ARIILE CORTICALE

Rolul specific al sistemului nervos este de a prelucra informaţia.

Sediul principal al acestor procese este scoarţa cerebralaă , dar se ştie caă la aceste acte participaă şi
numeroase structuri subcorticale.
Pentru a prelucra informaţia, scoarţa cerebralaă terbuie mai îîntaî i saă o primeascaă .
Informaţia paă trunde îîn sistemul nervos la nivelul receptorilor, de unde este trimisaă la scoarţaă , îîn
ariile senzitive specifice.
Aceste informaţii sunt comparate la nivelul ariilor asociative cu cele culese de alţi analizatori,
precum şi cu datele din memorie.
Pe baza sintezei complexe a tuturor informaţiilor este elaborataă starea de conştiinţaă , sunt luate
deciziile voliţionale şi automate.
Cu ajutorul metodelor de cercetare, s-a stabilit existenţa la nivelul neocortexului a trei categorii
funcţionale:
a. funcţii senzitive (în ariile receptorii),
b. funcţii motorii (în ariile efectorii) şi
c. funcţii asociative (în ariile asociative).

Pe baza acestor funcţi se nasc procesele fizice caracteristice fiinţei umane: procesele
cognitive, procesele volitive şi procesele afective.

A. ARIILE RECEPTORII.

La nivelul scoarţei cerebrale s-au evidenţiat numeroase arii (câmpuri) senzitive,

specializate îîn prelucrarea unui anume tip de informaţii. Aceste arii reprezintaă segmentele
corticale ale analizatorilor. La nivelul lor se terminaă axonii neuronilor talamici.
Pe baza stimulilor care ajung îîn aceste arii, este elaborataă senzaţia elementaraă specificaă
(vizualaă , auditivaă , tactilaă etc.).
Rolul senzitiv al acestor arii nu este exclusiv, iar funcţia de prelucrare a diferitelor semnale
trimise de la receptori, nu se desfaă şoaraă îîn mod izolat.
Existaă numeroase structuri subcorticale (talamusul, mezencefalul) şi spinale, cu rol
asemaă naă tor dar cu o funcţie de prelucrare mai elementaraă a semnalelor.
Unele senzaţii vagi de durere, luminaă , sunet sunt elaborate îîncaă la nivel mezencefalo-
diencefalic.
Pe de altaă parte, îîn procesul complicat de reconstituire conştientaă a informaţiei conţinute îîn
lumea ce ne îînconjoaraă , ariile senzitive specifice colaboreazaă îîntre ele caî t şi cu alte arii
corticale asociative.
Ariile asociative reprezintaă arii senzitive secundare îîn raport cu ariile senzitive specifice
care sunt arii primare.
Caă ile talamo-corticale se proiecteazaă mai îîntaî i îîn ariile primare: ariile somestezice, vizuale,
auditive, vestibulare, olfactive, gustative (vezi figura de mai jos).
Aria somestezică primară este localizataă îîn girul postcentral, caî mpurile 3, 1, 2.
Fiecaă rei suprafeţe receptorii îîi corespunde un anumit teritoriu cortical, variabil ca
îîntindere îîn funcţie de fineţea analizei efectuate de receptorii respectivi.
Organismul apare astfel proiectat cu capul îîn partea inferioaraă a girusului post-
central iar picioarele îîn partea superioaraă .
Aceastaă proiecţie raă sturnataă a corpului a primit numele de homunculus senzitiv, îîn
care buzele, limba, maî na cu degetele (îîn special policele) ocupaă o suprafaţaă mare,
aproape egalaă cu cea a trunchiului şi membrelor la un loc; aceasta se explicaă prin
importanţa funcţionalaă a maî inii şi densitatea receptorilor cutanaţi existenţi îîn
segmentul respectiv (vezi figurile de mai jos).
Distrugerea ariei somestezice duce la pierderea sensibilitaă ţii termice, dureroase,
tactile şi kinestezice.

Homunculus

Aria somestezică secundară este situataă pe marginea superioaraă a scizurii Sylvius şi are o
suprafaţaă mai redusaă decaî t aria somestezicaă primaraă .
Aici se proiecteazaă probabil sensibilitatea tactilaă protopaticaă , dar şi cea dureroasaă şi
termicaă .

Ariile somestezice I şi II sunt arii senzitive.

Homunculus senzitiv cortical
Ariile Senzoriale cuprind proiecţiile fibrelor de la diferitele organe de simţ: ariile vizuale, auditive,
gustative, vestibulare şi olfactive.

a) Ariile vizuale - sunt localizate îîn lobul occipital pe marginile şi îîn profunzimea şanţului
calcarin şi îîn paă rţile vecine din cuneus şi girul lingual.
IÎn aceastaă arie vizualaă primaraă (caî mpul 17) retina se proiecteazaă punct cu punct. Aria
vizualaă primaraă a fiecaă rei emisfere, primeşte informaţii de la caî mpul vizual temporal
ipsilateral (de aceeasș i parte) şi de la caî mpul vizual nazal al retinei contralaterale (de parte
opusaă ).
Ariile vizuale scundare sunt arii de asociaţie; caî mpul 18 este centrul memoriei vizuale iar
caî mpul 19 are rol îîn orientarea spaţialaă şi corectitudinea imaginii.

b) Ariile auditive - aria auditivaă primaraă este localizataă pe faţa superioaraă a girului temporal
superior, caî mpurile 41 şi 42. Aria auditivaă secundaraă este constituitaă din caî mpul 42
(parţial) şi caî mpul 22.

c) Aria gustativă - este situataă imediat superior de sanţul Sylvius, îîn regiunea inferioaraă a
girului postcentral, caî mpul 43.

d) Ariile vestibulare - puţin precizate, localizate probabil îîn lobul temporal.

e) Ariile olfactive - localizate îîn cortexul sistemului limbic (girusul hipocampic).

f) Ariile vegetative interoceptive.

Aferenţele sosite din teritoriul splanhnic (teritoriul viscerelor sau al organelor) se
proiecteazaă îîn ariile somestezice îîn dreptul trunchiului, iar aferenţele vagale (cele venite de
la nervul vag) se proiecteazaă pe girii orbitali ai lobului frontal.

Distrugerea, în mod experimental la animale şi accidental la om a acestor arii de

proiecţie aferente, duce la:
 pierderea sensibilităţii - în cazul ariilor senzitive sau la
 pierderea funcţiei - în cazul ariilor senzoriale (orbire, surditate, anosmie de tip
central), deşi organele receptoare respective sunt intacte.

B. ARIILE EFECTORII (MOTORII).

La nivelul scoarţei s-au precizat douaă arii motorii somatice: arii motorii piramidale şi arii
motorii extrapiramidale.

 Ariile Motorii Piramidale - sunt localizate îîn lobul frontal, îîn girusul precentral, caî t şi îîn
caî mpurile 6 şi 8 din lobul frontal.
IÎn aria 4, este aria motorie principală, unde îîşi au originea cca. 30% din fibrele
fasciculului piramidal; celelalte fibre mai provin din lobul frontal, parietal şi chiar din aria
senzitivaă a girusului postecentral. La aceste nivel, fiecare grup muscular al corpului are o
zonaă corticalaă de comandaă motorie proprie, cu extindere proporţionalaă cu complexitatea
mişcaă rii efectuate de grupul respectiv.
Se realizeazaă astfel un homunculus motor (vezi figura de mai jos), ce reprezintaă proiecţia
deformataă a siluetei motorii a corpului, îîn care ies îîn evidenţaă maî na (îîn special degetul
 mare), pentru coordonatea activitaă ţii manuale şi capul pentru coordonarea funcţiei fonatorii
şi a mimicii.

Homunculus motor

Ariile motorii secundare se gaă sesc îîn caî mpurile 40 şi 43 şi au rol îîn comanda motorie
ipsilateralaă (de aceeasș i parte a corpului).
Ariile motorii suplimentare sunt localizate pe fatșa medialaă a girului frontal superior, anterior
de aria primaraă . Stimularea ei are ca rezultat trei tipuri de misș caă ri: adaptarea de posturaă , misș caă ri
complexe stereotipice sș i misș caă ri rapide necoordonate.
La nivelul ariei motorii corticale se elaboreazaă comanda voluntaraă pentru misș caă ri fine sș i
misș caă ri de ansamblu.
Distrugerea acestei arii duce la paralizarea motilittșii voluntare.

 Ariile Motorii Extrapiramidale - ocupaă aproape îîn îîntregime aria premotorie 6, aria
motorie suplimentaraă sș i aria motorie secundaraă .
 Suprafatșa ocupataă de ariile extrapiramidale reprezintaă 85% din totalitatea cortexului
motor. Aceste arii cuprind sș i ariile subpresive (sau de acoperire), a caă ror stimulare inhibaă
functșionarea ariei motorii primare. Din aceste arii motorii pleacaă ataî t caă i extrapiramidale
spre motoneuronii spinali α sș i γ caî t sș i spre cerebel, prin circuitul cortico-ponto-cerebelos,
aducaî nd pe cea din urmaă cale influxul nervos de reglaj cerebelos îîn executșia misș caă rilor
voluntare.

 Ariile Motorii Vegetative. La nivelul scoartșei au fost identificate sș i zone visceromotorii îîn
partea frontalaă lateralaă sș i pe fatșa orbitaraă a lobului frontal, cuprinzaî nd ariile 10, 11, 12, 13,
14 (aria pefrontală). Aceste zone sunt conectate cu centrii vegetativi din hipotalamus şi cu
cei din trunchiul cerebral. Prin excitarea acestor arii se intensificaă reacţiile vegetative,
respiratorii, circulatorii, gastro-intestinale şi excretorii.

C. ARIILE ASOCIATIVE.

IÎn ariile senzitive primare iau naştere senzaţii elementare (luminaă , culoare, sunet etc.).
Percepţia complexaă a lumii exterioare şi a semnificaţiilor diferitelor senzaţii se realizeazaă
îîn ariile asociative, spre care sosesc impulsuri de la ariile primare şi de la nucleii talamici
nespecifici.
IÎn ariile asociative se petrece procesul cel mai îînalt de prelucrare (superizare). Aici are loc
elaborarea modelului conştient al lumii, apare conştiinţa propriei noastre existenţe, iau
naştere voinţa şi deciziile. Ele s-au dezvoltat mai recent pe scara filogeneticaă şi ocupaă cea mai
mare parte a suprafeţei neocortexului.
Excitarea acestor zone nu este urmataă de reacţii motorii şi nici senzitive.
Distrugerea lor nu este urmataă de paralizie sau abolirea vreunui simţ, ci de modificaă ri
psihice, tulburaă ri de vorbire şi de personalitate.
Ariile de asociaţie se îîmpart îîn: arii de asociaţie motorii şi arii de asociaţie senzoriale.

a. Ariile de asociaţie motorii - sunt centrii de integrare a unor acte de expresie de tip
motor care se îînvaţaă îîn cursul vieţii prin educaţie, centrii lor neexistaî nd la naştere:
 centrul motor al vorbirii - este localizat îîn piciorul girusului frontal ascendent,
caî mpul 44, îîn emisfera staî ngaă la dreptaci şi îîn cea dreaptaă la staî ngaci, controleazaă
activitatea aparatului fonator. Distrugerea lui, prin tumori sau hemoragii, duce la
afazie motorie. Bolnavul nu poate vorbi, deşi organul fonator nu este paralizat; el
îînţelege ce i se spune şi poate citi, elaboreazaă mintal raă spunsul dar nu este capabil
saă -l pronunţe verbal;
 centrul motor al scrisului - localizat tot îîn girusul frontal inferior deasupra
precedentului, îîn staî nga pentru dreptaci şi îîn dreapta pentru staî ngaci, controleazaă
activitatea muşchilor maî inii îîn actul scrisului. Lezarea lui accidentalaă duce la agrafie.
Bolnavul este incapabil saă scrie, deşi poate saă vorbeascaă şi saă îînţeleagaă cuvintele
scrise sau vorbite. Motricitatea maî inii nu este tulburataă pentru alte activitaă ţi.

b. Ariile de asociaţie senzitive - sunt centrii de integrare a unor acte de expresie de tip
senzorial:
 centrul înţelegerii cuvintelor vorbite - localizat îîn girusul temporal superior.
Lezarea lui accidentalaă duce la afazie de tip senzorial (agnozie), cunoscutaă şi sub
denumirea de surditate verbalaă . Bolnavul nu este surd, poate vorbi şi scrie, îînţelege
 cuvintele scrise, dar nu îînţelege cuvintele rostite de interlocutor, ca şi cum li s-ar
vorbi îîntr-o limbaă straă inaă deoarece au pierdut semnificaţia sunetelor;
 centrul înţelegerii cuvintelor scrise - localizat îîn girusul parietal inferior.
Distrugerea lor duce la alt tip de agnozie (afazie vizuală sau cecitate psihică) caî nd
pierde capacitatea de a îînţelege ceea ce vede. Bolnavul vede un text scris dar nu
recunoaşte şi nu îînţelege cuvintele sau cifrele scrise.

IÎn afara ariilor de asociaţie motorii şi senzoriale mai sus amintite, se gaă sesc arii de
asociaţie îîn zona prefrontalaă şi îîn zona parietalaă .

a. Zona prefrontală de asociaţie (dispusaă îîn partea anterioaraă a lobului frontal) -

este sediul controlului cortical al funcţiilor vegetative, ea fiind conectataă bi-
direcţional cu talamusul şi hipotalamusul. Tot aici este şi sediul personalitaă ţii
umane. Distrugerea acestor centrii, pe laî ngaă modificaă ri vegetative (circulatorii,
respiratorii, gastro-intestinale) produce şi alteraă ri ale personalitaă ţii şi comporta-
mentului: docilitate excesivaă , comportament social bizar (atitudine îîn contradicţie
cu situaţia de moment).

b. Zona parietală de asociaţie - reprezintaă zone interpretative a senzaţiilor

somatice. Lezarea sa reduce capacitatea recunoaşterii prin pipaă it a formei, duritaă ţii,
asperitaă ţii sau calitaă ţii obiectului atins, face imposibilaă recunoaşterea poziţiei
spaţiale a membrelor. Uneori este negataă chiar apartenenţa unei paă rţi din propriul
corp (asomatognozie).
Ariile Funcționale ale Cortexului Cerebral
Ariile Funcționale ale Cortexului Cerebral