• ••

ISCRICILC
OlDOIJH T
DIN

xV 11- L( ~
•
~I ~L

XVIII-LE: ~

1933
 BISERICILE
51 MANAST1-R1LE
MOLDOVENEST1
DIN VEACURILE AL XVTI=LEA51 AL XVIII=LEA

G. B A L 5
iV1EM131~U
AI. ACADEMIEI ROMANE
.';it
AI. COM1SlUNli MO 'UMENTELOI~ ISTORICF-:

BISERICILE LUI 5TEF AN CEL MARE

~I LA:
BI5ERICILE 51 MANAsTIRILE MOLDOVENE5TI
DIN VEACUL AL XVI=lea

I:\'S'l'ITUT Ill·: AI:l.T1-: GHAFICE "K MARVA:"" BlJLI-:VARDl;L PRI:\'ClI'l-:L1-: WltCl-:A 10

nUC1'RE:-jTI
- 1 9 3 3 --
 PREcuvANTARE
In doua volume precedente : Bisericile lui ~tc- lemn, care ar constitui cel din urma capitol al
fan cel Mare i;ii: Bisericile i;iimanastirile mol do- studiului intreprins ~) .
venesti din veacul al XVI-lea, am descris monu-
mentele religioase ale Moldovei dela inceputurile Am datoria de a aduce multumirile mele Fun-
lor f?ipana in ultimii ani ai veacului al XVI-lea. datiunii "Regele Ferdinand I" care a binevoit sa
Am cercetat inrauririle ce s'au exercitat asu- ia asupra sa tiparirea acestei lucrari. De aseme-
pra lor, detaliile lor de constructie f?i evolutiu- nea si,
cola bora tori lor , ami cali si
"
inimosi - mai
nea lor. S'a facut prin inf?iruirea acestor c1adiri toti din cadrele Comisiunii Monumentelor Isto-
?i un fel de inventar al lor. rice - care au dat ajutorul lor pentru ridicarea
Azi paf?im mai departe pe calea deschisa f?i pbnurilor ce Ie publicam, cat f?ipentru fotogra-
vom vorbi de monumentele biscricqti moldove- fiarea unor monumente.
nef?tide zid, pana in preajma veacului al XIX-lea Sunt - in ordinea lor alfabetiC:i - d-nii :
cand in cepe vremca contimporana f?i cand se arhitect ~tefan Balf?, arh. E. Costescu, arh. Gri-
termina istoria vechiei noastre arhitecturi pa- gore Ionescu, O. Kania-junior, arh. Horia
mantene. Teodoru.
Yom cauta a descrie toate bisericile f?i toate Insemnari speciale arata aportul fiecaruia.
cladirile anexe ale manastirilor pana in 1700, pc Datoresc recunof?tinta f?i d-lui ing. 1. Mihala-
::::atne sunt astazi cunoscute. Dupa aceasta data, che pentru ajutorul ce mi l'a dat f?ide asta data
vom da numai monumentele cele mai tipice : au ca f?iin trecut.
devenit prea numeroase f?imulte din ele sunt de Comisiunea Monumentelor Istorice mi-a pus
un interes prea redus ca s'incercam a Ie cita pe la dispozitie 0 mare parte din c1if?eelece se pu-
toate 1). blica f?imulte fotografii.
Cea mai mare parte din fotografiile cc Ie pu-
blicam sunt datorite d-lor : Luchian Balan (Cer-
Pentru ca tabloul inceput sa fie complet, ar nauti), A. Chevallier (fotograf la P.-Neamt),
mai trebui sa se vorbeasca f?ide constructiile de N. Tatu (fotograf la Bucuref?ti), W. Weiss (fo-
tograf la Bucuref?ti), Sig. Packer (fotograf la
l) Dupa publica rea volume lor precedente ,~i ca com pIe.
tare a unor scapari din vedere, am publicat in memori;le Iaf?i) precum f?i Domnilor arhitecti aratati mai
sectiunii istoricC' Academiei Romane (1930) 0 notita despre SLIS. Sunt insemnate prin initialele lor.
biserica din Lujeni (din veacul al XV-lea) ce nu fusesC' po·
menita, ~i 0 rectificare ~i completare in privintd pridvoare· ~) De aceasta lucrare - aCUllla in curs - ingrijeste unu!
lor dela Neamt ~i dela Sf. Gheorghe din Suceava. dintre colaboratorii la prezenta carte.
 Pe cand in vremea lui $tefan cel Mare ~i in
veacul al XVI'lea, formele, atat cele interioare
cat 9i cele exterioare, ale bisericilor moldove'
ne9ti prezintau 0 destul de reguladi evolutie 9i
urmau dispozitiuni putin variate, ce se puteau
readuce la un mic numar de tipuri inrudite in'
tre ele, incep~nd cu ultimii ani din acest din
urma veac 9i in tot decursul secolului al
XVII,lea ~i al XVIII'lea, in cepe 0 diversitate
mult mai mare, precum rezulta din descriptia
monumentelor ce 0 yom face.
Nu mai avem aface cu aceasta lini9tita des'
voltare a unoI' forme impamantenite de mult 9i
consfintite, ci apar diverse forme straine, care
gasesc tiecare mai mult sau mai putin rasunet
~i imitatii, dar care nu formeaza 9iruri deose'
bite, preCUITI ar fi daca s'ar trage fiecare din'
tr'un monument,tip printr'o directa 9i clara fi,
liatiune. Caracterele se amesteca 9i sunt monu'
mente, bunaoara, care pot fi legate de doua sau
trei prototipuri, pe cand altele - foarte inveci'
nate intre ele intr'unele privinti, -- se leaga, fie'
care, dintr'alte puncte de vedere, cu cladiri di11'
tr'o alta serie de monumente.
Acest amestec, aceste interferente, ascund fi,
reasca evolutie a bisericilor noastre 9i dau la pri'
ma vedere 0 impresie de confuzie 9i de nedu'
merire in mintea cercetatorului ; dar, in acela~
timp, tocmai acest amestec de indluriri 9i de ca'
ractere diverse de filiatiune intipare9te monu'
mentelor acestui veac aspecte speciale 9i nc dau
caracteristice ce ne permit a Ie clasa 9i a Ie data
cu destula precizie, chiar cand pisaniile sau do'
cumentele ne lipsesc.
Tot din aceasta pricina in9irarea bisericilor
in ordinea lor pur cronologica nu da totdeauna
o imagine destul de clara a diferitelor grupari
sau familii de monumente 9i uneori ar fi mai 10'
gic, sau mai interesant pentru cititor de a pu'
tea urrnari deosebit unele 9iruri cu caractere co'
mune lasand la 0 parte cladirile de alt gen sau
mai putin caracteristice care pot fi studiate in
urma -- ~i poate cu mai mult folos - in lu-
mina capatata prin examinarea monumentelor
celor mai reprezentative.
Nu trebue uitat ca 0 in~iruire cronologica
este - cel putin in parte - ceva relativ, caci
mai multe biserici nu au date precise de cons-
truire ~i sunt trecute in catastif dupa caracte-
rele lor sau dupa anumite ~tiri ~i nu se claseaza
deci la randullor decat cu 0 aproximatie de ca-
tiva ani.
Totu~i, avand in vedere ~i caracterul de in-
ventar ce l'am dat dela inceput stucliului biseri-
cilor moldovene~ti, am crezut ca este bine de a
nu parasi - pe cat va fi Cll putinta - metoda
adoptata in volumele precedente. E adevarat ca
din veacul al XVIII-lea, in~irllirea cronologica
nu mai are acea~i importanta, deoarece - pre-
cum am spus-o in precuvantare --- in acest se-
col nu mai am pretentia de a prezenta toate
monumentele ce Ie avem. Sunt prea numeroase,
multe sunt prea putin interesante ~i descrierea
lor completa ar fi fastidioasa, obositoare ~i
aproape fara folos pentru scopul ce-l urmarim.
Ajunge, in acest veac, descrierea monumentelor
celor mai tipice.

Actuala biserica 9i manastire de la Galata a
fast zidita de Petru ~chiopul in 1584, in a doua
sa damnie. In cea dintaia, in 1579, facuse 0
prima manastire - a "Galatei in vale" care,
precum spune cronicarul "fara zabava s'au ri'
sipit" 1).
Biserica acestei manastiri se poate crede ca
era ficuti dupa normele obi9nuite ale arhitec'
turii moldovene9ti. Intr'adevar se 9tie di Pe'
tru $chiopul inca din 1577 scrise Bistritenilor
-astfel precum obi9nuiau 9i predecesorii lui,
inca dela Petru Rare9 - sa,i trimeata me9teri
(;1 sa'i faca 0 manastire, caci cei care,i are nu,l
multumesc 2).
Din aceasta prima manastire n'a ramas nici
a urma de zidarie - numai un c1opot ni s'a
pastrat 3).
(jauza acestei naruiri a9a de imediata nu ne
este cunoscuta. Daca cumva c1adirile au fost
a~ezate "de vale", nu tocmai in ges, ci pe coasta,
atuncea s'ar ex plica U90r caci, mai peste tot,
aceasta coasta este alcatuita de terenuri insta'
bile, in continua alunecare.
Biserica actuala a Galatei "din deal" cea din
1584 4), este zidita dupa alte norme decat bi,
sericile vechi din Moldova de pana atuncea.
Totu~i dispozitiile generale ale planului moldo'
venesc sunt pastrate. Avem, dupa altar 9i naos,
a gropnita cu 0 ba9ca deasupra, ca la Ho'
J)) Nicolae Costin. Apendix x, pag. .98..
2) AI. Lapedatu, Mqterii bisericilor moldovene din sec.
XVI-lea. in Bul. Com. Mon. 1st., 1912, p. 23.
~) N. Iorga. Inscriptii, 1, pag. 16.
4) Letop. Urechc cd. Kogalniceanu, I" p .. 203. "In acest an
(7092= 1584) daca s'au a~ezat Petru Voda la domnie n'au
iasat in de~ert pomana sa, manastirea Galata, care 0 zidise
inteiu in vale ~i se risipise, ci cu toata nevointa au zidit
Galata din deal. care trae~te ~i pfma astazi".
mor, la Moldovita 9i la Sucevita, ba9ca la care
se ajunge printr'o scara in grosimea zidului. Pe
urma vine pronaosul 9i un pridvor ceva mai lar'
git decat restul bisericii.
Regasim 9i procedeul specific moldovenesc
de reducere a cliametrului turlei precum 9i dis'
pozitia stelata a bazelor ci ; clar se ivesc 9i in
plan detalii noui, 9i mai cu seama fatacla se in'
fatigeaza cu mari cleosebiri fata cle ceeace se cu'
n09tea pana atuncea. In primul rand, este a doua
turla, a~ezata pe pronaos care, pentru prima
data, apare in Molclova, clar care se putea veclea
in Muntenia la Snagov, la Tismana, la biserica
episcopala clin Arge9'
Patacla, pcntru prima clata in Moldova, e im'
partita in cloua registre, precum se vecle la Deal,
la Arge~, la T utana (1582), la biserica Dom'
neasca di n Targovi9te (1 582), la Snagov ~i la
alte, printr\m brau in forma cle tor prins intre
cloua cornige de caramizi.
Principiul lungilor arcade oarbe --- firicle
lungite - care impoclobesc inca clin vrcmea lui
$tefan cel Mare, absidele -- ~i numai absi'
dele - acest principiu, pana acuma constant.
dispare 9i toata fatacla - cu exceptia pridvoru'
lui - este impoclobita cu aceste firicle oarbe
pe cloua rancluri 9i suh braul 9i cleasupra lui.
In loc ca arhivoltele lor sa fie simple fara
e9itura sau intratura, ele sunt dupa moda bizan-
tina ~i munteana intrate in raport cu planul zi-
dului 9i arata aceasta deformatie specific mun'
teneasca pricinuita cle lipsa cle spatiu dintre cloua
arcacle consecutive.
Picioarele arcaclelor oarbe ale ranclului supe'
rior, cele de sub stra9ina, nu corespuncl peste
tot cu cele din ranclul de desubtul lor; nici nu'
marul lor nu corespunclc ; mai mult, la priclvor
de pilcla, aceste din urma arcacle nu se opresc
la colt, ci ultimul are, inceput pe 0 fatacla este
intors peste colt ~i continua pe fatada cealalta.
 gg (1\ "

o 0
O~~l

~-
I
I
~
I' /- --. '"
_00--- - 'I

,
P
IltJ':
,
:'
I.,
,I
:
,

,',
:1
I "'" .:1
I
I

Acest bizar ~i neobi~nuit procedeu e foarte in-
trebuintat in Muntenia (Biserica Domneasdi din
Targovi~te, Dealul, etc.) fiind la origina 0 ca-
racteristica georgiana.
Paramentul - tencuit de curand - se com-
pune din mai multe randuri de caramizi apa-
rente - in genere trei - separate prin randuri
de piatra destul de bine cioplita, adica paramen-
tu! clasic bizantin.
Aceste principii noui de impodobire a fata-
delor se gasesc in Tara Romaneasca in special
la bisericile citate mai sus.
In plan apar, pentru prima data in Moldova,
cate trei ferestre la abside (ca la Arge~, la Tu-
tana la cele laterale, la Biserica Domneasdi. si la
Mitropolia din Targovi~te la absida mare, etc.),
in loc de una singura. Apare pentru prim::!.data
in loc de un zid de separatiune a naosului de
compartimentul vecin din spre Apus (aici ca-
mera mormintelor), zid plin cu 0 U9a mica, 0
separatiune alcatuita din trei arcade age~ate pe
doua coloane libere 9i doua semi-coloane anga-
jate.
(Aceste coloane erau - dupa descrierea lui
Paul de Alep - octogonale, acum au 0 sec-
tiune circulara, probabil din cauza refacerii
tencuelii) .
De unde ne vine aceasta dispozitic, 9i sub cc
inraurire?
o vom regasi in curand la Aroneanu 9i la
Hlincea, pe urma la cele doua biserici din Dra-
gomirna 9i va deveni un element aproape cons-
tant in cele mai multe biserici din veacul al
XVII-lea.
In Muntenia nu gasim aceste coloane la mo-
numentele ce ne-au ramas, anterioare sfar9itului
veacului al XVI-lea 1) dar in ultimi ani ai aces-
tui secol (Mihai Voda 1594), in al XVII-lea,
9i in cele urmatoare vor deveni aproape regula
generala.
j) Poate sa fj fost la Deal in dreptul arcului nou. (Co-
municat de d-I Arh. N. Ghica-Bude~ti).
In tarile balcanice n Ll Ie gasHl1 sub aceasta
forma, nici in general in domeniul bizantin (sau
foarte rar) .
Prezenta la Galata 9i in bisericile aratate mai
5US a unei intregi serii de elementc de inraurire
meridionala - munteana sau mai general bi-
zantine, cu cateva trasaturi mai orientale, ne
duce lesne la ganelul ca tot in aceasta directie
trebue cautata originea arcade10r noastre, mai cu
seama ca se prezinta dela inceput cu caractere bi-
zantine sau mai general sud-est europene (sau
est mediteraneene) : coarde de tensiune de lemn,
arhivolte reintrate in pia nul zidului, acolade 9i
altele. De altmintrelea nici in alte tari din afara
de domeniul bizantin (sau otoma~) nu Ie ga-
Slm.
La Constantino pol, Hodja-Mustafa Djami
(Sf. Andrei in Krisei) -- poate din veacul al
VII-lea - prezinti 0 trecere din nartex in naos
de acest fel 2) (Van Millingen fig. 37).
o serie de alte biserici ca Maica Domnului
Panalcrantos, Maica Domnului Pammakaristos
~) Cf. pag. 135 ~i 152. Van Millingen. Byzantine Chur-
ches of Const:Jntinopcl.
(- inainte de modificarile turce9ti ) S-ta Teo-
dosia (Gul Djami), - serie din care, dupa 0 in'
cercare de restaurare. a lui Van Millingen, ar
face parte tocmai 9i Sf Andrei in Krisei - pre-
<;inta un plan in care arcurile mari ale naosului
sunt impartite in doua etaje, din care eel infe-
rior pre<;inta trei arcaturi de cate trei arcuri, din
care una separa altarul de naos 9i e mascata de
iconostas, 9i una formea<;a separarea dintre naos
91 pronaos,
Tot a9a 9i la Monastir Mesgid (trape<;aria
manastirii lui Manoil 1), din al XIII-lea sau al
XIV-lea veac, avem trei arcade la fel ca ale
noastre,
La Sf Iaso 9i Sasopiter, la Corfu 2) sunt age-
menea doua coloane care formeaza arcadele de
separatiune,
Rezulta din aceasta expunere ca constructii,
daca nu similare, dar de un spirit foarte apro-
piat, sau putand u90r suggera 0 asemenea dispo-
zitie, exista in diferite puncte din Peninsula Bal-
camca,
(Nu vorbesc de numeroasele treceri din nar-
tex in naos prin trei deschizaturi mai mari sau
mai mici in peretele de separare; aici este 0
deosebire : sunt comunicatii deschise intr'un <;id
iar nu coloane sustinand, arcade; este 0 nota-
bila deosebire de spirit constructiv 9i un alt
principiu - plinul dominant in Ioc de golul do-
minant) .
Deci putem vedea ca aceasta dispozi~ie dela
Galata exista in Balcani.
In vremea ce ne ocupa trebue sa fi corespuns
unei noui trebuin~i ~i unui nou spirit, atat din
partea crcdincio~ilor cat !?idin partea preo~ilor :
o nevoe ca toti sa participc Ia sfanta slujha in-
valuiti de mai pu~in mister.
In fa~a acestei trebuinti s'au cautat exemple
de constructii -- sau in lipsa lor, - inspira~ii
care puteau veni din mai multc din construc-
~iiIece Ie-am aratat mal sus.
Dar cum se face ca in Muntenia care a fost
totdeauna deschisa inrauririlor deia Sud, nu ga-
sim aceasta dispozi~ie mai de vreme, pe cand
vedem ca ea a transmis Moidovei 0 serie de aite
detalii de construc~ii bizantine? Nu trebue uitat
ca din Iungul ~ir de biserici construite in Tara
Romaneasca in veacul al XVI-lea, cea mai mare
pare a disparut. N'ar fi de mirare ca unele din
de sa fi avut asemenea arcade.
Daca, de altmintrelea, examinam planul bise-
ricii episcopale din Arge~, vedem ca patru din-
tre coloanele pronaosului sunt astfel a~ezate in
cat formeaza trei arcade inchizand trecerea spre
naos. Fara a fi asemanatoare de loc - din punc-
tul de vedere constructiv -- CLl cele mol-
dovene!?ti, totu!?i produce asupra celui care intra
sau ese din naos un efect aproape identic.
In rezumat, putem afirma ca aceste arcade
pe stalpi sunt in trod use in Moldova de 0 in-
raurire sLldica, poate direct din Balcani, - cu
care legaturile directe erau destul de stabilite
pentru a ad mite aceasta posibilitate - dar n 'ar
fi exc1us, ar fi chiar mai verosimil, de a presu-
pune ca tot prin Muntenia (l fast transmisa, prin
monumente azi disparute sau a~a de transfor-
mate incat nLlmai cercetari speciale sau intam-
pIa rea ne-ar face sa Ie regasim. A~a, bunaoara,
s'au regasit deunazi in biserica Mihai Voda din
Bucure~ti. zididi. Ia 1)'94, unde nu se banuiau.
In bol~ile pronaosLllui, trecerea dela patrat I"
cere, se ob~ine nu prin pendentivi ci prin patru
trompe, c:onstruc~ie orientala, dar care se gase~te
~i in Muntenia, la biserica episcopal a din Arge~.
~i la turla naosului, deasupra ranclului de
arcuri piezi~e la 4)'0 se mai gasesc opt mici trom-
pe a~ezate in octogon care mai rcduc diametrul
turlei -- pe cand in pronaos aceasta reducere
este ob~inuta intr'un chip mai accentuat prin-
tr'un al doilea rand de arcuri a~ezate Ia 450 fa~a
de cele piezi~e ~i peste de (ca la Zahare~ti).
Aceasta rcducere mai mare a diametrului tur-
lelor de cat era obiceiul pana atuncea in Mol-
dova are ca urmare tur1e care par, in exterior.,
prea inguste, prea subtiri in raport cu bazele lor,
dand 0 impresie de mai putin reu9ite proportii.
Contraforturile agezate in plan dupa normele
curente moldovene9ti, eel putin la naos 9i la col-
turile despre apus ale pridvorului, nu mai all
silueta gotica obi9nuita. Sunt mai masive, mai
greoaie 9i cu copertine de alta constructie 9i de
alt prohl ; nici piatra cioplita nu au la partea
e9inda, ci un parament amestecat de caramida -
cate trei randuri - $i de piatra, ca la restul zi-
durilor.
~i pe soc1urile turlelor se vad randuri de 6i-
ramizi zugravite pe tencuiala, iar bazele ste1ate,
cu douasprezece varfuri, arata in ocnitele de pe
laturile lor cate un disc - 0 farfurie smaltuita
verde fixata in tencuiala. Exteriorul turlelor pro-
priu zis, a fost refacut in vremuri mai recente.
U9ile de miaza zi 9i miaza noapte au de asu-
pra lor un arc turtit -- in segment de cere --
de marmora amintind unele arcuri de intrare
arabe sau turce9ti, ce Ie gasim 9i in Muntenia
la Deal 9i la Arge9 - unde intr'adevar sunt mai
complicate ca cioplire.
De asemenea U9a ce da din pridvor in pro-
naos 9i care are un profil gotic 9i baze ornate la
colonete, are 0 forma de arc frant care nu mai
e gotica dar mai curand oriental a ; de altmin-
trelea este 9i foarte U90r in acolada.
A vea 9i un cadru dreptunghiular profilat in
exterior, ca la intrarile bisericilor cele mai im-
portante din veacul al XVI-lea; n'a ram as vi-
zihila decat partea lui inferioara.
U9a propriu zisa se inchee sus printr'un arc
de piatra, tot turtit 9i terminat spre dreapta 9i
spre stanga printr'un mic ornament tot de gust
oriental. (fig. 719).
Dar soc1ul a mai pastrat pe alocurea profilul
sau ce se vede a fi fost gotic. (fig. 823).
Ferestrele sunt toate la fel, mici 9i dreptun-
ghiulare cum sunt 9i cele muntene din aceasta
vreme.
Ferestrele pridvorului sunt in arc frant 9i sunt
mai mari ca celelalte. Erau pana deunazi 9i mai
lungi de cat se vad acuma dar s'a astupat 0
parte din spatiul lor inferior.
Caramizile sunt de 22-2., em. lungime,
10--12 em. latime 9i 4--41/2 em. grosime. Sunt
deci dimensiuni diferite dc cele din epoca lui ~te-
fan cel Mare, a lui Petru Rare9 sau Lapu9neanu.
Rosturile sunt de aproximativ 3 pana la 4 cm.
iar mortarul, des roz-galben, contine in multe
parti 0 mare proportie de caramida pisata.
Rosturile sunt sau la nivelul fetei paramen-
tului caramizilor sau cate odata chiar ceva
e9ite ; des sunt foarte bine lustruite cu mistria,
ca 9lefuite.
Din podoaba dela inceput a bisericii a ramas
baldachinul de lemn poleit de deasupra altaru-
lui cd vazuse Paul de Alep 9i despre care vom
vorbi mai tarziu. Pictura cea veche a disparut ;
din pietrele de mormant mai se vede una cu 0
inscriptie care de abia se desluge9te, aceea a Des-
pinei, fata lui Petru ~chiopul.
In rezumat atat in fatada cat 9i unele dispo-
zitiuni ale planului cat 9i prin unele detalii de
impodobire sau de constructie 9i chiar prin ma-
terialul intrebuintat 9i modul de constructie nu
numai inraurirea din Sud - din Muntenia -
apare peste tot, dar se vadqte prin toate aceste
manifestari mana me$terilor de 9coala bizantina
veniti din Tara Romaneasca.
P;in ace~te caracteristice se distinge Galata
de ceeace s'a facut pana acuma in Moldova.
Astfel a,est monument capata 0 importanta
foarte mare in istoria arhitecturii moldovenqti
insemnand 0 cotitura 9i un moment hotaritor
in evolutia ei.
~tim 6i se facuse ~1 mai inainte in Moldova
cladiri in stiluri mai meridionale. Baia din Iasi
a lui Lapu~neanu, pentru care ~tim ca aduse;c
L1narhitect dela Constantinopol ~i pentru care
ni se spune 1) ca era 0 cladire de tip oriental
(asiatic), este 0 piHi, ciaI' aceste constructii nu
crall biserice~ti ~i de altmintrelea, neramanand
nimic din ele, nu putem ~ti pana la ce punct au
putut a yea vr'o inraurire.
Biserica fostei manastiri a lui Aron Voda -
:4isa Aroneanu - langa Ia~i, a fost ~idita in
1 ')94 de catre Aron Voda care a urmat in scaun
pe Petru ~chiopul.
"Insa intaiu au socotit, dupa atata rautati ce
ficusE':, sa se apuce sa faca vreun lucru bun, sa
nu'i fie cu osanda de tot : ~i s'au apucat in anii
7102 de au ~idit m;:mastirea in tearina Ia~ilor

o A , 3 .,. 5 9 ....•
0 fJ\ _

r;;;;q;;.;;:;:JJJ ! I I I I I! I
rig. .IIJ. - Biserica AroneanH. Sectiunea lon!?itudinala.
 care se chiama Aron Yoda, pre numele dom'
nului ce au zidit, unde este hramul Sfete Ne'
culai" 1).
Cu ocazia reparatiunilor ce i s'au facut in
1907 prin ingrijirile Comisiunii Monumentelor
Istorice, i s'au consacrat doua articole, de ca'
tre d'nii AI. Lapedatu 9i N. Ghika Bude9ti 2) la
care trimitem cititorii 9i care ne vor scuti de a
intra in multe detalii. Yom insista mai mult asu'
pra caracterelor noui care fac din aceasta ela'
dire un monument important in evolutia stilu'
lui bisericesc moldovenese, cautand tot odata
sa dovedim originea acestor inrauriri noui.
Biserica are silueta generala a bisericilor mol,
dovene9ticu 0 singura turla 9i fara contrafor'
turi, dar cu un pridvor deschis, pentru prima
data in Moldova, pe stalpi 3). La colturi sunt
doi pila9tri patrati, pe laturile Nord 9i Sud cate
o coloana de sectie rotunda 9i doua la fel pe
latura Yest. Sunt astfel trei arcade pe aceasta
fatada 9i cate doua pe celelalte. Am vazut in
veacul al XYI,lea alte pridvoare dcschise in
Moldova: Parhauti 9i Baia, Moldovita 9i Ho,
mar, dar toate prezinta caracterul de a avea
1) Gr. Ureche in Letopioi(cle Tclrei Moldouci. cd. Ko-
giliniceanu, 1852, p. 209.
~) Bul. Com. Mon. 1st. anul 1909, p. 5.
:1) Sau a doua, daca intr'adevar, pre cum se pare, Hlincea
ar fj fost zidita in vremea lui Petru ;;chiopul.
dcschizaturi intr'un zid plin, iar nu de a fi sus'
tinute prin arcuri pe stalpi sau coloane, accen'
tuate prin capitele.
Intr'un caz, principalul este zidul, in care s'au
gaurit lumini, in eel l'alt caz, deschizatura este
ceeace predomina, zidaria coloaneIor fiind re'
dusa la minimul necesar pentru a sustine cons'
tructia.
C~nstructiv vorbind ~i ca infati9are sunt doua
principii opuse. In primul caz avem aface cu
plinuri - in al doilea cu goluri .
Daca trecem acuma la caracterele secundare
ale fatadei, vom observa ca turla agezata pe un
prim'soelu patrat 9i pe un al doilea stelat - du'
pa datina moldoveneasca - cu douasprezece
varfuri, prezinta caractere ne'
obi9nuite in Moldova. Sunt
acele colonete de profil semi,
circular care inseamna cell'
douasprezece muchii ale turlei
9i arhivoltele celor douaspre'
zece nige depe laturile ei. Sunt
aceste ciubucuri ce Ie cunoa9'
tem in Muntenia inca dela in'
ceputul veacului al XYI,lea.
Fatadele sunt impodobite
printr'un brau in forma de tor,
compus din caramizi rotunjite
9i agezate pe muchie, precum
ne este cunoscut tot in Mu11'
tenia (9i precum am vazut 9i
in Moldova pentru prima data
la Galata). Este insa agezat mai
sus ca la Galata.
Ferestrele sunt inalte 9i in'
guste, terminate sus cu 0 u90a,
ra acolada ; la nivelul lor toa'
ta eladirea este incinsa de un
rand de arcaturi formate ~
ca la turla - de un budin.
Mai jos, deasupra soelului, se gase9te un rand
de canelure verticale, inalte de aproape un me'
tru, compuse din caramizi agezate piezi9.
Acest motiv decorativ se intalne9te aici pen'
tru prima data. In Muntenia este necunoscut.
Corniselc sau braurile in forma de zimti ce Ie
gasim 'acolo sunt toate inguste, de 2-3 ;anduri,
nici odata a~a inalte. In Moldova Ie vom regasi
la Maica Domnului din Itcani'Yechi, la Sf. loan
din Siret 9i la doua'trei alte biserici.
Dar ceeace da monumentului 0 nota curioasa
9i originala, sunt teracotele smaltuite de diverse
forme ce sunt agezate pe toata fatada. Sunt
discnri, avand oare care asemanare cu cele deIa
 Sf. Gheorghe din Suceava, cu bumb la mijloc tele de separatiune este rezemat pe trei arcuri
si sunt stele cu sase varfuri, randuite alt-:rnativ care recad pe doua ccloane ce seamana cu cele
~u discurile in ~rcaturi. Sunt trei randuri age' din pridvor. Asemenea 9i capitele, trunchiate la
zate sub brau 9i unul deasupra. In fine sub stra' colturi prin taeturi de un mod oriental, 9i coar'
$ina e un rand de flori - ca 0 Hoare de crin - dele de lemn la inaltimea na9terii arcurilor.
de un desen oriental foarte cunoscut, dar earn Aceste doua coloane le'am vazut pentnl pri'
deform at ; ea punct de comparatie pot servi ma data la Galata intre nacsul f;i camera mor'
florile dela Curtea de Arge9 ce au fost a$a de mintclor. De acuma inainte Ie yom intalni mai
leks eopiate in Muntenia. des in Moldova precum 9i in Muntcnia unde
Asemenea teracote sunt $i la turla. devin aproape regula generala.
Ornamente de teracota smaltuita au fost in' Pridvorul e boltit prin doua calote gemcne.
trebuintate 9i in Moldova 9i in Muntenia pam ~.1ai toate archivoltele sunt insemnate printr'o
in aceasta vreme, dar nu cu 0 aseme'
nea profuziune $i astfel de randuiala.
De unde ne poate veni inraurirea
noua, ce dupa trei sferturi de veac
readuce acest gust de ornamentatie,
dar cu alte caractere ? Inraurirea pare
aici mai curand orientala.
Aceasta aparitie de carater mai orien'
tal este intarita de prezenta unei or-
namentatii zugravite; repreZinta porn]
intn: cari sunt 9i chiparo9i, zugraveaEi
ce pare intr'adevar a fi dela inceput.
De asemenea se vad pe brauri 91
chenarele arcadelor, insemnate in
tencuiala 9i purtand inca urme de
culoare, randuri de caramizi, - unele
inc1inate - mai cu seama pe aceste
caneluri despre care am vorbit.
Inauntru sunt iosemnati prin zugra'
veala pe arcuri, boltari alternativ alb~ •.
9i verzi, cari au 9i ei 0 aparenta orier:
tala.
In interior planul nu preCl.difera
de eel cunoscut pentru bisericile mai •
simple inca din vremea lui ~tefan eel
Mare.
Un naos cu sanuri, 9i cu turla reo
zemata pe cunoscutul sistem de arcuri
pieziE,iemoldovene9ti. E de notat ca
in intcriorul turlei, se vad doua ran'
duri de arcade formate de cate doua'
sprezece arcuri, cate sunt 9i fetele ex'
terioare ale turlei.
Pronaosul pat rat e boltit printr'o
singura calota semisferica. Dar pere'
intratura in planul zidariei dupa modul bizantin
intrebuintat in Muntenia.
Zidaria e de piatra lucrata ; intrc asizele de
piatra vin asize de mai multe rancluri de cara'
midi.
Acestea au dimensiuni de 25-26 em. lungi'
me pe D--14 em.. latime 9i 4,5-5 em. gro'
Sl1ne.Sunt deci mai apropiate de dimensiunile
bizantine decat cele vechi moldovene9ti, care
crau cele gotice din tarile vecine noua.
Rosturile sunt de P/2 cm. pana la 2 cm. 9i
sunt netezite cu mistria ; dte odata sunt ceva
indinate.
Chenarul u9ii de intrare in pronao~ t: foarte
stricat ; dar se vede bine ca e in arc frant 9i cu
un profil gotic inca bine deslu9it. (fig. 799).
Deci, pe langa vechiul plan moldovenesc ~i
cateva detalii, rama9ite din modul de a c1adi
din Moldova, vedem 0 sumedenie de elemente
si de detalii munteano- bizantine si chiar orien-
tale, care ne indica foarte clar inraurirea din
partea principatului vecin, inrauriri trecand in
parte prin Galata, altele probabil direct.
De unde ne-a venit pridvorul deschis pe stal-
pi?, care, precum am aratat mai sus, trebue deo-
sebit principial de cel in care sunt numai des-
chideri intr'un zid plin.
Este ca principiu, evident, 0 constructie sud-
estica; legaturile de lemn ce subtind arcurile
confirma aceasta origina.
Exonartexele deschise sunt foarte raspandite
la Constantinopol, in Grecia 9i in toti Balcanii.
Au insa, de obiceiu, aparenta de a fi c1adiri
adaogate, chiar daca constructia e contimpo-
rana cu corpul principal. Nu se gasesc (sau
sunt rare) cazurile unde aceste exonartexe sunt
sub acela9 acoperi9 ca restul c1adirii.
In Muntenia totu9i, la Snagov, gasim 0 ase-
menea pilda (Snagov e din veacul al XV-lea
sau poate chiar al XIV-lea, dar a fast refacuta
pe 1a 1517 9i reparata mai t5..rziu). Acest
pridvor are multe asemanari cu acel al Mitro-
poliei din Targovi9te 1) inceputa de catre Neagoe
~i terminata sub Radu Paisie pc la 1533 2). B,-
serica Domneasca din Targovi9te zidita in 1582,
are 9i ea un pridvor pe stalpi. ~i Sf. Dimitrie
din Craiova, reinoit de Matei Basarab, avea un
pridvor deschis pe stalpi ; nu se 9tie insa dad
a9a era dela inceput. Nu vorbim de pridvorul
bolnitei Coziei fiindca intra in categoria celor
de zid cu deschideri 9i nu in acea a arcadelor
ell stalpi.
Este adevarat ca la Aroneanu, silueta gene·
rala a bisericii arata a urutate 9i 0 continuitate
care nu se gase9te in Muntenia decat la Snagov;
totu9i nu cred ca se grege9te daca se atribue in-
rauririi Munteniei adoptarea acestui gen de
I) N .. Ghika-Bude~ti. Evo/u(ia arhitecturii in Muntcni'l.
BlI!. Com. Mon. 1st.. anul 1927.
2) N. !orga. lnscrip(ii, II. p. 117.
pridvor la Aroneanu. ~i aici, dealtmintrelea s'ar
putea face ipoteza. ca unele din multele bi-
serici muntene din veacul al XVI-lea ce au dis-
parut, au putut avea 9i ele pridvoare deschise
Biserica manastirii Hlincea a fost facuta in
1660 dupa cum arata pisania scrisa grece9te de-
asupra intrarei, in interior:
"S'a ridicat din temeliile pamantului aceasta
cucernica 9i vrednica de inchinare biserica a
sfantului 9i slavitului mare mucenic Gheorghe
purtatoru1 de biruinta, prin ajutorul 9i chel-
tuiala prea evlaviosului 9i prea stralucitului
Damn domnul 10 Vasilie Voevod 9i s'a zugra-
vit de catre prea stralucitul fiu al lui domnul
10 ~tefan Voevod, Damn a toata Tara Moldo-
veneasca, pentru sufleteasca lor mantuire, 9i
pentru trainica amintire a lor 9i a parintilor lor,
fiind arhiereu Prea sfin~itul Mitropolit al Mol-
dovei Sava 9i carmuind prea cucernicul domn
Dosofteiu, anul de la Facerea Lumii 7169, iar
de la intrupare 1660, indictia a 13-a, luna lui
Noiemvrie in 20" 3)) (fig. 738).
Dar inaintea ei a existat 0 alta biserica fa-
cuta cu manastirea toata, precum arata un do-
cument recent publicat 4), de catre Maria, fat a
lui Petru ~chiopul, impreuna cu barbatul ei
Zota spatarul, chiar in timpul domniei lui Petru
~chiopul.
Intrebarea este deci, daca biserica a fost in
intregime refacuta, din temelie, de catre Vasile
Lupu sau daca a ramas ceva din vechea ctitorie,
care, ziee Maria Zota, era in 1616 pustie, caei
ealugarii dela Dionisat eareia ii era inehinata
"nici au mai purtat grija de metoh 9i de sate ci au
lasat tot de s'au pustiit".
Planul biserieii are a foarte mare asemanare
cu acel al bisericii dela Aroneanu. Diferentele
sunt de ordin secundar. Cele mai mari 9i mai
importante sunt prezenta contraforturilor 9i pa-
ramentul in ger.eral, - inauntru 9i in afara 9i
mai cu seama turla.
Daca, deci, biserica de azi, ar fi aceea a Ma-
riei Zota, similitudinea devine foarte naturala,
cele doua biserici fiind atuncea aproape eontim-
porane (Hlincea fiind cu cativa ani mai veche).
Dealtmintrelea, cu 0 foarte mare probabilitate,
3) N . .Iorga. lnscriptii. II. 108..
4) G. Ungureanu. M anastirea Hlincea. in Opinia din 15
Oct. 1931 ; vezi ~i Bul.. Com. Mon. 1st. 1907. pag. 17.
 )
j

)
'l
~

~.:.-.:.::-.:-:--~.=_:;:-:~: ': -::'·-f:

" ,,
"
" '
\.,:~fR
,',M
..!, ,:::'

:!:
,',

y :11, ,

,,
';1'"
',',
J't]
, "
.:: I.
',-'.
I~_
",

• .:_-::~:-.:-.-: __ .:-.
"

__ ._~
.'.
, •.•. 0.1'0'_': •. !

si Sf. Ion din Siret si Maica Domnului din Itcani documente1e, 9i mai curand spre sfar~itul ei. ~i
;unt aproape din a~ela~i timp. ' vremii lui Vasile Lupu putem atribui poate re-
A vand in vedere modul foarte deosebit de facerea boltilor ~i a turlei ~i 0 prefacere a para-
acest tip in care sunt zidite bisericilc moldove- mente1or.
ne~ti din jurul anului 1660, cred ca nu riscam Zugraveala, de 0 calitate destul de mediocra,
sa gm;;im mult agezand c1adirea Hlincei in tim- se mai vede in interior. Pe tabloul votiv, ce ne-a
pul domniei lui Petru ~chiopul, precum arata fost pastrat, vedem biserica reprezentata cu aco-
peri~ul tipic moldovenesc. Este de observat ca
pe aceasta reprezentare a c1adirii se vad ~i ni~te
cercuri insemnate cum sunt rotocoalele de pe
bisericile din vremea lui ~tefan cel Mare ~i de
pe un ell' biserici dela inceputul veacului al
XVII,lea intre care se prenumara, pe langa
Aroneanu, Galata, Radeana ~i Buciule~ti.
Manastirea Secu a fost zidita la 1602 de ca'
tre Nistor Ureche. Aici - claca planul bisericii,
mai cu seama prin in~iruirea cliferitelor incaperi
(naos, camera monnintelor, pronaos ~i pridvor)
mai urmeaza oranduirea molcloveneasca, - ex'
teriorul capatrt () infrtti~arc CLlclesavar~ire mun'
teneasca.
Fatacla, fara contraforturi, cstc impartita in
doua registre printr\m brau c1asic muntean, aI,
catuit dintr\m tor intrc Joua randLlri cle cadi,
mizi a~ezate pieZi~ - in zimti.
Sub stra~ina, e 0 puternica corni~a de mai
multe randuri de caramiZi, alternand randurile
drepte cu cele in zimti. Cele doua registre sunt
impodobite cu arcaturi plate; pi1a~trii m1Cl se
gasesc formati prin adancirea ni~elor vecine in
planul Zidariei ~i arhivoltele sunt de asemenea
reintrate precum e la Galata 9i la 0 serie de bi'
serici muntene. Ca punct cle comparatie yom
alege Tutana ~i mai cu seama Bucovat (Mo'
fleni) .
Aici braul -- exceNional - nu este insotit
decat de un rand de zimti, anume randul infe-
nor.
Totu9i la Secu randuirea ni9elor nu e tocmai
la fel ca la cele cloua biserici citate. La Tutana
~i la Bucovat, numarul lor este la fel in cell'
doua registre, cu toate ca nu corespund sus 9i
jos ; la Secu, in general, sunt doua arcade sus
pentru una jos, dar nici aici regularitatea nu e
perfecta.
La Secu sunt dou~t turlc ca la Galata, age'
zate pe doua haze, una patrat:i 9i cealalta octo'
gonala. Lipsesc cleci obi9nuitclc bazc stelate mol,
dovene9ti. Aceste baze sunt la fel cu aceea a tur'
lei dela Bucovat - avand 9i unele 9i altele cate
trei mici nige pe fiecare latura, cu arhivolte1e
reintrate in pIa nul Zidariei.
 ·~ I;;
, . ,
j.-_.LL

,
-----------r--
~:"':T.1
t~~Al~ _
,
'7:~_·Lr
. _._---._--,
I(; , /
~'C-::
-,
•.•./
_
I

--~--
~
 La turlele deb Secu
avem inca amintirea sti'
lului moldovenesc. Pe
fiecare latura cate doua
arcade recad pe mici con'
sale deasupra ferestrelor
ce sunt in axele turlei, iar
pe laturile celelalte, pe
mici pila~tri care amill'
tesc contraforturile din
vremea lui ~tefan eel
Mare ~i lui Rare~. Deasu'
pra vine un rand de mi6
ocnite
, moldovenesti, si, sub
strasina 0 cornisa in zimti
mu~teneasca ; ~i arcadel~
cele mari au la turla, ca
la corpul bisericii, arhi'
voltele lor intrate in pia·
nul Zidariei.
Caracterelc moldove'
ne~ti ~i muntene~ti sunt,
deci, amestecate aici.
Constructii moderne, c
proscomidie, 0 vestman'
tarie ~i un pridvora~
toate din v e a cui al
XIX,lea, ingreuneaza bi,
senca.
Ferestrelc sunt toate
dreptunghiulare ~i se pare
ca formele sunt schim'
bate 'precum ~i forma
u~ilor.
Erau doua intran 111
pridvor pe partile de Sud
~i de Nord ca la Galata; cea de miaza'
noapte e acuma zidita.
Daca fatada are un parament de
caramizi alternate cu randuri de pia'
tra sau de tencuiala, nu se poate ve'
dea acuma din cauza groaselor stra'
turi de varuiala, ce acopera toata cia'
direa.
Nici proportiile nu mai sunt cele
moldovene~ti. Galata i~i mai pastrase
svelteta veacului trecut ; aici c1adirea
e mai scunda, mai putin inalta in ra'
port cu cclelalte dimensiuni ale ei ;
iar turlele din cauza lipsei arcurilor
piezi~e moldovene~ti in boltirea lor,
sunt mai late ; ~i inaltimea lor e pro'
portional mai mid.
In plan yom observa in primu1
rand ca lipsesc, in boltirile naosului ~i ale pro- stapanului Hristos, Nestor Ureaehe Mare
naosului, arcurile caracteristice moldovene~ti a- Vornie al Terii de JOS ~t doamna lui Mi'
~ezate la 45° in raport cu arcurile mari. Sunt trofana 9i eopiii lui Vasilie 9i Grigorie 9i
pastrate insa in camera mormintelor, care nu al~i... ai lor. "Cinstite sfinte Innainte,Mergato'
are turla. rule, pleaca.'~i pomenirea blagocestivului Dom'
Peretele despar~itor dintre naos ~i aceasta ca- nlllui nostru 9i a robului lui (Hristos?) Nistor
mera a disparut, ~i nu putem ~ti daca era plin Ureehe Mare,Vornie de Tara,de'jos ... 9i nea'
eu 0 singura u~a sau desehis eu trei area de ? mul lui, 9i pentru iertarea paeatelor lui 9i pen'
~i u9ile ramase, adica aeeea ee da din pronaos tru ... ~i s'a inceput in anul 7110 (1602) Iu'
in gropni~a 9i cea eare duee din pridvor in pro' nie 7 9i s'a mintuit in aeda9 an, Octombre 5" I).
naos, au fost largite. Nu mai gasim aeum niei Mai multe pietre de morminte eare aeopera
un ehenar. trupurile unor episeopi se mai gasese pe langa
Pridvorul impar~it in doua, ea la Aroneanu, zidurile biserieii.
printr'un are transversal, este boltit prin doua Pietura a fost refaeuta in uleiu la 1850. Nu'
ealote turtite. mai in firida eu pisania 9i in aeelea ale lui Nistor
In gropni~a sunt doua firide; una eu mor' 9i Mitrofanei se mai vad cateva resturi din fresea
mantul lui Nistor Ureehe ~i cealalta eu aee! al primitiva.
Mitrofanei, so~ia lui. In exterior este ~i 0 alta
firida eu mormantul mitropolitului Varlaam. BISERICA MICA DIN DRAGO-
Pisania agezata pe zidul de miaza-zi, cam in MIRNA ZISA: A SCHITULUI
dreptul zidului care separa gropni~a de pronaos
e prinsa intr'o fresca inca bine eonservata 9i Prima etitorie a mitropolitului Anastasie
care - aproape sigur - e dela inceput, eeeaee Crimea inainte de marea manastire a Dragorr,ir-
ne face sa eredem ea - printr'o rara exeep~ie, nei a fost biserica ce exista inea azi la cimitirul
piatra nu a fost agezata deasupra u9ii de intrare manastirii 9i a fost denumita a Sehitului.
(un alt exemplu e Baline~ti).
Pisania suna astfel :
"Cu vrerea Tatalui ~i eu aju'
torul Fiului, 9i eu savar~irea
sfantului Duh, eu rugaeiunea
Preeistei Naseatoarei de Dum>
nezeu 9i a Sfantului Innainte-
Mergator loan ~i ale tuturor
sfin~ilor, eu bunavoin~a drept-
eredinciosului Domn al nostru
10 leremia Movila Voevod, cu
mila lui Dumnezeu Domn al Tt>,
rii Moldovei 9i eelor de Dum
nezeu darui~i fii ai sai : 10 Cos-
tandin ~i Alexandru Voevozii
~i a eeluilalt frate al sau 10 Si-
mion Movila Voevod ~i a copii-
lor lui, ~i cu bineeuvantarea fra-
telui lor 9i prea sfintitul ehir
Gheorghie Mitropolit al Suee)
vei, cu buna ravna ~i cu adeva)
rata a lui de la Dumnezeu da'
ruidi agonisita a facut aeest
hram dumnezeiese intru numele
sfintului Slavitului prooroe In'
nainte,Mergator ~i Botezator al
lui Hristos loan 9i al cinstitei lui
taieri a capului, smeritul ~i mult,
gre9itul ~i nevrednieul robul
 Pisania se mai gase9te 9i azi agezata deasupra Crimca tinand bisericuta in mana sa, aceste tur'
usii de intrare. E de 80 cm. in latime si de 57 nulete nu exista. .
C~1.inaltil11e. E scrisa slavone9te 9i 'glasu~9te : I) Ceeace deosebe9te accst mic monument de
celelalte, mai mult sau mai putin contimporane,
este pridvorul sau poligonal 9i deschis. Sunt
cinci deschizaturi din care doua servesc de in'
trari. Grinzi de lcmn Ie subtind.
Forma poligonala, pana atuncea cunoscuta
in Moldova numai la Balinqti, va fi repetata
peste putini ani la biserica mare din Dragomirna.
lar deschizaturile libere, pe stalpi, ale acestui
pridvor sunt 0 dovada de inraurirea noua deb
Sud.
Aroneanu din 1594 9i Hlincea poate dinainte
5 <0 7 8. '" -10",,, de 1590, au acest pridvor pentru prima data.
I I I J I Aceste deschizaturi in arc frant au arhivol'
FilI. 2'3. - Dra\1omirna mica. Plan (c!. C. M. J.) tele lor in retragere in raport cu planul zidului.
(rei. O. Kank.)
Ferestrele - acuma cel putin - sunt far~l
nici un ornament i?i infatigeaza simple deschiZ~l'
In numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului turi dreptunghi ulare.
D~h care se cinstest~ in sfanta' T rei me un ui Altarul e semi'circular $i are trei ferestre, cum
Dun;nezeu 9i prea cL;ratei lui Maice 9i sfantului nu se vazuse pana acuma decat la Galata.
dreptului Enoh, 9i sfantului prooroc
Ilie 9i sfantului loan Teologul, au zi'
dit aceasta biserica smeritii, robi si
, il1'
chinatori sfantei Treimi, chir Anas'
tasie Crimkovici, fost episcop de Ra'
dauti 9i pan Lupul Stroici, mare logo'
fat 9i fratele sau pan Simion, marc
vistiernic, in zilele blagocestivului
Domn loan Eremia MoghiEi Voevocl
9i ale prea iubitilor sai fii, loan, Cons'
tantin 9i AJexandru 9i Bogdan Voe'
vozii, in anul 7110 (1602) lulie 27".
Anastasie Crimca fusese deci in
aceasta vreme episcop de Radauti,
dar nu fusese inca mitropolit.
Biserica este foarte mica, dar to'
tU9i de proportii frumoase i?i inaldi
in raport cu dimensiunile ei transver'
sale.
Acuma e tencuita, dar se mai v;id
in mai m ulte locuri randuri de cara'
mizi smaltuite, verzi, la soclu ; unul
pe partea de jos a retragerii acestui
soclu 9i doua deasupra. Daca sunt 9i
alte randuri nu se poate vedea acuma
din cauza tencuelii.
Un mare acoperi9 de 9indrila paarta
trei turnulete de lemn, adaagite, caci
pe un desen dintr'un manuscris (inv. fill'. 24. - DralIomirna mica. Vedere (cl. C. M. J.) (fat. A. C.)

354/28) al manastirii pe care se vede Anastasie Chenarul u9ii de intrare este de piatra: 0
simpla tei?itura a muchiei, cu un racord inferior
de forl115.gatica, iar in calturile superioare pro'
filul, tot gotic, bine cunoscut pentru u9ilc se'
cundare din veacul al XVI,lea. Deasupra u9ii
eo corni9a'linte1 de profil Rena9tere. (fig. 815).
In interior lipse9te pronaosul. Naosul are 0
simpla cupola in calota sferica, care se reazinl~l
prin mijlocirea a opt mici trompe turtite pe cei
patru pendentivi sub care vin celc patru arcuri
mari, foarte U90r in acolad~.
Nao~;ul Galatei este' cred ' primul exem-
plu in Moldova de aceasta tranzitie de1a ce1e
patru arcuri mari ]a boldi.
Arcurile mari laterale se desprind abia din
ziduri, trecand la pendentivi intr'un mod cam
stangaciu.
Sanuri nu sunt. Ele sunt inlocuite pnn ni9te
schimbare in arhitectura moldoveneasca. Galata
intr'adevar a introdus deosebiri mult mai mari
fata de vechiul stil din 'Moldova, 9i mai cu sea'
ma deosebiri de principii 9i de metode de lucru.
Dragomirna nu prea a schimbat planul obi9'
nuit 9i a introdus mai mult principii noui de'
corative, dar cari au gasit numai decat rasunet
9i au devenit pentru un veac 9i mai bine, ele'
mente caracteristice ale stilului moldovenesc.
Mitropolitul Anastasie Crimca mai zidise in
Dragomirna inca din 1602 mica biserica care
este 9i azi biserica cimitirului, zisa a schitului.
Dupa putini ani a inceput marea zidire a ma'
nastirii. Arhitectul ar fi un oarecare Dima 1),
care, dupa traditie, ar fi inmormantat chiar in

nige late 9i foarte putin adanci, terminate in hiserica suh 0 lespede [u-;t \'1"0 inscriptie.
u90ara acoladrl. Ca distrihutie interioara a planului, aceea din
Aceasta mica hiserica, prin imprumuturile hisericile atuncea in fiinta cu care se aseamana
facute celur dela Aruneanu 9i Galata' cu toatrl mai mult este Sf. Gheorghe din Suceava, din
diferenta foarte mare de dimensii ' ne arata
Mith. der K. K. Central Commission. XXV, 1899; Zaha-
inraurirea nascanda a acestor biserici. N e arata
rievicz, Dragomirna, S. 111 118 Heft. Ill.
gustul personal al Mitropolitului Anastasie 9i Melchisedec, 0 vizita la cateva manastiri din Bucovina.
introducerea unor principii noui care vor fi in Kozak, Die Steininschriften aus der Bllcovina.
parte desvoltate la biserica mare din Drago' N. 10rga, Neamlll romanesc din Bucovina.
mlrna. Romstorfer. Die Moldauisch-Bv=antinische Ba/lk/lllst.
Ep. Ipolit Vorobchievici, [storia s{intci m"". Dragomima.
1) Dupa Kozak (lac. cif .. pag. 20) aceasta atrioutie de
nume e bazata gre~it pe uncle cuvinte din inscriptid gre-
Dupa Galata, dupa Aroneanu, Dragomirna ceasca antica ce se gase~te in biserica, a~ezata ca 0 piatra
cste a treia biserica care arata 0 insemnata de mormant pe groapa unui necunoscut.
Fi~. 26. - Dragomirna. Secliunl'a longitudinala (cl. C. M. I.)
(reI. Zaharievicz. dupa l<om,t01·Fer)
pricina largilor bolti in semi'cilindru (berceau) Exonartexul are aceasta forma poligonala.
care lungesc naosul prin ai?ezarea lor la rasarit ai?a de rara in Moldova, care am vazut'o la Ba'
i?i apus de turla naosului. linei?ti cu 0 suta de ani 'mai de vreme i?i la bi'
Peretele despartitor dintre naos i?i pronaos serica mica a schitului, chiar din Dragomirna.

este 1I1sa sustinut de doua coloane care il im' Numeroasele nervuri din bolta pridvoruilli, dall
part in trei deschizaturi, in loc de a fi 0 singura un aspect asemanator goticului.
ul?a precum a fost in Moldova, fara exceptie, Boltirile pronaosului desvolta tot tema celor
pima la zidirea Galatei. dela Sf. Gheorghe din Suceava, dar mai mult
inca a celor dcla Probota : un arc median im'
parte pronaosul in doua parti, in care prin arcuri
longitudinalc se formeaza doua patrate (de alt,
mintrelea inegale); aici doua sisteme de areuri
incruei1?ate alcatuesc un octogon peste care se
ridica 0 calota sferid ; dar la Dragomirna toate
liniile intreti'iierilor sunt intarite de nervuri, iar
in ealotele care inchee boltilc, ele sunt randuite
radial.
Stalpii eu eolonete ~i nervurile dela Probota,
sunt aici intor~i ca 0 franghie -- ca un fel de
torsacla - cand spre stanga, cand spre dreapta,
alcatuind aceasta impodobire naua despre care
vom vorbi mai departe mai pe largo
~i tot astfel in naos, in cele patru colturi ale
absidelor laterale se urca cate un manunchiu
de aceea1?i forma; tot astfel sunt impodobite
1?iarcurile celor patru ni1?ede pe peretii Nord ~i
Sud ai naosului (reminiscenta a planului sarbesc,
mo~teDita prin Sf. Gheorghe din Suceava).
Cele patru arcuri mari au aceea~i impodobire,
precum 1?ipila1?trii angajati pe care ele cad. Peste
primul cerc al turlei, la locul obi1?nuitelor arcuri
piezi1?e moldovene1?ti, gasim ca in boltile pro'
naosului, 0 incruci1?are de doua sisteme de ar'
curi, care se repeta inca odata in calota sferica
a turlei, dar deviate cu nY2°' in raport cu cele
dela baza turlei, deviare ce se poate vedea 1?iin
unele monumente arabe din Spania sau in India.
Boltile din spre Vestul turlei Pantocratorului
1?icele de Est spre altar au iar multa asemanare
cu cele de la Probota fara a fi identice. Pila1?trii
in torsada despre care am vorbit mai sus 1?icare
marginesc oare cum spatiul central nu ajung
pana jos, dar se opresc pe ni1?te console.
o tendinta noua este aceea de a sublinia na1?'
terea boltilor printr'o corni1?a (foarte veche dis'
pozitie bizantina ce 0 vedem mai cu seama la
Constantine pol) . Arcurile pornesc de pc capi'
tele profilate, cam in felul cum se vede la Pro'
bota, la Slatina, la Roman. Sunt insa mult mai
numeroase aici la Dragomirna, nelipsind de la
nici 0 recadere de arc, fie sub forma de capitele,
fie sub forma de consola.
ApJicate pe torsade, gasim ni1?te scuturi mici,
care - cu toate ca au mai fost intrebuintate,
din cand in cand, 1?iin cursu I veacului trecut -
se prezinta acuma cu 0 bogatie mult mai mare.
~i pe corni1?ele cupolelor 1?ipe nervurile arcuri,
lor incruci1?ate, ca 1?ipe. nervurile boltii pridvo'
mlui, se vad asemenea scuturi mai mici, flori 1?i
rozase, care Ie impodobesc intr'un mod aproape
exagerat.
Coloanele ce suporta zidul de separatiune
dintre naos 1?ipronaos sunt octogonale 1?isunt
re7,amate pe ni1?te soc1uri (piedestale), patrate
in sectiune, pe cand pila1?trii angajati la zid sunt
in forma de torsada.
Ferestrele, toate larg deschise spre interior,
sunt toate in acolada 1?icu arhivoltele lor ceva
reintrate in raport cu planul z,idului.
Sunt trei ferestre la altar ca la Galata, trei fe'
restre a1?ezate in cate 0 ni1?a, iar partilc de Est
I;>iVest ale naosului au pe fiecare perete cate 0
fereastra ca la Sf. Gheorghe din Suceava.
Pronaosul, in mod firesc, arc patm fercstre,
_. cate doua pe fiecare peretc - ceva mai mari
ca cele din naos.
Pridvorul in fine, cu cate 0 u1?a spre mlaza'
noapte ~i miaza-zi -- ca la mai toate pridvoarele franghiei intoarse cand la dreapta cand la
din epoca precedenta - are ~i patru ferestre de stanga - ca 9i tors,!-dele din interior. Jos un
marime earn redusa, mult mai mici ca cele din soc1u inaJt 9i profilat inconjoara toata c1adirea.
timpul lui Rare9 ~i al lui Lapu9neanu. Dealt- Ferestrele naosului 9i ale pronaosului, cu des-
mintre1ea, aceea~i observatie se aplica ~i la fc- chizaturi in acolada, se aseamana eu ferestrele
restre1epronaosului. naoselor din vremea lui Rare9' Sunt prinse in-
U~a de intrare in pronaos este ca la toate tr'un chenar dreptunghiular impodobit eu ba-
biserieile mari, inca din vremea lui ~tefan cel ghete incruci9ate la colturi. Deasupra 9i de-
Mare, eu nervuri de profil gotic in arc frant, - desubt sunt cornige in felul celei deja descrisa
aieea si in acolada - cu 0 rama exterioara si deasupra u9ii de intrare.
una i~terioara, dreptunghiulare. (fig. no ~l Ferestre1e pridvorului, eeva mai mari, in arc
792). frant, de un gotic nu prea corect, inraurit de
Colonetele profilaturii se reazama pe soc1u Orient, au 0 impodobire gotica, care amesteca
prin une1e baze mici ornate. Inovatia aici sunt
cele trei rozete de deasupra primei rame inte-
rioare ~i mica corni~a de deasupra u9ii, ele-
ment wI yom vedea foarte raspandit 9i la ex-
terior ~i care are de sigur originea lui in cor-
ni~e1elintele ce se vad in bisericile mol dove-
ne~ti din veacul al XVI-lea precum 9i la unele
ferestre 9i u9i ale c1adirilor anexe ale manasti-
rilor.
Forma actuala este mai redusa 9i se prezinta
prin a~e~area 9i toata infati9area ei ca un orna-
ment fara rost constructiv 9i deci ca ceva nou.
Pardoseala bisericii este agezata la nivele
foarte diferite. ~ase trepte la Sud, una la Nord,
due din afara in pridvor, trei din pridvor in
pronaos, doua de acolo in naos iar trei spre al-
tar; deci urcare continua din afara pana la
altar.
In exterior biseriea are un aspect foarte deo-
sebit de cele din veacul al XVI-lea. Fatada e im-
partita in panouri prin ni9te contraforturi putin
pronuntate 9i cu doua qituri - doua lezene -
eu un mic relief, 9i care sus, sub stra9ina, sunt
legate printr'o friza de mici arcaturi, in multipla
acolada, rezemate pe console.
Dedesubt,- ceva mai in retragere - e un alt
rand mai slmplu cu picioare lungite, rezemate fi!? 31. -- Dral?omirna. Jnterior. (c!. C. M. 1.)
pe console mai simple. (dupa A nalele Arhiteeturei)
Asemenea contraforturi sunt in numar de raionantul cu flamboiantul ; menourile ce Ie im-
trei pe fiecare latura, unulla altar in axa, 9i unul parteau in doua azi au disparut.
la priclvor. Sunt intarite mai mult pentru orna- U9ile de intrare in pridvor sunt ceva mai
mentare decat pentru a folosi prin alte mici con- simple dar tot cu 0 profilatura gotica ; sunt 9i
traforturi care se urca cam pana la nivelul infe- ele in acolada. Deasupra lor, intr\m chenar de
rior al ferestrelor. un gotie mai decadent se vad icoane zugravitc.
Scobitura sanurilor laterale nu se inseamna ~i aici sunt cornige agezate deasupra acestor
prin nimic in exterior, contraforturile ee aici rame.
eompenseaza miqorarea grosimei zidului nedeo- Fatada se inchee sub stra9ina, printr'o cor-
sebindu-se intru nimic de acelea care sprijinesc ni9a simpla, putin proeminenta, dar care a fost
arcul transversal al pronaosului. largita ulterior, probabil intr'o epoca recenta,
o corni9a imparte fatada in doua ca la Ga- atuncea cand s'a schimbat 9i forma primitiva a
lata, dar aceasta corni9a are aiei tot aspectul invelitorii. Episeopul Vorobchievici, in br09ura
 sa 1) spune ca la corm~a este un alt brau in'
colacit, dar ca a fost aeoperit cu ten cui ala la
1855.
Actualmente, invelitoarea, - care a fost fad
indoiala, de forma eunoscuta moldoveneasca
- este in doua ape, joasa, incheiata la Vest ~i
Est, pc pridvor ~i altar, prin parti eonice, sau
mai bine zis, piramidale, aproape la fel la aceste
doua extremitati ale bise'
nCll.
inseamna interiorul ocnitelor ; sunt in~iruitc pe
contraforturi ~i ocupa toate planurilc ramase
libcre.
Actuala invelitoare de tabla n 'are nici panta,
l11ci formele eelei veehi.
Par\ilc laterale ale soclurilor stelate ramase
neornate, arata prin aceasta lipsa de impodobire
ca la inceput aceste parti nu se vedeau ; se poate

Turla, inalta ~i relativ in'

gusta se inalta pe 0 tripla
baza ; cea de jos, care aeu'
ma de abia se zare~te e~ind
din invelitoare, e patrata ; a
doua si a treia sunt stelate
cu cate douasprezece laturi
~i impodobite cu ocnite in
aeolada. Turla propriu zisa
este octcgonala ; are in axe'
Ie prineipale patru ferestre
in dreptunghiu lungit; in
diagonale se gasesc micile
corttraforturi ee Ie cunoa~'
tem inca din vremea lui ~te'
fan cel Mare ~i din aceea a
lui Petru Rar~.
Arcade duble pe fiecare
latura sunt randuite deasu'
pra lor, ~i mai sus vine 0 tor-
sada care ineonjoara turla ;
torele incolacite sunt unele
netede, altele impodobite.
Partea superioara a turlei
arata doua randuri de ocnite
pe console ~i 0 corni~a.
Sunt deci elemente cunos'
cute ~i a~ezate cum Ie ~tim
din vechime. Aici insa sunt
toate de piatra sculptata ~i
cu 0 profuziune de orna'
mente agezate ori un de a
fost eu putinta, ajungand
astfel sa acopere liniile cons'
. tructiei ~i dand acestei fru'
moase arhitecturi ceva ne'
clar, nelini~tit ~i nepotrivit cu fatada corpului recunoa~te care era vcchea panta ~ eoama era
bisericii. mai ridicata, corni~a bisericii fiind la inccput
Nici 0 piatra n '(1 ramas neimpodobita. mai putin proeminenta 9i baza pat rata a turlei
Sunt, mai cu seama, rozase de diferite marimi, era mai libera, iar nu ca aCLlma aproape CLl totul
rotunde 9i patrate, care amintese pe cele care ingropata in invclitoarc.
impodobesc nervurile boltilor interioare 9i care Este aproape sigur ea i;'i aici trebue sa fi fost
forma caraeteristica a acoperii;'urilor moldove'
nei;'ti. Sc vede, printre zugravelile interioare, un
 sfant, Sfantul Pimen, tinand in mainele sale 0
biserica.cu un astfel de acoperii?, care lasa bine
liberabaza turlei , dovada ca aceasta forma era
cevaobi90uit caod biserica a fost zugravita.
Aeeasta extraordinara impodobire a turlei,
pe langa relativa simplicitate a corpului biseri'
cii, ne duee la gandul ca in ideile arhitectului
fuseseea 9i restul fatadelor sa primeasca 0 or'
namentatiede acelai?fel (precum s'a facut mai
tar~iula Trei Ierarhi din Ia9i). Timpul i?i mii'
loaceleau lipsit.
Zugraveala care mai acopera zidurile 9i bol,
tile oaosului i?iale altarului este inca de 0 buna
calitate ; straluce~te de aurul omit intrebuintat
~ieste de un perfect efect decorativ. Com para'
tia cu pronaosul i?i pridvorul, care sunt acuma
albe, arata cum pictura, prin impodobirea ele'
meotelor arhitectonice, atenueaz.a ceeace este
exagerat in formele lor, ca - spre pilda-
aeeste groase torsade ai?a de mult intrebuintate
~i earn Hira de masura.
Ieooostasul, de un frumos elect, 9i care este
din veacul al XVIII'lea, ar proveni de la Solca
unde s'a mutat in schimb unul dela Drago'
mirna din 1675' 1), (dar care acuma nu se mai
vede acolo).
Proportiile acestei biserici es din cele obii?'
ouite. Raportul inaltimii catre largime este sur'
prinzator de mare, atat in afara cat i?iinauntru.
Avem in prooaos 16.60 m. inaltime pentru
o largime de 6.80 m.
In naos H=13.30 m. la cheea arcurilor mari,
pe 6.80 m. largime=b.
Inaltimea interioara a cupolei Pantocrato·
rului este de 27 m.
In afara corni9a bisericii este la 18.20 m. i?i
aceea a turlei la 32 m., pe cand largimea exte'
rioara. a bisericii (fara contraforturi) este de
9.60 m. Lungimea totala interioara L este de
31.60 m., iar cea exterioara de 35'.5'0 m. (fara
ci?itura contraforturilor). Inaltimea totala, indu'
siv crucea turlei, este de 42 m.
Avem deci raporturile ~=2 i?i~ =4,5' ; lar
in exterior, ace1 al inaltimii la corni1?acatre lar' i~be1?teprivitorul, era in spiritul arhitecturii
.
glme este de 18 29
9.~O -
2 ( Cl"f ra~ rotun d~)
a =A 1?1
. moldovene1?ti din veacul precedent. Este aici
numai 0 exagerare a acestei tendinte, dar nu
ace1 al inaltimii corni1?eiturlei catre largime este
de ;~6 =3,3 (cifra rotunda) " B.
ceva nou, pe cand in decoratie nu numai ca
motive dar ca principii, sunt inovatii, este un
In interior inaltimea cupolei Pantocratorului spirit nou.
este egala cu lungimea bisericii. Fata de bisericile din veacul trecut observam
In bisericile lui 9tefan cel Mare ~1ale lUl parasirea fatade10r ~ugravite - parasite in'
Rare~ raporturile nu sunt de cat : tr'adevar 1?ila Galata, la Aroneanu, la Secu, dar

La Probota H =-1.66 iar A 1.15 ~1B 2.30 la Dragomirna faptul e mai demn de insemnat
b
caci biserica e de fapt, in liniile ei generale, dupa
La5f.G heo rghe ~ 1.56 1.3 2.7
din H arj au b plan, continuarea ~irului moldovenesc, pe cand
H cele1alte trei monumente citate mai sus, purced
La Neamt b - 1.56 1.2 2.65
dintr'o alta inraurire 1?idin alte principii.
Grosimea ~idurilor ajunge la 1.40 m. 1?ichiar Pe urma, e1ementul nou cel mai insemnat este
la 2.00 m. socotind intarirea din dreptul fe' aceasta fdnghie impletita, aceasta torsada pusa
restre1or. in evidenta ca un brau, ca 0 corni~a mediana,
car~ tae in doua fatada dupa obiceiul bisericilor
muntene, 1?icare se regase1?tepeste tot 1?iin in-
Care pot fi izvoare1e de unde ne au venit e1e" terior.
mente1e noi ce Ie distingem la Dragomirna ? Motivul fdnghiei impletite continuu sau
Tendinta spre inaltime - primul lucru ce discontinuu se regase;;te in mai toate regiunile
din Orientul apropiat, in Egipt, in toadi. partea Deasemenea in pronaosul dela Sucevita 0 se-
asiatica de apus pana in India; dar formele care rie de scene zugravite in fresca au chenare cam
'unt mai apropiate de ale noastre sunt cele din re- asemanatcare.
giunile caucaziene, armene i?iseldjucide, de unde Dar ca ornament arhitectural, cred d din
au treeut i?iin Turcia europeana. Exemple sunt regiunea monumentelor seldjucide intre Konia
numeroase 1). i?i Sivas i?i regiunile armenei?ti invecinate ne-a
Aeest motiv este, de altmintrelea, strans in- venit motivul de la Dragomirna i?i cel de la Ar-
rudit eu aeeste ornamente impletite, sapate in gei?, precum i?i alte detalii de ornamentatie tot
piatra, care impodobesc monumentele din toata de acolo au intrat in arta otomana.
regiunea est-mediteraneana din Caucaz pana in La Argei? insa, franghia este intoarsa in mod
Egipt, ~imanuscriptele, mai cu seama armene 2) continuu i?i in acelai? sens, ca 0 adevarata fran-
Prin aceasta cale, ornamentatii de tul de ve- ghie, pe cand la Dragomirna torurile ce com pun
cine erau deja cunoscute i?i introdusc la noi. cablul sunt intoarse cand la stanga, cand la
Intre altele putem cita chenarul pietrei de mor- dreapta i?i intre fiecare intorsatura merg in linii
drepte pc 0 distanta oarecare.
o alta deosebire este ca, la Argei? aceasta fran'
ghie este de proportie relativ mai potrivita, pe
cand la Dragomirna, cel putin in interior, este
o vadita disproportie; cablul e prea gros, "a'
fara de scara", dupa expresia lui Choisy.
Deci, chiar dad cornii?a de la Argei? a putut
da oarecare idee arhitcctului Dragomirnei, nu
este nici 0 copie, nici 0 adaptare, ci 0 alta 111'
raurire care s'a manifestat acolo.
Prin ce cale s'a facut oare aceasta transmi,
siune? Pentru Argei? bogatia de ornamente arabe
i?i otomane, pe linga cele caucaziene ne indica
ui?or prezenta unui mei?ter cunoscator al artei
din intreaga Asia Mica.3) .
rar pentru Dragomirma, chiar daca arhitectul
nu este acela pomenit de traditie, totui?i este ve'
rosimila ipoteza unui mei?ter care a putut lua
contact cu arta regiunii din Asia Mica aratadi
mai sus, potrivindu'se i?tiinta sa cu gustul mi,
tropolitului l\nastasie, i?i el artist i?i caligraf, i?i
care cunoi?tea i?i el, din manuscripte cel putin,
motivul franghiei impletite.
Dar tot ai?a de bine s'ar putea presupune ivi'
rea unui mei?ter caucazian sau in curent cu or'
fig. 35, - Miniatura d,ntr'un rnanuseris armenese din namentica caucaziana i?i anatoliana, venit prin
veaeul al XVIJ.lea (dupa Madere)
nordul Marii Negre, sau chiar prin Rusia, unde
mant al Oltci, mama lui Stefan cel Mare si cele imaurile caucaziene i?i in general orientale sunt
ale unora de la Radallti, ~nde mai mult de~enata ai?a de insemnate 4) .
eu dalta de cat sculptat, vedem 0 impletitura
destul de inrlldita. ::) Cf, G, Bal$, loco dt,
4) In privin!a momentului ivirii franghiei impletite, exista
1) Cf. G, Bal~, Influences armeniennes et gcorgiennes sur
totu$i un punet de intrebare $i 0 indoiala daca intr'adevar
i'architecture roumaine.
Dragomirna este primul mcnument unde acest ornament al
2) Vezi Mader, Miniatures armeniennes (1913), Minia-
torsadei discontinui a fost executat in Moldova, Biserica
turi eu arhiteeturi aratand unele Impletituri aplieate ea mo-
episcopala din Roman prezinta acuma acest motiv pe nero
tive decorative arhitecturale, corni~e, chenare (intr'un ma-
vurile pronaosului si ehiar la ehenarul pisaniei. Intr'o
nuscript eopiat in 1615),
lucrare preeedenta 1), avand in vedere evidentele $i nume·
Idem, Mader, Documents d'art armenien (1924) manus-
roasele prefaeeri ee IC-d suferit episeopia din Roman, am
eripte dip. veacurile ale XV-XVII eu chenare din imple-
tituri din acela$ gen, inrudit cu all' noastre. (Vezi pI.
LXXXII fig, 185),
 Micile scuturi de aspect gotic ce Ie gasim a- buit sa primeasca pe langa plan, pe langa
~ezate pe nervuri, pe console t;>ipe cornit;>e;otu unele principii de bolt~re t;>i0 serie de clemente
aparut deja in veacul al XVI-lea. 9i de detalii care ii crau straine 9i care totu9i
Dar at;>ezarea lor era mult mai limitata t;>ise a trcbuit sa Ie pastrez,e 9i sa Ie amalgameze cu
facea in locuri mai potrivite, mai rationale. cele ce aducea el. ~i in primul rand, aceasta
Acuma se gasesc raspandite pe nervuri, fara ca inaltime neobit;>nuita, nu prea putea sa fie apor-
nimic s~. justifice prezenta lor afara de dorinta tulunui arhitect meridional dintr'o regiune unde
de a Ie impodobi cat se poate mai mult. proportiile sunt cu totul altele t;>i,contrar celor
Numeroasele rozete ce gasim, mai cu sea- dela Dragomirna, cu inaltimi mai red use. Rolul
ma la turla, t;>icare nu mai sunt bizantine, sunt acestui strain apare deci relativ modest 9i 0
in mare parte 0 inraurire a Renat;>terii, sau mai alta vointa a impus nu numai liniile principale
bine zis a barocului. Se gasesc destule exemple ale cladirii dar t;>iunele detalii.
in ~arile limitrofe, de un de ne-au putut veni. Ne-am gasi deci t;>iaici intr\1l1 caz analog cu
Altele sunt de motiv geometric t;>iraspandite in acel al me9terilor gotici, cari inca din vremea lui
multe tari t;>ila Est ~i la Vest. ~tefan cel Mare 9i in tot veacul al XVI-lea ve-
Dar principiul acoperirii fatadei - precum neau in Moldova, dar al carui rol nu trecerl mult
e la turla - cu 0 retea neintrerupta de orna- peste accl al cioplitorului de piatra t;>inu prea
mente, impodobind fie care piatra, este 0 carac- era acel al arhitectului propriu zis, al a9a zisului
teristica care nu e nici bizantina, nici occidel1' "maitre de l'oeuvre".
tala, ci orientala t;>imai special georgiana t;>iru- Marea. personalitatea a Mitropolitului Crim-
seasca. ca trebue sa fi fost aici un element determinant.
Acolada nu e un element nou; e destul de Un fapt analog s'a petrecut cand arhitectul
raspandita in Moldova in cele doua din urma italian Fioraventi a fost chemat la Moscova pen-
treimi din veacul al XVI-lea, dar la Dragomirna tru a construi biserica Adormirii Maicii Dom-
e raspandita cu profuziune. Se transform a prin nului din Kremlin (1475-79). Moscovitii i-au
multiple indoituri t;>iajunge ca la strat;>ina turlei dat un program foarte precis; trebuea sa cons-
sa infatigeze festoane. Suntem departe aici de truiasca dupa modelul bisericii Adormirii din
acoladele gotice sau ale Rena9terii 9i trebue Vladimir, unde a t;>ifost trimes ca s'o studieze 1) .
cautata aici 0 inraurire orientala sau ruseasca.
*
Printre elementele Rena9terii gasim aceste Nici 0 pisanie nu deslu9qte anul zidirii aces-
mici cornige care sunt agezate 9i deasupra 9i sub tei biserici. N umai din insemnarile scrise de Mi-
ferestre. tropolitul Anastasie pe doua tetraevanghelii ce
Reminiscenta din gotic este chenarul u9ii de Ie darue9te manastirii se poate conchide ca in
intrare, care este foarte asemanator in privinta anul 1609, biserica mare, cu hramul Pogorarii
compunerii 9i ca profil cu chenarele u~ilor de in- Sfantului Duh, era deja facuta. 2).
trare ale principalelor biserici din veacul trecut. Inraurirea bisericii din Dragomirna a fost
Sunt 9i chenare1e ferestrelor care infatigeaza insemnata. Sole a 0 copiaza intr'un mod mai
baghetele incruci9ate, cunoscute de mai bine de modest. Trei Ierarhi din Ia~i se inspira 9i din
un veac ; sunt nervurile pridvorului, sunt profi- principiile care au impodobit fiecare piatra din
lele banchinelor, contraforturilor 9i ale soc1u- turla t;>idin ornamentatia noua : franghia inco-
rilor. i:lcita, acolade, corni~e la ferestre, scuturi, ro-
zase t;>icelelalte.
Acest amestec de inrauriri 9i de elemente noi o serie de alte biserici moldovene9ti vor a-
cu cele vfchi, pune 9i aici un punct de intrebare dopta 9i ele multe din aceste impodobiri care
in ceeace privet;>te arhitectul t;>irolul sau. devin caracteristice ale stilului moldovenesc din
Arhitectul strain, 2cest ipotetic Dima, a tre- veacui al XVII-lea. Astfel Solea, Cetatuia, Golia
presupus ca prezenta torsadei este datorita unor transfcr- Barnova, Putna, Sf. Onofrei 9i altele multe.
mari ulteriodre. Asdel Dragomirna, impreuna cu Galata, au
Ar fi oarecum straniu ca UI1 motiv ornamental care - fost cele doua monumente care au intiparit mai
precum vom vedea - trebuia sa gaseasca 0 favoare a~a de
mult caractere1e lor arhitecturii moldovene9ti
mare in Moldova ~i-o a~a de mare raspandire incat sij
devie 0 cardcteristica a artei ei. sa se fi ivit la Roman
~i sa fi ramas mai bine de 0 jumatate de veac fara a se ') Alpatov ~i I:3/,UI1OV.Geslhicldc del' altrussischclI KU1lst.
Illai intalni intr'a!ta parte. Chcstiunea ar trcbui cercctati'\ pag. 95
deosebit pentru a putea ajul1gc la 0 concluzie definitiva. ~) Kozak. op. citat .. pag. 16.
/"--
I
I
I
....• "
I
I
I
";~), 0 7/
I/,,;.~. > 0 D
f@

~ .\0
-
r r Ir
din acest veac :;;icare au dat prin combina~ia lor
- nu tuturor bisericilor din acest timp, bine
intdes, dar majorita~ii celor mai insemnate -
stilul nou al acestei vremi.
BISERICA MANASTIRII DIN
BURDUJENI
Aceasta biserica este 0 amintire a eelor din
vremea lui Rare:;; ; se aseamana cu Sf. Dumitru
din Suceava vecina, dar in mai simplu.
Restabilind in gand peretele scos dintre naos
:;;ipronaos, regasim planul eel vechiu bine cu'
noscut.
Pridvorul este boltit in semicilindru tot ca
Sf. Dumitru. Intrarea aici este in axa. Nu mai
regasim frumoasele chenare gotice dela Suceava;
totul e mai modest :;;imodificari ulterioare au mai
distrus cea mai buna parte din ce era. Numai la
turla au mai ramas chenare de ferestre gotice 9i
la 0 singura fereastra a bisericii. Intrarea in
pridvor :;;iaceea ce de acolo duce in pronaos au
:;;iele rame profilate. .
o particularitate de insemnat e 0 mica feres-
truica in zidul de miaza-zi intre absida :;;icon-
trafort, care - din aceasta pricina - este
ceva deplasat din locul sau.
Fatada are firidele lungite :;;irandul de ocnite
ce impodobesc bisericile inca din vremea lui
~tefan eel Mare; la turla avem dispozitia de la
Sucevita ; lipsesc ins~l contraforturile mici.
La corpul c1adirii, avem, pe langa contrafor'
tul mic de sub fereastra altarului :;;icele patru
care proptesc naosul. Ele sunt acoperite cu sim-
ple dale. Zidaria lor arata straturi alternante de
piatra. :;;ide cate trei randuri de caramizi, ca la
Galata.
Contraforturile care, 1a Sf. Dumitru, spriji'
nesc colturile din spre apllS ale pridvorllilli, lip'
sese la Burdlljeni.
 Soclul nu mai are nici un profil de piatra ci
se termina printr'un rand de caramizi speciale. 1)
Pe copertina micului contra fort de la altar Biserica din Du1cqti a fost zidita In 1605
se citesc urmatoarele slove : precum arata inscriptia ce exist a i?i astaZi, de
KOS 1597 Bt: Dupa 0 ipoteza a d-lui catre marele paharnic loan Caraiman f,)isotia
lorga 2), ar putea insemna numele lui Constan- lui Anastasia pe 0 temelie mai veche :
tin 13atif,)teVevelli, - care ar fi fost ispravnic "In numele Tatalui i?i al Fiului, i?i al santului
Duh, Treimei cei Sante 9i
nedespartite. lata eu robul
stapanului Cristosului meu,
loan Caraiman, mare pa-
harnic, i?i Kneaghina mea
Anastasia, am zidit acest
templu intru lauda pogo-
rarei santului Duh, pe te-

o melia cea veche aici in sa-

Jl cladirii, ctitorie a lui Toader Movila, unchiu
Jl lui Eremia Movila.
Zugraveala actuala e din veacul al XIX-lea
iar iconostasul, destul de interesant, din 1785.
1) d. fig. 835.
2) N. Iorga. Sate $i manastiri p. 6.
tul Du1cei?ti, spre desufle-
tia noastra 9i a copiilor
n09tri i?i a ctitorilor primi-
tivi. S'a inceput 9i s' a sa-
var9it in zilele evseviosului
Domnului nostru Ion Iere-
mia Moghila V oe"od, in
anul 7113 (1605) Aprilie
16. ~i s'a sevar9it la Au-
gust 20. ~i s'a sfintit cu
mana Tot-sfintitului Kyr
Agathon Episcopul Roma'
nului 3) ".
E greu, acuma, sub hai'
na unei modernizari din
veacul al XIX-lea, de are·
cunoai?te vechea biserica.
T otu9i daca examinam pIa·
nul ei interior, nu vedem nici un
motiv de a nu admite ca sunt inca
vecbile ziduri in fiinta. Mai mult
chiar, mai observam inca un deta'
liu destul de caracteristic pentru
veacul al XVII·lea : este desaxarea
sanurilor cu axa transversala a cu·
polei ; aceasta particularitate des'
tul de curioasa 0 intalnim la Bu-
ciulei?ti, la Budei?tii-Chica, la Bo-
zieni, la Carligi, la Deleni, la Sf.
Atanasie dela Copou 9i la altele
din acelai? veac.
Din cele i?apte pietre de mor-
mant vazute i?icitite de U rechia 4), nu mai sunt
de cat trei ; s'a i?i inceput cioplirea cu dalta a
ornamentatiei ce acoperea panoul central al pie'
trelor.
~) V. A. Urechia. Miron Costin, II. pag. 594.
4) Operilc lui Miron Costin. II. pag. 594.
dis
mu
 Deci patru care mai erau acolo in 1887 au
disparut precum dispar, din nefericire, zilnic, 0
multime altele.
Am descris biserica acestei manastiri arme-
ne~tiin cartea in care am tratat despre bisericile
moldavene~ti din veacul al XVI-lea, caCl data
zidirii ei este nesigur~. Totu~i ajunsesem la con-
cluzia, admisa, cred, de mai toti, ca actuala cia-
dire este din veacul al XVII-lea.
V oi repeta aici ce spusesem :
"Dupa traditie, biserica ar fi fast ridicata,
ceva inainte de 1551, de catre un bogat armean,
Agop~a. ~i intr'adevar, se gase~te in naos 0

o .A. 2. ;:\ •.•. os

bd Ld-L-LL-l I I
piatr~l de mormant care poarta mscriptia urma' cestei sfante biserici armeno'orientale, in anul
toare : "Aceasta piatra de mormant este a lui 1000", ceeace corespun~e cu anul erei noas'
AgoP9a, fiul lui Amira ~1 care este ziditorul a' tre 1551.
 Biserica se compune dintr'un naos cu absida Vom arata la partea unde ne ocupam cle pa'
mare ~i un pronaos. Nu sunt nici sanuri late' radisul acestei man~stiri motivele pentru care
rale, nici pridvor. Dupa obiceiul armenesc, sunt credem ca aceste dadiri sunt de sigur din yea'
trei altare, eel mare i?i doua mici, in dreapta i?i cuI al XVII'lea.
In stanga.
Boltirea este cea moldoveneasca, dar turtita
~istangace, ceeace se poate atribui unor pre'
faceri.Pe latura nord este 0 fereastra, care nu e o intrebare care ne'am putea pune este daca
in axa transversala a naosului i?i 0 ui?a, iar pe biserica Zamcei a fost de la inceput facuta pen'
latura sud numai 0 fereastra (eel pu~in acuma). tru cultul armenesc sau daca, precum s'a spus 1),
Pronaosul e boltit printr'o calota sferica. Ui?a i'ar fi fost cedat la a data anumita.
exterioara pe latura de vest are ca lintel 0 veche Un argument ar putea fi ca planul Zamcei e
piatra de mormant, iar ui?a spre naos care este mai vecin de planul obii?nuit moldovenesc mai
in axa, intre doua ferestre, are un chenar dupa vechiu, decat alte biserici armenesti din Su'
tipul obi9nuit al ui?ilor interioare, cu baghete ceava. ~i Hacigadar i?i Sfta Cruce' (Sf. Simion
incruci~ate i?i cu rozase mici in col~uri, tip cu' insa nu) prezinta acest caracter special de a
noscut si in veacul al XVI,lea si in al XVII, lea cauta sa largeasca naosul, facand arcurile mari
tara a Ii deci 0 caracteristica. ' , longitudinalemai late decat celetransversale, in
U9a de pe partea Nerd da direct in naos, lac sa,l lungeasca, precum e tendin~a moldove'
ceeace se regasei?te aproape la toate bisericile neasca. Aceasta deosebire se explica prin fap'
armene9ti. Ea are un chenar dreptunghiular in' tul existentei celor doua altare laterale ale bise'
fluentat de clasic, dar de profil inca gotic. ricilor armene.
In exterior biserica' e foarte simpla. Ferestrele Cealaldi caracteristica armeana, intrarea late'
sunt aproape la fel, la pronaos i?i la naos ; sunt rala in naos, poate fi faarte bine datorita re'
cu muluri simple i?i ui?or ogivale, cu 0 ui?oara construirii ulterioare a bisericii, reconstruire
acolada i?ifara chenar dreptunghiular. Detaliile aratata prin diversitatea profilelor chenarelor,
chenarelor, ale ui?ilor i?i ale ferestrclor ne due prin agezarea ca lintel a unei pietre de morr.1ant
deci in veacul al XVII'lea. la intrarea de Vest i?i prin forma mai stangace,
52 9tie ca bisericile armene din Suceava au mai turtita, a arcurilor turlei naosului.
fost daramate in timpul lui $tefan Rarei?, toe'
mai in 1')51, anul mor~ii lui Agopi?a, ctitorul
bisericii.
Daca intr'adevar, biserica era in fiinta in a' Manastirea anneneasca Zamca din preajma
Sucevei, in jurul bisericii descrisa mai sus 2)
cest moment i?i a fost distrusa i?i pe un~a reta,
cuta, se mai nai?te intrebarea pana la ce punct are un zid de imprejmuire cu doua intrari .
a fost daramata. una la partea de rasarit cu 0 dopotni~a pa'
trata, iar pe partea de apus 0 alta intrare, mai
Pe de alta parte, planul bisericilor armenei?ti
desvoltata i?ila catul careia este un mic paradis.
- cu toate ca este in linii generale acelai? ca al
Mai sunt cateva incaperi, care pot servi de 10'
bisericilor moldovenesti - are totusi unele deo'
cuin~a, de magazie sau de sala de garda.
sebiri, in cat din prop~r~iile ceva dif~rite in plan
lata de celelalte biserici ortodoxe din veacul al
o lunga descriere a acestui mic moment este
de prisos, plani?ele ce Ie dam fiind indestulatoare
XVI,lea nu putem conchide sigur ca sunt din
pentru 0 buna in~elegere a lui.
alta epoca.
Amintesc numai ca in pendentivi se gasesc
In rezumat ceeace pare mai verosimil este
oale de rezonanta si ca mai sunt ramasite de
de a admite ca biserica de azi e refacuta in yea'
[resci destul de int~resante. ' ,
cui al XVII,lea (precum arata unele detalii)
In exterior, la prima vedere, apare in mod
insa pe vechile funda~ii ale hisericii dinainte
evident faptul ca. dadirea nu este omogena ci
de 155l.
este compusa din doua constructii deosebite a'
9i aceasta presupunere este cu atat mai piau' lip~e. "
siblla cu cat celelalte constructii ale manastirii
1nsa aceasta alipire este numai a partilor su'
sunt din veacul al XVII,lea si arata deci 0 in'
semnata activitate constructi~a in acest secol. J) Polek, Jahrbllch des BlIk. Landes Mllseum. 1901, pag.
Aceste dadiri sunt intr'adevar si fara in' 54.
doiala mai recente decat anul 1551".' ~) d. ~i B. C. M. 1st.. 1928 pag. 171.
 ~/

c. D.

Filii. 46. - Paradisul Zamcei. Sectiunea A. B. filii. 47. - Paradisul Zamcei. Sectiunea C. D.
(d. C. M. 1.) (rel. O. Kania) (d. C. M. L) (reI. O. Kania)

filii. 48. - ParaclisuJ Zamcei. Planul e/:ajului fill. 49. - Paraclisul Zamcei. Planul par/:erului
(cl. C. M. J.) (reI. O. Kania) (d. C. M. 1.) (reI. 0 Kania)
perioare. Cladirea pnmltlva se compune din
parter i?i un etaj ajungand numai pana la inal'
~imeabriului de caramida, pe cand partea spre
Nord, unde braul este de piatra i?i in forma de
iranghie rasueita, ea la Dragomirna - adidi
partea eu paradisul - a fost de la inceput pana
sus cum se vede astaZi.
Se vede c1ar cum este intors acest brau'tor'
sada sub naua zidarie adaogata pe partea de
Sud ; de altmintrelea t;>imodul deosebit cum este
5US. Acest soi de caramizi smaltuite a fost, in'
.
tr'adevar, intrebuintat, in vremea lui Stefan
, cel
Mare t;>iinca catva timp mai tarziu, dar nu este
un motiv suficient ca sa dasam orice dadire ce
va arata asemenea caramizi in aceasta vreme,
ari care ar fi caraeterele sale celelalte.
La Aroneanu, spre pilda gasim ornamente
de teracota smaltuite, i?i la biserica mica din
Dragomirna, dad ita in 1602 tot caramizi smal,
tuite. Putin ani mai tarziu la Radeana, vom re'

exeeutata zidaria noua arata unde incepe a' gasi de asemenea ornamente smaltuite.
daosul. A fost la inceputul veacului al XVII,lea 0
S'a diseutat asupra datei aeestei eonstructii reluare a acestui mod de ornamentatie. Pe de
~i Polek 1), preeum t;>iRomstorfer 2) cred di aita parte s'ar putea presupune ca aceste cara'
poate fi din veacul al XV'lea, bazandu'se pc mizi smaltuite au fast luate din daramaturile
pre~enta earamizilor smaltuite colorate ce se unor dadiri mai vechi. ~tim - cu multa proba'
gasese sub t;>ideasupra braului cu franghia, pre' bilitate - ca biserica principala a Zamcei a fost
cum si, la arhivoltele unora din ocnitele
, de mai daramata - cel putin in parte - la mijlocul
veacului al XVI,lea.
I) lahrbuch des Buk. LandesmuscwlI. 190 I. pag. 54. In orice caz, prezenta dintr'o parte a braului
1) Romstorfer, Cetatca SucclJci, pag. 14. in torsada, ce apare pentru prima data la Dra,
gomirna, este - cred - un indiciu suficient
pentru a a~eza construc~ia acestei dadiri in yea'
cul al XVII'lea. ~i chenarele gotice ale ferestre'
lor arata 0 acolada pronun~ata ca la Drago'
mirna ~i bazele baghetelor lor sunt patrate cu
un ornament caracteristic in forma de frunZE
a~ezate radial, ornamente ce regasim ~i inaun'
tru ~1 In afara pe boltarii por~ii de intrare ~i
care se gasesc tot la inceputul veacului la So1ca,
la Burdujeni, la Dragomirna la poarta de in'
trare.
Randul de ocni~e de deasupra braului, cu aco'
lade ascu~ite, imiteaza in caramida formele fri,
zei de firide la Dragomirna. ~i ferestrele turlei
au profile gotice in acolada, dar tot cu rozete
patrate ca la ferestrele din fa~ada.
Aceste argumente dov.edesc cu prisosin~a ca
dadirea cu paradis este de la inceputul veacu'
lui al XVII'lea, cam din vremea So1cei ~i a ela'
dirilor anexe de la Dragomirna.
Ar fi foarte verosimil de a admite ca a fost
inal~ata odata cu reconstruirea bisericii ~1 deci
a refacerii manastirii, indicata ~i prin datarea
din 1606 a turnului de Est, adica intr'o epoca
in care a fost 0 notabila activitate constructiva
la Zamca ~i in general la bisericile armene din
Suceava.
Partea adaogata e lucrata intr'un mod mult
mai stftngaciu, ~inu arata prin caractere mai pre'
cise, care poate fi data construc~iei sale.

Biserie;l armeneasdi Sf. Simian, dupa 0 ins'
criptie moderna, ar fi fost zidita in 1') 13 de ca'
tre un anume Donig. Totm;;i din unele detalil,
din unele asemanari eu Zamca putem erede ea a'
ceasta etitorie a lui Donig - daca a existat -
a disparut ~i ea aetuala biseriea cste intr'adevar
de la ineeputul veaeului al XVII'lea, earn dela
1600--1606 preeum arata d'l Goilav l).
Planul este aproape la fel ea al Zamcei : un
pronaos boltit printr'o mare calota sferica 9i un
1) Goilav, Biscricile arl7lene de prin farile rOl7lane in Re-
"ista p. 1st. Arh. ~i {ilologie .. XII, I, p. 105.
~l Cf. Polek, lahrbllch des Buk. Landcs17l11SCU17l. 1901.
naos cu 0 turla pe patru arcuri piezige moldove'
ne9ti. Precum ~i la Zamca, partea de sub aceste
patru arcuri este oare cum deformata.; la Sf.
Simion gasim 0 forma aberanta, un fel de nige
sferice in loc de pendentivi obi9nuiti.
Peretele de separatiune a naosului dinspre
pronaos a fost seas, dar 0 prabu9ire recenta a
silit sa se zideasca un arc nou de sustinere ala'
tori. Un alt arc spre altar pare 9i cl adaogat.
Ca 9i la Zamca, avem 0 intrare in pronaos in
axa, pe partea de apus, cu un chenar gotic sim'
plu, ca la unele u9i secundare de biserici din
veacorile trecute, tocmai cum e la Zamca. Tot
ca acolo 9i la celelalte biserici armene9ti din
Suceava, Ia9i 9i Roman, este 0 intrare laterala.
dand direct in naos. Ceva mai sus
sunt doua ferc3tre. Daca au fost fe-
restre pe partea Nord, ele sunt acuma
z.idite.
Ca Zamca, Sha Cruce ~i Haciga-
dar, Sf. Simion e fara sanuri.
In exterior numai perechea de con-
traforturi care sprijine~te arcul vestic
al naosului e ca la Zamca ; celelalte
sunt altmintrelea a~ez.ate. Inca 0 altii
pereche sprijinqte colturile de apus
ale bisericii.
Altarul, poligcnal in exterior, c
sprijinit pe 0 parte din inaltimea lui
de un z.id intarit de mici contraforturi
de 0 constructie mai recenta.
Turla este octogonala ~i scunda ;
o fereastra, sus, cu 0 deschidere in
acolada, are un chenar de baghete in-
cruci~ate, im podobit cu denticule ~j
eu 0 baz.a cu 0 floare intr'tm patrat
ca cele vaz.ute la Dragomirna ~i a~a de
raspandite in tot veacul al XVII-lea,
IT)C'.ieu seama pe boltarii portilor. 0
alta fereastra spre Nord are un simplu
profil in acolada.
Ca yi b Sf-ta Cruce se mai gasesc
 @

CU 11
dfmd
uflet
tru p
o Jr. 1, :) ••. ~ c; 7 !> Q ~o Jr.')
r I J T Lbd-- [ I I , I ! I-----..L-r Ld 1- I--I....--L-I I J I I I T r ! I bLd---+--1=r:r- fiilor
I'i~. 57. - Biserica armeneasdi din Roman. Sec(tunea lonQitudinala (cl. C. M. L) (reI. O. Kania) ia fJ
10)'8
La

I) G
I t. Arh
 I la Sf. Simian, in tinda de lemn f?iin jurul bi-
\:riCli,interesante pietre de marmant.
BISERICAARMENEA..SCA DIN
ROMAN
Aceasta hiseridi a fast zidi6i
i609 1).
Pe peretele despre apus se afla 0 inscriptie :
.,Cu clarul, mila f?ivainta lui Dumnezeu, a tot
\lltorul, f?ipentru slava nascutului din el, in a-
e te nemuri rele Dumnezeu a ales un om bun,
fill. 58. - Biserica Armeneasca din Roman.
(c!. C. M. I.)
cu numele Agopf?a, care a zidit acest templu,
dandu-inllmele de Sf. Maria, pentru pomenirea
sufletuluisau f?ia sotiei sale dag. Muhala, pen-
tru parintii sai, baron Vartan f?i Takuhia, a
iiilorsai, baron Vartan, Tomf?a 9i baron Donic,
~ia fiicelar sale Meluf?a f?i Dolvath. Era arm.
1058 Sept. 16. Preotul Bisericei Haciadur. 1)".
La 1868, adaoga Goilav, s'a facut bisericii 0
I) Goilav, Bis. armcne dc prin farile
/st. Arheol. ~i .5i filologie. XII, pag. III.
reparatie radicala pe dinauntru f?i pe din afara,
cu anexele, clopotnita,' ve9mantar f?ipridvor.
Biserica de azi este, deci, cea refacuta la 1868
f?i astfel prefacuta in cat este foarte greu de a
regasi ceace este din vechime.
Nici in plan, nici in sectie nu regasim for-
din piatra la mele obif?nuite ale secolelor trecute, doar nu-
mai arcurile moldovenef?ti piezif?e, de doua ori
repetate ca la Zaharef?ti, la Galata f?i la biserica
armeneasca din Iaf?i, ar putea fi 0 urma din ve-
chea cladire f?iin acest caz f?izidurile principale
ar fi cde vechi.
BISERICA ARMENEASCA
DIN IA~I
Biserica armeneasca din Ia9i ar fi, dupa tra-
ditie, din veacul al XIV-lea. Dar de sigur ca sub
forma ei actuala, e mult mai recenta, fara a
vorbi de transformarile ce Ie-a suferit in veacul
al XIX-lea.
Din comparatia planului cu biserica arme-
neasca din Roman, construita in 1609 f?ifoarte
schirnbata pe la 1868, se vede 0 evidenta in-
rudire : mai cu seama dubla af?ezare de arcuri
moldovenef?ti la baza turlei naosului este de il1'
semnat.
i\ceasta dispozitie, ce am vazut-o la Zaha-
ref?ti in veacul al XVI-lea, a reaparut la Galata
in 1584. Daca, deci, aceasta constructie la Ro-
man este 0 ramaf?ita a lucrarilor dela inceputul
veacului al XVII-lea, am fi oare cum indrepta-
titi a socoti ca f?i biserica armeneasca din Ia9i e
din acea9i epoca, cand se pare ca a fost in Mol-
dova 0 speciala activitate constructiva elin par-
tea Armenilor.
DIMACHENI (Jud. Dorohon
Biserica din Dimacheni a fost zielita de hat-
Vedere
manul !sac Balica, in primii ani ai veacului al
(fot. A. C.)
XVI-lea ?).
Astfel spune 0 inscriptie af?ezata la 1842 pe
pridvorul adaogat ; tot astfel arata pomelnicul
-- care trebue sa fie copiat elupa unul vechiu -
ce a~eaza in data elupa ~tefan Voda (Tomf?a) pe
Isac. Tsac Balica a avut mOf?iiledinprejur, 3) in-
cat e foarte probabil ca traditia, care-i atribue
zielirea bisericii, este aelevarata.
~) 1610- dupa inventarul Mitropoliei Moldovei, in orice
caz inamte de 1fi22, data confiscarii mosiilor lui Isac Balica
romane in Rep. p. de catre ;>tefan Tomsa.
:1) Ungurednu. Mlinasflrea Hangului. pag. 17.
:fill' 59. - Biserica armeneasca din Ia~i. Sectiunea lonllitudinala (cl. C. M. I.) (rel. arh. Grill. lonescu)
r·-·--i\ ~1
~©. ·v,
rr .... _jrr~l~ -<,~l~~,_~_._"
.~
'.'.
~~, ..J
.. __ ._.J-._.
•
~

fi~. 60. - Biserica armeneasca din la~i Plan

(cL C. M. I.) (reI. arh. Grill. lonesru)
 01 '\ 2, '1 1 5, 6, 7, 11 91 .;qM.
fig. 64. - Dimaebeni. Plan (el. C. M. 1.) (reI. arb. :)t. Baj~)

In arice caz, detaliile de arhitectura ale cIa'
dirii, confirma aceasta data.
Pe langa trasaturile obi~nuite ale arhitecturii
m0ldovene~ti, gasim arhivoltele reintrate in
planul zidului ~i la biserica ~i la turla, ceeace
dateaza monumentul dupa Galata. Imediat dea'
supra soclului vedem un rand din acest caneluri
ce le'am gasit, incepand cu Aroneanu, la 0 serie
de biserici din prima jumatate a veacului al
XVIHea (d. loan din Siret, Maica Domnului
din Itcanii vechi, Nicorita, Socola, ~i, sub 0
forma vecina, la Radeana, Buciule~ti, Mirauti)
toate datate sau grupate printr'o serie de alte
caractere in aceasta epoca.
 :\ce te caneluri erau mai lungi inainte, cam
de un metru (dupa a comunicare a unui batran
om localitate); acuma nu mai au c1ecat 48 cm.,
r~tul fiind ingropat intr'un soclu nou ..
$i la soclurile turlei se vad asemenea caneluri.
Acoperi~ul actual e mai inalt acuma decat
~cl primitiv, fiind 9i zidurile mai ridicate. Li'
niile\"echiinsa se \Tad inca foarte bine.
o reparatie la 1842, cand s'a facut 9i c1opot,
nita cu un pridvor, a facut oarecare schimbari.
'J cos ~i zidul dintre naos ~i pronaos 9i aeel al
mtrarii dintre noua clopotnita ~i pronaos. De
,lsemeneas'a modernizat ciubu6iria dup:i gus'
tul zilei.
Dupa pisania ce se gasqte incastrata in zid,
bisericaa fast zidita, sau poate numai reinoita,
in 1611.
"Cu voia Tatalui 9i cu ajutorul Fiului ~i Cll
siivar~ireaSfantului Duh s'a inceput 9i s'a fa cut
acest hram in numele ierarhului Sf. Nicolae 9i
I'a inoit Pan Nicoara Prajescul Vel Vistiernic
~i kneaghina lui Maria ~i copiii lor in anul
7119".
Kozak, din cuvantul "ponOVl - - a reinoit,
conchide ca a fost 0 biserica mult mai veche,
caei, zice D'sa, nu se simte nevoe de reinoire
de cat dupa un timp destul de lung.
Se poate raspunde ca aeeasta depinde de eve-
nimentele petrecute ~i dintr'alta parte nu se
pot totdeauna interpreta ad litteram cuvintele
unei inscriptii.
In orice caz, dupa infati9area actuala, cla&
rea nu pare a fi mai veche de cat inceputul yea'
cului al XVII'lea.
Planul nu prezinta nici a caracteristica deo-
sebita, in ceeace prive9te naosul 9i pronaosul.
Pridvorul cu turnul-clopotnita se potrive9te
eu ceeace cunoa9tem din veacul al XVII,lea;
dar a anomalie este boltirea altarului care are 0
torma unica in tara.
Se poate face a comparatie cu altarul para-
clisului manastirii Sf. Gheorghe tot din Sucea'
va E a incapere dretunghiulara, boltita in se'
micilindru. Aceasta forma se vade9te 9i in exte'
rior; colturile, insa, fiind foarte rotunjite, im-
presia este a unei abside semicirculare obi9nuita,
dar deformata.
In balta pronaosului se vad gauri de oale de
rezonanta. Tot in pronaos se gase9te, intr'un
colt, 0 camaruta ncobi9nuita. Sa nu fi fast
cfmdva a intrare la scara, care acuma porne9te
din pridvor? Sau a fast adaogata ulterior,
cum ar putea arata et?itura ce se vecle in exte-
rior ; 9i, daca aceasta constructie a fost f5.cuta
pentru intrarea scarii, se na9te presupunerea ca
tot turnul clopotnitei a fost adaogat dupa epoca
primei constructii. Biserica fiind bine tencuita 9i
spoita, nu se pot vedea urmele unor eventuale
racordari de zidarie.
$i in aceasta biserica, s'ar phea ca a fast un
perete despartitor intre naos t?i pronaos.
In interiorul turlei Pantocratorului, foarte
lungita, se vad doua inele de caramizi in zimti,
cum este unul la Maica Domnului din Itcanii
vechi.
In afara, biserica are la inaltimea ferestrelor
un brau de caramizi in zimti, iar mai sus un mic
budin ; sub strat?ina vine un rand de ocnite cu
arhivoltele reintrate in raport cu planul zidului.
La fel 9i la clopotnita.
Afara de contraforturile mari se mai vad 9i
altele - adaogate - sub ferestrele naosului.
Ferestrele, cu chenare unele dreptunghiularc
9i altele circulare sus, sunt de forma gotica ; a'
 DO

m r=

?,
II //--~~'::::'" r
,
;1 j/ 1'v;-~-"'~~ '\: [
I
[
/,f ~" \1 [
"~

" "'1
r!1

r/
[ [

I 'I II I I II
I " II II / I
\. \, I [
II
11\ \.~~ ;.1/ /1 i
II \', /.7' / i
11" \"0:::.=:::=::// /1 I I I
i ',,', -' // I I
- -~.:_-
-
'V

= -==

cuma sunt in acolada, dar Lxista banuiala ca.
aceste acc1ade au fost 6iiate ulterior. (fig. 758).
Detalii1c turlei sunt acuma, in parte, ascunse
de t~ncuiaEi. Cum se vad a~i, executia lor pare
stangace 9i fara frumusete.
Daca turnul'clopotnita este intr'adevar cle la
inceput, atunci Sf. Nicolae ar fi cea dintai bi'
serica moldoveneasca cu aceasta dispozitie, ve'
nind inainte de Barnova 9i cle Barnovschi.
Biserica contine morminte clin veacul al
XVII+~a, cu fru!l1oase ornaQente. (fig. 554).
Se mai gase9te, ca la cateva biserici bucovi'
 ~
~~
Ii
*
A, ~
A
jt
>.{
<
I
I
>
I
I
~ > I •
~I ~I J \..,
...r ~, 5 ~,
,
/
,
/ \
\

"
\ I '
, I ,
\
/
I \
,
I
I
~
\
,
\
(
,

> (
I

:1
\ ,
i'
I
I I
I I
I I
I :
I
I
I
,
I
I
8"
I I
I
)~
,
,.-J \',
; \,
._._._._.L.':it __
I I
_________ ~._._ ___ ..T \.
,,
\
\

I
I
I
I
I I I I
I I I I
+dt- ----~:
JS~-- -- - ~ 7~'
nen~~i din nordul Moldovei, un stalpi~or octo'
gonal de piatra, scoblt la partea, superioara ~i
care erv~te la pastrarea mangalului necesar
cultului. Aceasta piatra e din anul 1616. (vezi
fIg. 916).
Biserica din manastlrea Ra~ca, facuta la 1542,
numai cu naos ~i pronaos ~i poate cu pridvor,
a fost mult marita intre anii 1611 ~i 1617 de
catre mare1e vornic Costea Bacioc, precum se din afara, i?i s'au im pod obit cu m ultc ocloara,
vede din pisania ee se gasei?te deasupra intrarii inturnandu-se multe drituri 9i m0911 Impresu'
facuta atuncea pe latura Sud. rate" .
"Cu vrerea Tatalui i?i cu ajutorul Fiului i?i cu Se vede deci ca atuncea s'a faeut intrarea de
savari?irea sfantului Duh,.s'a ineeput aeest prid- apus a bisericii cu pridvorai?ul semicircular ce
vor intru numele Sfantului archierach i?i faca- a fiintat pana la reparatia de dupa inccncliul din
tor de minuni Nicolae, cu che1tuiala i?i buna 1923, cand a fost scos.
vointa dumisale Costea Bacioc, Marele Vornic al Atuncea a aparut 9i vechea intrare a lui Ba-
Tarii-de-jos i?i cu doamna lui Candachia 9i a in- elOC CCl.refusese zidita la 1827, cum se vede de
ceput a se zidi in zile1e blagocestivului Domn altmintre1ea 9i din pictura refacura tot atuncea
To Constantin Moghila Voevod, in anul 7119
(1611) Iunie 6 zile, i?i cu voia lui Dumnezeu
s'a savarr;it in zilele blagocestivului Domn 10
Radu Mihnea, in anul 7126 (1617) luna lui
Septembrie 30 de zile t).
Bacioc ii?i nume9te c1adirea: pridvor, cu
toate ca are cu tot un alt aspect de cat obii?nui-
te1e pridvoare. Dupa un compartiment boltit in
semicilindru, ai?ezat indata la apus de veehea
biserica, vine 0 constructie care seamana, de~i
mai simpla, cu naosul dela Dragomirna, precum
arata aeeste doua arcuri transversale in relief,
care recad pe doua console in care regasim ca-
blul cu trei toroane ce incepea atuncea sa fie la
moda :, 9i turla intreaga, ce se inalta pe acest
"pridvor'" i?i care seamana cu turle1e de naos,
arata 0 imitatie a recentei inovatiuni de la Ga-
lata i?i Secu.
Un lucru ce nu se inte1ege este de ce aceast2.
constructie naua a lui Bacioc nu este a~ezata in
aceia9i axa ca aceea a bisericii vechi ?
Tuda de pe partea veche pare a fi fast i?i ea
refacuta in acela9 timp cu c1adirea noua : ocni-
~e1e au arhivolte1e lor reintrate in planul zidu-
lui, ceeace nu apare in Moldova de cat in ultimi
ani ai veacului al XVI-lea.
Biserica a trait astfe1 pana la inceputul vea-
cului al XIX-lea, dmd un egumen a facut im-
portante lucrari ce Ie descrie intr'o inscriptie ce
se gase9te agezata in zid :
"lntru cinstea r;i marirea Sfantului ierarh Ni-
colae, patronul acestei monastiri, la anul 1827,
il1 zilele preasfintitului Mitropolit Veniamin
Costache, prin s~xguinta i?i che1tuiala preacu-
viosului arhimandrit chir loan egumenul acestui 9i pe care se infatigeaza biserica cu cele trei turle
sfant laca9 care s'au prefacut dupa mode1ul (clintre care cea din mijloc, de lemn, tot a-
obi9nuit acum in Moldova, s'au largit in laun- tuncea s'a c1adit - dupa moda din aceasta
tru prin daramarea unui parete din mijloe, s'au vreme) - i?i fara intrarea lui Baeioc.
marit i?i s'au intarit ferestre1e cu gratii, s'au a- Interesanta este aceasta pisanie, fiindca vor-
daos proscomidia, s'au informat fostul pridvor bei?te de seoaterea peretelui dintre naos 9i pro-
in trupul bisericii, adaagindu-i-se altul, de nou naos, atuncea fa cut a "dupa mode1ul obii/l1uit
s'a acoperit, s'au zugravit pe dinauntru si pe acum in Moldova". Aeest pasaj, pus pe langa
acel allui Melchisedec, din Cronica Romanului,
(unde ne spune vorbind de Episcopia Roma
 ,
;;2
0
u

<l)
k

r
i ""
>"
cr,
co
j•..
<l)
c
:>
....;
C/)

!
.,..;
"-
o•
.:;:::

.~.I'
/
":l
C/)

~" k
co
0-

"
0-
<l)
k

.•..•.."
c
co
..r: "
tJ

>"
••cr,
tJ

a."
e
!
.f.
a "-
ti,
Ii:

v
t
a I

J, \' t
t'-
nului : "Ace~ti doi pereti s'au distrus la repa'
ratia facuta de Episcopul Gherasim in anul
1.80). Acest fe1 de vandalism s'a urmat pe la
inceputul veacului prezent ~i la alte biserici de
stilul acesta : la Neamt, la Slatina") ne arata
ca aceasta suprimare de perete a fost facuta
peste tot - sau aproape peste tot -- in aceasta
vreme, sau incepand din aceasta vreme.
~i mai tarziu s'a urmat cu aceasta nenorocita
operatie, bunioara la Solca, cu ocazia L"estaurarii
facuta de Romstorfer.
"Pana la 1878 a existat in la~i biserica pro'
numita S'ta Vineri cu hramul Cuvioasa Paras-
chiva ; ajungand in ruina, ea s'a desfiintat ~i in
locul altarului s'a ridicat un monument de pia'
tra ... care se gase~te astazi situat in mijlocul
o
pietei halei". 1).
Dam, dupa N. Bogdan, planul ~i e1evatia a'
cestei biserici precum ~i 0 fotografie.
Se vede ca avem aface cu 0 biserica din
prima jumatate a veacului al XVII'lea, precum
ne'o arata mai cu seama braul, intre doua ran'
duri de caramizi in zimti, archivolte1e ocnitelor
bazei ste1ate a turlei ~i aceea a u~ii de intrare
(de altmintre1ea toate in acolada).
La turla muchiile i'i archivolte1e sunt insem'
nate printr'o mulura de sectiune semicirculara
- in budin - precum se vede ~i la Aroneanu.
Toate aceste- caractere corespund cu faptul
cunoscut ca Sf,ta Vineri era 0 ctitorie a lui Nis'
tor Ureche, 2) datand deci dinainte de anul
1617.
1) N. Bogdan. Ia~i, pag. 92.
~) N. Iorga. Istocia bisericii romanqti, I, p. 261.

,
Biserica manastirii So1ca, cu hramul Sf,tilor
Apostoli Petru f?iPavel a fost inceputa in 1612
de ditre Stefan Tomsa, dar nu pare a fi fost is'
pravitad~cat in a do~a sa domnie, pe la 1620 1).
In mod vadit, So1ca se inspira dela Drago'
mirna,atat ca proportii generale cat f?iin ceeace
priv*e ornamentatia. $i planul e desigur in'
raurit de al Dragomirnei, cu toate ca amintef?te
mult 9i alte planuri mai vechi, precum al Suce'
vitei al Bistritei si al Slatinei. Ca si in aceste bi'
se~ici,avem dupi altar, cu anexeie sale, naosul
cu absidele lui laterale, un compartiment al mor'
-_J
mintelor (care lipsef?te la Dragomirna), un pro'
naos impartit - ca boltire - in doua printr'un
arc transversal, f?i un pridvor cu cite 0 uf?a ex'
terioara pe laturile de miaza'zi f?i miaza'noapte.
Ca si la unele biserici din veacul trecut (Ho·
mor, Mc1dovita) la So1ca gasim 0 baf?ca, 0 ca'
me6i. a tezaurului, deasupra camerei morminte'
lor: scara pornef?te insa - excePtional - din
naos f?iduce pana deasupra boltilor pronaosului.
Dispozitia boltilor naosului ~i ale pronaosului
este aceea dela Dragomirna, cIar eu mai putin~l
bogatie.
Diametrul turlei in interior este redus prin
patru randuri de caramizi in zimti.
In exterior, este tot inraurirea Dragomirnei
 fill. 79. - 5olca. 5ectiunea lon[,lit':udinala
(c1. C. M. 1.) dupa Romstorfer
carepredomina, dar 1?iaici amestecata cu remi'
niscentemai vechi,
Sanurile laterale apar in afara ca ni1?te ingro'
~ri de zid intarite de cate doua contraforturi.
Dar contraforturile sunt vecine cu cele din yea'
cul al XVI, lea 1?inu au forma prea speciala a
celorde la Dragomirna, cari se leaga cu friza de
arcaturi de sub stra1?ina, friza care, la Solca,
nici nu exista 1?ieste oare cum inlocuita prill'
tr'un rand de mici console care suporta e1?itura
str~inei, Nici imparteala in doua a fatadei, prill'
tr'un brau nu exista aici. Vechiul pridvor din
\'eacultrecut, boltit prin doua calote, inlocue1?te
exonartexul poligonal al Dragomirnei 1?isavanta
'a impodobire de nervuri.
In rezumat, cu toata dorin~a sa de a pa1?i in
noua directie, Solca ramane mai arhaidi ca cti'
toria lui Crimea 1?imai putin indrasneata 1?iele'
ganta.
Zidurile sunt excePtional de groase 1?ise apro'
pie de doi metri - mai groase ca la Dragomir'
na - cu toate ca Solca e mai putin inalta 1?imai
ingusta,
Ferestrele foarte mici 1?icu gratii puternice,
sunt a1?ezate foarte sus.
In interior, franghia incolacita a Dragomir'
nei impodobe1?te nervurile naosului 1?iale pro'
naosului ; regasim 1?iaici scuturile mici 1?icon'
solele cu profile in stilul Rena1?terii ca 1?icorni1?a'
lintel deasupra u1?iiprincipale, a1?ade respandita
la Dragomirna.
Un alt element este imprumutat dela Arbora;
sunt stalpi1?orii angajati cari formeaza ca un
chenar in dreapta 9i in stanga absidelor late'
rale,
Ca 1?ila Dragomirna, fata arhivolte1or este re'
intrata in planul zidului, dupa modul bizantin
nou introdus in Moldova.
Multe din aceste arcuri se termina in acolada
atat in interiorul c1adirii cat 1?iin exterior, la
bazele turlei.
Caracteristice, ca la Dragomirna, sunt torsa-
 t /!\\
.':,'",
'

tII
I'"

:'~~~~~',\",~,,, " ',-, " . "--,.,, " """ ", ~"''..~,'\:~

fill'. 82. Solca, Elevatia Est

 000

: 200
Fi~. 89. - Solca. Sectiune orizontala deasupra boltilor (c!. C. M. 1.) (dupa Romstorfer)
o~~o 0000 u~~u
mmm 000 illillffi

g
T
Jele care insotesc arcurile mari ale naosului 1?i
carerecad, prin mijlocirea unor capitele, pe
m,teconsole ca ni1?testalpi90ri tot in torsada.
Chenarele u9ilor interioare se inspira de la a-
celeadin vremea lui ~tefan cel Mare 9i din vea-
:ul al XVI-lea, dar cu modificari de decadenta.
u se mai respecta nici nu se intelege fac-
tura gotica. Toate baghetele se ageaza acuma
intr'un singur plan 9i intretaerile lor se fac fara
ro't, devenind mai mult un fel de gratar care
lasa intre vergelele sale 0 serie de mici drept-
unghiurisau patrate, care se impodobesc cu mici
rozetesau frunzulite. (fig. 790).
Acelas fel de deformatie ornamentala sufera
~iferest;'e1e,care aminte~c, de altmintrelea, pe
celedin veacul al XVI-lea. Ele sunt toate la fel,
afara de acele ale pridvorului care sunt ceva
mai mari. (fig. 759, 760, 761, 811, 812).
Ferestrele turlei, din contra, au chenare ceva
mai simple.
Camera tezauruilli e de abia lllminat~ printr'o
mica deschizatura de 0.20 m. pe 0.30 m.
U9a de intrare din pridvor in pronaos, in
arcuri frante, bogat profilate dupa norme gotice,
se aseamana cu u9ile de intrare din veacul tre-
cut 9i are 9i un chenar dreptunghiular exterior,
ca la toate bisericile mai de seama din acest seco!'
Bazele mici ale nervurilor nu mai sunt in
spirit gotic, ci amintesc oare cum pe cele dela in-
trarea Bistritei.
Luneta are un chenar in forma de franghie
impletita. (fig. 789).
 Deasupra u~ii ~i completand motivul orna-
mental, se gase~te 0 mica corni~a ca cele dela
Dragomirna.
Contraforturile, inalte ~i greoaie, mai au co'
pertine cu profile gotice ; soclul, in schimb, nu
mai arata decat 0 simpla te~itura.
Se mai vad in fatada - ca la V olovat ~i la
alte biserici, gauri de ventilatie, care raspund
in interior in spatiul de deasupra boltilor.
Invelitoarea actuala este refacuta la ultima
restaurare, cam dupa vechea ei forma originala.
Romstorfer a regasit pe bazele turlei liniile ve'
cniului acoperi~. S'au regasit ~i zugraveli in oc'
nitele bazelor ei, zugraveli care repreZinta plante
stilizate oriental, tratate in gen rusesc. Corni~a
ce Ie este suprapusa arata 0 alternanta de ca'
ramizi colorate in ro~u, alb, negru, verde ~ibruno
Podeala bisericii este orizontala ~i nu pre'
Zinta aceasta treptata ridicare sprc altar ce am
vazut la Dragomirna.
Acuma vreo trei zeci de ani, biserica din Sol-
ca a fost restaurata ~i, cu aceasta ocazie, a su-
ferit in interior 0 nenorocita prefacere, prin su-
primarea peretilor transversali dintre pronaos
~1 naos.
Cu acest prilej s'a mutat ~i una din u~ile ve-
chi interioare in zidul de miaza-zi al bisericii,
sub fereastra camerei mormintelor.
Romstorfer a publicat un releveu foartc com-
plet al bisericii ~i credem interesant a,l reda, pu-
blicatia in care a aparut fiind putin cunos-
cut a 1).
Biserica Sf. V oevozi din Roman a fost zidita
de ~tefan Tom~a.
"Aceasta sfanta manastire a fost zidita din
temelie de fericitul Domn Ion ~tefan Tom~i:1
Voevod. Iar dupa 100 de ani rasipindu'se, zi'
ditu's'au cum se vede de dumnealui Vasil1e
Kantacuzino Vel Spatar, nepot dintr'o nepoata
de fiica a celui pomenit Domn intru slava lui
Dumnezeu ~i intru ertarea pacatelor sale : Vleat
7204. Sept. I" (1696).
A suferit multe transformari care au schim'
bat mult infati~area ei primitiva. Totu~i, mai
pastreaza inca multe din trasaturile ei dela in'
ceput.
Pianul este simplu ; un naos cu altar ~i sa'
nuri laterale ~i un pronaos. Zidul de separatiu'
ne, acuma nu mai exista. Boltile au fost toate
refacute dupa un alt calapod decat eel primitiv.
Desigur ca era 0 turla pe naos. Au mai ramas
arcurile principale transversale i?i longitudinale
impodobite cu 0 franghie rasucita ca la So1ca
- cealalta ctitorie a lui Tom~a.
Aceste arcuri transversale, aici ca i?i la So1ca
sunt a~ezate la oarecare departare de zidul
\'ecin (acuma disparut). Este 0 inraurire dela
Dragomirna.
~i in pronaos se poate vedea aceeai?i construc'
tie.
Vedem i?iaici micile capitele care separa arcu'
rile de coloanele scurte angajate, ca ni~te con'
sole lungite, impodobite cu scuturi, precum
le'am vazut Ia Dragomirna, Ia So1ca i?i precum
se vad i?i la Episcopia din Roman.
In afara, ca ramai?ite din trecut, se vede pro'
filul soclului care amintqte pe cele dela Sf.
Gheorghe ~i Sf. Dumitru din Harlau, Popauti
~i altele din veacul al XVI'lea, profilele coperti'
ne10r contraforturilor, inca gotice, in fine, che'
narul ui?ii de intrare cu 0 profilatura amintind
pe cele gotice, dar care se des parte de ele prin
formele ei decadente. (fig. 835).
In linii generale, acest chenar se apropie de
eel dela So1ca, prin potrivirea intretaierelor staI,
pii?oriIDr. (fig. 99).
Prefacerile principale ce Ie'a suferit aceasta
biserica sunt : Schimbarea totala a bolti1or, scoa'
terea zidului ~lintre naos i?i pronaos, inlocuit
printr'o arcada cu pila~tri ~i arhitrave clasice ;
in fine, acuma in urma, i s'a adaogat un fel de
pridvor, fara rost ~i absolut disproportionat,
care a desavari?it nimicirea caracterului artistic
i?i istoric al acestui monument, care prin treeu'
, '"
Q)

~-
!~
- </)
ci
. '"a
o &.~.
N
o
:>
Q)
o
>-
1(-
~
J"-
, ---- ------------
,..-
 J~YI~LQICN DIN OTLF~ E~11 .0

(CUV. P~Qr;:1~CH\VA.)

o rATr-::;\ a rCl ~) UI2)

00>-_ <> ()

i .
OOOOOOOjOOOOO
IOI;lIOIC1Il~X13~WiJUilX0m)'''JJ.mJ15..1Ulll1l.IUt~''''~1I
~1I~.;r~y:lt.arta~l .• a.ttn::!t«W:.\!ta"')l,.&:.~"lfl:
oaoooao 0 000
,-

! '
j• I

L~

tul sau ~i frumoasele sale proportii ar fi meri, putea presupune ca naosul ~i pronaosul sunt din
tat 0 soarta mai huna. epoca lui $tefan cel Mare, daca lasam la 0 parte
oarecare mici detalii.
SFANTA. PARASCHIVA DIN "Boltile insa ~i chiar arcurile ce Ie suporta nu
~TEFANE~TI (Boto~ani) sunt dupa tipul celor din aceasta vreme. Nici
exonartexul nu e din acest timp ~i nu pare a fi
Aceasta biserica a fost descrisa in buletinul un adaos ulterior, caci examinarea fatadei arata.
Comisiunii Monumentelor Istorice 1). ca este unitara ~i facuta toata dintr'o'data.
Reproducem releveurile datorite d,lui arhi, "Aceste arcade oarbe, cari continua pe tot
tect R. Bolomey ~i cele cateva randuri prin care inconjurul bisericii (pe cand sub $tefan cel
aratam atunci care sunt motivele pentru a Mare Ie gasim numai la abside) ~i sunt impar-
a~eza aceasta biserica - crezuta de multi ca tite in doua printr'un brau, sunt caractere care
fiind din vremea lui $tefan cel Mare - printre apar in Moldova numai in ultimii ani ai veacu'
cele din veacul al XVII,lea ~i putem adaoga : lui al XVI,lea ; ele arata in mod evident inrau'
printre cele din prima jumatate a acestui veac. rirea bisericii din Galata, langa Ia~i, zidita pe
"Intr'adevar, la prima vedere a planului, am la 1584, de catre Petru $chiopul.
"Forma braului, intre doua randuri de zimti
1) Bul. Com. Mon. Istorice. 1926. G. Bals si R. Bolomey, arata tot influentele cari au domnit in Moldov'a
Sffmta ParaschilJa din $tefanqti (Botosani). p. 28. in veacul al XVII,lea ~i mai tarziu. Archivoltele
fi~.106.- Sf. loan din Sire£. Sectiunea lonllil:udinala
(d. C. M. 1.) (reI. O. Kania)

- ....., I

" 1
\1
\1
I
A
/ 1
/1
// I
intrate in planul Zidariei, preeum ~i eheriarele
ferestrelor in aeolada, ea ~i u~a de intrare arata
si ele forme din veaeul al XVII-lea. Chenarul
~u baghete intretaiate ale u~ii interioare, profi-
lul soclului, ale eontrafor~ilor, de asemenea sunt
de forme drzii ~i nu se asamana de loe eu aeelea
din vremea lui ~tefan, eari sunt de un gotie ea-
raeteristic.
"In rezumat toate elementele principale ea
~i detaliile coneorda pentru a a~eza biseriea din
~tefane~ti, eel putin in veaeul al XVII-lea. Nu
vorbim, bine inteles, de partea superioara a c1o-
potnitei, refacuta intr'o vreme ~i mai reeenta",
adica din 1828 preeum arata 0 inseriptie.
Mai trebue notat ca chenarul u~ii ee da din
pridvor in pronaos are forma earacteristica cu
baghete incruci~ate pe un singur
plan, form and un fel de gratar.
Aeeasta forma este cea dela Solca,
Sf. Voevozi din Roman, amandoua
zidite de ~tefan Tom~a ~i a altora
din aceea~i vreme. (cf. fig. 99 ~i
790).
Mai atragem atentia ~i asupra
mieii ferestre de pe peretele sudic
al partei de apus al naosului. Ase-
menea ferestre am vazut ~i la Bur-
dujeni, la Baia, la Mirauti, la Sf.
Gheorghe din Galati.
In calatoria ambasadorului polon
Krasinski (de un anonim 1), eare
treee in 1636 pe la ~tefane~ti se
spune : " ...biserica de zid frumos
cladita, dar ruinata. Acum se
transporta piatra pentru rest au-
rarea ei, asemenea ~i alte mate-
riale" .
Daea cum-va biserica ar fi intr'adevar din
vremea lui ~tefan Voda Tom~a, atuneea s'ar ex'
pliea atributia legendara a bisericii lui ~tefan
eel Mare, printr'o confuzie in amintirea poporu'
lui intre eei doi ~tefan Voda.
Tot astfel biserica in ruina dela Bueiulqti,
langa Piatra, zidita de Dumitra~cu ~tefan e atri-
buita de popor lui ~tefan eel Mare.
Dupa traditie aceasta biserica ar data dela
Petru al Mu~atei dar, in forma ei actuala, e din
veacul al XVII-lea. Nu posedam nici 0 pisanie ~i
nici un document lamuritor, dar toate earaete-
J) P. P. Panaitescu. Ca/atori po/ani in tarile romane,
23.
rele arhiteeturale nu lasa nici 0 indoiala in a-
ceasta privinta.
S'ar putea ea sa fie' ridieata pe funda~iile unei
biseriei mai veehi. Planul ei simplu. ar permite
aeeasta ipoteza ; dar asemenea planuri se intal·
nesc ~i in veaeurile urmatoare incat el nu ne da
niei 0 indicatie.
Planul ~i seetia longitudinala sunt aproape
identice cu acele ale Adormirii Maieii Domnu-
lui din Itcanii vechi, ~i ale biserieii Aron Voda
de langa Ia~i. Doar ca la Siret, peretele median
fiind seos, nu ~tim daca acolo erau arcadele ee Ie
vedem la Aroneanu sau nu. Altii deosebire este
ca la Sf. loan absida eea mare are trei ferestre,
caracter nou introdus prima data in Moldova la
Galata.
•. )it""
,I'
of
~
--l
'r'.~
• ...f"!
Pe langa asemanarea planului sunt ~i asema-
nari in fatade.
Indi, deasupra soclului, gasim la eele trei
biserici aeeste bizare caneluri eompuse din ca'
ramizi a~ezate piezi~, - inalte de 0,70-0,80 ill.
Pe urma sunt aeele arcade ornamentale in
budin, aplicate pe fatada, care impreuna ell
braul ii dau 0 infati~are munteneasea. La Siret
sunt doua registre ~i braul e prins ca in Munte·
nia intre doua randuri de earamizi in zimti.
Pridvorul pe sdlpi, din care eei din eolturi
sunt de sectiune patrata, are 0 dispozitie ea la
Aron· Voda, dar deoarece 0 prefaeere a modifi,
cat partea de sus, stricand boltile nu putem ~ti
daca erau toemai la fel.
p. Numarul fetelor turlei si ale bazelor sunt di-
ferite, dar ~i l~ Siret ca l~ Aroneanu gasim a·
~
e
"a
e
I'

a
n
e
,e
O~
-,
>

la

(]
o 00 ([) CO
eeasta dispozitie, - destul de partieulara - a
eolonetelor angajate care formeaza deasupra ar'
eadelor un ehenar dreptunghiular.
Ferestrele dela Sf. loan, in arc frant, arata 0
profilatura gotiea, ~i se mai gase~te in eurte 0
piatra seulptata, de profil tot gotie, probabil
rama~ita a unui ehenar de u~a. (fig. 800).
ADORMIREA MArCIl DOMNULUI
DIN ITCANII VECHT
Aeeasta biseriea a fost a unei manastiri de
maiei, care, dupa documente, era foarte veehe.
S'au ga8it morminte dela sfar~itul veaeului al
XV,lea 1).
Biseriea aetuala - ea ~i Sf. loan din Siret -
este din veaeul al XVIHea ~i foarte asemana'
toare ~i eu Sf. loan ~i eu Aroneanu, ea plan ~i
ea seetie longitudinala.
1) d. Kozak. Inschriften, §i Gh. Bal§. Bisericilc
nC$ti, pag. 346.
In interiorul turlei se vad eolonete angajate
(carora Ie lipsese areurile de unire), care co·
respund eu areaturile ee Ie vedem la Aroneanu
in aeela~ loe, areaturi foarte earaeteristiee.
Ca ~i la Siret, absida mare are trei ferestre. Ca
fatada, biseriea, - eu toate ca e mai seunda -
e aproape la fel eu Sf. loan. Are aeela~ rand de
caneluri deasupra soc1ului, eele doua registre de
areaturi oarbe in budinuri relativ subtiri; are a'
cela~ pridvor pe eoloane ~i stalpi patrati la eol'
turi, deasupra earora vin areaturi, mai miei din
eauza lipsei de spatiu ; ehiar ~i loea~ul pisa'
niei - sau al unei ieoane - deasupra intrarii,
este la fel in eele doua biseriei.
Turlele sunt eu cite opt laturi. La lteani in'
sa nu mai gasim impodobirea eu eolonete dela
Aroneanu ~i dela Siret ; 0 prefaeere ulterioara
le'a faeut, probabil, sa dispara.
Braul e ea la Aron,Voda; nu se vad aiei ran'
moldovc- durile de earamizi in zimti ea la Sf. loan.
Arhivoltele sunt reintrate in planul zidului
 dupanormele veacului al XVII-lea ale diror ca-
ractereapar peste tot.
Au dimas cateva chenare gotice la ferestre 9i
la usa; sunt la fel ca la Sf. loan din Siret, cu
~re' Adormirea Maicii Domnu1ui arata prin
tOdtedetaliile sa fie contimporana (fig. 826,
29) .
De altmintrelea, dad n 'ar fi unele detalii,
precu\TI e, de pilda, randul de caneluri din par-
tea mferioara a fa~adei, aceasta biserica ar pu'
tea fi luata drept 0 biserica munteana.
Cladirea e de piatra bruta, afara de unele
de
paI1ispeciale, cum sunt coloanele, canelurile,
de
braul~ialtele.
: a-
Totul este tencuit. In general, execu~ia lucru-
:01-
luiestedestul de neglijata.
din
mai vad in pridvor resturi de fresci mai
[sa-
recente~j in unele locuri, imita~ie, in zugraveala,
nl,
de caramizi aparente.
Inauntru sunt ni~e pentru morminte, inchise
in-
printr'un arc U90r in acolada.
lela
tste de mirat cum construc~ia acestor doua
bi riCl,foarte asemanatoare, ~i care trebue sa
h fo-t construite, dad nu in acela9 timp, 1a 0
epocafoarte invecinata, n'a lasat nici 0 urma in
J cumentele cunoscute. ~i una 9i alta au in1o-
euit 0 alta biserid mult mai veche a carei amin-
tire s'a pastrat, pe cand faptul reconstruirii lor
totale - care este evident - a disparut din
memoria oameni10r.
Dup~. toate trasaturile care unesc aceste doua
biserici cu Aroneanu 9i cu Hlincea 9i judecand
dupa profile1e gotice inca destul de pure care
au mai ramas 9i care par anterioare deformarilor
ce, de pilda, Ie constatam la So1ca, suntem dis-
pU9i a ageza data construirii in primii ani ai vea-
cului al XVII-lea (dad nu chiar in cei din urma
ail veacului al XVI-lea).
SOCOLA
Se zice ca biserica dm 80cola a fost zidita de
o fata a 1ui Lapu9neanu.
Sub forma ei actua1a este desigur din veacul
al XVII-lea. De altmintrelea, chiar ~i c1adirea
de azi a fost facuta in doua, daca nu in trei ran-
duri.
Partea naosului 9i pronaosului - despartite
foarte probabil, in vremuri, printr'un perete -
formeaza prima biserica care avea, poate, 9i un
pridvor. Pe urma s'a adaogat actualul pridvor
modificandu-se eel vechiu 9i facandu-se a doua
turla.
Se cunoa9te 0 inadire in zidurile de miaza-zi
 o
[)

I
1
i
I
I I I
HI:
ii'
• I I
: L_""",o_-r--.J ,
I
I

L ..1- 1

~i miaza-noapte, intre cele doua ferestre mai de
apus ale c1adirii. ~i forma frizei de care vom
vorhi, e alta incep~nd dela aceasta crapatura.
Forma foane scunda a turlelor ~i faptul ca
n'au nici un soclu aparent da bisericii 0 infati-
~are foarte diferita de celelalte din Moldova sau
din Muntenia, incat se poate presupune sau 0
transformare a acestor turle la vreo refacere, sau
o inraurire s!;raina inca dela inceput.
Printre caractere1e speciale ale planului vom
nota ~i forma poligonala numai cu trei latl1ri ale
absidelor laterale, relativ mult e~ite, ~i faptul di
la absida mare sunt numai doua ferestre, dispo·
zitie rara in Moldova. (d. Brani~teni).
A vem insa cateva detalii destl1l de caracte-
ristice ca sa putem fixa, cu destula aprox:ima-
tie, data c1adirii. Este acest rand de caramizi in
zimti inalti, ca ni~te caneluri, terminate la par-
tea superioara printr'o concavitate ; e a~ezat in
iosul zidului imediat deasupra soc1ului, peste
doua randuri de caramizi orizontale. Est~ a-
prmpe la fel ca la Aroneanu, la Ac10rmirea
Maicii Domnului din Itcani, Sf. loan din Siret,
Nicorita 9i inca doua-trei alte biserici; aici
la Socola canelurile sunt mai putin inalte. Pe
cand la celelalte biserici ating 9i un metrIJ, aici
nu au decat vr'o 55 cm. Dar ca 9i la Aroneanu
de pilda 9i la Maica Domnului, cu toate ca
constructia aceasta este de caramizi pieZige age-
zate orizontal, 0 ornamentatie fal9a este insem'
nata pe tencuiala, scrijelata in mortar 9i aratand
rosturi indinate par'ca ar fi 0 preocupare de
perspectiva. De asemenea la to ate aceste biserici
se vad inca urme de colorare in fresca a acestor
imitatii de caramizi.
Precum am spus-o la inceput, forma acestor
uno
caneturi este schimbata la partea dadirii adao'
gata, lipsind rotunjirea de sus.
Epoca caracterizata de acest criteriu se intin-
de dela cei din urma ani ai veacului al XVI-lea
pana in veacul al XVII-lea, dar mai curand ar
coincide cu inceputul veacului.
~i formatul caramizilor ne ageaza cel putin in
aceasta perioada, dad nu mai tarziu, precum 9i
braul de mai sus, in zimti.
De asnpra braului se vede un rand de ocnite
din care nnele tencuite de doua ori ne arata 0
simpla ni9a in semi-cerc, pe cand cele care nu
au acest nou strat de tencuiala, infatigeaza arcuri
frante de un aspect oriental, cu imitatie de ros'
tori zugravite.
Biserica, in afara de ocnitele, arcurile 9i fri-
zele despre care am vorbit, este zidita din piatra
bruta. .
Chenarul u9ii de intrare in pronaos are 0
profilatura gotid dar nu e in ogiva. (fig. 795).
Ferestrele actuale sunt marite.
In rezumat, Socola este, probabil, 0 biserica
din prima treime a veacului al XVII-lea, cons'
truita dupa normele noi, bizantine, introduse
atuncea in Moldova, dar care a fost marita ulte,
rior 9i turlele - sau turla naosului - au fost
schimbate.
Forma actuala bulbucata a invelitorii peste
altar 9i noul pridvor poate fi atribuita unei in'
fluente directe sau Lt1directe, de la Trei Ierarhi
9i Cetatuia, care au avut dela inceput 9i ele ase'
menea forme.
De altmintrelea infati9area generala a bise'
ricii e greoae 9i de proportii putin agreabile
ochiului at at in interior cat 9i in afara.
Biserica Sf. Sava este de un tip cu totul ne'
obi9nuit in Moldova 9i nu face parte din 9irul
monumentelor noastre pamantene.
Totu9i trebue pomenita caci e 0 dadire prea
insemnata pentru a fi lasata la 0 parte; mai pre'
zinta interesul de a avea oare care detalii din aT'
hitectura contimporana moldoveneasea i?i poate
incaacel de a fi eontribuit la raspandirea un or
elementedda Sud.
Biserica, ridieata in vremea lui Petru ~ehio-
pul,a fast rezidita la 1625 de eatre vel postelni-
cui Ianache - (fiind atuneea inca mitropolit
al Tarii, Anastasie Crimea, etitorul Dragomir-
Skarlatos, intru numele Adormirii Maieii Min-
tuitorulni nostru, stapinei Nascatoarei de Dum-
nezeu i?i pururea-feeioarei Mariei, pentru ruga'
ciunea sa i?i a parintilor sai, in ,zilele bineeinsti'
torului stapinitor 10 Radul-Yoevod, Domn al
terii Moldovei, sub Mitropolitul ehir Anastasie
Crimeoviei, al Mitropoliei Sueevei, i?i Athana-

1,'1
I 111

;--'--1: :
I j"

t 1\'
-',,

".... ,------- ..•....."

, ,

,,
"
, \\
SF. ~AVA - iA~i-
\
\
, oI \.3 .'\.."j, 51 M,

nei) - iar protomaistor a fost Gheorghe din
Constantinopol.
Daua pisanii la intrarea eea veehe ne lamu-
rescin aceasta privinta, una slavona i?i alta gre-
ceasca.Textul este aeelai? :
"Cu voia Tatalui i?i eu ajutorul Fiului i?i eu
sa\'ir~ireasfantului Duh a ineeput a se zidi i?i
a se innai acest sfant hram dumnealui Ianaehie
fast MawPOStelDle i?1.,. nepot al dumnealui
sie, episeop de Roman, in arml 7133 (1625)
luna lui Maiu, s'a savari?it".
Iar deasupra ui?ii din spre Yest, pe greeei?te :
"Minunata aeeasta i?i vredniea de lauda biseriea
s'a innoit din temelii de eatre prea eueernieul
boer loan Postelnieul, nepot einstitului domn
Skarlatos din Constantinopol fiind egumen Ie'
roteiu icromonahul din prea vestitul ostrov Ci'
pru i?i capetenie maii?trilor Gheorghe din Cons'
tantinopol, in anul 7133
(1625') Maiu, s'a man-
tuit" 1).
Cladirea este larga ~i inalta
~i foarte luminoasa. E un
dreptunghiu lungit fara sa-
nuri, dar cu un altar spatios.
Zidul dintre naos ~i pronaos
pare a nu fi existat. In locul
lui e un larg arc, frant la varf,
ca ~i celelalte laterale. Impre,
sia generala este a unei cladiri
otomane.
Chiar ~i Paul de Alep a
fost iz,bit de aceasta asemana'
re ~1 spune :
"Sunt doua mari cup ole
turce~ti, adica ca cele dela
. "2) .
no1...
In exterior, turlele - po'
ligonale - foarte late ~ijoase,
fac 0 impresie stranie ~i de
un efect absolut opus celui
ce,l fac hisericile moldove'
ne~ti ~i cele romane~ti in ge,
neral.
Turnul'clopotnita este de
sigur adaogat, dar are un
brau in forma de franghie,
sub friz,a de ocnite ce 0 in·
conjoara.
N'ar fi de altmintrelea ex'
clus ca forma lor actuala sa
nu fie tocmai cea dela ince'
put.
Turnul-clopotnita este de
sigur adaogat, dar putin timp sericii. Scari inguste prinse i;1 grosimea z'idurilor
l) N. lorga. lnscriptii. II. p. 137. duc la 0 serie de incaperi, ~i sus de tot la laca'
2) Voyage du Patriarche Macaire, Trad. suI clopotelor cu mari deschideri de sunet.
Radu. p. 160.
U~a de intrare de sub acest turn are un in'
teresant chenar cu muluri gotice, earn stan-
gaciu executate, iar rama dreptunghiulara ex-
terioara este marginita prin fdnghia impletita
caracteristica a veacului. (fig. 798).
In spatiul liber de deasupra m;.ii sunt ro~ete
9i ornamente florale orientale.
Deasupra, impodobita cu mici scuturi este
. . w
rilor fel estre10r erau 9i e1e in retragere, dar au
fost umplute cu prilejul unei reparatii.
Din diaconicon porne9te 0 scara ascunsa in
grosimea ziclului. Acuma e astupata incat nu se
~tie uncle rasp uncle ; la 0 ascunzatoare sau la 0
e9ire secreta?
Nici 0 alta c1adire nu s'a luat dupa Sf. Sava,

plsa111acea greceasca. incat in privinta evolutiunii arhitecturii biseri·

Chenarul u9ii - acuma principala - de in-
trare este modern - din veacul al XIX-lea.
Inauntru, in pronaos, se gasesc zidite in pe-
:'ete 0 serie de rozete patrate, in felul ce10r ce

. ~);; %
Fifl. 123. - Paraclisul 5f. Gheorflhe (5uceava). 5ectiunea
lonflitudinala (c!. C. M. 1.) (reI. O. Kania)

Fifl. 125. - Paraclisul 5f. Gheorflhe (5uceaval.

Fill. 124. - Paraclisul 5f. Gheorllhe (5uceava). Plan Jntrarea si pis anie
(cl. C. M. 1.) (reI. O. Kania)
ce9ti moldovene9ti, ea este c1e un interes foarte
reclus.
impodobesc intrarea turnului Golia, de pilda, 9i
altele multe din aceasta vreme.
In afara se vad niste contraforturi - de sigur PARACLISUL MANASTIRII SF.
adaogite 9i fara nici 0 frumusete. GHEORGHE DIN SUCEAVA
Soc1ul are inca in unele parti un profil foarte
simplu, iar sus este 0 corni9a de piatra. "Aceasta ec1isiarnita a fa cut arhiepiscopul
Toate archivolte1e, in general, sunt in retra- Kir Anastasie Krimkovici, Mitropolit al Suw
gere in raport cu planul zidului. Ace1e ale arcu- vei, in ~i1e1e blagocestivului Domn Miron Bar-
no\'schiVoevod, Domn al tarii Moldovene~ti
inanul 7..." 1). Adica intre 1626 ~i 1629.
Aceastaeclisiarnita care servea de capela pen-
tw iarna e 0 mica c1adire de 0 forma neobi~-
nuita.E un simplu dreptunghiu, care cuprinde
unpridvor boltit in semicilindru, un naos bol-
tIt in caleta sferica ~i un altar acoperit prin doua
calcte separate printr'un arc in axa c1adirii,
dICa astfe1cum se boltesc multe pridvoare, dar
nu ~l altare1e.
Un zid gros cu doua deschideri separa aceasta
incaperede naos ~i un altulla fel, naosul de prid·
\ r.
In interiorul bisericutei, arhivoltele arcurilor
unt reintrate in planul zidariei.
Ferestrele au 0 profilatura gotlCa ca in epo-
cile bune. U~a de intrare - de un profil bas-
tard - aminte~te, in trasaturile ei generale,
u~ile interioare din vremea lui ~tefan eel Mare.
Deasupra u~ii ~i a ferestrelor sunt corni~e-
lintele, ca cele din veacul al XVI-lea, adica mai
lungi ~i mai putin indesate ca cele dela Drago-
mirna. (fig. 725, 757, 802, 810).
Pisani a este a~ezata deasupra u~ii exterioare
~i este inchisa intr'o ocnita tara adancime, in
acolada, ~i impodobita cu rinsouri stangace.
Biserica Adormirea Maicii Domnului din
Ia~i, numita Barnovschi, a fost zidita in 1627 ;
adica cam in acela~ timp ca manastirea din Bar-
nova cu a carei biserica se aseamana, cu toate ca
 ~1 o
000
,,
I

,
I

,,:
, '

Ij~- ,

II/~M<'~i I III '

I , ,
IJ

II I

d I,

-- /~~

Z _ /'~

'0- ~O:
'0 " . ,~

:0:
Q] :a

dese1e schimbari ce Ie-a suferit fac, la prima ve'
dere, ea aceasta asemanare sa nu se vaza.
Daca, insa, restabilim zidul de separatie din'
tre naos i?i pronaos sus~inut de doi stalpi, pre-
cum 9i arcul transversal median al pronaosului
ale chor lesene de sustinere, precum 9i capitelp
se mai yael, aceasta asemanare apare, biserica
Barnovsehi fiind insa mai simpla i?i mai lipsita
de impodobire decat cea dela Barnova.
Boitile vechi, dl?-sigur, au disparut i?i ce1e ce
Ie vedem azi sunt refacute.
Ce1e ale pronaosului, impartit prin arcul
transversal ce azi lipsei?te, erau duble ea la toate
bisericile moldovenei?ti cu un asemenea arc, 9i
ca la Barnova.
Erau la acest pronaos patru ferestre ce se mai
vad, cu toate ca doua sunt partial zidite.
Naosul prezinta aceasta constructie speciala
9i earn anormala ce am gasit 9i la Dragomirna
9i la Barnova, adica recaderile arcurilor trans'
versale de apus 9i rasarit ale naosului sunt age'
zate ceva excentric pe arcade1e oarbe ce flan'
cheaza in dreapta i?i in stanga absidele laterale.
$i biserica Barnovschi avea - inca vizibile-
ferestre1e ce Ie vedem la Dragomirna in zidurile
de miaza'zi 9i miaza-noapte sub recaderile arCll'
lui mare de apus.
In exterior acea9i forme dreptunghiulare ale
absidelor laterale cu aceea9i intarire prin mici
contraforturi, cari insa aici au fost duse pana
deasupraferestrelor (ca la
lea) ~isunt acuma unite
printr'un arc cu 0 invali-
toarede a sinuositate ce
trebuesa fie contimporana
cupridvora~ul deschis, a~a
de bizar acoperit, ~i care
- ered - trebue datat
delasfar~itul veacului al
XVIII-lea,sau din primi
amai veacului al XIX,lea.
Pridvorul propriu zis a
instdesehis ; se vad inca
binestalpii ingropati in zi-
dariamai noua ~i se mai
(unose colturile im podo-
biteale eapitelelor.
Turnul de deasupra
pndvoruluieste a~ezat ceva
mentric.
BiserieaBarnovschi, im'
preunaeu aceea din Bar-
nova,este cea dintai bise'
nca.eu turn deasupra prid-
\(,ruluidaea cumva turnul-
cJopotnita al bisericii Sf.
,Ticolaedin Suceava n'a
fo,teonstruit dela inceput.
U~a de intrare in pro- Fill" 129. - Barnovschi.la~i. Vedere (d. C. M. I) (fot. 5. P.)
naosera cu un chenar dreptunghiular cu mulun ficare a unor caneluri in felul celor dela Aro'
gotiee~icu rozase ; acum chenarul a fost cioplit neanu sau Nicorita.
inarc de cerc. Turla naosului ese din acoperi~ f ara nici 0
Ferestrele pridvorului zidit sunt mutate din baza; are douasprezece laturi ~i cate trei fe'
loculeelor ce au fost largite ; cele care au ramas restre, a~ezate pe partile de Nord ~i Sud. De'
la locul lor au fost zidite, chenarele lor fiind asupra lor se vede un brau cu torsada subtire ~j
\'izihilein exterior. un rand de ocnite mici.
Tot astfel s'au mutat ~i a~ezat doua alte che' Atilt lipsa bazei cat ~i infati~area braului ~i
narein zidul de rasarit al pridvorului, in dreap' dispozitia neobi~nuita a ferestrelor, precum ~i
ta ~iin stanga u~ii. diametrul a~a de mare al turlei, ne intare~te in
Chenarele ferestrelor sunt cu muluri de ca' opinia ca a fost refacuta.
racterinca gotic ~i asemanatoare, in general, Cll Turnlll de peste pridvor e patrat ~i are doua
·eledelaDragomirna. Chenarul exterior e drept' randllri de ocnite, cele mai multe, in acolada
unghiular~i cel interior sau in arc de cerc sau Dela brau in sus - brall Cll 0 friza de ocnite
in acolada. In triunghiurile colturilor se vael mici deasupra - muchiile turnului sllnt te~itc.
miciornamente, flori, palmete, rozase mici, ca
Ia Dragomirna ~i precllm se vad deja, rudimen'
tar,la unele chenare din veacul al XVI,lea (Ho- Familia Dragomirnei cuprinde deci dintr'o
rodnieeni,Moldovita, Sf. Dumitru din Suceava). parte Solca ~i dintr'alta parte Barnova ~i Bar-
Fatada e impodobita cu un rand de ocnite novschi (la care s'ar plltea adaoga Sf,tii Voevozi
lungiteeu arhivolta reintrata in planul zidllilli, din Roman).
Jarjosare un alt rand la fel. Nu se mai vede nici Dar dintr'alte pllncte de vedere - precum
unbrau. Acest rand inferior de ocnite este ceva am mai aratat - inraurirea ei se intinde ~i
neohi~nuitin Moldova ~i ne putem intreba daca Jsupra altor monumente, care se leaga insa mai
a~aa fost dela inceput ~i daca nu este 0 modi, putin ca plan ~i ca detaliu cu cele de mai sus.
 RADEANA (Jud. Bacau)
Biserica din Radeana a fost zidita in 1628 de
catre mare1e logofat Dumitra9cu ~tefan (tatal
lui Gheorghe ~tefan care a domnit dupa Vasile
Lupu). Acela9 Dumitra9cu a mai zidit 9i bise'
rica, acuma in ruina, dela Buciule9ti 9i este ctitor
9i la Bisericani unde a facut turnul cel mare.
Biserica este refacuta in partile ei de sus, lip'
sind acuma toate boltile 9i arcurile. Numai la
altar se mai cunoa9te na9terea unui arc trans'
versal.
Zidurile de despartire dintre pridvor 9i pro'
naos 9i dintre pronaos 9i naos au disparut.
Din ceeace a ramas din partile de jos se re'
cunosc caracteristicile epocei. Sanurile mici sunt,
in afara, aratate prin e9ituri mici dreptunghiu-
lare. Arhivoltele arcurilor sunt in retragere fata
de planul zidului.
In exterior se vede un brau deasupra caruia
vine un rand de ocnite cu arhivoltele reintrate.
Mai sus este un al doilea rand de ocnite mai
mlCl.
Partea de deasupra fostului pridvor, care s'a
trandormat in c1opotnita, are mari 9i largi deschi,
deri de sunet. Se zice ca ar fi fost 0 c1opotnita
mai inalta care s'ar fi surpat.
Frontonul cd vedem azi este, probabil, facut
in veacul al XIX,lea.
Inscriptia agezata in peretele de apus zice :
"Cu vointa Tatalui 9i cu conlucrarea Fiului
9i cu savar9irea Sfantului Duh. Aceasta sfanta
biserica 0 facu panul Dumitra9cu ~tefan, Ma-
rele logofat 9i kneaghina lui Maria Zenica 9i fiil
lor ,unde este serbarea sfantului Arhangel Mi-
hail. In zile1eevseviosului 9iiubitoriului de Chris-
tos loan Miron Barnovski Moghila Voevodd
Domnitorul tarei Moldovei. S'a inceput in anul
7136 April 4. ~i s'a savar9it in luna Noembrie
8" 1).
Chenarul u9ii 9i acelea ale ferestrelor arata 0
ornamentatie rustica cum se obi9nue9te la cons·
tructii de lemn. In aceasta privinta se poate com-
para cu unele chenare dela Baia, dela Zamca ~i
-:lelaBerzunti. (fig. 756, 787, 754).
Ceeace este de insemnat este bogata impodo-
bire a fatadei cu stele 9i discuri de pamant smal-
tuit ~i colorat, cu cate un bumb la centru. Sunt

de comparat cu cele dela Aroneanu i?i probabil
cu cele ce se vedeau pana deunaz.i la Buciulei?ti.
lmediat deasupra sodului sunt caneluri, pe
tencuiala carora e imitat, prin linii sgariate in
mortar i?i prin culori, un parament de caramizi.
Aceste rosturi inchipuite sunt indinate, cu gan'
dul naiv - probabil -- de a da un efect de
perspectiva. Acelai? lucru, hm vazut la Aro'
neanu, la Maica Domnului din ltcani, la Buciu·
lei?ti, la Socola.
Iconostasul pare a fi, in parte cel putin, dela
1658 , de cand dateaza 0 frumoasa inscriptie
zugravita in litere albe pe fond albastru i?i care
se intinde pe toata latimea catapitezmei, i?i care
arata ca donatorul ei pe Gheorghe ~tefan.
Se mai gasesc ~i doua pietre de mormant dil1
Ctlre una din veacul al XVlII,lea are aceasta
particularitate de a arata i?i numele mei?terului.
Biserica manastirii Barnova, cu hramul Tae·
rii capului Sf. loan Botezatonll a fost inceputa
pe la 1629 de catre Miron Barnovschi, dar n'a
I I
9 10
apucat s'o desavari?easca hind sfari?ita tocmai de
Dabija Voda. Dar se vede ca aceasta terminare
a lucrarilor trebue sa fi fost de mica insemna'
tate, dadirea find probabil deja pe deantregul
boltita, caci aratarile de un alt stil se vad toc'
mai la paramentul turlei, unde se poate sa fi fost
refaceri i?i mai tarzii.
Biserica are 0 infatii?are mareata atat in afara
cat 9i inauntru. Paramentul de piatra cioplita
precum i?i toata ornamentatia se inrudei?te cu
Dragomirna i?i Soka. Dragomirna lui Anastasie
Crimca a fost de altmintrelea ispravita cu aju'
torul lui Barnovschi i?i cand a inceput el Bar·
nova, poate ca batranul mitropolit mai traia.
Daca Soka urmeaza mai mult svelteta Drago'
mirnei, Barnova, mai putin severa, se aseamaoa
mai omIt cu planul Dragomirnei.
Prezenta turnului de deasupra pridvorului
(turn poate neprevazut in planul primitiv)
schimba intr'adevar infatii?area ~i 0 ingreuneaza,
lmpartirea bisericii e ca la Dragomirna, lip
sind i?i aici compartimentul mormintelor, ce
exista la Soka, i?i peretele de apus al naosului,

caree inlocuit prin arcade (in acolada) susti-
nutede stalpi octogonali.
Aceea~i alcatuire are pronaosul ca eel dela
Dragomirna, dar mai simpla ea impodobire i?i
maisimpla ca boltiri.
Pridvorul e dreptLlnghiular ca la Soka, spri-
o 0
jinit de eontraforturi la eolturi ; are 0 bolta e\J
doua ealote eu frumoase torsade in jurul lor,
timbrate eu miei seuturi.
$i naosul are dispozitia Dragomirnei, lipsind
nervurile impodcbite ell torsade i?i areaturile
inerueii?ate ale boltii. Dar se observa aeeea9i
construc~iefoarte particulara de1a Dragomirna
(ve4isect. long it. ) unde greutatea turlei trans-
misape 4idurile laterale prin arcurile transver-
salenu recade pe stilpii angaja~i, dar ceva ex'
centricpe arcade1e ce inso~esc (flancheaz.a) n i~a
absidei.
Tot ca la Dragomirna bolti1e naosului se ra-
cordea4acu cele ale altarului prin patru arcuri
in cara descrescanda.
In exterior e~iturile dreptunghiulare ce im-
braca abside1e laterale, duse pana sus ca la Dra-
gomirna, sunt sprijinite - tot ca acolo -- de
un scund contrafort. Un puternic brau in tor'
sada incinge toata cladirea. Daua randuri de
ocnite mai arhaiz.ante vin sub stra~ina sustinuta
de a corni~a cu un profil care aminte~te inca
goticul.
Impodobirea turlei se vede a fi mai tarz.ie ~i
sdlpi90rii arcaturii ar putea sa fie inra.uriti de
Trei Ierarhi pe cand deasupra ferestre10r se vad
ni9te triunghiuri care apar in mod curent la bi-
sericile din jumatatea a doua din veacul al
XVIII-lea.
Ferestre1e sunt tot de tipul Dragomirnei 9i
foarte asemanatoare, avand age~ate deasupra lor
o mica corni9a. ~i ferestre1e mari din partea de
apus a pridvorului sunt ca ce1ede1a Dragomirna
inca gotice, poate de un alt desen ca ornamen-
tatie ; dar nu se poate conchide in aceasta pri-
vinta de oarece singura fereastra un de se mai
vede ceva e prea stricata ; ce1elalte ferestre sunt
~idite: poate ca in umplutura lor s'ar gasi frag-
mente din vechile sculpturi. Tot ca la Drago-
mirna, arcul frant mulurat, cu toate ca e gotic,
nu mai are un traseu curat, ci dupa inceputul
curburei se prelunge9te pana in varf printr'o li-
llie dreapta, cu tendinta de acolada.
La un contrafort se mai vede un profil gotic.
Intrarea in pronaos se face printr'o u9a cu
chenar gotic foarte stricat.
Dar 9i aici, tot ca la Dragomirna, se arata in-
ceputuri de impodobire inraurita de Rena9tere
la capitele, la consolele mici 9i altele.
Soclul - de piatra - e foarte simplu : 0 sim-
pIa rotunjire fara profilatura.
Biserica cu hramul Sf. loan cel Nou a fost
~idita de hatmanul Nicoara in vremea lui Miron
Barnovschi, pe la 1626-7 1).
Nici 0 inscriptie veche nu a ramas ; deasupra
u9ii de intrare este asta~i 0 inscriptie greceasca
pomenind 0 reparatie facuta la 1818 de arhi-
mandritul Nicodim.
 Planul este, in linii generale, tot eel vechiu
moldovenesc, dar cu doua ferestre pe zidurile
de miaza-noapte ~i miaza-zi in dreptul arcului
Vest al naosului, cam cum este ~i la Sf. Gheor-
ghe din Suceava, existand ~i la Nicorita cele
doua ni~e putin adancite in clreapta ~i in stanga
absidelor laterale.
E probabil ca intre naos ~i pronaos a existat
un perete cu trei deschideri, rezemate pe stalpi.
Se mai vacl acuma cei cloi pila~tri angajati care
poarta cate un capite!.
eu toate ca scara ce duce la etajul turnului
de peste priclvor in cepe din pronaos, constructia
da impresia ca zisul pridvor ~i turnul au fost
adaogate, caci paramentul este foarte diferit de
acela al bisericii propriu zisa. Dar nu trebue
uitat ca acest criteriu singur este insuficient caci
sunt multe biserici, zidite cleodata, care prezinta
deosebiri de parament intre turnul-priclvor ~i
restul cladirii. Pare ca aceasta deosebire ramane
ca 0 amintire a unor constructii la care intr'acle-
var turnul a fost adaogat.
Ceea ce mare~te indoiala, in cazul nostru, este
o oarecare asemanare cu Aron Voda.
Fatacla are deasupra soclului un rancl cle cane-
luri ina)te verticale (de 75 em.), formate de
caramizi a~ezate piezi~ ca 1a Aroneanu, la Itcani
~i la Sf. Ion din Siret ; e1e se opresc la pridvor,
Jar pe cand la Aroneanu e1e continua pe zidul
de pe latura cle Est a pridvorului, la Nicorita
nu Ie vedem 1n acest pridvor.
"- Deasupra acestor cane1uri fatada e impodo·
bita cu un rand de arcade de sectiune semi-cir·
culara (in "budin") tot ca la Aroneanu ; e1e
se urca pana la trei sferturi din inaltimea zidu-
lui, uncle vine un banclou din tencuiala, acolo
unde la Aroneanu avem braul.
Pridvorul are 0 aldi decora~iune, anume un
rand de ocni~e.
Partea de sus a turnului, foarte greoae, este
deschisa, servind de c1opotni~a. S'ar putea face
ipoteza ca partea aceea de sus a pridvorulU1 a
fost adaogata iar ceea de jos - poate cu arcade
c1eschise- a existat de1a inceput.
Turla cu opt fe~e se ric1ica pe 0 baza steladi
cu 16 varfuri 9i una patrata. Corpul turlei are
patru ferestre in axe 9i patru ocni~e oarbe in
diagonale ; la col~uri sunt contraforturi mici.
UneJe deschizaturi sunt in acolada 9i inaun-
tru 9i in afara ; de asemenea gasim 9i arhivolte
intrate in planul zidului.
Nu sunt pietre sculptate sau profilate, cu ex'
cep~ia capitele10r stalpilor angaja~i ce sus~in ar'
cui dintre naos 9i pronaos.
TOPORAUTI
Biserica cu hramul Sf. Ilie e mica 9i foarte
simpla ca plan: un naos cu doua scobituri ca
sanuri, cu 0 holta in calota sferica fara arcurile
piezise obi9nuite moldovene9ti. Arcurile mari
transversale recad par~ial pe console, care sunt
o amintire ruc1imentara a ce10r ce, la Drago-
mirna, sus~in arcurile in torsada. Archivolte1e
abside10r laterale sunt reintrate in raport cu pia-
nul zidului ca 9i arhivolta arcului u9ii de in-
trare.
Pronaosul este boltit tot in calota sferid ; are
in grosimea zidului 0 scara care duce in pod.
Perete1e de separa~iune dintre naos 9i pronaos
a fost scos. Chenarul u9ii din acest zid se mai
gase9te aruncat in curte 1).
U9a de intrare e pe perete1e Nord; chenarul
e gotic, .tn genul celor de la Solca dar mai sim-
plu. Tot astfe1 sunt 9i chenare1e ferestre10r cu
baghete incruci9ate 9i cu acolade. (fig. 765').
Locurih;: sfmurilor sunt aratate in exterior
printr'o ingro9are dreptunghiulara a zidului, in-
gro9are ce nu se urea pana la acoperi9. Altaru]
c semi'circular.
o particularitate destul de stranie este un
1) Romstorfer, Die alte griechisch-orthodoxe Pfarrkirche
in Toporoufz.
brau in zimti care se in'
tinde pe latura de apus
~inumai pe 0 parte a la'
turilor exterioare ale pro'
naosului.
Aceasta biserica pre'
Zinta deci, in simplicita'
tea ei, caractere destul ;.
de precise pentru a 0 data
dela inceputul veacului
al XVII'lea, ceea ce con'
firma traditia ca a fost
zidita de Miron Bar'
novschi.
Partea podului de de'
asupra boltilor, era or'
ganizata pentru a putea
aparabiserica tragand prin
metereze, care se mai vad
azi inauntru, partea ex'
terioara <1. deschizaturilor
fiind azi zidita. Sunt pe
fiecare parte de miaza'zi
~irniaza'noapte cate cinci
din aceste metereze, cinci
la abside ~i trei pe par'
tea de apus. Acest sis'
tern de aparare este de
cornparat cu ace1 de la
Sf. loan Botezatorul din
Ia~i,tot din vremea lui Mi,
ron Barnovschi, ~i cu ace!
alPrecistei din Galati, cam
tot din acea~i vreme.

ceea ce de asemenea e rar.

Biserica manastirii Buhalnita, fosta a Han'
gului, cu hramul Sf-tei Treimi, a fost zidita de
Miron Barnovschi, adica intre anii 1626 si 1629.
In afara biserica e simpla, fara san~ri late'
rale.Absida mare e semicirculara, iar pronaosul
poligonal,dispozitie rara ce 0 gasim la Baline~ti,
la Sf. loan Botezatorul din Suceava, la biserica
mica din Dragomirna (unde e deschis).
Un briu de caramida cu zimti, la inaltimea
na~teriiboltilor inconjoara partial biserica (d.
T oporauti) .
Inauntru pronaosul e separat de naos prin
arcade cu trei deschizaturi pe stalpi de sectie
rotunda. Pronaosul e boltit 1n sfert de sfedi,
Sanurile naosului sunt putin accentuate ~i
ferestre1e lor sunt acuma marite. Intre zidul
pronaosului ~i cupola naosului se intercaleaza 0
bolta in semicilindru ; in zidurile de miaza'zi si
miaza'noapte, sub recaderile ei, se vede cate ~
ni~a scobita in perete (d. sect. 10ngitudinaUi
dela Barnova ~i Barnovschi) .
Toate arhivolte!e sunt 1n retragere.
Actualmente, s'a cautat, prin scoaterea unei
parti din grosimea zidului, in stanga ~i in dreapta
sanurilor pana in proscomidie - sa se lar'
geasca spatiul bisericii.
Ferea.stra altarului ~i cea a prona6sului la
Vest au chenare1e lor ce1e vechi cu baghc>~ in'
cruci~at~ ~i a~ezate in ace1a~ plan ; deasupra lor
se vede cate 0 mica cornisa'lintel. Tot astfe1 e
chenarul u~ii de intrare. (fig. 727).
 Acuma se vede pe acoperi~ 0 lYucaturla de
lemn, tencuita, ~i a~ezata cam la jumatatea cm'
mei - nu insa pe cupola naosului.
Au ramas din mobilierul vechiu frumoase
fragmente din vechia tampla- cred cea dela in'
ceput - - ~i frumoase strane de lemn sapat cu
motive geometrice, care poarta 0 inscriptie ma-
nuscrisa cu data de 1660 (comunicarea d'lui
G. Kirileanu).
Se mai gase~te 0 piatra de mormant din 1652,
--- cu 0 cruce in planul median - pusa de cIu-
cerui Miron Ciogolea pe mormantul sotiei sale.
(vezi fig. 972).
BUCIULE~TI (Podoleni)
JUD. NEAMT
Aceasta biserica in ruina este 0 cIadire foarte
interesanta prin faptul chiar al starii ei, de oare
ce se poate studia in toate detaliile, modul de
struct~ra ~i procedeele Intrebuintate la zidi'
rea el.
Prezinta toate caracteristicele vea-
cului al XVII,lea ~i este un excelent
exemplu de imaurire munteana in
Moldova.
Planul ei este simplu : un naos cu
altar ~i doua sanuri putin pronuntate
~.iun pronaos. Pe latura sudica a a-
cestuia se ridica un turn,clopotnita
ca la Baline~ti, Mirauti, gerbe~ti, Bo'
zieni, Pa~cani ~i altele multe din acest
veac.
Se poate vedea ~i aici desaxarea Fe-
restrelor naosului in raport cu axa
transversala a cupolei naosului.

o Boltile sunt surpate; nu se mai

Fill. 150. - Buhalnita. Seetiunea lonllitudinala
(el. C. M. I.)
r--r--d----1~- T-:C;-'
j •. -_.
cunosc de cat cercurile de baza ale
cupolelor, insemnate prin caramizi pe
lat, in zimti.
Toate arcurile au arhivoltele lor
reintrate in raport cu planul zidului,
iar arcurile au extradosul lor insem'
nat prin caramizi pe lat, dupa modul
bizantin ~i muntean.
(reI. arb. St. Bal~)
~--.._-~ Grinzi de lemn erau inecate in zi'
~- - --~
darie la diferite nivele ~i legate din
- !: loc in loc prin mici piese transversale.
,'
, I
, I Urmele lor sunt : la inaltimea pa-
": I
, I
, I
mantului, ceva mai sus de na9terea
I I
: I boltilor 9i la partea superioara a zi-
, I
I I
,, dului.
:'
:;
, , Alte grinZi subtind arcurile turnu'
-', lui la catul clopotelor.
In afara, un brau in tor intre doua
randuri de caramizi imparte doua re'
gistre ; eel inferior are firide lungi cu
arhivoltele arcadelor adancite in zid ;
deasupra braului vin doua randuri
de ocnite construite dupa acela9 prin'
cipiu. Firidele ~i ocnitele fac tot in'
coniurul cladirii ; numai turnul este
impodobit de un singur rand de ase'
 r-./><---
,
--::<~>'- . ~".:>::
, ,
::::~',v<,__,,:
! \ ,.' \,
~~.F.;\
~-----<31
\: :
'u,
,
:

fill. 153. - Buciule~ti. Sectiunea lon!lHu=

dinala (d. C. M. 1.) G. B.

~,----:::"'--=-'==;\
, "
"
j
"~:
~o ,.

"
""

,:
"
"
"
"
"
"
I:
"

"
i" '

"
"
"
"

':
"
"

"

"
"
"
"0:
"il

""
':
/;
~ ~i_-_-Jr---------=-= =':= = =-=---=---..:--=---==-= -=====;::.;;;;::!J "
fill. 154. - Buciule~ti. Plan (d. C. M. J.) G. B.
menea ocni~e imediat deasupra braului.
Jos, deasupra soc1ului, e un alt brau de patru
randuri de caramizi agezate piezi9, alcatuind ace1e
cane1uri ce am vazut, incepand de1a Aroneanu,
la 0 serie de biserici din acest inceput de veac.
Pe tencuiala, zugravirea imiteaza randurile de
caramizi, inc1inate ca pentru a da 0 impresie
de perspectiva.
Soc1ul e de piatra, precum 9i zidurile drepte:
arcurile, boltile sunt de caramida de un format
rdativ subtire.
In axa altarului, se mai vede un chenar de fe-
reastra gotic, in genul ce10r ce le yom gasi 9i in
vremea lui Vasile Lupu.
Sanurile laterale se traduc in exterior printr'c
ingro9are dreptunghiulara a zidului, - carac-
teristica a veacului al XVII-lea.
Biserica a fost tencuita 9i se mai cunosc pe
alocurea rama9ite de zugraveli imitand randurile
de caramida. "Discuri de caramizi cafenii, alter-
nand cu altele in forma de stea separa cele doua
rinduri de ocnite" 1).
Acum nu se mai vad de cat urme1e circulare
ale acestor discuri.
Aceea9i impodobire am vazut-o la Aroneanu
9i la Radeana, zidita de ace1a9 ctitor Dumitra9cu
~tefan.
o mare parte din biserica, coltul de Nord-Vest
al naosului. mai mult de jumatatea pronaosului
~i jumatatea turnului s'au naruit, malul pe care
biserica este construita fiind sapat de ape1e Bis-
tritei, care, intr'o vreme, trecea mai aproape de
c1adire de cat acuma.
Vechea pisanie slavona se afla acuma adapos-
tita in biserica din satul vecin Podoleni.
Ea grae9te astfe1 :
"eu vrerea Tatalui 9i cu ajutorul Fiului 9i
eu savar9irea sfantului Duh, aceasta sfanta bi-
serica unde este hramul preapodona maica noa-
stra Paraschiva, a inceput 9i a facut Pan Dumi-
tra~>Cll~tefan, mare logofat iji kneaghina lui
Maria iji copiii lor, in zile1eblagocestivului iji de
Christos iubitorului 10 Moisie Voevod la anul
7138 (1630) Oct. 20".
Micul iji pitorescul schit Hangu, se gaseijte
la poale1e Ceahlaului pe drumul schitului Du'
rau.
Biserica a fost zidita in 1630 de hatmanul
Gheorghe, frate1e lui Vasile Lupu. Pisania cea
dintai n'o mai avem dar 0 frumoasa inscriptie
zugravita, mai recenta, ne spune :
"Aceasta sfanta biserica intru care sa praz-
nueijte hramul Pogorarii sfantului Duh ieste zi-
dita de raposatul Georgie hatman frate1e ku Va-
sile Voevd leat 7147 (1639): iar akuma leat
7328 (1820) ku blagos1.: preaosfint Mitropo1.:
kyrio kyr. Veniamin iji prin osardia kuvioijieJ
sale ieromonah Iosif egumen acestei sfan: Mana'
s'au deschis zidirea s'au tenkuit 9i s'au akoperit
1820 10",
Biserica e mica, fara turla, dar cu 0 c1opotnita
alipita de intrarea de miaza'noapte. In general,
ea are toate caracteristicile mijlocului acestui
veac, adica pe langa turnul,c1opotnita lipit de
trupul bisericii iji absidele laterale dreptunghiu-
lare iji randurile de caramizi in zimti la baza cu'
pole1or, mai are iji un brau simplu la inaltimea
naijterii boltilor.
Turnu1-clopotnita, alipit de trupul bisericii
este una din ce1e mai vechi pilde ale acestui gen
de constructie.
Largul acoperi~ de ijindrila ce 0 invalueijte ii
da 0 nota de pitoresc foarte placut.
Intre turn iji sanul stang ca intr'o firida se
vede 0 gaura unde se goleijte apa botezului.
Turnul de intrare in ograda arata pe 0 ins'
criptie ca zidul de imprejmuire a fost facut la
1678.
MIRAUTr
Am aratat in Buletinul Comisiunii Monumen·
te10r Istorice 1) motive1e pentru care cred ca
actuala biserica Mirauti din Suceava, nu mal
 6=-1
r
!
1
!
~..
-t I t b
'i
j
f
!-d -:;
;
.-
j
----+---t-d
';J AO

Fill. 159. = Schitu! Man'll1. Secticmea lon'litudinala

(cl. C. M.1.) G. B.
este aeeea din veacul 0.1XV'lea, care dupa Elti'
rileee Ie avem a fost didita in jurul anului 1400
~iprobabil reparata sau refacuta de $tefan eel
Mare, dar distrusa in 1513 de un eveniment
necunoseut.
N'ar fi de mirat co. acest eveniment sa fi fost
o aluneeare de teren, de oarece in toata aceasta
regiune a ora9ului sunt multe semne de aseme'
In ceeace priveElte planul, gaslm zidul dintre
naos 9i pronaos cu cele trei arcade caracteristice
vremurilor de dupa Galata, 9i turnuklopotni~a,
alipit de biserica., 2.90.de raspandit in veacul 0.1
XVII'lea, (pe cand inainte il gasim numai 10.
Baline9ti) .
Se vad arhivoltele arcurilor reintrate in pIa'
nul zidu1ui Eliferestre in acolada.

- \
r'
I
L

0 oJ LI f.
i ,I

l_jU
:---j
i/
;:,

% / ',.(,.
' . ,
I
I

I
00 f-~
Ii ,I nil
I.,

"
/
~ <\ '. -;
~ .,"- 'n --.

neami9cari. A.mintim Elide biserica ce loan zi'
Jarul a faeuse in Suceava pentru Petru Rare9
- ~icare s'a surpat - inainte de zidirea bise'
riciiSf. Dumitru.
Am aratat cum s'au gasit in rosturile zidarii·
lorturlei 9i din par~ile din pod monede suedeze,
ellmonograma G. l\. a lui Gustav A.dolf (1611,
1632) 9i monede din vremea 1ui Sigismund 0.1
1II'lea (1587-1632).
Vedem in exterior braul muntean in forma
de tor intre doua randuri de caramizi in zimti,
introdus in ultimii ani ai veacului al XVI'lea,
vedem arhivoltele arcurilor, racordandu'se cu
cele vecine intr'un mod specific muntean pro'
venind din lipsa de spa~iu necesar, pilaEltrii fiind
mai inguElti co. dubIo. largime a arhivoltei.
La unghiurile turlei sunt colonete semi'circu'
lare angajate, unite prin arcuri ; aceste eolonete
apar pentru prima data in Moldova la Aroneanu
ca 9i cele din interiorul turlei.
Toate aceste detalii concord a pentru a arata
ca actuala biserica Mirauti (sau mai bine zis cea
dinaintea restaurarii lui Romstorfer la 1900)
este din veacul al XVIHea 9i mai precis dinainte
de jumatatea acestui seco!'
Mai este de observat in plan, in partea de
Vest a naosului, in zidul de miaza'Zi, c fereastra
care nu exista in cel de miaza'noapte.
Se presupune ca Biserica Alba din Baia a fost
c1adita de catre $tefan cel Mare putin dupa
1467, data luptei in care a invins pe Matei Cor'
vin, in aceasta localitate.
Totu9i analiza cladirii facuta de d'l arhitect
N. Ghika Budesti in Buletinul comisiunii mo-
nwnentelor istdrice I) 9i de mine 2) a aratat
ce greu se potrive9te aceasta presupunere.
Turla, examinata in detaiiu, arata toate carac'
teristicile mai de seama din veacul al XVII'lea,
incepand cu Sucevi~a, iar planul bisericii are
unele particularitati care nu sunt din vremea lui
~tefan cel Mare. In nedumerirea provocata de
acestec1eosebiri, s'a facut ipoteza ca Biserica AI,
ba era - poate - 0 cladire mai veche, din epo'
ea necunoscuta, dinaintea lui $tefan cel Marc,
preschimbata sub domnia lui, iar ca turla a fost
ccmtruita in veacul al XVII'lea.
Aceasta ned umerire provenea deci din fap'
tul C3. ne gaseam in fata unui plan 9i a unor de'
taliice nu se potrivesc cu epoca la care traditia
a~ea~aaceasta biserica. In lumina studiului ce
!-amfacut acuma asupra bisericilor din veacul
al XVII,lea (biserici mai putin cunoscute in
intregullor 9i mai putin cercetate pana azi fata
de cele clin veacurile precedente) - cred ca
arice neclumerire va dispare 9i ca nu in cape a'
cumainc!oiala ca Biserica Alba este 0 cladire din
primajumatate a veacului al XVII'lea.
Planul arata un pronaos impartit in doua
printr'un arc transversal, precum se vede in'
tr'adevarin unele biserici din vremea lui Stefan
eelMare si din veacul al XVI,lea dar si din al
XVII'lea,'la Dragomirna, la Sok~, la Ba mova,
labisericaBarnovschi.
E luminat prin doua ferestre numai prin par'
teade Sud ceeace nu gasim in vremea lui $tdan
I) Bu/. Com. Mon. 1st., 1909. paq. 65.
~I Idem. 1925. pag. 17.
cel Mare 9i in veacul al XVI'lea, ci mal tarziu
la Nicorita, Buhalnita, Mirauti, Hadambu, Sf,tii
Atanasie 9i Chiril.
Mai caracteristica este prezenta acestei feres'
tre agezata in perete1e de miaza'zi in partea de
vest a naosului, dispozitie ce n'0 gasim decat la
Burdujeni, Mirauti 9i Sf,ta Paraschiva din $te'
fane9ti - aceste doua biserici din urma fiind,
prin toate caracterele lor - agezate in veacul aJ
XVII'lea.
Sanurile sunt insemnate in afara prin doua
e9ituri, ce se opresc mult mai jos ca stra9ina 9i
cari sunt intarite prin cate doua contrafarturi
joase, astfel cum vedem la Soka, la Barnovschi,
la Toporauti, la Sf. loan Botezatorul din Ia9i,
la Radeana, la Buciulqti, la Orhei, la .Bude9ti,
la Bode9tii de jos 9i la alte biserici, toate din
veacul al XVII,lea.
In vremea Illi Stefan cel Mare si in veacul
al XVHea, singu;ile biserici ce au' loclll Sanll'
rilor dreptunghiular in afara, adica Sf. loan din
Piatra, Sf. loan Botezatorul din Sllcea va (a Ele'
nei Rare9) 9i Slatina, au 0 ingr09are a zidului
care tine cat tine naosul 9i e terminata prin
doua contraforturi adevarate. Aici aceasta in'
gro9are e foarte scurta 9i prin pozitia ei nu poate
servi de contrafort ci cel mult compenseaza sla'
birea pricinuita zidului prin scobirea sanurilor.
In interior vedem toate archivoltele deschiza'
turilor, reintrate in planul zidului, caracter bi'
zant!n ce nu,l intalnim in Moldova inainte de
Galata.
Baza boltilor este insemnata printr'un rand
de caramizi in zimti.
In exterior, biserica nll preZinta la absida al·
tarului arcadele oarbe si ocnite1e din vremea llll
$tefan cel Mare 3), ca'la Piatra - bllnioara.
Turla, precum am mai spus'o, are dOlla ran·
duri Sllprapuse de arcaturi dubie, Cll piciorul
median oprit la nivelul centrului pe 0 mica cor'
ni9a ; randul de sus ese mai mult in afara ca cel
de jos. Sus, mai vine inca un rand de ocnite.
Aceasta dispozitie, mai' exact vorbind, nu 'se
gase9te decat la Sucevita, la Sf. loan Botezato'
rul (a lui Vasile Lupu) din Suceava, la Hlincea.
LljJse9te ferestrelor once profilatura, ce se
vede totdeauna in vremea lui Stefan cel Mare
Sub aceste ferestre gasim un fel de brau alcatui~
din patru randuri de caramizi asezate
, in zimti, ,
f ormand ca niste
, mici cane1uri ca la Dimacheni ,
3) Ocnitele actuale datea3;] dela recenta restaurare a mo-
r.umentului.
 ,\O~1~4~
f--~-i I I I I
ia Hlincea, la baza turlei, (iar la Maica Dommy
lui din ltcani in interiorul tamburului turlei).
Sunt de asemanat cu ace1e, mai inalte, ce le ga·
sim deasupra soc1ului la Aroneanu, la Nicorita,
]a Sf. loan din Siret, la Maica Domnului din
Suceava, 1a Socola, la Buciule~ti, etc., adidi la
o serie de biserici din aceasta prima jumatate a
veacului al XVII-lea, une1e fiind datate, altele
a~ezate in aceasta epoca prin toate caracterele
lor.
 Ocnitele baz.elor arata ~i de acest caracter al Caramiz.ile au dimensiuni diferite oe cele din
arhivoltei reintrata 1n raport cu planul z.idului ; vremea lui ~tefan eel Mare; cle sunt 1n general
extradosul este 1nsemnat printr'un rand de ca' mai subtiri, adica au' dimensiuni mai biz.antine.
ramiz.i a~ez.ate pe lat, alt caracter biz.antin. Paramentul corpului bisericii, de piatra bruta
putin lucrata, nu da nici 0 indi-
catie; doar firida deasupra in'
trarii are arhivolta ei reintrata.
De notat este ca nu gaslm nici
o caramida smaltuita, nici ma,
car randuri de caramiz.i oriz.on'
tale ca la Probota, de pilda.
Ferestrele, fara profilaturile
din vremea lui ~tefan eel Mare
sau ale veacului urmator, sunt
in acolada.
De asemenea, corni~a ce se
gase~te deasupra u~ii de intrare,
are un profil simplu care nu e
gotic dar care este asemanator
cu acelea din veacul al XVI,lea
~i din veacul al XVII'lea.

Deasupra acestei U~l se ga'

seste 0 mica sterna a Moldovei
as~pra careia d'l arhitect Ghika
Bude~ti a atras atentia ; e capul
de bour cu soarele i?iluna. Fara
a vroi sa credem ca este un argu'
ment de mare valoare, yom re'
fi~. 170. = Baia. Vedere (lnainte de restaurare) (c!. C. M. I.) leva totu~i ca - pe cand astfel
de sterne, a~ez.ate 1n acest mod,
nu se gasesc 1n timpullui ~tefan eel Mare - se
aWi la Sf. Gheorghe din Suceava, la turnul de
intrare facut de Petru ~chiopul, ~i la Sucevi~a
tot 1n acela~ loc la intrare, tot sub aceea~i forma
simpla.

Deci, toata aceasta serie de detalii - 1nce'

pand cu planul - ce le'am examinat, ne aduc
tcate concordant 1n acea~i epoca, adi6i. prima
jumatate a veacului al XVII'lea.
A ram as 1nca un punct de examinat, anume
acela al chenarului u~ilor, care prez.inta 0 1m'
podobire stranie 9i neobi~nuita, absolut diferita
de toate chenarele gotice sau 1n stilul Rena~terii
ce Ie cunoa~tem din vremurile precedente.
Primitivitatea acestei ornamentatii poate fi
pusa 1n socoteala unor vremuri vechi, dar ~i a
UDor vremuri de decaclenta si de revenire la 0
sim plicitate rustica. "
Precur.1 cand lucreaz.a pe lemn, me~terii popu'
lari 1~i compun ornamentatia lor din cercuri ~i
linii drepte, se poate admite ca ne gasim ~i aici
in fat a unui fenomen de acela~ gen.
 Alte cazuri, cam simibre, sunt chenarele bi'
sericilor dela Zamca, Ra9ca (1611-17) 9i Jela
Radeana din 1628, tratate tot ca sapaturi In
lemn (vezi fig ... ).
$i ferestrele, de altmintrelea, in lipsa lor de
impodobire, arata 9i ele acela9 caracter de sim'
plicitate prin ne9tiinta sau rusticitatea me9te'
rului.
Chiar numele de Biserica Alba este un argu,
ment pentru a crede ca cladirea nu e din vre'
mea lui ~tefan cel Mare. Biserica alba inseamna
Fig, 172. - Baia. Incrarea in biserica (inaince
rescaurare) (cl. C. M. l.)
biserica fara zugraveli; dar, daca $tefan cel
Mare ar fi ridicat acest laca9 - 9i inca pe b
1467 - nu se poate ad mite ca - pe cand s'au
~ugravit, sau in vremea lui sau putin in urma,
toate bisericile ce le'a facut, - sa fie ramas bi'
serica din Baia - alba.
De altmintrelea - afara de nezugravirea ei,
'ie mai vede din gaurile schelelor ce au mai ra,
mas neastupate in fatada bisericii, ca - de fapt
- ea n'a fost niciodata terminata, ceea ce se ex'
plica mai u90r daca a fost ridicata intr'o vreme
de turburari si
, de decadenta,, cum a fost veacul
al XVII'lea.
In rezumat daca ar fi sa facem 0 propunere
pentru a data mai precis aceastzl biserica, cred
ca n 'am gre9i mult atribuind'o vremii lui Miron
Barnovschi, sau timpului imediat urmator.
Biserica Sfintii V cevozi din Cozme9ti nu are
nici 0 inscriptie lamuritoare, iar traditia locala
spune - ca in multe parti - ca biserica este
din vremea lui $tefan cel Mare. Vecinatatea
$cheei, care este in apropiere, peste Siret, ar
putea da 0 care care probahiJitate acestei tra'
ditii.
Totu$i nu se arata nici una din trasaturile ca'
racteristice ale acestei vremi.
Planul 9i fatada bisericii sunt foarte simple
9i seamana destul de mult cu Cotnari 9i mai
mult inca cu Biserica Domneasca clin TarguJ
Frumos (abstractie facancl cle turnul aclaogat)
caci lipsesc 9i la Cczme9ti arcurile piezise mol,
dovene9ti ale naosului ce se mai vad la Cotnari.
Ne gasim in nedumerire.
Singurul element care poate cia a inclicatie
este chenarul u9ii de intrare in pronaos care
are 0 bogata profilatura gotica cu baghete in'
cruci9ate la colturi. (fig. 806). Deasupra vine
o corni9a'lintel cu prohl din Rena9tere. (fig.
804).
f\ceste elemente ar arata cleci mai cur and
veacul al XVI'lea, fara ca sa fie absolut exclusa
o varsta mai recenta, aclica veacul al XVII'lea.
Ceeace este in8a 0 nota originala este fru'
moasa decorare florala ce impodobe9t? fata a'
ceste cornige 9i care nu seamana cu nici 0 alta
ornamentatie de acest fel clin Moldova, dar a'
minte9te mai curand impodobirea pietrelor de
mormant.
de
Ornamentul pare taiat in lung, in cat se pune
intrebarea dadi. nu cste 0 piatra care a avut 0
alta intrebuintare 9i a fost folosita pe urma pen'
tru scopul de azi.
Pridvorul adaogat are arhivclta intrarii in re'
trag ere din planul zidulUl, ceeace este un carac'
ter din veacurile a1 XVII 9i al XVIII.
Profilul soclului a fcst 0 simpla te9itura, pre'
cum se mai vede in pridvorul ce a fost adaogat,
de altmintrelea, intr'o vreme mai recenta 1).
1) Din cele de mai sus rczu!ta ca nimic nu ne arata data
construirii acestei biscrici. Locu! unde am asezat-o in siru!
cladtri]or des crise este deci arbitrar.

Aceasta biserica este inca una din numeroa'
sele ctitorii ale lui Miron Barnovschi, care in
foarte scurta sa domnie de patru ani, a ridicat
atatea laca9uri sfinte.
Cladirea insa a ramas neterminata i?ia ispra'
vit'o - de1a ferestre in sus - Vasile Lupu.
Pisania ai?ezata deasupra intrarii in pridvor,
pe latura Sud, spune :
"Cu voia Tatalui i?i cu ajutorul Fiului i?i cu
o
savari?irea Sfantului Duh a inceput a zidi bise'
rica 10 Miron Barnovschi Voevod, Domn al
~arii Moldovei 9i n'a ajuns a 0 savari?i, ci 10 Va'
silie Voevod, Domn al ~arii Moldovei a savar-
i?it'o de la varful ferestre10r toata i?i a savari?it
toate ce1e de nevoie intru nume1e sfantului
prooroc Inainte'Mergatorul i?i Botezatorul loan
9i al cinstitei lui Taieri in anul 7143 (1635)
luna lui Novembre in 9 zile 1).
 Plann1 biserieii este asemanator eu aee1a a1
biserieii Barnovsehi 9i ;.].1Barnovei. $i aiei ob·
servam areadele din clreapta 9i stanga absicle10r
1atera1e 9i ingro9area dreptunghiu1ara a zidu1ui
\n dreptu1 lor, ingro9are sprijinita de a1te doua
lezene laterale.
Numai bo1tiri1e sunt mai simple ea 1a Bar-
nova, fiind simple ea10te sferiee.
$i aiei e probabi1 ea a exist at 0 despar~itura
pe do! sdlpi intre naos 9i pronaos.
o