Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
1-
ANUL XVI. Februarie 1905 No. 2
ARIIIYA
ROAM SOCIETATII STIINTIFICE $I LITERARE
DIN IfISI
Apare odata pe Ian a, cu ilustratiuni.
_
MIIMINIMImea...
.4
. 'I II hli
ARI-11Vfl
No. 2 DIN FEBRUARIE 1905
ILUSTRATIUNI :
Pag.
de R. b. Fltanasiu 84
DIN TRANSILVANIA. Cuvintarea d-lui Dr. A. de Vajda Voevod (Ro-
mini! frati de suferinta cu ungurii ; consideratiuni istorice asupra ro-
minilor, parerile distinsilor invatati si politician! ungurf in chestia
nationalitatilor) de R. b. Rtanasiu . . . . . . 87
DIN BUCOVINA. Raportul anual al societatii academice romine Ju-
nimea" din Cernauti 93
DIN MACEDONIA. Inceputul slujbei bisericesti in limba romina -la
Monastir 94
CARTI $1 REVISTE 94
ABONAMENTUL PE AN 15 LEI
In lard fi In strilindtate.
Comunicaff de articole, abonamente, trimiteri de ban! si on -ce co-
respondenta, a se adresa d-lui R. b. Rtanasiu, Iasi.
Teodor T. Burada
rinittst 11 lealinoler
IN MOLDOVA
I.
11.
DIVANUL MOLDOVEI
Trimitind alaturata petitiuue a lui Gaetano Madji, spre a-I niultuin
de truda ce a intrebuintat la zidirea teatrului local, dupa conventiunea cu
antreprenorul clubului, negutitorul din Iasi Hristodul, eu propun cinstitului
Divan, ca luind in vedere cererea jaluitorului cu conventiunea care e intre
dinsil, sa i se deie satisfactie, si tot odata sa mi se faca si mie cnnoscut.
In Ia. % 1810 Ian. 15
RAPORT
Conform ordinului Excelentei voastre din 25 Aug. expirat sub No
4155, comitetul a luat in cercetare pretentiile actorilor : Registratorului de
colegie Efimov, Ivan Carvovski, Andrei Serbulov, Petru Matiu$evski $i a
sufleorului losif Cernelevski, -Matte in contra antreprenorului strain Gaetano
Madji, si dupa imprejurarile cercetarilor facute de functionarul comitetuluf
pristavul Sobov, s-a gasit ca pretentia mai sus numitilor actor! in contra
lul Madji, este intemeeta, mai cu sama ca. Madji caruia i s-a comunicat pe-
titiunile actorilor, a indestulat pe acei cu pretentiile mici, pe Efimov, Ser-
bulov $i Cernelevschi, iar lui Carvovski $i Matiu$evski carora le datorea o
sums mai mare, nu le-ail platit, sub pretext cum ca ei ar fi fost indestulati
intr-o afacere anterioara cu Kvasne$evski de catra cvartalnicul Protojevici,
care cvartalnic insa, intr un raport prezentant de dinsul neaga nu numai
faptul, dar swine ca nice nu i-a cuuoscut vre-odata ; de aceia considerind
ca Carvovski, pentru a dovedi pretentia sa, a prezentat cloud chitante pen-
tru banii ce-i datore$te Madji in valoare de 18 galbeni; Comitetul. a hotarit
a se plati lui Carvovski dupa contul din dosar 36 galbeni, lui Matiu$evski
20 galbeni, in totul 56 galbeni. Pe dinsul, Madji, it obliga la plata, in caz
contrar, secvestrindu-se pentru suma aceasta din averea lui, sa se faca
vinzare prin licitatie publica, $i cu banii prinsi din vinzare, sa se indestu-
leze dreapta pretentie a lul Carvovski $i Matiu$evski, ne aducindu-se aceasta
insa la indeplinire, sa se prezenteze dosarul in original pe linga acest ra-
port, pentru ca de Excelenta voastra sa .se cerceteze.
No. 2434 Polifnzeistru Dicescul.
Sept. 18. Anul 1812
0
r°
I ;
o CI
r.) 41
, `0
11^ I. .44 tkiiiN.
i VI.
.n 11 ti 3
.off
,fi-
° 01.1.
Mincistirea Trei-Erarhi din Iasi (zidita la 1639 de Vasile Lupu Voevod) inainte de restaurare, prin anul 1881.
Inceputul teatrului in Moldova 57
6.
Fi
M if _
groaza cea mai mare ce-o au flacaii din sat, IT frica de oaste.
Stii una, lele Soltana, data baetanu nu ti-I bun de -n-
surat, socot ca pentru mielitie» are sä fie flume potrivit. 51 de-
acela, daca nu vrai sa-1 insuram cu Mariuca, sa-I bagam in ar-
mata, ce zici ?
Soltana ramase trasnita. Ar fi zis ea, ce-ar fi zis ; dar nu
stia ce are sä zica si fecioru-sail.
Primarul ce credea, ca de-acum hotarirea lui are sa le
moaie gura, intreba rizind pe Mien.
El, ma Toadere, asa to prinzi ?
Cum nu, D. Pr., ma prind, de ce sa nu ma prind : de
cit sa mintui asa de vreme cu holteitu si sa-mi leg capu de pe
acum, mai bine ma vir de vote -n melitie ; abea ofu scapa mai
devreme.
Soltana racorita :
Mai degraba, zatl, mai degraba volintir" decit mire :
ca volintir" are sa fie si fara yoia mea, macar mire sä fie cind
0'6 vra eti !
Primarul staruind in hotarirea lui :
Daca-i asa, mai Mete, sa vii mini, nu mai departe, sa-ti
fac hirtiile de drum si sa pled din sat.
Baetanul, care nu suguise vorbind, primi bucuros hotarirea;
se inching, rasucindu-se pe opsas, si fesi. Ma-sa, cit icf cit colo,
se la pe urma luf, stapinindu-1 din ochi, sa nu-si faca cum-va
sari* bietu baet ; el insa, vinturind un gatej in mina, mergea asa
de lute, taind dealul curtii, inch mama Soltana, cum era femeie
cu batrineta-n spate, it pierdu din creasta culmii.
'd
1.1
.
A_
it -....,...4
13
, 13
_ 14111...roftt,fforri;Aarrz.
2
/
R. SEVFISTOS
1) J. K. K. G. R. 1886.
ISTORIA VAEI DUNARII 71
4,
\;
FIORI DE PRIMAVARA
tea, atentia indelung incordatA, Tata dui-A d-na A.C.K. cauzele de-
generarit Departe de a fi cauze de slAbire fizica si morals, ele al-
catuesc conditia sine qua non a unei temeinice instructii: un e-
lev trebue sA capete o cultura intinsA in toate domeriiile in can
se desfasoara viata practicA; varietatea unor atari cimostinti e o
conditie urgenta a posibilitAtil de a preda si instrui niste mints
neformate; e o lege generalA de didactics moderns a face pia
cut si interesant predarea unor cunostinti. Nu dar noilor me-
toade in sine revine slabirea intelectuala si fizicA a generatie
noastre scolare, cum crede d-na A. K., din potriva, sintem in-
clinati a crede ca noile metoade aplicate bine si cu pricepere,
sint singurile ce pot dezvolta organul de apacepere si forma
o cultura temelnica.
Ilse Ghibanescu
stitue o parte insemnata din viafa unui oral $i care vor trebui
sa se alba in vedere la istoria complecta a unui oras.
TotusT, tinind sama de timpul absolut scurt in care d-sa a
fost insarcinat de primaria lasuluT ca sa injghebeze aceasta lu-
crane (3-4 luni ni se pare), este usor a trece cu vederea ase-
menea lipsuri, pe care credem ca cu gre6 s-ar fi putut complec-
ta de orT-cine in asemenea Imprejurart
Incheind, lucrarea d -lui N. A. Bogdan, este de un deosebit
interes Si pe linga meritul de sistematizare in expunere, mai este
si acela de a fi adunat d-sa intr-un tot, pe cit a fost posibil,
materialul privitor la orasul lasT, care fiind un bun inceput in
viitor va seivi, credem, is o istorie complecta a lasuluT. Malmult
Inca, prin prezenta, prin frunioasele folografiT Si gravur1 repro-
duse (160 ilustratiT: vederi, portrete, minastiri, inscripfii, statuT,
scoff, planuri, mArci, pecefi, etc.), volumul e placut, interesant si
folositor in ori-ce casa, oglindinlu-se in el orasul lasT in toate
timpurile pina asta-zi.
A. D. Atanasiu
Din Transilvania
Asupra cuvintarii d-lui dr. Vajda Voevod la IXIRominii frati de
suferinte cu Ungurii; consideratiuni istorice asupra poporul u: romin in
Transilvania; parerile diferhilor invatati gi politicians unguri ').
Din B'ucovina
Raportul anual al societatii academice romIne <janimea»
in CernautT 1904al XXVI an administrativ, cuprinde o scurta
dare de sama di. Alecu Procopovicf h. t. vicepresedinte, prin
care sd sciiitaza activitatea societatil Junimea si modul cum a-
cest fat frumos al ideei nationale a Prins radacinT adincT in
paturile poporuluI romin din Bucovina. lar cu ocazia serbariT
jubileulul de 25 de anT la 9 si 10 Fevr. 1904 a fost Incoronata
activitatea acestel societatT de to' rominiT de prin toate unghiu-
rile, cari art adus omagiile lor de recunostinta si iubire sincera
acestul focar national si de adevarata cultura.
Intre alte lucrarl ale societatil sä arata ca junimea a slat
viata revistel literare «Junimea lirerara» care in scurt timp si-a
cistigat simpatia cititorilor si a celorlalte reviste literare ro-
minestT.
Urmeaza apoi in partea a 11-a : Raportul comisie literare;
econornatul, cabinetul pe lectura, casa (averea totals 14392 cor. 65),
biblioteca si catalogul mernbrilor (onorarY, fondatorY, sprijinitori,
emeritatT, ordinarl si membri).
i9da
Din Macedonia
In rindurile Macedonenilor domneste o mare bucurie si
inultamire sufleteasca, ca a inceput, in luna Ianuarie, a se (inea
zi cu zi, in capela romineasca din Monastir, serviciul dumne-
zeesc in limba romineasca. Duminica 16 lanuarie 1905precum
sa anunta din Constantinopolia avut loc o festivitate rard
bisericeasca, in capela din Monastir, la care a6 luat parte peste
1000 de rominT, consulul rominesc si inspectorul scoalelor din
Macedonia.
Aceasta victorie a Rominilor dreapta si de mult asteptata
a suparat pe Greet, care vroind cu once pre( sa zadarniceasca
i mpunatoarea serbare religioasa, au fost im pied ecati de catra autori-
ta(ile turce.sti, care isT dau cea mai mare silinta ca sa apere in
contra uneltirilor dusmanoase pe Romini, car( nu doresc alta
ceva decit linistea pentru culturA si progres.
rida
REVISTE
Bulletin de la classe des Iettres et des sociences morales et
politiques. (Academie Royale de Belgique) No. get 10, Bruxeles 1904
(continuare).
CART( S1 REVISTE 95
ti
Amintiri din o calatorie.
Mateitl Mille Serbare ostasasca, pies in versuri, inedita.
Poezii . A. C. Cuza, A. Vojen, Emilgar, von Wurmb, Benno
Geiger, Giordano. Adela Xenopol, Ana Conta Chernbach, P. Vran-
ceanu, Gli. Munn, I. Laur, Bosnief .Paraschvesca, S. Bodniiresen,
D. G. Iamandi, Dutescu-llutu, N. Kraft.
Documents din domnia Cuza-Voda din bogata eolectie a
d-lui Th. Rossetti.
tl