• ••

ISCRICILC
•
OlDOIJCHC TI
DIN

IJ(~CURIIA(

x V 11-
•
L( ~
~I ~L

XVIII-L(~'

C.B~L~

1933
 S'ar putea sa fi fost 9i cate doua ferestre pe
Eiecare latura de miaza noapte 9i miazazi a pro-
naosului.
Dar ceeace deosebe9te mai mult aceasta bi,
serid de cele1alte 9i ii da un interes special este
d spatiul de deasupra boltilor este organizat spre
a fi aparat, fiind prevazut jur imprejur cu me-
tereze (meurtrieres), iar partea de deasupra aI,
tarului e 9i mai bine aparata, avand 0 a doua
bolta 1).
J n aceasta privinta trebue comparata cu Pre-
cista din Galati 9i cu Toporauti care sunt earn
din aceea9i vreme.
Fatada G impodobita cu un rand de arcade
oarbe cu arhivolte1e reintrate in planul zidului;
ce1e de la altar sunt mai lungi. Sub stra9ina e
un rand de ocnite mici oarbe care lipsesc la
altar.
Corni9a e sustinuta de ni9te console de piatra
fara profil.
Nu se mai gasesc nici un chenar 9i nici 0
sculptura.
Aceasta biserica, foarte simpla, intrune9te 0
serie de caracteristice ale acestui inceput de veac
9i poate treZi, de aceea, un interes destul de
mare, in afara de ace1 al fortifidrii sale.
 Paul de Alep, trecand prin Scanteia, spune
ca este 0 biserica noua, frumoasa, cu doua ma'
In volumul in care au fost descrise bisericile rete cup ole, cu cruci s'uperb aurite (adica tur-
lui ~tefan eel Mare, 1) s'a aratat ca biserica ac- nuri) z,idita de Beiu (Vasile Lupu) ; este inchi·
tuala din Scanteia nu poate sa fie aceea facuta nata Sfintei Paraschiva.
de ~tefan. Ambasaciorul polon Krasinski in anul 1636,
o inscriptie pictata - modern a - z,ice : in drum spre Constantinopol trece prin Scan-
teia. Autorul relatii spune : "acest
sat era mai de mult foarte mic,
acum insa s'a marit foarte mult...
~i s'a c1adit 0 biserica noua de
Z,l'd" 2) •
Teodor Burada 3), arata ca nu
a gasit pomenit nicaeri ca biserica
a fost facuta de ~tdan eel Mare ~i
crede ca traditia aceasta e de data
mai recenta.
Cred deci ca trebue admise cele
spuse de Paul de Alep, - cu care
se potrivesc caracterele arhitectu-
rale ale bisericii, adica ca este zi-
dita de Vasile Lupu. Ulterior
poate sa fi fost infrumusetata la 0
reparatie de catre Duca Voda, dad
nu comite ~i aici 0 confuz,ie ins-
criptia din 1846.
~) P. P. Panaitescll, Ci'/iltori poloni in tarile
pag. 27.
"Acest sfant loca~ cu hramul sfintilor mal :I) Rep. pentrll 1st. Arh. §i Fi/.. IV, pag. 717.
mari voevoz,i Mihail ~i Gavril din temelie ridi-
cat intaiul de fericitul intru pomenire de $tdan
Vaevod eel Mare ~i apoi de Duca Voevod in-
frumusetat, iar acum in z,ilele pre inaltatului
Damn Mibail Grigorie Sturdz,a Voevod din nou
intacmit ~i s'au impodobit din porun -::aprea fe'
ricitului patriarh al Ierusalimului Chirie Chirio
Chiril fiind staruitor ~i ingrijitor pre cuvio~ia
sa arhimandritul Paisie Exarhu, logofat ~i ca'
valer Alexandru Ghica dor ~ comisul Panaite
Papaz,oglu epitrop asupra averilor Sfantului
Mormant in Moldova; la anul 1846 Noem-
brie 13".
Dur3. studiul ce I-am fa.cut pana aci despre
bisericile din veacul al XVII'lea, se confirm a ca
biserica noastra este din acest seco!'
Micile e~ituri dreptunghiulare ce inseamna in
afara sanurile laterale, turnu1-clopotnita, chena-
re1eu~ilor interioare, cu roz,ete, sunt toate ca-
ractere ce se potrivesc cu acest veac ~i nu cu
vremea lui $tdan eel Mare. Chiar ~i forma tur'
tita in plan a curburii altarului arata ca nu mai
suntem tntr'o epoca buna.
 /
J'i" )
I,

/1
i \
\""
f
I
I
/
/
", '\
\
\
// , I \
I
/ \
[
\ I
I ' ,/
"
-:{
\ "
S-~
/-
~-1
"-
r~
, ,
,
i, : I
I
I

,,
I ,
I

I
I
I I
,, ,
\-

"

Biserica din ~erbqti: cu hramu1 Sf. Gheorghe,
a fost z.idita de catre Vasile Lupu in 1637, deci
pe la inceputul domniei lui. Cladirea, inalta 9i
spatioasa, se leaga cu 9irul bisericilor moldove-
ne9ti obi9nuite de pana acuma. A fast, poate,
un perete despartitor intre naos 9i pronaos,
probabil cu doi stalpi 9i trei deschiz.aturi.
Sanurile sunt, pe din afara, 1mbracate de
un masiv dreptunghiular de z.idarie care se
urea pa.na la stra9ina, fiind insa mai subtire in
partea superioara. Aceasta dispoz.itie este de si-
gur 0 amintire - stingacc - a Dragomirnei.
Turnul-c1opotnita este agez.at peste intrarea
de 1amiaz.a-z.i.
T rei turnulete de lemn, care nu exist au la in-
ceput, precum 9i un alt turn de lemn deasupra
c1opotnitei, uratesc 9i ingreuneaz.a acuma c1a-
direa.
Doua randuri de ocnite inconjoara toata bi-
serica. Ferestrele actuale sunt marite 9i au ca-
p;ttat 0 forma stangace.
U9ile turnului au arhivoltele lor reintrate in
planul z.idului.
Deasupra soc1ului - fara e9itura - se vede
un rand de caramiz.i in z.imti, de asemenea 9i in
interior toate cupolele au baz.ele lor astfel im-
podobite. (fig. 730, 793).
U9a de intrare din pridvor in pronaos arc un
chenar gotic in felul celor ce se vad la bisericile
lui Stefan eel Mare la intrarea naosului, dar
foarte stangaeiu exeeutat i?ieu forme deeadente.
Pisania asezata in afara are un ehenar simplu;
in partea d~ sus se vede un cap de zimbru, pri-
mitiv executat :
"Cu voia Tatalui i?i eu ajutorul Fiului i?i cu
savari?irea Sfantului Duh, bineeredinciosul i?ide
Hristos iubitorul 10 Vasilie Voevod, Domn al
Tarii Moldovei, a ineeput i?ia inaltat i?ia sfar'
~it aeest hram intru numele sfantului i?islavitu'
lui Marelui Mueenic Gheorghie, pentru ruga'
eiunea sa ~i a Doamnei sale Teodosia ~i a iubi'
wlui fiu al sau loan Voevod i?i s'a inceput in
luna lui Mart 28 si s'a mantuit in luna lui
Septemvrie 15 anul' 7145 (1636)" 1).
In pridvor se gase~te 0 piatra de mormant de
la 1671 iar in biserica doua din aceste pietre spe-
ciale in forma de mica coloana scobita la cap,
care servese la pastrarea jeraticului (fig. 919
i?i920).
Aeeasta biserica, fara eleganta i?i fara mult
mei?tei?ug,este totu9i interesanta caci prezinta
prineipiile earacteristiee ale biserieilor mai sim'
pIe moldovenei?ti din acest mijloc de veae, mai
pastrand totui?i ceva din proportiile eelor din
trecut.
Aeeasta biserica a fost zidita de catre Vasile
Lupu in 1638 preeum arata i?i pisania slav0'
neasca ai?ezata deasupra intrarii; a fost inchi,
nata manastirii Trei Ierarhi :
"Cu voia Tatalui i?i cu ajutorul Fiului i?ieu
savari?irea Sfantului Duh, aclica eu ,robul stapa-
nului meu Dumnezeu i?iMantuitorului nostru
Iisus Hristos, i?ial Treimei inchinatorul 10 Va'
silie Voevod, eu mila lui Dumnezeu Domnitor
al tarii Moldovei i?iprea iuhita noastrfl Doamna
Teodosia fii cu daruitii de DUlnnezeu fii loan
Voevod I?i Maria I?i Ruxanda, I?i zidi aceasta
sfanta r ugaciune in numele Sfantului parinte-
lui nostru Atanasie cel Mare, arhiepiscopul
Alexandriei, in anul 7146 (1638), April I?i s'a
sfintit cu mana prea sfintitului Mitropolit al
Sucevei chir Varlaam" 1).
Nicolae Costin 2) istorisel?te cum "fiind ras-
coale s'au fost pustiet de cativa ani fiind arsa
numai piatra ramasese, 0 au tocmit ca de iz·
noava Konstantin Duka Voda cu de toate po'
doabele I?i din nauntru I?i pe din afara, precum
se vede aeve I?i astazi".
De aceste lucrari sta marturie pisania scrisa
grecC9te pe marmura alba, a~ezata in zidul de
miazaz.i,I?ibogat im podobita :
1) Par. Bobulcscu. Comunicari. in But. Com. Mon. 1st.,
Sectia Basarabia, II. pag. 152.
2) Letop .. II, p. 51.
"S'a inoit aceasta sfanta biserica I?i s'a infru'
musetat de prea stral~citul ~i prea cucernicul
Domn 10 Constandin Duca Voevod, Domn a
toata. tara Moldovei, (1702)" 3).
Iar in peretele de miaza noapte este 0 alta
inscriptie, pe gresie, cu 0 impodobire mai simpla,
care spune, tot pe grecel?te :
"Manastirea celor Trei Ierarhi din Ia~i, con-
ducand-o arhimandritul Serafim de la manastl-
rea Caracal din Atos, a inaltat-o Cll che1tuiala
mare, afland-o stricata de mult 1ii din teme1il
nimicita in arml1809 dela Mantuirea Lumii" 4).
Sub aceasta inscriptie se pare ca. a fost 0 ul?a,
acuma zidita.
E vorba., binc inteles, de 0 reparatie a bisericii
Sf. Atanasie, I?icare, Cll toate ce1e al?a de lauda.-
ros spuse, n'a fost din temelii rezidita, ci cel
3) Jorga, ibid .. II, pag. 147.
4) id., ih., II. pag. 147.
mult dela bol~i, refacandu-se ~i ferestrele ~i ten-
cuielile.
Planul prezinta sanurile exterioare dreptun-
ghiulare a~a de raspandite in acest veac. Boltile
sunt foarte deforrnate. Cea a naosului, in par-
tea centrala, searnana cu 0 cupola care se raeor-
deaza stangaciu cu pendentivii ~i cu arcurile la-
terale. Iar bolta pronaosului este un arnestec de
balta sferica ~i de bolta rnanastireasca (voute
de cloitre) .
Se rnai poate observa 0 u~oara desaxare intre
axa transversala a boltii naosului ~i aceea a sa-
nurilor laterali, desaxare destul de obi~nuita in
aceasta vrerne.
Este 0 biserica de un tip sirnplu.
Pronaosul era separat de naos printr'un pe-
rete care acurna s'a spart, facandu-se, in locul
iui, un arc scund. In loc de sanuri laterale se
vede, in afara, cate 0 scurta ingro~are a zidului,
de 0 inaltirne redusa. ~i la absida mare se vede
o ingro~are a peretului in axa.
Deschizaturile sunt in acolada ~i arhivoltele
sunt in retragere in raport cu planul zidului.
U~a de intrare in pronaos este cu intretaeri de
baghete gotice ; e incoronata de 0 corni~Hintel
in stilul Rena~terii. In jurul acestui chenar se
vede 0 a doua rarna alcatuita de 0 torsada inco-
lacita. Deasupra u~ii este pisania cu sterna tarii :
"Prin voia Tatalui ~i cu ajutorul Fiului ~i cu
savar~irea Sfantului Duh a inceput ~i a facut
acest hram in numele sfantului slavitului mare-
lui mucenic, izvoratorul de rnir Dimitrie faea-
tor de minune, 10 Vasilie Voevod, cu mila lui
Dumnezeu, domn al Tarii Moldovene~ti ~i
doamna lui Todosia ~i copilullor loan Voevod".
Biserica este deci zidita inainte de moartea
Doamnei Tudosca, adica inainte de 1638-
1639. (fig. 797).
~j u~a care da in scara Jin grosimea ziduJui
de apus, are un chenar gotic. (fig. 732).
Ferestrele au toate inca chenare1e lor de la
inceput, cu profil gotic; deasupra lor ~i de-
desubt gasim cate 0 corni~a cu un profit in sti·
lul Rena~terii, dar cam grosolan.
Marginea interioara a palniei ferestrelor e in-
semnata printr'un mic ciubuc.
Un turn-c1opotnita este a~ezat pe partea de
amiazi a pronaosului, formand pridvor, iar 0
vestmantarie moderna s'a alipit de altar. Tot
astfe1 s'au facut - intr'o vreme mai recenta -
doua contraforturi grosolane, pentru a impie-
dica, pe semne, 0 crapare a zidurilor.

Planul bisericii celor Trei Ierarhi din Ia~i nu
se deosebe~te in liniile lui generale de pianul
tip al bisericilor moldovene~ti din veacul al
XVI,lea, cum ar fi bunaoara cel al Sfantului
Dumitru din Suceava ~i altele. Cuprinde un
naos - cu anexele lui obligatorii, altarul §i
doua sanuri laterale semicirculare, - un pro'
naos ~i un pridvor. Deosebirea cea mai de
seama este prezenta unei turle ~i la pronaos.
Pianul din care deriva mai deadreptul biserica
Trei Ierarhi este cel al Galatei, din care lipse~te
camera mormintelor, in conformitate cu regula
ce am observat,o ~i in veacul precedent 1) ~i
dupa care aceasta incapere nu se gase~te in bi,
sericile ora~ene~ti.
Asemanarea merge de altmintrelea mai de'
parte. La cele doua biserici gasim cele trei fe'
restre la cele trei abside; trei arcade pe doi
stalpi inlocuesc zidul din spre apus al naosului;
pronaosul are cate doua ferestre pe cele doua
laturi de miaza'noapte ~i miaza'zi, iar pridvorul
are doua intrari, cate una pe fiecare din fetele
laterale.
Turla Pantocratorului dela Trei Ierarhi are
boltiri ca aceea de la Galata, adica dupa reduce'
rea diametrului prin cele patru arcuri piezi~e,
mai vin opt arcuri randuite intr'un octogon, la
fel ca la Galata, dupa care urmea~a cilindrul
turlei.
Boltirile celor doua turle dela Trei Ierarhi
sunt la fel, deci la fel cu cea a naosului Galatei,
pe cand acelea ale turlei pronaosului acestei din
urma biserici sunt diferite.
Boltile pridvorului nu sunt la fel in cele doua
cladiri ; nici nu reese acest pridvor in laturi la
Trei Ierarhi ca la Galata.
In exterior - cu toate diferentele insemnate
intre cele doua cladiri - s'a pastrat separatiu'
nca in doua registre printr'un bran ; ~i dispozi'
tia contraforturilor altarului, ale absidelor ~i
ale pridvorului sunt la fel.
Dar aci se opresc asemanarile. Mai departe
incepe a se simti inraurirea Dragomirnei, care
se vade~te prin braul ca 0 franghie incolacita de
o forma a~a de caracteristica, prin C!-~ezareain
registrul de sus a celor doua randuri de firide
mici, din care cea mai de sus, mai cu seama, are
destule asemanari cu cele de la Dragomirna;
1) Cf. Biscricilc moldovcnc§ti din vcacul al XVI-Ica,
pag. 46.
in fine dispozitia impodobirii turlelor, evident
inspirate la Trei Ierarhi de la Dragomirna, nu
numai ca dispozitie generala dar chiar ca detalii,
printre care unul dintre cele mai caracteristice
sunt rozetele ornamentale care umpHi orice
camp liber la cele doua biserici, a~ezate fiind la
fel.
(Nu trebue uitat ca la Trei Ierarhi randul su'
perior de ocnite a fost adaogit la restaurare de
Lecomte du Nouy - precum yom vedea mai
la vale).
$i forma ferestrelor, inca gotica, cu acolade
~i cu chenare de baghete incruci~ate, precum ~i
micile corni~e ce se vad ~i de desubt 9i deasupra
lor, sunt aproape la fel la Dragomirna ~i la Trei
Ierarhi.
Daca trecem acum in interior, yom regasi ~i
la Trei Ierarhi aceste torsade la fel ca braul din
afara, care alcatuesc arcunle interioare 9i coloa'
nele angajate 9i vom regasi rozetele ~i scuturile
mici a~ezate din dlstanta in distanta pe nervu'
rile profilate.
Chiar in aceste nervuri ce impodobesc cele
doua calote ale pridvorului se poate vedea 0 a'
semanare de principii cu nervurile boltii exo·
nartexului de la Dragomirna.
La cele doua biserici, nasterea
, boltilor
, este
insemnata printr'o corni~a, cel putin in abside.
o alta asemanare de detaliu se poate vedea
din comparatiunea sectiunilor longitudinale 9i
anume arcurile mari transversale, la cele doua
biserici, inlocuite prin torsade, sunt a~ezate la
marginea interioara a masivului de zidarie aba'
zei turlei suprapuse, dand 0 impresie de desaxare
~i de rea a~ezare a acestor arcuri.
Ceeace face insa originalitatea bisericii Trei
Ierarhi, este modul de impodobire a fatadelor
sale, care sunt acoperite de 0 retea continua de
ornamente din cele mai variate. Nu e piatra
care sa nu fie lucrata. Motivele, in majoritatea
lor, sunt de inraurire armeano'georgiana; altele
sunt arabo'otomane. Sub stra~ina, randurile de
ocnite au arcade lor festonate dupa un mod
oriental, iar picioarele firidelor mai mari aduc
aminte colonetele umflate la mijloc ale biserici'
lor ruse~ti din acela9 veac. In campul acestor
firide sunt vase persane din care ies craci in'
florite. Asemenea toate timpanele acestor arca'
turi mici sunt impodobite cu ramuri de flori, cu
motive de crini '9i de lalele.
Cele doua benzi de marmora neagra care in'
sotesc brauHranghie, sunt decorate dupa un
m O~D
principiu cu totul diferit. Sunt ornamente gra'
vate in adanc si
bine zis, din barocul occidental.
.
, din stilul Renasterii sau mal
La Trei Ierarhi, impodobirea e pur ornamen-
tatie de suprafata; acopera toata cladirea in
intregime. La Arge9, ca 9i in Armenia 9i in
Georgia, ornamematia, - cu toate ca acopera
des supra fete mari 9i este, cateodata, lipsita de
scara in raport cu cladirea - se leaga de 0 com'
pozitie in relatie cu diferitele membre arhitecto-
nice ale cladirii. i\ceasta nu este cazul la Trei
Ierarhi; vestmantul ornamental e continuu 9i
ceeace determina 9i mai mult acest "parti" este
pe langa aurirea 9i colorarea ornamentelor, $i
faptul ca fiecare asiza este decorata, jur impre-
jurul cladirii, pentru sine. Alta asiza, alt mo'
tiv, dar fara legatura cu arhitectura propriu
zisa.
Numai la tude, principiul e altul 9i derivat
dela Dragomirna, adica ornamentatia este dis·
continua. Numai pe montanti 9i arhivoltele fi-
ridelor exista continuitate, restul e impodobit
prin discuri, agezate izolat 9i dispuse tot ca la
Dragomirna.
~i cele doua randuri de firide de sub stra9ina
au un rol de decorare arhitecturala ca 9i braul,
dar toata suprafata corpului c1adirei este pur
ornament de suprafata.
 Motivele prezinta, in general un alt caracter
ca la Arge~ precum ~i ca la majoritatea CelOl
armene sau georgiene. Totu~i tot acolo regasim
prototipele lor ~i mai special in Georgia, la
Caben de pilda, la Achtala, Safara, Betania,
Manglis 1).
Tot in aceea~ ordine de idei, se pot semnala
cruciulitele impletite care se vad pe peretii inte·
1) Cf. G. Bal~. Influences armeniennes et gcorgiennes
r architecture
roumaine. pag. 16.
riori ai pridvorului printre zabrelele ce ald·
tuesc fondul impodobirii ~i pe care Ie regasim
pe una din benzile ornamentale exterioare. Stilul
lor este inrudit cu unele cruciulite georgiene ce
Ie vedem la Dsegi, Amaghu, Mtzchet, etc.
Yom nota ~i inrudirea lor - ca compoZitie
- cu cruciulitele ce impodobesc chenarele fe·
restrelor bisericii muntene din Golesti zidita la
1646, adica numai cu ~apte ani dupa Trei
SUI Ierarhi. Aceasta inrudire se refera la desenullor,
dci cioplirea este alta. La Trei Ierarhi e tratata
prin planuri indinate dupa modul bizantin, pe
cand la Gole1;>tiprafilul cruciulitelor este bom-
bat - mai conform cu principiile georgiene.
In general putem spune ca motivele de or-
namentatie dela Trei Ierarhi, sunt mai simple,
nu prezinta atatea indoituri 1;>iinflorituri capri-
cioaseca la Arge1;>,bunioara ; sunt mai mult -
in marea majoritate a lor - variatiuni bradate
pe 0 retea de simple zigzaguri, patrate, diago-
nale, etc. Din treizeci de zone ornamentale, dela
baza patrata a turlelor pana jos, nouasprezece
sunt pe acest principiu, precum 1;>imai multe mo-
tive la turle. Tot astfel decoratia interioara a
pridvorului. Este deci 0 impodobire mai putin
animata, mai rece, mai putin artistica.
* cat alte mult mai modeste, de oarece nu re-
Lecomte cIuNouy 1) a notat mai multe semne
lapidare gasite pe pietrele bisericii. Unele sunt
simple insemnari de lucru, iar unele par intr'a-
devar sa fie semne de bresle, ceeace in plin
veac al XVII-lea ar constitui un fapt interesant.
Goticul ce-l mai vedem la atatea elemente ale
dadirii nu mai este insa pur, cu toata buna exe-
cutie a lucrului, dar provine din buna copiere a
unor modele inca existente 1;>i nu mai face parte
din nici 0 traditie vie. (fig. 791, 794, 813, 914).
Sub toate aceste inrauriri diverse care Ie ga-
sim la Trei Ierarhi, aceasta biserica ne apare ca
mult mai putin originala de cat s'ar putea
crede la prima vedere 1;>i,mai cu seama, ea apare
ca un monument mult mai putin interesant de
prezinta un factor de evolutie in arhitectura mol-
doveneasca, nu repreZinta un monument care
sa fi introdus principii adaptabile. Aceasta bra-
derie, aceasta horbota de piatra, datorita somp'
tuozitatii unui domn bogat 9i trufa9, nu putea
face scoala intr'o tara in conditiile Moldovei si
nu e;a potrivita spiritului de c~re dadusera d~-
vezi pana acuma constructorii moldoveni.
De aceea, numai doua monumente au cautat
sa se inspire din Trei Ierarhi ; cel dintai este Ce'
tatuia -- tot ctitoria unui domnitor de neam
st;ain - de altmintrelea mai modest - cu mai
putine pretentii - dar poate cu atata mai reu-
9it 9i mai potrivit tarii.
Al doilea este - intr'o masura mai mica 91
mai indepartata, - reconstructia Putnei.
Arhitectul bisericii Trei Ierarhi dupa unii,
ar fi tot acest Enache din Constantinopol, care
a fost inmormantat la Sf. Sava 1) 9i care, dupa
Paul de Alep, a fost "arhitectul de curte al Bei,
lor Moldoveni". D'l AI. Lapedatu spune ca era
Armean din Constantinopol 2) .
Lui trebue sa se atribue, probabil, introdu'
cerea atator elemente de impodobire de inrau'
rire orientala. Dar, am vazut ca multe alte in'
fluente 9i'au facut loco Observam deci 9i aici
acela9 fenomen, des intalnit in Moldova, al con'
lucrarii evidente a mai multor mqteri de ori-
gini diferite ; 9i aici me9terul strain nu schimba
pJanu1 pamantean 9i actiunea lui se reduce 1a
t) Cf. N. Bogdan, la~i. pag. 209.
2) A. Lapedatu. Sf. Nicola~ Domnesc ~i Trci lerarhi,
pag. 31.
adaptare ~1 la introducere de elemente secun'
dare.
Se ~tie ca dela inceput ornamentele fatadei
au fost poleite, iar interiorul zugravit de catre
zugravii trime9i de la Moscova - dupa cererea
lui Vasile Lupu. Toata aceasta pictura, descrisa
de Paul de Alep, a disparut. Inainte chiar de
restaurarea lui Lecomte du Nouy, era inlocuita,
sau in parte acoperita, de 0 pictud. mai recenta
cu inscriptii grece~ti. Acest lucru se poate vedea
din releveul extrem de detaliat al Profesorului
Emilian, releveu ce se pastreaza la comisiunea
monumentelor istorice.
o parte din frescile ce existau la restaurare
au fost scoase ~i depuse in biserica Sf. Gheorghe;
dar printre ele se gasesc unele bucati de 0 alta
factura ~i care ar putea - poate - sa fad
parte dintr'o pictura mai veche.
In pronaos se gasesc in zidurile de miaza'zi ~i
mlaza-noapte, firidele cu mormintele Doamnei
Tudo~ca ~i ale celor trei fii ai ei morti inainte
de zidirea bisericii, iar pe peretele Sud al nao-
sului e firida mare cu moa~tele Sfintei Paraschi-
va, unde se gase~te 0 lunga inscriptie care da
un istoric al acestor moa~te 1).
La intra rea in biserica, deasupra u~ii de miaza:
zi, este pisania bisericii, cu marca tarii dea-
supra 2) :
"Cu voia Tatalui ~i cu ajutorul Fiului ~i cu
savar~irea Sf. Duh, eu robul stapanului Dom-
nului Dumnezeului ~i Mantuitorului nostru lsus
Hristos ~i inchinator al Treimii 10 Vasilie Voe-
vod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Tarii
Moldovei ~i cu Doamna noastra Teodosca ~i cu
de Dumnezeu daruiti vlastari loan Voevod ~l
Maria ~i Ruxanda, am zidit aceasta sfanta
ruga intru numele celor trei sfinti Vasilie eel
Mare, Grigorie Bogoslovul, loan Gura de Aur
~; a sfintit-o arhiepiscopul Varlaam la 7147
(1639) Mai in 6."
Discutiunile pasionate ce au avut loc in pn-
vinta exactitatii sau neexactitatii cu care Le-
comte du Nouy a restaurat biserica Trei lerarhi,
vor face poate interesant sa se examineze care
sunt modificarile ce Ie-a adus.
Pentru aceasta comparare intre ceeace este
acuma ~i ceeace a fost, ne putem servi de foto-
grafiile ce au fost facute in ajunullucrarilor de
restaurare, pe langa cele eateva vederi care mai
exista, desenullui Rey, des reprodus, precum ~i
litografiilelui Satmary, dar mai cu seama de re-
leveul arhitectului Emilian care este 0 capo-de·
opera de con~tiinciozitate ~i de migaloasa mun·
ca, ir. care putem avea cea mai desavar~ita in·
credere.
lata diferentele ce se observa intre releveul
d-IuiEmilian ~i constructia actuala.
A. In interior :
Boltile pridvorului erau mult mai inalte ca
acuma,cam cu patru metri, ceeace implica ~i 0
notabila schimbare. Arhivolta deasupra feres-
tre10rNord nu era reintrata sau daca a fost, nu
se vede aratata, fiind acoperita cu tencuiala.
La tude, cercurile de baza nu erau insemnate
ca acuma printr'o mica corni~a.
Ferestrele turlelor erau in acolada.
1) N. Iorga. I nscrip(ii, II. pag. ISO ~i Melchisedec. p. 17I.
2) N. Iorga. ibid" II. pag. 149.
In naos nu existau corni~e la inaltimea capite-
lelor de eat in curbura absidelor N. si S.; feres'
trele erau fara. arhivolte rtintrate. Erau numai
doua intorsaturi ale torsadei colonete1or in loc
de trei ca acuma ; aceste colonete coborindu-se
acuma mai jos ca inainte. Arcurile naosului sunt
acuma mai inalte ca in vechime.
Consolele ce sustin jos aceste colonete erau
earn la acela~ nivel ca partea inferioara a feres'
trelor, ceeace nu mai este acuma cazul ; sunt ac-
tualmente sensibil mai sus.
Erau doua arcuri intre naos ~i semisfera alta-
rului ; acuma e unul singur; cel mai estic din
aceste doua arcuri recadea pe 0 mica corni~a eu
un scut, ce nu se mai vede azi.
Era in altar 0 banca dealungul zidului; a
cuma nu mai e. Se vede in schimb 0 mica cor·
ni~a care se continua in tot altaruI.
B. In afara :
Contrafortul altarului este acuma acoperit ca
~i celelalte cu dale petrecute ceeace nu era, iar
jos e numai 0 e~itura la soclu in loc de vechiul
profiI. Corni~ele resalitelor contraforturilor nu
aveau profilul de acuma.
Contraforturile de la colturile Vest se opresc
acuma mai jos, cam cu 1.20 m., suprimandu-se
mai bine de doua. asize de ornamente, puna.n-
du-se dale care nu erau si modifieand coltul cla-
dirii deasupra contrafort~lui. S'a adaogat' 0 ni9a
mare ~i deasupra 0 jumatate de ni~ mica, care
este intoarsa peste colt, schimbandu-se astfel
"parti"ul decorativ al acestui colt.
Contraforturile laterale, in schimb, se opresc
mai sus; in loc de a se opri st~b corni~a-tcrsada,
se urca peste ea ~i se opresc la nivelul supe·
rior al benzii de deasupra.
La sodul bisericii vechiul profil este inlocUlt
printr'o e~itura.
Profile1e corni~elor ale stelelor de baza ale
turlelor, ale bazelor patrate ale corpului bisericii
sunt schimhate. La cele doua din urma s'a adaos
un rand de denticule, care nu existau.
S'a adaogat deasupra pisaniei 0 corni~a-linteJ
ce nu era. Chenarul dinauntru are intretaeri
gotice Ia colturi ce nu se vedeau.
La baza turlelor, ultima asiza de jos cu rozete
reese in relief, ceeace nu era.
La bazele patratc ale turlelor este 0 asiza fara
ornamente ce nu se vedea inainte - caci inve-
litoarea incepea mai sus. Prin faptul rididirii
mai sus a contraforturilor laterale s'au adaogat
randuri de ornamente ce nu existau.
o modificare foarte insemnata. care schimba
infati~area turle10r este inaltarea lor. Inainte
e1e se opreau la nivelul partii superioare a un-
ghiurilor formate acuma de torsade1e la intoar-
cerea lor de la verticala la orizontala : era acolo
o corni~a cu un profil simplu, iar nu 0 torsada.
Tot ce vine mai sus e adaogat, adica un bandou
drept, un rand de firide mici ornate ~i 0 corni~a
cu un profil bogat.
In fine inve1itoarea turle10r ~i a bisericii c
absolut schimbata, dupa alte principu, in con-
tradictie cu ce1e vechi. Ce spunem se refera la
forme1e ce erau inainte de restaurare, dar e cert
d aceste forme erau ce1e vechi de oarece Ceta-
tuia care copiaza Trei Ierarhi, le-a avut la fel,
precum se vede c1intabloul votiv original ce mai
exista inca acuma.
Toata silueta, toata infati~area bisericii este
astfe1 schimbata.
Din aceasta pricina, baza patrata a t:.Irle]
naosului se vecle lateral in intregime, pe cand
inainte, curbura semisferica a cupolei absicle10r
se urea pana sub randul de firide.
Fotografiile ce Ie avem dinainte de restaur are
~i re1eveul d-lui Emilian nedand toate vederile,
nu se pot c1eocamclata face alte constatari de
deosebiri.
E probabil, fiincl c1atasculptura pietrei pe la-
turile contraforturilor ~i pe ziclul corpului bise-
ricii c1edeasupra, care nu lasa loc pentru 0 co-
pertina de piatra, ca aceste contraforturi erau
acoperite tot cu plumb, ca ~i restul acoperi~ului.
In fine, din descriptia monumentului ce 0 face
Paul de Alep - (biserica era gata de putin
timp) se vede ca ~i pridvorul era zugravit in in-
terior. Paul de Alep ne enumara subiectele re-
prezentate.
Dar sub tencuiala acest pridvor era decorat
eu 0 ornamentatie geometrica in relief de aceea~i
natura ca cea exterioara, ~i care a fost pusa. in
evidenta de restaurare.
Este dcci ~i aici 0 schimbare notabila de prin-
cipiu. Pentru zugrav, pridvorul - prin faptul
zugravirii lui, era considerat ca un interior, pe
cand dupa conceptia arhitectllilli devine un ex-
terior.
Restauratorul a mentinut aici conceptia pri-
mitiva.
Prin consideratiunile de mai sus n'am de
gand sa. fac 0 aspra critica a restaurarii bisericii
Trei Ierarhi.
NlI trebue uitat ca ideile, in asemenea mate-
rie erau altele in vremea cand Lecomte du Nouy
~i-a inceput cariera ~i ca - cu toate ca putem
deplange unele rezultate ale acestor idei de a-
tuncea - nu treblle sa fim prea severi aici la
Trei Ierarhi, mai cu seama ca executia restaura-
rii -- ca lucrll - s'a facut cu 0 con~tiinciozi-
tate ~i 0 arta desavar~ita.
Din comparatia de mai sus, pe langa ceIe ce
se pot face la alte cladiri restaurate de Lecomte
du Nouy, putem insa desprinde evolutia ce se
facea in ideile Iui ~i care - lucru surprinzator
- mergea. in contra evolutiunii ideilor ce se fa-
eca in general in aceasta vreme.
La Arge~ schimbarile aduse de Lecomte du
auy cladirii sunt minime ~i chiar in privinta
ugrave1ii, daca a scos pe cea veche toata, cea
oua, in ulei, cauta in multe parti sa reprodllca
eea primitiva.
La Trei Ierarhi restauratorul ~i-a permis deja
himbari mult mai importante, din care ceCl
i grava este modificarea turlelor ~i a inveli-
'lor.
seml::nea, in privinta picturilor interioare
luat mode1e1e dupa zugraveaIa deIa Arge~,
ce este un anachronism.
pa Trei Ierarhi a urmat refacerea ~i mai
a Sf-tlllui Nicolae Domnesc din Iasi si
arziu, in fine, completa refacere a Sf-tul~i
rie din Cr,aiova ~i a Mitropoliei din Tar-
e, un de a daramat cladirile ce Ie gasise,
pentru a zidi altele nerespectand nu nllmai
ce evolutia cladirii, in .cursul vremurilor, c
sfintise, dar schirr.band ~i cc era dc1a inceput.
Aceasta biserica a fost ziclita in 1642-4
precum arata pisani a a~ezata deasupra intrari
de miaza-zi :
"In numele Tatalui ~i al Fiului ~i al SfantulU1
Duh, eata deci eu robul lui Dumnezeu Gavril
Hatmanul ~i Kneaghina lui Liliana facut-am 1;ii
am zidit aceasta manastire Agapia din nou.
nou zidita in zile1e evseviosului ~i de Christos
iubitoriului Domnului r..ostru loan Vasilie Voe-
vocl. ~i s'a inceput a se zicli in 7150 (1642) Ill.
16 ~i s'a savar~it in anul 7152 Sept. 3 (1644).
~i s'a sfintit in anul 7155 Sept. 12 zile
(1647)" 1).
Precum se vecle clin planul ~i clin sectiunea
longitudinala ce redam, biserica a sllferit multe
transformari.
E probabil ca ~i aici a existat un zid intre naos
~i pronaos, fie cu 0 singura deschiclere, fie cu
trei arcuri.
Intre pronaos 9i pridvor, zidul de asemenea
a fost desfiintat 9i inlocuit prin arcaturi pe stilpi.
In fine un al cloilea priclvor a fost adaogat in
fata ce1ui de la inceput.
S'a mai construit pe partile de miaza-zi 9i
miaza-noapte cate 0 anexa in clreapta 9i in stinga
abf,idei cele mari.
a particularitate a planului este extraorcli-
nara grozime a ziclurilor sanurilor laterale care,
dupa cum arata in afara, ar putea sa fie mult
mai pronuntate in interior cle cat sunt.
Fatadele, cle asemenea, au fost mult schim·
bate, impodobinclu-se cu arcaturi fa1ge ornamen-
tate ~i cu pila9tri oarecum clasici. Despre a-
ceste lucrari, pomene~te inscriptia din 1823,
agezata cleasupra u9ii cle1a Nord.
Din constructia cea veche se pastreaza inca
profilul soclului care aminte9te profile1e goticE'
9i constructia turlei octogonala eu un clublu
rand de firide geminate, cu patru ferestre in
axa 9i patru contraforturi mici in cliagonale, a-
dica tipul clasic al turlelor rnolclovene9ti clin a
doua jumatate a veacului al XVI-lea ~i clin vea-
cuI al XVII-lea. 2). (fig. 828).
1) Melchisedec. Noti(e, pag. 29.
2) Cf. Pr. Darimga, Istoria Sf. Manastiri Agapia.
 {.
b

~
""

'--- ~ -
-

0 0 0 '~

'/.

~
/'/.

• ~
///~
~ --r-- -

.~
-
o ...•. 2 ~ ~ 5 <0 7 a. ~ ..•0 -15..•.••..
TrIFlEr!! F1I' rlrTrlJlrTrlrlrlrT
 SF. rOAN BOTEZATORUL Un singur contrafort, agezat 111 axa, spnJI'
DIN SUCEAVA ne9te 3 bsicla altarului.
Bazele turlei - cea de jos patrata ~i cea de
Aceasta bisericuta a fost zidita la 1643 de sus in stea - sunt inecate pe jumatate intr'o
catre Vasile Lupu ~a sa fie par:lc1isul palatului in\lelitoare care, de sigur, avea vechea forma
domnesc 1). Prez,inta mai multe particularitati moldoveneasca. Turla insa9i, cam deformata
ee 0 fac deosebit de interesanta. In primul rand,
are, sub 0 parte din intinderea sa, un subsol
- ca un fel de pivnita - CLl0 intrare pe sub
turnuklopotnita agezat la norclul bisericii.
Utilitatea sau scopul acestei pivnite nu reese
din nici un cletaliu. E prea mic 9i fara anexe1e
necesare pentrLl a fi 0 biserica inferioara ca la
Pangarati 2). Poate sa fi fost un osuar, clar ni'
mic nu ne indrepdite9te s'o afirmam.
Al cloilea punct demn de insemnat este forma
poligonala a priclvorului, sau a pronaosului, mai
eurancl. Din aceasta cauza exista 0 oarecare a-
semanarc intre Sf. loan Botezatorul 9i bisericuta
din DragOl1lima, destul cle vecina, uncle priclvo'
wi poligonal este insa cleschis, pe cand la Su-
ceava e inchis. Poligonul are un varf in axa -
dispozitie foarte rara, dar care exista 9i la altarul
bisericii clin Lujeni 9i la Bozieni.
Ca la Dragomirna, absicla altarului e semI-
eireulara inauntru 9i in afara. 5ECl)UIYlA A -B

In loc de perete de separatie avem cloua fj\J". 216. - Sf. loan 13otezal:orul.Suceava. Sectie
verticalii prin turn (cl. C. M. I.) (reI. O. Kania)
eoloane octogonale care suporta trei arcuri in'
tre naos 9i pronaos ; doua adancituri in peretii
Norcl 9i Sud, tin loc cle absicle laterale.
Toate arcurile au arhivoltele lor reintrate in
planul zidului (afara cle ce1e ale pronaosului) ;
sunt 9i une1e in acolada.
Turla arata 0 constructie destul cle particu·
lara. Dupa obi9nuita reducere prin cele patru
arcuri piezige, vin patru r~Lnduri de cercuri cle
caramizi in zimti, fiecare inaintand spre interior
rata de cel inferior, incat cliametrul turlei este
mult mai reclus de cat cle obiceiu. Se poate face
- In aceasdi privinta - 0 comparatie cu turla
h;~~ricii Sf. Nicolae din acela~ ora9'
In fatacla gasim, deasupra soc1ului, un rand
de caneluri formate din caramizi agezate piezi9,
dar numai cle vreo 0.40 m. inaltime, nu a~a
inalte ca la cele clela Aroneanu, Nicorita, Sf.
loan clin Siret 9i Maica Domnului din Itcanii
\leehi. Fi\J"' 217. 5f. loan Boteziitoru1.Suceava. Plan
(reI. O. Kania) (cl. C. M. 1.)
Firicle relativ inalte impodobesc registrul in·
ferior, iar cel de sus e com pus dintr'o friza de prin repa.ratiuni succesive, e octogonala, avand
!lliei ocnite. Braul ce Ie separa este tencuit 9i patru ferestre :n cate 0 ni9a dubla cu arcade bi-
arata 0 forma simpla fara randuri de caramizi geminate, patru contraforturi in diagonale 9i un
in zimti. rand cle ocnite sub stra9ina.
I) Kozak. Insclll'i[tcn. pag. 143.
~) Biscricilc Mo!clolJcnqti din lJcacul al XVI-Ica. p. 183. Imediat langa biserica, aproape lipit d~ ea, e te
o c1opotnita, sub care - preeum am mai spus
- se coboara scar.:a ce duce in subsolul bisericii.
Aceasta intrare are un arc de caramida pe
al carui extrados se vad caramizi a§ezate pe lat
- dupa modul bizantin t;ii muntean. .
Acest arc a fost tencuit ~i zugravit imitan-
du-se paramentul.
Cariimizile sunt de 28 em. pe 13 em. t;ii 4
pana la 5 em. grosime, iar rosturile sunt intre
trei si patru centimetri.
Pisania bisericii este deasupra intrarii t;ii este
impodobita cu armele tarii - capul de zimbru
cu 0 coroana deasupra, inehis intr'un cere aI,
catuit de doua ramuri infrunzite.
Inscriptia 1) sun a astfel :
"Cu voia Tatalui t;ii eu ajutorul Fiului t;ii cu
savarslrea Sfantului Duh 10 Vasilie Voevod,
Dom~ al Tarii Moldovei a facut aceasta bise-
rica unde e~te hramul Nat;iterii sfantului prooroc
§i inainte mergator t;iibotezator loan; t;iis'a sa-
varsit la anul 7151"=1643.
Profilele ut;iii t;iiale ferestrelor sunt tot gotice,
insa deformate t;iiamestecate cu elemente straine
de aceasta arta. (fig. 830).
In interiorul bisericii se gaset;ite un mic stalp
de piatra, octogonal cu baza pat rata t;ii care e
scobit la partea superioara. E intrebuintat pen-
tru a tine aprins jaraticul neeesar aprinderii ta-
maei. Are data de 1481 2).
1) Kozak. I nschritten, pag. 144.
2) Cf. fig. 917.
VOVIDENIA (Ia~i)
Biserica cu hramul : Intrarea in Biserica a
Maicii Domnului se zice a fi fost zidita inainte
de 1645 3 L
). Stilul ei 0 c1aseaza intr'adevar in
acest veae. Cele t;iase contraforturi t;ii chenarele
ferestrelor mici (care au 0 oarecare asemanare
eu acelea ale turnului Golia) 0 at;ieaza in t;iirul ee-
lor care mai pastreaza veehea traditie moldove-
neasca, dar boltile, fara areuri piezit;ie - poate
refaeute -- nu mai sunt dupa veehiul model.
De asemenea ocnitele din fatada au 0 infatit;iare
orientala, care arata 0 refacere dintr' 0 epoca mai
tanie - veaeul al XVIII-lea.
Absidele laterale dreptunghiulare sunt cele
obit;inuite din veacul al XVII-lea.
Un brau incinge toata c1adirea.
Ferestrele sunt marite aeuma, pierzandu-se
vechile chenare ; numai cele doua dela apus ne-au
ramas. Chenarul ut;iii de intrare este foarte im-
podobit, dar stangaciu executat t;ii arata un
moale amestee de stiluri care il dateaza din vea-
cuI al XVIII-lea.
~i la Vovidenia, ca la alte biserici, ne putem
intreba daca nu cumva s'a seos intr'o vreme mai
recenta zidul de despartire dintre naos t;ii pro-
naos.
Arhivoltele areurilor sunt t;ii inauntru t;ii in
afara reintrate in planul zidului.
Cornit;ia e sustinuta de mici console de piatra
cu profile simple precum se intalnet;ite des in
 o

. 1'." "

17······-"<:~1!
~
:.
]:
/: i

}_~:=.. o:~~~~~~- !. :

acest veac in Moldova, inca de1a Solca.
Nici 0 pisanie nu ne-a mai ramas. In general
silueta bisericii e placuta ili bine proportionala,
afara de turnul cam scund ili greoi.
- Tara Rom;measca si a sotiei noastre Doamna
SOVE]A (Jud. Putna)
Biserica din Soveja a fast z.idita in 1645 de
Matei Basarab, precum se iltie in semn de impa·
care cu Vasile Lupu. lata ce spune pisania aile-
z.ata deasupra uilii de intrare din pridvor in
biserica :
"eu ajutorul lui Dumnez.eu, cu porunca ill
che1tuiala prea pacatosului robul lui Dumnez.eu
10 Matei Basaraba Domn ili Voevod a toad
Elena, s'a ridicat a~est d~mnez.eiesc hram al
Nasterii
, Domnului Dumnez.eul si, Mantuitorul
nostru Isu? Hristos, peste hotarul t;arii noastre
~i cu aplecarea spre vrerea noastra a prea iubi-
tului frate al nostru Domnul Moldovei 10 Va-
I I
I I
I

(OJ o
silie Voevod, in anul dela facerea lumii 715'3
(1645')" 1).
Biserica actuala, fara bolti ~i tavanita, nu pre'
4inta nimic interesant, incat se pune intrebarea
daca traditia aratata de Melchisedec 2) nu este
exacta, adica ca biserica s'ar fi stricat de atuncea
~i ca cea de a4i ar fi facuta de egumeni greci
pastrand numai inscriptia cea veche ~i chenarul
o~ii?
Pridvorul este adaogat in chip evident mai
tarziu.
Data exacta a 4idirii ei nu este cunoscuta, ne'
ramanand nici 0 pisanie, dar trebue sa fie ime'
diat inainte de 1647, anul in care ctitorii, ne'
gustori din Braila ~i din Galati, 0 inchina ma'
nastirii Vatoped, catre care era inchinata ~i
mica biserica de valatuci ce fiinta pe acela~ loc,
construita fiind de tatal unuia dintre ctitorii cei
nm.
Paul de Alep a vi4itat'0 in 165'3 ~i 0 descrie
ca fiind cea mai frumoasa ~i impunatoare bise'
1) Iorga, Inscriptii, 1. pag. 24.
2) Melchisedec, Notite, pag. 95.
rica. din Galati. Se pare ca. atunci a avut 0 turla
mai mult ca acuma.
Biserica pre4inta mai multe particularitati ce
o deosebesc de celelalte din aceasta vreme.
Turla Pantocratorului este a~e4ata pe patra'
tul arcurilor mari ale naosului prin intermedia'
rul a cinci arcuri a~e4ate intr'un pentagon a'
proape regulat dar neaxat in raport cu axa
bisericii. Aceasta disp04itie a acestor cinci ar'
curi se apropie, ca spirit, mai mult de arcurile
Goliei decat de arcurile diagonale specific mol·
dovene~ti.
Arcul de despartire dintre naos ~i pronaos
este azi deschis. In bolta pronaosului ~i in pen'
dentivi se vad destul de numeroase oale de re'
40nanta.
Turnul de peste pridvor, in axa bisericii, este
desaxat in fatada Vest, de oarece zidul Nord al
cladirii este ingro~at cu aproape un metru pen'
tru a face loc scarii ce, din pronaos, se urca la
etajele turnului ~i la spatiul de deasupra boltilor,
unde exist a un fel de drum de paza (chemin de
ronde) cu 0 serie de metereze (meurtrieres) jur
imprejurul bisericii, care este astfel fortificata.
Aceasta dispoziti~, poate imitata dupa bise'
ricile sase~ti din Ardeal, este foarte rara in Mol,
dova, unde, afara de T oporauti ~i de Sf. loan
Botezatorul din Ia~i, construita cam cincispw
.r.ece ani mai de vreme, nu cunoa~tem alte
exemple.
Partea de deasupra altarului ~i de langa tuda
Pantocratorului este acoperita printr'o a doua
bolta ; a existat poate ~i deasupra pronaosului
o asemenea boltire, constituind aceasta a treia
cupola despre care vorbe~te Paul de Alep, ceeace
ar aminti, oarecum, dispozitia dela Golia. $i
t.urnul de apus, octogonal, are la catul superior
patru ferestre in axe ~i patru "meurtrieres" in
diagonale.
$i fatada prezinta caract ere care cJeosebesc
aceasta biserica de celelalte biserici moldovene~ti
din aceasta vreme.
Un brau, acuma acoperit de olane, imparte
fatade in doua registre ; cel inferior este cons'
truit din arcade in "budin" dubIe, ca cele mun'
tene~ti; unele din aceste arcade lipsesc, supri'
mate - poate - la vreo refacere. Din acest
punct de vedere exista 0 inrudire cu Sf. Gheor'
ghe, caruia Precista a putut servi de model. Ori'
ginea munteana a unora dintre ctitori, poate ex'
plica prezenta acestor arcaturi - care nu par
a se leg a cu cele de un caracter apropiat ce Ie
gasim in Moldova la sfar~itul veacului al XVI,lea
(Aroneanu) 9i la ineeputul veaeului al XVII'lea.
(Sf. loan din Siret, Maiea Domnului din lteanii
veehi, Nieorita din la9i). Deasupra briului,
areaturile sunt eompuse din acnite eu arhivol-
j /0.
rill'. 229. - Precista.Galati. Planed podu!ui
tele reintrate in planul zidului ea la Sf. Gheor,
ghe 9i la multe biseriei din aeeasta vreme, 91
moldovene9ti 9i muntene9ti. Aetualmente sunt
in parte rezidite eeeaee Ie deformeaza aspeetul.
Deasupra lor se vad subtirile desehizaturi ale
meten~zelor.
Pe partea de miaza'zi ,0 fereastra, ee se vede
sapat a la 0 vreme mai reeenta in grasimea zidu-
lui, tae briul in dreptul pranaosului - proba-
bil earn intunecos inainte de aeeasta modifieare.
Din eorni9a primitiva nu se mai vede de cat
o parte, pe latura de miaza'zi, sub turnul de apus,
(d. C. M. 1.) (reI. arh. Grill. Ionescu)
Sunt trei rinduri de earamizi in zimti, separate
prin randuri agezate pe lat. Restul eornigei este
teneuit eu un prafil refacut.
Bazele turlelor sunt alcatuite de cate doua
masive patrate, greoaie, care suporta turla pro-
priu zisa, oetogonala.
Fatada aeestor turle este refacuta prin ten-
eueli eu pretentii clasiee, dar bazele i9i mai pas-
treaza impodobirea lor de ocnite de forme va'
riate. La turnul de Vest sunt arcaturi trilobate
de un aspect mai oriental la soclul inferior, iar
mai sus sunt arcade simple.
La baza de jos a turlei Pantocratorului, ocni,
~elesunt de tipul celor din registrul superior al
biserieii, pe cand mai sus vine un dublu rand de
acnite simple, cele de sus incalecand peste cele
de jos.
E de observat ca pe latura de apus corni1?a
principaJa lipse1?te, dar imediat deasupra locului
unde ar trebui sa fie - sau unde a fost - ga-
sim un brau com pus dintr'un tor intre doua ran'
duri de caramizi in zimti 1?ilimitat - acuma
eel putin - la aceasta singura latura.
Este de presupus ca mai multe prefaceri 1?ire'
paratiuni stingace au schimbat dispozitiunile
dela inceput. Zidaria arata, in mai multe parti,
partiuni de zid imitand pietre incadrate prin
caramizi, pe cele patru laturi ale lor; de ase'
menea 1?iin caturile turnului de apus, unde stra
turile de caramizi sunt duble.
Aceasta zidarie e mai mult mllnteana decat
moldoveneasca . .
Caramizile sunt de 24.5 cm.-25.5 em. lun-
gime, 12 cm.-14 cm. latime 1?ivreo 4 cm. gro·
slmc.
Mortarul e de var alb cu pietricele.
Dar paramentul exterior, acuma peste tot
tencuit este - dupa Paul de Alep -- de piatra
de talie neteda.
$i acest punct ar merita sa fie cercetat 1?isa
se vaza daca 1?iarcaturile in "budin" Sllnt de
piatra i?i pana la ce punct afirmatiunile llli Paul
de Alep se potrivesc cu realitatea.
Biserica cu hramul Sf. Nicolae, este zidita,
sau numai rezidita, de catre Vasile Lupu in anul
1648. Aici, ca 1?ila biserica armeana din Cetatea
Alba 1?ila Cau1?ani, cladirea este pe jumatate in'

:-~~:-~;LS~~~;l~-_-J
, ,
, ,
,,"'
:-n
,"
,,,
,"
'.u
i----J
(!
!
L. ..J
gropata in pamant. E 0 singura nava dreptun·
ghiulara cu 0 absida 9i 0 bolta semicilindrica in·
tarita prin patru dublouri.
Pisani a agezata deasupra u9ii spune :
"Cu voia Tatalui, 9i cu ajutorul Fiului 9i cu
savarsirea Sfantului Duh a binevoit blagoces·
tivul ~i de Hristos iubitorul 10 Vasilie Voevoda,
prin ~ila lui Dumnezeu Domn al Tarii Moldo·
vene9ti, sa zideasca biserica in mijlocul ora9ului
Chilia si aceasta cu hramul sfantului Ie~arh 9i
ficator 'de minuni Nicolae 9i a inceput a zidi in
anul 7 t 55 Mai 10 9i a savar9it in anul 7156
luna Mai 30" (1648) 1).
Vechea biserica a ctitorului care i-a dat nu'
mele sau a disparut cu desavar9ire. Cladirea ce
o vedem azi este aceea a lui Vasile Lupu ispra-
vita de catre fiul sau Stefan la 1660, dar care a
suferit importante r~faceri sau schimbari in
urma incendiilor si a marelui cutremur din 1738.
Doua studii e~celente datorite d·lui arhitect
N. Ghika·Budqti, pentru partea arhitectonica,
9i d·lui Sever Zotta, pentru cea istorica, au fost
publicate in Buletinul Comisiunii Monumentelor
Istorice 2.) .
Desvoltarea ce au luat aceste studii, care al·
catuesc 0 monografie aproape exhaustiva a suo
biectului, ne scute9te de a da detalii noi.
Totu9i, de oarece amandoi autorii au discutat
chestiunea datarii elementelor acestei construc'
tiuni, elemente la prima vedere disparate 9i ne·
put5.ndfi din aceea9i vreme, suntem siliti a spune
cateva cuvinte despre aceasta, cu atat mai var-
tos di D-niile lor - d·l Zotta mai mult ca 0
suggestiune asupra careia nu insista, iar dol Ghi·
ka ca 0 ipoteza foarte verosimila - tind a arata
ca.fatada actuala de piatra de talie, pana la cor·
ni9a,este constructia datorita lui Vasile Lupu, pe
cand partea superioara, deasupra cornigei, este
aceea reconstruita in veacul al XVIII-lea. Pana
acuma pare rea in general admisa (9i pe care am
admis·o9i eu intr'o carte precedenta) 3) era toc-
mai contrara, adica se credea ca partea supe-
rioara a cladirii era ceeace se mai putea vedea
dinbiserica lui Vasile Lupu, celelalte parti fiind,
cum fl'ar zice, imbracate acum ca intr'o haina
prin constructia de stil italienesc facuta in vea-
cuI al XVIII-lea, probabil de Grigore Ghika,
dupa marele cutremur despre care am vorbit.
1) Cf. Bul. Com. Mon. 1st., Sectia Basarabia. 1924 p. 47.
2) Bul. Com. Mon. 1st., 1924.
3) L'Ancien Art Roumain, N. Iorga ~i G. Bal~, pag. 371.
Dar studiile ce Ie am citat ale dolor Zotta 9i
Ghika mi se par ca nu mai lasa loc nici unei in·
doieli 9i ca ipoteza celui din urma este, fara gre9,
cea adevarata.
S'ar phea ca dol Ghika, dnd 9i-a scos lucra-
rea n'a avut cun09tinta despre aceea a d-lui
Zotta, cu toate ca au aparut in acela9 numar din
Buletin, caci almintrelea cred ca 9i D·nia sa, in
loc de a vorbi de 0 ipoteza foarte verosimila, ar
fi fost mai afirmativ.
lata ce spune D-nia sa :
"In exterior biserica presinta elemente cu ca-
ractere diferite, care pot da loc la presupune·
rea ca ea nu este ridicata si terminata dintr'o
data, ci in epoci diferite, ~au ca ea ar fi fost
transformata, suferind modificari 9i adapta.ri ul-
terioare care au alterat unitatea ei.
Intr'adevar, de la corni9a principala in jos
biserica este toata imbracadi in piatra de talie,
in dimensiuni destul de mari. Ordonanta arhi·
tectonica, de tip clasic, dovedind inraurirea
Rena9terii italiene, presinta 0 serie de pila9tri
corintici, inalti de doisprezece metri 9i incoro-
nati cu 0 cornisa monumentala cu modilioane
9i ~onsole. Intr~ pila9tri se incadreaza 0 serie de
arcade mari, in centrul carora se deschid feres-
tre, in acela9 stil, incoronate cu frontoane.
Mai sus de corni9a acestei ordonante ne ga·
sim in fata unei arhitecturi cu totul diferite com'
pusa din' elemente orientale: 0 serie de ocnite
de diferite forme: cu varf, in acolada, in trefla,
sau inca in alte forme putin usitate in arhitec-
tura noastra si care dovedesc 0 inraurire straina,
dintr'o epoci foarte tarzie: sfar9itul veacului
al XVIII-lea 9i chiar inceputul veacului al
XIX-lea. Astfel peste corni9a clasica care face
parte din ordonanta corintica a fatadelor mai
e 0 alta corni9a mai simpla, constituita dintr'un
brau sculptat.
Basele turlelor presinta acelea9i ocnite de
forme- variate. Arhitectura celor doua turle prin-
cipale este diferita de la una la alta in ceiace pri-
ve9te compozitia 9i elementele care Ie decoreaza.
Turla Pantocratorului se compune din elemente
orientale : ferestrele se termina la partea supe-
rioara in arc ascutit : la colturile poligonului se
vad colonete angajate, ca in arhitectura bizan-
tina ; unele sunt fara capitele 9i fara base, altele
mai sus cu capitele in foi de acanta : se mai vad
ocnite cu arcaturi, un brau orizontal in forma
de f~nie rasucita, rosete sculptate, etc. Toate
aceste elemente nu presinta intre ele legatura 9i
 c
~"
"0
"
C <!)
I
.",:

...... __ ... _- -- --- -- ._-_ .. j C'"l

C'l
tl9
iI:;

rC~ti~~::~~;,~;r·\ i

-'::":;t!J ....
unitatea ceruta de regulele arhitectonice. In a-
cela~ gen este ~i tuda de pe altar.
Turla de pe pronaos ~i cea de pe tinda par
ceva mai unitare in compoZitia lor: ferestrele
celei d'intaiu amintesc pe acelea dela corpul bi-
sericii ~i sunt compuse din elemente clasice :
pila~tri corintici incoronati cu 0 arcada ; brau1
orizontal este com pus din ave c1asice; partea
superioara insa este decorata cu firide de forme
fa ntesiste.
Cde doua tude de pe tinda ~i altar sunt mai
joase ~i nu presinta nici de vreo unitate de stil
sau de compositie.
Cercetarile facute pana acum nu permit a
stabili daca aceasta biserica a fost, cum s'ar pu-
tea presupune, in intregime ~i de la inceput in
stilul oriental pe care il presinta ~i acum, atat
formele partilor ei superioare, cat ~i normele
constructive, dupa care este c1adita ~i daca or-
donanta corintica a fatadelar a fost aplicata in
urma, ingloband sanurile care poate sa fi fost
mai intaiu aparente in exterior, sau daca, din
contra, ordonanta c1asica face parte integran6i
din biserica. In acest din urma caz, s'ar putea
ca ~i tudele bisericii sa fi fost la origina in a-
cela~i stil c1asic: unele detalii care se mai vad
~i astazi la tuda de pe pronaos ~i pe care Ie-am
A :;::3WB6ff$~/
h·+to-~-t-f- f-+-+
~
Fj~. '239. - Golia. 5ectie transversala (el. C. M. 1.)
notat in analiza de mai sus, permit aceasta ipo-
teza. Se poate atunci deduce ca elementele orien-
tale constatate in decoratia tudelor provin din-
tr'a restaurare facuta bisericii prin veacul al
XVIII-lea, in urma vreunui incendiu care ar fi
distrus acaperi~ul ~i partile superioare ale bi-
aenCll.
Ipoteza (ea uin urma pare mai verosimila cu
toate di. r.:ea clintaiu ar fi fast mai logica. Tntr'a-
c1evar, la prima vedere, pare straniu ca a bise'
 idita in veacul al XVII-lea, adica at unci
n Moldova se innaltau inca monumente
ei Ierarhi i?i manastirea Cetatuia, in care
.r.a stilului moldovenesc este atat de viu
mata, in care chiar decoratia orientala de
•tadele bisericii Trei Ierarhi se asimileaza
adapteaza at at de bine traditiunei arhitec-
moldovene9ti, Lira (l-i altera intru nimic ca-
·9'''1···...
I-~;~
I '"
••• , •••
! I j I J I ! ! lW
1 I
rig. 240. - Golia. Eleva{ia Vest (el. C. M. 1.)
racterul, este straniu, zic, a se vedea ridicandu-se
o biserica de importanta Goliei, mai mare i?imal
imposanta ca toate celelalte de pana atunci 9i
~are, pastrand dispozitiile generale ale biserici'
lor moldovenei?ti sa urmeze pe de 0 parte prin-
cipiii?iprocedeuri de constructie din arhitectura
ruseascai?ipe de alta parte sa presinte in fatade
o arhitectura direct inspirata dela Rena9terea
italiana.
Dad ne amintim insa ca in veacul al XVII-lea
inraurirea occidentala devine tot mal puternica
asupra artei moldovene yi ca in aceiai?i epoca,
mai toata Europa i?i mai ales cea orientala este
covar9ita de inraurirea stilului "baroco", atunci
poate ca incoherenta constatata mai sus ii?i ga-
sqte pana la un punct explicatia .
Un alt fapt care poate contribui la limpezi-
rea acestei chestiuni este marea asemanare care
cxista intrc biserica Golia 9i biserica manastirii
Ca9in, clad ita cam la aceia9i epoca de c~tre
Gheorghe ~tefan (Vezi Buletinul Comisiunii
Monumentelor Istorice, an. 1908).
Dispozitiunile aproape identice ale planului,
dimensiunile, arhitectura fatadelor, turlelor,
dispoZltiile permit a afirma ca aceste doua bise-
rici au fost c1adite de acelai? mqter. Mai este de
observat ca la Ca9in arhitectura turlelor este
aceia9i ca a fatadelor 9i ca nu prezinta niciun
element de &til oriental. S'ar putea trage de aci
un nou argument in favoarea ipotesei celei de a
doua c 'pusa mai sus".
Tata problema expusa din latura ei tecnica.
D-l Zotta, din partea sa, arata vicisitlldinele, is-
taric cunoscute, ale bisericii. Dupa terminarea
constructiei ei, e vazu6i i?iadmirata de mai multi
c5.1atori, cari c1au oarecarc lamuriri asupra arhi-
tecturii ei, lamuriri asupra carora yom reveni
mai departe.
In timpul expeditiunii llli Sobieski, manasti-
rea a ars. Se zice : manastirea, fara a se vorbi
special de biserica.
In 1733 un incendiu care a distrus 0 j llma,
tate din orai?, a nimicit i?i manastirea Golia cu
toate casele din ograda. De asta data se i?tie ca
~i acoperii?lll bisericii a cazut prada flacariloL
In fine in 1738 0 alta nenorocire a lovit ma-
i '
n::lstirea :
"In zilele lui (Grigorie Ghica' s'au facut i?'un
I !I
cutremur mare care au tinut un minut de ceas ...
I II i?i multe ziduri au cazut, care i?i manastirea Go-
I I
liei, fiind ca 0 tocmira intr'acea vara i?i 0 aco-
peria cu fier alb, ca arsese in zilele lui Constan-
tin Voda Mavrocordat i?i fiind mei?teri unguri
din tara Ungureasca, au cazut toate cubelile
manastirii peste dani?ii, i?i au omorat i?apte oa-
meni dintran~i care pre unii peste trei zile i-au
gasit turtiti supt pietre". 1).
Rezulta deci ca Grigore Ghica Voda pusese
mei?teri sa refaca invelitoarea arsa la 1733 i?i ca
cutremurul a daramat bolti1e - "cubelile" -
~i se presupune ca tot acelai? domnitor a pus s;
Ie reraca.
':'l

"!'
IQ
;l:>.
~
I
Gl
~
;j"

<
IP
P-
..•
IP

IP

e:-
:>
'.
'0
..•
IP

Z
..•
0
P-
..••.. . .,~
n

r
:s
~
 i
u
~
""'
'"
l!J
Cl
::l
-$-- rn
'V
:..
a.
'"
c
"'ti
"
:..

"
'1j

>"
"
'0
0
I
oi
~
C'l

o.
G:
 Vedem ca nu se pomene9te sa se fi refacut Golia, tntare9te 9i mai mult acest mod de ave-
fatacla, care nu se daramase, ci numai partile de dea.
sus. Iar partile cie sus ale bisericii Golia arata ca-
In ajutorul acestui fapt - daca nu este des- racteristicele primei jumatati a veacului al
tul de convingator - vin 9i spusele calatorilor XVIII-lea - cum se va vedea in partea acestei
clinainte:l incendiului, despre care am vorbit mai tucrari unde se vorbe9te de aceasta epoca.
5US.
Paul de Alep spune : 1) "Exteriorul :;;1 inte- Agezata la adevarata ei epoca de construire,
riorul sunt de pietre de talie foarte inalte" ; in biserica Golia capata a importanta deosebi6i in
ceeace prive9te stilul, este a constructie "de pia' evolutia arhitecturii biserice9ti din Moldova,
tra de talie".,. "Nimeni in lume n'a excelat ill Totodata arunca 0 lumina noua asupra firei
arta de a construi biserici 9i manastiri in piatra ec1ectice a domnitorului luminat 9i amator de
cioplita 9i scuptata ca Voda Vasile, caci a
adus pentru aceasta me9teri din Polonia",
Un alt calator, Cornelio Magni, in 1672,
zice de Golia ca e de piatra "patrata", are
a cupola inalta 9i doua turnuri (ceeace nu
corespunde cu infati9area actuala).
I g'a spus ca printre me9teri au fast 9i
Italieni -- chiar din Roma.
In fine, dupa Niculcea, lui Petru eel
Mare .in 1711 ii place Golia mai mult ca
celelalte biserici din Ia9i, zicand ca : "are
trei feluri de me9te9uguri : legesc, grecesc
9i moschicesc".
Cel "moschicesc" este repre:,entat de
trasaturile de arhitectura ruseasca, aratate
de d-l Ghika, eel "grecesc" trasaturile bi-
zantine, iar eel "legesc" este Rena9terea de
caracter baroc, raspandita atuncea - ca
in mai toate tarile din centrul Europei -
9i in Pc10nia 9i mai special in Lemberg cu
care Vasile Lupu ayea re1atii str~l11sc91cle
unde, de sigur, a adus mqterii aratati de
Paul de Alep.
Pare rile acestor calatori despre stilul
"legesc", adica baroc, insistenta cu care
vorbesc de piatra de talie, "patrata" 91
"inalta", aratarea ca Vasile Lupu a adus
me9teri din Polonia, 9i chiar Italieni, des-
criptia lucrarilor executate sub Grigore
Ghica 9i surparea boltilor in vremea lui, mi arta ce a fast Vasile Lupu. Intr'o epoca unde
se pare a lumina definitiv chestiunea 9i a da cea mai mare parte din constructii nu se disting
ipotezei emise de c!-l arhitect Ghika- BudestJ prin multa pricepere 9i multa arta, gasim, spre
t~ate caracterele unui fapt cert, adica ca fatada inceputul domniei sale, biserica Trei Ierarhi, h
in stil baroc azi existenta, inc1usiv corni9a (91 a crata dupa inrauriri mai mult rasaritene, altoite
parte dintr'una din tude) sunt din vremea pe principiile vechi moldovene9ti, iar mai tarziu
Ini Vasile Lupu, pe cand restul ar fi in cea mai Golia, unde nici planul nu mai este eel vechiu
mare parte opera refacerii din veacul al pamantean, nir.i boltirile. Inra,urirea pronuntata
XVIII-lea. Comparatia facuta de d-l Ghika cu ruseasca - chiar moscovita - in alcatuirea
Casinul, zidit in 1655 de catre Gheorghe $te- boltilor ramane inca de cercetat din punctul de
fan'intr'o f;rma 9i un stil aproape identic cu vedere al izvoarelor ei. Ar putea fi presupus un
1) Voyage dll Patciacehe Maeacie d'Antioehe. traci, V. gand, cam la fel ca eel care a adus pe Vasile
Radu. pag. 170. Lupu sa ceara tarului me9teri zugravi.
 Dar mai important este nou! gust catre arta
occidentala, arta clasid - barod - apuseana,
gust de sigur provocat de legaturile ce Ie avea
domnitorul cu Lembergul, unde chiar el - dupa
Barnovschi, de altmintrelea - a didit 0 bise
rica. intr'un stil care n 'are nimic moldovenesc ~j
unde c10ar capul de z,imbru de pe stema taxii,
cste lucrat intr'un mod ceva asemanator cu cel
dela noi.
Astfel aceste doua cladiri arata de pe aCuma
cele deua directii care vor dainui - in concn
ren~a - ~i in cursul veacului al XV1II'lea.
Detaliile de im podobire ale bisericii prcz,inta
si de aceeasi deosebire de stil ca si arhitectura
~i. Pe cand corni9a, capitele ~i ~henarele fe'
restrelor sunt tratate intr'un stil clasic (baroc),
mai mult sau mai pu~in corect, u~a de intrare in
pronaos ~i cea exterioara sunt infrumusetate
dupa eu totul alte principii ~i, de sigur, de al~i
me~teri. Aceste portale au fost, de sigur, facute
!a terminarea bisericii de catre ~tefan Voda
Lupu in 1660, dupa ce au plecat me~terii apu'
seni cari au lucrat fatada.
Gasim si la cel dintai din aceste chenare
franghia i~colacita ~i 0 ornamenta~ie vegetala
cam confuz, tratata, mai mult ca 0 stofa sau
broderie decat ca un lucru de pietrarie; totul
fara multa propor~ie ~1 sens
decorativ.
Deasupra se vede inscrip~ia
slavona care spune :
"eu voia Tatalui ~i cu aju'
torul Fiului ~i cu savar~irea
sfantului Duh, iata eu robul
Domnului Dumnez,eului nostru
1sus Hristos, 10 Vasilie Voe'
vod, am z,idit aceasta sfanta
manastire ~i nehincl sava.r~lra
de mine, cu ajutorullui Dum'
nez,eu 10 ~tefan Voevod, fiul
lui Vasile Voevod, am sayar'
~it'o la anul 7168 (1660) Mai
24" 1).
A doua inscrip~ie, greceasca
z,ugravita c1easupra acelea~i u~i,
dar in pronaos, suna :
"S 'a ridicat din temelie ~i s'a
ispravit aceasta biserica a gh
rioasei 1nal~ari a Nascatoarei
Domnului ~i Dumnezeului,
Mantuitorului nostf1J, Maria
Fecioara, cu cheltuiala ~1 aJu'
torul prea evlaviosului Domn
~i stapan Vasile Voevod ~i a
fiului sau ~tefan Voevod, pen'
tru sufleteasca lor mantuire ~i
spre amintirea lor vqnica ~i a
parin~ilor lor, fiind arhiereu
preaosfin~itul Mitropolit a toa'
ta Moldova, domnul Varlaam,
in anul de la facerea lumii
7168, iar de la intrupare 1660 :
prin ma!1a lui Matei al lui
loan".
Se poatp- nota ca 0 curioz,itate de constructie
faptul ca turla de pe pridvor nu este a~ez,ata in
axa bisericii ci intr'o parte, facandu'se astfelloc
llnui mic turnulet care acopera e~irea scarei la
acopen~.
Alta. particlliaritate este ca peretc1e de sepa'
 o

D 0
c:~
~---~
I
r--',
.,, ,
,
I
,
I __ J

Ilis. BOOE~Ti ..!JUD. NEAMT

n, '? ~ \. S. .5", 6j ..,!,
7• 9,_1~r'·
1-if? 246. - Bode~tii de jos. Sectiunea lon~itlldinala (el. C. M. 1.) (reI. arh. ~t. 13ah)

ratiune dintre pronaos 9i pridvor e gaurit prin Biserica cuprinde inca multe morminte (d.
trei deschideri in partea sa de sus, ceeace per' Iorga, lnscriptii, II) precum 9i multe odoare,
mite celor din cafas sa priveasca in biserica. din care unele sunt din prima biserica, aceea a
Acest cafas de zid a fost de sigur adaogat, lui Golia.
cand s'au facut lucrarile din veacul al XVIIBea.
Modul stangaciu cum e racordata colivia sea'
rii care taie fereastra 9i modul cum bolta, prea
Biserica nu e datata, 1), dar are caracteristi'
joasa, reteaza partea superioara a chenarului
cile veacului al XVIBea.
impodobit al u9ii de intrare, 0 arata destul de
clar.
 Turnuklopotnita e agezat pe pronaos. Scara
de acces e in grosimea zidului de Vest 9i Nod.
Pronaosul e separat de naos printr'un arc
mare care recade pe doi sdlpi angajati, ca la
Bozieni, Carligi, Bude9ti.
Sanurile sunt insemnate in afara prin cate 0
e9itura dreptunghiulara care nu se urea pana la
corni9a.; aceste e9ituri sunt aproape regula in
veacul al XVII'lea.
Chenarul u9ii de intrare e cu baghete incru'
cisate la colturi ; la baze1e lor se vad mici pa,
tr;te impod~bite cu diagonale.
In pronaos se observa doua pietre de mormant,
una din 1640, 9tearsa, 9i alta din 1651 a mare'
llli logofat Patru Racovita 9i a sotiei llli Ileana.
Biserica cu hramul Inaltarii Domnului a fost
zidita - preCllm arata inscriptia zugravita de
deasupra u9ii - de catre Vasile Lupu, fara a
se arata in ce an ; iar mult in urma a fost repa'
rata (pe la sfar9itul veacului al XVIII'lea).
Biserica are un naos 9i un pronaos cu boltiri
simple in calote sferice. Perete1e despartitor nu
exisdi. Avem un singur arc rezemat, la pereti,
pe eoloane angajate.
De notat este ea axa ferestre10r naosului nu
corespunde eu axa transversala a boltii, ci este
deplasata mai spre apllS.
Acest detalill se intalne~te in mai multe bise·
rici din acest veac.
 o
C A(Ope.rL~ul 3..ctu.,\.1

C· V<d"ul .coP";.

Mai este de observat ca absida marc, poli·
gonala in exterior, prezinta un varf in axa, dis-
pozitie foarte rara in Moldova.
Arhivoltele arcurilor sunt reintrate in planul
zidului, dupa uzul constant al veacului.
Biserica n'are turla pe naos, dar dcasupra
intrarii in latura Sud a pronasolui, se ridica
un turn-dopotnita, care forma in vremuri la
parter ca un pridvor cu arcade cleschisc, cia]'
care acuma sunt ziclite.
Fercstrele, in plin centru, au un chenar pro-
filat clestul cle simplu ~i care lasa neincadrata par-
tea inferioara a fcrestrei. Un asemenea chenar
se vecle ~i la mp cle intrarc in pronaos ~i la fel
la u~a mai noua ce cia in priclvor: acesta clin
urma e insa din tencuiala. ~i aceste chenare
5unt intoarse spre golul u~ii inainte cle a ajunge
la pardoseala. (fig. 737, 768, 808).
Inscrip~ia, zugravita, suna :
"Aceasta sfanta biserica s'a z,iclit din temelie
de fericitul intru pomenire Vasilie V Vo. i?i
dupa vremi fiind ... stricaciune ~i rasipit, acum
cu ajutorullui Dumnezeu ,s'a prefacut precum
se vede de Dumnealui Todirai?cu Bali? vel spatar
fiuL.. Lupului Bali? biv. vel. logofat ... da ~i
praznuci?te acelai? hram a bi ... Inaltarea Dom-
nului ...".
Chenarul acestei u~i arata 0 impodobire obii?'
nuita la arcadele din veacul al XVIII·lea, ara'
tand prin aceasta ca dateaz,a de la restaurarea
bisericii din aceasta vreme.
Absidele laterale, poligonale ca cea princi·
pala, nu au decat trei laturi. In mai multe locuri,
jur imprejurul bisericii se vad mici gauri de yen·
tilatie care raspund deasupra boltilor.
Biserica nu arata nici un soc1u, iar cornii?a de
sub strai?ina este foarte simpla.
Sunt in interior, in pronaos, trei morminte
interesante : cel dintai are la mijloc un frumos
ornament floral dupa stilul stofelor orientale, iar
imprejurullui, inscriptia care arata ca morman'
tul e pus de Gheorghe Vel Ceai?nic sotiei sale
 D

Fi\? '253.-Carli\?i. 5eethmea lon\?itudinala (el. C. M. 1.) (reI. arh. :)t. Bal~)

=rl
I
I

care Cl. murit in zilele lui Vasile Lupu in 1649 tor cu bisericile vecine dela Bozieni, Budei?ti,
(vezi fig. 967). Bodei?tii tie jos etc.
Desaxarea ferestrelor naosului este spre altar
CARLIGI (Jud. Neamt)
ca la Bl.ldei?ti.
Biserica, nedatati, are toate caracteristicile Pronaosul e boltit in cruce, ceeace e rar.
veaclIllli al XVII-lea, fiind de un tip ascmana- Arcul dintre naos i?i pronaos e cam Cit ]a Ro-
~ieni. 0 chestiune ar fi de a se ~ti daca a~a a fost
de la inceput sau daca. n 'au fost arcade cu trei
deschiz,aturi.
In pendentivii naosului sunt gauri mici ale
unor oale de rez,onanta.
Turnul-clopotnita, care serve~te de pridvor,
este a~ez,at pe latura Sud a pronaosului ca la
Boz,ieni, la Bude9ti, la $erbe9ti, Mirauti, Buciu-
le9ti, etc. Scara, agez,ata in coltul de Sud Vest al
pronaosului, e circulara.
Ferestrele au chen are aproape la fel ca cele
dela Boz,ieni. (fig. 770).
CA~IN
Biserica manastirii Ca9in are in plan 9i fatada
o asemanare a9a de mare cu biserica Golia din
la9i, ineat e fara indoiala ca este inspirata de
ea, daca nu copiata - 9i poate facuta - de
aceea9i mqteri. Pe eand Golia a fost zidita de
Vasile lupu care n'a apucat s'o ispraveasca,
Ca9in1l1 a fost ridicata de potrivnicul sau
Gheorghe ~tefan la 1655 impreuna cu curti Ie
domne9ti, turnuri 9i zid puternic de imprejmuire
Ineat "era cetate" 1).
Ca 9i Golia, Ca9inul a suferit de incendii 9i cu'
tremure. Dupa cutremurul cel mare din 1805, a
fost reparat de egumenul de atuncea, care in
inscriptia noua ce a facut n'a mai pomenit pe
primul 9i adevaratul ctitor. Aceasta Doua ins'
criptic estc sapata tot pe marmora veche, pe
/0
1
I
care la col~uri, se mai cunosc literele vechi din
eare mai rasare numele Voevodului Gheorghe
Stefan. 1).
. De aceea asemanarea intre cele doua biserici
nu mai exista de la corni9a in sus. Boltirile sunt
diferite 9i se poate prea bine ca 9i de la inceput
sa nu fi fost la fel. Ca9inul are bol~ile sale mai
apropiate de cele obi9nuite moldovene9ti.
Totu9i are, ca 9i Golia, patru tude, dintre
care doua agezate in Iocuri neobi9nuite, adica
pe pridvor 9i pe altar. Bazele tudelor nu mai au
forma stelata, ci sunt octogonale.
Fa~ada - cu to ate ca are aceea9i dispozi~ie
9i acelea9i elemente arhitecturale ca Golia - ca
ferestre, chenare, panouri, stilpi angaja~i 9i aI-
tele - e mai simpla 9i nu prezinta atata orna-
mente sau capitele Iucrate.
Dar ca 9i Ia Golia, toata fa~ada e de piatra
de talie.
Cei doi stalpi care, la Golia, sustin peretele
de despartire dintre naos 9i pronaos, lipsesc la
Ca9in, fiind poate suprimati la refacerea bise-
nCll.
Din vechiul mobilier n'a ram as nimic ; de a-
semenp-anici pietre de mormant nu se mai ga-
sese, nici macar aceea a ctitorului.
Din cladirile manastiresti au ramas turnul de
intrare 9i citeva ruine, p~ecum 9i ceva din im-
prejmuirea refacuta intre 1820 9i 1830.
Noua inscriptie agezata deasupra u9ii ce duee
din pridvor in pronaos suna astfel : 2) .
"Aceasta dumnezeiasca beserica a Sfin~ilor
Voevozi Mihail 9i Gavril s'au faeut de Ierothei
egnmenul Tarigradeanul, impreuna cu toate
sfintele vase, precum se vede, cu insu9 osteneala
9i cheltuiala sa : 1806 Avg. 10. Al doile prefa-
cere acestei Sf. monastiri s'au facut de Prea
cuvio9ia Sa egumenu Isaia Tarigradeanu, incl::-
putul la 1836 9i s'au sfar9it Ia 1839 Avg. eu
cheltuiala fericitilor ctitori 9i a sa osteneala".
Precum am spus mai sus, egumenul ~ari'
gradean n'a facut, desigur, decat 0 repara~ie.
InscriNia :n9elatoare e 0 pilda de erorile ce se
pot eomite dad se iau drept bune unele pisanii
laudaroase, fara critica necesara.
 BRANI~TENI (Roman)
Biserica din Brani1?teni a suferit mai multe
transformari.
o biserica a fost zidita mai intai de catre vis'
tiernicul Eremie in 1520 - adica in vremea lui
~t,efanita'Voda - precum arata pisania :
"Cu voia Tatalui 1?icu ajutorul Fiului i;'i sa'
var1?irea sffmtului Duh, robul 1m Dumnezeu,
Eremia Vistiernic a facut aceasta biserica in nu'
mde Duminicii Tuturor Sfintilor, in vremea
blagocestivului i;'i de Hristos iubitorului Domn
10 ~tefan Voevod, in anul 7028 (1520) luna
Iunie 11 1?icand ocarmuia Mitropolitul Kir
Teoctist " .
Aceasta piatra, acuma zidita in peretele nou'
lui pridvor - recent facut - era, cand a citit'o
Urechia, a1?ezata in curte ca 0 piatra de mor·
manto
Dad! consideram planul bisericii 1?i anume
numai partea naosului cu pronaosul (fara a tine
seama de proectia orizontala a boltilor) gasim
o asemanare oarecare cu planul $ipotelor
((1507) 1?icu cel al bisericii din Valeni (Ro'
man) - (1519) - adica peretele exterior n'are
sanuri laterale, ci este drept, iar in interior 0
Ll90arascobitura arata locul acestor abside 9i
muchiile scobiturii prezinta cate 0 mulura ca 0
semicoloneta angajata care aminte1?te oarecum
pe cele din acela1? loc ale naoselor din Arbora,
Reuseni 1?iDobrovat·
Un chenar gotic lucrat cu nervuri in arc
frant, prinse intr'o rama dreptunghiulara, care
se gase1?te la intrarea actuala in biserica, poate
sa provie de la intrarea, acuma largita, a pronao'
sului.
Compozitia acestei impodobiri (precum 1?i
profilele ei) nu sunt insa cele caracteristice pew
tru epoca lui $tefan cel Mare 1?ia lui Petru Rare1?
9i este greu de afirmat ca acest chenar a apar'
tinut bisericii primitive sau ca dateaza de la cu'
ta re sau cutare prefacere ulterioara.
In orice caz, celelalte caractere ce Ie prezinta
azi c1adirea noastra nu mai sunt cele de Ia ince'
putul veacului al XVI'lea. Mai intai, in interior
nu mai sunt de loc boitile ce Ie cunoa1?tem din a·
ceasta vreme ; sunt bolti fara forme bine defi,
nite 1?iapropiindu'~e de 0 suprafata sferica taiata
printr'un dreptunghiu. De asemenea nici arcu'
rile trdnsversale nu sunt a1?ezate dupa calapodul
obi1?nuit, ci - intr\m mod destul de straniu -
lipsesc atat cel de rasarit al pronaosului cat 1?i
eel de apus al naosului. De sigur ca aceste bolti
de azi apartin unei refaceri tarzii. De asemenea
9i cele doua ferestre ale aitarului sunt cu totul
neohi1?nuite. Sau una singura in axa sau trei
o

[J
o
.~.

~(':
I I
I ,
I ,
I '
I I
I I
I I
I
- precum Ie gasim destul de des de1a Galata
incoace .- se gasesc in Moldova, dar numai
doua sunt foarte rare. (Socola, de1a inceputul
veacului al XVII,lea i,iiSf. Gheorghe din Iai,ii i,ii
Bisericani, dela sfari,iitul secolului al XVIII'lea).
Fa~ada, in fine, prezinta la absida mare ai,ie'
zarea firide10r lungite 9i a ocni~e1or din veacu'
rile al XV,lea i,iiXVI,lea dar nu numai aci ci i,iipe
partea corespunzatoare cu pronaosul, ceeace nu
se gasei,ite nicaeri in aceasta epoca i,ii ceeace ne
trimete mai curand in veacul al XVII'lea. Ceeace
este insa straniu este lipsa lor tocmai in dreptul
absidelor laterale, unde aceasta lipsa da impre'
sia ca zic\ul a fost n:tezat. Aici, numai darea
jos a tencuelilor ar putea sa ne dea - poate -
o lamurire.
In orice caz, partea Cll turnul este adaogata,
precum arata crapaturile verticale ce se vad pe
ambele parti ale bisericii in dreptul racordarii.
Aceastii adaogire s'ar fi facut - dupa Urechia
- de un anume Stratulat, - fha a preciza
epoca.
Scoaterea zidului dintre naos ~i pronaos ~i in'
10cuirea lui cu un arc a facut ca sa fie nevoe -
pentru a rezista impingerii - sa se a~eze con'
traforturi de zidarie ~i acuma - dupa scoate'
rea lor - ni~te legaturi de fer.
Biserica pastreaza piatra de mormant a lui
Vasile Costin din 1685. U rechia 1) a aratat ca
in acest mormant au fost agezati ~i Miron Cos'
tin ~i sotia lui. (fig. 970).
Se gase~te in curte ~i 0 piatra din 1555
(7063). (fig. 935).
Ca ~iin alte cateva biserici moldovene ~ibuco'
vinene, se gase~te ~i la Brani~teni 0 piatra ClO'
plita ca un stalpi~or octogonal pe 0 baza pa o
trata, scobita in partea ei superioara ~i care ser'
yea pentru a tine jaraticul necesar aprinderii
tamaiei (fig. 924).
Biserica din Criste~ti, cu hramul Sfintilor
Voevozi ar fi din 1657, dupa anuarul casei Bi'
sericii, ceeace spune ~i 0 inscriptie zugravita de
data recenta :
"Acest laca~ este facut de Simion, fiul preo'
tului Ion Tar~u la 7165 Apr. 16".
Examenul planului ~i al fatadelor pare a
invedera 0 constructie poate ~i mai veche, dar
care ar fi suferit transformari.
Exteriorul ar fi mai curand din veacul al
XVI'lea, lipsind randurile de ocnite de sub
stra~ina. Turla foarte lata, cu douasprezece la'
turi, pare refacuta precum ~i baza ei stelata cu
opt varfuri ~i ea foarte lata.
Ferestrele ~i u~ile, refaccte, nu mai au nici un
chenar.
Turnul de intrare e din veacul al XIX,lea,
facut fiind sub domnia lui Mihai Sturdza.
In interior, arcurile piezi~e au 0 a~ezare neo'
bi~nuita ~i contrara scopului urmarit, avand
na~terile lor in flfara de patratul arcurilor mari.
Sunt ~i turtite, ceea ce contribue la aspectul
greoi al constructiei, care pare, aproape cert, a
fi fost refacuta.
Exista 0 foarte u~oara desaxare a sanurilor
laterale.
Bolta in semicilindru (berceau) a pronao'
sului e de caramida (25X12X41/2). Zidul de
despartire intre naos ~i pronaos e sustinut a'
cuma de catre doi pila~tri angajati ~i de doua co'
10ane, iar arcadele dintre ele sunt inegale, cea
din mijloc fiind mai larga ~i mai inalta.
Aceastii dispozitie e de sigur moderna ca ~i
arcul de deasupra, care este turtit. ~i capitelele
au forme moderne.
Se poate deci presupune ca zidul cel vechiu
era plin, cu 0 singur3. u~a, precum se obi~nuia
inainte de sfar~itu! veacului al XVI,lea.
In rez,umat, biserica da impresia unei cladiri
mai simple din veacul al XVI'lea, sau daca e
intr'adevar dela 1657 sau ~i mai recenta, ar fi 0
supravietuire a acestor vremi mai vechi. A fost
pe urma refacuta in partile ce le'am aratat, iar
turnul-clopotni~a modern, i'a schimbat ~i mai
mult infa~i~area.
 o

,-
. ,.
: I I

, , :\0:
:'j ';
~: '
:~.
~\ ~,
,

l
 nut de doi sdlpi oetogonali, e boltit printr'un
semieilindru scund, dand mai mult impresia unui
Biseriea manastirii lui Iani Hadambu din co'
pridvor ; deasupra lui este 0 alta incapere la fel,
drul Ia9ilor este mIca dar pre~inta unele parti'
eu vedere spre naos, intr'o masura oareeare,

ri!l'. 268.-Eladambu. 5ecHunea lon!l'ihldinala

(d. C. M. 1.) (reI. arh. H. Teodoru)

eularitati demne de a fi insemnatc. preeum e 9i la Golia.

E ex~ep~ional de lata, iar altarul foarte pu~in Dar, preeum toata manastirea este oranduita
adane 9i in forma de segment de cere numai. pentru a putea fi aparata 9i biseriea are dispo'

Absidele laterale eireulare in interior sunt foarte aeeia9 gen, odaia deasupra pronaosului
~1~11 111

miei ea 9i in afara unde apar dreptunghiulare eu avancl metere~e, iar c1easupra intrarii 0 "eehau'
o dubla e9itura. guette" adiea un laca9 eu pardoseala gaurita
Pronaosul, separat de naos de un ~id sus~i' pentru a putea improgea ell arme sall ell apa
 ~
C

.:
'"T1
'? v
IV
'J l'
~
V'

U
I'l
"..
:l
?'

.,
'U
:l
I'l
,.
Q:: c

0
~

0:: ,.
I"
'tl V'

."N
0
3
~
0
.....,
'"'
co
0
---J"
0
fiarta pe cei cari ar fi incercat sa intre prin u~a
bisericii.
Ferestrele au chenare gotice, astfel cum se
vad si altele din epoca lui Vasile Lupu.
Zidaria este de 0 execu~ie foarte ordinara,
de piatra bruta cu cateva caramizi.
Numai arcurile sunt in intregime de cara'
midi Extracosul lor e insemnat prii1 caramizi
a~ezate pe lat. Dimensiunile lor sunt 24,5 pe
12, pe vreo 4,5 em.
pisania, cu un monogram special sapat in
mijlocul ei, se gase9te deasupra u~ii :
"eu voia Tatalui 9i cu ajutorul Fiului 9i cu
savarsirea Sfantului Duh a innoit si facut a'
ceasti biserica dumnealui Iani Hada~bul in pa'
durea Iasilor la Dealul Mare, unde este hramul
lnaltarii 'Pre~istei si Nascatoarei de Dumnezeu,
in zilele lui 10 Gh~orghe Ghika Voda, in anul
7168 (1659) Septembrie 8" 1).
Se mai vad urme de zugraveli ~i in afara ~i
inauntru. Se recunosc 9i cununi de sfin~i in relief.
Deasemenea se vad ~i guri de oale de rezo'
nanta.
A mai ramas 9i 0 piatra de mormant cu 0 im'
podobire florala orientala ~i rama9ite de inscrip'
tie in jurul ei.
In cartea con sac rata bisericilor lui $tefan eel
11are s'au aratat argumentele prin care se poate
dovedi ca actual a biserica a manastirii Putna,
ou mai este aceea a lui Stefan, adeverindu'se ce
spune Ion Neculce 2). '
"Vasile Voda, aproape de mazilie, au gre9it
lui Dumnezeu ca i s'au intunecat mintea spre
lacomie de au stricat manastirea Putna, gan'
dindu'se ca va gasi bani 9i n'au gasit. ~i s'a
apucat s'o bca din nou iara9i precum au fost ~i
nu i'au ajutac Dumnezeu sa 0 faca, ca au zidit'o
numai din temelie, din pamant pana la ferestre
si i'au luat Dumnezeu Domni8 .... ~i pre urma au
gatit manastirea Putna Gheorghie $tefan Voda,
dupa ce au luat domnia, de este zidita precum
se vede acuma".
Inscriptia ce se gase9te deasupra u~ii pronao·
sului spune :
 "Aceasta biserica a inoit,o 10 Georgie 9tefan
Voevod si s'a savarsit in zilele lui 10 Istrati Da'
bija Voe~od in an~l 7170" (1662).
Se vede ca lucrarile au tinut opt ani.
"Mai tarziu biserica a avut de suferit in urma
unui cutremur, in 1739, 9i mitropolitul Iacov a
restaurat'o, se pare intr'un mod foarte desavar'
9it precum 9i tot restul manastirii.
"Analiza monumentului de azi confirma cele
spuse de istorie.
"Intr'adevar, toate elementele cladirii, atat
in afara cat 9i inauntru arata 0 epoca mai tar'
z.ie.Nici macar soclul (de almintrelea refacut de
Romstorfer) nu arata profilele din vremea lui
Stefan cel Mare .
. "Arcadele oarbe care impodobesc partea de
jos a fatadei nu se cunosc in epoca lui ; cele din
vremea lui 9tefan se vad numai la abside ; ele
nu au capitele mici, nu se termina jos pe con'
sole ornamentale, nici nu au arhivoltele lor mai
intrate in planul zic1ului,9i nu sunt niciodata in
arc frant. Mai sus biserica e inconjurata de a'
cest brau cu toruri impletite care este 0 caracte'
ristica arhitecturii moldovene9ti din veacul al
XVII'lea, caci 0 vedem pentru prima oara la
Dragomirna, cladita pe la 1608.
"Ferestrele mici, de asemenea, ce se termina in
u90ara awlada, seamana cu cele de la Drago'
mirna, dela Trei Ierarhi, c1ela Cetatuia 9i au
- tot ca a,colo - ceva mai sus, acest mic lintel,
ca un fragment de corni9a, care a devenit 9i el
earaeteristic veaeului al XVII,lea: de aseme·
nea 9i banehna de desubt, profilata. cu un mic
scut in mijlocul ei. Deasupra braului gasim un
rand de ocnite ; dar 9i aci caracterul este cu to'
tul altul decat la bisericile lui Stefan eel Mare.
Ele sunt 9i aici in retragere in raport cu planul
paramentului, semn al unei epoci mai tarzii 91
intre ele sunt ni9te mici colonete cu forme ciu'
date care par a se inruc1i cu cele ce Ie vedem la
Trei Ierarhi, vadind, ca i?i acolo, 0 influentCt ru'
')easca.
Sub strasina este 0 cornisa sustinuta de mici
co~sole cu forme apusene, ~um ;e vad la mai
multe biserici din Iai?i, din veacurile al XVIHea
si al XVIII,lea, cu forme decadente.
, "Exonartexul e luminat prin trei mari feres'
tre gotice pe latura de apus, dar acest gotic este
bastard: in timpane se vad nii?te capitele in'
floritc ase4ate fara rost si servind numai de or'
name~t :' caracterul lor ' italieni4ant arata de
asemenea sfari?itul veacului al XVII, lea sau
veacul al XVIII'lea.
Turla are caractere si mai tar4ii ; ba4a ste'
lati nu mai are varfuri ~i sinu04itati care arata
influenta barocului, iar coloanele torse cu capi'
telele 1;1' de un corintian decadent, precum i?i
ornamgntele baroce care impodobesc campul de
deasupra ferestrelor ne aduc de asemenea in yea'
cui al XVIII,lea. Tot ce se vede mai sus, da'
tea4a de la restauratia terminata in 1902 de
arhitectul Romstorfer.
Daca ne uitam acuma in interior, yom face
"
aceeli}iconstatare.
Si aici arhivoltele intrate in planul perete'
lut ~rcuri in acolade ca la Dragomirna, coloa'
ne' in franghie rasucita, care sublinia4a arcatu'
rile ca la Dragomirna, la Ttei Ierarhi, la Cetatuia,
cu mici placi ornamentale lipite de ele in boltile
pronaosului; iar pilai?tri angajati ce suporta
arcaturile naosului au console i?icapitele care vor
sa fie c1asice i?i arata prin stangacele lor defor'
mari vremea de decadenta a arhitecturii mol,
dovenei}ti.
"Dar s'ar putea presupune ca macar planul
eel vechiu s'a respectat i?i ca noua c1adire se
inalta pe vechea temelie. Putna are un plan care
se deosebeste de toate celelalte biserici c1adite
dupa 1487', chiar facand abstractie de exonar'
tex, i}iar trebui sa ajungem la Neamt, 4idit in
1496-7, ca sa avem, nu acelai? plan, dar un plan
oarecum asemanator.
Daca biserica cea veche, aceea din 1469, ar
fi ~vut acest plan, cred ca din toate bisericile
care au urmat (i?i din care unele sunt destul de
mari) s'ar fi gasit 0 imitatie, precum Neamtul
a gasit mai tar4iu.
"Este un argument suficient pentru ca sa
credem ca nu mai avem planul primitiv.
"Dar - mai mult - Putna pre4inta dispo'
z.itiaperetului de apus al naosului intocmit prin
trei arcade cu doi pilai?tri groi?i, care este tocmai
una din caracteristicile veacului al XVII,lea
(Dragomirna, Trei Ierarhi, Cetatuia, Barnova,
Itcanii vechi Aroneanu, Sf. Onufrie, Sf. loan
Botez,atorul din Suceava) '. Iar Galata, care este
prototipul acestei disp04itii, are chiar un plan
foarte asemanator cu acel al Putnei, in privinta
distribui rii com partim entelor.
"La Putna, ca la Trei Ierarhi, la Cetatuia, la
Dragomirna, la Sf. Onufrie sunt cate trei k
restre la cele trei abside, in loc de una singura,
ai}a cum a fost regula pana atuncea.
"Sub aceeai?i influenta, aceeai?i dorinta de a
da mai mult aer si mai multa vedere in interior,
adica aceasta te'ndinta a veacului al XVII'lea,
s'a refacut noul plan ~l Putnei. Deci nici planul
cel vechiu din vremea lui ~tefan nu mai exista".
Acestea Ie spuneam dupa ce se descrisese bi'
sericile lui Stefan cel Mare. Acuma ca am stu'
diat in ama~unt bisericile din veacul al XVII,lea
si cele din veacul al XVIII'lea, yom vedea din
Inspectia planului i?i a sectiunei longitudinale
nu numai ca Putna iz,vorai?te - in mod gene'
ral - din planul Galatei, ca multe alte bise'
rici din aceai?i perioada, dar ca face totodata
parte din seria inceputa de Dragomirna, avand
chiar aceste caracteristice arcuri inguste trans'
versale din naos, reca4and pe lungi console pe
peretii de Nord i?i de Sud.
Dragomirna, Solca, Barnova, Barnovschi,
Trei Ierarhi, Putna. Sf. Onufrie, Cetatuia, sunt
principalele biserici din aceasta familie.
Inraurirea mai directa poate fi aceea de la
Trei Ierarhi.
Putem astfel vedea ca actuala biserica pana
la strai}ina este opera veacului al XVII'lea.
Ca si, interiorul , exteriorul 0 confirma.
Cutremurul din veacul al XVIII'lea, in urma
caruia mitropolitul Iacov a restaurat biserica
n'a dara.mat decat turla i?i a adus poate crapa'
turi corpului bisericii, ceeace ]-a silit sa fad.
mai multe contnforturi suplimentare la partea
de mia4a'noapte a naosului, mai cu seama.
Turla cu toate caracteristicile barocului
din veacul al XVIII'lea, baroc mai curand
ucrainian decat apusean este opera mitropoli'
tului Iacov pana la nivelul superior al capitele'
lor coloanelor invartite dela unghiuri. De acolo
in sus constructia este a lui Romstorfer, cand
a restaurat bise~ica in 1902, i?i cand a facut a'
ceasta inaltare a turlei cu un diametru mai mic,
lucru ce s~ vede chiar din releveul publicat de
dansu!' 1).
 Fill. 275. = Bude~tii Ghiciii
Sectiunea IOnllifCldinala
(cl. C. M. 1.) (reI. arh. 5f. Bal~)

BUOqTi
JUDo NEAI1T

----~=~-
SCAAA QD2.1j)1);,
 BUDE~Tn (Ghicai) Roman "Cu voia Tatalui 1?icu ajutorul Fiului 1?icu
Biserica cu hramul Nasterii Sf. loan Bo' savar1?irea Sfantului Duh, iata eu robullui Dum·
tezatorul a fost zidita in 166'4; e de un tip foarte nezeu Toma Cantacozono Vel Vornic de tara
vecin eu acel al Bozienilor. Doar ca forma absi·· de jos 1?i kneaghina lui Ana a facut ace~sta
delor difera. Aici absida mare e semicirculara, sfanta biserica unde este hramul Nasterii Sf.
iar cele laterale sunt aratate in afara prin mica loan in zilele lui 10 lstrate Dabija V;evod la
~itura caracteristica a veacului. anul 7172 (1664) luna Septembrie 19 zile".
Se observa desaxarea ferestrelor naosului in Turnuhlopotnita sub care e intrarea e a1?e-
raport cu axa transversal a a boltei naosului, aici zat pe latura de Sud a pronaosului, ca la Bozieni
insa spre rasarit. 1?ila Carligi.
Peretele dintre naos 1?ipronaos nu exist a ; se In pronaos se gase1?te un mormant din 1674.
poate sa fi fost seas. (fig. 971).
U9a de intrare are un chenar cu baghete in-
cruci9ate 9i deasupra se vede pisania slavoneasca
care spune :
t 113 RMw["i]eM WlJ,d H C7. noentweHl"i]eM CHd tf Biserica din Pascani a fost clad ita In 1664
C?'l)p7.ww("i)e!MI CTro AXd. e'l. d3 pM; IDKHla TOMd dupa cum arata p'isania care suna :
K4T41(030HO ReA AKOpHHI'; WT AMH,'" 3ft\'AIL " "Cu vrerea Tatalui 1?i ajutorul Fiului 1?icu
Iill'~r!llt el'O Mid e'l.:JAd c"ih. C'rd l.I,pl\O "AeiK eelTI savar1?irea sfantului Duh, s'a inceput 1?is'a zidit
9i s'a facut 1?is'a impodobit aceasta biserica, la
XP,It\' POil\ C. IWHd K Aim IWH ICTpdTilf Adm>td:
care este hramul Sfantului... (arhistrateg 1?i)
r.C£K",\. K "'1; ,3PN( (7172 -= 1titiJ) M'.d CHI

AI ,\HI.
arhanghel Mihail z;,iGavriil. Iordachie Vel Vis-
tiernic z;,ijupaneasa lui Alexandra supt blago-
cestivul z;,ide Hristos iubitorul Domnul nostru
10 Eustratie Voevod, Domn al tarii Moldovei,
in anul 7] 72 (1664) luna lui 1ulie in 10 zile" 1)
Biserica e de un tip simplu ca plan, dar care
are oarecare particularitati.
In interior, naosul, boltit cu arcuri piezi~e
moldove:nez;,ti,are spre apus un arc transversal
foarte larg, iar absida altarului, in loc de a fi
formata, in plan, de un semicerc, acoperit prin-
tr'un sfert de sfera, prezinta un arc largit spre
naos z;,iun segment de cere, boltit in mod stan-
gaciu. Absida lateral a de miaza-zi este ceva
desaxata.
Zidul de separatiune a naosului despre pro-
arhanghel Mihail fji Gavriil. 10rdachie Vel Vis-
tiernic 9i jupaneasa lui Alexandra supt blago-
cestivul 9i de Hristos iubitorul Domnul nostru
10 Eustratie Voevod, Domn al tarii Moldovei,
in anul 7172 (1664) luna lui 1ulie in 10 z,ile" 1)
Biserica e de un tip simplu ca plan, dar care
are oarecare particularitati.
In interior, naosul, boltit cu arcuri pieZige
moldovene9ti, are spre apus un arc transversal
foarte larg, iar absida altarului, in loc de a fi
formata, in plan, de un semicerc, acoperit prin'
tr'un sfert de sfera, prez,inta un arc largit spre
naos 9i un segment de cere, boltit in mod stan-
gaciu. Absida laterala de miaz,a,z,i este ceva
desaxata.
Zidul de separatiune a naosului despre pro'
naos, care trebue sa fi existat, acuma este su- ca mitoc al Sfantului Mormant, pentru ruga-
primat, iar pronaosul este boltit printr 'un semi- eiunea ~i pomenirea lui ~i a parintilor, Domn
cilindru (berceau) transversal, racordat la ce1e fiind Istrate Dabija Voevod, in anul 1665-
doua extremitati Nord ~i Sud prin boltiri earn 7172 (sic) Aprilie 1" 2).
nedefinite. Biserica a fost arsa ~i pradata de multe ori,
Turnul-clopotnita (adaogat in urma dupa stand ruinata pana la 1838 cand s'a reparat 3).
toate aparente1e 1) are, in plan, 0 forma pa- Aici s~ zice ca s'ar fi inmormantClt Mazepa.
trata ceva deformata. U~a de intrare in pronaos Actualmente se poate vedea ca toata partea
care are un chenar gotic, este desaxata. 0 scara, de sus, toate boltile au disparnt, ramanand nu-
care porne~te din pronaos ~i care pare a fi fost mai concha altarului. Restul bisericii are un
sapata ulterior, duce la laca~ul c1opotelor. tavan imitand oarecum 0 bolta.
In afara sanurile sunt acuzate prin e~ituri Biserica a avut de sigur 0 bolta deasupra
dreptunghiulare, dupa modul a~a de intrebuin- naosului, precum se cunoa9te inca din resturile
tat in acest veac. Aici, la Pa~cani, au 0 retra- inca vizibile ale arcurilor de sustinere. Po ate
gere deasupra boltirilor sanurilor. chiar sa fi fost ~i 0 turla ; in general, in veacul
Doua randuri de ocnite fac ocolul c1adirii al XV-lea si in al XVI-lea, contraforturile la-
sub stra~ina, fiind intrerupte in dreptul tur- terale se as~aza la bisericile cu turla ; ar putea
nului. fi un indic'iu ~i pentru Sf. Gheorghe. Se poate
Toate ferestre1e par a fi fost largite pierzan- presupune ca exista ~i un perete despartitor
du-~i chenarele care, probabil, Ie impodobeau. (poate pe stalpi) intre naos ~i pronaos, in pre-
In rezumat, 0 caracteristica a acestei biserici lungirea zidului de rasarit al pridvorului.
este 0 stangace trasare ~i executare a lucrarii. Acest pridvor are doua etaje de camarute -
poate tainite; scara ~i etajul de sus au feres-
BISERICA SF. GHEORGHE truici inguste ~i lungarete putand servi de me-
(Galati) tereze. Se poate crede ca mai avea ~i alte etaje,
avand partea de sus infati~area unui turn, ca
Aceasta biserica a fost zidita in 1665 precum in multe alte biserici din aceasta vreme ; ~i tur-
spune pisania scrisa grece~te, ce este deasupra nul de lemn cd vedem azi, tot acest loc il ocupa.
intrarei : Frontonul de pe fatada Sud trebue atribuit
"S'a ridicat din teme1ie aceasta vestita ~i reparatiunilor din veacul al XIX-lea.
sfanta biserica a sfantului mare1ui mucenic Fatada bisericii, propriu zisa, e impodobita
Gheorghe cu sarguinta dumisale Mihalachi ~i
2) Iorga. lnscriptii. II. pa(J. 342.
1) Inscriptia zugravita din 1807 spune ca "biserica s'a ;l) Cf. P. Econ. Stavrofor Gh. opescu. Dare de seelr1/il
innoit cu adaogire". 1906..

de un brau compus dintr'un tor i?i de un
rand de caramizi in zim~i. Turnul i?i fatada de
apus n'au acest brau. Sunt i?i doua registre de
arcaturi, amandoua cu arhivaltele reintrate in
planul zidariei.
Pe fatada de Vest, randul de sus are acnite
mai lungarete decat la cel de jos.
D
Pe partile celelalte ale fatadelor cate doua
acnite sunt unite, piciorul din mijloc fiind in-
lacuit printr'a mica consola. Poate sa fi fost la
inceput taate arcaturile egale i?i in acest caz se
pot face doua presupuneri : sau ca cde din fa-
tad a Vest deriva de1a celelalte prin suprimarea
consolei i?i prelungirea piciorului median, sau
I .

75 f~g;>;7tp,
. I
invers, ca cele cu console au avut la inceput, in
locullor, un picior. Numai 0 curatire a tencue'
lilor ar putea lamuri chestiunea.
fill. 288. - Sf.
Gbeorli/be.Galati.
Sectiuni orizon.
tale prin turn (d.
C. M. 1,)(reI. arh.
Grill. Ionescu)
Intrarea este modificata, probabil la una din
eele din lIrma reparatillni, dar ceeace este cu'
fill. 289.-Sf. Gbeorllhe.Galati. Absida mare (d. C. M. I.)
rioseste pre4enta langa aceasta u1?a.a unor area'
turi eu sectiunea in "bud in" dublu ca la bise'
ricilemuntene.
Amestecul de inrauriri este aici foarte po'
~bil. .
Deasupra ferestrei absidei Sud se vede 0 cor'
ni1?ade profil clasic, precum e 1?iaceea deasupra
pisaniei - ceva mai bogata.
Aceste corni1?esunt in felul celor cunoscute
1?iin restul Moldovei. Floarea ce impodobe1?te
corni1?ade deasupra inscriptiei este probabil a·
daogita la reparatia din veacul al XIX,lea.
E greu de hotarit daca ferestrele au for'
mele lor dela inceput sau nu ; de pilda aceea
care este a1?e4atadeasupra pisaniei are forme
care se potrivesc destul de bine cu vremea lui
Vasile Lupu.
1-1ai trebue notat ca se mai vad in altar ~i
in naos, oale de re40nanta, cum am intalnit 1?i
la Precista. Trebue observata 1?ipre4enta celor
doua ferestre ce se gasesc in naos 1?ise vad pe
fatadele Nord 1?iSud, imediat la Vestul contra'
forturilor. P04itia acestor ferestre constitue un
caracter special al veacului.
Biserica din Deleni, precum arata inscriptia
a1?e4atadeasupra u1?iipronaosului, sub turnul,
clopotnita, a fost 4idita in 1669 1?irestaurata la
1722. 0 reparatie moderna i'a schimbat infati'
1?area.T otu~i se recunosc u1?ortrasaturile yea'
cului al XVIHea, printre care, e1?ituradreptun'
ghiulara a sanurilor latera Ie e cea mai caracte'
ristica, precum 1?idesaxarea ferestrelor naosu'
lui, aicea spre altar.
In pridvor, deasupra u1?ii,se gase1?teun lintel·
corni~a, de caracter Rena1?tere. (fig. 823).
Inscriptia a1?e4atain 1722 are un chenar cu
o impodobire de mici acante 1?iarmele Cant a'
cu4inilor sustinute de doi lei :
"Aceasta sfanta beserica prea curatei Fe'
cioara adormita au facut'o cu tot Toderasko
 o

U
~/
n
 wO······
~ ... ~~

, ! ! J
4 9 10 15.

Fi£!. 295. -- Bo!?dana. Sectiunea lonl<litudinala (d. C. M. I.) (reI. arh. Gril<l. Ionescu)

3 g

[i£!. 296. - BOl<ldana.Plan. (c!. C. M. 1.) (reI. arh. Gril<l. Ionescu)

Kantacuzini vel vis. la an 7177 (1669) iar din
noua toate podoabe Ie-au facut Iordake Can·
takuzini vel vis. la an 7230 (1722)".
Manastirea 9i biserica din Bogdana au fost zi-
elite inainte de 1670 de catre marele logofat So'
lomon Barladeanul. Ctitorul, mort in 1680, este
inmormantat in biserica, intr'o ni9a impodo-
bita din zidul de miaza-zi al pronaosului.
Pisania chiar a bisericii nu mai exista. Planul
didirii n'are nimic deosebit. Se poate nota, in
general, ca pentru epoca in care a fost inaltata,
are proportii elegante 9i placute la ochiu.
Naosul este separat de pronaos printr'un pe'
rete sustinut de doi sdlpi octogonali.
Diametrul turlei naosului, peste cele patru
arcuri piezige obi9nuite moldovene9ti, se mai
reduce prin opt mici arcuri, astfel precum se
veele la mai multe biserici, inca dela sfarsitul
veacului al XVI-lea (Galata, Trei Ierarhi).'
Deasupra pridvorului boltit in semicilindru
(berceau) se gase9te 0 camara boltita la fel,
uncle se ajunge printr'o scara pomind din naos.
Fatada simpla este impodobita de un brau
simplu la inaltimea na9terii boltilor. Deasupra,
sub stra9ina, vin ocnite cam lungarete.
Ferestrele lungite 9i rotunjite la partea lor
superioara arata inca chenare cu 0 usoara aco'
lada ; cele dela pridvor sunt dreptu~ghiulare.
U9a de intrare este in arc frant.
Me1chisedec 1) arata ca pe la j umatatea yea'
cului al XVIII-lea biserica a fost daramata de
un cutremur 9i ca, pe urma, calugarii au rezi-
dit-o. Inspectia bisericii, nu arata caracterele a·
cestui veac. Turla singura se vede a nu fi cea
dela inceput, de cat, cel mult, cele doua baze,
cea patrata 9i cea octogonala. Cred, deci, ca
daramarea din veacul al XVIII-lea a privit nu'
mai turla.
CETA-TUIA
Buletinul Comisiunii Monumentelor a consa'
crat manastirii Cetatuia in general un lung stu-
diu, 9i biserica in particular a fost descrisa in
detaliu cu vederi 9i planuri 2).
T otU9i nu vor fi fara de folos unele conside-
') Melchisedec. Notitc, pag. 116.
'l)Bul. Com. Mon. 1st. articollli d-Illi V. Draghiceanu.
1913 ~i articolul d-Iui arh. LllPU, 1913 ~i 1915.
ratiuni mai generale pentru a stabili mai ell
seama gradul de inrudire eu biseriea Trei Ierarhi,
ridieata eu treizeei f?i coi de ani inainte.
In 1672 Ion Duea Voda a terminat etitoria
sa, preeum arata inseriptia zugravita deasupra
uf?ii de intrare in pronaos. Loeul pisaniei de
piatra in afara e gol.
Imitatia biserieii Trei Ierarhi este evidenta,
af?a de evidenta in cat ar fi mai simply de a a'
rata in ee se deosebef?te de cat in eeeaee sea'
mana.
Prineipala diferenta eonsista in simplieitatea
mai mare a Cetatuiei, mai eu seam a din punetul
de vedere ornamental.
Proportiile eelor doua biseriei, raporturile in'
tre lungimea, la~imea f?i inaltimea lor, sunt a'
proape la fel, preeum de asemenea f?i planurile
lor.
Yom eita prezenta eelor trei ferestre ee lumi'
neaza ede trei abside, f?i eei doi sdlpi care sus'
tin zidul de separatiune dintre naos f?i pronaos.
Boltirile sunt mai simple la Cedituia ; lipsef?te
a doua redueere de diametru al turlelor prin
areuri disp_use in octogon, ee 0 vedem la Trei
Ierahi, preeum f?i nervurile eonvergente ale ea'
10te1or pridvorului. De asemenea impodobirea
altarului care la Trei Ierarhi are eolonete anga'
jate f?i areuri eu torsade impletite, lipse9te la
Cetatuia.
o alta deosebire este lipsa aeoladelor din ar-
eurile ferestre10r f?i lipsa - in parte - a firi-
de10r ornate ale mormintelor.
 .~ .
~
.,
~
,,II"
~.
,"

": i,
:~
"

.' '.
(\ i .

~:~. "1.~•••• ".

'''''-'~'~' .....

"
t
_. _... __ -,.i •.
"
 Ca exterior - precum am spus'o - deose- putut da 0 noua ramura acestei arhitecturi, se
birea cea mai de seama este lipsa acestei exube· opresc fara a fi produs tot ce ar fi putut da, pe'
rante ornamenta~ii care acopera biserica Trei cand alte curente noi, dintre care - mai cu
Ierarhilor cu 0 continua podoaba. Ceta~uia - seama - eel initiat de Golia, vor merge inainte
poate din lipsa de mijloace bane~ti, dar poate ~J aratand triumful unei noi orientatiuni a spiri'
dintr'un gust mai masurat al arhitectului ei - telor.
ne arata numai pe fatada ei de piatra de talie
un brau in torsada inso~it sus ~i jos de doua
friz.ede frunzi~uri sculptate in relief (pe cand la
Trei Ierarhi e1e sunt gravate pe marmora nea' Biserica Sf. Onufrie, la 0 mica di"tanta. de
gril.). ora~e1ul Siret, a fost zidita in anul 1673 de ca.,
Deasupra lor, cele doua randuri de ocni~e im' tre ~tef a.n Petriceicu Voda, precum arata pisa-
podobite de1a Trei Ierarhi, sunt inlocuite prin nia a~ezadi in zid deasupra intrarii in pronaos :
doua randuri de ocni~e mai vecine de tra'
ditia moldoveneasca. din acest veac.
Deasemenea turlele, urmand tot dispo-
4i~iilece10r de1a Trei Ierarhi, se mentin
intr'o nota mai sobra.
Ferestre1e, in general, sunt foarte ve-
cine de ce1e ale ctitoriei lui Vasile LUptl
ca ~i u~ile de intrare in pridvor. Cea care
duce in pronaos e, insa, de un tip mai deo-
sebit. Si un alt detaliu arata la mesterul
Ceta~ui~i un gust mai sigur ca la cei dela
Trei Ierarhi ~i invedereaza ca nu a execu·
tat 0 simpla copie: Contraforturile, atat
ceJe dela col~uri cat ~i cele laterale, nu mai
depa~esc nici nu acopera braul median.
Invelitorile insa par a fi fost, cu putine
deosebiri, la fel, judecand dupa tablou]
votiv. (fig. 771).

In general Ceta~uia are 0 infati~are mai

linistita si mai bine asezata ca Trei Ierarhi,
luc;ulla' care mai co~tribue ~i faptul ca. se
mai gase~te ~i azi - in mare parte - in
cadrul sau natural, astfe1 cum fusese croit
de la inceput.
Biserica mai pastreaza, sub un strat mai
nou, podoaba ei veche de zugraveli, ~i ta'
bloul infatisand ctitorul cu familia lui si
biserica i~t~'o forma aproape la fel ca 'cea de "Aceasta biserica. a facut 10 ~tefan Petru
az.i. (fig. 890). Voevod si Doamna lui Maria in anul 7181=
1673" 1):
Biserica e foarte inraurita, putem zice chiar
in buna parte copiata, dupa Putna, dar in di-
Cu Ceta~uia (~i Sf. Onufrie) se termina ~irul mensiuni mai reduse ~i fara compartimentul
bisericilor imaurite de Dragomirna in ceeace pri' mormintelor.
,e~te ornamenta~ia, ~i de Galata in ceeace pri' La Sf. Onufrie ca ~i la Putna, ce1e trei abside
ve~te planul. au cate trei ferestre. Arcadele ce suporta. zidul
Este deci 0 pagina - ~i una din cele mai de de despar~ire de apus al naosului sunt pe pi'
seama - ale istoriei arhitecturii re1igioase mol, cioare octogonale a~ezate pe cate un inalt pie'
dovene~ti care se inchee aici.
Aceste doua curente contopite, care ar fi
o .•. 2 .:> s.... 5 C. 7 ~ G'l -10 -\S 'N..-
t I I I J I J I J r I r r ! [ f ! f I I J "=bJ-d::..!.:ob~
fill. 304.-5£. Onufrie. Plan (el. C. M. 1.) (rel. O. Kania)
destal patrat ; arcurile sunt in acolada. - compara~ie care prezinta interes de oarece Sf.
Pronaosul e boltit la Sf. Onufrie cum e ca- Onufrie este cea din urma biserica care arata
mera mormintelor la Putna ; s'ar putea zice ca detalii gotice, cu exceptia'Mierei (1706).
aceasta camera marita e transformata
aici in pronaos.
Sunt doua calote, separate printr'un
arc agezat longitudinal in axa.
E 0 construc~ie obi9nuita in exonar-
texe 9i chiar pridvorul bisericii noastre
e tot astfe1 boltit, diferind intrucatva de
ace1 al Putnei care are acea9i construc-
tie insa cu bol~i in cruce in loc de calote
semisferice.
Turla e mai simpla 9i mai scunda,
dar nu trebue uitat ca turla Putnei a
fost remaniata, dupa toate probabilita-
tile in veacul al XVII-lea de catre mi-
tropolitul Iacov.
~i exteriorul bisericii arata dispozitii
generale asemanatoarc cu acele de la
Putna, dar simplificate 9i reduse.
Contraforturile sunt agezate la fel;
intrarile in pridvor, tot pe par~ile de
miaza-ncapte 9i miaza-zi. Un rand de
simple arcade oarbe inconjura toata bi-
serica, iar sub stra9ina, ca un al doilea
registru, fara separare prin braul obi9-
nuit al veacului, se vad arcade oarbe
duble.
Turla, ale carei baze sunt acuma ine·
cate intr'o greoae invelitoare, din care
nu ies decat col~urile soc1ului patrat,
aduce aminte de turlele din veacul tre-
cut; era totu9i sub stra9ina, 0 impodo-
bire, dintr'un rand de caramizi
in zim~i, Ferestre1e cu chenare
de baghete incruci9ate au mi-
cile corniwlintele ce Ie ~tim
inca de la Dragomirna; con-
traforturile insa arata in for-
me1e lor bulbucate ~i stranse
la mijloc 0 inraurire ruseasca,
poate transmisa prin biserica
Trei Ierarhi din Ia~i ~i Putna.
Ferestre1e, inca gotice, sea-
mana cu ce1e de1a Putna, dar
acolada e mai turtita. Baghe·
te1e chcnarului nu mai sunt
agezateca in veacul al XVI-lea,
dar sunt toate pe ace1a~ plan.
Profile1e ferestre1or, ale usii
de intrare 9i ale soc1ului, ;e-
produse (fig. 772), permit 0
comparatie cu ce1e din trecut,
 SF. NICOLAE DOMNESC
DIN IA~I
Pre cum se spune, Biserica Domneasdi, Sf. Ni'
colae a lui ~tefan cel Mare ar fi fost transfor'
mata, cu multe adaogiri in vremea lui Anton
Voda Ruset.
In ce consta acesre adaogiri ? Cum era bise'
rica inainte de daramarea ei de catre arhitectul
Lecomte du Nouy ne arata numai un desen al
fatadei. N'am putut gasi ni<.:iplanul nici foto'
grafii.
Calatorul rus Trifon Corobeinicof spunea in
1593 despre Sf. Nicolae 1) :
"Clopotnita de piatra se ridica peste tinda
bisericii ; tinda e mare 9i jur imprejurul bisericii,
iar biserica este impartita in doua parti ... Alta,
rul este zugravit 9i despre curte ...".
Deci inca in veacul al XVI'lea, se adavgise 0
clopotnita peste tinda, adica peste un pridvor.
Se vede de asemenea ca biserica dupa obiceiul
veacului al XVI,lea se zugravise pe din afara.
Paul de Alep, nu descrie Sf. Nicolae.
Nicolae Costin 2) ne spune ca in anul dintaiu
al domniei lui Ruset Voda :
"de primavara s'a apucat sa lucreze la bise'
rica lui sfantul Neculae de langa curtea cea
1) Bogdan. Ia$i, pag. 191.
~) N. Costin in Letopisete, II, pag. 15.
domneasca, ca era biserica descoperita 9i ch
potnita stricata. Deci cu toata osardia s'au a'
pucat 9i a intocmit clopotnita 9i au istovit 9i zi'
dul prin prejurul bisericii la veleatul 7185... 9i
au zugravit peste tot pridvorul lui Sfantul Ni'
colae, apoi 9i biserica au zugravit pe dinauntru
9i s'au facut 9i gropnita in Sf. Nicolai inaun'
tru ..." .
!ar Neculcea spune : "Au dres clopotnita la
Sfantul Nicolai 9i au 9indrilit peste tot 9i au fa'
cut zid imprejur 9i au zugravit pristolul precum
se vede 9i au adus 1liapa pre oale pana in zidul
acestei biserici.
In fine Melchisedec adaoga 3:) : "In partea
dinainte a bisericii, aceea adaosa de Ruset Voda,
pe paretele bisericii lui ~tefan, este zugravita ]u'
decata cea de pe urma 9i Chinurile iadului. Ca
o explicatie 9i aratare la acest tablou, pe paretele
opus, la intrarea in biserica deasupra ugei de la
dispartir:a lui Antonie Ruset, este 0 epigrama
greceasca.
"In altarul Santei Varvara, in latura dreapta
este un cuvucliu sau baldochin, carele acuma
serve9te de proscomidariu.
Acesta este mormantul, pre carele, precum
spune 9i cronicarul Niculcea, Antonie Ruset il
pregatise pentru sine. Pe frontispiciul cuvucliu'
lui se afla marca tarei, bourul cu soarele si cu
luna 9i 0 inscriptie' greaca ...". .
Deci se vede ca Antonie Voda a "intocmit",
"a dres", clopotnita 9i a zugravit pridvorul 9i bi'
serica pe dinauntru. N u se spune ca el a facut
cele doua altare, al Sf. Varvara 9i al Sf. ~tefan:
-- precum spune toata lumea - nici nu se spu'
ne clar ca aceste doua altare sunt zugravite.
Este intr'adevar extraordinar ca, dela 0 cla'
dire de 0 a9a mare importanta, care a stat in
picioare pana in 1884, ne'au ramas a9a de putine
9tiri incat nu ne este cu putinta de a 0 recon'
stitui macar, cum a fost ; 9i ar trebui poate sa
facem sapaturi in aceasta parte a curtii-
(precum se face pentru monumentele din an'
tichitate) -- pentru a putea vedea, cel putin in
plan, cum venea cladirea.
Se poate ghici ca intre aceste doua altare.
adica, cum am zice acuma, doua capele sau pa,
raclise, se gasea un pridvor, iar clopotnita, sub
care era intrarea, forma ca un al doilea pridvor.
Aceste constructii, deci, dateaza inca din yea'
cui al XVI'lea, nefiind facerea lor notata in nici
un document cunoscut. Atribuirea lor ce se face,
de obicei, lui Anton Voda Ruset este deci gre'
/
1

II
>: :l
0
Z
OJ
-0

~
E
0
()
<ll
<--l
:J

I~
J13
:J

~
,.....<

OJ I~~
<ll
"-'"

'"<ll:>
lLi
v,
~"
oJ
'"
<ll
C

Ie
8
0
Q
0-

'0'"
()

i
....;
r.f)

cx:i

D~
0
'"
i o.
10:;
~ita, acest domn, precum s'a vaz.ut, multumin-
du-se sa fad 0 reparatie la turn 9i la acoperi9 9i
sa zugraveasca biserica.
Mai e de notat ca, dupa releveullui Lecomte du
Nouy, ferestrele pronaosului, ale paraclisului ~i
ale turnului par a fi fost facute de 0 data ; tot
astfel 9i corni9a.
Alta adaogire a fost ~i 0 inaltare a peretilor
bisericii; 9i turla a suferit prefaceri, probabil tot
in acea9i epoca.
Se poate admite ca 9i gaurirea peretelui Vest
al naosului prin cele trei arcuri ce le vedem a-
cuma este facuta oelati cu lucrarile e1in vremea
lui Anton Ruset.

o
o

-- :'~'''-------'~.::
..~---.

:~~
I

...
,,".'

'

:---;
, ,

,L~_
: :
"' '-.
•

PIanul acestei biserici e foarte simplu: un
naos fli un pronaos, amandoua boltite in calota
sferica la ba4a carora e 0 profilatura simpla.
Arcul de despartire e foarte lat ; poate sa fi fost
aici un perete. Turnul de deasupra pridvorului
are 0 tainita fli locaflul c1opotelor, de unde se
poate patrunde deasupra boltilor.
Un nou pridvorafl, deschis pe stalpii cari sus-
tineau arcuri trilobate formand un octogon, a
fost adaogat ulterior, probabil in veacul al
XVIII-lea.
Abside1e laterale apar in exterior ca 0 ingro-
flare dreptunghiulara a 4idului, dupa obiceiul
veacului.
Absida principala e poligonala dar de 0 forma
ceva particulara, ce am va4ut'o f!i la Socola, a'
dica poligonul nu e circumscris unui cere mal
mult sau mai putin concentric ce1ui din inte'
rior ; e de 0 ra4a mult mai mare, care tae ce1e
doua dintai laturi ale poligonului paralele cu axa
bisericii.
Turnul are tot aceasta aparenta de c1adire
adaogata -- ce am observat des in acest veac, cu
toate ca anali4a bisericii pare a arata ca a fost
facut de la inceput. Soc1ul e simplu. Ferestre1e
mai au chenare derivate din c1asic.
Caramida intrebuintata e re1ativ groasa, cam
de 5V2 em.
Pisania af!e4ata deasupra intram de mia4a'4i,
in pridvor, acuma 4idita, suna astfe1 :
"Aceasta sfanta manastire 0 au facut 10 Duca
Voevod cu Doamna sa Anastasia cu fiul sau 10
Constantin Voevoc1 cu Doamna Sa Maria:
caria iasta hramul sfeataii loan Zlatoust, vito
7191 (1682) ~i s'au zidit in Dechev" 1).
Se gas~te in altar, la proscomidie un pome1-
nic grecesc sap at in piatra, care incepe cu 10
Eustratie Dabija Voevod, Ecaterina Doamna
10 Duca Voevod ~j aItii, fara data.
TARGUL TROTU~ULUI
Biserica cu hramul Sf-tilor Voevoz,i din Tar
gul Trotu~ului trece drept foarte veche.
De sigur ca., localitatea fiind una din ce1e
mai vechi a~ezari din tara, trebue sa fi fost ~i
aici biserici din aceste vremuri indepartate, dar
claclir~aactuala nu face parte din e1e.
Se compune dintr'o parte mai veche, foarte
simpla, cu e~itura altarului semicirculara pre-
cum ~i cde doua sanuri laterale. Ferestrele, sim-
ple, n'au chenare. Numai sub stra~ina avem 0
corni~a compusa. din doua randuri de caramiz,i
in zimti separate de un brau tencuit.
Pe partea de miaza-noapte ~i la altar sunt con·
traforturi adaogite ulterior. Partea de apus, de
unclese opre~te corni~a, este dintr'o vreme mai
noua. Aceasta parte este acum despartita de ve-
chea biserica printr'un perete cu trei deschiz.a-
turi lasand intre ele doi stalpi.
Naosul este acoperit de 0 bolta semisferica
larga. Singura particularitate este ca axa absi-
de10r laterale nu corespunde cu axa transver-
sala a boltii naosului.
Aceasta desaxare este 0 dispozitie caracte-
ristica a veacului al XVII-lea (vez,i Dulce9ti.
Bozieni, Bude~ti, etc), dar se gase~te ~i in vea-
cui al XVIII-lea.
Deci, daca n 'au fost aceste bolti rezidite, ar
putea fi un indiciu care ne-ar permite datarea
aproximativa a bisericii. Corni~a s'ar potrivi Cll
aceasta epoca.
In biserica se mai gasqte 0 piatra foarte
~tearsa unde se mal poate citi leatui .-3p ... (71..)
zecile ~i unitatile fiind ~terse. E deci un mor-
mant din veacul al XVII-lea.
Tot interiorul pare destul de primitiv ca as-
pect. Zugraveala e destul de buna inca. (Nu-
mele sfintilor sunt pe grece9te).
In partea adaogata se vad z,ugraviti ctitorii :
Jupan Anastase, jupanita Anita, jupan Cons-
tantin, 9i altii.
In protez'a, cu caractere chirilice ~i pe roma-
ne9te, se cite9te :
"Pomene9te-ma, Doamne, intru imparatia ta,
~i am jugravit-o eu, Anastase jugrav".
Biserica zisa Mavromol, inceputa in vre-
mea lui Duca Voda 9i terminata de fiul sau in
1702, a fost evide'1t remaniata sau, mai bine zis,
reconstruita in toate partile superioare, de la
brau in sus.
Boltile de asemenea sunt refacute.
Tuda e refacuta de lemn, peste un octogon.
Dar in afara, sanurile arata ingr09area zidu-
lui, caracteristica a veacului, pe cand inauntru
sunt circulare.
Pe fatada sud se vede 0 pajura, CD capul de
z'imbru intre doi lei, dar fara inscriptie.
 000

-~--- ._--.-- --",--;

I: I H I'
l!
I'
/::
I II
:.
I
t~ I :~ h
I I II h
:'
,I
I :1 It

"
"
II
"

~~ , ""
11
 1\
1\
rr=~
I :
'~\
I
I
\
\

! \
i L_
6=d ! b:=b-=' I !! I

o • ~ J 4 5 6 7 8 ,; Mlml.
hfl.".321. - Miera. Secduoea IOoflitudioala (cl. C. J:V1.I.) (rei. arh. Grill. ]oneseu)

ria Sa reposatul loan Antioh Constantin Can·

Biseriea de zid, ineeputa de Antioh Cantemir
la 1706, a fast terminata de arhimandritul Mi·
trofan Calerghi in 173 '), preeum arata dubla
inscrip~ie, pe romane~te ~i pe greee~te, ee se afla
zugravita deasupra u~ii de intrare.
"Aeeasta sfanta si,
dumnezeeasca biserica intru
nume1e Sfin~ilor lmpara~i ~i intoemai eu apos'
tolii Constantin ~i Elena, este zidita de Ma·
temir Voevod la leat 7214, ~i nesavar~ind·o s'a
innoit, preeum se vede de intru tot euviosul
sfintia sa Arhimandritul Kirio Kir Mitrofan
Cal~rghi, fiind egumen aeestui sfant loea~, eu
ehe1tuiala ~i osteneala sfin~iei sale, pentru man'
tuirea sufletului, leat 7244" 1).
Melchisedee observa ca : "biseriea este 0 imi·
tatie proasta a arhitecturii bisericilor domne~ti
antice". $i intr'adevar, pentru vremea la care
a fost zidita, ea prezinta unele caractere arhaice,
dar limitate la detalii.
Asdel, chenarul u~ii de intrare are muluri,
care amintesc pe cele vechi gotice precum ~i a~e'
~area unui al doilea chenar dreptunghiular mai
mare este tot 0 amintire din trecut. (fig. 742).
Bazele ornate ale chenarului pornesc de pe
doua pat rate (de) cu un ornament floral ca
ace1eaai?ade raspandite in tot veacul al XVII, lea
~i mai cu seama in vremea lui Vasile Lupu.
Asemenea i?i ferestrele au chenare ca in vre'
mea lui Vasile Lupu ~i a lui Duca Voda, avanel
deasupra i?i de desubtul lor cate 0 mica corni~a
foarte proeminenta. (fig. 773).
Planul prezint5. unele elemente din veacul al
XVIHea, inca dela inceputul lui: pronaosul
are cate doua ferestre pe fiecare perete Nord ~i
Sud : z,idul de despartire despre naos e pe doua
coloane octogonale ~i in partea de apus a nao'
sului se gasesc doua ferestre, cate una pe fie-
care parte Nord i?i Sud. Pridvorul era deschis
cu arcade ~i stalpi, astfel cum sunt multe prid,
voare moldovenei?ti inca dela Aron V oda, dupa
inraurirea munteneasca. Arcurile sunt in aco'
lada.
Aceste arcade s'au zidit ulterior ~i enorme
contraforturi, fara nici 0 frumusete, s'au ai?ezat
la absida altarului ~i la colturile pridvorului.
Balta Pantocratorului este greoae 9i turtita.
Nu pare a fi cea dela inceput sau e datorita
lucrarilor de terminare ale arhimandritului Mi,
trofan.
Si
, in afara turla are aforma neobisnuita
, in
Moldova; e scunda si rotunda ; si soc1ul ei estc
de asemenea circular: sau, mai bine zis, am pu'
tea zice ca lipse~te, fiind numai insemnat sub
Ierestr~ printr'un rand de olane. Fatada ne a'
rata sanuri poligonale ~i contraforturi foarte
putin e~ite, mai mult lezene, in cat prin acest
detaliu se leaga mai mult cu unele fatade din
vcacul al XVIII,lea, din cele derivate de la Go'
lia ~i Ca~in.
Deasupra unui brau subtire vin randuri de
ocnite. Pe urma vine un rand de caramizi cu
zimti ~i corni~a stra~inei.
Biserica pastreaza 0 pictu6i refacuta in yea'
cuI al XIX, lea care ne arata pe ctitorii Cantemi'
re~ti dintre cari Constantin tine in mainile sale
biserica foarte c1ar reprezentata.
Biiserica Precista din Foqani cu toate ca este
in partea Moldovei a ora~ului seamana mai mult
eu 0 biserica munteana. A fost zidita intre
1709 ~i 1716 1), dar e probabil ca a fost re'
maniata i?iin ori ce caz turnul de pe pridvor --
la inceput deschis- se vede a fi fost adaogat.
Actuala fatada nu prezinta nimic caracte'
ristic.
o
I
~J r1ml
 fi~. 326. - Precista. Foc~anj. Sectiune transversal a Fif;(. 327. - Precista. Foc~ani. (c!. C. M. I.)
(e1. C. M. J.) (reJ. arh. Grif;(. Ionescu) (fot. G. 1.)

Turlele sunt circulare 91 lDcinse de brae de

Aceasta biserica, facuta in 1714, este 0 cu'
rioasa constructie, 9i de un tip rar. E intr'ade'
var stangacie 9i ca zidire 9i ca plan, care e stramb
~i deformat, 9i ca executie.
Boltirile naosului sunt, in principiu, un du'
blu sistem de arcuri pieZige moldovene9ti, dar
deformate 9i incomplet desvoltate, iar baza lor
nu e un cerc ci 0 elipsa lungita transversal in
raport cu axa cladirii.
Doua coloane sustin peretele median, iar pro'
n~!osule acoperit prin doua turle. Trecerea de
la patrat la cerc se face prin cite doua trompe
in fiecare colt. Un pridvor - cu citeva trepte
mai inalt ca restul bisericii - a fost adaogat.
Vechea intrare, acuma zidita, pe latura Sud,
dadea deadreptul in pronaos.
Ceeace da bisericii un aer straniu este faptul
ca acuma invelitorile celor doua turnulete s'au
unit Intr'una singura, solutie bizara 9i care e
departe de a fi estetica ca rezultat.
cite trei randuri de caramizi in zimti.
Vechea intrare are un chenar impcdobit cu
motive vegetale stilizate, destul de bine exe'
cutate. (fig. 752).
Pisania care e deasupra acestei U91, acuma
zidita, are 0 rama cu frunzulite.
Noua U9a are un chenar profilat simplu ca 9i
fereastra din axa pronaosului. ~i capitelele co-
loanelor dinauntru au ornamente dintr'un stil
asemanator cu acelea ale vechei u9i.
Inscriptia spune :
"Cu vrerea Tatalui 9i cu ajutorul Fiului 9i cu
savar9irea Santului Duh, ziditu's'au aceasta santa
9i de viata datatoare manastire de dumnealui
Iona9lco Isacescul biv vel medelnicer cu giupa-
neasa dumisale Alicsandra, ve dni (in zilele
lui) Ioncula Alexandru Voevod leat 7222 Iu'
nie 20" (1714).
Biserica mai pastreaza mormantul ctitorului
din 1720, impodobit cu frunze asemanatoare cu
cele de pe pisanie.
o ~ 1 ~ 4 S ~ 7 & ~ AO AS W-
IT! t I! J 11 [!! b+dz..i I r I! I I I I 1 I I J r r I TIT It [! J zJ

Fig. 328.-Ili"e"ti. 5ectiunea longitudinala (el. C. M. 1.) (reI. O. Kania)

 /
~
/"/ // / /// // / / / // / / / / / / /'// / / /

Atanasie ~i Chid!. Sectiunea lon\:litudinala (e1. C. M. 1.)

(reI. arh. Gri\:l. lonescu)

Aceasta biserica se zice a fi fost construita
In veacul al XVII,lea (pe la 1672-74) 1) 9i
este foarte probabil ca a9a este, fatada fiind insa
refacuta in veacul al XVIII'lea.
Planul ei este foarte simplu : Un naos cu 0
boldi in segment de sfera (a vella). Arhivoltele
sunt reintrate in pIa nul zidului. Sanurile sunt
insemnate la na9terea lor, in interior, printr'un
rand de caramizi in zimti.
Peretele despartitor dintre naos 9i pronaos nu
mai exista. Pronaosul e boltit in cruce; din pe'
retele de apus porne9te 0 scara ingusta spre do'
potnita.
Bolta naosului prezinta 0 constructie destul
de interesanta fiind zidita cu intarituri in cruce
ce rees pe extrados, pe langa ingr09ari de zidarie,
spre na9terea boltii.
In exterior, din constructia veche se mai vede
braul 9i pe partea de miaza noapte, un rest de
chenar. Restul fatadei, stangaciu tencuita, arata
arcaturi in acolade multiple, lungarete sub brau
(earn ca la Schitul Stavnic), 9i deasupra lui
doua randuri de ocnite. La colturi sunt colonete
cu capitele prezintand ornamente simple ~i stan·
gace. Ferestrele sunt refacute.
Corni93 e de placi de piatra rezemate pe
console, cam la fel ca cele dela Sftii Teodori.
Pe partea de apus, sub corni9a, se mai vede
un rand de caramizi in zimti, cum se observa si
, ,
in interiorul bisericii la altar 9i la sanuri.
In registrul de sus se vad patrate ale caro!
centre sunt insemnate de rozase cu 0 ornamen·
tatie vegetal a 9i care amintesc pe cele muntene.
Pictura interioara, al secco, care nu e lipsita
de merit. - e refacuta in 1850 de catre arhi·
mandritul Kiril "din Bizant 9i dela Sinai". Ea
infatigeaza pe ctitorul bisericii.
Biserica din Fastki (Vaslui) a fost zidita in
1721, impreuna cu manastirea, de catre Mihai
Racovita in a treia sa domnie, precum se spune
in pisania ce se gase9te pe fatada de apus 9i
care infatigeaza marca tarii intr'un quadrilob
cu 0 inscriptie slavona, iar cele patru colturi
sunt impodobite cu cate un leu. ,,10 Mihai
Racovita Voevod, prin mila lui Dumnezeu gos·
podar al Tarii Moldovene9ti, in a treia domnie",
si sub capul de zimbru, data: ,,1721".
, Aceasta biserica, 9i ca plan 9i ca sectie 9i C3
fatade, are a inta\i9are munteana 9i poate fi com·
parata, tn unele privinti, cu cele din Foc9ani.
Dar daca aici aceasta asemanare se intelege, e
surprinzatoare langa Vaslui 9i trebue atribuita
inrauririi personala a Domnitorului, care dom·
nise 9i In Muntenia.
Totu9i arcaturile in acnlade trilobate, care
recad pe ni9te capitele rudimentare, se aseamana
si cu cele de la Sf. Ilie din Iasi si cu cele dela
Plopeni. (fig. 776). ' ,
Ceace e mai deosebit sunt randurile de cara'
mizi in zimti care inseamna trei linii orizontale
9i sub brau 9i deasupra 1ill, precum 9i extrado·
surile arcadelor.
Aceasta biserica, dupa toate caracterele ei
este din veacul al XVIII,lea, cu toate ca se zice
ca ar fi fost ridicata in 1620. 2). Daca aceasta
traditie este adevarata, nu se vede sa fi ramas
nimic din aceasta veche dadire.
Biserica n 'are turla pe naos, ci 0 calota des'
tul de turtita. Se observa 9i aici 0 desaxare a
sanurilor in raport cu axa transversala a boltii.
Pronaosul e in semicilindru (be1'cea1.l) ceva
umflat (in gen : avella). Arcurile naosului 9i
ale pronaosului recad pe console cu 0 profila'
tura simpla.
Biserica pare a fi fost zidita de la inceput
fara zid median intre naos 9i pronaos.
Pridvorul e ingust 9i cu 0 dopotnita circu'
lara deasupra lui, ceeace e un lucru foarte rar.
Intrarea cea veche este pe partea de miaza'zi :
e in plin cintru 9i are un bogat chenar cu fru'
moase volute vegetale. Este insa de observat ca
o parte e mult mai stangaciu executata ca cea·
lalta. Se cunoa9te ca aceasta intrare este putin
deplasata din 10cuI ei cel vechiu. Ferestrele sunt
refacute (fig. 743).
Fatada impartita in doua printr'un brau, e
impodobita, jos, prin lungi firide cu arcuri
polilobate 9i in acolada, stangaciu executate 9i
care sunt sprijinite pe pila9tri semicirculari. Par'
tea de sus a zidului e impodobita cu lungi oc'
nite oarbe, simple.
Ornamentatia are 0 inrudire oarecare cu bi'
 ._~_~ l

<) 2. ; 5

fi!;J. 336. -" fastaci. Plan (rel. arh. fl. Teodoru)

 o
o
o o
I I , t , I
2. 3 I, 5 9 10.

fi~. 339. - Sf. Jlie-Ia"i. Sectiunea longitudinal a (el. C. M. 1.) (rel. arh. Gri~. lonescu)
serica din Plopeni (jud. Boto9ani) care este din
1753, 9i inca cu cateva altele din aceasta vreme.
U9a cea noua de intrare, de pe partea de apus
a pridvorului, a taiat scara ce ducea de la in'
ceput la clopotni~a 9i care porne9te din col~ul
Sud'Vest al pridvorului.
Se zice ca aceasta biserica este din vremea lui
Dabija Voda. Sub forma ei actuala, turnukh
potnita, agezat in fata intrarii pronaosului - ca
un pridvor deschis - pe latura Sud ar fi un in-
di,iu al acestei epoci. Intr'adevar 0 asemenea
ui pozitie, frecuenta in veacul al XVII,lea, e
rara, din contra, in al XVIII,lea. ~i braul in
forma de tor intre doua randuri de zimti ar
putea da 0 indicatie. Se observa de asemenea 0
de axare a sanurilor naosului, dar aceasta nu e
{J caracteristica care sa deosebeasca aceste doua
veacun.
Partea superioara a c1opotnitei pare adaogadi
ulterior - dar tot in veacul al XVIII,lea, dupa
cum arata impodobirea ferestrelor. A fost la
inceput alta deschidere de sunet mai jos.
Ornamentatia chenarelor u9ii 9i a ferestrelor
precum 9i a turnului ne trimit in veacul al
XVIII,lea, corespunzand cu data de 1742 ce se
cite9te pe pisania de piatra agezata deasuprrt.
u9ii de intrare. (fig. 746 9i 744).
"Aceasta sfanta 9i dumnezeiasca biserica...
un de e hramul prea slavitei 9i prea curatei M ...
Is. Cristos .... in zilele 10 Grigorie Ghika Voe'
vod .... cu toata cheltuiala 9i... osardia ... Kostakc
vel vornic ... vel eat 72'50" (1742).
Aceasta biserica este agezata in mijlocul pa'
durilor din Sudul Ia$ilor, intr'un loc retras ; e
acuma in ruina.
E de un plan simplu : un naos cu 0 turla -
ce exista inca acuma cativa ani, - 9i un pronaos
boltit in semicilindru. Se pare ca 9i pe pronaos
a fost un turn caci se mai vede scara ce por-
ne9te din jos.
Sanurile laterale sunt desaxate in raport cu
bolta naosului.
Naosul 9i pronaosul sunt separate printr'un
perete cu doua arcuri trilobate cu acolada, Cll
un stalp in axa.
Ferestrele sunt insemnate in interior prin ar'
curi, in acela9 fel ca cele din peretele median,
precum se vede, de altmintrelea, 1a 0 serie de bi, ~ .
15 \~X
V
~-
seriei din veaeul al XVIII-lea, Sf-tii Teodori, Pe 0 carte ce se gase~te acuma la Sf. Spiridon
Radueanu din Targul-Oenei, Berzunti ~i altele. e notat : "Aeest sfant prologar !-am cumparat
Fatada e impodobita eu arcade oarbe ~i eu eu Constantin ... biv vel postclnic ~i I-am dat
ocnite tot in aeolada de aeela~ tip, care se pot sfintei biserici ce se nume~~e sehiti~orul nostru,
eompara eu eele ee Ie vedem in Ia~i la Sf. Ilie, care este hramul Vovadenie in coltu (eodru?)
la Vovidenia preeum ~i la Plopeni (Boto~ani). la Stavniic, ... leat 7244" (1736). (comunicat de
Sanurile laterale sunt dreptunghiulare in ex' Pr. Bobuleseu).
terior. Inauntru, atat baza tudei cat ~i aeeea a Daca e yorba de actuala cladire sau de una
sferturilor de sfera ale absidelor laterale, sunt anterioara nu se poate ~ti.
Schitul e aeuma parasit ~i in ruina, iar vege-
,', tatia a invadat boltile ~i bazele turlelor, contri-
"
/,' ~,/"
-' "

------.:"" ...,
buind la darapanarea lor.
,,-, , \ r·'\.

~··-1r·l r-j r·,~-J

; :: ~ 1 : i!: ;
: ::: I : ;!! !
:
•
:;
'I
I
I
~
,
:
I
l::
,i I
:1
: : i: I
L..; I ::: :

,-

I@\I"II10,
I' I I iTI

fill" 346. - Schiful Sfavnic. Sectiunea lonll'itudinala.

(c!. C. M. 1.) (re1. arh. Grill'. Iemescu)

fig. 348. - SchHul Sfavnic. Sectiune fransversala

(c!. C. M. 1.) (re1, arh. Grig. Ionescu)

Biserica din Plopeni a fost zidita in anul 1753.

Este de comparat, in privinta ornamentatiei, eu
Sf. Ilie din Ia~i.
Planul ofera partieularitatea de a avea bolta
altarului in semicilindru, iar nu in semisfera,
ceeace se poate compara cu eea dela Episcopia
din Roman refacuta in unele parti earn la aceea~i
fig. 347. - Schitul 5favnic. Plan. (c!. C. M. 1.)
epoca.
(reI. arh. Grill'. lonescu) Intersectia celor doua eilindre este insa eeva
deformata, ceva rotuniita. De aceea nu este in'
insemnate prin randuri de caramizi in zimti. semnata in sectia longitudinala.
U~a de intrare e pe partea de miaza-noapte a Naosul eu boltirile obi~nuite ~i cu 0 turla
pronaosului ; e dreptunghiulara ~i impodobita ina\ta e separat de pronaos printr'un perete cu
eu un rinsou earn in felul eelor dela Sf. Dumi' trei deschizaturi ~i doi stalpi.
tru din Ia~i. Prol1Cl.Osuleste boltit in cruce (vol1te d' a1·pte)
Tot in pronaos, pe peretele Sud, se vede 0 ~i clopotnita este a~ezata imediat deasnpra lui.
gropnita eu un arc de aeela~ fel ea eele deja Chenarele u~ii ~i ale ferestre10r sunt in aco-
deserise. lada turtita (c. Sf-tii Teodori, Ia~i) ~i sunt im-
Toate aeeste earaeteristice a~eaza aeeasta bi- podobite eu rinsouri vegetale foarte bogate,
seneuta earn prin mijlocul veacului al XVIII-lea. fiind de asemanat cu unele muntene din aceea~i
I
1
/"
 \

} ~\

/\ \

() .\ 2. ~ •• 5 ~ 7 & {' '0 AS .•..•..

T T I r I L.LI---b' r ;-LI---L k-bf J ! r I LC--bt---bI T=+d"

Fill. 352..-Plopeni. 5ec\iunea lonllitudinaJa (c!. C. M. 1.) (reI. O. Kania)

vreme. La unghiurile laturilor absidelor sunt i?1
pila~tri cu capitele, dar nu se urea decat pana
sub brau, unde se pierd, fie ea astfel au fost deb
inceput, fie di au fost arcade ca cele din partea
de apus a bisericii, dar care au fost scoase la 0
reparatie. (fig. 740).
De altmintrelea si arcadele ce au mai ramas
arata ca au fost fo~rte stangaciu reparate i?i re-
facute.
Pila~trii sunt impodobiti cu muluri 91 cor'
ni~e profilate, de formele cunoscute in aceasta
vreme. (fig. 817).
Pisania ce este deasupra intrarii, zice :
"Aceasta sfanta biseriea, care iaste hramului
Adormirea Sfintei Nascatoarei de Dumnezcu,
care s'au savari?itu in zilele luminatului Domnu
10 Constandin Racovita Voivod de dumnealui
Lupul Ba19' Marele Vornic de Tara,de'gios i?i
s'au sfintit de arhiepiscopul i?i Mitropolitul la'
coy, v leato 7262 (1753) Noem. 26". 1).
Catapiteasma, zugravita de un Rus la 1754,
este interesanta i?i ui?ile imparatei?ti sunt frumos
lucrate. Pictura de pe pereti este noua fiind re'
facuta la 1903.
SCHITUL LUr TARATA
(l€mga ra~i)
Biserica schitului lui Tarata a fast facuta de
catre Matei Voda Ghica la 1755 ; este 0 cla·
dire foarte simpla fara nimic mai deosebit. Pe
naos e 0 turl;i rezemata pe obii?nuitele arcuri
moldovenei?ti, iar pe pronaos, boltit in "ber'
ceau" vine clopotnita.
E dispozitia generaEi a bisericii din Plopeni,
I
zidita la 1753 i?i a celei de la Stavnic, cam tot
din aCfeai?i vreme.
Un nou pridvor a fost adaogat in 1836.
Planurile i?i fotografiile lamuresc in destul, ca
sa nu fie nevoe de 0 mai lunga descriere.
Bisericile din Foqani dau in general -
mai cur.1.nd 0 impresie munteana de cat molda'
veneasca, fara a vorbi, bine inteles, de cele zidite
in partea ora9ului denumita "in Munteni", care
c3.dea odinioara peste hotar.
Cele mai vechi au fost foarte mult transfor'
mate i?i putin a ramas din lucrurile din vechimc.

Biserica Proorocului Sam oil, moldoveneasca,
din anul 17')6 1) are 0 fatada foarte vecina de
cele muntene din veacul al XVIII-lea, dar se
poate com para 9i cu Precista din acela9 ora9, cu
Sf. !lie din Ia9i, de pilda in privinta arcaturilor
oarbe cu trilobi in acolada deformati, 9i cu alte
dteva biserici din aceea9 serie.
Deasupra acestor arcaturi vine un brau sim-
pln 9i panouri patrate 9i cu cate un cere inscris.
Turnuklopotnita e mai modern sau moder-
nizat.
Planul interior nn prezinta nimic caracte-
ristic.
Aceasta biserica ar putea fi sau moldove-
neasca in stil muntean sau chiar munteana.
Decoratia absidei mari apartine tot aceluia9
ciclu ca bisericile ce le-am descris acuma.
SF. DUMITRU (B.A.L~) I.A.~I
Aceasta biserica ar fi fost zidita pe la 1691,
dupa cum arata 0 inscriptie modern a agezata
deasupra u9ii de intrare ; dar daca aceasta data
se refera intr'adevar la biserica actuala, singurile
parti ce mai pot fi dela aceasta zidire, sunt zi·
dur.ile exterioare pana la oarecare inaltime. Bi-
serica a ars in 173 3. Se mai vad in dreptul feres-
trei Sud a pronaosului resturile unei U9i - a-
cuma zidita - care ar putea sa faca parte din
arhitectura primitiva.
Actuala cladire trebue sa fie, aproape in in-
tregime, din veacul al XVIII-lea, lucrata - pro-
babil - in doua randuri. Se poate presupune
ca prima refacere ar fi avut loc dupa incendiu.
De atuncea ar data, daca nu 9i U9a despre care
am yorbit mai sus, resturile de chenare de fe-
restre ce mai exista.
Ferestrele, acuma prefacute, aveau, pana a-
cum vreo 30 ani chenare de piatra cu rinsouri
vegetale, din care mai exista mai multe budtj
in curtea bisericii 9i care se ageaza pe la ince-
putul sau mijlocul veacului al XVIII-lea. Aceste
chenare aveau partea lor superioara in plin
cintru. (fig. 778).
Tot de atuncea ar fi 9i impodobirea unar
archivolte cu rinsouri vegetale, cu ciorchine 9i
cu rozase patrate de un stil destul de frumos,
care aminte9te oarecum stilul dela Sf-tii Teo·
dori.
 fig. 357. - Proorocul ~amoil·l:'oc~ani. Sectiunea lon!i(itudinala,
(cl. C. lVl. 1.) (r"J. arh. Gri~. Jonescu)

-ii----+-·
 o

o
'=d _C:::::L: ' !.=:L ' ! I
} }, 9 -10 Ai A: A3 -14 A5"

fi~. 361. - Sf. Dumitru=Ia~i. Seetiunea lon~iLudinala (el. C. M. 1.) G. B.

In exterior, 0 eorm~a eu dentieule arata Biseriea are 0 eatapiteazma earn de pe la 1800,

stilul sfar9itului veaeului al XVIII-lea. Mai
este de observat ea. toate eolturile turnului
sunt rotunjite, intre pila9tri angajati, eeeaee ne-ar
duee iar spre sfar~itul veaeului. Tot astfel orDa-
mentatia interioara eonsta din corni~e ~i console
eu dentieule.
i'ntr\m stil baroe c1asie destul de eoreet ~i carE':
eonstitue un bun exemplar din aeeasta vreme
Mai multe pietre de mormant sunt interesante
pentru ornamentatia lor. earaeteristiea a epoeii.
(ef. fig. 1002, 1003).
Se mai pastreaza doua c1opote deb 1690 ~i 1693.
 I ! t=t= b=-±- , ! -- b--d
o 1 ~ .s c, & 'J to

Fill. 365. - Rachitoasa. Plan (cl. C. M. 1.) (reI. arh. Grill. Jonescu)
 RACHITOASA (Jud. Tecuciu)
Biserica mare a fost zidita intai la 1697, pre'
cum arata inscrip~ia de pe zidul de miaza'zi :
"Vleat 7206 (= 1697) luna Octo. 24.
In zilele (lui) Ion Antioh Constantin Voe~
vod, zidit'au aceasta beseareca dumnealui Ilie
vel stolnic cu giupaneasa dumisale Teofana.
Hram Uspenie pre (ci) stiia b (ogorodiha i pris-
nodvea Maria. Ot roj. H va. 1697" 1).
Testamentul ctitorului da multe amanunte
despre aceasta funda~ie.
Intampl5.ndu'se in 1738 un cutremur care a
~inut un sfert de ora 2), biserica a fost dara'
mata.
Biserica a fost refacuta dupa acest eveOl'
ment, in cursul veacului al XVIII,lea, precum
aratii. impodobirea fa~adei cu lesene 9i cu mici
panouri multi lobate - dupa moda acestui se'
col _. precum 9i rotunjirea colturilor. Melchi,
sedec arata ca si in veacul al XIX,lea biserica a
fost innoita de' egumenul Nil care a 9i zugra'
vit,o.
In plan, biserica ne arata inca contraforturi
in dreapta 9i in stanga sfmurilor laterale 9i la
pridvor. Sunt probabil rama9ite ale constructiei
primitive.
I) Melchiscdec, Notitc. pag. 296.
2) Id., pag. 304.
S'ar putea ca 9i forma pridvorului semicircu'
lar sa fie de1a inceput, imitand oarecum, pe cel
de1a Dragomirna.
Urme de prefacere se vad, de altmintrelea, 9i
in modul stangaciu 9i neregulat cum sunt age'
zate arcurile de sustinere ale turlelor.
Mai se gasesc pi~tre1e de mormant ale ctito'
rilor. Unele provin dela constructii mai vechi
decat cea de astaZi, poate de1a bisericuta de
lemn ce mai exista si azi si care a fost facuta de
marele clucer Iana~he. Ea serve9te acuma de
biserica a cimitirului.
Pictura actuala e dela 1836.
Aceasta biserica, pe drumul de1a Ia9i la Vas'
lui, a fost zidita la 0 data necunoscuta, iar din
constructia ei e greu a se trage vreo concluzie
definitiva.
Din forma boltilor se poate conchide ca este
dintr'o epoca mai tarZie, din veacul al XVIII,lea
sau chiar al XIX,lea. ~i ferestre1e arata a fi fost
prefacute.
De acolo provine 0 frumoasa u9a impara'
teasca, care se gase9te in colectiile Comisiunii
}y10numentelor Istorice.
Ea dateaza probabil din veacul al XVIII,lea.
In rezumat, cred ca ne gasinl in fata unei bi,
o
serici, ~idita - poate - preeum arata numele pridvor porne~te seara ee se urea la clopotnita
sau, spre sfar~itul veaeului al XVII,lea sau in age~ata deasupra lui.
primii ani ai veaeului al XVIII,lea dar prefaeuta Pronaosul, dreptunghililar, mai lat decat lung
A W

10 urma. (in raport eu axa biserieii), e boltit in balta

manastireasea (volUe (Ie cloUre) tot cu pene'
tratiuni.

Aceasta biserica, ~idita in 1761, - pe loeu]

unei alteia mai veehii - de lemn - are un mic
pridvor cu a balta eu penetratiuni ; din aeest

L....---l-l.....-...L--..--L-_..L.........-.._ ! i ! I
n1~:l4S67A9iO
fig. 370.-~f.tii Teodori.]a~i. 5ectiunea longitudinala (d. C. M. 1.) (reI. arh. Grig. lonescu)
 Zidul ee separa pronaosul de naos e sustinut pete; eonsola inferioara, tot poleita, infatigeaZ.a
de doi stalpi liberi 9i doi angajati, de sectiune a pasare eu capul intors spre trup - poate un
octogonala, dar eu baz.e 9i cu eapitele patrate in pelican. (fig. 846).
plan. Ferestrele nu sunt in axa tranversala a pro- Consolele pe care reead penetratiunile bolti1
naosului. Naosul e boltit dupa normele curente pronaosului prez.inta motive derivate de la a-
moldovene9ti, iar deasupra cereului redus de cant; eele din unghiuri nu sc mai pot bine dis-
cele patru arcurii diagonale vine, ca la Golia de tinge. Par a fi de ipsos. (fig. 847).
pilda, un rand de arcuri, agez.ate in octogon. Consolele din pridvor sunt in aeela9 fel ; eele
Arcurile mari din spre apus 9i rasarit recad din colturi reprez.inta figuri omene9ti foarte
pe ni9te mnsole prelungite prin pila9tri angajati stangaciu executate.
de vreo doi' metri inaltime, care se oprese 9i ele In exterior, fatada ne arata pila9tri angajati
pe alte console, aducand astfel aminte a dispo- eu capitele simple, care nu suporta niei 0 arhi-
z.itie dela Dragomirna, dela Solca, Trei Ierarhi trava. Partea de z.id ee vine deasupra pani la
Cetatuia, Putna 9i altele. stra9ina este impodobita eu panouri scobite in
Ferestrele sunt eu arcul in acolade frantc planul zidului, panouri compuse din acolade
precum sunt 9i cele trei arcuri dintre naos 91 frante, de un caracter turcesc, precum se vad,
pronaos. de altmintrelea, la a serie de alte biserici mol-
De insemnat este ornamentatia : eapitelele -- dovene 9i muntene din aceasta vreme.
de altmintrelea poleite - sunt bogate 9i de un Pe latura de miaz.a-noapte, probabil din eauz.a
fel de corintian fantez.ist ; 9i eolturile baz.elor unor reteneuiri, aceste panouri sunt eeva de-
sunt de un stil asemanator 9i tot poleite ; pe formate 9i simplificate.
laturi se vede un heruvim. ConsoleJe areului Intre pila9tri - sau lez.enc - se vad ni9te pa-
vestic al naosului arata un vultur cu doua ell- nouri tot in aeolade frante $i ,wand mai jos un
ornament format dintr'un gablu triunghiular,
care vine peste 0 mica corni9a simpla.
Acolo unde vine dedesubt 0 fereastra, aceste
corni~eprimesc 0 im podobire mai bogata, tot in
tilul ce hm vazut 9i in interior.
Acest mod de infrumusetare a fatadelor, cd
regasim la mai multe biserici moldovene9ti din
aceasta epoca, se trage, de sigur, de la ornamen-
tarea ferestrelor dela Golia 9i se poate observa
cum s'a transform at treptat trecand prin bise··
ncile dela Ca9in ~i Berzunti, schimbandu-9i din
ce in ce mai mult caracterul 9i pierzfmd rostul
au dela inceput.
Str:l~ina este sustinuta de mici console de pia-
Fii. 373. - Sf. Teodori.la~i. Vedere Nord Vest
(d. C. M. 1.) (fot. H. T.)
tra profilata, unele mai bogate, altele mai simple.
Ferestrele au linteluri in acolada, de diverse
forme infatisand
,, volute, variate dela 0 fereastra
la alta.
Aceasta ornamentatie se inrude9te cu aceea
din Muntenia din veacul al XVIII-lea.
Chenarele au fost complete la inceput, dar
acuma Ie lipsesc partile laterale -- scoase, pro-
habil, la vreo reparatie.
Turla naosului este octogonala; paramentul
ei a fost de sigur refacut. 0 prima baza, patrata,
suporta 0 a doua, care are 9asesprezece varfuri.
Turnul-clopotnita este dreptunghiular, cu
muchiile te9ite. Paramentul, cam stangaciu, se
inrude9te totu9i cu cel al corpului bisericii. Co-
livia scarii se vede pe partea de nord, ca 0 e91-
tura semicirculara.
In rezumat, vedem ca planul bisericii Sfinti-
lor Teodori este 0 reminiscenta a veacului pre-
cedent cu unele modificari, mai cu seama in
boltiri 9i in detaliile de ornamentatie, iar fat ad a
ne arata 0 amintire a celei dela Golia amestecata
cu elemente noi de inraurire sudica.
Sf. Teooori fac astfel parte sau incep 0 fa-
milie cu alte cateva biserici cu caractere bine
determinate: Sf-tii Teodori, 1761; Curelari, Sf.
Gheorghe-Ia9i, 1761 ; Talpalari, Raducanu-Tg.
Ocnei, 1762; Horecea, 1766; Golae9ti (Cili-
biu) ; Balanqti, 1768-70; Sf. Nicolae, Tg.-
Ocnei; Berzunti, 1774; Dolje9ti, 1774.
Aceasta familie repreZinta un amestec de in-
rauriri moldovene~ti, de inrauriri baroce 9i tur-
ce9ti (directe sau indirecte) ~i cu unele detalii
muntene. A fost 0 mod a - pare-se - care a
avut un wcces evident in acest al treilea patrar
al veacului, inaint~ ca noua moda mai clacisi-
zanta sa vie s'o inlocuiasca.
Cu toate ca in starea ei de azi, biserica Cure-
larilor are 0 infati$are foarte diferiti de Sf-tii
Teodori, totu~i este 0 biserica de acela~ tip ca
plan, sau este 0 biserica mai veche, radical
modificata in interior in felul Sfintilor Tedori,
atuncea cand i s'a adaogat pridvorul cu clopot-
nita ce servea de intrare.
'Ulterior s'au fa cut stangace 9i urite trans-
formari care i-au schimbat infati~area, mal cu
seama in privinta boltirilor.
Prezenta unei rama9ite de consola in a) in
naos, ~i in b) in pronaos, ne da deslegarea pro-
blemei.
Daca presupunem ca bolta naosului era cir-
culara si mai mica in loc de a fi deformata, cum
e acu~a, atunci consola ramasa in a) (~i sub
care se vede inca un capitel sculptat ~i partea de
sus a unei colonete) poate indica, punctul de
plecare a unui arc care, ca la Sf-tii Teodori, lasa
un mic spatiu intre el ~i zidul de separare a nao-
sului dinspre pronaos.
Din acest zid au ramas numai coloanele an-
gajate cu capitelele lor, care se vad acuma a~e-
zate ceva mai spre apus, pe cand celelalte co-
loane (a~ezate acuma mai spre rasarit) au drept
capitele pe acelea ale coloanelor libere acuma
disparute.
 D
J! J ! , I ! f

012.345 1~910
fi\l'. 376. - Curelari.la~i. Sectiunea lool;litudinala (d. C. M. J.) (reI. arh. Griq. Ionescu)

_____
J'~
--- -

Ram~itele de consola din pronaos indica
boltiricare se pot inchipui in felul celor de la
Sf,tiiTeodori, sau in orice caz ca 0 bolta reze'
mata,prin pendentivi, pe patru arcuri recazand
pe console.
se mai vede din accstc console ~i capitele
("..,e
indica un stil mai apropiat de ornamentica tam'
plelor de cat de acel al Sfintilor Teodori.
Pridvorul, era deschis pe coloane ; deschide'
rile lui sunt acuma zidite, operatie ce s'a facut,
pe semne, atuncea cand s'a deschis 0 noua u~a
in pronaos, pe zidul de apus.
Acest pridvor e boltit in bolta manastireasca,
cu penetratii ; la incruci~ari sunt mici ornamente
de ipsos, iar consolele pe care recade arata ca-
pete umane incoronate cu 0 impodobire vegetala
stilizata, provenind dela acanta. Se pot compara
cu consolele ce Ie vedem la Dolje~ti (Roman),
earn din acea~i epoca.
Capitelele coloanelor sunt bogat ornamentate,
intr 'un stil ca eel din interiorul bisericii. Sunt
balauri, pe~ti incolaciti printre frunzi~uri, fi-
guri de ingeri ~i altele. Este 0 impodobire inru'
dita cu aceea a multor catapitesme din aceasta
vreme. (fig 848).
Bazele coloanelor prezinta un profil simplu.
In exterior, peretele e decorat cu ocnite lun-
garete, care se urea dela soclu pana la unul sau
doi metri dela stra~ina ; se ispravesc in acolada;
arhivoltele sunt reintrate in pIanul zidului.
Altele din aceste firide, mai largi, au forme
mai neregulate, poate fiindca prefaceri ulterioare
Ie au schimonosit.
o simpla corni~a de ten cuiala, in forma de
tor, inconjoara cladirea la inaltimea recaderii
boltilor.
Sub ferestre, se vede cate 0 mica consola de
piatra lucrata cu ornamente; pe partea Sud, dea'
supra ferestrei naosului se mai vede 0 consol::;'
- sau un fel de lintel, de un clasic deformat.
Fatadele, deci, arata gustul primei jumatati a
veacului, ~i sunt de un alt stil decat Shii Teo-
dori, dar interiorul - daca reconstituim in e:and
ce a fost -- arata 0 evidenta inrudire cu ac~asta
biserica in cat putem afirma ca in a doua ju-
ffiatate a veacului al XVIII'lea, biserica a fost
radical reparata ~i transformata in interior in
gustul ac.estei epoci_
Se mai vad la Curelari frumoase pietre de
mormant, ~i 0 catapiteazma ~i rama'7ite de mo'
bilier care nu sunt lipsite de interes.
 OJ
entJj
;0
15
r'
trl

-3:
'C/)

p'
Z
;J>o<

'";0-l
r;
rn
....,. - 3:
~..
'. 0
r'
-
> .,
0
0
<
trl
Z
trl
.C/)
j
D 8D
o
 Turlele - daca au fost - au disparut odata
cu boltile. Frontoanele ce se vad acuma, dateaza
Sf. Gheorghe zidit in 1761 1) apartine, ca desigu~ din veacul al XIX-lea.
fatada, tot aceluia~ ~ir de biserici ca Sftii Teo- Biserica mai pastreaza catapiteazma ei cea
dori. veche, din care partile inferioare sunt de1a in-
Planul primitiv - insa - e greu de recunos- ceput ~i sunt foarte interesante.
cut din cauza modificarilor ce 1e-a suferit mo-
nu~entul si mai cu seama din pricina disparitiei TALPALARI (la~i)
boltllor. biserica avand azi tavan.
A a~ut, pe cat se vede, pe langa un pridvor,
Biserica Talpalari apartine, ca fatada, tot a-
un pronaos ~i un naos. Sanurile laterale ~lU sunt
celuia~ grup ca bisericile precedent descrise;
in arc d~ cere, ca la Sf-tii Teodon; 0 alta. deose-
dar, ca ~i Sf. Gheorghe, e 0 c1adire cu interio-
bire este prezenta unui brau incolacit, ceva
rui compiet transformat ~i cu alte boltiri decat
sub capitelele lezenelor, acolo un de la Sf-tii Teo-
cele de1a inceput. Se poatc crede ca estc -
dori e un brau simplu ; aceasdi amintire a vea-
precum ne spune N. Bogdan 2) - 0 biserica din
cului trecut trebue semnalata.
veacul al XVII-lea (ctitorie cantacuzineasca)
Altmintrelea, gasim acela~ fel de impodobire,
din care ne-ar fi ramas numai zidurile ~i care 3
c1istribuita cam la fel.
fost prefacuta in veacul al XVIII-lea. Un incen-
Ca la mai toate bisericilc din aceasta serie exe-
diu in 1827, a stricat probabil boltile ~i s'a re-
cutia e earn st3.!1gace. Chenarel"€: au rinsol.lri 3-
facut interiorul astfe1 cum il vedem azi.
mi~tjnd pe cele muntene. (fig. 777, 779).
 o
f---· -
,,
,

,,
1"-

'"
r, 'j
I )
~
,',
,. /;"
, I

, / :
,
 ~
-~.~
.,
, I

I
, :
,
I

•
'"~ I
, I
I
I
I

~. ,~ ~l
_ % _ ~_/~h' .__ ~ ._'-

~ I-~.
- - ---
%i~
.- - --'---'" --

~ ---==--

BISERICA RA..OUCANU DIN :lre ~i m ulta asemanare cu acel al Bogdanei.

Turla naosului - ca la Sf,tii Teodori - se
TARGUL aCNEI
ridica de pe un octogon de arcuri mici.
Ca plan, biserica Raducanu - astfe1 numita Scan clopotnitei este a~ezata pe partea de
dupa marele logofat Radu Racovita, care a miaz3.'noapte a pridvorului.
construit,o in 1762, - face parte din grupu! l\.rcaturile zidului dintre naos ~i pronaos, fe-
Sf,tii Teodori, Berzunti, Dolje~ti ~i alte1c, Bolti' restrele - atat inauntru cat ~i in afara -- sunt
rile sunt insa mai simple, in cat planul interior insemnate prin arcuri in acolade frante mai bo'
gate chiar de cat cele obi~;;nuite in aceasta vreme. Teodori. Tot astfel sunt 9i console1e de colt ale
f\semenea arcuri impodobesc soclurile coloane' pridvorului. Archivoltele sunt in retragere din
lor ce sus~in perete1e median. La trecerea dela planul zdului.
patrat la octagon, la colturile piedestalurilor Intrarea la scara are un profil asemanator Cll
se vad mici ornamente in stilul ce10r dela Sf,tii llne1e din veacul al XVII,lea (d. Bozieni) pre'
cum si chenarul usii de intrarc si ce1e ale feres'
tre1o; inferioare de'pe fa~ada de ;pus. (fig. 745').
Deasupra u9ii se citqte pisania urmatoare : 1)
ve1eat.1762
Maica pre dulce1ui Hristos
Robii tai cei credincio9i
Laca9ul tau au zidit
Foarte l'au impodobit
Lumina dar ace cereasca
Prin ruga ta sa m09teneasca
Radu Racovi~ vel log.
Cu a lui sotie Maria ctitori sunt
Cu fiica lor Ilinca
La aceasta biserica prea sfanta P. V.
Leat 72 71
Apres avoir regIe les fortunes publiques
Ges donne des le<;:onsaux plus grands poli'
tiques Mai 20.

1) T. Burada, in Rev. pcntCil ist. arch .. ~i fii!o!ogic, v.,

pag. 170.
 Exteriorul bisericii este de un alt stil de cat politului Gavril, a fost ridicata la 1766 9i apar'
celalte ale grupului. Impodobirea consista in tine 9i ea 9irului de biserici care au ca prototip
mari panouri cu acela9 caracter oriental in orna' Sfin~ii T eodori din Ia9i, mai cu seama in ce pri'
mentatia col~urilor, dar panourile sunt tratate ve9te fa~ada, caci in plan, pe langa asemanari,
altfel 9i au numai rolul de a urnplea suprafa~a arata 9i unele particularitati care 0 deosebesc
~idului lipsita de pila9tri angaja~i ce se vad la aproape de toate celelalte biserici cunoscute.
bisericile celelalte. De altmintrelea aceasta impo' Are un pridvor cu bolta cu penetra~iuni care
dobire nu exista de cat pe partea de jos a pere' recad pe ni9te console ornate in stilul celor de
tului, intre soc1u 9i bra.u 9i pe colivia scarii. la Sf'~ii Teodori. Pronaosul boltit in calota sfe'
Turnul 9i turla octogonala mai au pe fe~ele rica are deasupra lui 0 capela. Zidul median
din diagonale rudimente de contraforturi. e sus~inut de trei arcade cu doua coloam. anga'
In pronaos se vad ctitorii ~ugravi~i ; pictura, jate 9i alte doua libere, groase, cu capitele puter'
din veacul al XIX, lea, e fara mare interes, din nice 9i bogate.
punctul de vedere artistic. Naosul are boltirile moldovene9ti cunoscute,
dar altarul prez,inta 0 constructie particulara,
avand doua randuri de arcuri ce suporta 0 turla,
iar in loc de diaconicon, dupa cum se obi9nue9te,
are 0 incapere, un fel de sacristie, de forma
Horecea - la marginea Cernau~ilor - ~ididi curba, lungita transversal in raport cu axa cla'
ca 9iGolae9tii cu ajutorul marelui logofat Cilibiu, dirii, 9i care incapere este age~ata inapoia alta'
de catre egumenul Artimon, cu ajutorul Mitro' rului.
 Prin aceasta dispo~i~ie a altarului, prin mul,
tele ei tude, biserica din Horecea poate fi com'
parata ~i cu Sf. Haralambie din Ia~i.
o alta particularitate este 0 galerie care in'
conjoara toata biserica, in pod, ~i care a fost a-
daogata, dar pu~in timp dupa constructie, cum
se vede din felul impodobirii fa~adei acestui a'
claos,diferit de restul c1adirii, dar de ace1a~ stiL
Trebue sa fi fost ~i un doilea pridvor deschis,
pe stilpi, caci se mai gasesc in ograda ~ase din
ace~tistilpi, cu baze ~i cu capite1e sculptate, de
un stil vecin cu cel al coloanelor interioare.
La intrarea in pridvor se mai vede 0 u~a de
fier, ferecata cu ~ine ~i impodobita cu ro~ase,
precum am va~ut inca din veacul al XVl,lea.
Biserica din Crisciatic, fosta a schitului Sf.
loan Teologul 1) e din anul 1766. E mai mult
pitoreasca de cat interesanta din punctul de
vedere arhitectural. Face totu~i sa nu fie tre'
cuta cu vederea.
rill. 399. - Crisciatic. 5eetia IOollitudinal .•
(d. C. M. J.) (rel. 10\1. Frenkel)
 CAU~ANII NOr cladirea e pe jumatate ingrojata in pamant. Bi-
serica dateaza dela 1765 i?i ceva, 1), fiind zidita
Biserica A.dormirea Maicii Domnului este 0
de Daniil, Mitropolit al Proilaviei. Trei deschi-
biseridi de acelai? tip ca Sf. Nicolae din Chilia
noua. 0 sala dreptunghiulara cu 0 absida i?i 0
balta. in "berceau" intarita de dublouri; toata
zaturi pe coloane impart biserica in naos ~i pro-
naos.
Zugrave1i de stil muntean 0 impodobesc.
Pe langa diferite subiecte re1igioase e1e infati-
~eaza pe ctitor ~i pe domnitori. 0 inscriptie zu-
gravita arata ca ctitor pe Mitropolitul Daniil,
dar data precisa lipse~te.
GOLAE~TI (CILIBIU) JUD. IA~I
tCatunul Lazareni)
Aceasta biserica se aseamana mult cu aceea
a Sf-tiilor Teodori din Ia~i, precum rezulta ~i din
plan ~i din sectia longitudinala. Este adevarat ca
turla naosului lipse~te, fiind inlocuita cu 0
cupola lata cu patru randuri de caramizi in zimti
la partea ei inferioara ; tot a~a lipse~te pridvo-
rul cu c1opotnita, dar gasim un pronaos boltit
intr'un mod foarte asemanator, un perete me-
dian cu trei arcade ~i pila~tri angajati cu capite1e
vegetale; in naos gasim arcurile transversale
sprijinitr. pe console pre1ungite prin lezene ce
se opn~sc pe mici console (culs de lampe). Ce1e
doua biserici prezinta 0 u~oara desaxare a sa-
nurilor in raport cu centrul boltii naosului.
Fatade1e de asemenea sunt foarte 'inrudite :
sunt pila~tri angajati (lezcne) care in1podobesc
peretii.
Capite1e1e simple dela Sf-tii Teodori devin
aici mai bogate, cu frunze de acant; pila~trii
se sue aici pana la stra~ina. Intre pila~tri gasim
~i aici aceste bizare triunghiuri, cu 0 mica cor-
ni~a la baza lor, cum Ie-am gasit la 0 serie de
biserici de acela~ tip. Aici sunt impodobite ~i
jos ~i sus printr'un maOllOchiu de cite trei
frunze.
Chenarele ferestrelor difera ; aici, la Golae~ti,
sunt in plin cintru, dar sunt impodobite de rin
souri vegetale intr'un stil asemanator cu eel de
la Shii Teodori. Sub ferestre, aici, ca b Shii
Teodori, mai gasim 0 mica corni~a, profilata
(mai curand un ,.cut de lampe").
Lipsesc panourile in acolada de la SHii Teo-
dori ; 'in schimb modul cum sunt tratate acan-
te1e capite1e1or e interesant caci 'invedereaza 0
inraurire otomana; deformatia acestor frunze,
care provin din barocul occidental, nu este aceea
ce 0 vedem prin Galitia sau Ucraina, ci estc
aceea de1a Constantinopol. Se pot com para cu
unele capite1e de1a Laleli Djami (1763) sau a
 ~
C/J
tTl
::0
n
F
tTJ

~
fi!? 404. - Gol5e~ti (Cilibiu) 5ecOunea lon!?itudinala ?;:
(cl, C. M. 1.) (reI. arh. [-1. Teodom) ;J>'
Z
;I><
C/J
j
;:0
l'
rr::
?;:
0
l'
0
, 0
:I" , /
<
tTJ
I
I: ' ... ' Z
tTl
. ,'-- .... <fl
j
..
~ I,
II
U
Irl
I!
1L__-l
l,
Golae~ti (Cilibiu), Plan (d, C. M. 1.)
(reI. arh. H. T eodoru)
unor case particulare din aceasta vreme (car'
tierul Balat, cf, Curlitt).
Data construirii acestei biserici (cu hramul
Sf-tului Nicolae) nu este aratata. Se zice ca ar
fi fost zidita de marele logofat Cilibiu (Iordache
Ruset). Tot acest personal a ajutat la construc'
~ia bisericii din Horecea de langa. Cerna uti, care
face parte din aceea~i serie ~i care a fost zidita
pe la 1774.
BALANE~TI (Jud. N earnt)
~i aceasta biserica face parte din ~irul care in-
cepe cu Sf-tii Teodori. E de un tip asemanator
eu Berzunti ca dispozitie" ca plan I?i ca fatade.
Turlele sunt mai scunde la Balanel?ti I?i leze-
nele sunt taiate la mijlocul fatadei de un brau
subtire ce nu se vede la Berzunti. Panourile, din
contra, sunt mai simple la Balanel?ti. In schimb,
chenarele ul?ilor I?i ale ferestrelor, de 0 factura
amintind rinsourile muntene~ti sunt mai bogate
I?i mult mai bine executate aici ca la Berzunti,
unde sunt foarte stangace.
Boltile pridvorului au ni~tc nervuri decora-
tive ca la alte biserici din acelal? grup.
Ul?a de intrare in pronaos este in acolada.
Peretele de separatiune dintre pronaos I?i
naos e sustinut de nil?te coloane groase cu capi·
tele inflorite ce amintesc pe cele dela Horecea,
din Bucovina 9i pe cele de la Sf. Nicolae din
Targul Ocnei. (fig. 747, 780, 781).
Boltile naosului sunt cele obi9nuite. Ca la Ber'
zunti,, unele arcuri sunt din caramizi cu zimti, la
extrados.
E de notat ca se vael in pendentivi gauri de
oale elf. rezonanta, astfel cum s'au vhut inca
din vremea lui ~tefan cel Mare 9i se vor vedea
pana in veacul al XIX-lea.
Biserica nu e datata prin nici 0 inscriptie, dar,
dupa indicatiile unei Evanghelii ce se mai pas-
treaza, se vede ca a fost zidita de Constantin
Rosetti -- care a murit in 1788; iar icoanele
catapitezmei sunt elatate din 1768.
Aceasta data (cu un an-doi aproximatie)
tepreZinta deci, cu multa probabilitate, anul zi'
dirii, ceeace concorda, de altmintrelea, cu stil111
atl1ncea la moda 9i care se vadel?te in acest I?ir
de bis~rici grupate intr'un rastimp destul de
scurt : Shii Teodori sunt din 1761, iar Ber-
zunti I?iDoljel?ti din 1774.
o
 Bl.I .sF. N1CIl!.AE T"'.OCN:f\ JUD.Il>Ac.AlJ

0, ., 2, 3, "z; 5, 6 7, 8, 9) ~M

AAati(jl~ •. J.(. ~l..pC

fill". 414. = Sf. Nicolae-Tg. Genei. 5eeHunea lonllitudinala

(d. C. M. L) (reI. arh. ~t. Bal$)
 Sf. Nicalae din Targul Ocnei, acuma in ruin a,
este mai mica ca ce1e1alte biserici din aceasta
familie. A yea clapotnita direct pe pranaos.
Sanurilc laterale sunt desaxate spre rasarit.
La vestul naasului e un singur arc; colaane1e
angajate au capitele inrudite cu cele dela Ba-
laneijti. (fig. 849).
Sub forma ei actuala biserica e dela 1774.
dar sub a alta forma - poate de lemn - a fost
alta mai veche precum arata inscriptii1e celor
daua clopote ce se mai pastreaza (fig. 931) iji
care sunt: unul din 1570, iar al doilea iji el, de
sigur, mai vechi ca veacul al XVIII-lea, inscrip-
tia lui fiind slavana.

U 't 1 1 r 1 ;; 1 1 .A,o ~ -

Fif? 417. - Berzunti. Sectiunea lunf?itudinala (d. C. M. 1.) (reI. arh. H, Teodoru)
 Biserica are un plan foarte asemanator eu eel
dela Sf,tii Teodori din Ia~i, Raducanu din Tar'
gul Ocnei, Dolje~ti din judetul Roman.
Principala deosebire este forma exterioara J
absidelor laterale care aici e dreptunghiulara.
Se poate de altmintrelea com para ~i cu Ea.'
Hine7ti.
Pridvorul deasupra caruia se ridiea clopot-
Ilita, e boltit in bolta manastireasca CLl penetra-
~iuni,care recad pe mici console profilate (dar
fara ornamentatie sculptata) .
Pronaosul e boltit in calota sr'erica iar naosul
are boltirile obi~nuite moldovene~ti. Areurile
~ihaz.ele cupolelor sunt subliniate de cate un
rand de caramizi a~ezate in dinti de ferestrau.
Peretele de separatiune e sustinut de doi stalpi
de sectiune dreptunghiulara, eu muchiile luate,
a,ez.atipe un soclu masiv. Capitelele greoae au
mulure de un aspect mai mult sau mai putin
cia ic.
Ferestrele ~i u~ile sunt in acolade fdnte, ca
la celelaltebiserici din acea~i grupa, precum sunt
,i arcmile peretului median. Scara ce duce la
c!opotnitaeste a~ezata pe partea Nord a pridvo-
rului tot ca la Shii Teodori din Ia~i, la Radu·
callU,la Horecea ~i la Dolje~ti.
Fatada
, se aseamana cu cea a Sf,tilor
, Teodori ;
e decorata cu pila~tri angajati cu capitele mu'
lurate, - care nu poarta nici 0 arhitrava ; 0
corni~a care porne~te de la nivelul lor inferior
inconjoara toata cladirea.
Intre lezene sunt a~ez,ate panouri decorative
de un desen oriental, cu dubla muluratie; b
partea lor inferioara, vedem acelea~i triunghiuri,
cu cate 0 consola profilata dedesubt, ce Ie ga-
sim la celelalte biserici din acest grup ~i care
provin din decoratia partii superioare a feres-
trelor deb Golia ~i dela Ca~in.
De altmintrelea, din aceste fatade pureed cea
dela Berzun~i ~i cea dela Sf,tii Teodori, dar mai
cu seam a cea dintai care a pastrat dela Ca~in, pe
langa e~itura dreptunghiulara a naosului, ~i
forma in plin cintru a ferestrelor.
Chenarele arata 0 impodobire cu volute stan-
gaciu executate. (fig. 748, 749, 750, 780).
In acela~ rand cu ferestrele sunt ~i alte pa'
nouri decorative, de forme mai variate, dar de
acela~ gen ca unele clin cele de sus.
Turla naosului, octogonala, cu eolonete la
unghiuri, are 0 baza stelata eu douasprezece
varfuri ~i 0 a doua baza patrata, impoclobita cu
arcaturi de un slab relief.
c ~ '(. j .• 'i Co 7 lo ~ .0 -'5_

LH-d H I I I! ! ! I ! I J by I J , ! I ! F! J ' J I
 Este de notat di pe laturile turlei care n 'au
ferestre, mai apar, sub 0 forma rudimentara,
contraforturile mici, obi~nuite in vremurile pre-
cedente ; acela~ lucru l'am observat ~i la biserica
Raducanu_
Turnul-clopotnita are colturile rotunjite ~i
cate doua lezene pe fiecare latura.
Nici 0 inscriptie nu ne lamure~te asupra datei
constructiei acestei biserici, dar similitudinea
planului: a fatadei ~i a ornamentatiei cu celelalte
biserici citate face ca, fara a putea grqi, putem
admite ca e zidita la 1774, data ce 0 arata po'
melnicul ~i anuarul casei bisericii (din 1909)
ca fiind data unei reparatiuni.
Vom mai nota, ca detaliu interesant, di soclul
are 0 profilatura compusa din mai multe randuri
de diramizi, unele de forme speciale, peste care
s'a tencuit. (fig. 827).
o frumoasa tam pIa ~i alte plese de mobilier
au mai fost pastrate in aceasta biserica care me'
rita sa fie mai bine cunoscuta de cat este acum.
(fig. 913).
DOLJE~TI (Roman)
Planul bisericii din Dolje~ti are multa ase'
manare cu acel al Sf,tilor Teodori Gin Ia~i. Prid-
vorul e mai mare, iar pronaosul mai mic, dar
boltirilt.: sunt din aceea~i familie, in bolta manas
tireasdi cu penetratiuni, iar muchiile sunt impo
dobite cu mici nervuri indoite ~i cu ornamente
florale. Aceasta mai larga fantezie, 0 mai mare
mladiere in forme, indica 0 evolutie a forme1or
dela Sf,tii Teodori destul de caracteristidi pen-
tru spiritul veacului. Dolje~ti e zidita Cll trei·
sprezece ani in urma Shilor Teodori.
Din peretele dintre naos ~i pronaos n'au ra'
mas decat doi stalpi cu capitele angajati in zidu-
rile de miaza'zi ~i miaza'noapte; dar se gasesc
mea 10 curte capitelele celm doua coloane Ii-
bere care imparteau in trei arcul de azi ~i care
sustineau zidul median. ~i u~a dintre pridvor ~i
pronaos a fost largita.
Naosul are boltirile obi~nuite iar arcurile
transversale recad pe ni~te console impodobite,
care indica un principiu vecin cu cel de la Sqii
Teodori.
Scara clopotnitei este a~ezata in locul obi~'
nuit in tot acest grup de biserici, adica in partea
nord a pric1vorului. Clopotnita are obi~nuita ca-
maruta pe pridvor ~i sub laca~ul c1opotelor.
Ferestrc1e, in interior, sunt in simpla acolada,
fie ca a~a au fost dela inceput, fie ca vreo re-
paratie le-a schimbat forma lor primitiva, fiind
poate acea acolada franta a~a de intrebuintata
in aceasta vreme.
Ca ~i la Berzunti, arcurile principale sunt in-
semnate prin caramizi in zimti.
Fatada difera de cele dela Sf-tii Teodori ~j
Berzunti, cu toate ca principiile directive sunt
acelea~i.
 Sunt tot pila9tri angajati cu capitele mulurate, frumoasa in volute vegeta1e, care se aseamana Cll
dar sunt mai rari 9i campurile dintre ele mai late, ce1edela Ba1anqti (jud. Neamt) ~i Cllmai multe
ceeace da 0 mai mare desvo1tare panourilor sco- ehenare muntene din aceea~i vreme. (fig. 782,
bite cu cunoscutele forme orientale - panouri 783) .
care se gasesc chiar pe fata 1ezenelor. Cll turlele ei, invelite cu aceste acoperi~llri
o puternica corni9a cu un profil bogat, sub- bu1bllcate si, in caturi, si, Cll liniile ei vertica1e
liniata 9i de un rand de caramizi cu dinti ca de mai accentuate, Do1jqtii dall 0 impresie de svel-
fierastrau, inconjoara toata c1adirea. teta devenita rara in acest veac, cu toata masi'
La sanuri insa panouri1e decorative iau for- vitatea c1opotnitei ei, care contrasteaza intru
ma unor ina1te 9i elegante firide oarbe, care a- catva eu e1eganta proportii10r generale.
mintesc veehi1e dispozitii mo1dovene9ti. o inscriptie deasupra vechiei intrari in prid-
In fa9ia de sub eorni9a 9i deasupra brau1ui ee vor spune :
vine la ina1timea partii de jos a eapitelelor se "Acest sfant laca9 s'all zidit intru cinste prea
vede 0 serie de miei panouri taiate in felul ee10r sfintei Preeiste ell cheltuiala Dum. Vasliie
dela Sf-tii Teodori, dar mai bine proportionate Ras (et) Hat (man) ~i de Ermonah Dionisie
9i mai placute ca exeeutie. Hudi (ei) impreuna co ajutor ~i a1tor fericiti
Cu toate ca sanurile sunt semi-eireulare 10 ctitori pentru vecinica ponenirea lor 1774. In.
afara , iar absida cea mare e poligona1a, un fel 21.".
de lezena lata, eare ineadreaza fereastra, rea- In biserica se mai gasesc mormintele ctitori10r:
duee aeeasta parte 1a 0 fata dreapta in relief si al Hatmanu1ui Vasile Roset - din 1767 - ~i
formeaza astfel un mod de tranZitie intre obi9- a1 llli Dionisie Hlldici -- din aceea~i vreme.
nuitele abside in arc de eerc sau po1igona1e ~i S'ar phea deci ca aee~ti doi ctitori prineipali
eele dreptunghiulare. n'au apucat sa-~i vaza biseriea lor ispravita ~i ca
Ferestrele all forme variate, in general cin- desavaq;irea luerarilor s'ar datora celorlalti "fe'
trate si
, eu acolade. Au chenarc Cll ornamentatic , riciti ctitori", despre care ne vorbe~tc pisania.
BISERICA ZlSA A CIMITIRULUI
(Sucevita)
Aceasta biseriea serve9te aeuma de biserica
de mir. A fost zidita la 1772 9i are aceasta par'
tieularitate de a repreZinta un tip eu totul arhaic
pentru aeeasta vreme. Are eontraforturi, din
care unele mai seaman:l eu eele din vechime. In
naos se vael areurile piezise moldovene9ti 9i baza
turlei arata. veehiul soc1u in form~l de stea.
InseriNia, inca pe slavonqte, spune :
"Zidit fost'a acest hram al Aratarii Dom'
nului eu ajutorul 9i buna vointa a lui Dum'
nezeu 9i eu blagoslovenia episeopului nos'
tru iubitor de Dumnezeu Dositei de Radauti ell
ajutorul iubitorilor de Christos, prin dari de mi'
lostenii, in anul 1772, luna August 1, Hind sta'
ret Ioasaf. Vqniea lui amintire. Amin J).
 JEqiA A-5

Fi!? 434.-Comane~ti. 5ectiunea lon!?il:udinala (ci. C. M. 1..)G. 13.

D
I

,
r--]'
t-.-
,, :,
;--:---O---il
,I I I

"--.l-- __
.f--- ----~.4
 COMANE~TI (Bucovina) o oarecare inrudire cu grupul de biserici de
tipul Sf,tilor Teodori arata $i bisericile din Bi-
Biserica din Comane9ti este 0 eladire sim pIa sericani, Cucuteni (Scoposeni) 9i Herta (aceasta
9i moclesta ca aparenta, dar nu e lipsita de pi' din urma din 1807) 9i multe restaurari de ela'
toresc. Are 9i oarecare particularitati de cons'
tructie pentru care cred ca e util de a publiccl
planurile ei. Sunt de relevat mai cu seama absi-
dele ale caror bolti se reazama pe arcuri, care Ie
separa de naos, la un nivel mai ridicat decat in'
tradosul acestor arcuri. 0 asemenea dispozitie
o cred foarte rara, nu numai in Moldova, clar
in tot domemul artei bizantine.
Poate ca trebue s'o atribuim, in cazul nostru,
nepriceperii me9terilor.
Pisania pe piatra ne da data de 7280 (=1772
Aug. 15) 9i hramul Adormirii Maicii Dom'
nului.

Manastirea Rughi, din Basarabia I) are 0 bi,

serid c1adita in 1777 9i care prezinta pentr1.!
aceasta epoca caractere arhaice; firide lungite
pe doua registre. E deci, in aceste parti indepar'
tate basarabene un fen omen de conservatism
de acela9 gen ca eel cd observam in regiunea
ril;? 437. - Rughi. Planul bisericii «'I. C. M. 1.)
de munte ; insa cu alte caractere. Arcurile pie- (Sectia Basarabia)
z.i~emoldovene9ti nu se vad. Separatiunea nao-
sului pe (doane, obi9nuita in veacurile al diri mai vechi, cum este 9i Precista din Roman.
XVII-lea 9i al XVIIHea, din contra, exista. T oate acestea sunt l'iarturie de marea trecere
ce a avut acest stil pana in momentul cand a
aparut gustul elasicului.
 [0 ,[0 o
o.
i I

Buna Vestire, fiind antei zidita de ~tefan' Voda

sin Bogdan Voda din leatu 7020, ~i fiind inve'
Inscriptia de deasupra intrarii m biserica ehita ~i pornita spre rasipire, s'au preHieut din
spune: timilie de iznoava eu agiutoriul ~i mila lui Dum'
"Aeeasta sfanta biseriea ee se praznue~te nezeu prin osardia ~i eheltueala etitorilor, in zi'
lile a luminatului Domnul nostru Constantin Di'
mitrie Moruzu Voevocl prin silinta !?i osten ala
eramonahului Ioil cgumen cle Bisericani; let
1786 Jun 20".
~i pome1nicul !?i istoricul manastiirii 1) arata
di biserica cea veche, mai mica, clin vremea lui
~tefanita Vocla, a fost claramata 9i ca biserica
cea noua - ceo. cle az,i - e refacuta pe locul ei.
In plan, clupa priclvorul alcatuit de turnul·
c1opotnita, avem cle fapt 0 singura incapere lun'
gareata, pronaosul nefiincl cleosebit cle naos. Din
partea de Vest pornesc cloua scari circulare care
duc la turn.
Sanurile se arata in afara dreptunghiulare.
Sunt doua ferestre in partea de Vest a naosului,
cate una pe fiecare perete, dispoz,itie mo!?tenita
din veacul al XVII,lea ; le'am gasit prima data
la Dragomirna, pe urma la Barnovschi, 10. Ni'
carita i?ila alte1e.
I) A,.him, P,II'tenir, Ochirc istoriCii
Bi'rrikani.
Mai este de observat ca altarul are doua fe'
restre, lipsind ceo. obi9nuita din axa. Aceasta
dispoz,itie e destul de rara !?i n'o gasim in Mol,
dova decat 10. Socola, 10. Sf. Gheorghe clin Ia!?i,
la Brani!?teni !?i 10. putine alte biserici de orclin
secundar.
Turnu1-clopctnita, a!?ezat pe partea de apus a
c1aclirii, a fost z,iclit in 1637 ca un priclvor al bi,
sencll celei vechi, iar partea de sus e deb pre'
facerea monumentului din 1786.
Chenarul u!?ii cle intrare !?i ace1 0.1 ferestrei
mici cle langa eo., au 0 foarte mare asemanare cu
ce1e dela Solca (fig. 726) !?i cu u!?a dela ~tefa'
ne!?ti. (fig. 105) (fig. 766).
Aceasta parte apartiine deci lucrarilor de1a in'
ceputul veacului 0.1 XVII-lea, cand "clintr'un
schit sarac, Bisericani s'a fa cut manastire" -
precum spune istorieul manastirii.
aSllpra monastircl Veaeului al XVIII-lea apartine fatacla cu ar-
caturile ei trilobate !?iin acolada, de evidenta in'
 raurire sudica. Asemenea ferestrele corpului
principalal bisericii ~i arcaturile turlei.
De asemenea ~i in interior forma in sfert de
sfera al boltii de apus a bisericii ~i forma semi'
circulara in plan a acestei parti dateaza de la
prefacerea bisericii (cf. Cucuteni Scoposeni ~i,
maitarziu, Herta).
A ramas 0 interesanta u~a ferecata, care da'
teaza probabil din veacul al XVII,lea ~i cateva
pietre de mormant.
Fif? 445. - Cucuteni.5coposen i. Vedere Est
(cl. C. M. 1.)
BISERICA DIN CUCUTENI
(SCOPOSENI)
Aceasta biserica, cu hramul Schimbarea la
Fata, formeaza, ca plan, un grup cu Bisericani
(din 1786) ~i cu Herta (din 1807).
E interesanta din cauza rotunjirii, boltita in
sfert de sfera, a spatiului din naos spre Vest, ce
corespunde vechiului pronao5 aici suprimat;
astfel a ramas 0 singura mare incapere .
U~ile 9i ferestrele au formele rotunjite ale ba·
rocului ce ne'a venit spre sfar~itul veacului al
XVIII,lea dela Constantinopol. (fig. 753, 785).
Trecem acuma dela acest grup, in care in'
durile barocului se amesteca cu cele dela Sud,
ramanand totu~i vechiul fond moldovenesc, ca
sa ajungem la un grup clasicizant, ce nu mai este
moldovenesc decat - cd mult - prin cate un
detaliu ~i inca numai la unele din aceste biserici.
BISERICA DIN LETCANI
(CUCUTENI) Jud. la~i
Aceasta cladire e de 0 forma foarte curioasa
~i - cred - unica in tara.
E circula ra in plan ; are 0 intrare spre Vest,
cu un portic alcatuit din patru coloane cu capi'
tele ionice ; deasupra acestei intrari se ridica 0
mica clopotnita.
Spre rasarit altarul aparc ca un semi'cerc, ali'
pit de cercul cel mare al bisericii, dar mai jos.
Fatada e impartita in panouri dreptunghiu'
lare prin ni~te pila~tri angajati fa6i capitele.
Corni~a e sustinuta de console oare cum asema'
natoare cu acelea ale caselor din Ia9i unde e acu'
ma institutul Notre Dame de Sion, case care
dateaza cam din acea~i epoca ~i care sunt, foarte
probabil, facute de ctitorul Letcanilor.
Dispozitiile acestei biserici s'ar phea aduse
direct din Italia, dar biserici cu forme circulare
~i cu portice de intrare cu coloane, au fost la
moda in Rusia in aceasta vreme (sfar~itul yea'
culm al XVIII,lea ~i inceputul veacului al
XIX'lea) aceste forme hind introduse mai cu
seama de arhitectii italieni.
Acest stil care apare spre sfar~itul veacului al
XVIII,lea in Occident, odata cu revenirea la mo'
da a anticului, s'a raspandit ~i in Polonia ~i in
Rusia (sub numele de clasicul Ecaterina a II'a
~i Alexandru I).
Legaturile mai stranse stabilite prin constan'
o

rill. 447. - Letcaoi. Sectiunea loollitudinala

(cl. C. M. 1.) (reI. arh. Grig. Ionescu)
 I
I
I

--l
!

r----~-
:-,-....I...---.l..
I ~ _

I I

~J

"r-------
I
I
I
,
I

I ,
l '--",\
~ 'r .
tele ocupatiuni ruse~ti din aceste timpuri explica
u~or aceste noi inrauriri ~i mai special ivirea la
noi a acestui straniu plan.
Biserica mai pastreaza 0 candela dela 1793 ~i
o cactelnita dela 1796.
Pisania scrisa grece~te spune ca biserica a
fost zidita de Constantin Bal~ cu sotia lui Ana.
Biserica Sf. Haralambie zidita intre 1797 ~i
1804 a fost inraurita, ca plan, de aceea din
Letcani. Cercul naosului, ceva deformat, e foarte
ap~rent in plan ~i se vede ~i in fatada.
Tot a~a e ~i intrarea ca la Letcani, mai pre-
lungita insa, precum ~i altarul.
In exterior, prin alungirea acestor doua ele-
mente, biserica pierde din aparenta circulara,
mai cu seama ca cele trei turnuri a~ezate in rand
pe naos, pe altar ~i pe intrare, accentueaza lun-
girea.
Peste stra~ina se ridica un fel de atic impoch
bit ; ~i baza turlei naosului, exagerat de lata ~i
circulara, este ornata de ni~te balu~tri.
Fatada e impartita in panouri, iar ferestrele
sunt impodobite in partea lor superioara cu
mari scoici, caracteristice ale stilurilor occiden-
tale din veacul al XVIII-lea.
Sectiunea longitudinala ne arata un principiu
cd cunoa~tem dela Golia : bolti cu turle ~i pe
altar ~i pe intrare. Este 0 inraurire ruseasca -
ucrainiana mai curand - ce se altoe~te pe pIa-
nul italienesc dela Letcani.
T oate detaliile interioare, corni~e, console ~i
altele afirma stilul c1asic devenit preponderant.
Este de amintit ca inca din mijlocul veacului
al XVIII-lea se gasesc in Polonia, in regiunea
dela Lublin, biserici pe un plan oval - care au
o oarecare inrudire cu planul Sf. Haralambie.
SF. LAZAR (Ia~i)
Aceasta biserica e lipsita de interes.
Boltile ei par a fi fost facute - sau refacute-
fara nici-o preocupare estetica sau de buna
constructie. Bolta naosului e ovala, iar altarul
e boltit ~i el printr'un fel de calota neregulata.
Judecand dupa planul actual, biserica se leaga
cu Sf. Haralambie ~i s'ar putea admite ca a fost
construita sau reconstruita pe la 1800.
Biserica Sf. Spiridon a fost reconstruita in
1804-5 1). Judecand dupa plan, este aici un alt
principiu decat cel dela Sf. Haralambie. Aici
predomina dreptunghiul in toate compartimen-
 o

o
<================<========1'
4 W MUll!.

fc::r-
I
r /, I

_I
-- ,/"',/ :,'
I'
I

,, --\
I

"
" I
L
· .
.-~-----.-.:: ..
... ~:::.~:
.
"
'
 ------,
I
I
I
I
I
___
I
.-1
I
I I
I I
6---.. .1
'~--LJ
 ·"..
.•.

,~-.
I'.....
---L..
 o
It!!"!!!!.
I' I" '" ,"
....
I( ,8 1,9 ',,0
Fi!? 460. - Herta. Plan (rei. arb. H. Teodoru)

te1ebisericii. Dar dad examinam sectiunea Ion-
gitudinala, vom vedea ca exista 0 inrudire intre
ce1e doua cladiri, inrudire mai mult in princi'
piile decorative i?imai putin in ce1e constructive.
Fatada e impartita in panouri, cu arcaturi
mari intre lezene. (Ca 0 com paratie poate servi
fatada Agapiei, fatada refacuta in veaeul
XIX,lea.)
Sf. Spiridon este una din bisericile cele mai
reprezentative ale nouei directiuni clasice'moder-
ne 1), din care face parte 0 serie de biserici,
I) Cf. N. Bogdan, la~i, pag. 226.
de planuri diverse, din Iai?i i?i imprejurimi. Ast,
fel, bunioara, biserica Banu, zidita pe la 1800
ele un : "arhiteeton Her Leopold" 2).
BISERICA DIN HERTA
Biseriea din Herta zidita la 1807, se inru'
al dei?te eu biserieile din Biserieani i?i Cueuteni,
Seoposeni, avanel naosul i?i pronaosul reunit in'
tr' singur~l ineapere rotunjita i?i la Vest. De alt,
mintre1ea proportii1e, mai eu seama eele inte'
rioare, sunt foarte rcu9ite.
 SF. GHEORGHE DIN MANAS- moldoveneasca, ca ~i interiorul bisericii Sf.
Tn~EA NEAMTULUI Gheorghe dela Neamt ; avem ~i la turla naosu-
lui ~i la aceea a pronaosului arcurile piezise mol-
$i aceasta biserica, zidita la 1796 ~i restau- dovene~ti, dar, aici, simple.
rata la 1826, apartine ca fatada aceluia~ grup Dreptunghiul insa cd formeaza in plan a-
clasicizant. Ca plan interior insa, amintqte inca ceste incaperi este read us la un patrat printr'o
vechea arhitectura pamanteana. Este de notat, serie de arcuri longitudinale.
intre altele, dubla a~ezarea a arcurilor piezise mol- Un zid a~ezat ca la Sihastria Secului a sepa-
dovenesti" ce sustin turla Pantocratorului si
, rat naosul cie pronaos.
pe J.ceea din pronaos. Aici insa, la Va.ratic, mai este sustinut de doi
stilpi. Incolo biserica are multe caractere noi
datorite curentelor vremii cand a fost zidit5..
Biserica din Varatic - dela 1808 - mai are Este de observat ca, sub altar, exista 0 cripta
inca multe caractere din vechea arhitectura pentru depunerea osemintelor.
o 0

o

Dupa inscriptia de pe mormantul biv. vel.
poste1nicului Arghiri Cuza din 1826, rezulta ca
fjg. 437. - Tai:omjre~i:i. Plan.
biserica este facuta chiar de dansul : ..."a mea
groapa ... 1OSU9a mea biserica ce am zidit'o in
o
_~'l'~'_
satul meu Tatomiw;;ti, unde ... se praZnue9te hra'
mul Adormirei Maicei Domnului"
J udecand dupa fatada cu lezene 9i ornamen'
tatia interioara de stuc, am putea data biserica
inca din veacul al XVIII,lea, ceeace ar fi posi-
bil daca Cuza, mort in 1826, a trait 0 viata mai
lunga.
Afara de florile de ipsos presarate pe bolti,
se mai vad inca oale de rezonanta - unul din
exemple1e ce Ie avem de persistenta acestui de-
taliu de constructie aproape pana 1n vremurile
noastre.
Exteriorul bisericii, 1n simplicitatea ei, nu este
lipsit de proportie.
Sihastria Secului arata un plan arhaiz.ant pen
tru vremea ei (1825'). A vem 1n naos arcurile
vechi piez.ige moldovene9ti, iar 1n pronaos se
vede un rest de z.id care ar separa - daca ar
mai fiin~a - acest pronaos dG un spatiu agez.at
la vestul naosului 9i care ar reprezinta vechiul
spatiu destinat mormintelor.
Pridvorul este deschis - mai mult deschi-
zaturi 1n z.id decat stalpi; atat acest pridvor
cat 9i pronaosul au bOl~ile lor separate 1n doua
printr'un arc longitudinal, ceeace constitue un
detaliul rar 1n Moldova, 1n ceea ce prive9te pro-
naosul.
Exteriorul, simplu, este tratat 1ntr'un stil
oarecum clasic, dar 1nvelitorile sunt tot cele bul-
bucate a9a de obi9nuite 1n aceste vremuri 1n Mol-
dova.
13iserica din Frumoasa sub forma ei de astaZi,
dateaz.a dela 1836, 1nlocuind sau prefacand cu
desavar9ire constructia dela 1753 din vremea
iui Matei Ghica Voda.
Vorbim de aceasta cladi re, de oarece continua
foarte caracteristic traditia clasica 1nceputa la
sfar9itul veacului al XVIII -lea.
o
o
 A" IlIT:i • i\ VELA"

Fif? 476.- Ocea (Neamt). Plan. (cl. C. M. T.) (reI. arh. 5t. Bal~)
 Planul are asemanare cu acel al Sf. Spiridon,
lungit fiind printr'un pronaos egal cu naosul.
Sectiunea longitudinala insa, aminte~te bise-
rica Sf. Haralambie.
Cele patru cup ole in rand, de principiu ~i de
forme rusei?ti-ucrainiene, se apropie de ce ve-
dem la aceasta din urma biserica i?i,de altmintre-
lea, i?i la Golia, dar fatadele sunt c1asice, cu
frontoane, cu coloane la intrare ii'i cu panouri
cu pila~tri i?i arcaturi decorative pe partile late-
rale.
Cu toate ca aceasta biserica nu mai apartine
perioadei ce 0 studiem, totui?i din cauz,a am in-
tiri10r din trecut ce Ie infatii?eaz,a pana intr'o
vreme recenta, am crez,ut interesant s'o citez,.
Biserica din Ocea, langa Topolita, a fost ridi·
cad de catre manastirea Neamtului in 1838,
dupa un plan care este destul de asemanator cu
al Goliei, dar cu absida mare dreptunghiulara in
exterior, ca la Sf. Spiridon din Iai?i; are inca
bolti moldovenei?ti de doua ori repetate ca la
Sf. Gheorghe din manastirea Neamtului - sau
Varatic, - pe cand fatadele au 1ez,ene de acest
clasic specific al inceputul veacului al XIX-lea.
Aceasta biserica mai posed a cateva icoane
interesante, z,ugravite de un calugar dela Secu,
la 1697, cu cheltuiala Doamnei lui Antioh
Voevod.
Bisericile din Basarabia au fost studiate cu
deamanuntul in Buletinul Comi.siunii Monumen-
telO1' fstorice, (sectia Basarabia) 1924 i?i 1928.
D-l 9t. Ciobanu a descris in general, pe cele mai
importante. Din v~acul a1 XVII-lea a semnalat
bisericile din Orhei, dela Chilia Noua 9i bisencile
rupestre dela Butuceni, dela Saharna, Neporo-
tova i?i Tipova. De cele doua dintai am vorbit
la 10cu1 lor, iar dintre cele din veacul al
XVIII-lea am citat Caui?ani 9i Rughi.
Cel mai mare grup il formeaz,a cladirile dela
sfaqitul veacului al XVIII-lea 9i dela inceputul
veacului a1 XIX-lea.
In special cele c1in Chi9inau - caracteristice
pentru aceasta vreme - au fost studiate de d-nii
Berechet fji P. Constantinescu-Ia9i - mult mai
c1etailat decat comporta actuaJa publicatie; se
poate numai regreta ca lucrarile autorilor citati
nu sunt insotite de planuri 9: sectiuni. De alt-
mintrelea prin data lor ies din cadrul pre~entu-
lui studiu.
 Veaeul al XVII-lea (eu unele biserici din
ultimii ani ai veaeului al XVI-lea)
4'11 Orhei Hi38-9
1~2 Trei lerarhi '1G3!=)
1 Galata ~·:3 Agapia 'I G1,2-4'l·
2 Hlincea fj.4 Sf. loan Botezatorul, Suceava HH3
3 Aroneanu '15!.M· 4;) Vovidenia, la9i '1645
/j. Secu 1602 ~·ti Soveja '16!.i;5
;) Dragomirna (Mica) '160:2 !j. 7 Precista, Galati inainte de Hi!j.7
6 Dragomirna inainte dt: '1609 /j·8 Chilia noua '1ti48
7 Burdujeni ('1597) ? 'l·9 Golia '1650-'1660
8 Du1ce9ti '1605 50 Bode9tii de jos '1659
D Zamca ('?) 5'1 Bozieni inainte de '1653
'10 id. paradis (?) 52 Carligi ')

11 Sf. Simion '1606 ? 53 Ca9in 1ti55

'12 Bis. armeneasca, Roman Hi09 ? ;)!j. Brani9teni ?
13 Bis. armeneasca, la9i '? 55 Criste12ti '1657'1
1f.i; Dimacheni '1 (j'10 56 Hadambu 1659
'15 Sf. Nicolae, Suceava 1tiH 57 Putna 1662
16 Sha Vineri, la9i 1610-15 58 Bude9tii Ghicai 166~,
17 Ra9ca 16U-'17 59 Pa9cani 16611,
I 18 So1ca '16'12-20 60 Sf. Gheorghe, Galati '1665
19 Sf,tii Voevozi, Roman ? 61 Deleni '1669
20 Sha Paraschiva, $tefane9ti ')
62 Bogdana CIrca 1670
211 Sf. loan, Siret 63 Cetatuia 1672
22 Maica Domnului, ltcani 64 Sf. Onufrie 1673
23 Socola 65 Sf. Nicolae, la9i 1677
2/1- Sf. Sava 06 Sf. loan Gura de aur, la9i 1n82
25 Paradisul Sf. Gheorghe, Su 67 Tg. Trotu~ului '1
ceava '1ti2ti-2~ ()8 Mavromol '!-1702
211 Barnovschi '1627
27 Radeana '1G28
28 Barnova 16'16-~) G9 Miera '170e; (1731)
29 Nicorita 1626-~) 70 Precista, Foc9ani l70~·l7L 6
30 Toporauti '1626-~) 71 Ilige9ti 17'111,
3'1 Buhalnita Hj26-9 72 Sf. Atanasie 9i Chiril, la9i ')

32 Buciule9ti tG30 73 Fastaci

33 Schitul Hangu '1630 7 f.i; Sf. Ilie, la9i
34 Mirauti ')
75 Domne9ti, Putna
35 Baia 7G Stavnic
36 Cozme9ti 77 Plopeni '1753
37 Sf. loan Botezatol'ul, lasi 'ltiJO-;)'\ 7N Tarata '1753
38 Scanteia, inainte de '1636 79 Proorocul Samoil, Foq;ani '1756
, 39 $erbe9ti 'l()37 801 Sascut
W Sf. Atanasie, Copou J ():IH 8 '1 Absida mare a Episcop. Romar I
82 Sf. Dumitru, Ia~i -1 '100 Rughi '1777
83 Rachitoasa '1 '10'1 Biserica Ra~canu, Chi~inau '1777 '1
811, Schitul Ducai '? 102 Bisericani '1786
85 Sf-tii Teodori, Ia~i '176'1 '103 Scoposeni (Cucuteni)
86 Cure1ari, Ia~i 'I 10'1, Letcani '1793 '?
87 Sf. Gheorghe, Ia~i 17G'1 '105 Sf. Haralambie, Ia~i '1797
88 Talpalari, Ia~i '106 Sf. Lazar, Ia~i
89 Raducanu, Tg. Ocnei '1762
Veacul al XIX-lea
90 Horecea '1766
9'1 Crisciatic '176;-) '1071 Sf. Spiridon, Ia~i I '1~01 I
92 Cau~ani '17ti5-'177'1 '108 Sf. Gheorghe, Neamt ('17fl6) '1826
93 Golae~ti (Lazareni) ,)
109 Herta '180'1,
911, Balane~ti '1768-70 '1'10 Varatic '1808
!)5 Sf. Nicolae, Tg. Ocnei '1772-7~, '1'1'1Tatomire~ti
96 Berzunti '17711, '1'12 Sihastria Secului 'IH2:l
07 Dolje~ti '17711, '1'13 Frumoasa '18:3li
98 Sucevita (sat) '1772 '1H· Ocea '1838
99 Comane~ti '1772
'f