nr. 1. – Plan de încadrare în zonă.

Planșa nr. 2. – Plan de situație stație de epurare.

Planșa nr. 3. – Plan de situație bazin tampon.

37