Sunteți pe pagina 1din 181

• ••

ISCRICILC

OlDOIJCHC TI
DIN

IJ(~CURIIA(

x V 11-

L( ~
~I ~L

XVIII-L(~'

C.B~L~

1933
S'ar putea sa fi fost 9i cate doua ferestre pe J n aceasta privinta trebue comparata cu Pre-
Eiecare latura de miaza noapte 9i miazazi a pro- cista din Galati 9i cu Toporauti care sunt earn
naosului. din aceea9i vreme.
Dar ceeace deosebe9te mai mult aceasta bi, Fatada G impodobita cu un rand de arcade
serid de cele1alte 9i ii da un interes special este oarbe cu arhivolte1e reintrate in planul zidului;
d spatiul de deasupra boltilor este organizat spre ce1e de la altar sunt mai lungi. Sub stra9ina e
a fi aparat, fiind prevazut jur imprejur cu me- un rand de ocnite mici oarbe care lipsesc la
tereze (meurtrieres), iar partea de deasupra aI, altar.
tarului e 9i mai bine aparata, avand 0 a doua Corni9a e sustinuta de ni9te console de piatra
bolta 1). fara profil.
Nu se mai gasesc nici un chenar 9i nici 0
sculptura.
Aceasta biserica, foarte simpla, intrune9te 0
serie de caracteristice ale acestui inceput de veac
9i poate treZi, de aceea, un interes destul de
mare, in afara de ace1 al fortifidrii sale.
Paul de Alep, trecand prin Scanteia, spune
ca este 0 biserica noua, frumoasa, cu doua ma'
In volumul in care au fost descrise bisericile rete cup ole, cu cruci s'uperb aurite (adica tur-
lui ~tefan eel Mare, 1) s'a aratat ca biserica ac- nuri) z,idita de Beiu (Vasile Lupu) ; este inchi·
tuala din Scanteia nu poate sa fie aceea facuta nata Sfintei Paraschiva.
de ~tefan. Ambasaciorul polon Krasinski in anul 1636,
o inscriptie pictata - modern a - z,ice : in drum spre Constantinopol trece prin Scan-
teia. Autorul relatii spune : "acest
sat era mai de mult foarte mic,
acum insa s'a marit foarte mult...
~i s'a c1adit 0 biserica noua de
Z,l'd" 2) •
Teodor Burada 3), arata ca nu
a gasit pomenit nicaeri ca biserica
a fost facuta de ~tdan eel Mare ~i
crede ca traditia aceasta e de data
mai recenta.
Cred deci ca trebue admise cele
spuse de Paul de Alep, - cu care
se potrivesc caracterele arhitectu-
rale ale bisericii, adica ca este zi-
dita de Vasile Lupu. Ulterior
poate sa fi fost infrumusetata la 0
reparatie de catre Duca Voda, dad
nu comite ~i aici 0 confuz,ie ins-
criptia din 1846.
~) P. P. Panaitescll, Ci'/iltori poloni in tarile
pag. 27.
"Acest sfant loca~ cu hramul sfintilor mal :I) Rep. pentrll 1st. Arh. §i Fi/.. IV, pag. 717.
mari voevoz,i Mihail ~i Gavril din temelie ridi-
cat intaiul de fericitul intru pomenire de $tdan
Vaevod eel Mare ~i apoi de Duca Voevod in-
frumusetat, iar acum in z,ilele pre inaltatului
Damn Mibail Grigorie Sturdz,a Voevod din nou
intacmit ~i s'au impodobit din porun -::aprea fe'
ricitului patriarh al Ierusalimului Chirie Chirio
Chiril fiind staruitor ~i ingrijitor pre cuvio~ia
sa arhimandritul Paisie Exarhu, logofat ~i ca'
valer Alexandru Ghica dor ~ comisul Panaite
Papaz,oglu epitrop asupra averilor Sfantului
Mormant in Moldova; la anul 1846 Noem-
brie 13".
Dur3. studiul ce I-am fa.cut pana aci despre
bisericile din veacul al XVII'lea, se confirm a ca
biserica noastra este din acest seco!'
Micile e~ituri dreptunghiulare ce inseamna in
afara sanurile laterale, turnu1-clopotnita, chena-
re1eu~ilor interioare, cu roz,ete, sunt toate ca-
ractere ce se potrivesc cu acest veac ~i nu cu
vremea lui $tdan eel Mare. Chiar ~i forma tur'
tita in plan a curburii altarului arata ca nu mai
suntem tntr'o epoca buna.
/
J'i" )
I,

/1
i \
\""
f
I
I
/
/
", '\
\
\
// , I \
I
/ \
[
\ I
I ' ,/
"
-:{
\ "
S-~
/-
~-1
"-
r~
, ,
,
i, : I
I
I

,,
I ,
I

I
I
I I
,, ,
\-

"
T rei turnulete de lemn, care nu exist au la in-
ceput, precum 9i un alt turn de lemn deasupra
Biserica din ~erbqti: cu hramu1 Sf. Gheorghe, c1opotnitei, uratesc 9i ingreuneaz.a acuma c1a-
a fost z.idita de catre Vasile Lupu in 1637, deci
direa.
pe la inceputul domniei lui. Cladirea, inalta 9i
Doua randuri de ocnite inconjoara toata bi-
spatioasa, se leaga cu 9irul bisericilor moldove-
serica. Ferestrele actuale sunt marite 9i au ca-
ne9ti obi9nuite de pana acuma. A fast, poate,
p;ttat 0 forma stangace.
un perete despartitor intre naos 9i pronaos,
probabil cu doi stalpi 9i trei deschiz.aturi. U9ile turnului au arhivoltele lor reintrate in
Sanurile sunt, pe din afara, 1mbracate de planul z.idului.
un masiv dreptunghiular de z.idarie care se Deasupra soc1ului - fara e9itura - se vede
urea pa.na la stra9ina, fiind insa mai subtire in un rand de caramiz.i in z.imti, de asemenea 9i in
partea superioara. Aceasta dispoz.itie este de si- interior toate cupolele au baz.ele lor astfel im-
gur 0 amintire - stingacc - a Dragomirnei. podobite. (fig. 730, 793).
Turnul-c1opotnita este agez.at peste intrarea U9a de intrare din pridvor in pronaos arc un
de 1amiaz.a-z.i. chenar gotic in felul celor ce se vad la bisericile
lui Stefan eel Mare la intrarea naosului, dar care servese la pastrarea jeraticului (fig. 919
foarte stangaeiu exeeutat i?ieu forme deeadente. i?i920).
Pisania asezata in afara are un ehenar simplu; Aeeasta biserica, fara eleganta i?i fara mult
in partea d~ sus se vede un cap de zimbru, pri- mei?tei?ug,este totu9i interesanta caci prezinta
mitiv executat : prineipiile earacteristiee ale biserieilor mai sim'
"Cu voia Tatalui i?i eu ajutorul Fiului i?i cu pIe moldovenei?ti din acest mijloc de veae, mai
savari?irea Sfantului Duh, bineeredinciosul i?ide pastrand totui?i ceva din proportiile eelor din
Hristos iubitorul 10 Vasilie Voevod, Domn al trecut.
Tarii Moldovei, a ineeput i?ia inaltat i?ia sfar'
~it aeest hram intru numele sfantului i?islavitu'
lui Marelui Mueenic Gheorghie, pentru ruga' Aeeasta biserica a fost zidita de catre Vasile
eiunea sa ~i a Doamnei sale Teodosia ~i a iubi' Lupu in 1638 preeum arata i?i pisania slav0'
wlui fiu al sau loan Voevod i?i s'a inceput in neasca ai?ezata deasupra intrarii; a fost inchi,
luna lui Mart 28 si s'a mantuit in luna lui nata manastirii Trei Ierarhi :
Septemvrie 15 anul' 7145 (1636)" 1). "Cu voia Tatalui i?i cu ajutorul Fiului i?ieu
In pridvor se gase~te 0 piatra de mormant de savari?irea Sfantului Duh, aclica eu ,robul stapa-
la 1671 iar in biserica doua din aceste pietre spe- nului meu Dumnezeu i?iMantuitorului nostru
ciale in forma de mica coloana scobita la cap, Iisus Hristos, i?ial Treimei inchinatorul 10 Va'
silie Voevod, eu mila lui Dumnezeu Domnitor
al tarii Moldovei i?iprea iuhita noastrfl Doamna
Teodosia fii cu daruitii de DUlnnezeu fii loan "S'a inoit aceasta sfanta biserica I?i s'a infru'
Voevod I?i Maria I?i Ruxanda, I?i zidi aceasta musetat de prea stral~citul ~i prea cucernicul
sfanta r ugaciune in numele Sfantului parinte- Domn 10 Constandin Duca Voevod, Domn a
lui nostru Atanasie cel Mare, arhiepiscopul toata. tara Moldovei, (1702)" 3).
Alexandriei, in anul 7146 (1638), April I?i s'a Iar in peretele de miaza noapte este 0 alta
sfintit cu mana prea sfintitului Mitropolit al inscriptie, pe gresie, cu 0 impodobire mai simpla,
Sucevei chir Varlaam" 1). care spune, tot pe grecel?te :
Nicolae Costin 2) istorisel?te cum "fiind ras- "Manastirea celor Trei Ierarhi din Ia~i, con-

coale s'au fost pustiet de cativa ani fiind arsa ducand-o arhimandritul Serafim de la manastl-
numai piatra ramasese, 0 au tocmit ca de iz· rea Caracal din Atos, a inaltat-o Cll che1tuiala
noava Konstantin Duka Voda cu de toate po' mare, afland-o stricata de mult 1ii din teme1il
doabele I?i din nauntru I?i pe din afara, precum nimicita in arml1809 dela Mantuirea Lumii" 4).
se vede aeve I?i astazi". Sub aceasta inscriptie se pare ca. a fost 0 ul?a,
De aceste lucrari sta marturie pisania scrisa acuma zidita.
grecC9te pe marmura alba, a~ezata in zidul de E vorba., binc inteles, de 0 reparatie a bisericii
miazaz.i,I?ibogat im podobita : Sf. Atanasie, I?icare, Cll toate ce1e al?a de lauda.-
ros spuse, n'a fost din temelii rezidita, ci cel
1) Par. Bobulcscu. Comunicari. in But. Com. Mon. 1st.,
Sectia Basarabia, II. pag. 152. 3) Jorga, ibid .. II, pag. 147.
2) Letop .. II, p. 51. 4) id., ih., II. pag. 147.
mult dela bol~i, refacandu-se ~i ferestrele ~i ten- rete care acurna s'a spart, facandu-se, in locul
cuielile. iui, un arc scund. In loc de sanuri laterale se
Planul prezinta sanurile exterioare dreptun- vede, in afara, cate 0 scurta ingro~are a zidului,
ghiulare a~a de raspandite in acest veac. Boltile de 0 inaltirne redusa. ~i la absida mare se vede
sunt foarte deforrnate. Cea a naosului, in par- o ingro~are a peretului in axa.
tea centrala, searnana cu 0 cupola care se raeor- Deschizaturile sunt in acolada ~i arhivoltele
deaza stangaciu cu pendentivii ~i cu arcurile la- sunt in retragere in raport cu planul zidului.
terale. Iar bolta pronaosului este un arnestec de U~a de intrare in pronaos este cu intretaeri de
balta sferica ~i de bolta rnanastireasca (voute baghete gotice ; e incoronata de 0 corni~Hintel
de cloitre) . in stilul Rena~terii. In jurul acestui chenar se
Se rnai poate observa 0 u~oara desaxare intre vede 0 a doua rarna alcatuita de 0 torsada inco-
axa transversala a boltii naosului ~i aceea a sa- lacita. Deasupra u~ii este pisania cu sterna tarii :
nurilor laterali, desaxare destul de obi~nuita in "Prin voia Tatalui ~i cu ajutorul Fiului ~i cu
aceasta vrerne. savar~irea Sfantului Duh a inceput ~i a facut
acest hram in numele sfantului slavitului mare-
lui mucenic, izvoratorul de rnir Dimitrie faea-
Este 0 biserica de un tip sirnplu. tor de minune, 10 Vasilie Voevod, cu mila lui
Pronaosul era separat de naos printr'un pe- Dumnezeu, domn al Tarii Moldovene~ti ~i
doamna lui Todosia ~i copilullor loan Voevod".
Biserica este deci zidita inainte de moartea
Doamnei Tudosca, adica inainte de 1638- Marginea interioara a palniei ferestrelor e in-
1639. (fig. 797). semnata printr'un mic ciubuc.
~j u~a care da in scara Jin grosimea ziduJui Un turn-c1opotnita este a~ezat pe partea de
de apus, are un chenar gotic. (fig. 732). amiazi a pronaosului, formand pridvor, iar 0
Ferestrele au toate inca chenare1e lor de la vestmantarie moderna s'a alipit de altar. Tot
inceput, cu profil gotic; deasupra lor ~i de- astfe1 s'au facut - intr'o vreme mai recenta -
desubt gasim cate 0 corni~a cu un profit in sti· doua contraforturi grosolane, pentru a impie-
lul Rena~terii, dar cam grosolan. dica, pe semne, 0 crapare a zidurilor.
in fine dispozitia impodobirii turlelor, evident
inspirate la Trei Ierarhi de la Dragomirna, nu
Planul bisericii celor Trei Ierarhi din Ia~i nu numai ca dispozitie generala dar chiar ca detalii,
se deosebe~te in liniile lui generale de pianul printre care unul dintre cele mai caracteristice
tip al bisericilor moldovene~ti din veacul al sunt rozetele ornamentale care umpHi orice
XVI,lea, cum ar fi bunaoara cel al Sfantului camp liber la cele doua biserici, a~ezate fiind la
Dumitru din Suceava ~i altele. Cuprinde un fel.
naos - cu anexele lui obligatorii, altarul §i (Nu trebue uitat ca la Trei Ierarhi randul su'
doua sanuri laterale semicirculare, - un pro' perior de ocnite a fost adaogit la restaurare de
naos ~i un pridvor. Deosebirea cea mai de Lecomte du Nouy - precum yom vedea mai
seama este prezenta unei turle ~i la pronaos. la vale).
Pianul din care deriva mai deadreptul biserica $i forma ferestrelor, inca gotica, cu acolade
Trei Ierarhi este cel al Galatei, din care lipse~te ~i cu chenare de baghete incruci~ate, precum ~i
camera mormintelor, in conformitate cu regula micile corni~e ce se vad ~i de desubt 9i deasupra
ce am observat,o ~i in veacul precedent 1) ~i lor, sunt aproape la fel la Dragomirna ~i la Trei
dupa care aceasta incapere nu se gase~te in bi, Ierarhi.
sericile ora~ene~ti.
Asemanarea merge de altmintrelea mai de' Daca trecem acum in interior, yom regasi ~i
parte. La cele doua biserici gasim cele trei fe' la Trei Ierarhi aceste torsade la fel ca braul din
restre la cele trei abside; trei arcade pe doi afara, care alcatuesc arcunle interioare 9i coloa'
stalpi inlocuesc zidul din spre apus al naosului; nele angajate 9i vom regasi rozetele ~i scuturile
pronaosul are cate doua ferestre pe cele doua mici a~ezate din dlstanta in distanta pe nervu'
laturi de miaza'noapte ~i miaza'zi, iar pridvorul rile profilate.
are doua intrari, cate una pe fiecare din fetele Chiar in aceste nervuri ce impodobesc cele
laterale. doua calote ale pridvorului se poate vedea 0 a'
Turla Pantocratorului dela Trei Ierarhi are semanare de principii cu nervurile boltii exo·
boltiri ca aceea de la Galata, adica dupa reduce' nartexului de la Dragomirna.
rea diametrului prin cele patru arcuri piezi~e, La cele doua biserici, nasterea
, boltilor
, este
mai vin opt arcuri randuite intr'un octogon, la insemnata printr'o corni~a, cel putin in abside.
fel ca la Galata, dupa care urmea~a cilindrul o alta asemanare de detaliu se poate vedea
turlei. din comparatiunea sectiunilor longitudinale 9i
Boltirile celor doua turle dela Trei Ierarhi anume arcurile mari transversale, la cele doua
sunt la fel, deci la fel cu cea a naosului Galatei, biserici, inlocuite prin torsade, sunt a~ezate la
pe cand acelea ale turlei pronaosului acestei din marginea interioara a masivului de zidarie aba'
urma biserici sunt diferite. zei turlei suprapuse, dand 0 impresie de desaxare
Boltile pridvorului nu sunt la fel in cele doua ~i de rea a~ezare a acestor arcuri.
cladiri ; nici nu reese acest pridvor in laturi la
Trei Ierarhi ca la Galata. Ceeace face insa originalitatea bisericii Trei
In exterior - cu toate diferentele insemnate Ierarhi, este modul de impodobire a fatadelor
intre cele doua cladiri - s'a pastrat separatiu' sale, care sunt acoperite de 0 retea continua de
nca in doua registre printr'un bran ; ~i dispozi' ornamente din cele mai variate. Nu e piatra
tia contraforturilor altarului, ale absidelor ~i care sa nu fie lucrata. Motivele, in majoritatea
ale pridvorului sunt la fel. lor, sunt de inraurire armeano'georgiana; altele
sunt arabo'otomane. Sub stra~ina, randurile de
Dar aci se opresc asemanarile. Mai departe ocnite au arcade lor festonate dupa un mod
incepe a se simti inraurirea Dragomirnei, care oriental, iar picioarele firidelor mai mari aduc
se vade~te prin braul ca 0 franghie incolacita de aminte colonetele umflate la mijloc ale biserici'
o forma a~a de caracteristica, prin C!-~ezareain lor ruse~ti din acela9 veac. In campul acestor
registrul de sus a celor doua randuri de firide firide sunt vase persane din care ies craci in'
mici, din care cea mai de sus, mai cu seama, are florite. Asemenea toate timpanele acestor arca'
destule asemanari cu cele de la Dragomirna; turi mici sunt impodobite cu ramuri de flori, cu
motive de crini '9i de lalele.
1) Cf. Biscricilc moldovcnc§ti din vcacul al XVI-Ica, Cele doua benzi de marmora neagra care in'
pag. 46. sotesc brauHranghie, sunt decorate dupa un
m O~D
principiu cu totul diferit. Sunt ornamente gra' faptul ca fiecare asiza este decorata, jur impre-
vate in adanc si
bine zis, din barocul occidental.
.
, din stilul Renasterii sau mal jurul cladirii, pentru sine. Alta asiza, alt mo'
tiv, dar fara legatura cu arhitectura propriu
La Trei Ierarhi, impodobirea e pur ornamen- zisa.
tatie de suprafata; acopera toata cladirea in Numai la tude, principiul e altul 9i derivat
intregime. La Arge9, ca 9i in Armenia 9i in dela Dragomirna, adica ornamentatia este dis·
Georgia, ornamematia, - cu toate ca acopera continua. Numai pe montanti 9i arhivoltele fi-
des supra fete mari 9i este, cateodata, lipsita de ridelor exista continuitate, restul e impodobit
scara in raport cu cladirea - se leaga de 0 com' prin discuri, agezate izolat 9i dispuse tot ca la
pozitie in relatie cu diferitele membre arhitecto- Dragomirna.
nice ale cladirii. i\ceasta nu este cazul la Trei ~i cele doua randuri de firide de sub stra9ina
Ierarhi; vestmantul ornamental e continuu 9i au un rol de decorare arhitecturala ca 9i braul,
ceeace determina 9i mai mult acest "parti" este dar toata suprafata corpului c1adirei este pur
pe langa aurirea 9i colorarea ornamentelor, $i ornament de suprafata.
Motivele prezinta, in general un alt caracter riori ai pridvorului printre zabrelele ce ald·
ca la Arge~ precum ~i ca la majoritatea CelOl tuesc fondul impodobirii ~i pe care Ie regasim
armene sau georgiene. Totu~i tot acolo regasim pe una din benzile ornamentale exterioare. Stilul
prototipele lor ~i mai special in Georgia, la lor este inrudit cu unele cruciulite georgiene ce
Caben de pilda, la Achtala, Safara, Betania, Ie vedem la Dsegi, Amaghu, Mtzchet, etc.
Manglis 1). Yom nota ~i inrudirea lor - ca compoZitie
Tot in aceea~ ordine de idei, se pot semnala - cu cruciulitele ce impodobesc chenarele fe·
cruciulitele impletite care se vad pe peretii inte· restrelor bisericii muntene din Golesti zidita la
1646, adica numai cu ~apte ani dupa Trei
1) Cf. G. Bal~. Influences armeniennes et gcorgiennes SUI Ierarhi. Aceasta inrudire se refera la desenullor,
r architecture
roumaine. pag. 16. dci cioplirea este alta. La Trei Ierarhi e tratata
prin planuri indinate dupa modul bizantin, pe lapidare gasite pe pietrele bisericii. Unele sunt
cand la Gole1;>tiprafilul cruciulitelor este bom- simple insemnari de lucru, iar unele par intr'a-
bat - mai conform cu principiile georgiene. devar sa fie semne de bresle, ceeace in plin
In general putem spune ca motivele de or- veac al XVII-lea ar constitui un fapt interesant.
namentatie dela Trei Ierarhi, sunt mai simple, Goticul ce-l mai vedem la atatea elemente ale
nu prezinta atatea indoituri 1;>iinflorituri capri- dadirii nu mai este insa pur, cu toata buna exe-
cioaseca la Arge1;>,bunioara ; sunt mai mult - cutie a lucrului, dar provine din buna copiere a
in marea majoritate a lor - variatiuni bradate unor modele inca existente 1;>i nu mai face parte
pe 0 retea de simple zigzaguri, patrate, diago- din nici 0 traditie vie. (fig. 791, 794, 813, 914).
nale, etc. Din treizeci de zone ornamentale, dela
baza patrata a turlelor pana jos, nouasprezece Sub toate aceste inrauriri diverse care Ie ga-
sunt pe acest principiu, precum 1;>imai multe mo- sim la Trei Ierarhi, aceasta biserica ne apare ca
tive la turle. Tot astfel decoratia interioara a mult mai putin originala de cat s'ar putea
pridvorului. Este deci 0 impodobire mai putin crede la prima vedere 1;>i,mai cu seama, ea apare
animata, mai rece, mai putin artistica. ca un monument mult mai putin interesant de
* cat alte mult mai modeste, de oarece nu re-
Lecomte cIuNouy 1) a notat mai multe semne prezinta un factor de evolutie in arhitectura mol-
doveneasca, nu repreZinta un monument care
sa fi introdus principii adaptabile. Aceasta bra-
derie, aceasta horbota de piatra, datorita somp' a fost inmormantat la Sf. Sava 1) 9i care, dupa
tuozitatii unui domn bogat 9i trufa9, nu putea Paul de Alep, a fost "arhitectul de curte al Bei,
face scoala intr'o tara in conditiile Moldovei si lor Moldoveni". D'l AI. Lapedatu spune ca era
nu e;a potrivita spiritului de c~re dadusera d~- Armean din Constantinopol 2) .
vezi pana acuma constructorii moldoveni. Lui trebue sa se atribue, probabil, introdu'
De aceea, numai doua monumente au cautat cerea atator elemente de impodobire de inrau'
sa se inspire din Trei Ierarhi ; cel dintai este Ce' rire orientala. Dar, am vazut ca multe alte in'
tatuia -- tot ctitoria unui domnitor de neam fluente 9i'au facut loco Observam deci 9i aici
st;ain - de altmintrelea mai modest - cu mai acela9 fenomen, des intalnit in Moldova, al con'
putine pretentii - dar poate cu atata mai reu- lucrarii evidente a mai multor mqteri de ori-
9it 9i mai potrivit tarii. gini diferite ; 9i aici me9terul strain nu schimba
Al doilea este - intr'o masura mai mica 91 pJanu1 pamantean 9i actiunea lui se reduce 1a
mai indepartata, - reconstructia Putnei.
t) Cf. N. Bogdan, la~i. pag. 209.
Arhitectul bisericii Trei Ierarhi dupa unii, 2) A. Lapedatu. Sf. Nicola~ Domnesc ~i Trci lerarhi,
ar fi tot acest Enache din Constantinopol, care pag. 31.
adaptare ~1 la introducere de elemente secun' cu inscriptii grece~ti. Acest lucru se poate vedea
dare. din releveul extrem de detaliat al Profesorului
Emilian, releveu ce se pastreaza la comisiunea
Se ~tie ca dela inceput ornamentele fatadei monumentelor istorice.
au fost poleite, iar interiorul zugravit de catre o parte din frescile ce existau la restaurare
zugravii trime9i de la Moscova - dupa cererea au fost scoase ~i depuse in biserica Sf. Gheorghe;
lui Vasile Lupu. Toata aceasta pictura, descrisa dar printre ele se gasesc unele bucati de 0 alta
de Paul de Alep, a disparut. Inainte chiar de factura ~i care ar putea - poate - sa fad
restaurarea lui Lecomte du Nouy, era inlocuita, parte dintr'o pictura mai veche.
sau in parte acoperita, de 0 pictud. mai recenta In pronaos se gasesc in zidurile de miaza'zi ~i
mlaza-noapte, firidele cu mormintele Doamnei In naos nu existau corni~e la inaltimea capite-
Tudo~ca ~i ale celor trei fii ai ei morti inainte lelor de eat in curbura absidelor N. si S.; feres'
de zidirea bisericii, iar pe peretele Sud al nao- trele erau fara. arhivolte rtintrate. Erau numai
sului e firida mare cu moa~tele Sfintei Paraschi- doua intorsaturi ale torsadei colonete1or in loc
va, unde se gase~te 0 lunga inscriptie care da de trei ca acuma ; aceste colonete coborindu-se
un istoric al acestor moa~te 1). acuma mai jos ca inainte. Arcurile naosului sunt
La intra rea in biserica, deasupra u~ii de miaza: acuma mai inalte ca in vechime.
zi, este pisania bisericii, cu marca tarii dea- Consolele ce sustin jos aceste colonete erau
supra 2) : earn la acela~ nivel ca partea inferioara a feres'
"Cu voia Tatalui ~i cu ajutorul Fiului ~i cu trelor, ceeace nu mai este acuma cazul ; sunt ac-
savar~irea Sf. Duh, eu robul stapanului Dom- tualmente sensibil mai sus.
nului Dumnezeului ~i Mantuitorului nostru lsus
Hristos ~i inchinator al Treimii 10 Vasilie Voe- Erau doua arcuri intre naos ~i semisfera alta-
vod, cu mila lui Dumnezeu Domn al Tarii rului ; acuma e unul singur; cel mai estic din
Moldovei ~i cu Doamna noastra Teodosca ~i cu aceste doua arcuri recadea pe 0 mica corni~a eu
de Dumnezeu daruiti vlastari loan Voevod ~l un scut, ce nu se mai vede azi.
Maria ~i Ruxanda, am zidit aceasta sfanta Era in altar 0 banca dealungul zidului; a
ruga intru numele celor trei sfinti Vasilie eel cuma nu mai e. Se vede in schimb 0 mica cor·
Mare, Grigorie Bogoslovul, loan Gura de Aur ni~a care se continua in tot altaruI.
~; a sfintit-o arhiepiscopul Varlaam la 7147
B. In afara :
(1639) Mai in 6."
Contrafortul altarului este acuma acoperit ca
~i celelalte cu dale petrecute ceeace nu era, iar
Discutiunile pasionate ce au avut loc in pn- jos e numai 0 e~itura la soclu in loc de vechiul
vinta exactitatii sau neexactitatii cu care Le- profiI. Corni~ele resalitelor contraforturilor nu
comte du Nouy a restaurat biserica Trei lerarhi, aveau profilul de acuma.
vor face poate interesant sa se examineze care
sunt modificarile ce Ie-a adus. Contraforturile de la colturile Vest se opresc
Pentru aceasta comparare intre ceeace este acuma mai jos, cam cu 1.20 m., suprimandu-se
acuma ~i ceeace a fost, ne putem servi de foto- mai bine de doua. asize de ornamente, puna.n-
grafiile ce au fost facute in ajunullucrarilor de du-se dale care nu erau si modifieand coltul cla-
restaurare, pe langa cele eateva vederi care mai dirii deasupra contrafort~lui. S'a adaogat' 0 ni9a
exista, desenullui Rey, des reprodus, precum ~i mare ~i deasupra 0 jumatate de ni~ mica, care
litografiilelui Satmary, dar mai cu seama de re- este intoarsa peste colt, schimbandu-se astfel
leveul arhitectului Emilian care este 0 capo-de· "parti"ul decorativ al acestui colt.
opera de con~tiinciozitate ~i de migaloasa mun· Contraforturile laterale, in schimb, se opresc
ca, ir. care putem avea cea mai desavar~ita in· mai sus; in loc de a se opri st~b corni~a-tcrsada,
credere. se urca peste ea ~i se opresc la nivelul supe·
lata diferentele ce se observa intre releveul rior al benzii de deasupra.
d-IuiEmilian ~i constructia actuala. La sodul bisericii vechiul profil este inlocUlt
A. In interior : printr'o e~itura.

Boltile pridvorului erau mult mai inalte ca Profile1e corni~elor ale stelelor de baza ale
acuma,cam cu patru metri, ceeace implica ~i 0 turlelor, ale bazelor patrate ale corpului bisericii
notabila schimbare. Arhivolta deasupra feres- sunt schimhate. La cele doua din urma s'a adaos
tre10rNord nu era reintrata sau daca a fost, nu un rand de denticule, care nu existau.
se vede aratata, fiind acoperita cu tencuiala. S'a adaogat deasupra pisaniei 0 corni~a-linteJ
ce nu era. Chenarul dinauntru are intretaeri
La tude, cercurile de baza nu erau insemnate gotice Ia colturi ce nu se vedeau.
ca acuma printr'o mica corni~a. La baza turlelor, ultima asiza de jos cu rozete
Ferestrele turlelor erau in acolada. reese in relief, ceeace nu era.

1) N. Iorga. I nscrip(ii, II. pag. ISO ~i Melchisedec. p. 17I. La bazele patratc ale turlelor este 0 asiza fara
2) N. Iorga. ibid" II. pag. 149. ornamente ce nu se vedea inainte - caci inve-
litoarea incepea mai sus. Prin faptul rididirii d aceste forme erau ce1e vechi de oarece Ceta-
mai sus a contraforturilor laterale s'au adaogat tuia care copiaza Trei Ierarhi, le-a avut la fel,
randuri de ornamente ce nu existau. precum se vede c1intabloul votiv original ce mai
exista inca acuma.
o modificare foarte insemnata. care schimba Toata silueta, toata infati~area bisericii este
infati~area turle10r este inaltarea lor. Inainte astfe1 schimbata.
e1e se opreau la nivelul partii superioare a un- Din aceasta pricina, baza patrata a t:.Irle]
ghiurilor formate acuma de torsade1e la intoar- naosului se vecle lateral in intregime, pe cand
cerea lor de la verticala la orizontala : era acolo inainte, curbura semisferica a cupolei absicle10r
o corni~a cu un profil simplu, iar nu 0 torsada. se urea pana sub randul de firide.
Tot ce vine mai sus e adaogat, adica un bandou Fotografiile ce Ie avem dinainte de restaur are
drept, un rand de firide mici ornate ~i 0 corni~a ~i re1eveul d-lui Emilian nedand toate vederile,
cu un profil bogat. nu se pot c1eocamclata face alte constatari de
In fine inve1itoarea turle10r ~i a bisericii c deosebiri.
absolut schimbata, dupa alte principu, in con- E probabil, fiincl c1atasculptura pietrei pe la-
tradictie cu ce1e vechi. Ce spunem se refera la turile contraforturilor ~i pe ziclul corpului bise-
forme1e ce erau inainte de restaurare, dar e cert ricii c1edeasupra, care nu lasa loc pentru 0 co-
pertina de piatra, ca aceste contraforturi erau pentru a zidi altele nerespectand nu nllmai
acoperite tot cu plumb, ca ~i restul acoperi~ului. ce evolutia cladirii, in .cursul vremurilor, c
In fine, din descriptia monumentului ce 0 face sfintise, dar schirr.band ~i cc era dc1a inceput.
Paul de Alep - (biserica era gata de putin
timp) se vede ca ~i pridvorul era zugravit in in-
terior. Paul de Alep ne enumara subiectele re-
prezentate.
Aceasta biserica a fost ziclita in 1642-4
Dar sub tencuiala acest pridvor era decorat precum arata pisani a a~ezata deasupra intrari
eu 0 ornamentatie geometrica in relief de aceea~i de miaza-zi :
natura ca cea exterioara, ~i care a fost pusa. in
"In numele Tatalui ~i al Fiului ~i al SfantulU1
evidenta de restaurare.
Duh, eata deci eu robul lui Dumnezeu Gavril
Este dcci ~i aici 0 schimbare notabila de prin- Hatmanul ~i Kneaghina lui Liliana facut-am 1;ii
cipiu. Pentru zugrav, pridvorul - prin faptul am zidit aceasta manastire Agapia din nou.
zugravirii lui, era considerat ca un interior, pe nou zidita in zile1e evseviosului ~i de Christos
cand dupa conceptia arhitectllilli devine un ex- iubitoriului Domnului r..ostru loan Vasilie Voe-
terior. vocl. ~i s'a inceput a se zicli in 7150 (1642) Ill.
Restauratorul a mentinut aici conceptia pri- 16 ~i s'a savar~it in anul 7152 Sept. 3 (1644).
mitiva. ~i s'a sfintit in anul 7155 Sept. 12 zile
(1647)" 1).
Prin consideratiunile de mai sus n'am de Precum se vecle clin planul ~i clin sectiunea
gand sa. fac 0 aspra critica a restaurarii bisericii longitudinala ce redam, biserica a sllferit multe
Trei Ierarhi. transformari.
NlI trebue uitat ca ideile, in asemenea mate- E probabil ca ~i aici a existat un zid intre naos
rie erau altele in vremea cand Lecomte du Nouy ~i pronaos, fie cu 0 singura deschiclere, fie cu
~i-a inceput cariera ~i ca - cu toate ca putem trei arcuri.
deplange unele rezultate ale acestor idei de a-
Intre pronaos 9i pridvor, zidul de asemenea
tuncea - nu treblle sa fim prea severi aici la
a fost desfiintat 9i inlocuit prin arcaturi pe stilpi.
Trei Ierarhi, mai cu seama ca executia restaura-
In fine un al cloilea priclvor a fost adaogat in
rii -- ca lucrll - s'a facut cu 0 con~tiinciozi-
fata ce1ui de la inceput.
tate ~i 0 arta desavar~ita.
S'a mai construit pe partile de miaza-zi 9i
Din comparatia de mai sus, pe langa ceIe ce
miaza-noapte cate 0 anexa in clreapta 9i in stinga
se pot face la alte cladiri restaurate de Lecomte
abf,idei cele mari.
du Nouy, putem insa desprinde evolutia ce se
facea in ideile Iui ~i care - lucru surprinzator a particularitate a planului este extraorcli-
- mergea. in contra evolutiunii ideilor ce se fa- nara grozime a ziclurilor sanurilor laterale care,
eca in general in aceasta vreme. dupa cum arata in afara, ar putea sa fie mult
La Arge~ schimbarile aduse de Lecomte du mai pronuntate in interior cle cat sunt.
auy cladirii sunt minime ~i chiar in privinta Fatadele, cle asemenea, au fost mult schim·
ugrave1ii, daca a scos pe cea veche toata, cea bate, impodobinclu-se cu arcaturi fa1ge ornamen-
oua, in ulei, cauta in multe parti sa reprodllca tate ~i cu pila9tri oarecum clasici. Despre a-
eea primitiva. ceste lucrari, pomene~te inscriptia din 1823,
La Trei Ierarhi restauratorul ~i-a permis deja agezata cleasupra u9ii cle1a Nord.
himbari mult mai importante, din care ceCl Din constructia cea veche se pastreaza inca
i grava este modificarea turlelor ~i a inveli- profilul soclului care aminte9te profile1e goticE'
'lor. 9i constructia turlei octogonala eu un clublu
seml::nea, in privinta picturilor interioare rand de firide geminate, cu patru ferestre in
luat mode1e1e dupa zugraveaIa deIa Arge~, axa 9i patru contraforturi mici in cliagonale, a-
ce este un anachronism. dica tipul clasic al turlelor rnolclovene9ti clin a
doua jumatate a veacului al XVI-lea ~i clin vea-
pa Trei Ierarhi a urmat refacerea ~i mai
cuI al XVII-lea. 2). (fig. 828).
a Sf-tlllui Nicolae Domnesc din Iasi si
arziu, in fine, completa refacere a Sf-tul~i
rie din Cr,aiova ~i a Mitropoliei din Tar- 1) Melchisedec. Noti(e, pag. 29.

e, un de a daramat cladirile ce Ie gasise, 2) Cf. Pr. Darimga, Istoria Sf. Manastiri Agapia.
{.
b

~
""

'--- ~ -
-

0 0 0 '~

'/.

~
/'/.

• ~
///~
~ --r-- -

.~
-
o ...•. 2 ~ ~ 5 <0 7 a. ~ ..•0 -15..•.••..
TrIFlEr!! F1I' rlrTrlJlrTrlrlrlrT
SF. rOAN BOTEZATORUL Un singur contrafort, agezat 111 axa, spnJI'
DIN SUCEAVA ne9te 3 bsicla altarului.
Bazele turlei - cea de jos patrata ~i cea de
Aceasta bisericuta a fost zidita la 1643 de sus in stea - sunt inecate pe jumatate intr'o
catre Vasile Lupu ~a sa fie par:lc1isul palatului in\lelitoare care, de sigur, avea vechea forma
domnesc 1). Prez,inta mai multe particularitati moldoveneasca. Turla insa9i, cam deformata
ee 0 fac deosebit de interesanta. In primul rand,
are, sub 0 parte din intinderea sa, un subsol
- ca un fel de pivnita - CLl0 intrare pe sub
turnuklopotnita agezat la norclul bisericii.
Utilitatea sau scopul acestei pivnite nu reese
din nici un cletaliu. E prea mic 9i fara anexe1e
necesare pentrLl a fi 0 biserica inferioara ca la
Pangarati 2). Poate sa fi fost un osuar, clar ni'
mic nu ne indrepdite9te s'o afirmam.
Al cloilea punct demn de insemnat este forma
poligonala a priclvorului, sau a pronaosului, mai
eurancl. Din aceasta cauza exista 0 oarecare a-
semanarc intre Sf. loan Botezatorul 9i bisericuta
din DragOl1lima, destul cle vecina, uncle priclvo'
wi poligonal este insa cleschis, pe cand la Su-
ceava e inchis. Poligonul are un varf in axa -
dispozitie foarte rara, dar care exista 9i la altarul
bisericii clin Lujeni 9i la Bozieni.
Ca la Dragomirna, absicla altarului e semI-
eireulara inauntru 9i in afara. 5ECl)UIYlA A -B

In loc de perete de separatie avem cloua fj\J". 216. - Sf. loan 13otezal:orul.Suceava. Sectie
verticalii prin turn (cl. C. M. I.) (reI. O. Kania)
eoloane octogonale care suporta trei arcuri in'
tre naos 9i pronaos ; doua adancituri in peretii
Norcl 9i Sud, tin loc cle absicle laterale.
Toate arcurile au arhivoltele lor reintrate in
planul zidului (afara cle ce1e ale pronaosului) ;
sunt 9i une1e in acolada.
Turla arata 0 constructie destul cle particu·
lara. Dupa obi9nuita reducere prin cele patru
arcuri piezige, vin patru r~Lnduri de cercuri cle
caramizi in zimti, fiecare inaintand spre interior
rata de cel inferior, incat cliametrul turlei este
mult mai reclus de cat cle obiceiu. Se poate face
- In aceasdi privinta - 0 comparatie cu turla
h;~~ricii Sf. Nicolae din acela~ ora9'
In fatacla gasim, deasupra soc1ului, un rand
de caneluri formate din caramizi agezate piezi9,
dar numai cle vreo 0.40 m. inaltime, nu a~a
inalte ca la cele clela Aroneanu, Nicorita, Sf.
loan clin Siret 9i Maica Domnului din Itcanii
\leehi. Fi\J"' 217. 5f. loan Boteziitoru1.Suceava. Plan
(reI. O. Kania) (cl. C. M. 1.)
Firicle relativ inalte impodobesc registrul in·
ferior, iar cel de sus e com pus dintr'o friza de prin repa.ratiuni succesive, e octogonala, avand
!lliei ocnite. Braul ce Ie separa este tencuit 9i patru ferestre :n cate 0 ni9a dubla cu arcade bi-
arata 0 forma simpla fara randuri de caramizi geminate, patru contraforturi in diagonale 9i un
in zimti. rand cle ocnite sub stra9ina.
I) Kozak. Insclll'i[tcn. pag. 143.
~) Biscricilc Mo!clolJcnqti din lJcacul al XVI-Ica. p. 183. Imediat langa biserica, aproape lipit d~ ea, e te
o c1opotnita, sub care - preeum am mai spus VOVIDENIA (Ia~i)
- se coboara scar.:a ce duce in subsolul bisericii.
Biserica cu hramul : Intrarea in Biserica a
Aceasta intrare are un arc de caramida pe
Maicii Domnului se zice a fi fost zidita inainte
al carui extrados se vad caramizi a§ezate pe lat
de 1645 3 L
). Stilul ei 0 c1aseaza intr'adevar in
- dupa modul bizantin t;ii muntean. .
acest veae. Cele t;iase contraforturi t;ii chenarele
Acest arc a fost tencuit ~i zugravit imitan-
ferestrelor mici (care au 0 oarecare asemanare
du-se paramentul.
eu acelea ale turnului Golia) 0 at;ieaza in t;iirul ee-
Cariimizile sunt de 28 em. pe 13 em. t;ii 4
lor care mai pastreaza veehea traditie moldove-
pana la 5 em. grosime, iar rosturile sunt intre
neasca, dar boltile, fara areuri piezit;ie - poate
trei si patru centimetri.
refaeute -- nu mai sunt dupa veehiul model.
De asemenea ocnitele din fatada au 0 infatit;iare
Pisania bisericii este deasupra intrarii t;ii este
orientala, care arata 0 refacere dintr' 0 epoca mai
impodobita cu armele tarii - capul de zimbru
tanie - veaeul al XVIII-lea.
cu 0 coroana deasupra, inehis intr'un cere aI,
Absidele laterale dreptunghiulare sunt cele
catuit de doua ramuri infrunzite.
obit;inuite din veacul al XVII-lea.
Inscriptia 1) sun a astfel : Un brau incinge toata c1adirea.
"Cu voia Tatalui t;ii eu ajutorul Fiului t;ii cu Ferestrele sunt marite aeuma, pierzandu-se

savarslrea Sfantului Duh 10 Vasilie Voevod, vechile chenare ; numai cele doua dela apus ne-au
Dom~ al Tarii Moldovei a facut aceasta bise- ramas. Chenarul ut;iii de intrare este foarte im-
rica unde e~te hramul Nat;iterii sfantului prooroc podobit, dar stangaciu executat t;ii arata un
§i inainte mergator t;iibotezator loan; t;iis'a sa- moale amestee de stiluri care il dateaza din vea-
varsit la anul 7151"=1643. cuI al XVIII-lea.
Profilele ut;iii t;iiale ferestrelor sunt tot gotice, ~i la Vovidenia, ca la alte biserici, ne putem
insa deformate t;iiamestecate cu elemente straine intreba daca nu cumva s'a seos intr'o vreme mai
de aceasta arta. (fig. 830). recenta zidul de despartire dintre naos t;ii pro-
In interiorul bisericii se gaset;ite un mic stalp naos.
de piatra, octogonal cu baza pat rata t;ii care e Arhivoltele areurilor sunt t;ii inauntru t;ii in
scobit la partea superioara. E intrebuintat pen- afara reintrate in planul zidului.
tru a tine aprins jaraticul neeesar aprinderii ta-
Cornit;ia e sustinuta de mici console de piatra
maei. Are data de 1481 2).
cu profile simple precum se intalnet;ite des in
1) Kozak. I nschritten, pag. 144.
2) Cf. fig. 917.
o

. 1'." "

17······-"<:~1!
~
:.
]:
/: i

}_~:=.. o:~~~~~~- !. :

acest veac in Moldova, inca de1a Solca. z.ata deasupra uilii de intrare din pridvor in
Nici 0 pisanie nu ne-a mai ramas. In general biserica :
silueta bisericii e placuta ili bine proportionala, "eu ajutorul lui Dumnez.eu, cu porunca ill
afara de turnul cam scund ili greoi. che1tuiala prea pacatosului robul lui Dumnez.eu
10 Matei Basaraba Domn ili Voevod a toad
- Tara Rom;measca si a sotiei noastre Doamna
SOVE]A (Jud. Putna) Elena, s'a ridicat a~est d~mnez.eiesc hram al
Nasterii
, Domnului Dumnez.eul si, Mantuitorul
Biserica din Soveja a fast z.idita in 1645 de nostru Isu? Hristos, peste hotarul t;arii noastre
Matei Basarab, precum se iltie in semn de impa· ~i cu aplecarea spre vrerea noastra a prea iubi-
care cu Vasile Lupu. lata ce spune pisania aile- tului frate al nostru Domnul Moldovei 10 Va-
I I
I I
I

(OJ o
silie Voevod, in anul dela facerea lumii 715'3 rica. din Galati. Se pare ca. atunci a avut 0 turla
(1645')" 1). mai mult ca acuma.
Biserica actuala, fara bolti ~i tavanita, nu pre' Biserica pre4inta mai multe particularitati ce
4inta nimic interesant, incat se pune intrebarea o deosebesc de celelalte din aceasta vreme.
daca traditia aratata de Melchisedec 2) nu este Turla Pantocratorului este a~e4ata pe patra'
exacta, adica ca biserica s'ar fi stricat de atuncea tul arcurilor mari ale naosului prin intermedia'
~i ca cea de a4i ar fi facuta de egumeni greci rul a cinci arcuri a~e4ate intr'un pentagon a'
pastrand numai inscriptia cea veche ~i chenarul proape regulat dar neaxat in raport cu axa
o~ii? bisericii. Aceasta disp04itie a acestor cinci ar'
Pridvorul este adaogat in chip evident mai curi se apropie, ca spirit, mai mult de arcurile
tarziu. Goliei decat de arcurile diagonale specific mol·
dovene~ti.
Arcul de despartire dintre naos ~i pronaos
este azi deschis. In bolta pronaosului ~i in pen'
dentivi se vad destul de numeroase oale de re'
40nanta.
Turnul de peste pridvor, in axa bisericii, este
desaxat in fatada Vest, de oarece zidul Nord al
cladirii este ingro~at cu aproape un metru pen'
tru a face loc scarii ce, din pronaos, se urca la
etajele turnului ~i la spatiul de deasupra boltilor,
unde exist a un fel de drum de paza (chemin de
ronde) cu 0 serie de metereze (meurtrieres) jur
imprejurul bisericii, care este astfel fortificata.
Aceasta dispoziti~, poate imitata dupa bise'
ricile sase~ti din Ardeal, este foarte rara in Mol,
dova, unde, afara de T oporauti ~i de Sf. loan
Botezatorul din Ia~i, construita cam cincispw
.r.ece ani mai de vreme, nu cunoa~tem alte
exemple.
Partea de deasupra altarului ~i de langa tuda
Pantocratorului este acoperita printr'o a doua
bolta ; a existat poate ~i deasupra pronaosului
o asemenea boltire, constituind aceasta a treia
cupola despre care vorbe~te Paul de Alep, ceeace
ar aminti, oarecum, dispozitia dela Golia. $i
t.urnul de apus, octogonal, are la catul superior
patru ferestre in axe ~i patru "meurtrieres" in
diagonale.
$i fatada prezinta caract ere care cJeosebesc
Data exacta a 4idirii ei nu este cunoscuta, ne' aceasta biserica de celelalte biserici moldovene~ti
ramanand nici 0 pisanie, dar trebue sa fie ime' din aceasta vreme.
diat inainte de 1647, anul in care ctitorii, ne' Un brau, acuma acoperit de olane, imparte
gustori din Braila ~i din Galati, 0 inchina ma' fatade in doua registre ; cel inferior este cons'
nastirii Vatoped, catre care era inchinata ~i truit din arcade in "budin" dubIe, ca cele mun'
mica biserica de valatuci ce fiinta pe acela~ loc, tene~ti; unele din aceste arcade lipsesc, supri'
construita fiind de tatal unuia dintre ctitorii cei mate - poate - la vreo refacere. Din acest
nm. punct de vedere exista 0 inrudire cu Sf. Gheor'
Paul de Alep a vi4itat'0 in 165'3 ~i 0 descrie ghe, caruia Precista a putut servi de model. Ori'
ca fiind cea mai frumoasa ~i impunatoare bise' ginea munteana a unora dintre ctitori, poate ex'
plica prezenta acestor arcaturi - care nu par
1) Iorga, Inscriptii, 1. pag. 24. a se leg a cu cele de un caracter apropiat ce Ie
2) Melchisedec, Notite, pag. 95. gasim in Moldova la sfar~itul veacului al XVI,lea
(Aroneanu) 9i la ineeputul veaeului al XVII'lea. lui, tae briul in dreptul pranaosului - proba-
(Sf. loan din Siret, Maiea Domnului din lteanii bil earn intunecos inainte de aeeasta modifieare.
veehi, Nieorita din la9i). Deasupra briului, Din eorni9a primitiva nu se mai vede de cat
areaturile sunt eompuse din acnite eu arhivol- o parte, pe latura de miaza'zi, sub turnul de apus,

j /0.
rill'. 229. - Precista.Galati. Planed podu!ui (d. C. M. 1.) (reI. arh. Grill. Ionescu)

tele reintrate in planul zidului ea la Sf. Gheor, Sunt trei rinduri de earamizi in zimti, separate
ghe 9i la multe biseriei din aeeasta vreme, 91 prin randuri agezate pe lat. Restul eornigei este
moldovene9ti 9i muntene9ti. Aetualmente sunt teneuit eu un prafil refacut.
in parte rezidite eeeaee Ie deformeaza aspeetul. Bazele turlelor sunt alcatuite de cate doua
Deasupra lor se vad subtirile desehizaturi ale masive patrate, greoaie, care suporta turla pro-
meten~zelor. priu zisa, oetogonala.
Pe partea de miaza'zi ,0 fereastra, ee se vede Fatada aeestor turle este refacuta prin ten-
sapat a la 0 vreme mai reeenta in grasimea zidu- eueli eu pretentii clasiee, dar bazele i9i mai pas-
treaza impodobirea lor de ocnite de forme va' turile de caramizi sunt duble.
riate. La turnul de Vest sunt arcaturi trilobate Aceasta zidarie e mai mult mllnteana decat
de un aspect mai oriental la soclul inferior, iar moldoveneasca . .
mai sus sunt arcade simple. Caramizile sunt de 24.5 cm.-25.5 em. lun-
La baza de jos a turlei Pantocratorului, ocni, gime, 12 cm.-14 cm. latime 1?ivreo 4 cm. gro·
~elesunt de tipul celor din registrul superior al slmc.
biserieii, pe cand mai sus vine un dublu rand de Mortarul e de var alb cu pietricele.
acnite simple, cele de sus incalecand peste cele Dar paramentul exterior, acuma peste tot
de jos. tencuit este - dupa Paul de Alep -- de piatra
E de observat ca pe latura de apus corni1?a de talie neteda.
principaJa lipse1?te, dar imediat deasupra locului $i acest punct ar merita sa fie cercetat 1?isa
unde ar trebui sa fie - sau unde a fost - ga- se vaza daca 1?iarcaturile in "budin" Sllnt de
sim un brau com pus dintr'un tor intre doua ran' piatra i?i pana la ce punct afirmatiunile llli Paul
duri de caramizi in zimti 1?ilimitat - acuma de Alep se potrivesc cu realitatea.
eel putin - la aceasta singura latura.
Este de presupus ca mai multe prefaceri 1?ire'
paratiuni stingace au schimbat dispozitiunile
dela inceput. Zidaria arata, in mai multe parti, Biserica cu hramul Sf. Nicolae, este zidita,
partiuni de zid imitand pietre incadrate prin sau numai rezidita, de catre Vasile Lupu in anul
caramizi, pe cele patru laturi ale lor; de ase' 1648. Aici, ca 1?ila biserica armeana din Cetatea
menea 1?iin caturile turnului de apus, unde stra Alba 1?ila Cau1?ani, cladirea este pe jumatate in'

:-~~:-~;LS~~~;l~-_-J
, ,
, ,
,,"'
:-n
,"
,,,
,"
'.u
i----J
(!
!
L. ..J
gropata in pamant. E 0 singura nava dreptun· Dar studiile ce Ie am citat ale dolor Zotta 9i
ghiulara cu 0 absida 9i 0 bolta semicilindrica in· Ghika mi se par ca nu mai lasa loc nici unei in·
tarita prin patru dublouri. doieli 9i ca ipoteza celui din urma este, fara gre9,
Pisani a agezata deasupra u9ii spune : cea adevarata.
"Cu voia Tatalui, 9i cu ajutorul Fiului 9i cu S'ar phea ca dol Ghika, dnd 9i-a scos lucra-
savarsirea Sfantului Duh a binevoit blagoces· rea n'a avut cun09tinta despre aceea a d-lui
tivul ~i de Hristos iubitorul 10 Vasilie Voevoda, Zotta, cu toate ca au aparut in acela9 numar din
prin ~ila lui Dumnezeu Domn al Tarii Moldo· Buletin, caci almintrelea cred ca 9i D·nia sa, in
vene9ti, sa zideasca biserica in mijlocul ora9ului loc de a vorbi de 0 ipoteza foarte verosimila, ar
Chilia si aceasta cu hramul sfantului Ie~arh 9i fi fost mai afirmativ.
ficator 'de minuni Nicolae 9i a inceput a zidi in
anul 7 t 55 Mai 10 9i a savar9it in anul 7156 lata ce spune D-nia sa :
luna Mai 30" (1648) 1).
"In exterior biserica presinta elemente cu ca-
ractere diferite, care pot da loc la presupune·
rea ca ea nu este ridicata si terminata dintr'o
Vechea biserica a ctitorului care i-a dat nu' data, ci in epoci diferite, ~au ca ea ar fi fost
mele sau a disparut cu desavar9ire. Cladirea ce transformata, suferind modificari 9i adapta.ri ul-
o vedem azi este aceea a lui Vasile Lupu ispra- terioare care au alterat unitatea ei.
vita de catre fiul sau Stefan la 1660, dar care a Intr'adevar, de la corni9a principala in jos
suferit importante r~faceri sau schimbari in biserica este toata imbracadi in piatra de talie,
urma incendiilor si a marelui cutremur din 1738. in dimensiuni destul de mari. Ordonanta arhi·
Doua studii e~celente datorite d·lui arhitect tectonica, de tip clasic, dovedind inraurirea
N. Ghika·Budqti, pentru partea arhitectonica, Rena9terii italiene, presinta 0 serie de pila9tri
9i d·lui Sever Zotta, pentru cea istorica, au fost corintici, inalti de doisprezece metri 9i incoro-
publicate in Buletinul Comisiunii Monumentelor nati cu 0 cornisa monumentala cu modilioane
Istorice 2.) . 9i ~onsole. Intr~ pila9tri se incadreaza 0 serie de
Desvoltarea ce au luat aceste studii, care al· arcade mari, in centrul carora se deschid feres-
catuesc 0 monografie aproape exhaustiva a suo tre, in acela9 stil, incoronate cu frontoane.
biectului, ne scute9te de a da detalii noi. Mai sus de corni9a acestei ordonante ne ga·
Totu9i, de oarece amandoi autorii au discutat sim in fata unei arhitecturi cu totul diferite com'
chestiunea datarii elementelor acestei construc' pusa din' elemente orientale: 0 serie de ocnite
tiuni, elemente la prima vedere disparate 9i ne· de diferite forme: cu varf, in acolada, in trefla,
put5.ndfi din aceea9i vreme, suntem siliti a spune sau inca in alte forme putin usitate in arhitec-
cateva cuvinte despre aceasta, cu atat mai var- tura noastra si care dovedesc 0 inraurire straina,
tos di D-niile lor - d·l Zotta mai mult ca 0 dintr'o epoci foarte tarzie: sfar9itul veacului
suggestiune asupra careia nu insista, iar dol Ghi· al XVIII-lea 9i chiar inceputul veacului al
ka ca 0 ipoteza foarte verosimila - tind a arata XIX-lea. Astfel peste corni9a clasica care face
ca.fatada actuala de piatra de talie, pana la cor· parte din ordonanta corintica a fatadelor mai
ni9a,este constructia datorita lui Vasile Lupu, pe e 0 alta corni9a mai simpla, constituita dintr'un
cand partea superioara, deasupra cornigei, este brau sculptat.
aceea reconstruita in veacul al XVIII-lea. Pana
Basele turlelor presinta acelea9i ocnite de
acuma pare rea in general admisa (9i pe care am
forme- variate. Arhitectura celor doua turle prin-
admis·o9i eu intr'o carte precedenta) 3) era toc-
cipale este diferita de la una la alta in ceiace pri-
mai contrara, adica se credea ca partea supe-
ve9te compozitia 9i elementele care Ie decoreaza.
rioara a cladirii era ceeace se mai putea vedea
Turla Pantocratorului se compune din elemente
dinbiserica lui Vasile Lupu, celelalte parti fiind,
orientale : ferestrele se termina la partea supe-
cum fl'ar zice, imbracate acum ca intr'o haina
rioara in arc ascutit : la colturile poligonului se
prin constructia de stil italienesc facuta in vea-
vad colonete angajate, ca in arhitectura bizan-
cuI al XVIII-lea, probabil de Grigore Ghika,
tina ; unele sunt fara capitele 9i fara base, altele
dupa marele cutremur despre care am vorbit.
mai sus cu capitele in foi de acanta : se mai vad
1) Cf. Bul. Com. Mon. 1st., Sectia Basarabia. 1924 p. 47.
ocnite cu arcaturi, un brau orizontal in forma
2) Bul. Com. Mon. 1st., 1924. de f~nie rasucita, rosete sculptate, etc. Toate
3) L'Ancien Art Roumain, N. Iorga ~i G. Bal~, pag. 371. aceste elemente nu presinta intre ele legatura 9i
c
~"
"0
"
C <!)
I
.",:

...... __ ... _- -- --- -- ._-_ .. j C'"l


C'l
tl9
iI:;

rC~ti~~::~~;,~;r·\ i

-'::":;t!J ....
unitatea ceruta de regulele arhitectonice. In a- constructive, dupa care este c1adita ~i daca or-
cela~ gen este ~i tuda de pe altar. donanta corintica a fatadelar a fost aplicata in
Turla de pe pronaos ~i cea de pe tinda par urma, ingloband sanurile care poate sa fi fost
ceva mai unitare in compoZitia lor: ferestrele mai intaiu aparente in exterior, sau daca, din
celei d'intaiu amintesc pe acelea dela corpul bi- contra, ordonanta c1asica face parte integran6i
sericii ~i sunt compuse din elemente clasice : din biserica. In acest din urma caz, s'ar putea
pila~tri corintici incoronati cu 0 arcada ; brau1 ca ~i tudele bisericii sa fi fost la origina in a-
orizontal este com pus din ave c1asice; partea cela~i stil c1asic: unele detalii care se mai vad
~i astazi la tuda de pe pronaos ~i pe care Ie-am

A :;::3WB6ff$~/
h·+to-~-t-f- f-+-+
~
Fj~. '239. - Golia. 5ectie transversala (el. C. M. 1.)

superioara insa este decorata cu firide de forme notat in analiza de mai sus, permit aceasta ipo-
fa ntesiste. teza. Se poate atunci deduce ca elementele orien-
Cde doua tude de pe tinda ~i altar sunt mai tale constatate in decoratia tudelor provin din-
joase ~i nu presinta nici de vreo unitate de stil tr'a restaurare facuta bisericii prin veacul al
sau de compositie. XVIII-lea, in urma vreunui incendiu care ar fi
Cercetarile facute pana acum nu permit a distrus acaperi~ul ~i partile superioare ale bi-
stabili daca aceasta biserica a fost, cum s'ar pu- aenCll.
tea presupune, in intregime ~i de la inceput in Ipoteza (ea uin urma pare mai verosimila cu
stilul oriental pe care il presinta ~i acum, atat toate di. r.:ea clintaiu ar fi fast mai logica. Tntr'a-
formele partilor ei superioare, cat ~i normele c1evar, la prima vedere, pare straniu ca a bise'
idita in veacul al XVII-lea, adica at unci inraurirea occidentala devine tot mal puternica
n Moldova se innaltau inca monumente asupra artei moldovene yi ca in aceiai?i epoca,
ei Ierarhi i?i manastirea Cetatuia, in care mai toata Europa i?i mai ales cea orientala este
.r.a stilului moldovenesc este atat de viu covar9ita de inraurirea stilului "baroco", atunci
mata, in care chiar decoratia orientala de poate ca incoherenta constatata mai sus ii?i ga-
•tadele bisericii Trei Ierarhi se asimileaza sqte pana la un punct explicatia .
adapteaza at at de bine traditiunei arhitec- Un alt fapt care poate contribui la limpezi-
moldovene9ti, Lira (l-i altera intru nimic ca- rea acestei chestiuni este marea asemanare care
cxista intrc biserica Golia 9i biserica manastirii
Ca9in, clad ita cam la aceia9i epoca de c~tre
Gheorghe ~tefan (Vezi Buletinul Comisiunii
Monumentelor Istorice, an. 1908).
Dispozitiunile aproape identice ale planului,
dimensiunile, arhitectura fatadelor, turlelor,
dispoZltiile permit a afirma ca aceste doua bise-
rici au fost c1adite de acelai? mqter. Mai este de
observat ca la Ca9in arhitectura turlelor este
aceia9i ca a fatadelor 9i ca nu prezinta niciun
element de &til oriental. S'ar putea trage de aci
un nou argument in favoarea ipotesei celei de a
doua c 'pusa mai sus".
Tata problema expusa din latura ei tecnica.
D-l Zotta, din partea sa, arata vicisitlldinele, is-
taric cunoscute, ale bisericii. Dupa terminarea
constructiei ei, e vazu6i i?iadmirata de mai multi
c5.1atori, cari c1au oarecarc lamuriri asupra arhi-
tecturii ei, lamuriri asupra carora yom reveni
mai departe.
In timpul expeditiunii llli Sobieski, manasti-
rea a ars. Se zice : manastirea, fara a se vorbi
special de biserica.
In 1733 un incendiu care a distrus 0 j llma,
tate din orai?, a nimicit i?i manastirea Golia cu
toate casele din ograda. De asta data se i?tie ca
~i acoperii?lll bisericii a cazut prada flacariloL
·9'''1···...
In fine in 1738 0 alta nenorocire a lovit ma-
I-~;~ i '
I '"
n::lstirea :
"In zilele lui (Grigorie Ghica' s'au facut i?'un
I !I
cutremur mare care au tinut un minut de ceas ...
••• , ••• I II i?i multe ziduri au cazut, care i?i manastirea Go-
I I
liei, fiind ca 0 tocmira intr'acea vara i?i 0 aco-
peria cu fier alb, ca arsese in zilele lui Constan-
! I j I J I ! ! lW
1 I
tin Voda Mavrocordat i?i fiind mei?teri unguri
rig. 240. - Golia. Eleva{ia Vest (el. C. M. 1.) din tara Ungureasca, au cazut toate cubelile
racterul, este straniu, zic, a se vedea ridicandu-se manastirii peste dani?ii, i?i au omorat i?apte oa-
o biserica de importanta Goliei, mai mare i?imal meni dintran~i care pre unii peste trei zile i-au
imposanta ca toate celelalte de pana atunci 9i gasit turtiti supt pietre". 1).
~are, pastrand dispozitiile generale ale biserici' Rezulta deci ca Grigore Ghica Voda pusese
lor moldovenei?ti sa urmeze pe de 0 parte prin- mei?teri sa refaca invelitoarea arsa la 1733 i?i ca
cipiii?iprocedeuri de constructie din arhitectura cutremurul a daramat bolti1e - "cubelile" -
ruseascai?ipe de alta parte sa presinte in fatade ~i se presupune ca tot acelai? domnitor a pus s;
o arhitectura direct inspirata dela Rena9terea Ie reraca.
italiana.
Dad ne amintim insa ca in veacul al XVII-lea
':'l

"!'
IQ
;l:>.
~
I
Gl
~
;j"

<
IP
P-
..•
IP

IP

e:-
:>
'.
'0
..•
IP

Z
..•
0
P-
..••.. . .,~
n

r
:s
~
i
u
~
""'
'"
l!J
Cl
::l
-$-- rn
'V
:..
a.
'"
c
"'ti
"
:..

"
'1j

>"
"
'0
0
I
oi
~
C'l

o.
G:
Vedem ca nu se pomene9te sa se fi refacut Golia, tntare9te 9i mai mult acest mod de ave-
fatacla, care nu se daramase, ci numai partile de dea.
sus. Iar partile cie sus ale bisericii Golia arata ca-
In ajutorul acestui fapt - daca nu este des- racteristicele primei jumatati a veacului al
tul de convingator - vin 9i spusele calatorilor XVIII-lea - cum se va vedea in partea acestei
clinainte:l incendiului, despre care am vorbit mai tucrari unde se vorbe9te de aceasta epoca.
5US.
Paul de Alep spune : 1) "Exteriorul :;;1 inte- Agezata la adevarata ei epoca de construire,
riorul sunt de pietre de talie foarte inalte" ; in biserica Golia capata a importanta deosebi6i in
ceeace prive9te stilul, este a constructie "de pia' evolutia arhitecturii biserice9ti din Moldova,
tra de talie".,. "Nimeni in lume n'a excelat ill Totodata arunca 0 lumina noua asupra firei
arta de a construi biserici 9i manastiri in piatra ec1ectice a domnitorului luminat 9i amator de
cioplita 9i scuptata ca Voda Vasile, caci a
adus pentru aceasta me9teri din Polonia",
Un alt calator, Cornelio Magni, in 1672,
zice de Golia ca e de piatra "patrata", are
a cupola inalta 9i doua turnuri (ceeace nu
corespunde cu infati9area actuala).
I g'a spus ca printre me9teri au fast 9i
Italieni -- chiar din Roma.
In fine, dupa Niculcea, lui Petru eel
Mare .in 1711 ii place Golia mai mult ca
celelalte biserici din Ia9i, zicand ca : "are
trei feluri de me9te9uguri : legesc, grecesc
9i moschicesc".
Cel "moschicesc" este repre:,entat de
trasaturile de arhitectura ruseasca, aratate
de d-l Ghika, eel "grecesc" trasaturile bi-
zantine, iar eel "legesc" este Rena9terea de
caracter baroc, raspandita atuncea - ca
in mai toate tarile din centrul Europei -
9i in Pc10nia 9i mai special in Lemberg cu
care Vasile Lupu ayea re1atii str~l11sc91cle
unde, de sigur, a adus mqterii aratati de
Paul de Alep.
Pare rile acestor calatori despre stilul
"legesc", adica baroc, insistenta cu care
vorbesc de piatra de talie, "patrata" 91
"inalta", aratarea ca Vasile Lupu a adus
me9teri din Polonia, 9i chiar Italieni, des-
criptia lucrarilor executate sub Grigore
Ghica 9i surparea boltilor in vremea lui, mi arta ce a fast Vasile Lupu. Intr'o epoca unde
se pare a lumina definitiv chestiunea 9i a da cea mai mare parte din constructii nu se disting
ipotezei emise de c!-l arhitect Ghika- BudestJ prin multa pricepere 9i multa arta, gasim, spre
t~ate caracterele unui fapt cert, adica ca fatada inceputul domniei sale, biserica Trei Ierarhi, h
in stil baroc azi existenta, inc1usiv corni9a (91 a crata dupa inrauriri mai mult rasaritene, altoite
parte dintr'una din tude) sunt din vremea pe principiile vechi moldovene9ti, iar mai tarziu
Ini Vasile Lupu, pe cand restul ar fi in cea mai Golia, unde nici planul nu mai este eel vechiu
mare parte opera refacerii din veacul al pamantean, nir.i boltirile. Inra,urirea pronuntata
XVIII-lea. Comparatia facuta de d-l Ghika cu ruseasca - chiar moscovita - in alcatuirea
Casinul, zidit in 1655 de catre Gheorghe $te- boltilor ramane inca de cercetat din punctul de
fan'intr'o f;rma 9i un stil aproape identic cu vedere al izvoarelor ei. Ar putea fi presupus un
1) Voyage dll Patciacehe Maeacie d'Antioehe. traci, V. gand, cam la fel ca eel care a adus pe Vasile
Radu. pag. 170. Lupu sa ceara tarului me9teri zugravi.
Dar mai important este nou! gust catre arta dupa eu totul alte principii ~i, de sigur, de al~i
occidentala, arta clasid - barod - apuseana, me~teri. Aceste portale au fost, de sigur, facute
gust de sigur provocat de legaturile ce Ie avea !a terminarea bisericii de catre ~tefan Voda
domnitorul cu Lembergul, unde chiar el - dupa Lupu in 1660, dupa ce au plecat me~terii apu'
Barnovschi, de altmintrelea - a didit 0 bise seni cari au lucrat fatada.
rica. intr'un stil care n 'are nimic moldovenesc ~j Gasim si la cel dintai din aceste chenare
unde c10ar capul de z,imbru de pe stema taxii, franghia i~colacita ~i 0 ornamenta~ie vegetala
cste lucrat intr'un mod ceva asemanator cu cel cam confuz, tratata, mai mult ca 0 stofa sau
dela noi. broderie decat ca un lucru de pietrarie; totul
fara multa propor~ie ~1 sens
decorativ.
Deasupra se vede inscrip~ia
slavona care spune :
"eu voia Tatalui ~i cu aju'
torul Fiului ~i cu savar~irea
sfantului Duh, iata eu robul
Domnului Dumnez,eului nostru
1sus Hristos, 10 Vasilie Voe'
vod, am z,idit aceasta sfanta
manastire ~i nehincl sava.r~lra
de mine, cu ajutorullui Dum'
nez,eu 10 ~tefan Voevod, fiul
lui Vasile Voevod, am sayar'
~it'o la anul 7168 (1660) Mai
24" 1).
A doua inscrip~ie, greceasca
z,ugravita c1easupra acelea~i u~i,
dar in pronaos, suna :
"S 'a ridicat din temelie ~i s'a
ispravit aceasta biserica a gh
rioasei 1nal~ari a Nascatoarei
Domnului ~i Dumnezeului,
Mantuitorului nostf1J, Maria
Fecioara, cu cheltuiala ~1 aJu'
torul prea evlaviosului Domn
~i stapan Vasile Voevod ~i a
fiului sau ~tefan Voevod, pen'
tru sufleteasca lor mantuire ~i
spre amintirea lor vqnica ~i a
parin~ilor lor, fiind arhiereu
preaosfin~itul Mitropolit a toa'
ta Moldova, domnul Varlaam,
in anul de la facerea lumii
7168, iar de la intrupare 1660 :
prin ma!1a lui Matei al lui
Astfel aceste doua cladiri arata de pe aCuma loan".
cele deua directii care vor dainui - in concn Se poatp- nota ca 0 curioz,itate de constructie
ren~a - ~i in cursul veacului al XV1II'lea. faptul ca turla de pe pridvor nu este a~ez,ata in
Detaliile de im podobire ale bisericii prcz,inta axa bisericii ci intr'o parte, facandu'se astfelloc
si de aceeasi deosebire de stil ca si arhitectura llnui mic turnulet care acopera e~irea scarei la
~i. Pe cand corni9a, capitele ~i ~henarele fe' acopen~.
restrelor sunt tratate intr'un stil clasic (baroc), Alta. particlliaritate este ca peretc1e de sepa'
mai mult sau mai pu~in corect, u~a de intrare in
pronaos ~i cea exterioara sunt infrumusetate
o

D 0
c:~
~---~
I
r--',
.,, ,
,
I
,
I __ J

Ilis. BOOE~Ti ..!JUD. NEAMT


n, '? ~ \. S. .5", 6j ..,!,
7• 9,_1~r'·
1-if? 246. - Bode~tii de jos. Sectiunea lon~itlldinala (el. C. M. 1.) (reI. arh. ~t. 13ah)

ratiune dintre pronaos 9i pridvor e gaurit prin Biserica cuprinde inca multe morminte (d.
trei deschideri in partea sa de sus, ceeace per' Iorga, lnscriptii, II) precum 9i multe odoare,
mite celor din cafas sa priveasca in biserica. din care unele sunt din prima biserica, aceea a
Acest cafas de zid a fost de sigur adaogat, lui Golia.
cand s'au facut lucrarile din veacul al XVIIBea.
Modul stangaciu cum e racordata colivia sea'
rii care taie fereastra 9i modul cum bolta, prea
Biserica nu e datata, 1), dar are caracteristi'
joasa, reteaza partea superioara a chenarului
cile veacului al XVIBea.
impodobit al u9ii de intrare, 0 arata destul de
clar.
Turnuklopotnita e agezat pe pronaos. Scara
de acces e in grosimea zidului de Vest 9i Nod.
Biserica cu hramul Inaltarii Domnului a fost
Pronaosul e separat de naos printr'un arc
zidita - preCllm arata inscriptia zugravita de
mare care recade pe doi sdlpi angajati, ca la
deasupra u9ii - de catre Vasile Lupu, fara a
Bozieni, Carligi, Bude9ti.
se arata in ce an ; iar mult in urma a fost repa'
Sanurile sunt insemnate in afara prin cate 0 rata (pe la sfar9itul veacului al XVIII'lea).
e9itura dreptunghiulara care nu se urea pana la Biserica are un naos 9i un pronaos cu boltiri
corni9a.; aceste e9ituri sunt aproape regula in simple in calote sferice. Perete1e despartitor nu
veacul al XVII'lea. exisdi. Avem un singur arc rezemat, la pereti,
Chenarul u9ii de intrare e cu baghete incru' pe eoloane angajate.
cisate la colturi ; la baze1e lor se vad mici pa, De notat este ea axa ferestre10r naosului nu
tr;te impod~bite cu diagonale. corespunde eu axa transversala a boltii, ci este
In pronaos se observa doua pietre de mormant, deplasata mai spre apllS.
una din 1640, 9tearsa, 9i alta din 1651 a mare' Acest detalill se intalne~te in mai multe bise·
llli logofat Patru Racovita 9i a sotiei llli Ileana. rici din acest veac.
o
C A(Ope.rL~ul 3..ctu.,\.1

C· V<d"ul .coP";.

Mai este de observat ca absida marc, poli· Fercstrele, in plin centru, au un chenar pro-
gonala in exterior, prezinta un varf in axa, dis- filat clestul cle simplu ~i care lasa neincadrata par-
pozitie foarte rara in Moldova. tea inferioara a fcrestrei. Un asemenea chenar
Arhivoltele arcurilor sunt reintrate in planul se vecle ~i la mp cle intrarc in pronaos ~i la fel
zidului, dupa uzul constant al veacului. la u~a mai noua ce cia in priclvor: acesta clin
Biserica n'are turla pe naos, dar dcasupra urma e insa din tencuiala. ~i aceste chenare
intrarii in latura Sud a pronasolui, se ridica 5unt intoarse spre golul u~ii inainte cle a ajunge
un turn-dopotnita, care forma in vremuri la la pardoseala. (fig. 737, 768, 808).
parter ca un pridvor cu arcade cleschisc, cia]' Inscrip~ia, zugravita, suna :
care acuma sunt ziclite. "Aceasta sfanta biserica s'a z,iclit din temelie
de fericitul intru pomenire Vasilie V Vo. i?i cu ajutorullui Dumnezeu ,s'a prefacut precum
dupa vremi fiind ... stricaciune ~i rasipit, acum se vede de Dumnealui Todirai?cu Bali? vel spatar
fiuL.. Lupului Bali? biv. vel. logofat ... da ~i
praznuci?te acelai? hram a bi ... Inaltarea Dom-
nului ...".
Chenarul acestei u~i arata 0 impodobire obii?'
nuita la arcadele din veacul al XVIII·lea, ara'
tand prin aceasta ca dateaz,a de la restaurarea
bisericii din aceasta vreme.
Absidele laterale, poligonale ca cea princi·
pala, nu au decat trei laturi. In mai multe locuri,
jur imprejurul bisericii se vad mici gauri de yen·
tilatie care raspund deasupra boltilor.
Biserica nu arata nici un soc1u, iar cornii?a de
sub strai?ina este foarte simpla.
Sunt in interior, in pronaos, trei morminte
interesante : cel dintai are la mijloc un frumos
ornament floral dupa stilul stofelor orientale, iar
imprejurullui, inscriptia care arata ca morman'
tul e pus de Gheorghe Vel Ceai?nic sotiei sale
D

Fi\? '253.-Carli\?i. 5eethmea lon\?itudinala (el. C. M. 1.) (reI. arh. :)t. Bal~)

=rl
I
I

care Cl. murit in zilele lui Vasile Lupu in 1649 tor cu bisericile vecine dela Bozieni, Budei?ti,
(vezi fig. 967). Bodei?tii tie jos etc.
Desaxarea ferestrelor naosului este spre altar
CARLIGI (Jud. Neamt)
ca la Bl.ldei?ti.
Biserica, nedatati, are toate caracteristicile Pronaosul e boltit in cruce, ceeace e rar.
veaclIllli al XVII-lea, fiind de un tip ascmana- Arcul dintre naos i?i pronaos e cam Cit ]a Ro-
~ieni. 0 chestiune ar fi de a se ~ti daca a~a a fost la9i, ineat e fara indoiala ca este inspirata de
de la inceput sau daca. n 'au fost arcade cu trei ea, daca nu copiata - 9i poate facuta - de
deschiz,aturi. aceea9i mqteri. Pe eand Golia a fost zidita de
In pendentivii naosului sunt gauri mici ale Vasile lupu care n'a apucat s'o ispraveasca,
unor oale de rez,onanta. Ca9in1l1 a fost ridicata de potrivnicul sau
Turnul-clopotnita, care serve~te de pridvor, Gheorghe ~tefan la 1655 impreuna cu curti Ie
este a~ez,at pe latura Sud a pronaosului ca la domne9ti, turnuri 9i zid puternic de imprejmuire
Boz,ieni, la Bude9ti, la $erbe9ti, Mirauti, Buciu- Ineat "era cetate" 1).
le9ti, etc. Scara, agez,ata in coltul de Sud Vest al Ca 9i Golia, Ca9inul a suferit de incendii 9i cu'
pronaosului, e circulara. tremure. Dupa cutremurul cel mare din 1805, a
Ferestrele au chen are aproape la fel ca cele fost reparat de egumenul de atuncea, care in
dela Boz,ieni. (fig. 770). inscriptia noua ce a facut n'a mai pomenit pe
CA~IN primul 9i adevaratul ctitor. Aceasta Doua ins'
criptic estc sapata tot pe marmora veche, pe
Biserica manastirii Ca9in are in plan 9i fatada
o asemanare a9a de mare cu biserica Golia din
/0
1
I
care la col~uri, se mai cunosc literele vechi din Din vechiul mobilier n'a ram as nimic ; de a-
eare mai rasare numele Voevodului Gheorghe semenp-anici pietre de mormant nu se mai ga-
Stefan. 1). sese, nici macar aceea a ctitorului.
. De aceea asemanarea intre cele doua biserici Din cladirile manastiresti au ramas turnul de
nu mai exista de la corni9a in sus. Boltirile sunt intrare 9i citeva ruine, p~ecum 9i ceva din im-
diferite 9i se poate prea bine ca 9i de la inceput prejmuirea refacuta intre 1820 9i 1830.
sa nu fi fost la fel. Ca9inul are bol~ile sale mai Noua inscriptie agezata deasupra u9ii ce duee
apropiate de cele obi9nuite moldovene9ti. din pridvor in pronaos suna astfel : 2) .
Totu9i are, ca 9i Golia, patru tude, dintre
"Aceasta dumnezeiasca beserica a Sfin~ilor
care doua agezate in Iocuri neobi9nuite, adica
Voevozi Mihail 9i Gavril s'au faeut de Ierothei
pe pridvor 9i pe altar. Bazele tudelor nu mai au
egnmenul Tarigradeanul, impreuna cu toate
forma stelata, ci sunt octogonale.
sfintele vase, precum se vede, cu insu9 osteneala
Fa~ada - cu to ate ca are aceea9i dispozi~ie
9i cheltuiala sa : 1806 Avg. 10. Al doile prefa-
9i acelea9i elemente arhitecturale ca Golia - ca
cere acestei Sf. monastiri s'au facut de Prea
ferestre, chenare, panouri, stilpi angaja~i 9i aI-
cuvio9ia Sa egumenu Isaia Tarigradeanu, incl::-
tele - e mai simpla 9i nu prezinta atata orna-
putul la 1836 9i s'au sfar9it Ia 1839 Avg. eu
mente sau capitele Iucrate.
cheltuiala fericitilor ctitori 9i a sa osteneala".
Dar ca 9i Ia Golia, toata fa~ada e de piatra
de talie. Precum am spus mai sus, egumenul ~ari'
Cei doi stalpi care, la Golia, sustin peretele gradean n'a facut, desigur, decat 0 repara~ie.
de despartire dintre naos 9i pronaos, lipsesc la InscriNia :n9elatoare e 0 pilda de erorile ce se
Ca9in, fiind poate suprimati la refacerea bise- pot eomite dad se iau drept bune unele pisanii
nCll.
laudaroase, fara critica necesara.
BRANI~TENI (Roman) semicoloneta angajata care aminte1?te oarecum
pe cele din acela1? loc ale naoselor din Arbora,
Biserica din Brani1?teni a suferit mai multe Reuseni 1?iDobrovat·
transformari. Un chenar gotic lucrat cu nervuri in arc
o biserica a fost zidita mai intai de catre vis' frant, prinse intr'o rama dreptunghiulara, care
tiernicul Eremie in 1520 - adica in vremea lui se gase1?te la intrarea actuala in biserica, poate
~t,efanita'Voda - precum arata pisania : sa provie de la intrarea, acuma largita, a pronao'
"Cu voia Tatalui 1?icu ajutorul Fiului i;'i sa' sului.
var1?irea sffmtului Duh, robul 1m Dumnezeu, Compozitia acestei impodobiri (precum 1?i
Eremia Vistiernic a facut aceasta biserica in nu' profilele ei) nu sunt insa cele caracteristice pew
mde Duminicii Tuturor Sfintilor, in vremea tru epoca lui $tefan cel Mare 1?ia lui Petru Rare1?
blagocestivului i;'i de Hristos iubitorului Domn 9i este greu de afirmat ca acest chenar a apar'
10 ~tefan Voevod, in anul 7028 (1520) luna tinut bisericii primitive sau ca dateaza de la cu'
Iunie 11 1?icand ocarmuia Mitropolitul Kir ta re sau cutare prefacere ulterioara.
Teoctist " . In orice caz, celelalte caractere ce Ie prezinta
Aceasta piatra, acuma zidita in peretele nou' azi c1adirea noastra nu mai sunt cele de Ia ince'
lui pridvor - recent facut - era, cand a citit'o putul veacului al XVI'lea. Mai intai, in interior
Urechia, a1?ezata in curte ca 0 piatra de mor· nu mai sunt de loc boitile ce Ie cunoa1?tem din a·
manto ceasta vreme ; sunt bolti fara forme bine defi,
Dad! consideram planul bisericii 1?i anume nite 1?iapropiindu'~e de 0 suprafata sferica taiata
numai partea naosului cu pronaosul (fara a tine printr'un dreptunghiu. De asemenea nici arcu'
seama de proectia orizontala a boltilor) gasim rile trdnsversale nu sunt a1?ezate dupa calapodul
o asemanare oarecare cu planul $ipotelor obi1?nuit, ci - intr\m mod destul de straniu -
((1507) 1?icu cel al bisericii din Valeni (Ro' lipsesc atat cel de rasarit al pronaosului cat 1?i
man) - (1519) - adica peretele exterior n'are eel de apus al naosului. De sigur ca aceste bolti
sanuri laterale, ci este drept, iar in interior 0 de azi apartin unei refaceri tarzii. De asemenea
Ll90arascobitura arata locul acestor abside 9i 9i cele doua ferestre ale aitarului sunt cu totul
muchiile scobiturii prezinta cate 0 mulura ca 0 neohi1?nuite. Sau una singura in axa sau trei
o

[J
o
.~.

~(':
I I
I ,
I ,
I '
I I
I I
I I
I
- precum Ie gasim destul de des de1a Galata rile al XV,lea i,iiXVI,lea dar nu numai aci ci i,iipe
incoace .- se gasesc in Moldova, dar numai partea corespunzatoare cu pronaosul, ceeace nu
doua sunt foarte rare. (Socola, de1a inceputul se gasei,ite nicaeri in aceasta epoca i,ii ceeace ne
veacului al XVII,lea i,iiSf. Gheorghe din Iai,ii i,ii trimete mai curand in veacul al XVII'lea. Ceeace
Bisericani, dela sfari,iitul secolului al XVIII'lea). este insa straniu este lipsa lor tocmai in dreptul
Fa~ada, in fine, prezinta la absida mare ai,ie' absidelor laterale, unde aceasta lipsa da impre'
zarea firide10r lungite 9i a ocni~e1or din veacu' sia ca zic\ul a fost n:tezat. Aici, numai darea
jos a tencuelilor ar putea sa ne dea - poate - plita ca un stalpi~or octogonal pe 0 baza pa o

o lamurire. trata, scobita in partea ei superioara ~i care ser'


In orice caz, partea Cll turnul este adaogata, yea pentru a tine jaraticul necesar aprinderii
precum arata crapaturile verticale ce se vad pe tamaiei (fig. 924).
ambele parti ale bisericii in dreptul racordarii.
Aceastii adaogire s'ar fi facut - dupa Urechia
- de un anume Stratulat, - fha a preciza
epoca. Biserica din Criste~ti, cu hramul Sfintilor
Scoaterea zidului dintre naos ~i pronaos ~i in' Voevozi ar fi din 1657, dupa anuarul casei Bi'
10cuirea lui cu un arc a facut ca sa fie nevoe - sericii, ceeace spune ~i 0 inscriptie zugravita de
data recenta :
"Acest laca~ este facut de Simion, fiul preo'
tului Ion Tar~u la 7165 Apr. 16".
Examenul planului ~i al fatadelor pare a
invedera 0 constructie poate ~i mai veche, dar
care ar fi suferit transformari.
Exteriorul ar fi mai curand din veacul al
XVI'lea, lipsind randurile de ocnite de sub
stra~ina. Turla foarte lata, cu douasprezece la'
turi, pare refacuta precum ~i baza ei stelata cu
opt varfuri ~i ea foarte lata.
Ferestrele ~i u~ile, refaccte, nu mai au nici un
chenar.
Turnul de intrare e din veacul al XIX,lea,
facut fiind sub domnia lui Mihai Sturdza.
In interior, arcurile piezi~e au 0 a~ezare neo'
bi~nuita ~i contrara scopului urmarit, avand
na~terile lor in flfara de patratul arcurilor mari.
Sunt ~i turtite, ceea ce contribue la aspectul
greoi al constructiei, care pare, aproape cert, a
fi fost refacuta.
Exista 0 foarte u~oara desaxare a sanurilor
laterale.
Bolta in semicilindru (berceau) a pronao'
sului e de caramida (25X12X41/2). Zidul de
despartire intre naos ~i pronaos e sustinut a'
cuma de catre doi pila~tri angajati ~i de doua co'
10ane, iar arcadele dintre ele sunt inegale, cea
din mijloc fiind mai larga ~i mai inalta.
pentru a rezista impingerii - sa se a~eze con'
Aceastii dispozitie e de sigur moderna ca ~i
traforturi de zidarie ~i acuma - dupa scoate' arcul de deasupra, care este turtit. ~i capitelele
rea lor - ni~te legaturi de fer.
au forme moderne.
Biserica pastreaza piatra de mormant a lui
Se poate deci presupune ca zidul cel vechiu
Vasile Costin din 1685. U rechia 1) a aratat ca
era plin, cu 0 singur3. u~a, precum se obi~nuia
in acest mormant au fost agezati ~i Miron Cos' inainte de sfar~itu! veacului al XVI,lea.
tin ~i sotia lui. (fig. 970).
In rez,umat, biserica da impresia unei cladiri
Se gase~te in curte ~i 0 piatra din 1555 mai simple din veacul al XVI'lea, sau daca e
(7063). (fig. 935). intr'adevar dela 1657 sau ~i mai recenta, ar fi 0
Ca ~iin alte cateva biserici moldovene ~ibuco' supravietuire a acestor vremi mai vechi. A fost
vinene, se gase~te ~i la Brani~teni 0 piatra ClO' pe urma refacuta in partile ce le'am aratat, iar
turnul-clopotni~a modern, i'a schimbat ~i mai
mult infa~i~area.
o

,-
. ,.
: I I

, , :\0:
:'j ';
~: '
:~.
~\ ~,
,

l
nut de doi sdlpi oetogonali, e boltit printr'un
semieilindru scund, dand mai mult impresia unui
Biseriea manastirii lui Iani Hadambu din co'
pridvor ; deasupra lui este 0 alta incapere la fel,
drul Ia9ilor este mIca dar pre~inta unele parti'
eu vedere spre naos, intr'o masura oareeare,

ri!l'. 268.-Eladambu. 5ecHunea lon!l'ihldinala


(d. C. M. 1.) (reI. arh. H. Teodoru)

eularitati demne de a fi insemnatc. preeum e 9i la Golia.


E ex~ep~ional de lata, iar altarul foarte pu~in Dar, preeum toata manastirea este oranduita
adane 9i in forma de segment de cere numai. pentru a putea fi aparata 9i biseriea are dispo'

Absidele laterale eireulare in interior sunt foarte aeeia9 gen, odaia deasupra pronaosului
~1~11 111

miei ea 9i in afara unde apar dreptunghiulare eu avancl metere~e, iar c1easupra intrarii 0 "eehau'
o dubla e9itura. guette" adiea un laca9 eu pardoseala gaurita
Pronaosul, separat de naos de un ~id sus~i' pentru a putea improgea ell arme sall ell apa
~
C

.:
'"T1
'? v
IV
'J l'
~
V'

U
I'l
"..
:l
?'

.,
'U
:l
I'l
,.
Q:: c

0
~

0:: ,.
I"
'tl V'

."N
0
3
~
0
.....,
'"'
co
0
---J"
0
fiarta pe cei cari ar fi incercat sa intre prin u~a A mai ramas 9i 0 piatra de mormant cu 0 im'
bisericii. podobire florala orientala ~i rama9ite de inscrip'
Ferestrele au chenare gotice, astfel cum se tie in jurul ei.
vad si altele din epoca lui Vasile Lupu.
Zidaria este de 0 execu~ie foarte ordinara,
de piatra bruta cu cateva caramizi. In cartea con sac rata bisericilor lui $tefan eel
Numai arcurile sunt in intregime de cara' 11are s'au aratat argumentele prin care se poate
midi Extracosul lor e insemnat prii1 caramizi dovedi ca actual a biserica a manastirii Putna,
a~ezate pe lat. Dimensiunile lor sunt 24,5 pe ou mai este aceea a lui Stefan, adeverindu'se ce
12, pe vreo 4,5 em. spune Ion Neculce 2). '
pisania, cu un monogram special sapat in "Vasile Voda, aproape de mazilie, au gre9it
mijlocul ei, se gase9te deasupra u~ii : lui Dumnezeu ca i s'au intunecat mintea spre
"eu voia Tatalui 9i cu ajutorul Fiului 9i cu lacomie de au stricat manastirea Putna, gan'
savarsirea Sfantului Duh a innoit si facut a' dindu'se ca va gasi bani 9i n'au gasit. ~i s'a
ceasti biserica dumnealui Iani Hada~bul in pa' apucat s'o bca din nou iara9i precum au fost ~i
durea Iasilor la Dealul Mare, unde este hramul nu i'au ajutac Dumnezeu sa 0 faca, ca au zidit'o
lnaltarii 'Pre~istei si Nascatoarei de Dumnezeu, numai din temelie, din pamant pana la ferestre
in zilele lui 10 Gh~orghe Ghika Voda, in anul si i'au luat Dumnezeu Domni8 .... ~i pre urma au
7168 (1659) Septembrie 8" 1). gatit manastirea Putna Gheorghie $tefan Voda,
Se mai vad urme de zugraveli ~i in afara ~i dupa ce au luat domnia, de este zidita precum
inauntru. Se recunosc 9i cununi de sfin~i in relief. se vede acuma".
Deasemenea se vad ~i guri de oale de rezo' Inscriptia ce se gase9te deasupra u~ii pronao·
nanta. sului spune :
"Aceasta biserica a inoit,o 10 Georgie 9tefan intrate in planul zic1ului,9i nu sunt niciodata in
Voevod si s'a savarsit in zilele lui 10 Istrati Da' arc frant. Mai sus biserica e inconjurata de a'
bija Voe~od in an~l 7170" (1662). cest brau cu toruri impletite care este 0 caracte'
Se vede ca lucrarile au tinut opt ani. ristica arhitecturii moldovene9ti din veacul al
"Mai tarziu biserica a avut de suferit in urma XVII'lea, caci 0 vedem pentru prima oara la
unui cutremur, in 1739, 9i mitropolitul Iacov a Dragomirna, cladita pe la 1608.
restaurat'o, se pare intr'un mod foarte desavar' "Ferestrele mici, de asemenea, ce se termina in
9it precum 9i tot restul manastirii. u90ara awlada, seamana cu cele de la Drago'
"Analiza monumentului de azi confirma cele mirna, dela Trei Ierarhi, c1ela Cetatuia 9i au
spuse de istorie. - tot ca a,colo - ceva mai sus, acest mic lintel,
"Intr'adevar, toate elementele cladirii, atat ca un fragment de corni9a, care a devenit 9i el
in afara cat 9i inauntru arata 0 epoca mai tar' earaeteristic veaeului al XVII,lea: de aseme·
z.ie.Nici macar soclul (de almintrelea refacut de nea 9i banehna de desubt, profilata. cu un mic
Romstorfer) nu arata profilele din vremea lui scut in mijlocul ei. Deasupra braului gasim un
Stefan cel Mare . rand de ocnite ; dar 9i aci caracterul este cu to'
. "Arcadele oarbe care impodobesc partea de tul altul decat la bisericile lui Stefan eel Mare.
jos a fatadei nu se cunosc in epoca lui ; cele din Ele sunt 9i aici in retragere in raport cu planul
vremea lui 9tefan se vad numai la abside ; ele paramentului, semn al unei epoci mai tarzii 91
nu au capitele mici, nu se termina jos pe con' intre ele sunt ni9te mici colonete cu forme ciu'
sole ornamentale, nici nu au arhivoltele lor mai date care par a se inruc1i cu cele ce Ie vedem la
Trei Ierarhi, vadind, ca i?i acolo, 0 influentCt ru' (Dragomirna, Trei Ierarhi, Cetatuia, Barnova,
')easca. Itcanii vechi Aroneanu, Sf. Onufrie, Sf. loan
Sub strasina este 0 cornisa sustinuta de mici Botez,atorul din Suceava) '. Iar Galata, care este
co~sole cu forme apusene, ~um ;e vad la mai prototipul acestei disp04itii, are chiar un plan
multe biserici din Iai?i, din veacurile al XVIHea foarte asemanator cu acel al Putnei, in privinta
si al XVIII,lea, cu forme decadente. distribui rii com partim entelor.
, "Exonartexul e luminat prin trei mari feres' "La Putna, ca la Trei Ierarhi, la Cetatuia, la
tre gotice pe latura de apus, dar acest gotic este Dragomirna, la Sf. Onufrie sunt cate trei k
bastard: in timpane se vad nii?te capitele in' restre la cele trei abside, in loc de una singura,
floritc ase4ate fara rost si servind numai de or' ai}a cum a fost regula pana atuncea.
name~t :' caracterul lor ' italieni4ant arata de
"Sub aceeai?i influenta, aceeai?i dorinta de a
asemenea sfari?itul veacului al XVII, lea sau
da mai mult aer si mai multa vedere in interior,
veacul al XVIII'lea.
adica aceasta te'ndinta a veacului al XVII'lea,
Turla are caractere si mai tar4ii ; ba4a ste' s'a refacut noul plan ~l Putnei. Deci nici planul
lati nu mai are varfuri ~i sinu04itati care arata cel vechiu din vremea lui ~tefan nu mai exista".
influenta barocului, iar coloanele torse cu capi'
Acestea Ie spuneam dupa ce se descrisese bi'
telele 1;1' de un corintian decadent, precum i?i
sericile lui Stefan cel Mare. Acuma ca am stu'
ornamgntele baroce care impodobesc campul de
diat in ama~unt bisericile din veacul al XVII,lea
deasupra ferestrelor ne aduc de asemenea in yea'
si cele din veacul al XVIII'lea, yom vedea din
cui al XVIII,lea. Tot ce se vede mai sus, da'
Inspectia planului i?i a sectiunei longitudinale
tea4a de la restauratia terminata in 1902 de
nu numai ca Putna iz,vorai?te - in mod gene'
arhitectul Romstorfer.
ral - din planul Galatei, ca multe alte bise'
Daca ne uitam acuma in interior, yom face rici din aceai?i perioada, dar ca face totodata
"
aceeli}iconstatare. parte din seria inceputa de Dragomirna, avand
Si aici arhivoltele intrate in planul perete' chiar aceste caracteristice arcuri inguste trans'
lut ~rcuri in acolade ca la Dragomirna, coloa' versale din naos, reca4and pe lungi console pe
ne' in franghie rasucita, care sublinia4a arcatu' peretii de Nord i?i de Sud.
rile ca la Dragomirna, la Ttei Ierarhi, la Cetatuia, Dragomirna, Solca, Barnova, Barnovschi,
cu mici placi ornamentale lipite de ele in boltile Trei Ierarhi, Putna. Sf. Onufrie, Cetatuia, sunt
pronaosului; iar pilai?tri angajati ce suporta principalele biserici din aceasta familie.
arcaturile naosului au console i?icapitele care vor Inraurirea mai directa poate fi aceea de la
sa fie c1asice i?i arata prin stangacele lor defor' Trei Ierarhi.
mari vremea de decadenta a arhitecturii mol,
Putem astfel vedea ca actuala biserica pana
dovenei}ti.
la strai}ina este opera veacului al XVII'lea.
"Dar s'ar putea presupune ca macar planul
Ca si, interiorul , exteriorul 0 confirma.
eel vechiu s'a respectat i?i ca noua c1adire se
Cutremurul din veacul al XVIII'lea, in urma
inalta pe vechea temelie. Putna are un plan care
caruia mitropolitul Iacov a restaurat biserica
se deosebeste de toate celelalte biserici c1adite
n'a dara.mat decat turla i?i a adus poate crapa'
dupa 1487', chiar facand abstractie de exonar'
turi corpului bisericii, ceeace ]-a silit sa fad.
tex, i}iar trebui sa ajungem la Neamt, 4idit in
mai multe contnforturi suplimentare la partea
1496-7, ca sa avem, nu acelai? plan, dar un plan
de mia4a'noapte a naosului, mai cu seama.
oarecum asemanator.
Turla cu toate caracteristicile barocului
Daca biserica cea veche, aceea din 1469, ar
din veacul al XVIII'lea, baroc mai curand
fi ~vut acest plan, cred ca din toate bisericile
ucrainian decat apusean este opera mitropoli'
care au urmat (i?i din care unele sunt destul de
tului Iacov pana la nivelul superior al capitele'
mari) s'ar fi gasit 0 imitatie, precum Neamtul
lor coloanelor invartite dela unghiuri. De acolo
a gasit mai tar4iu.
in sus constructia este a lui Romstorfer, cand
"Este un argument suficient pentru ca sa a restaurat bise~ica in 1902, i?i cand a facut a'
credem ca nu mai avem planul primitiv.
ceasta inaltare a turlei cu un diametru mai mic,
"Dar - mai mult - Putna pre4inta dispo' lucru ce s~ vede chiar din releveul publicat de
z.itiaperetului de apus al naosului intocmit prin dansu!' 1).
trei arcade cu doi pilai?tri groi?i, care este tocmai
una din caracteristicile veacului al XVII,lea
Fill. 275. = Bude~tii Ghiciii
Sectiunea IOnllifCldinala
(cl. C. M. 1.) (reI. arh. 5f. Bal~)

BUOqTi
JUDo NEAI1T

----~=~-
SCAAA QD2.1j)1);,
BUDE~Tn (Ghicai) Roman "Cu voia Tatalui 1?icu ajutorul Fiului 1?icu
Biserica cu hramul Nasterii Sf. loan Bo' savar1?irea Sfantului Duh, iata eu robullui Dum·
tezatorul a fost zidita in 166'4; e de un tip foarte nezeu Toma Cantacozono Vel Vornic de tara
vecin eu acel al Bozienilor. Doar ca forma absi·· de jos 1?i kneaghina lui Ana a facut ace~sta
delor difera. Aici absida mare e semicirculara, sfanta biserica unde este hramul Nasterii Sf.
iar cele laterale sunt aratate in afara prin mica loan in zilele lui 10 lstrate Dabija V;evod la
~itura caracteristica a veacului. anul 7172 (1664) luna Septembrie 19 zile".
Se observa desaxarea ferestrelor naosului in Turnuhlopotnita sub care e intrarea e a1?e-
raport cu axa transversal a a boltei naosului, aici zat pe latura de Sud a pronaosului, ca la Bozieni
insa spre rasarit. 1?ila Carligi.
Peretele dintre naos 1?ipronaos nu exist a ; se In pronaos se gase1?te un mormant din 1674.
poate sa fi fost seas. (fig. 971).
U9a de intrare are un chenar cu baghete in-
cruci9ate 9i deasupra se vede pisania slavoneasca
care spune :
t 113 RMw["i]eM WlJ,d H C7. noentweHl"i]eM CHd tf Biserica din Pascani a fost clad ita In 1664
C?'l)p7.ww("i)e!MI CTro AXd. e'l. d3 pM; IDKHla TOMd dupa cum arata p'isania care suna :
K4T41(030HO ReA AKOpHHI'; WT AMH,'" 3ft\'AIL " "Cu vrerea Tatalui 1?i ajutorul Fiului 1?icu
Iill'~r!llt el'O Mid e'l.:JAd c"ih. C'rd l.I,pl\O "AeiK eelTI savar1?irea sfantului Duh, s'a inceput 1?is'a zidit
9i s'a facut 1?is'a impodobit aceasta biserica, la
XP,It\' POil\ C. IWHd K Aim IWH ICTpdTilf Adm>td:
care este hramul Sfantului... (arhistrateg 1?i)
r.C£K",\. K "'1; ,3PN( (7172 -= 1titiJ) M'.d CHI

AI ,\HI.
arhanghel Mihail z;,iGavriil. Iordachie Vel Vis- In interior, naosul, boltit cu arcuri piezi~e
tiernic z;,ijupaneasa lui Alexandra supt blago- moldove:nez;,ti,are spre apus un arc transversal
cestivul z;,ide Hristos iubitorul Domnul nostru foarte larg, iar absida altarului, in loc de a fi
10 Eustratie Voevod, Domn al tarii Moldovei, formata, in plan, de un semicerc, acoperit prin-
in anul 7] 72 (1664) luna lui 1ulie in 10 zile" 1) tr'un sfert de sfera, prezinta un arc largit spre
Biserica e de un tip simplu ca plan, dar care naos z;,iun segment de cere, boltit in mod stan-
are oarecare particularitati. gaciu. Absida lateral a de miaza-zi este ceva
desaxata.
Zidul de separatiune a naosului despre pro-
arhanghel Mihail fji Gavriil. 10rdachie Vel Vis- In interior, naosul, boltit cu arcuri pieZige
tiernic 9i jupaneasa lui Alexandra supt blago- moldovene9ti, are spre apus un arc transversal
cestivul 9i de Hristos iubitorul Domnul nostru foarte larg, iar absida altarului, in loc de a fi
10 Eustratie Voevod, Domn al tarii Moldovei, formata, in plan, de un semicerc, acoperit prin'
in anul 7172 (1664) luna lui 1ulie in 10 z,ile" 1) tr'un sfert de sfera, prez,inta un arc largit spre
Biserica e de un tip simplu ca plan, dar care naos 9i un segment de cere, boltit in mod stan-
are oarecare particularitati. gaciu. Absida laterala de miaz,a,z,i este ceva
desaxata.
Zidul de separatiune a naosului despre pro'
naos, care trebue sa fi existat, acuma este su- ca mitoc al Sfantului Mormant, pentru ruga-
primat, iar pronaosul este boltit printr 'un semi- eiunea ~i pomenirea lui ~i a parintilor, Domn
cilindru (berceau) transversal, racordat la ce1e fiind Istrate Dabija Voevod, in anul 1665-
doua extremitati Nord ~i Sud prin boltiri earn 7172 (sic) Aprilie 1" 2).
nedefinite. Biserica a fost arsa ~i pradata de multe ori,
Turnul-clopotnita (adaogat in urma dupa stand ruinata pana la 1838 cand s'a reparat 3).
toate aparente1e 1) are, in plan, 0 forma pa- Aici s~ zice ca s'ar fi inmormantClt Mazepa.
trata ceva deformata. U~a de intrare in pronaos Actualmente se poate vedea ca toata partea
care are un chenar gotic, este desaxata. 0 scara, de sus, toate boltile au disparnt, ramanand nu-
care porne~te din pronaos ~i care pare a fi fost mai concha altarului. Restul bisericii are un
sapata ulterior, duce la laca~ul c1opotelor. tavan imitand oarecum 0 bolta.
In afara sanurile sunt acuzate prin e~ituri Biserica a avut de sigur 0 bolta deasupra
dreptunghiulare, dupa modul a~a de intrebuin- naosului, precum se cunoa9te inca din resturile
tat in acest veac. Aici, la Pa~cani, au 0 retra- inca vizibile ale arcurilor de sustinere. Po ate
gere deasupra boltirilor sanurilor. chiar sa fi fost ~i 0 turla ; in general, in veacul
Doua randuri de ocnite fac ocolul c1adirii al XV-lea si in al XVI-lea, contraforturile la-
sub stra~ina, fiind intrerupte in dreptul tur- terale se as~aza la bisericile cu turla ; ar putea
nului. fi un indic'iu ~i pentru Sf. Gheorghe. Se poate
Toate ferestre1e par a fi fost largite pierzan- presupune ca exista ~i un perete despartitor
du-~i chenarele care, probabil, Ie impodobeau. (poate pe stalpi) intre naos ~i pronaos, in pre-
In rezumat, 0 caracteristica a acestei biserici lungirea zidului de rasarit al pridvorului.
este 0 stangace trasare ~i executare a lucrarii. Acest pridvor are doua etaje de camarute -
poate tainite; scara ~i etajul de sus au feres-
BISERICA SF. GHEORGHE truici inguste ~i lungarete putand servi de me-
(Galati) tereze. Se poate crede ca mai avea ~i alte etaje,
avand partea de sus infati~area unui turn, ca
Aceasta biserica a fost zidita in 1665 precum in multe alte biserici din aceasta vreme ; ~i tur-
spune pisania scrisa grece~te, ce este deasupra nul de lemn cd vedem azi, tot acest loc il ocupa.
intrarei : Frontonul de pe fatada Sud trebue atribuit
"S'a ridicat din teme1ie aceasta vestita ~i reparatiunilor din veacul al XIX-lea.
sfanta biserica a sfantului mare1ui mucenic Fatada bisericii, propriu zisa, e impodobita
Gheorghe cu sarguinta dumisale Mihalachi ~i
2) Iorga. lnscriptii. II. pa(J. 342.
1) Inscriptia zugravita din 1807 spune ca "biserica s'a ;l) Cf. P. Econ. Stavrofor Gh. opescu. Dare de seelr1/il
innoit cu adaogire". 1906..
D

de un brau compus dintr'un tor i?i de un Pe partile celelalte ale fatadelor cate doua
rand de caramizi in zim~i. Turnul i?i fatada de acnite sunt unite, piciorul din mijloc fiind in-
apus n'au acest brau. Sunt i?i doua registre de lacuit printr'a mica consola. Poate sa fi fost la
arcaturi, amandoua cu arhivaltele reintrate in inceput taate arcaturile egale i?i in acest caz se
planul zidariei. pot face doua presupuneri : sau ca cde din fa-
Pe fatada de Vest, randul de sus are acnite tad a Vest deriva de1a celelalte prin suprimarea
mai lungarete decat la cel de jos. consolei i?i prelungirea piciorului median, sau
I .

75 f~g;>;7tp,
. I
invers, ca cele cu console au avut la inceput, in Amestecul de inrauriri este aici foarte po'
locullor, un picior. Numai 0 curatire a tencue' ~bil. .
lilor ar putea lamuri chestiunea. Deasupra ferestrei absidei Sud se vede 0 cor'
ni1?ade profil clasic, precum e 1?iaceea deasupra
pisaniei - ceva mai bogata.
Aceste corni1?esunt in felul celor cunoscute
1?iin restul Moldovei. Floarea ce impodobe1?te
corni1?ade deasupra inscriptiei este probabil a·
daogita la reparatia din veacul al XIX,lea.
E greu de hotarit daca ferestrele au for'
fill. 288. - Sf. mele lor dela inceput sau nu ; de pilda aceea
Gbeorli/be.Galati.
Sectiuni orizon. care este a1?e4atadeasupra pisaniei are forme
tale prin turn (d. care se potrivesc destul de bine cu vremea lui
C. M. 1,)(reI. arh.
Grill. Ionescu) Vasile Lupu.
1-1ai trebue notat ca se mai vad in altar ~i
in naos, oale de re40nanta, cum am intalnit 1?i
la Precista. Trebue observata 1?ipre4enta celor
doua ferestre ce se gasesc in naos 1?ise vad pe
fatadele Nord 1?iSud, imediat la Vestul contra'
forturilor. P04itia acestor ferestre constitue un
caracter special al veacului.
Intrarea este modificata, probabil la una din
eele din lIrma reparatillni, dar ceeace este cu'
Biserica din Deleni, precum arata inscriptia
a1?e4atadeasupra u1?iipronaosului, sub turnul,
clopotnita, a fost 4idita in 1669 1?irestaurata la
1722. 0 reparatie moderna i'a schimbat infati'
1?area.T otu~i se recunosc u1?ortrasaturile yea'
cului al XVIHea, printre care, e1?ituradreptun'
ghiulara a sanurilor latera Ie e cea mai caracte'
ristica, precum 1?idesaxarea ferestrelor naosu'
lui, aicea spre altar.

In pridvor, deasupra u1?ii,se gase1?teun lintel·


corni~a, de caracter Rena1?tere. (fig. 823).
Inscriptia a1?e4atain 1722 are un chenar cu
fill. 289.-Sf. Gbeorllhe.Galati. Absida mare (d. C. M. I.) o impodobire de mici acante 1?iarmele Cant a'
rioseste pre4enta langa aceasta u1?a.a unor area' cu4inilor sustinute de doi lei :
turi eu sectiunea in "bud in" dublu ca la bise' "Aceasta sfanta beserica prea curatei Fe'
ricilemuntene. cioara adormita au facut'o cu tot Toderasko
o

U
~/
n
wO······
~ ... ~~

, ! ! J
4 9 10 15.

Fi£!. 295. -- Bo!?dana. Sectiunea lonl<litudinala (d. C. M. I.) (reI. arh. Gril<l. Ionescu)

3 g

[i£!. 296. - BOl<ldana.Plan. (c!. C. M. 1.) (reI. arh. Gril<l. Ionescu)


Kantacuzini vel vis. la an 7177 (1669) iar din simplu la inaltimea na9terii boltilor. Deasupra,
noua toate podoabe Ie-au facut Iordake Can· sub stra9ina, vin ocnite cam lungarete.
takuzini vel vis. la an 7230 (1722)". Ferestrele lungite 9i rotunjite la partea lor
superioara arata inca chenare cu 0 usoara aco'
lada ; cele dela pridvor sunt dreptu~ghiulare.
U9a de intrare este in arc frant.
Manastirea 9i biserica din Bogdana au fost zi- Me1chisedec 1) arata ca pe la j umatatea yea'
elite inainte de 1670 de catre marele logofat So' cului al XVIII-lea biserica a fost daramata de
lomon Barladeanul. Ctitorul, mort in 1680, este un cutremur 9i ca, pe urma, calugarii au rezi-
inmormantat in biserica, intr'o ni9a impodo- dit-o. Inspectia bisericii, nu arata caracterele a·
bita din zidul de miaza-zi al pronaosului. cestui veac. Turla singura se vede a nu fi cea
Pisania chiar a bisericii nu mai exista. Planul dela inceput, de cat, cel mult, cele doua baze,
didirii n'are nimic deosebit. Se poate nota, in cea patrata 9i cea octogonala. Cred, deci, ca
general, ca pentru epoca in care a fost inaltata, daramarea din veacul al XVIII-lea a privit nu'
are proportii elegante 9i placute la ochiu. mai turla.
Naosul este separat de pronaos printr'un pe'
rete sustinut de doi sdlpi octogonali. CETA-TUIA
Diametrul turlei naosului, peste cele patru
arcuri piezige obi9nuite moldovene9ti, se mai Buletinul Comisiunii Monumentelor a consa'
reduce prin opt mici arcuri, astfel precum se crat manastirii Cetatuia in general un lung stu-
veele la mai multe biserici, inca dela sfarsitul diu, 9i biserica in particular a fost descrisa in
veacului al XVI-lea (Galata, Trei Ierarhi).' detaliu cu vederi 9i planuri 2).
T otU9i nu vor fi fara de folos unele conside-
Deasupra pridvorului boltit in semicilindru
(berceau) se gase9te 0 camara boltita la fel, ') Melchisedec. Notitc, pag. 116.
uncle se ajunge printr'o scara pomind din naos. 'l)Bul. Com. Mon. 1st. articollli d-Illi V. Draghiceanu.
Fatada simpla este impodobita de un brau 1913 ~i articolul d-Iui arh. LllPU, 1913 ~i 1915.
ratiuni mai generale pentru a stabili mai ell proape la fel, preeum de asemenea f?i planurile
seama gradul de inrudire eu biseriea Trei Ierarhi, lor.
ridieata eu treizeei f?i coi de ani inainte. Yom eita prezenta eelor trei ferestre ee lumi'
In 1672 Ion Duea Voda a terminat etitoria neaza ede trei abside, f?i eei doi sdlpi care sus'
sa, preeum arata inseriptia zugravita deasupra tin zidul de separatiune dintre naos f?i pronaos.
uf?ii de intrare in pronaos. Loeul pisaniei de Boltirile sunt mai simple la Cedituia ; lipsef?te
piatra in afara e gol. a doua redueere de diametru al turlelor prin
Imitatia biserieii Trei Ierarhi este evidenta, areuri disp_use in octogon, ee 0 vedem la Trei
af?a de evidenta in cat ar fi mai simply de a a' Ierahi, preeum f?i nervurile eonvergente ale ea'
rata in ee se deosebef?te de cat in eeeaee sea' 10te1or pridvorului. De asemenea impodobirea
mana. altarului care la Trei Ierarhi are eolonete anga'
Prineipala diferenta eonsista in simplieitatea jate f?i areuri eu torsade impletite, lipse9te la
mai mare a Cetatuiei, mai eu seam a din punetul Cetatuia.
de vedere ornamental. o alta deosebire este lipsa aeoladelor din ar-
Proportiile eelor doua biseriei, raporturile in' eurile ferestre10r f?i lipsa - in parte - a firi-
tre lungimea, la~imea f?i inaltimea lor, sunt a' de10r ornate ale mormintelor.
.~ .
~
.,
~
,,II"
~.
,"

": i,
:~
"

.' '.
(\ i .

~:~. "1.~•••• ".


'''''-'~'~' .....

"
t
_. _... __ -,.i •.
"
Ca exterior - precum am spus'o - deose- putut da 0 noua ramura acestei arhitecturi, se
birea cea mai de seama este lipsa acestei exube· opresc fara a fi produs tot ce ar fi putut da, pe'
rante ornamenta~ii care acopera biserica Trei cand alte curente noi, dintre care - mai cu
Ierarhilor cu 0 continua podoaba. Ceta~uia - seama - eel initiat de Golia, vor merge inainte
poate din lipsa de mijloace bane~ti, dar poate ~J aratand triumful unei noi orientatiuni a spiri'
dintr'un gust mai masurat al arhitectului ei - telor.
ne arata numai pe fatada ei de piatra de talie
un brau in torsada inso~it sus ~i jos de doua
friz.ede frunzi~uri sculptate in relief (pe cand la
Trei Ierarhi e1e sunt gravate pe marmora nea' Biserica Sf. Onufrie, la 0 mica di"tanta. de
gril.). ora~e1ul Siret, a fost zidita in anul 1673 de ca.,
Deasupra lor, cele doua randuri de ocni~e im' tre ~tef a.n Petriceicu Voda, precum arata pisa-
podobite de1a Trei Ierarhi, sunt inlocuite prin nia a~ezadi in zid deasupra intrarii in pronaos :
doua randuri de ocni~e mai vecine de tra'
ditia moldoveneasca. din acest veac.
Deasemenea turlele, urmand tot dispo-
4i~iilece10r de1a Trei Ierarhi, se mentin
intr'o nota mai sobra.
Ferestre1e, in general, sunt foarte ve-
cine de ce1e ale ctitoriei lui Vasile LUptl
ca ~i u~ile de intrare in pridvor. Cea care
duce in pronaos e, insa, de un tip mai deo-
sebit. Si un alt detaliu arata la mesterul
Ceta~ui~i un gust mai sigur ca la cei dela
Trei Ierarhi ~i invedereaza ca nu a execu·
tat 0 simpla copie: Contraforturile, atat
ceJe dela col~uri cat ~i cele laterale, nu mai
depa~esc nici nu acopera braul median.
Invelitorile insa par a fi fost, cu putine
deosebiri, la fel, judecand dupa tablou]
votiv. (fig. 771).

In general Ceta~uia are 0 infati~are mai


linistita si mai bine asezata ca Trei Ierarhi,
luc;ulla' care mai co~tribue ~i faptul ca. se
mai gase~te ~i azi - in mare parte - in
cadrul sau natural, astfe1 cum fusese croit
de la inceput.
Biserica mai pastreaza, sub un strat mai
nou, podoaba ei veche de zugraveli, ~i ta'
bloul infatisand ctitorul cu familia lui si
biserica i~t~'o forma aproape la fel ca 'cea de "Aceasta biserica. a facut 10 ~tefan Petru
az.i. (fig. 890). Voevod si Doamna lui Maria in anul 7181=
1673" 1):
Biserica e foarte inraurita, putem zice chiar
in buna parte copiata, dupa Putna, dar in di-
Cu Ceta~uia (~i Sf. Onufrie) se termina ~irul mensiuni mai reduse ~i fara compartimentul
bisericilor imaurite de Dragomirna in ceeace pri' mormintelor.
,e~te ornamenta~ia, ~i de Galata in ceeace pri' La Sf. Onufrie ca ~i la Putna, ce1e trei abside
ve~te planul. au cate trei ferestre. Arcadele ce suporta. zidul
Este deci 0 pagina - ~i una din cele mai de de despar~ire de apus al naosului sunt pe pi'
seama - ale istoriei arhitecturii re1igioase mol, cioare octogonale a~ezate pe cate un inalt pie'
dovene~ti care se inchee aici.
Aceste doua curente contopite, care ar fi
o .•. 2 .:> s.... 5 C. 7 ~ G'l -10 -\S 'N..-
t I I I J I J I J r I r r ! [ f ! f I I J "=bJ-d::..!.:ob~
fill. 304.-5£. Onufrie. Plan (el. C. M. 1.) (rel. O. Kania)
destal patrat ; arcurile sunt in acolada. - compara~ie care prezinta interes de oarece Sf.
Pronaosul e boltit la Sf. Onufrie cum e ca- Onufrie este cea din urma biserica care arata
mera mormintelor la Putna ; s'ar putea zice ca detalii gotice, cu exceptia'Mierei (1706).
aceasta camera marita e transformata
aici in pronaos.
Sunt doua calote, separate printr'un
arc agezat longitudinal in axa.
E 0 construc~ie obi9nuita in exonar-
texe 9i chiar pridvorul bisericii noastre
e tot astfe1 boltit, diferind intrucatva de
ace1 al Putnei care are acea9i construc-
tie insa cu bol~i in cruce in loc de calote
semisferice.
Turla e mai simpla 9i mai scunda,
dar nu trebue uitat ca turla Putnei a
fost remaniata, dupa toate probabilita-
tile in veacul al XVII-lea de catre mi-
tropolitul Iacov.
~i exteriorul bisericii arata dispozitii
generale asemanatoarc cu acele de la
Putna, dar simplificate 9i reduse.
Contraforturile sunt agezate la fel;
intrarile in pridvor, tot pe par~ile de
miaza-ncapte 9i miaza-zi. Un rand de
simple arcade oarbe inconjura toata bi-
serica, iar sub stra9ina, ca un al doilea
registru, fara separare prin braul obi9-
nuit al veacului, se vad arcade oarbe
duble.
Turla, ale carei baze sunt acuma ine·
cate intr'o greoae invelitoare, din care
nu ies decat col~urile soc1ului patrat,
aduce aminte de turlele din veacul tre-
cut; era totu9i sub stra9ina, 0 impodo-
bire, dintr'un rand de caramizi
in zim~i, Ferestre1e cu chenare
de baghete incruci9ate au mi-
cile corniwlintele ce Ie ~tim
inca de la Dragomirna; con-
traforturile insa arata in for-
me1e lor bulbucate ~i stranse
la mijloc 0 inraurire ruseasca,
poate transmisa prin biserica
Trei Ierarhi din Ia~i ~i Putna.
Ferestre1e, inca gotice, sea-
mana cu ce1e de1a Putna, dar
acolada e mai turtita. Baghe·
te1e chcnarului nu mai sunt
agezateca in veacul al XVI-lea,
dar sunt toate pe ace1a~ plan.
Profile1e ferestre1or, ale usii
de intrare 9i ale soc1ului, ;e-
produse (fig. 772), permit 0
comparatie cu ce1e din trecut,
SF. NICOLAE DOMNESC domneasca, ca era biserica descoperita 9i ch
DIN IA~I potnita stricata. Deci cu toata osardia s'au a'
pucat 9i a intocmit clopotnita 9i au istovit 9i zi'
Pre cum se spune, Biserica Domneasdi, Sf. Ni' dul prin prejurul bisericii la veleatul 7185... 9i
colae a lui ~tefan cel Mare ar fi fost transfor' au zugravit peste tot pridvorul lui Sfantul Ni'
mata, cu multe adaogiri in vremea lui Anton colae, apoi 9i biserica au zugravit pe dinauntru
Voda Ruset. 9i s'au facut 9i gropnita in Sf. Nicolai inaun'
In ce consta acesre adaogiri ? Cum era bise' tru ..." .
rica inainte de daramarea ei de catre arhitectul !ar Neculcea spune : "Au dres clopotnita la
Lecomte du Nouy ne arata numai un desen al Sfantul Nicolai 9i au 9indrilit peste tot 9i au fa'
fatadei. N'am putut gasi ni<.:iplanul nici foto' cut zid imprejur 9i au zugravit pristolul precum
grafii. se vede 9i au adus 1liapa pre oale pana in zidul
Calatorul rus Trifon Corobeinicof spunea in acestei biserici.
1593 despre Sf. Nicolae 1) : In fine Melchisedec adaoga 3:) : "In partea
dinainte a bisericii, aceea adaosa de Ruset Voda,
pe paretele bisericii lui ~tefan, este zugravita ]u'
decata cea de pe urma 9i Chinurile iadului. Ca
o explicatie 9i aratare la acest tablou, pe paretele
opus, la intrarea in biserica deasupra ugei de la
dispartir:a lui Antonie Ruset, este 0 epigrama
greceasca.
"In altarul Santei Varvara, in latura dreapta
este un cuvucliu sau baldochin, carele acuma
serve9te de proscomidariu.
Acesta este mormantul, pre carele, precum
spune 9i cronicarul Niculcea, Antonie Ruset il
pregatise pentru sine. Pe frontispiciul cuvucliu'
lui se afla marca tarei, bourul cu soarele si cu
luna 9i 0 inscriptie' greaca ...". .
Deci se vede ca Antonie Voda a "intocmit",
"a dres", clopotnita 9i a zugravit pridvorul 9i bi'
serica pe dinauntru. N u se spune ca el a facut
cele doua altare, al Sf. Varvara 9i al Sf. ~tefan:
-- precum spune toata lumea - nici nu se spu'
ne clar ca aceste doua altare sunt zugravite.
Este intr'adevar extraordinar ca, dela 0 cla'
dire de 0 a9a mare importanta, care a stat in
picioare pana in 1884, ne'au ramas a9a de putine
"Clopotnita de piatra se ridica peste tinda 9tiri incat nu ne este cu putinta de a 0 recon'
bisericii ; tinda e mare 9i jur imprejurul bisericii, stitui macar, cum a fost ; 9i ar trebui poate sa
iar biserica este impartita in doua parti ... Alta, facem sapaturi in aceasta parte a curtii-
rul este zugravit 9i despre curte ...". (precum se face pentru monumentele din an'
Deci inca in veacul al XVI'lea, se adavgise 0 tichitate) -- pentru a putea vedea, cel putin in
clopotnita peste tinda, adica peste un pridvor. plan, cum venea cladirea.
Se vede de asemenea ca biserica dupa obiceiul Se poate ghici ca intre aceste doua altare.
veacului al XVI,lea se zugravise pe din afara. adica, cum am zice acuma, doua capele sau pa,
Paul de Alep, nu descrie Sf. Nicolae. raclise, se gasea un pridvor, iar clopotnita, sub
Nicolae Costin 2) ne spune ca in anul dintaiu care era intrarea, forma ca un al doilea pridvor.
al domniei lui Ruset Voda : Aceste constructii, deci, dateaza inca din yea'
"de primavara s'a apucat sa lucreze la bise' cui al XVI'lea, nefiind facerea lor notata in nici
rica lui sfantul Neculae de langa curtea cea un document cunoscut. Atribuirea lor ce se face,
de obicei, lui Anton Voda Ruset este deci gre'
1) Bogdan. Ia$i, pag. 191.
~) N. Costin in Letopisete, II, pag. 15.
/
1

II
>: :l
0
Z
OJ
-0

~
E
0
()
<ll
<--l
:J

I~
J13
:J

~
,.....<

OJ I~~
<ll
"-'"

'"<ll:>
lLi
v,
~"
oJ
'"
<ll
C

Ie
8
0
Q
0-

'0'"
()

i
....;
r.f)

cx:i

D~
0
'"
i o.
10:;
~ita, acest domn, precum s'a vaz.ut, multumin- Alta adaogire a fost ~i 0 inaltare a peretilor
du-se sa fad 0 reparatie la turn 9i la acoperi9 9i bisericii; 9i turla a suferit prefaceri, probabil tot
sa zugraveasca biserica. in acea9i epoca.
Mai e de notat ca, dupa releveullui Lecomte du Se poate admite ca 9i gaurirea peretelui Vest
Nouy, ferestrele pronaosului, ale paraclisului ~i al naosului prin cele trei arcuri ce le vedem a-
ale turnului par a fi fost facute de 0 data ; tot cuma este facuta oelati cu lucrarile e1in vremea
astfel 9i corni9a. lui Anton Ruset.

o
o

-- :'~'''-------'~.::
..~---.

:~~
I

...
,,".'

'

:---;
, ,

,L~_
: :
"' '-.

dica poligonul nu e circumscris unui cere mal
mult sau mai putin concentric ce1ui din inte'
PIanul acestei biserici e foarte simplu: un rior ; e de 0 ra4a mult mai mare, care tae ce1e
naos fli un pronaos, amandoua boltite in calota doua dintai laturi ale poligonului paralele cu axa
sferica la ba4a carora e 0 profilatura simpla. bisericii.
Arcul de despartire e foarte lat ; poate sa fi fost Turnul are tot aceasta aparenta de c1adire
aici un perete. Turnul de deasupra pridvorului adaogata -- ce am observat des in acest veac, cu
are 0 tainita fli locaflul c1opotelor, de unde se toate ca anali4a bisericii pare a arata ca a fost
poate patrunde deasupra boltilor. facut de la inceput. Soc1ul e simplu. Ferestre1e
Un nou pridvorafl, deschis pe stalpii cari sus- mai au chenare derivate din c1asic.
tineau arcuri trilobate formand un octogon, a Caramida intrebuintata e re1ativ groasa, cam
fost adaogat ulterior, probabil in veacul al
de 5V2 em.
XVIII-lea.
Pisania af!e4ata deasupra intram de mia4a'4i,
Abside1e laterale apar in exterior ca 0 ingro-
in pridvor, acuma 4idita, suna astfe1 :
flare dreptunghiulara a 4idului, dupa obiceiul
veacului. "Aceasta sfanta manastire 0 au facut 10 Duca
Absida principala e poligonala dar de 0 forma Voevod cu Doamna sa Anastasia cu fiul sau 10
ceva particulara, ce am va4ut'o f!i la Socola, a' Constantin Voevoc1 cu Doamna Sa Maria:
caria iasta hramul sfeataii loan Zlatoust, vito Bozieni, Bude~ti, etc), dar se gase~te ~i in vea-
7191 (1682) ~i s'au zidit in Dechev" 1). cui al XVIII-lea.
Se gas~te in altar, la proscomidie un pome1- Deci, daca n 'au fost aceste bolti rezidite, ar
nic grecesc sap at in piatra, care incepe cu 10 putea fi un indiciu care ne-ar permite datarea
Eustratie Dabija Voevod, Ecaterina Doamna aproximativa a bisericii. Corni~a s'ar potrivi Cll
10 Duca Voevod ~j aItii, fara data. aceasta epoca.
In biserica se mai gasqte 0 piatra foarte
TARGUL TROTU~ULUI ~tearsa unde se mal poate citi leatui .-3p ... (71..)
Biserica cu hramul Sf-tilor Voevoz,i din Tar zecile ~i unitatile fiind ~terse. E deci un mor-
gul Trotu~ului trece drept foarte veche. mant din veacul al XVII-lea.
De sigur ca., localitatea fiind una din ce1e Tot interiorul pare destul de primitiv ca as-

mai vechi a~ezari din tara, trebue sa fi fost ~i pect. Zugraveala e destul de buna inca. (Nu-
aici biserici din aceste vremuri indepartate, dar mele sfintilor sunt pe grece9te).
claclir~aactuala nu face parte din e1e. In partea adaogata se vad z,ugraviti ctitorii :
Se compune dintr'o parte mai veche, foarte Jupan Anastase, jupanita Anita, jupan Cons-
simpla, cu e~itura altarului semicirculara pre- tantin, 9i altii.
cum ~i cde doua sanuri laterale. Ferestrele, sim- In protez'a, cu caractere chirilice ~i pe roma-
ple, n'au chenare. Numai sub stra~ina avem 0 ne9te, se cite9te :
corni~a compusa. din doua randuri de caramiz,i "Pomene9te-ma, Doamne, intru imparatia ta,
in zimti separate de un brau tencuit. ~i am jugravit-o eu, Anastase jugrav".
Pe partea de miaza-noapte ~i la altar sunt con·
traforturi adaogite ulterior. Partea de apus, de
unclese opre~te corni~a, este dintr'o vreme mai
Biserica zisa Mavromol, inceputa in vre-
noua. Aceasta parte este acum despartita de ve-
mea lui Duca Voda 9i terminata de fiul sau in
chea biserica printr'un perete cu trei deschiz.a-
1702, a fost evide'1t remaniata sau, mai bine zis,
turi lasand intre ele doi stalpi.
reconstruita in toate partile superioare, de la
Naosul este acoperit de 0 bolta semisferica brau in sus.
larga. Singura particularitate este ca axa absi- Boltile de asemenea sunt refacute.
de10r laterale nu corespunde cu axa transver- Tuda e refacuta de lemn, peste un octogon.
sala a boltii naosului. Dar in afara, sanurile arata ingr09area zidu-
Aceasta desaxare este 0 dispozitie caracte- lui, caracteristica a veacului, pe cand inauntru
ristica a veacului al XVII-lea (vez,i Dulce9ti. sunt circulare.
Pe fatada sud se vede 0 pajura, CD capul de
z'imbru intre doi lei, dar fara inscriptie.
000

-~--- ._--.-- --",--;


I: I H I'
l!
I'
/::
I II
:.
I
t~ I :~ h
I I II h
:'
,I
I :1 It

"
"
II
"

~~ , ""
11
1\
1\
rr=~
I :
'~\
I
I
\
\

! \
i L_
6=d ! b:=b-=' I !! I

o • ~ J 4 5 6 7 8 ,; Mlml.
hfl.".321. - Miera. Secduoea IOoflitudioala (cl. C. J:V1.I.) (rei. arh. Grill. ]oneseu)

ria Sa reposatul loan Antioh Constantin Can·


temir Voevod la leat 7214, ~i nesavar~ind·o s'a
Biseriea de zid, ineeputa de Antioh Cantemir innoit, preeum se vede de intru tot euviosul
la 1706, a fast terminata de arhimandritul Mi· sfintia sa Arhimandritul Kirio Kir Mitrofan
trofan Calerghi in 173 '), preeum arata dubla Cal~rghi, fiind egumen aeestui sfant loea~, eu
inscrip~ie, pe romane~te ~i pe greee~te, ee se afla ehe1tuiala ~i osteneala sfin~iei sale, pentru man'
zugravita deasupra u~ii de intrare. tuirea sufletului, leat 7244" 1).
"Aeeasta sfanta si,
dumnezeeasca biserica intru Melchisedee observa ca : "biseriea este 0 imi·
nume1e Sfin~ilor lmpara~i ~i intoemai eu apos'
tolii Constantin ~i Elena, este zidita de Ma·
tatie proasta a arhitecturii bisericilor domne~ti lucrarilor de terminare ale arhimandritului Mi,
antice". $i intr'adevar, pentru vremea la care trofan.
a fost zidita, ea prezinta unele caractere arhaice, Si
, in afara turla are aforma neobisnuita
, in
dar limitate la detalii. Moldova; e scunda si rotunda ; si soc1ul ei estc
Asdel, chenarul u~ii de intrare are muluri, de asemenea circular: sau, mai bine zis, am pu'
care amintesc pe cele vechi gotice precum ~i a~e' tea zice ca lipse~te, fiind numai insemnat sub
~area unui al doilea chenar dreptunghiular mai Ierestr~ printr'un rand de olane. Fatada ne a'
mare este tot 0 amintire din trecut. (fig. 742). rata sanuri poligonale ~i contraforturi foarte
Bazele ornate ale chenarului pornesc de pe putin e~ite, mai mult lezene, in cat prin acest
doua pat rate (de) cu un ornament floral ca detaliu se leaga mai mult cu unele fatade din

ace1eaai?ade raspandite in tot veacul al XVII, lea vcacul al XVIII,lea, din cele derivate de la Go'
~i mai cu seama in vremea lui Vasile Lupu. lia ~i Ca~in.
Asemenea i?i ferestrele au chenare ca in vre' Deasupra unui brau subtire vin randuri de
mea lui Vasile Lupu ~i a lui Duca Voda, avanel ocnite. Pe urma vine un rand de caramizi cu
deasupra i?i de desubtul lor cate 0 mica corni~a zimti ~i corni~a stra~inei.
foarte proeminenta. (fig. 773). Biserica pastreaza 0 pictu6i refacuta in yea'
Planul prezint5. unele elemente din veacul al cuI al XIX, lea care ne arata pe ctitorii Cantemi'
XVIHea, inca dela inceputul lui: pronaosul re~ti dintre cari Constantin tine in mainile sale
are cate doua ferestre pe fiecare perete Nord ~i biserica foarte c1ar reprezentata.
Sud : z,idul de despartire despre naos e pe doua
coloane octogonale ~i in partea de apus a nao'
sului se gasesc doua ferestre, cate una pe fie-
care parte Nord i?i Sud. Pridvorul era deschis Biiserica Precista din Foqani cu toate ca este
cu arcade ~i stalpi, astfel cum sunt multe prid, in partea Moldovei a ora~ului seamana mai mult
voare moldovenei?ti inca dela Aron V oda, dupa eu 0 biserica munteana. A fost zidita intre
inraurirea munteneasca. Arcurile sunt in aco' 1709 ~i 1716 1), dar e probabil ca a fost re'
lada. maniata i?iin ori ce caz turnul de pe pridvor --
Aceste arcade s'au zidit ulterior ~i enorme la inceput deschis- se vede a fi fost adaogat.
contraforturi, fara nici 0 frumusete, s'au ai?ezat Actuala fatada nu prezinta nimic caracte'
la absida altarului ~i la colturile pridvorului. ristic.
Balta Pantocratorului este greoae 9i turtita.
Nu pare a fi cea dela inceput sau e datorita
o
I
~J r1ml
fi~. 326. - Precista. Foc~anj. Sectiune transversal a Fif;(. 327. - Precista. Foc~ani. (c!. C. M. I.)
(e1. C. M. J.) (reJ. arh. Grif;(. Ionescu) (fot. G. 1.)

Turlele sunt circulare 91 lDcinse de brae de


cite trei randuri de caramizi in zimti.
Aceasta biserica, facuta in 1714, este 0 cu' Vechea intrare are un chenar impcdobit cu
rioasa constructie, 9i de un tip rar. E intr'ade' motive vegetale stilizate, destul de bine exe'
var stangacie 9i ca zidire 9i ca plan, care e stramb cutate. (fig. 752).
~i deformat, 9i ca executie. Pisania care e deasupra acestei U91, acuma
Boltirile naosului sunt, in principiu, un du' zidita, are 0 rama cu frunzulite.
blu sistem de arcuri pieZige moldovene9ti, dar Noua U9a are un chenar profilat simplu ca 9i
deformate 9i incomplet desvoltate, iar baza lor fereastra din axa pronaosului. ~i capitelele co-
nu e un cerc ci 0 elipsa lungita transversal in loanelor dinauntru au ornamente dintr'un stil
raport cu axa cladirii. asemanator cu acelea ale vechei u9i.
Doua coloane sustin peretele median, iar pro' Inscriptia spune :
n~!osule acoperit prin doua turle. Trecerea de "Cu vrerea Tatalui 9i cu ajutorul Fiului 9i cu
la patrat la cerc se face prin cite doua trompe savar9irea Santului Duh, ziditu's'au aceasta santa
in fiecare colt. Un pridvor - cu citeva trepte 9i de viata datatoare manastire de dumnealui
mai inalt ca restul bisericii - a fost adaogat. Iona9lco Isacescul biv vel medelnicer cu giupa-
Vechea intrare, acuma zidita, pe latura Sud, neasa dumisale Alicsandra, ve dni (in zilele
dadea deadreptul in pronaos. lui) Ioncula Alexandru Voevod leat 7222 Iu'
Ceeace da bisericii un aer straniu este faptul nie 20" (1714).
ca acuma invelitorile celor doua turnulete s'au Biserica mai pastreaza mormantul ctitorului
unit Intr'una singura, solutie bizara 9i care e din 1720, impodobit cu frunze asemanatoare cu
departe de a fi estetica ca rezultat. cele de pe pisanie.
o ~ 1 ~ 4 S ~ 7 & ~ AO AS W-
IT! t I! J 11 [!! b+dz..i I r I! I I I I 1 I I J r r I TIT It [! J zJ

Fig. 328.-Ili"e"ti. 5ectiunea longitudinala (el. C. M. 1.) (reI. O. Kania)


/
~
/"/ // / /// // / / / // / / / / / / /'// / / /

Atanasie ~i Chid!. Sectiunea lon\:litudinala (e1. C. M. 1.)


(reI. arh. Gri\:l. lonescu)
podar al Tarii Moldovene9ti, in a treia domnie",
si sub capul de zimbru, data: ,,1721".
Aceasta biserica se zice a fi fost construita , Aceasta biserica, 9i ca plan 9i ca sectie 9i C3
In veacul al XVII,lea (pe la 1672-74) 1) 9i fatade, are a inta\i9are munteana 9i poate fi com·
este foarte probabil ca a9a este, fatada fiind insa parata, tn unele privinti, cu cele din Foc9ani.
refacuta in veacul al XVIII'lea. Dar daca aici aceasta asemanare se intelege, e
Planul ei este foarte simplu : Un naos cu 0 surprinzatoare langa Vaslui 9i trebue atribuita
boldi in segment de sfera (a vella). Arhivoltele inrauririi personala a Domnitorului, care dom·
sunt reintrate in pIa nul zidului. Sanurile sunt nise 9i In Muntenia.
insemnate la na9terea lor, in interior, printr'un Totu9i arcaturile in acnlade trilobate, care
rand de caramizi in zimti. recad pe ni9te capitele rudimentare, se aseamana
Peretele despartitor dintre naos 9i pronaos nu si cu cele de la Sf. Ilie din Iasi si cu cele dela
mai exista. Pronaosul e boltit in cruce; din pe' Plopeni. (fig. 776). ' ,
retele de apus porne9te 0 scara ingusta spre do' Ceace e mai deosebit sunt randurile de cara'
potnita. mizi in zimti care inseamna trei linii orizontale
Bolta naosului prezinta 0 constructie destul 9i sub brau 9i deasupra 1ill, precum 9i extrado·
de interesanta fiind zidita cu intarituri in cruce surile arcadelor.
ce rees pe extrados, pe langa ingr09ari de zidarie,
spre na9terea boltii.
In exterior, din constructia veche se mai vede
braul 9i pe partea de miaza noapte, un rest de
chenar. Restul fatadei, stangaciu tencuita, arata Aceasta biserica, dupa toate caracterele ei
arcaturi in acolade multiple, lungarete sub brau este din veacul al XVIII,lea, cu toate ca se zice
(earn ca la Schitul Stavnic), 9i deasupra lui ca ar fi fost ridicata in 1620. 2). Daca aceasta
doua randuri de ocnite. La colturi sunt colonete traditie este adevarata, nu se vede sa fi ramas
cu capitele prezintand ornamente simple ~i stan· nimic din aceasta veche dadire.
gace. Ferestrele sunt refacute. Biserica n 'are turla pe naos, ci 0 calota des'
Corni93 e de placi de piatra rezemate pe tul de turtita. Se observa 9i aici 0 desaxare a
console, cam la fel ca cele dela Sftii Teodori. sanurilor in raport cu axa transversala a boltii.
Pe partea de apus, sub corni9a, se mai vede
Pronaosul e in semicilindru (be1'cea1.l) ceva
un rand de caramizi in zimti, cum se observa si umflat (in gen : avella). Arcurile naosului 9i
, ,
in interiorul bisericii la altar 9i la sanuri. ale pronaosului recad pe console cu 0 profila'
tura simpla.
In registrul de sus se vad patrate ale caro!
centre sunt insemnate de rozase cu 0 ornamen· Biserica pare a fi fost zidita de la inceput
tatie vegetal a 9i care amintesc pe cele muntene. fara zid median intre naos 9i pronaos.
Pictura interioara, al secco, care nu e lipsita Pridvorul e ingust 9i cu 0 dopotnita circu'
de merit. - e refacuta in 1850 de catre arhi· lara deasupra lui, ceeace e un lucru foarte rar.
mandritul Kiril "din Bizant 9i dela Sinai". Ea Intrarea cea veche este pe partea de miaza'zi :
infatigeaza pe ctitorul bisericii. e in plin cintru 9i are un bogat chenar cu fru'
moase volute vegetale. Este insa de observat ca
o parte e mult mai stangaciu executata ca cea·
lalta. Se cunoa9te ca aceasta intrare este putin
deplasata din 10cuI ei cel vechiu. Ferestrele sunt
Biserica din Fastki (Vaslui) a fost zidita in refacute (fig. 743).
1721, impreuna cu manastirea, de catre Mihai Fatada impartita in doua printr'un brau, e
Racovita in a treia sa domnie, precum se spune impodobita, jos, prin lungi firide cu arcuri
in pisania ce se gase9te pe fatada de apus 9i polilobate 9i in acolada, stangaciu executate 9i
care infatigeaza marca tarii intr'un quadrilob care sunt sprijinite pe pila9tri semicirculari. Par'
cu 0 inscriptie slavona, iar cele patru colturi tea de sus a zidului e impodobita cu lungi oc'
sunt impodobite cu cate un leu. ,,10 Mihai nite oarbe, simple.
Racovita Voevod, prin mila lui Dumnezeu gos· Ornamentatia are 0 inrudire oarecare cu bi'
._~_~ l

<) 2. ; 5

fi!;J. 336. -" fastaci. Plan (rel. arh. fl. Teodoru)


o
o
o o
I I , t , I
2. 3 I, 5 9 10.

fi~. 339. - Sf. Jlie-Ia"i. Sectiunea longitudinal a (el. C. M. 1.) (rel. arh. Gri~. lonescu)
serica din Plopeni (jud. Boto9ani) care este din XVIII,lea, corespunzand cu data de 1742 ce se
1753, 9i inca cu cateva altele din aceasta vreme. cite9te pe pisania de piatra agezata deasuprrt.
U9a cea noua de intrare, de pe partea de apus u9ii de intrare. (fig. 746 9i 744).
a pridvorului, a taiat scara ce ducea de la in' "Aceasta sfanta 9i dumnezeiasca biserica...
ceput la clopotni~a 9i care porne9te din col~ul un de e hramul prea slavitei 9i prea curatei M ...
Sud'Vest al pridvorului. Is. Cristos .... in zilele 10 Grigorie Ghika Voe'
vod .... cu toata cheltuiala 9i... osardia ... Kostakc
vel vornic ... vel eat 72'50" (1742).

Se zice ca aceasta biserica este din vremea lui


Dabija Voda. Sub forma ei actuala, turnukh
potnita, agezat in fata intrarii pronaosului - ca Aceasta biserica este agezata in mijlocul pa'
un pridvor deschis - pe latura Sud ar fi un in- durilor din Sudul Ia$ilor, intr'un loc retras ; e
di,iu al acestei epoci. Intr'adevar 0 asemenea acuma in ruina.
ui pozitie, frecuenta in veacul al XVII,lea, e E de un plan simplu : un naos cu 0 turla -
rara, din contra, in al XVIII,lea. ~i braul in ce exista inca acuma cativa ani, - 9i un pronaos
forma de tor intre doua randuri de zimti ar boltit in semicilindru. Se pare ca 9i pe pronaos
putea da 0 indicatie. Se observa de asemenea 0 a fost un turn caci se mai vede scara ce por-
de axare a sanurilor naosului, dar aceasta nu e ne9te din jos.
{J caracteristica care sa deosebeasca aceste doua Sanurile laterale sunt desaxate in raport cu
veacun. bolta naosului.
Partea superioara a c1opotnitei pare adaogadi Naosul 9i pronaosul sunt separate printr'un
ulterior - dar tot in veacul al XVIII,lea, dupa perete cu doua arcuri trilobate cu acolada, Cll
cum arata impodobirea ferestrelor. A fost la un stalp in axa.
inceput alta deschidere de sunet mai jos. Ferestrele sunt insemnate in interior prin ar'
Ornamentatia chenarelor u9ii 9i a ferestrelor curi, in acela9 fel ca cele din peretele median,
precum 9i a turnului ne trimit in veacul al precum se vede, de altmintrelea, 1a 0 serie de bi, ~ .

15 \~X
V
~-
seriei din veaeul al XVIII-lea, Sf-tii Teodori, Pe 0 carte ce se gase~te acuma la Sf. Spiridon
Radueanu din Targul-Oenei, Berzunti ~i altele. e notat : "Aeest sfant prologar !-am cumparat
Fatada e impodobita eu arcade oarbe ~i eu eu Constantin ... biv vel postclnic ~i I-am dat
ocnite tot in aeolada de aeela~ tip, care se pot sfintei biserici ce se nume~~e sehiti~orul nostru,
eompara eu eele ee Ie vedem in Ia~i la Sf. Ilie, care este hramul Vovadenie in coltu (eodru?)
la Vovidenia preeum ~i la Plopeni (Boto~ani). la Stavniic, ... leat 7244" (1736). (comunicat de
Sanurile laterale sunt dreptunghiulare in ex' Pr. Bobuleseu).
terior. Inauntru, atat baza tudei cat ~i aeeea a Daca e yorba de actuala cladire sau de una
sferturilor de sfera ale absidelor laterale, sunt anterioara nu se poate ~ti.
Schitul e aeuma parasit ~i in ruina, iar vege-
,', tatia a invadat boltile ~i bazele turlelor, contri-
"
/,' ~,/"
-' "

------.:"" ...,
buind la darapanarea lor.
,,-, , \ r·'\.

~··-1r·l r-j r·,~-J


; :: ~ 1 : i!: ;
: ::: I : ;!! !
:

:;
'I
I
I
~
,
:
I
l::
,i I
:1
: : i: I
L..; I ::: :

,-

I@\I"II10,
I' I I iTI

fill" 346. - Schiful Sfavnic. Sectiunea lonll'itudinala.


(c!. C. M. 1.) (re1. arh. Grill'. Iemescu)

fig. 348. - SchHul Sfavnic. Sectiune fransversala


(c!. C. M. 1.) (re1, arh. Grig. Ionescu)

Biserica din Plopeni a fost zidita in anul 1753.


Este de comparat, in privinta ornamentatiei, eu
Sf. Ilie din Ia~i.
Planul ofera partieularitatea de a avea bolta
altarului in semicilindru, iar nu in semisfera,
ceeace se poate compara cu eea dela Episcopia
din Roman refacuta in unele parti earn la aceea~i
fig. 347. - Schitul 5favnic. Plan. (c!. C. M. 1.)
epoca.
(reI. arh. Grill'. lonescu) Intersectia celor doua eilindre este insa eeva
deformata, ceva rotuniita. De aceea nu este in'
insemnate prin randuri de caramizi in zimti. semnata in sectia longitudinala.
U~a de intrare e pe partea de miaza-noapte a Naosul eu boltirile obi~nuite ~i cu 0 turla
pronaosului ; e dreptunghiulara ~i impodobita ina\ta e separat de pronaos printr'un perete cu
eu un rinsou earn in felul eelor dela Sf. Dumi' trei deschizaturi ~i doi stalpi.
tru din Ia~i. Prol1Cl.Osuleste boltit in cruce (vol1te d' a1·pte)
Tot in pronaos, pe peretele Sud, se vede 0 ~i clopotnita este a~ezata imediat deasnpra lui.
gropnita eu un arc de aeela~ fel ea eele deja Chenarele u~ii ~i ale ferestre10r sunt in aco-
deserise. lada turtita (c. Sf-tii Teodori, Ia~i) ~i sunt im-
Toate aeeste earaeteristice a~eaza aeeasta bi- podobite eu rinsouri vegetale foarte bogate,
seneuta earn prin mijlocul veacului al XVIII-lea. fiind de asemanat cu unele muntene din aceea~i
I
1
/"
\

} ~\

/\ \

() .\ 2. ~ •• 5 ~ 7 & {' '0 AS .•..•..


T T I r I L.LI---b' r ;-LI---L k-bf J ! r I LC--bt---bI T=+d"

Fill. 352..-Plopeni. 5ec\iunea lonllitudinaJa (c!. C. M. 1.) (reI. O. Kania)


vreme. La unghiurile laturilor absidelor sunt i?1 SCHITUL LUr TARATA
pila~tri cu capitele, dar nu se urea decat pana (l€mga ra~i)
sub brau, unde se pierd, fie ea astfel au fost deb
inceput, fie di au fost arcade ca cele din partea Biserica schitului lui Tarata a fast facuta de
de apus a bisericii, dar care au fost scoase la 0 catre Matei Voda Ghica la 1755 ; este 0 cla·
reparatie. (fig. 740). dire foarte simpla fara nimic mai deosebit. Pe
De altmintrelea si arcadele ce au mai ramas naos e 0 turl;i rezemata pe obii?nuitele arcuri
arata ca au fost fo~rte stangaciu reparate i?i re- moldovenei?ti, iar pe pronaos, boltit in "ber'
facute. ceau" vine clopotnita.
Pila~trii sunt impodobiti cu muluri 91 cor' E dispozitia generaEi a bisericii din Plopeni,
I

ni~e profilate, de formele cunoscute in aceasta zidita la 1753 i?i a celei de la Stavnic, cam tot
vreme. (fig. 817). din aCfeai?i vreme.
Pisania ce este deasupra intrarii, zice : Un nou pridvor a fost adaogat in 1836.
"Aceasta sfanta biseriea, care iaste hramului Planurile i?i fotografiile lamuresc in destul, ca
Adormirea Sfintei Nascatoarei de Dumnezcu, sa nu fie nevoe de 0 mai lunga descriere.
care s'au savari?itu in zilele luminatului Domnu
10 Constandin Racovita Voivod de dumnealui
Lupul Ba19' Marele Vornic de Tara,de'gios i?i
s'au sfintit de arhiepiscopul i?i Mitropolitul la'
coy, v leato 7262 (1753) Noem. 26". 1). Bisericile din Foqani dau in general -
Catapiteasma, zugravita de un Rus la 1754, mai cur.1.nd 0 impresie munteana de cat molda'
este interesanta i?i ui?ile imparatei?ti sunt frumos veneasca, fara a vorbi, bine inteles, de cele zidite
lucrate. Pictura de pe pereti este noua fiind re' in partea ora9ului denumita "in Munteni", care
facuta la 1903. c3.dea odinioara peste hotar.
Cele mai vechi au fost foarte mult transfor'
mate i?i putin a ramas din lucrurile din vechimc.
se refera intr'adevar la biserica actuala, singurile
parti ce mai pot fi dela aceasta zidire, sunt zi·
Biserica Proorocului Sam oil, moldoveneasca,
dur.ile exterioare pana la oarecare inaltime. Bi-
din anul 17')6 1) are 0 fatada foarte vecina de
serica a ars in 173 3. Se mai vad in dreptul feres-
cele muntene din veacul al XVIII-lea, dar se
trei Sud a pronaosului resturile unei U9i - a-
poate com para 9i cu Precista din acela9 ora9, cu
cuma zidita - care ar putea sa faca parte din
Sf. !lie din Ia9i, de pilda in privinta arcaturilor
arhitectura primitiva.
oarbe cu trilobi in acolada deformati, 9i cu alte
dteva biserici din aceea9 serie. Actuala cladire trebue sa fie, aproape in in-
Deasupra acestor arcaturi vine un brau sim- tregime, din veacul al XVIII-lea, lucrata - pro-
pln 9i panouri patrate 9i cu cate un cere inscris. babil - in doua randuri. Se poate presupune
Turnuklopotnita e mai modern sau moder- ca prima refacere ar fi avut loc dupa incendiu.
nizat. De atuncea ar data, daca nu 9i U9a despre care
Planul interior nn prezinta nimic caracte- am yorbit mai sus, resturile de chenare de fe-
ristic. restre ce mai exista.
Aceasta biserica ar putea fi sau moldove- Ferestrele, acuma prefacute, aveau, pana a-
neasca in stil muntean sau chiar munteana. cum vreo 30 ani chenare de piatra cu rinsouri
vegetale, din care mai exista mai multe budtj
in curtea bisericii 9i care se ageaza pe la ince-
Decoratia absidei mari apartine tot aceluia9 putul sau mijlocul veacului al XVIII-lea. Aceste
ciclu ca bisericile ce le-am descris acuma. chenare aveau partea lor superioara in plin
cintru. (fig. 778).
SF. DUMITRU (B.A.L~) I.A.~I
Tot de atuncea ar fi 9i impodobirea unar
Aceasta biserica ar fi fost zidita pe la 1691, archivolte cu rinsouri vegetale, cu ciorchine 9i
dupa cum arata 0 inscriptie modern a agezata cu rozase patrate de un stil destul de frumos,
deasupra u9ii de intrare ; dar daca aceasta data care aminte9te oarecum stilul dela Sf-tii Teo·
dori.
fig. 357. - Proorocul ~amoil·l:'oc~ani. Sectiunea lon!i(itudinala,
(cl. C. lVl. 1.) (r"J. arh. Gri~. Jonescu)

-ii----+-·
o

o
'=d _C:::::L: ' !.=:L ' ! I
} }, 9 -10 Ai A: A3 -14 A5"

fi~. 361. - Sf. Dumitru=Ia~i. Seetiunea lon~iLudinala (el. C. M. 1.) G. B.

In exterior, 0 eorm~a eu dentieule arata Biseriea are 0 eatapiteazma earn de pe la 1800,


stilul sfar9itului veaeului al XVIII-lea. Mai i'ntr\m stil baroe c1asie destul de eoreet ~i carE':
este de observat ea. toate eolturile turnului eonstitue un bun exemplar din aeeasta vreme
sunt rotunjite, intre pila9tri angajati, eeeaee ne-ar Mai multe pietre de mormant sunt interesante
duee iar spre sfar~itul veaeului. Tot astfel orDa- pentru ornamentatia lor. earaeteristiea a epoeii.
mentatia interioara eonsta din corni~e ~i console (ef. fig. 1002, 1003).
eu dentieule. Se mai pastreaza doua c1opote deb 1690 ~i 1693.
I ! t=t= b=-±- , ! -- b--d
o 1 ~ .s c, & 'J to

Fill. 365. - Rachitoasa. Plan (cl. C. M. 1.) (reI. arh. Grill. Jonescu)
RACHITOASA (Jud. Tecuciu) S'ar putea ca 9i forma pridvorului semicircu'
lar sa fie de1a inceput, imitand oarecum, pe cel
Biserica mare a fost zidita intai la 1697, pre' de1a Dragomirna.
cum arata inscrip~ia de pe zidul de miaza'zi : Urme de prefacere se vad, de altmintrelea, 9i
"Vleat 7206 (= 1697) luna Octo. 24. in modul stangaciu 9i neregulat cum sunt age'
In zilele (lui) Ion Antioh Constantin Voe~ zate arcurile de sustinere ale turlelor.
vod, zidit'au aceasta beseareca dumnealui Ilie Mai se gasesc pi~tre1e de mormant ale ctito'
vel stolnic cu giupaneasa dumisale Teofana. rilor. Unele provin dela constructii mai vechi
Hram Uspenie pre (ci) stiia b (ogorodiha i pris- decat cea de astaZi, poate de1a bisericuta de
nodvea Maria. Ot roj. H va. 1697" 1). lemn ce mai exista si azi si care a fost facuta de
Testamentul ctitorului da multe amanunte marele clucer Iana~he. Ea serve9te acuma de
despre aceasta funda~ie. biserica a cimitirului.
Intampl5.ndu'se in 1738 un cutremur care a
Pictura actuala e dela 1836.
~inut un sfert de ora 2), biserica a fost dara'
mata.
Biserica a fost refacuta dupa acest eveOl'
ment, in cursul veacului al XVIII,lea, precum
Aceasta biserica, pe drumul de1a Ia9i la Vas'
aratii. impodobirea fa~adei cu lesene 9i cu mici lui, a fost zidita la 0 data necunoscuta, iar din
panouri multi lobate - dupa moda acestui se' constructia ei e greu a se trage vreo concluzie
col _. precum 9i rotunjirea colturilor. Melchi, definitiva.
sedec arata ca si in veacul al XIX,lea biserica a
Din forma boltilor se poate conchide ca este
fost innoita de' egumenul Nil care a 9i zugra'
dintr'o epoca mai tarZie, din veacul al XVIII,lea
vit,o.
sau chiar al XIX,lea. ~i ferestre1e arata a fi fost
In plan, biserica ne arata inca contraforturi
prefacute.
in dreapta 9i in stanga sfmurilor laterale 9i la
pridvor. Sunt probabil rama9ite ale constructiei De acolo provine 0 frumoasa u9a impara'
primitive. teasca, care se gase9te in colectiile Comisiunii
}y10numentelor Istorice.
I) Melchiscdec, Notitc. pag. 296. Ea dateaza probabil din veacul al XVIII,lea.
2) Id., pag. 304. In rezumat, cred ca ne gasinl in fata unei bi,
o
serici, ~idita - poate - preeum arata numele pridvor porne~te seara ee se urea la clopotnita
sau, spre sfar~itul veaeului al XVII,lea sau in age~ata deasupra lui.
primii ani ai veaeului al XVIII,lea dar prefaeuta Pronaosul, dreptunghililar, mai lat decat lung
A W

10 urma. (in raport eu axa biserieii), e boltit in balta


manastireasea (volUe (Ie cloUre) tot cu pene'
tratiuni.

Aceasta biserica, ~idita in 1761, - pe loeu]


unei alteia mai veehii - de lemn - are un mic
pridvor cu a balta eu penetratiuni ; din aeest

L....---l-l.....-...L--..--L-_..L.........-.._ ! i ! I
n1~:l4S67A9iO
fig. 370.-~f.tii Teodori.]a~i. 5ectiunea longitudinala (d. C. M. 1.) (reI. arh. Grig. lonescu)
Zidul ee separa pronaosul de naos e sustinut pete; eonsola inferioara, tot poleita, infatigeaZ.a
de doi stalpi liberi 9i doi angajati, de sectiune a pasare eu capul intors spre trup - poate un
octogonala, dar eu baz.e 9i cu eapitele patrate in pelican. (fig. 846).
plan. Ferestrele nu sunt in axa tranversala a pro- Consolele pe care reead penetratiunile bolti1
naosului. Naosul e boltit dupa normele curente pronaosului prez.inta motive derivate de la a-
moldovene9ti, iar deasupra cereului redus de cant; eele din unghiuri nu sc mai pot bine dis-
cele patru arcurii diagonale vine, ca la Golia de tinge. Par a fi de ipsos. (fig. 847).
pilda, un rand de arcuri, agez.ate in octogon. Consolele din pridvor sunt in aeela9 fel ; eele
Arcurile mari din spre apus 9i rasarit recad din colturi reprez.inta figuri omene9ti foarte
pe ni9te mnsole prelungite prin pila9tri angajati stangaciu executate.
de vreo doi' metri inaltime, care se oprese 9i ele In exterior, fatada ne arata pila9tri angajati
pe alte console, aducand astfel aminte a dispo- eu capitele simple, care nu suporta niei 0 arhi-
z.itie dela Dragomirna, dela Solca, Trei Ierarhi trava. Partea de z.id ee vine deasupra pani la
Cetatuia, Putna 9i altele. stra9ina este impodobita eu panouri scobite in
Ferestrele sunt eu arcul in acolade frantc planul zidului, panouri compuse din acolade
precum sunt 9i cele trei arcuri dintre naos 91 frante, de un caracter turcesc, precum se vad,
pronaos. de altmintrelea, la a serie de alte biserici mol-
De insemnat este ornamentatia : eapitelele -- dovene 9i muntene din aceasta vreme.
de altmintrelea poleite - sunt bogate 9i de un Pe latura de miaz.a-noapte, probabil din eauz.a
fel de corintian fantez.ist ; 9i eolturile baz.elor unor reteneuiri, aceste panouri sunt eeva de-
sunt de un stil asemanator 9i tot poleite ; pe formate 9i simplificate.
laturi se vede un heruvim. ConsoleJe areului Intre pila9tri - sau lez.enc - se vad ni9te pa-
vestic al naosului arata un vultur cu doua ell- nouri tot in aeolade frante $i ,wand mai jos un
ornament format dintr'un gablu triunghiular, inrude9te totu9i cu cel al corpului bisericii. Co-
care vine peste 0 mica corni9a simpla. livia scarii se vede pe partea de nord, ca 0 e91-
Acolo unde vine dedesubt 0 fereastra, aceste tura semicirculara.
corni~eprimesc 0 im podobire mai bogata, tot in
tilul ce hm vazut 9i in interior. In rezumat, vedem ca planul bisericii Sfinti-
Acest mod de infrumusetare a fatadelor, cd lor Teodori este 0 reminiscenta a veacului pre-
regasim la mai multe biserici moldovene9ti din cedent cu unele modificari, mai cu seama in
aceasta epoca, se trage, de sigur, de la ornamen- boltiri 9i in detaliile de ornamentatie, iar fat ad a
tarea ferestrelor dela Golia 9i se poate observa ne arata 0 amintire a celei dela Golia amestecata
cum s'a transform at treptat trecand prin bise·· cu elemente noi de inraurire sudica.
ncile dela Ca9in ~i Berzunti, schimbandu-9i din Sf. Teooori fac astfel parte sau incep 0 fa-
ce in ce mai mult caracterul 9i pierzfmd rostul milie cu alte cateva biserici cu caractere bine
au dela inceput. determinate: Sf-tii Teodori, 1761; Curelari, Sf.
Str:l~ina este sustinuta de mici console de pia- Gheorghe-Ia9i, 1761 ; Talpalari, Raducanu-Tg.
Ocnei, 1762; Horecea, 1766; Golae9ti (Cili-
biu) ; Balanqti, 1768-70; Sf. Nicolae, Tg.-
Ocnei; Berzunti, 1774; Dolje9ti, 1774.
Aceasta familie repreZinta un amestec de in-
rauriri moldovene~ti, de inrauriri baroce 9i tur-
ce9ti (directe sau indirecte) ~i cu unele detalii
muntene. A fost 0 mod a - pare-se - care a
avut un wcces evident in acest al treilea patrar
al veacului, inaint~ ca noua moda mai clacisi-
zanta sa vie s'o inlocuiasca.

Cu toate ca in starea ei de azi, biserica Cure-


larilor are 0 infati$are foarte diferiti de Sf-tii
Teodori, totu~i este 0 biserica de acela~ tip ca
plan, sau este 0 biserica mai veche, radical
modificata in interior in felul Sfintilor Tedori,
atuncea cand i s'a adaogat pridvorul cu clopot-
nita ce servea de intrare.
'Ulterior s'au fa cut stangace 9i urite trans-
formari care i-au schimbat infati~area, mal cu
seama in privinta boltirilor.
Prezenta unei rama9ite de consola in a) in
Fii. 373. - Sf. Teodori.la~i. Vedere Nord Vest naos, ~i in b) in pronaos, ne da deslegarea pro-
(d. C. M. 1.) (fot. H. T.)
blemei.
tra profilata, unele mai bogate, altele mai simple. Daca presupunem ca bolta naosului era cir-
Ferestrele au linteluri in acolada, de diverse culara si mai mica in loc de a fi deformata, cum
forme infatisand
,, volute, variate dela 0 fereastra e acu~a, atunci consola ramasa in a) (~i sub
la alta. care se vede inca un capitel sculptat ~i partea de
Aceasta ornamentatie se inrude9te cu aceea sus a unei colonete) poate indica, punctul de
din Muntenia din veacul al XVIII-lea. plecare a unui arc care, ca la Sf-tii Teodori, lasa
Chenarele au fost complete la inceput, dar un mic spatiu intre el ~i zidul de separare a nao-
acuma Ie lipsesc partile laterale -- scoase, pro- sului dinspre pronaos.
habil, la vreo reparatie. Din acest zid au ramas numai coloanele an-
Turla naosului este octogonala; paramentul gajate cu capitelele lor, care se vad acuma a~e-
ei a fost de sigur refacut. 0 prima baza, patrata, zate ceva mai spre apus, pe cand celelalte co-
suporta 0 a doua, care are 9asesprezece varfuri. loane (a~ezate acuma mai spre rasarit) au drept
Turnul-clopotnita este dreptunghiular, cu capitele pe acelea ale coloanelor libere acuma
muchiile te9ite. Paramentul, cam stangaciu, se disparute.
D
J! J ! , I ! f

012.345 1~910
fi\l'. 376. - Curelari.la~i. Sectiunea lool;litudinala (d. C. M. J.) (reI. arh. Griq. Ionescu)

_____
J'~
--- -

Ram~itele de consola din pronaos indica se mai vede din accstc console ~i capitele
("..,e
boltiricare se pot inchipui in felul celor de la indica un stil mai apropiat de ornamentica tam'
Sf,tiiTeodori, sau in orice caz ca 0 bolta reze' plelor de cat de acel al Sfintilor Teodori.
mata,prin pendentivi, pe patru arcuri recazand Pridvorul, era deschis pe coloane ; deschide'
pe console. rile lui sunt acuma zidite, operatie ce s'a facut,
pe semne, atuncea cand s'a deschis 0 noua u~a mai neregulate, poate fiindca prefaceri ulterioare
in pronaos, pe zidul de apus. Ie au schimonosit.
Acest pridvor e boltit in bolta manastireasca, o simpla corni~a de ten cuiala, in forma de
cu penetratii ; la incruci~ari sunt mici ornamente tor, inconjoara cladirea la inaltimea recaderii
de ipsos, iar consolele pe care recade arata ca- boltilor.
pete umane incoronate cu 0 impodobire vegetala
stilizata, provenind dela acanta. Se pot compara Sub ferestre, se vede cate 0 mica consola de
cu consolele ce Ie vedem la Dolje~ti (Roman), piatra lucrata cu ornamente; pe partea Sud, dea'
earn din acea~i epoca. supra ferestrei naosului se mai vede 0 consol::;'
Capitelele coloanelor sunt bogat ornamentate, - sau un fel de lintel, de un clasic deformat.
intr 'un stil ca eel din interiorul bisericii. Sunt Fatadele, deci, arata gustul primei jumatati a
balauri, pe~ti incolaciti printre frunzi~uri, fi- veacului, ~i sunt de un alt stil decat Shii Teo-
guri de ingeri ~i altele. Este 0 impodobire inru' dori, dar interiorul - daca reconstituim in e:and
dita cu aceea a multor catapitesme din aceasta ce a fost -- arata 0 evidenta inrudire cu ac~asta
vreme. (fig 848). biserica in cat putem afirma ca in a doua ju-
Bazele coloanelor prezinta un profil simplu. ffiatate a veacului al XVIII'lea, biserica a fost
In exterior, peretele e decorat cu ocnite lun- radical reparata ~i transformata in interior in
garete, care se urea dela soclu pana la unul sau gustul ac.estei epoci_
doi metri dela stra~ina ; se ispravesc in acolada; Se mai vad la Curelari frumoase pietre de
arhivoltele sunt reintrate in pIanul zidului. mormant, ~i 0 catapiteazma ~i rama'7ite de mo'
Altele din aceste firide, mai largi, au forme bilier care nu sunt lipsite de interes.
OJ
entJj
;0
15
r'
trl

-3:
'C/)

p'
Z
;J>o<

'";0-l
r;
rn
....,. - 3:
~..
'. 0
r'
-
> .,
0
0
<
trl
Z
trl
.C/)
j
D 8D
o
Turlele - daca au fost - au disparut odata
cu boltile. Frontoanele ce se vad acuma, dateaza
Sf. Gheorghe zidit in 1761 1) apartine, ca desigu~ din veacul al XIX-lea.
fatada, tot aceluia~ ~ir de biserici ca Sftii Teo- Biserica mai pastreaza catapiteazma ei cea
dori. veche, din care partile inferioare sunt de1a in-
Planul primitiv - insa - e greu de recunos- ceput ~i sunt foarte interesante.
cut din cauza modificarilor ce 1e-a suferit mo-
nu~entul si mai cu seama din pricina disparitiei TALPALARI (la~i)
boltllor. biserica avand azi tavan.
A a~ut, pe cat se vede, pe langa un pridvor,
Biserica Talpalari apartine, ca fatada, tot a-
un pronaos ~i un naos. Sanurile laterale ~lU sunt
celuia~ grup ca bisericile precedent descrise;
in arc d~ cere, ca la Sf-tii Teodon; 0 alta. deose-
dar, ca ~i Sf. Gheorghe, e 0 c1adire cu interio-
bire este prezenta unui brau incolacit, ceva
rui compiet transformat ~i cu alte boltiri decat
sub capitelele lezenelor, acolo un de la Sf-tii Teo-
cele de1a inceput. Se poatc crede ca estc -
dori e un brau simplu ; aceasdi amintire a vea-
precum ne spune N. Bogdan 2) - 0 biserica din
cului trecut trebue semnalata.
veacul al XVII-lea (ctitorie cantacuzineasca)
Altmintrelea, gasim acela~ fel de impodobire,
din care ne-ar fi ramas numai zidurile ~i care 3
c1istribuita cam la fel.
fost prefacuta in veacul al XVIII-lea. Un incen-
Ca la mai toate bisericilc din aceasta serie exe-
diu in 1827, a stricat probabil boltile ~i s'a re-
cutia e earn st3.!1gace. Chenarel"€: au rinsol.lri 3-
facut interiorul astfe1 cum il vedem azi.
mi~tjnd pe cele muntene. (fig. 777, 779).
o
f---· -
,,
,

,,
1"-

'"
r, 'j
I )
~
,',
,. /;"
, I

, / :
,
~
-~.~
.,
, I

I
, :
,
I


'"~ I
, I
I
I
I

~. ,~ ~l
_ % _ ~_/~h' .__ ~ ._'-

~ I-~.
- - ---
%i~
.- - --'---'" --

~ ---==--

BISERICA RA..OUCANU DIN :lre ~i m ulta asemanare cu acel al Bogdanei.


Turla naosului - ca la Sf,tii Teodori - se
TARGUL aCNEI
ridica de pe un octogon de arcuri mici.
Ca plan, biserica Raducanu - astfe1 numita Scan clopotnitei este a~ezata pe partea de
dupa marele logofat Radu Racovita, care a miaz3.'noapte a pridvorului.
construit,o in 1762, - face parte din grupu! l\.rcaturile zidului dintre naos ~i pronaos, fe-
Sf,tii Teodori, Berzunti, Dolje~ti ~i alte1c, Bolti' restrele - atat inauntru cat ~i in afara -- sunt
rile sunt insa mai simple, in cat planul interior insemnate prin arcuri in acolade frante mai bo'
gate chiar de cat cele obi~;;nuite in aceasta vreme. Teodori. Tot astfel sunt 9i console1e de colt ale
f\semenea arcuri impodobesc soclurile coloane' pridvorului. Archivoltele sunt in retragere din
lor ce sus~in perete1e median. La trecerea dela planul zdului.
patrat la octagon, la colturile piedestalurilor Intrarea la scara are un profil asemanator Cll
se vad mici ornamente in stilul ce10r dela Sf,tii llne1e din veacul al XVII,lea (d. Bozieni) pre'
cum si chenarul usii de intrarc si ce1e ale feres'
tre1o; inferioare de'pe fa~ada de ;pus. (fig. 745').
Deasupra u9ii se citqte pisania urmatoare : 1)
ve1eat.1762
Maica pre dulce1ui Hristos
Robii tai cei credincio9i
Laca9ul tau au zidit
Foarte l'au impodobit
Lumina dar ace cereasca
Prin ruga ta sa m09teneasca
Radu Racovi~ vel log.
Cu a lui sotie Maria ctitori sunt
Cu fiica lor Ilinca
La aceasta biserica prea sfanta P. V.
Leat 72 71
Apres avoir regIe les fortunes publiques
Ges donne des le<;:onsaux plus grands poli'
tiques Mai 20.

1) T. Burada, in Rev. pcntCil ist. arch .. ~i fii!o!ogic, v.,


pag. 170.
Exteriorul bisericii este de un alt stil de cat politului Gavril, a fost ridicata la 1766 9i apar'
celalte ale grupului. Impodobirea consista in tine 9i ea 9irului de biserici care au ca prototip
mari panouri cu acela9 caracter oriental in orna' Sfin~ii T eodori din Ia9i, mai cu seama in ce pri'
mentatia col~urilor, dar panourile sunt tratate ve9te fa~ada, caci in plan, pe langa asemanari,
altfel 9i au numai rolul de a urnplea suprafa~a arata 9i unele particularitati care 0 deosebesc
~idului lipsita de pila9tri angaja~i ce se vad la aproape de toate celelalte biserici cunoscute.
bisericile celelalte. De altmintrelea aceasta impo' Are un pridvor cu bolta cu penetra~iuni care
dobire nu exista de cat pe partea de jos a pere' recad pe ni9te console ornate in stilul celor de
tului, intre soc1u 9i bra.u 9i pe colivia scarii. la Sf'~ii Teodori. Pronaosul boltit in calota sfe'
Turnul 9i turla octogonala mai au pe fe~ele rica are deasupra lui 0 capela. Zidul median
din diagonale rudimente de contraforturi. e sus~inut de trei arcade cu doua coloam. anga'
In pronaos se vad ctitorii ~ugravi~i ; pictura, jate 9i alte doua libere, groase, cu capitele puter'
din veacul al XIX, lea, e fara mare interes, din nice 9i bogate.
punctul de vedere artistic. Naosul are boltirile moldovene9ti cunoscute,
dar altarul prez,inta 0 constructie particulara,
avand doua randuri de arcuri ce suporta 0 turla,
iar in loc de diaconicon, dupa cum se obi9nue9te,
are 0 incapere, un fel de sacristie, de forma
Horecea - la marginea Cernau~ilor - ~ididi curba, lungita transversal in raport cu axa cla'
ca 9iGolae9tii cu ajutorul marelui logofat Cilibiu, dirii, 9i care incapere este age~ata inapoia alta'
de catre egumenul Artimon, cu ajutorul Mitro' rului.
Prin aceasta dispo~i~ie a altarului, prin mul, La intrarea in pridvor se mai vede 0 u~a de
tele ei tude, biserica din Horecea poate fi com' fier, ferecata cu ~ine ~i impodobita cu ro~ase,
parata ~i cu Sf. Haralambie din Ia~i. precum am va~ut inca din veacul al XVl,lea.
o alta particularitate este 0 galerie care in'
conjoara toata biserica, in pod, ~i care a fost a-
daogata, dar pu~in timp dupa constructie, cum Biserica din Crisciatic, fosta a schitului Sf.
se vede din felul impodobirii fa~adei acestui a' loan Teologul 1) e din anul 1766. E mai mult
claos,diferit de restul c1adirii, dar de ace1a~ stiL pitoreasca de cat interesanta din punctul de
Trebue sa fi fost ~i un doilea pridvor deschis, vedere arhitectural. Face totu~i sa nu fie tre'
pe stilpi, caci se mai gasesc in ograda ~ase din cuta cu vederea.
ace~tistilpi, cu baze ~i cu capite1e sculptate, de
un stil vecin cu cel al coloanelor interioare.
rill. 399. - Crisciatic. 5eetia IOollitudinal .•
(d. C. M. J.) (rel. 10\1. Frenkel)
CAU~ANII NOr cladirea e pe jumatate ingrojata in pamant. Bi-
serica dateaza dela 1765 i?i ceva, 1), fiind zidita
Biserica A.dormirea Maicii Domnului este 0
de Daniil, Mitropolit al Proilaviei. Trei deschi-
biseridi de acelai? tip ca Sf. Nicolae din Chilia
noua. 0 sala dreptunghiulara cu 0 absida i?i 0
balta. in "berceau" intarita de dublouri; toata
zaturi pe coloane impart biserica in naos ~i pro- Fatade1e de asemenea sunt foarte 'inrudite :
naos. sunt pila~tri angajati (lezcne) care in1podobesc
Zugrave1i de stil muntean 0 impodobesc. peretii.
Pe langa diferite subiecte re1igioase e1e infati- Capite1e1e simple dela Sf-tii Teodori devin
~eaza pe ctitor ~i pe domnitori. 0 inscriptie zu- aici mai bogate, cu frunze de acant; pila~trii
gravita arata ca ctitor pe Mitropolitul Daniil, se sue aici pana la stra~ina. Intre pila~tri gasim
dar data precisa lipse~te. ~i aici aceste bizare triunghiuri, cu 0 mica cor-
ni~a la baza lor, cum Ie-am gasit la 0 serie de
GOLAE~TI (CILIBIU) JUD. IA~I biserici de acela~ tip. Aici sunt impodobite ~i
tCatunul Lazareni) jos ~i sus printr'un maOllOchiu de cite trei
frunze.
Aceasta biserica se aseamana mult cu aceea Chenarele ferestrelor difera ; aici, la Golae~ti,
a Sf-tiilor Teodori din Ia~i, precum rezulta ~i din sunt in plin cintru, dar sunt impodobite de rin
plan ~i din sectia longitudinala. Este adevarat ca souri vegetale intr'un stil asemanator cu eel de
turla naosului lipse~te, fiind inlocuita cu 0 la Shii Teodori. Sub ferestre, aici, ca b Shii
cupola lata cu patru randuri de caramizi in zimti Teodori, mai gasim 0 mica corni~a, profilata
la partea ei inferioara ; tot a~a lipse~te pridvo- (mai curand un ,.cut de lampe").
rul cu c1opotnita, dar gasim un pronaos boltit Lipsesc panourile in acolada de la SHii Teo-
intr'un mod foarte asemanator, un perete me- dori ; 'in schimb modul cum sunt tratate acan-
dian cu trei arcade ~i pila~tri angajati cu capite1e te1e capite1e1or e interesant caci 'invedereaza 0
vegetale; in naos gasim arcurile transversale inraurire otomana; deformatia acestor frunze,
sprijinitr. pe console pre1ungite prin lezene ce care provin din barocul occidental, nu este aceea
se opn~sc pe mici console (culs de lampe). Ce1e ce 0 vedem prin Galitia sau Ucraina, ci estc
doua biserici prezinta 0 u~oara desaxare a sa- aceea de1a Constantinopol. Se pot com para cu
nurilor in raport cu centrul boltii naosului. unele capite1e de1a Laleli Djami (1763) sau a
~
C/J
tTl
::0
n
F
tTJ

~
fi!? 404. - Gol5e~ti (Cilibiu) 5ecOunea lon!?itudinala ?;:
(cl, C. M. 1.) (reI. arh. [-1. Teodom) ;J>'
Z
;I><
C/J
j
;:0
l'
rr::
?;:
0
l'
0
, 0
:I" , /
<
tTJ
I
I: ' ... ' Z
tTl
. ,'-- .... <fl
j
..
~ I,
II
U
Irl
I!
1L__-l
l,
Golae~ti (Cilibiu), Plan (d, C. M. 1.)
(reI. arh. H. T eodoru)
unor case particulare din aceasta vreme (car' Ul?a de intrare in pronaos este in acolada.
tierul Balat, cf, Curlitt). Peretele de separatiune dintre pronaos I?i
Data construirii acestei biserici (cu hramul naos e sustinut de nil?te coloane groase cu capi·
Sf-tului Nicolae) nu este aratata. Se zice ca ar tele inflorite ce amintesc pe cele dela Horecea,
fi fost zidita de marele logofat Cilibiu (Iordache din Bucovina 9i pe cele de la Sf. Nicolae din
Ruset). Tot acest personal a ajutat la construc' Targul Ocnei. (fig. 747, 780, 781).
~ia bisericii din Horecea de langa. Cerna uti, care Boltile naosului sunt cele obi9nuite. Ca la Ber'
face parte din aceea~i serie ~i care a fost zidita zunti,, unele arcuri sunt din caramizi cu zimti, la
pe la 1774. extrados.
E de notat ca se vael in pendentivi gauri de
BALANE~TI (Jud. N earnt) oale elf. rezonanta, astfel cum s'au vhut inca
din vremea lui ~tefan cel Mare 9i se vor vedea
~i aceasta biserica face parte din ~irul care in- pana in veacul al XIX-lea.
cepe cu Sf-tii Teodori. E de un tip asemanator Biserica nu e datata prin nici 0 inscriptie, dar,
eu Berzunti ca dispozitie" ca plan I?i ca fatade. dupa indicatiile unei Evanghelii ce se mai pas-
Turlele sunt mai scunde la Balanel?ti I?i leze- treaza, se vede ca a fost zidita de Constantin
nele sunt taiate la mijlocul fatadei de un brau Rosetti -- care a murit in 1788; iar icoanele
subtire ce nu se vede la Berzunti. Panourile, din catapitezmei sunt elatate din 1768.
contra, sunt mai simple la Balanel?ti. In schimb, Aceasta data (cu un an-doi aproximatie)
chenarele ul?ilor I?i ale ferestrelor, de 0 factura tepreZinta deci, cu multa probabilitate, anul zi'
amintind rinsourile muntene~ti sunt mai bogate dirii, ceeace concorda, de altmintrelea, cu stil111
I?i mult mai bine executate aici ca la Berzunti, atl1ncea la moda 9i care se vadel?te in acest I?ir
unde sunt foarte stangace. de bis~rici grupate intr'un rastimp destul de
Boltile pridvorului au ni~tc nervuri decora- scurt : Shii Teodori sunt din 1761, iar Ber-
tive ca la alte biserici din acelal? grup. zunti I?iDoljel?ti din 1774.
o
Bl.I .sF. N1CIl!.AE T"'.OCN:f\ JUD.Il>Ac.AlJ

0, ., 2, 3, "z; 5, 6 7, 8, 9) ~M

AAati(jl~ •. J.(. ~l..pC

fill". 414. = Sf. Nicolae-Tg. Genei. 5eeHunea lonllitudinala


(d. C. M. L) (reI. arh. ~t. Bal$)
Sf. Nicalae din Targul Ocnei, acuma in ruin a, Sub forma ei actuala biserica e dela 1774.
este mai mica ca ce1e1alte biserici din aceasta dar sub a alta forma - poate de lemn - a fost
familie. A yea clapotnita direct pe pranaos. alta mai veche precum arata inscriptii1e celor
Sanurilc laterale sunt desaxate spre rasarit. daua clopote ce se mai pastreaza (fig. 931) iji
La vestul naasului e un singur arc; colaane1e care sunt: unul din 1570, iar al doilea iji el, de
angajate au capitele inrudite cu cele dela Ba- sigur, mai vechi ca veacul al XVIII-lea, inscrip-
laneijti. (fig. 849). tia lui fiind slavana.

U 't 1 1 r 1 ;; 1 1 .A,o ~ -

Fif? 417. - Berzunti. Sectiunea lunf?itudinala (d. C. M. 1.) (reI. arh. H, Teodoru)
Biserica are un plan foarte asemanator eu eel Fatada
, se aseamana cu cea a Sf,tilor
, Teodori ;
dela Sf,tii Teodori din Ia~i, Raducanu din Tar' e decorata cu pila~tri angajati cu capitele mu'
gul Ocnei, Dolje~ti din judetul Roman. lurate, - care nu poarta nici 0 arhitrava ; 0
Principala deosebire este forma exterioara J corni~a care porne~te de la nivelul lor inferior
absidelor laterale care aici e dreptunghiulara. inconjoara toata cladirea.
Se poate de altmintrelea com para ~i cu Ea.' Intre lezene sunt a~ez,ate panouri decorative
Hine7ti. de un desen oriental, cu dubla muluratie; b
Pridvorul deasupra caruia se ridiea clopot- partea lor inferioara, vedem acelea~i triunghiuri,
Ilita, e boltit in bolta manastireasca CLl penetra- cu cate 0 consola profilata dedesubt, ce Ie ga-
~iuni,care recad pe mici console profilate (dar sim la celelalte biserici din acest grup ~i care
fara ornamentatie sculptata) . provin din decoratia partii superioare a feres-
Pronaosul e boltit in calota sr'erica iar naosul trelor deb Golia ~i dela Ca~in.
are boltirile obi~nuite moldovene~ti. Areurile De altmintrelea, din aceste fatade pureed cea
~ihaz.ele cupolelor sunt subliniate de cate un dela Berzun~i ~i cea dela Sf,tii Teodori, dar mai
rand de caramizi a~ezate in dinti de ferestrau. cu seam a cea dintai care a pastrat dela Ca~in, pe
Peretele de separatiune e sustinut de doi stalpi langa e~itura dreptunghiulara a naosului, ~i
de sectiune dreptunghiulara, eu muchiile luate, forma in plin cintru a ferestrelor.
a,ez.atipe un soclu masiv. Capitelele greoae au Chenarele arata 0 impodobire cu volute stan-
mulure de un aspect mai mult sau mai putin gaciu executate. (fig. 748, 749, 750, 780).
cia ic. In acela~ rand cu ferestrele sunt ~i alte pa'
Ferestrele ~i u~ile sunt in acolade fdnte, ca nouri decorative, de forme mai variate, dar de
la celelaltebiserici din acea~i grupa, precum sunt acela~ gen ca unele clin cele de sus.
,i arcmile peretului median. Scara ce duce la Turla naosului, octogonala, cu eolonete la
c!opotnitaeste a~ezata pe partea Nord a pridvo- unghiuri, are 0 baza stelata eu douasprezece
rului tot ca la Shii Teodori din Ia~i, la Radu· varfuri ~i 0 a doua baza patrata, impoclobita cu
callU,la Horecea ~i la Dolje~ti. arcaturi de un slab relief.
c ~ '(. j .• 'i Co 7 lo ~ .0 -'5_

LH-d H I I I! ! ! I ! I J by I J , ! I ! F! J ' J I
Este de notat di pe laturile turlei care n 'au au mai fost pastrate in aceasta biserica care me'
ferestre, mai apar, sub 0 forma rudimentara, rita sa fie mai bine cunoscuta de cat este acum.
contraforturile mici, obi~nuite in vremurile pre- (fig. 913).
cedente ; acela~ lucru l'am observat ~i la biserica
Raducanu_
DOLJE~TI (Roman)
Turnul-clopotnita are colturile rotunjite ~i Planul bisericii din Dolje~ti are multa ase'
cate doua lezene pe fiecare latura. manare cu acel al Sf,tilor Teodori Gin Ia~i. Prid-
Nici 0 inscriptie nu ne lamure~te asupra datei vorul e mai mare, iar pronaosul mai mic, dar
constructiei acestei biserici, dar similitudinea boltirilt.: sunt din aceea~i familie, in bolta manas
planului: a fatadei ~i a ornamentatiei cu celelalte tireasdi cu penetratiuni, iar muchiile sunt impo
biserici citate face ca, fara a putea grqi, putem dobite cu mici nervuri indoite ~i cu ornamente
admite ca e zidita la 1774, data ce 0 arata po' florale. Aceasta mai larga fantezie, 0 mai mare
melnicul ~i anuarul casei bisericii (din 1909) mladiere in forme, indica 0 evolutie a forme1or
ca fiind data unei reparatiuni. dela Sf,tii Teodori destul de caracteristidi pen-
Vom mai nota, ca detaliu interesant, di soclul tru spiritul veacului. Dolje~ti e zidita Cll trei·
are 0 profilatura compusa din mai multe randuri sprezece ani in urma Shilor Teodori.
de diramizi, unele de forme speciale, peste care Din peretele dintre naos ~i pronaos n'au ra'
s'a tencuit. (fig. 827). mas decat doi stalpi cu capitele angajati in zidu-
o frumoasa tam pIa ~i alte plese de mobilier rile de miaza'zi ~i miaza'noapte; dar se gasesc
mea 10 curte capitelele celm doua coloane Ii- maruta pe pridvor ~i sub laca~ul c1opotelor.
bere care imparteau in trei arcul de azi ~i care Ferestrc1e, in interior, sunt in simpla acolada,
sustineau zidul median. ~i u~a dintre pridvor ~i fie ca a~a au fost dela inceput, fie ca vreo re-
pronaos a fost largita. paratie le-a schimbat forma lor primitiva, fiind
Naosul are boltirile obi~nuite iar arcurile poate acea acolada franta a~a de intrebuintata
transversale recad pe ni~te console impodobite, in aceasta vreme.
care indica un principiu vecin cu cel de la Sqii Ca ~i la Berzunti, arcurile principale sunt in-
Teodori. semnate prin caramizi in zimti.
Scara clopotnitei este a~ezata in locul obi~' Fatada difera de cele dela Sf-tii Teodori ~j
nuit in tot acest grup de biserici, adica in partea Berzunti, cu toate ca principiile directive sunt
nord a pric1vorului. Clopotnita are obi~nuita ca- acelea~i.
Sunt tot pila9tri angajati cu capitele mulurate, frumoasa in volute vegeta1e, care se aseamana Cll
dar sunt mai rari 9i campurile dintre ele mai late, ce1edela Ba1anqti (jud. Neamt) ~i Cllmai multe
ceeace da 0 mai mare desvo1tare panourilor sco- ehenare muntene din aceea~i vreme. (fig. 782,
bite cu cunoscutele forme orientale - panouri 783) .
care se gasesc chiar pe fata 1ezenelor. Cll turlele ei, invelite cu aceste acoperi~llri
o puternica corni9a cu un profil bogat, sub- bu1bllcate si, in caturi, si, Cll liniile ei vertica1e
liniata 9i de un rand de caramizi cu dinti ca de mai accentuate, Do1jqtii dall 0 impresie de svel-
fierastrau, inconjoara toata c1adirea. teta devenita rara in acest veac, cu toata masi'
La sanuri insa panouri1e decorative iau for- vitatea c1opotnitei ei, care contrasteaza intru
ma unor ina1te 9i elegante firide oarbe, care a- catva eu e1eganta proportii10r generale.
mintesc veehi1e dispozitii mo1dovene9ti. o inscriptie deasupra vechiei intrari in prid-
In fa9ia de sub eorni9a 9i deasupra brau1ui ee vor spune :
vine la ina1timea partii de jos a eapitelelor se "Acest sfant laca9 s'all zidit intru cinste prea
vede 0 serie de miei panouri taiate in felul ee10r sfintei Preeiste ell cheltuiala Dum. Vasliie
dela Sf-tii Teodori, dar mai bine proportionate Ras (et) Hat (man) ~i de Ermonah Dionisie
9i mai placute ca exeeutie. Hudi (ei) impreuna co ajutor ~i a1tor fericiti
Cu toate ca sanurile sunt semi-eireulare 10 ctitori pentru vecinica ponenirea lor 1774. In.
afara , iar absida cea mare e poligona1a, un fel 21.".
de lezena lata, eare ineadreaza fereastra, rea- In biserica se mai gasesc mormintele ctitori10r:
duee aeeasta parte 1a 0 fata dreapta in relief si al Hatmanu1ui Vasile Roset - din 1767 - ~i
formeaza astfel un mod de tranZitie intre obi9- a1 llli Dionisie Hlldici -- din aceea~i vreme.
nuitele abside in arc de eerc sau po1igona1e ~i S'ar phea deci ca aee~ti doi ctitori prineipali
eele dreptunghiulare. n'au apucat sa-~i vaza biseriea lor ispravita ~i ca
Ferestrele all forme variate, in general cin- desavaq;irea luerarilor s'ar datora celorlalti "fe'
trate si
, eu acolade. Au chenarc Cll ornamentatic , riciti ctitori", despre care ne vorbe~tc pisania.
BISERICA ZlSA A CIMITIRULUI InseriNia, inca pe slavonqte, spune :
(Sucevita) "Zidit fost'a acest hram al Aratarii Dom'
nului eu ajutorul 9i buna vointa a lui Dum'
Aceasta biseriea serve9te aeuma de biserica nezeu 9i eu blagoslovenia episeopului nos'
de mir. A fost zidita la 1772 9i are aceasta par' tru iubitor de Dumnezeu Dositei de Radauti ell
tieularitate de a repreZinta un tip eu totul arhaic ajutorul iubitorilor de Christos, prin dari de mi'
pentru aeeasta vreme. Are eontraforturi, din lostenii, in anul 1772, luna August 1, Hind sta'
care unele mai seaman:l eu eele din vechime. In ret Ioasaf. Vqniea lui amintire. Amin J).
naos se vael areurile piezise moldovene9ti 9i baza
turlei arata. veehiul soc1u in form~l de stea.
JEqiA A-5

Fi!? 434.-Comane~ti. 5ectiunea lon!?il:udinala (ci. C. M. 1..)G. 13.


D
I

,
r--]'
t-.-
,, :,
;--:---O---il
,I I I

"--.l-- __
.f--- ----~.4
COMANE~TI (Bucovina) o oarecare inrudire cu grupul de biserici de
tipul Sf,tilor Teodori arata $i bisericile din Bi-
Biserica din Comane9ti este 0 eladire sim pIa sericani, Cucuteni (Scoposeni) 9i Herta (aceasta
9i moclesta ca aparenta, dar nu e lipsita de pi' din urma din 1807) 9i multe restaurari de ela'
toresc. Are 9i oarecare particularitati de cons'
tructie pentru care cred ca e util de a publiccl
planurile ei. Sunt de relevat mai cu seama absi-
dele ale caror bolti se reazama pe arcuri, care Ie
separa de naos, la un nivel mai ridicat decat in'
tradosul acestor arcuri. 0 asemenea dispozitie
o cred foarte rara, nu numai in Moldova, clar
in tot domemul artei bizantine.
Poate ca trebue s'o atribuim, in cazul nostru,
nepriceperii me9terilor.
Pisania pe piatra ne da data de 7280 (=1772
Aug. 15) 9i hramul Adormirii Maicii Dom'
nului.

Manastirea Rughi, din Basarabia I) are 0 bi,


serid c1adita in 1777 9i care prezinta pentr1.!
aceasta epoca caractere arhaice; firide lungite
pe doua registre. E deci, in aceste parti indepar'
tate basarabene un fen omen de conservatism
de acela9 gen ca eel cd observam in regiunea
ril;? 437. - Rughi. Planul bisericii «'I. C. M. 1.)
de munte ; insa cu alte caractere. Arcurile pie- (Sectia Basarabia)
z.i~emoldovene9ti nu se vad. Separatiunea nao-
sului pe (doane, obi9nuita in veacurile al diri mai vechi, cum este 9i Precista din Roman.
XVII-lea 9i al XVIIHea, din contra, exista. T oate acestea sunt l'iarturie de marea trecere
ce a avut acest stil pana in momentul cand a
aparut gustul elasicului.
[0 ,[0 o
o.
i I

Buna Vestire, fiind antei zidita de ~tefan' Voda


sin Bogdan Voda din leatu 7020, ~i fiind inve'
Inscriptia de deasupra intrarii m biserica ehita ~i pornita spre rasipire, s'au preHieut din
spune: timilie de iznoava eu agiutoriul ~i mila lui Dum'
"Aeeasta sfanta biseriea ee se praznue~te nezeu prin osardia ~i eheltueala etitorilor, in zi'
lile a luminatului Domnul nostru Constantin Di' Mai este de observat ca altarul are doua fe'
mitrie Moruzu Voevocl prin silinta !?i osten ala restre, lipsind ceo. obi9nuita din axa. Aceasta
eramonahului Ioil cgumen cle Bisericani; let dispoz,itie e destul de rara !?i n'o gasim in Mol,
1786 Jun 20". dova decat 10. Socola, 10. Sf. Gheorghe clin Ia!?i,
~i pome1nicul !?i istoricul manastiirii 1) arata la Brani!?teni !?i 10. putine alte biserici de orclin
di biserica cea veche, mai mica, clin vremea lui secundar.
~tefanita Vocla, a fost claramata 9i ca biserica Turnu1-clopctnita, a!?ezat pe partea de apus a
cea noua - ceo. cle az,i - e refacuta pe locul ei. c1aclirii, a fost z,iclit in 1637 ca un priclvor al bi,
In plan, clupa priclvorul alcatuit de turnul·
c1opotnita, avem cle fapt 0 singura incapere lun'

gareata, pronaosul nefiincl cleosebit cle naos. Din sencll celei vechi, iar partea de sus e deb pre'
partea de Vest pornesc cloua scari circulare care facerea monumentului din 1786.
duc la turn. Chenarul u!?ii cle intrare !?i ace1 0.1 ferestrei
Sanurile se arata in afara dreptunghiulare. mici cle langa eo., au 0 foarte mare asemanare cu
Sunt doua ferestre in partea de Vest a naosului, ce1e dela Solca (fig. 726) !?i cu u!?a dela ~tefa'
cate una pe fiecare perete, dispoz,itie mo!?tenita ne!?ti. (fig. 105) (fig. 766).
din veacul al XVII,lea ; le'am gasit prima data Aceasta parte apartiine deci lucrarilor de1a in'
la Dragomirna, pe urma la Barnovschi, 10. Ni' ceputul veacului 0.1 XVII-lea, cand "clintr'un
carita i?ila alte1e. schit sarac, Bisericani s'a fa cut manastire" -
precum spune istorieul manastirii.
I) A,.him, P,II'tenir, Ochirc istoriCii aSllpra monastircl Veaeului al XVIII-lea apartine fatacla cu ar-
Bi'rrikani. caturile ei trilobate !?iin acolada, de evidenta in'
raurire sudica. Asemenea ferestrele corpului ramanand totu~i vechiul fond moldovenesc, ca
principalal bisericii ~i arcaturile turlei. sa ajungem la un grup clasicizant, ce nu mai este
De asemenea ~i in interior forma in sfert de moldovenesc decat - cd mult - prin cate un
sfera al boltii de apus a bisericii ~i forma semi' detaliu ~i inca numai la unele din aceste biserici.
circulara in plan a acestei parti dateaza de la
prefacerea bisericii (cf. Cucuteni Scoposeni ~i, BISERICA DIN LETCANI
maitarziu, Herta). (CUCUTENI) Jud. la~i
A ramas 0 interesanta u~a ferecata, care da'
teaza probabil din veacul al XVII,lea ~i cateva Aceasta cladire e de 0 forma foarte curioasa
pietre de mormant. ~i - cred - unica in tara.
E circula ra in plan ; are 0 intrare spre Vest,
cu un portic alcatuit din patru coloane cu capi'
tele ionice ; deasupra acestei intrari se ridica 0
mica clopotnita.
Spre rasarit altarul aparc ca un semi'cerc, ali'
pit de cercul cel mare al bisericii, dar mai jos.
Fatada e impartita in panouri dreptunghiu'
lare prin ni~te pila~tri angajati fa6i capitele.
Corni~a e sustinuta de console oare cum asema'
natoare cu acelea ale caselor din Ia9i unde e acu'
ma institutul Notre Dame de Sion, case care
dateaza cam din acea~i epoca ~i care sunt, foarte
probabil, facute de ctitorul Letcanilor.
Dispozitiile acestei biserici s'ar phea aduse
direct din Italia, dar biserici cu forme circulare
~i cu portice de intrare cu coloane, au fost la
moda in Rusia in aceasta vreme (sfar~itul yea'
culm al XVIII,lea ~i inceputul veacului al
XIX'lea) aceste forme hind introduse mai cu
seama de arhitectii italieni.
Acest stil care apare spre sfar~itul veacului al
XVIII,lea in Occident, odata cu revenirea la mo'
da a anticului, s'a raspandit ~i in Polonia ~i in
Fif? 445. - Cucuteni.5coposen i. Vedere Est
Rusia (sub numele de clasicul Ecaterina a II'a
(cl. C. M. 1.) ~i Alexandru I).
Legaturile mai stranse stabilite prin constan'
BISERICA DIN CUCUTENI
(SCOPOSENI)

Aceasta biserica, cu hramul Schimbarea la


Fata, formeaza, ca plan, un grup cu Bisericani
(din 1786) ~i cu Herta (din 1807).
E interesanta din cauza rotunjirii, boltita in
sfert de sfera, a spatiului din naos spre Vest, ce
corespunde vechiului pronao5 aici suprimat;
astfel a ramas 0 singura mare incapere .
U~ile 9i ferestrele au formele rotunjite ale ba·
rocului ce ne'a venit spre sfar~itul veacului al
XVIII,lea dela Constantinopol. (fig. 753, 785).

Trecem acuma dela acest grup, in care in'


durile barocului se amesteca cu cele dela Sud,
o

rill. 447. - Letcaoi. Sectiunea loollitudinala


(cl. C. M. 1.) (reI. arh. Grig. Ionescu)
I
I
I

--l
!

r----~-
:-,-....I...---.l..
I ~ _

I I

~J

"r-------
I
I
I
,
I

I ,
l '--",\
~ 'r .
tele ocupatiuni ruse~ti din aceste timpuri explica Sectiunea longitudinala ne arata un principiu
u~or aceste noi inrauriri ~i mai special ivirea la cd cunoa~tem dela Golia : bolti cu turle ~i pe
noi a acestui straniu plan. altar ~i pe intrare. Este 0 inraurire ruseasca -
Biserica mai pastreaza 0 candela dela 1793 ~i ucrainiana mai curand - ce se altoe~te pe pIa-
o cactelnita dela 1796. nul italienesc dela Letcani.
Pisania scrisa grece~te spune ca biserica a T oate detaliile interioare, corni~e, console ~i
fost zidita de Constantin Bal~ cu sotia lui Ana. altele afirma stilul c1asic devenit preponderant.
Este de amintit ca inca din mijlocul veacului
al XVIII-lea se gasesc in Polonia, in regiunea
dela Lublin, biserici pe un plan oval - care au
Biserica Sf. Haralambie zidita intre 1797 ~i o oarecare inrudire cu planul Sf. Haralambie.
1804 a fost inraurita, ca plan, de aceea din
Letcani. Cercul naosului, ceva deformat, e foarte SF. LAZAR (Ia~i)
ap~rent in plan ~i se vede ~i in fatada.
Tot a~a e ~i intrarea ca la Letcani, mai pre- Aceasta biserica e lipsita de interes.
lungita insa, precum ~i altarul. Boltile ei par a fi fost facute - sau refacute-
fara nici-o preocupare estetica sau de buna
In exterior, prin alungirea acestor doua ele-
constructie. Bolta naosului e ovala, iar altarul
mente, biserica pierde din aparenta circulara,
e boltit ~i el printr'un fel de calota neregulata.
mai cu seama ca cele trei turnuri a~ezate in rand
Judecand dupa planul actual, biserica se leaga
pe naos, pe altar ~i pe intrare, accentueaza lun-
cu Sf. Haralambie ~i s'ar putea admite ca a fost
girea.
construita sau reconstruita pe la 1800.
Peste stra~ina se ridica un fel de atic impoch
bit ; ~i baza turlei naosului, exagerat de lata ~i
circulara, este ornata de ni~te balu~tri.
Fatada e impartita in panouri, iar ferestrele Biserica Sf. Spiridon a fost reconstruita in
sunt impodobite in partea lor superioara cu 1804-5 1). Judecand dupa plan, este aici un alt
mari scoici, caracteristice ale stilurilor occiden- principiu decat cel dela Sf. Haralambie. Aici
tale din veacul al XVIII-lea. predomina dreptunghiul in toate compartimen-
o

o
<================<========1'
4 W MUll!.

fc::r-
I
r /, I

_I
-- ,/"',/ :,'
I'
I

,, --\
I

"
" I
L
· .
.-~-----.-.:: ..
... ~:::.~:
.
"
'
------,
I
I
I
I
I
___
I
.-1
I
I I
I I
6---.. .1
'~--LJ
·"..
.•.

,~-.
I'.....
---L..
o
It!!"!!!!.
I' I" '" ,"
....
I( ,8 1,9 ',,0
Fi!? 460. - Herta. Plan (rei. arb. H. Teodoru)

te1ebisericii. Dar dad examinam sectiunea Ion- de planuri diverse, din Iai?i i?i imprejurimi. Ast,
gitudinala, vom vedea ca exista 0 inrudire intre fel, bunioara, biserica Banu, zidita pe la 1800
ce1e doua cladiri, inrudire mai mult in princi' ele un : "arhiteeton Her Leopold" 2).
piile decorative i?imai putin in ce1e constructive.
BISERICA DIN HERTA
Fatada e impartita in panouri, cu arcaturi
mari intre lezene. (Ca 0 com paratie poate servi Biseriea din Herta zidita la 1807, se inru'
fatada Agapiei, fatada refacuta in veaeul al dei?te eu biserieile din Biserieani i?i Cueuteni,
XIX,lea.) Seoposeni, avanel naosul i?i pronaosul reunit in'
Sf. Spiridon este una din bisericile cele mai tr' singur~l ineapere rotunjita i?i la Vest. De alt,
reprezentative ale nouei directiuni clasice'moder- mintre1ea proportii1e, mai eu seama eele inte'
ne 1), din care face parte 0 serie de biserici, rioare, sunt foarte rcu9ite.
I) Cf. N. Bogdan, la~i, pag. 226.
SF. GHEORGHE DIN MANAS- moldoveneasca, ca ~i interiorul bisericii Sf.
Tn~EA NEAMTULUI Gheorghe dela Neamt ; avem ~i la turla naosu-
lui ~i la aceea a pronaosului arcurile piezise mol-
$i aceasta biserica, zidita la 1796 ~i restau- dovene~ti, dar, aici, simple.
rata la 1826, apartine ca fatada aceluia~ grup Dreptunghiul insa cd formeaza in plan a-
clasicizant. Ca plan interior insa, amintqte inca ceste incaperi este read us la un patrat printr'o
vechea arhitectura pamanteana. Este de notat, serie de arcuri longitudinale.
intre altele, dubla a~ezarea a arcurilor piezise mol- Un zid a~ezat ca la Sihastria Secului a sepa-
dovenesti" ce sustin turla Pantocratorului si
, rat naosul cie pronaos.
pe J.ceea din pronaos. Aici insa, la Va.ratic, mai este sustinut de doi
stilpi. Incolo biserica are multe caractere noi
datorite curentelor vremii cand a fost zidit5..
Biserica din Varatic - dela 1808 - mai are Este de observat ca, sub altar, exista 0 cripta
inca multe caractere din vechea arhitectura pentru depunerea osemintelor.
o 0

o
satul meu Tatomiw;;ti, unde ... se praZnue9te hra'
mul Adormirei Maicei Domnului"
Dupa inscriptia de pe mormantul biv. vel. J udecand dupa fatada cu lezene 9i ornamen'
poste1nicului Arghiri Cuza din 1826, rezulta ca tatia interioara de stuc, am putea data biserica
inca din veacul al XVIII,lea, ceeace ar fi posi-
bil daca Cuza, mort in 1826, a trait 0 viata mai
lunga.
Afara de florile de ipsos presarate pe bolti,
se mai vad inca oale de rezonanta - unul din
exemple1e ce Ie avem de persistenta acestui de-

fjg. 437. - Tai:omjre~i:i. Plan.

biserica este facuta chiar de dansul : ..."a mea


groapa ... 1OSU9a mea biserica ce am zidit'o in

o
_~'l'~'_
taliu de constructie aproape pana 1n vremurile printr'un arc longitudinal, ceeace constitue un
noastre. detaliul rar 1n Moldova, 1n ceea ce prive9te pro-
Exteriorul bisericii, 1n simplicitatea ei, nu este naosul.
lipsit de proportie. Exteriorul, simplu, este tratat 1ntr'un stil
oarecum clasic, dar 1nvelitorile sunt tot cele bul-
bucate a9a de obi9nuite 1n aceste vremuri 1n Mol-
dova.
Sihastria Secului arata un plan arhaiz.ant pen
tru vremea ei (1825'). A vem 1n naos arcurile
vechi piez.ige moldovene9ti, iar 1n pronaos se
vede un rest de z.id care ar separa - daca ar 13iserica din Frumoasa sub forma ei de astaZi,
mai fiin~a - acest pronaos dG un spatiu agez.at dateaz.a dela 1836, 1nlocuind sau prefacand cu
la vestul naosului 9i care ar reprezinta vechiul desavar9ire constructia dela 1753 din vremea
spatiu destinat mormintelor. iui Matei Ghica Voda.
Pridvorul este deschis - mai mult deschi- Vorbim de aceasta cladi re, de oarece continua
zaturi 1n z.id decat stalpi; atat acest pridvor foarte caracteristic traditia clasica 1nceputa la
cat 9i pronaosul au bOl~ile lor separate 1n doua sfar9itul veacului al XVIII -lea.
o
o
A" IlIT:i • i\ VELA"

Fif? 476.- Ocea (Neamt). Plan. (cl. C. M. T.) (reI. arh. 5t. Bal~)
Planul are asemanare cu acel al Sf. Spiridon, Aceasta biserica mai posed a cateva icoane
lungit fiind printr'un pronaos egal cu naosul. interesante, z,ugravite de un calugar dela Secu,
Sectiunea longitudinala insa, aminte~te bise- la 1697, cu cheltuiala Doamnei lui Antioh
rica Sf. Haralambie. Voevod.
Cele patru cup ole in rand, de principiu ~i de
forme rusei?ti-ucrainiene, se apropie de ce ve-
dem la aceasta din urma biserica i?i,de altmintre- Bisericile din Basarabia au fost studiate cu
lea, i?i la Golia, dar fatadele sunt c1asice, cu deamanuntul in Buletinul Comi.siunii Monumen-
frontoane, cu coloane la intrare ii'i cu panouri telO1' fstorice, (sectia Basarabia) 1924 i?i 1928.
cu pila~tri i?i arcaturi decorative pe partile late- D-l 9t. Ciobanu a descris in general, pe cele mai
rale. importante. Din v~acul a1 XVII-lea a semnalat
bisericile din Orhei, dela Chilia Noua 9i bisencile
rupestre dela Butuceni, dela Saharna, Neporo-
tova i?i Tipova. De cele doua dintai am vorbit
Cu toate ca aceasta biserica nu mai apartine la 10cu1 lor, iar dintre cele din veacul al
perioadei ce 0 studiem, totui?i din cauz,a am in- XVIII-lea am citat Caui?ani 9i Rughi.
tiri10r din trecut ce Ie infatii?eaz,a pana intr'o Cel mai mare grup il formeaz,a cladirile dela
vreme recenta, am crez,ut interesant s'o citez,. sfaqitul veacului al XVIII-lea 9i dela inceputul
Biserica din Ocea, langa Topolita, a fost ridi· veacului a1 XIX-lea.
cad de catre manastirea Neamtului in 1838, In special cele c1in Chi9inau - caracteristice
dupa un plan care este destul de asemanator cu pentru aceasta vreme - au fost studiate de d-nii
al Goliei, dar cu absida mare dreptunghiulara in Berechet fji P. Constantinescu-Ia9i - mult mai
exterior, ca la Sf. Spiridon din Iai?i; are inca c1etailat decat comporta actuaJa publicatie; se
bolti moldovenei?ti de doua ori repetate ca la poate numai regreta ca lucrarile autorilor citati
Sf. Gheorghe din manastirea Neamtului - sau nu sunt insotite de planuri 9: sectiuni. De alt-
Varatic, - pe cand fatadele au 1ez,ene de acest mintrelea prin data lor ies din cadrul pre~entu-
clasic specific al inceputul veacului al XIX-lea. lui studiu.
Veaeul al XVII-lea (eu unele biserici din
ultimii ani ai veaeului al XVI-lea)
4'11 Orhei Hi38-9
1~2 Trei lerarhi '1G3!=)
1 Galata ~·:3 Agapia 'I G1,2-4'l·
2 Hlincea fj.4 Sf. loan Botezatorul, Suceava HH3
3 Aroneanu '15!.M· 4;) Vovidenia, la9i '1645
/j. Secu 1602 ~·ti Soveja '16!.i;5
;) Dragomirna (Mica) '160:2 !j. 7 Precista, Galati inainte de Hi!j.7
6 Dragomirna inainte dt: '1609 /j·8 Chilia noua '1ti48
7 Burdujeni ('1597) ? 'l·9 Golia '1650-'1660
8 Du1ce9ti '1605 50 Bode9tii de jos '1659
D Zamca ('?) 5'1 Bozieni inainte de '1653
'10 id. paradis (?) 52 Carligi ')

11 Sf. Simion '1606 ? 53 Ca9in 1ti55


'12 Bis. armeneasca, Roman Hi09 ? ;)!j. Brani9teni ?
13 Bis. armeneasca, la9i '? 55 Criste12ti '1657'1
1f.i; Dimacheni '1 (j'10 56 Hadambu 1659
'15 Sf. Nicolae, Suceava 1tiH 57 Putna 1662
16 Sha Vineri, la9i 1610-15 58 Bude9tii Ghicai 166~,
17 Ra9ca 16U-'17 59 Pa9cani 16611,
I 18 So1ca '16'12-20 60 Sf. Gheorghe, Galati '1665
19 Sf,tii Voevozi, Roman ? 61 Deleni '1669
20 Sha Paraschiva, $tefane9ti ')
62 Bogdana CIrca 1670
211 Sf. loan, Siret 63 Cetatuia 1672
22 Maica Domnului, ltcani 64 Sf. Onufrie 1673
23 Socola 65 Sf. Nicolae, la9i 1677
2/1- Sf. Sava 06 Sf. loan Gura de aur, la9i 1n82
25 Paradisul Sf. Gheorghe, Su 67 Tg. Trotu~ului '1
ceava '1ti2ti-2~ ()8 Mavromol '!-1702
211 Barnovschi '1627
27 Radeana '1G28
28 Barnova 16'16-~) G9 Miera '170e; (1731)
29 Nicorita 1626-~) 70 Precista, Foc9ani l70~·l7L 6
30 Toporauti '1626-~) 71 Ilige9ti 17'111,
3'1 Buhalnita Hj26-9 72 Sf. Atanasie 9i Chiril, la9i ')

32 Buciule9ti tG30 73 Fastaci


33 Schitul Hangu '1630 7 f.i; Sf. Ilie, la9i
34 Mirauti ')
75 Domne9ti, Putna
35 Baia 7G Stavnic
36 Cozme9ti 77 Plopeni '1753
37 Sf. loan Botezatol'ul, lasi 'ltiJO-;)'\ 7N Tarata '1753
38 Scanteia, inainte de '1636 79 Proorocul Samoil, Foq;ani '1756
, 39 $erbe9ti 'l()37 801 Sascut
W Sf. Atanasie, Copou J ():IH 8 '1 Absida mare a Episcop. Romar I
82 Sf. Dumitru, Ia~i -1 '100 Rughi '1777
83 Rachitoasa '1 '10'1 Biserica Ra~canu, Chi~inau '1777 '1
811, Schitul Ducai '? 102 Bisericani '1786
85 Sf-tii Teodori, Ia~i '176'1 '103 Scoposeni (Cucuteni)
86 Cure1ari, Ia~i 'I 10'1, Letcani '1793 '?
87 Sf. Gheorghe, Ia~i 17G'1 '105 Sf. Haralambie, Ia~i '1797
88 Talpalari, Ia~i '106 Sf. Lazar, Ia~i
89 Raducanu, Tg. Ocnei '1762
Veacul al XIX-lea
90 Horecea '1766
9'1 Crisciatic '176;-) '1071 Sf. Spiridon, Ia~i I '1~01 I
92 Cau~ani '17ti5-'177'1 '108 Sf. Gheorghe, Neamt ('17fl6) '1826
93 Golae~ti (Lazareni) ,)
109 Herta '180'1,
911, Balane~ti '1768-70 '1'10 Varatic '1808
!)5 Sf. Nicolae, Tg. Ocnei '1772-7~, '1'1'1Tatomire~ti
96 Berzunti '17711, '1'12 Sihastria Secului 'IH2:l
07 Dolje~ti '17711, '1'13 Frumoasa '18:3li
98 Sucevita (sat) '1772 '1H· Ocea '1838
99 Comane~ti '1772
'f