Explorați Cărți electronice
Categorii
Explorați Cărți audio
Categorii
Explorați Reviste
Categorii
Explorați Documente
Categorii
I. EXERCIŢII EURITMICE
II. EXERCIŢII CORPORALE (GEOGRAFIA CORPULUI)
III. EXERCIŢII TEMPERAMENTALE (încet/repede, linişte/mişcare)
IV. EXERCIŢII RITMICE
V. EXERCIŢII RITMICE-MATEMATICE
VI. EXERCIŢII DE ARTICULARE
VII. ZICERI
VIII. POEZII
IX. COLINDE
X. JOCURI DE DEGETE
XI. JOCURI-NUMĂRĂTORI ( din folclorul copiilor )
XII. CÂNTECE
XIII. REIGEN (JOCURI ÎN CERC)
XIV. JOCURI
I. EXERCIŢII EURITMICE
1. A, A, A – SPRE SOARE CRESC AŞA
2. A – E LUMINA MEA
3. IARNA MUGURUL ADOARME
4. ÎN FIECARE DIMINEAŢĂ
5. DEASUPRA AM ÎNGERUL MEU
6. LUCRUL MEU E TERMINAT ŞI BUN E
1
( iii ). SUNT O FIARĂ
( iv ). SUNT UN OM
IV.EXERCIŢII RITMICE
1. BATE, BATE, BATE-ŢI PALMELE
2. CĂLUŢII ÎN ZORI ÎNCET MERG LA PAS
3. BAT DIN PALME
4. CAII MI-AM ÎNŞEUAT
5. MERG PRIN LUME (poezie ritmică de Mihael)
6. FUGA FUGA NEGURĂ (poezie ritmică)
7. HAI SARI LA JOC (poezie ritmică)
8. OCHII ÎNCHIDE (exerciţiu de coordonare)
9. PIC PIC PICĂTURĂ (poezie ritmică)
V. EXERCIŢII RITMICE-MATEMATICE
1. DE LA UNU-NCEPI S-ADUNI
2. 1,2,3 GALBENI BOBOCEI
3. O MĂICUŢĂ, UN TĂTUŢ
4. HAI, HAI, MOŞ MIHAI
5. 1,2 PĂPUŞOI
6. UN CIOROI, DOI BROSCOI
7. DESPRE MATEMATICĂ ŞI PRIETENIE
2
16.PREPELIŢĂ
17.O PITĂ LIPITA
18.UN VULTUR
19.UN COCOSTÂRC
20. BALABAN
21.CUPĂ
22. DOMNULE DIRECTOR
23. CECILIA
24.CAPRA NEAGRĂ
25.TAPCA, RAPCA
26. O LINGURĂ
27.PAPUCII PAPUCARULUI
28.MI, MA, MEI
29.NI, NU, NO
30.ŞI. ŞA, ŞU
VII. ZICERI
1. POEZII DESPRE ZILELE SĂPTĂMÂNII
2. ZICERI DE DIMINEAŢĂ
3. SALUTUL LA ÎNCEPUT DE ZI
4. RUGĂCIUNI PENTRU MASĂ
5. ZICEREA PENTRU ORA DE MUZICĂ
6. ZICEREA PENTRU ORA DE DESEN
7. ZICEREA PENTRU ORA DE LUCRU MANUAL
8. ZICERI ÎNAINTE DE POVESTE (BASM)
9. ZICEREA LA SFÂRŞITUL ZILEI
10. ZICEREA ÎNAINTE DE SPĂLATUL PE MÂINI
11.ZICERI ÎNAINTE DE A INTRA LA MASĂ
12. ZICERE ÎNAINTE DE A FACE ORDINE
13. ZICERE ÎNAINTE DE O ACTIVITATE
14. ZICERE ÎNAINTE DE PLECAREA ACASĂ
15. PREZENŢA COPIILOR
VIII. POEZII
1. PLOIŢA (folclor)
2. POEZII DE PAŞTE
De Paşti
Iepuraşul
3
Paştele ne vin
Iarba
Sămânţa
3. POEZII DE TOAMNĂ
4. POEZII DE IARNĂ
5. POEZII DE PRIMĂVARĂ
IX. COLINDE
1.LA VIFLAEM
2. SUS LA POARTA RAIULUI
3. PRINTR STELE; PESTE SOARE
4. O CE VESTE MINUNATĂ
5. STEAUA SUS RĂSARE
6. RĂTĂCEAM PRINTR-O GRĂDINĂ
X. JOCURI DE DEGETE
1. ACESTA E TATA
2. ZECE DEGEŢELE NOI AVEM
3. SNIKESAC ŞI NIKESAC
4. PISOIUL PRIVEŞTE PE FEREASTRĂ ÎN JOS
5. MICUŢUL PĂIANJEN
6. BOIERUL
7. MICUŢA PICĂTURĂ
8. ŞORICELUL (Dicări, dicări, doc)
9. COPILUL ŞI VRĂJITORUL
10.IARNA
11.MOŞ CRĂCIUN
12.UN REGE AVEA CINCI FII
13.GEOGRAFIA CORPULUI
14.PLOAIA
15.BURUIENI
16.PICĂTURA DE ROUĂ
17.TĂVĂLUGUL
18.DIS DE DIMINEAŢĂ
19.PITZ UND POTZ
20.DU HAST EIN TALER
21.KNULLE UND KNOLLE
22.BELLIS PERENIS-BĂNUŢEI
23.KRABBE
4
24.CELE CINCI DEGETE
25.FRUNZĂ LEGĂNATĂ-N VÂNT
26.ULLE-WULLE
27.PIATRĂ PE PIATRĂ
28.AM UN LĂCUŞOR
29.FREACĂ PALMELE
30.DII, CĂLUŢ
31.MERGE MOŞUL PE CĂRARE
32.AM CEVA ASCUNS ÎN MÂNĂ
33.AM O GRĂDINĂ
34.CIREŞICA ŞI CIREŞEL
35.MĂRUL
36.ULTIMA FRUNZĂ
37.FULGUL DE ZĂPADĂ
38.CALENDAR
39.NICUŞOR ŞI PISICUŢA
40.MAMA FACE SUPĂ
41.MICUL PEŞTIŞOR
42.CORPUL
43.MAMA LA PIAŢĂ
44.SĂPTĂMÂNA
45.MOŞ ANDREI (JOCUL NUMERELOR)
46.CASA NOUĂ
47.ZECE DEGEŢELE (Avem zece degeţele, ce putem face cu ele)
48.CASTANELE
49.LA ÎNCEPUTUL BASMULUI
50. SFÂNTUL NICOLAE
51. DEGEŢELELE (Cinci sunt degete la mână, dorm culcate pe o rână)
52. MÂNA DREAPTĂ ŞI MÂNA STÂNGĂ
53. HEI, HEI, MOŞ MIHAI!
54. TURTIŢA
55. CÂNTEC PENTRU PICTURĂ
56. FLUTURAŞUL
57. MUGURAŞUL
58. ÎNTR-UN MUNTE MARE UN PITIC MIC DOARME
59. FLORICICA
60. MAMA PISICUTA ARE PATRU PISOIASI
61. DIS DE DIMINEAŢĂ EU MĂ SPĂL PE FAŢĂ
62. FAMILIA
63. MÂNUŢELE (Aceasta este mâna mea dreaptă)
5
64. PLOAIA
65. MÂNUŢELE MELE (Degetul drept mare şi grăsuţ)
66. CARUSELUL
67. MARIONETA
68. PEŞTIŞORUL
69. TROP-TROP-POC-BOC
70. BATE VÂNTUL
71. PICTORUL
72. ŞORICELUL (Uite o căsuţă mică)
73. UN PITIC CU DOR DE DUCĂ
74. DOI PISOI S-AU TREZIT
75. DOUĂ SURIOARE
76. GASPAR, MELCHIOR, BALTAZAR
77. CÂND PLOUĂ 5 DEGEŢELE POVESTESC
78. MÂINILE-MPREUNĂ SĂ LE AŞEZĂM
79. A FOST ODATĂ UN CASTEL
80. MELCUL URCĂ
81. DE LA PLIMBARE
82. A FOST ODATĂ O FETIŢĂ
83. DOMNUL PURICE
84. AVEM UN GĂRDULEŢ
85. 1,2,3,4,5
86. CURĂŢENIE
87. ZIUA DE NAŞTERE
88. JOC CU OALA
89. PITICUL ŞI IEPURAŞUL
90. CÂNTEC (Pe cărare trece-un moş)
91. ERA ODATĂ UN CASTEL
92. DOUĂ PĂSĂRELE STAU ÎN CUIBUL LOR
93. DOUĂ CIOCĂNELE
94. FLUTURAŞII
95. DOUĂ FETE LA FÂNTÂNĂ
96. AM CINCI DEGEŢELE
97. POC, POC, POC CAD CASTANE DOLOFANE
98. CALUL MEU MĂNÂNCĂ FOC
99. NINGE NINGE LINIŞTIT
100. PIM ŞI PAM
101. EU SUNT UN MIC IEPURAŞ
102. BISERICUŢA
103. DEGETUL MARE MERGE LA PLIMBARE
6
104. LINIŞTE LINIŞTE
105. SOARELE RĂSARE
106. O CE-NCET, O CE-NCET
107. IATĂ STUPII DE ALBINE
108. DEGETELE PE RÂND SE ÎNTÂLNESC
109. OMUL HARNIC
110. VERS PENTRU STRÂNGEREA JUCĂRIILOR
111. DANSUL SPĂLĂTORESELOR
112. PISICILE
113. JOC ÎN CERC (în limba germană)
114. CÂNTEC DE SEARĂ (în limba germană)
115. BATE TIP! ŞI BATE TOP!
116. ŞOSETUŢE ÎN PICIOARE
117. ACESTEA 3 SUNT SURORILE MELE
118. OCOL, OCOL PE CÂMPUL GOL
119. WER WILL DER FLEISSIGER HANDWERKER SEHN (în limba
germană)
120. MICA LUMINĂ
121. LAMPIOANELE
122. PITICUL TIP-TAP
123. MAMA PĂMÂNT
124. VRĂJITORUL
125. MELCUL (Încet de tot)
126. UN MOŞNEAG ARE ÎN CURTE
127. UN COCOŞ ŞI DOUĂ RAŢE
128. MELCUL (Melcul mare gospodar)
129. BRUTARUL
130. CĂRĂBUŞ, CĂRĂBUŞ
131. FRĂŢIORII (Noi suntem bobi zburători)
132. GĂINUŞA ARE 7 OUŞOARE
133. 7 SEMINCIOARE
134. MELCUŞORUL (Pleacă melcuşorul la plimbare)
135. 5 DEGEŢELE AU PORNIT ÎN ZORI
136. DOAMNA PISICUŢĂ
137. SPIRIDEL UN SPIRIDUŞ
138. AŞCHIUŢĂ ŞI ŢĂNDĂRICĂ
139. IEPURAŞUL
140. ÎNTR-UN BOBOC DOARME UN PITIC
141. O FLOARE FRUMOASĂ SE DESCHIDEA
142. SFÂNTUL NICOLAE (Vedeţi aici e o căsuţă)
7
143. POMUL DE CRĂCIUN
144. PIC, PIC, PIC
145. AM UN SÂMBUREL
146. SPARGEM NUCI
147. STUPII DE ALBINE
XII. CÂNTECE
1. CÂNTEC DE PAŞTI
XIV. JOCURI
1. Hai Ditel
2. Uite-aşa începe-un vals
3. Haideţi să dansăm
4. Ă rem sem sem
5. Seresponda
6. Să dansăm rabada
7. Frunzuliţă de pe plai
8
I. EXERCIŢII EURITMICE
1. A, A, A – SPRE SOARE CRESC AŞA
A, A, A – spre soare cresc aşa,
E, E, E – la piept strâng florile,
I, I, I – aşa de-nalt voi fi,
O, O, O – în horă o să joc,
U, U, U – adânc privesc acum
2. A – E LUMINA MEA
A – e lumina mea,
E – sunt eu în ea,
I – înalt aş vrea să cresc,
O – pân’ la soarele ceresc,
U – pe un drum am să pornesc.
4. ÎN FIECARE DIMINEAŢĂ
În fiecare dimineaţă,
S-avem gândul bun pe faţă,
A – către soare să privim,
I – iubire să dăruim,
O – doar căldură să primim,
9
U – şi-n lume s-o răspândim,
Şi atunci fiecare copil,
În fiecare dimineaţă,
Va avea gândul bun pe faţă.
10
Ne duc în tot locul.
2. CINE-S OARE?
Doi fraţi se uită,
Două surioare ascultă,
Alt frate are două picurătoare,
Iar sora cea mai mare şi cea mai muncitoare,
A bătut în două rânduri
32 de scânduri.
Dincolo de ele, legată,
Şade o curea lată.
De ce este ea legată?
Veţi afla îndată.
Să nu iasă pe portiţă
Şi să-l spună pe Gheorghiţă,
C-a scăpat într-o fântână
Cu lapte şi cu smântână...
Ia să-mi spuneţi:
Cine-s oare,
Aceşti fraţi şi surioare?
De cine se teme Gheorghiţă
Să nu iasă pe portiţă?
Şi dac-aţi mai auzit de vreo fântână
Cu lapte şi cu smântână?
Băieţele ce tot fluturi tu din mână?
11
4. DOUĂ PĂSĂRELE, STAU ÎN CUIBUL LOR
Două păsărele, stau în cuibul lor,
Şi dorm binişor.
Una se trezeşte,
Vesel ciripeşte,
Dă din aripioare,
Şi în zbor porneşte,
Zboară printre tei,
Vine-n cuibul ei.
A doua se trezeşte,
Pornesc amândouă,
Ciripesc de zor
Şi apoi spre seară,
Dând din aripioare
Vin în cuibul lor.
Două păsărele,
Stau în cuibul lor,
Şi dorm binişor.
12
Din picioare: trop, trap, trop,
Pumnii mei fac: poc, boc, poc,
Mâinile ca paletele se învârtesc,
Repede, repede se rostogolesc,
Şi acum: palmele,
Iar la drum, picioarele.
3. ( i ). SUNT O PIATRĂ
( ii ). SUNT O PLANTĂ
( iii ). SUNT O FIARĂ
( iv ). SUNT UN OM
( i ). Sunt o piatră,
Sunt o piatră,
Duc o viaţă minerală
Mă îndes, mă strâng în mine,
Sunt doar greu fără simţire.
Sunt o piatră, sunt o piatră
Duc o viaţă minerală.
( ii ). Sunt o plantă,
Sunt o plantă,
Duc o viaţă vegetală,
Mă-ncălzeşte soarele,
Mă hrănesc izvoarele.
Sunt o plantă,
Sunt o plantă,
Duc o viaţă vegetală.
( iv ). Sunt un om,
Un om, doar om,
13
Ce mă nasc, trăiesc şi mor,
Trup cu suflet şi gândire
Ce cuprinde-ntreaga fire.
Sunt un om,
Un om, doar om,
Ce mă nasc, trăiesc şi mor.
14
4. CAII MI-AM ÎNŞEUAT
Caii mi-am înşeuat,
La drum eu am plecat,
Nechează cristalin,
Aleargă ca vântul lin.
15
Norii grei se scutură
Ploaie, ploaie
Curge în şiroaie
Vine furtună
Începe şi tună
Bum, bum, bum
Vântul bate
Norii-alungă
Pic, pic, pic
Ploaia încet s-a oprit
Soarele a răsărit
Şi pe toţi ne-a încălzit
V. EXERCIŢII RITMICE-MATEMATICE
1. DE LA UNU-NCEPI S-ADUNI
De la unu-ncepi s-aduni,
Prima zi se cheamă LUNI
Unu şi cu unu-s fraţi
Cea de-a doua zi e MARŢI
Trei broscuţe saltă-n cercuri
Cea de-a treia zi e MIERCURI
Patru greieraşi vioi
Cântă pân’ se face JOI
Joi pe VINERI ia de mână
Cinci surori din săptămână
Seara-ţi spun poveşti frumoase,
SÂMBĂT-o să fie şase,
Iar DUMINICĂ spre seară
Trenuleţul tău din gară
Se va duce mai departe
O să-ncapă? Câte-s? Şapte!
16
3. O MĂICUŢĂ, UN TĂTUŢ
O măicuţă, un tătuţ,
Câţi părinţi ai măi Petruţ?
Câţi părinţi ai Piţigoi
Ce te cresc pe tine?...Doi!
5. 1,2 PĂPUŞOI
1,2, păpuşoi,
3,4, lapte acru,
5,6, mere rase,
7,8, mălai copt
9,10 apă rece.
17
Prietenii buni,
Şi-amintesc de + (adunare)
II. Când unul din noi ,
Prea-şi arată puterea,
Foştii prieteni îl trec cu – (scăderea)
III. Când unul sădeşte un pom în ogradă
Îl x (înmulţeşte)
Şi răsare o livadă.
IV. Când unul din noi
Are-o bucată de pâine
O / (împarte), şi nimeni
Flămând nu rămâne.
1.COSAŞUL SAŞA
Cosaşul Saşa când coseşte,
Cât şase saşi sasul coseşte,
Şi-n sus, şi-n jos la casa sa,
Coseşte Saşa şi-n şosea.
VARIANTĂ:
Cosaşul Saşa când coseşte, cât şase saşi sasul coseşte. Şi-s sus şi-n jos de
casa sa, coseşte sasul şi-n şosea. Şi şase case Saşa-şi stie.
- Ce şansă!… Saşa-şi spuse sieşi…
3.GĂINA OUĂ
Găina ouă,
Nouă ouă,
Nouă ouă nouă.
(de trei ori)
18
Tot ce-am zis şi-am zis c-oi zice,
Dar de zis eu n-am mai zis,
Nici n-am zis, nici n-oi mai zice,
C-am să zic ce-am zis c-oi zice.
5.BROAŞTELE BROSCORODESC
Broaştele broscorodesc,
Broscoii bulbucaţi,
BA, BE, BI, BO, BU,
BU, BO, BI, BE, BA.
6.AN ARAM
An aram, soc ardeam,
Şi-o şea rea la cal aveam.
7.CĂRPMIDARUL
Cărămidarul cărămidăreşte cu cărămida cărămidarului din cărămidărie.
VARIANTĂ:
Pânã când a cãrãmidãrit cãrãmidarul pe cãrãmidãritã, a cãrãmidãrit
cãrãmidãrita pe cãrãmidar.
8.STANCA
Stanca sta-n castan ca Stan.
9.UNUI TÂMPLAR
Unui tâmplar i s-a întâmplat o întâmplare întâmplătoare în strada Tâmplăriei
pe când tâmplărea în tâmplărie şi a lovit din întâmplare tâmplăreasa-n
tâmplă.
VARIANTĂ:
Unui tâmplar i s-a-ntâmplat o întâmplare. Alt tâmplar, auzind de întâmplarea tâmplarului
de la tâmplãrie a venit si s-a lovit cu tâmpla de tâmplãria tâmplarului cu întâmplarea.
10.CAPRA ALBĂ
Capra albă, piatra albă, calcă capra, crapă piatra.
11.FLUTUR PE PUNTE
Flutur pe punte, flutur sub punte. (de trei ori)
19
12.PUTINA PRITOCITOARE
Putina pritocitoare cu doisprezece pritocitori tot într-o pritocitoare.
VARIANTĂ:
O sapa lata,doua sape late,
sapte sape late si-alte sapte sape late.
VARIANTĂ:
Şapte sape late
Cu lapte spălate
Pe spate aruncate
15.GĂINUŞA ORBULUI
Găinuşa orbului,
Şade în vârful stogului,
Şi numără ouăle:
Câte, câte, câte unul,
Câte, câte, câte două,
Câte, câte, câte trei...
(se numără până la zece)
16.PREPELIŢĂ
Prepeliţă,
Pestriţă,
Cine-i pestriţă?
Prepeliţă,
Dar mai pestriţi îs,
Puii prepeliţei
Pestriţe.
20
17.O PITĂ LIPITĂ
O pită lipită,
Două pite lipite,
Trei pite lipite,
Patru pite lipite,
Cinci pite lipite...
(se numără până la zece)
18. UN VULTUR
Un vultur stã pe pisc cu un pix în plisc.
19. UN COCOSTÂRC
Un cocostârc s-a dus la descocostârcãrie, unde se descocostârcãreau si alti
cocostârci nedescocostârcãriti, ca sã se descocostârcãreascã de cocostârcãria
lui.
20. BALABAN
Balaban Bãlãbãnescu bâlbâieste bâlbâituri bâlbâite pe negândite.
21. CUPĂ
Cupă cu capac, capac cu cupă.
23. CECILIA
Cecilia ceru cele cinci cepe din ceaun.
VARIANTĂ:
Capra neagră sare-n stânci
Capul caprei crapă-n cinci.
21
- se schimbă vocalele: a, e, i, o, u
26.O LINGURĂ
O lingura bilingură
Două linguri bilinguri.... ( până la 10)
27.PAPUCII PAPUCARULUI
Papucii papucarului
Pocnesc pe pod
29.NI, NU, NO
Ni, nu, no
Ticu, tacu, to
Ticu, taco, tabatau
Ticu, taco, vabatau
Ticu, tacu, to
30.ŞI, ŞA, ŞU
Şi, şa, şu
Libe, labe, lu
Libe, labe, leberli
Libe, labe, teberli
Libe, labe, lu
VII. ZICERI
LUNI
Luni e ziua Lunii,
Şi-a înţelepciunii,
22
Astăzi nu jignim,
Şi ne străduim,
Lucruri bune să-mplinim.
MARŢI
După luni e marţi acum,
Din lume tot ce e bun
Să luăm şi să-ngrijim,
Gânduri bune să nutrim,
Iubire să dăruim.
MIERCURI
În ziua a treia-n săptămână
Miercurea este stăpână,
Ce ne cere cumpătare,
În noi ca şi în toate.
JOI
După miercuri joi apare,
Cu ghiozdanul în spinare
Vin la şcoală-n graba mare,
Însă voi avea răbdare,
Şi nu voi vorbi prea tare.
VINERI
Şi frumosul are-o zi
Vinerea este, să ştii,
Peste tot să-l căutăm,
Şi din toate să-nvăţăm,
Mai frumos să ne purtăm.
2.ZICERI DE DIMINEAŢĂ
23
În sufletul meu,
Să pot munci şi învăţa,
Să pot iubi, să pot crea,
De la Tine vine lumina şi puterea,
Către Tine se îndreaptă dragostea şi recunoştinţa.
xxx
3.SALUTUL LA ÎNCEPUT DE ZI
Bună dimineaţa, cer frumos!
Bună dimineaţa, soare luminos!
Bună dimineaţa, micule vânt,
Ce alergi pe pământ!
Bună dimineaţa, copaci desfrunziţi!
Bună dimineaţa, păsări mari şi mici!
Bună dimineaţa, pietre tari!
Bună dimineaţa, animale mari şi mici!
Mâinile le-mpreunăm,
Şi cu toţii ne rugăm,
Mulţumim, pământ iubit,
Că pe toţi tu ne-ai hrănit,
Mulţumim, iubită ploaie,
24
C-ai mângâiat pământul în şiroaie,
Mulţumim, soare iubit,
Că pe toţi ne-ai încălzit,
Mulţumim, Doamne iubit,
Că-n iubire ne-ai iubit.
xxx
xxx
Pâiniţă frumoasă
(toamna; rugăciune înainte de masă)
Pâiniţă frumoasă
Din cuptor scoasă
Pâiniţă cuminte
Cu faţa fierbinte.
Ca faţa măicuţei
Ca mâna tăicuţei
Ca soarele-n vară
Ca bulgăru-n ţară
(Varianta:
Ca ziua de vară
Ca bulgărul de soare)
Ne-nchinăm Doamne la Tine
Mulţumim frumos de pâine.
xxx
Să nu crezi tu că pâinea
Ţi-ajunge pentru hrană
În ea e vorba sfântă,
E viaţa, e lumina
Ce către noi trimite Cel fără de prihană.
25
Aceasta-ţi este ţie adevărata hrană.
xxx
Facem o bisericuţă
Cu un turnuleţ
Uşa dacă o deschidem
Mulţi oameni în ea vedem
Urcăm treptele spre ea
Şi spunem rugăciunea aşa:
xxx
xxx
Pentru casă, pentru masă,
Doamne-Ţi mulţumim
26
Pentru toate, pentru bucate,
Doamne-Ţi mulţumim!
xxx
Masa
Înainte de masă
Se aprinde lumânarea: “Lumina vine de la Soare şi de la Lună şi de la
stele, acolo unde este linişte şi pace!”
Mâna dreaptă, mâna stângă noi le-mpreunăm
şi-mpreună noi rostim:
“Varsă Doamne har şi bine
De la Tine
Peste casă, peste masă
Peste oamenii din casă!
Varsă Doamne fericire
Fericire şi iubire
Peste mari şi peste mici
Peste toţi câţi sunt aici!”
Copiii îşi dau mâinile: “Masă binecuvântată! De la Soare, poftă mare!
De la Lună, poftă bună!”
La sfârşitul mesei:
Cântecel:
“Pentru bucate,
pentru toate,
Doamne-Ţi mulţumim!”
xxx
xxx
27
Fii de-a pururi lăudat!
xxx
Cântecel:
Mulţumim, mulţumim
Pentru masa ce-o primim!
Să ne fie de bine!
xxx
28
Învăţăm să tricotăm (croşetăm),
Cu andrele (croşete) să lucrăm,
Să facem hăinuţa groasă
Fluieraşului din clasă.
xxx
xxx
Vine o poveste, cu a fost odată, vine o poveste
Vine... de demult!
A fost o poveste, cu a fost odată, a fost o poveste
A fost...de demult!
29
Frumos le vom curăţi.
Pic picătură
Mânuţa netezeşte
Obrazul înroşeşte
Năsucu-nveseleşte.
Un fir de la soare
Un strop de la floare
În palmă se aşează
Şi frumos ne luminează.
Mânuţă frumoasă
Şi mătăsoasă
30
14.ZICERE ÎNAINTE DE PLECAREA ACASĂ
De la cap pân’ la picioare
Eu sunt chipul Domnului
De la inimă la mâini
Sunt suflarea Domnului.
Şi cu gura când rostesc
Voia Domnului urmez
Şi când văd pe Dumnezeu
Peste tot:
în mama, în tata, în oamenii cei dragi
în flori şi în pietre, în animale şi-n copaci
Nu mi-e teamă de nimic
Că iubesc tot ce mă-nconjoară!
15.PREZENŢA COPIILOR
Cântecel:
Bună dimineaţa
Bună dimineaţa tuturor.
Cântec:
Zori de zi tu îmi aduci
Bucurie-n cale
Norii se trezesc uşor
Soarele răsare.
Sufletul mi-e astăzi plin
De iubire blândă
Frumuseţe am să dau
31
Zilei ce-o să vină.
xxx
Fluturaşule vioi
Vino-n zbor şi pe la noi
Şi te-aşează pe o floare
Şi ne spune cine-i oare?
VIII. POEZII
1. PLOIŢA (folclor)
Ploiţă curată
Din cer strecurată
Fără pic de piatră
Paprudă, rudă
Tu ieşi de ne udă
Cu găleată nouă
Plinuţă de rouă
Cu inel de-argint
Peste-ntrg pământ,
Ploaie, Doamne, ploaie
Să curgă şiroaie
Ploiţă curată
Din ceruri lăsată.
2. POEZII DE PAŞTI
De Paşti
(poezie de Paşti)
32
Ouă roşii şi pestriţe
Cu iubiţii lor părinţi
Iar copiii buni la suflet
Azi cu bucurie dau
Cozonac şi ouă roşii
La copiii care n-au.
Iepuraşul
(poezie de Paşti)
VARIANTĂ:
Cu sfială-n ochi şi paşi
A venit un iepuraş
Îmbrăcat c-o haină nouă
Şi pe braţe-un coş de ouă.
Primăvara cum se ştie
A deschis cofetărie
Şi când totul se-nnoieşte
Bunicuţa pregăteşte
Hotărând să ne-ndulcească
Munţi de cozonac şi pască
Iar cu funda înnodată
Ouăle de ciocolată
Ah, ce gust, ce bucurie
Primăvara să tot fie!
Paştele ne vin
(poezie de Paşti)
33
Veseli ies băieţii
După ghiocei;
Blânde-s cele zile
Mândre ies copile
De strâng clopoţei
De strâng brebenei.
Cântă păsări lin
Paştile ne vin
Aducând cununi
La copiii buni
Roşioare ouă
Şi hăinuţă nouă.
Iarba
(poezie de Paşti)
Sămânţa
(poezie de Paşti)
Un grăunte de sămânţă
Este mic, neînsemnat
Dar ţărani cu sârguinţă
Îl aruncă-n loc arat
Soarele îl încălzeşte
Ploaia caldă îl atinge
Şi îndată încolţeşte
34
Spărgând coaja care-l strânge
El răsare din ţărână
Soarbe aer răcoros
Se desfată în lumină
Creşte repede voios.
Face foi şi înfloreşte,
Iar când timpul i-a sosit
El se pune şi rodeşte
Pentru cine l-a-ngrijit.
3. POEZII DE TOAMNĂ
Poc. poc., poc, poc,
Poc, poc, poc, poc
Cad castane dolofane
Pic, pic, pic, pic
Pic, pic, pic, pic
Pică ploaia pe burlane
Cârr. . .cârr. . .cârr. . .cârr . .
Cârâie pe horn o cioară
Bârr. . .bârr. . .bârr. . .bârr. . ,
Taare-i frig afară
Fâşş...fâşş...fâşş...fâş...
Zboară frunzele în vânt
Şi cad până la pământ
Fin., fin, fin, fin,
Şi lung fir de borangic
Deapănă al toamnei caer
xxx
Pic-picătură, în bătătură
Pic încă una, acum sunt două
Sau este una cât amândouă
xxx
35
xxx
xxx
Ghicitoare:
Ciocănele, ciocănele
Bat în geamuri uşurele
Şi în cuie mici de-argint,
Praful pe pământ îl prind.
( Picăturile de ploaie )
xxx
xxx
Cucuveaua, cucuveaua...
Toate păsările au
36
Cuib în pomii cei cu rod,
Numai eu îl am în pod...
Cucuveaua, cucuveaua...
Vai şi-aseară cum ploua !
Puii cei din pom, ehei
Erau uzi ca vai de ei
Nu ca puişorii mei!
xxx
Cântec
Din cer se scutur gălbiori
Bănuţi de-aramă roşiori
Foşneşte şi sună încetişor
nrnm...Gălbiori... gălbiori...
xxx
TOAMNA
de Liliana Dumitri u
37
Iată, vine dintr-o dată
Norul negru şi ne-arată
Stropi de ploaie mii şi mii,
Ce cad veseli şi zglobii.
xxx
xxx
38
Să-nfrunţi viscole şi geruri
Prin zăpadă până-n gât
Poate îţi va fi urât...
Însă ce-ai să te mai bucuri
Când ţi-or creşte prunii muguri
xxx
Ghicitoare
Covoraş întins, de-argint,
Cu steluţe scânteind,
De pe câmp, din bătătură,
Soarele, râzând, ni-1 fură.
(Bruma)
xxx
Merele, îmbujorate,
Merg în coşuri, la păstrat,
39
Iar din struguri zdrobitoarea
Face vinul înspumat.
xxx
xxx
Ghicitori :
Deşi nu e vară,
Albi, fluturii zboară.
Şi ochii nu mint,
Sunt fluturi de-argint.
(Fluturii de zăpadă)
4.POEZII DE IARNĂ
Iarna pe uliţă
de George Coşbuc
40
A-nceput de ieri să cadă
Câte-un fulg. Acum a stat.
Norii s-au mai răzbunat
Spre apus, dar stau grămadă
Peste sat.
Iarna
de George Coşbuc
5.POEZII DE PRIMĂVARĂ
41
Mâţişorii
de Otilia Cazimir
Cu crenguţele plecate
Stă în drum şi se socoate
S-ar întoarce nu mai poate
S-ar ascunde n-are unde
I-e ruşine de copii
Că din muguri aurii
I-au ieşit în loc de flori:
Mâţişori, mâţişori!
Pisicuţa
IX. COLINDE
1.LA VIFLAEM
42
N-are scutec de-nfăşat, nici hăinuţe de-mbrăcat
Preacurata pentru Pruncul de-mpărat.
Refren:
Linu-i lin şi iarăşi lin
Bate vântul frunza lin
Lin şi iarăşi lin.
Refren
Refren
Refren
Refren
43
aur şi lumini eterne,
strânge pentru copilaş.
Când Maria blând păşeşte,
corul stelelor priveşte,
mâna ei ne dăruieşte
al Ei dar sfânt de Crăciun.
4. O CE VESTE MINUNATĂ
O, ce veste minunată
În Viflaem se arată
Astăzi s-a născut
Cel făr’ de-nceput
Cum au spus prorocii
Că la Viflaem Maria
Săvârşind călătoria
Într-un mic sălaş
Lâng-acel oraş
A născut pe Mesia
Pe Fiul în al său nume
Tatăl L-a trimis în lume
Să se nască şi să crească
Să ne mântuiască.
44
Prea nevinovata
Fecioara Maria
Naşte pe Mesia
Magii cum zăriră
Steaua şi porniră
La Domnul intrară
Şi se închinară
Cu daruri gătite
Lui Hristos menite
Având fiecare
Bucurie mare
Care bucurie
Şi aici să fie
De la tinereţe
Pân’ la bătrâneţe.
X. JOCURI DE DEGETE
45
1. ACESTA E TATA
Acesta e tata, bun si serios.
Aceasta e mama, exemplu frumos.
Fratele cel mare merge la şcoală.
Sora cea mare-i cu păpuşa-n poală.
Sora cea mică la mama aleargă.
Aceştia formează familia-ntreagă.
3. ŞNIKESAC ŞI NIKESAC
Snikesac şi Nikesac merg la plimbare,
Drumul uşurel îl ţin pe cărare şi-n lung şi-n lat,
Până ce dau de-un uriaş şi-i bagă pe-amandoi in sac.
Şi acolo, şi acolo se rostogolesc până ce, până ce sacul găuresc.
Pe acolo, pe acolo afară privesc,
Până ce, până ce repede-o zbughesc.
5. MICUŢUL PĂIENJENEL
(pentru Înălţare)
Micuţul paianjen la soare s-a urcat,
46
A venit ploaia şi casa i-a stricat.
Micuţul păienjenel, ce trist mai este el,
Ploaia l-a udat şi casa i-a stricat.
Dar pe cer soarele a răsărit,
Pe micul păienjenel el l-a încălzit,
Pământul s-a uscat, iarba s-a înalţat,
Şi micul păienjenel la soare s-a urcat.
6. BOIERUL
M-a trimis boierul să macin piperul,
Cu ce? Cu ce? Cu degetetele.
M-a trimis boierul să macin piperul,
Cu ce? Cu ce? Cu palmele.
M-a trimis boierul să macin piperul,
Cu ce? Cu ce? Cu coatele.
M-a trimis boierul să macin piperul,
Cu ce? Cu ce? Cu picioarele.
M-a trimis boierul să macin piperul,
Cu ce? Cu ce? Cu degetele, cu palmele,
Cu coatele, cu picioarele.
7. MICUŢA PICĂTURĂ
Micuţa picătură purtată de vânt,
Trebuie să cadă uşor la pământ.
Câteodată ea se preface-n stea
Şi-mbracă pământul în haină de nea.
Ea trebuie să ude floarea şi grâul.
Să curgă apoi odată cu râul.
Să se joace apoi cu micul peştişor.
Să rotească roata morii încetişor.
Să poarte vaporul, să stingă căldura.
Unde-ar fi mările de n-ar fi mai întâi mica (micuţa) picătură?
VARIANTĂ:
Micuţa picătură, purtată de vânt
Trebuie să cadă încet pe pământ.
Câteodată ea se preface-n stea
Şi-mbracă pământul în haină de nea.
Trebuie să ude floarea şi grâul
Trebuie să umble odată cu râul,
47
Să se joace-apoi cu micul peştişor
Să rotească roata morii-ncetişor
Să poarte vaporaşul, să stingă căldura
Şi unde ar fi mările, de n-am fi noi, ploile?
Micuţa picătură.
8. ŞORICELUL
Dicări, dicări, doc – repede, repede un şoricel
Dicări, dicări, doc – se urcă, se urcă într-un copăcel
Dicări, dicări, doc – să vadă, să vadă de iarna va veni
Dicări, dicări, doc – să ştie, să ştie când se va feri
Se urcă-n vârf, priveşte-n depărtare
Se uită-n dreapta, se uită-n stânga
Unde-i iarna oare?
Vântu-l vede în copac şi-i dă un bobârnac
Vai, el cade, se rostogoleşte şi de-o creangă se loveşte
De creangă s-a agăţat. Uf! Ce bine c-a scăpat.
Dicări, dicări, doc – repede, repede a coborât
Dicări, dicări, doc – şi deodată a dispărut.
9. COPILUL ŞI VRĂJITORUL
Vrăjitorul a spus copilului odată:
- Pot să-ţi îndeplinesc trei dorinţe odată. Prima deci o spune, micuţ
băieţel!
- Ah, pătucul meu e cam mititel, de eşti vrăjitor n-ai putea tu oare
să îmi faci din el un pătuc mai mare?
- Eu cuvântul magic voi rosti şi prima dorinţă ţi-oi îndeplini:
Valuri, veluri, velerum - creşte, creşte mare acum.
Eu cuvântul magic din nou voi rosti şi-a doua dorinţă ţi-oi îndeplini.
A doua deci o spune, micuţ băieţel!
- Ah, pătucul meu e cam mare, zău! De eşti vrăjitor n-ai putea tu
oare să-l faci mic din nou?
- Valuri, veluri, velerum - fă-te mic, mai mic acum! Eu cuvântul
magic din nou voi rosti şi-a treia dorinţă ţi-oi îndeplini.
- Patul e cam mic şi-n el nu încap, tare aş vrea din nou pătucul meu
drag.
- Valuri, veluri, velerum – cum ai fost te faci acum!
Cele trei dorinţe ţi-am îndeplinit. Tu din toate astea ce ai folosit?
Data viitoare să gândeşti mai bine, noapte bună acum,
Treci în pat la tine!
48
10. IARNA
Vine iarna, las să vie, o aştept cu bucurie
Chiar dacă va viscoli, îmbrăcat bine voi fi.
Cu căciulă, cu pantaloni, cu mănuşi şi cu şoşoni.
49
fiii – degetele de la cealaltă mână)
Un rege avea cinci fii.
Unul dintre ei zise:
- Eu vreau să fiu rege, sunt mai bogat. (arătătorul)
- Ba eu vreau să fiu rege, sunt mai înalt. (mijlociul)
- Ba eu vreau să fiu rege, sunt mai frumos. (inelarul)
- Ba eu vreau să fiu rege, sunt mai sfătos. (degetul mic)
- Ba eu vreau să fiu rege, sunt cel mai mare (degetul mare)
- Şi vă cuprind pe toţi dintr-o singură mişcare.
Regele zise:
Mici sau mari
buni sau răi
sunt cu toţii fraţii tăi.
De-i vei ajuta te vor ajuta şi ei
La greu cândva.
Într-o zi degetului mare i-a fost frig
Şi fraţii lui cu drag l-au încălzit.
14. PLOAIA
Soarele a adormit, norii l-au acoperit
Cling …………….. ( cu degetele)
Sună glasuri de argint
50
Plici ……………… ( cu palmele)
Stropi de ploaie cad pe-aici
Pam ……………..
Tot mai tare bat în geam:
Bum ……………………….
Şi soarele s-a trezit, norii toţi i-a risipit.
15. BURUIENI
Putere să aibe mâna să îndepărteze buruiana
Din ogor în răzor: acolo să prindă rădăcină,
Acolo să aibă putere de ploaie şi soare,
Ce-i necaz, să devină binecuvântare.
17. TĂVĂLUGUL
Brazdă grea trebuie să te apăs, să te mărunţesc,
Să te desfac în bucăţi! Cu gheare ascuţite trebuie să te rănesc.
Dar nu sunt animal sălbatic, ogoarele eu vreau să le ajut,
Pământul îl transform, îl sfarm să poată primi sămânţa preţioasă.
Cu mult elan eu datoria-mi fac sămânţă dragă, spre soare te înalţă.
51
Dann: „Wau-wau-wau!“ Das Hündchen schlau!
„Wau-wau! Wau-wau! Wau-wau!“
Es schreit: „I-A!“, der Esel grau
I-A! I-A! I-A!
Es rufen: “Muuuh-muuuh!”
Der Ochse und die Kuh: muuuh-muuuh!
Und: “Mek-mek-mek!” Das Böcklein Keck,
Meck-meck! Meck-meck! Meck-meck!
In hellen, warmen Sonnenschein,
Öfnnen sich stumm die Blümelein.
Zuletzt ist auch mein Kind erwacht,
Dreht die Hände und lacht,
Und lacht, und lacht!
52
Und ich schau durch die Lücke!
23. KRABBE-KRABBE-KRABBE
53
Krabbe-krabbe-krabbe
Mit vielen Beinchen kurtz und klein
Krabellt hier ein: Käferlein.
Krabbe-krabbe-krabbe
Käferlein – Käferlein
Krabbelt in seinen Blätt heraus.
Ruht sich aus! Ruht sich aus!
26. ULLE-WULLE
Ulle – wulle! Ulle – wulle: pack!
Ulle – wulle! Ulle – wulle: schnap!
Sitzt im Sack!
Pim – pam! Pim – pam paus!
Springt raus!
Hura – hura, ist wieder da!
Pim – pam! Pim – pam peck,
Ist … weg!
27.PIATRĂ PE PIATRĂ
Piatră pe piatră, aşa îmi construiesc eu casa,
Cu turn înalt pe ea;
Înăuntru stau copiii,
Ce bine le este lor, acolo-n pridvor.
28. AM UN LĂCUŞOR
54
Am un lăcuşor, la el vine o broscuţă:
- Oac, oac, oac, vreau să sar în lac!
Pleosc în lac!
33. AM O GRĂDINĂ
Am o grădină şi-n grădină: un prun, un cireş şi-un alun,
Şi un râu care curge, curge, curge, uite-l măi unde ajunge!
VARIANTĂ:
Am o grădină
Cu un cireş şi c-un alun,
Şi c-o apă care curge, curge,
Uite-aici în lac ajunge!
55
35. MĂRUL
Am un măr rotund, am un măr rotund,
Şi în el adânc, şi în el adânc,
O sămânţă, două sau trei – dacă plouă,
Patru – dacă-i soare, cinci – dacă-i răcoare,
Şase, şapte, opt – mărul este copt!
38. CALENDAR
Ianuarie:
Eu sunt luna lui Gerar, un an nou în calendar,
Să vă puneţi haine groase, că am zilele geroase.
Februarie:
Mi se spune meşter Faur şi-aduc soarele de aur,
Printre norii plumburii ca să râdă la copii.
Martie:
Eu sunt luna care, scote ghioceii-n soare,
Toporaşi şi lăcrămioare că aşa e-n primăvară!
Aprilie:
Eu aprilie mă numesc, corcoduşii-i înfloresc,
Curăţ cerul tot de nori şi-n poiene scot ninsori.
Mai:
Mi se spune şi Florar, peri şi meri în floare-s iar,
Ca în toamnă când intraţi, fructe bune să mâncaţi.
56
Iunie:
Mi se spune Cireşar, cu cireşe vin în dar,
Iar când şcoala se sfârşeşte, premii dau cui se sileşte.
Iulie:
Eu sunt luna cea mai caldă, vă trimit la ştrand
Şi-n excursii toată vara, ca să vă cunoaşteţi ţara.
August:
Mi se spune şi Gustar, vin cu pepeni, struguri chiar,
Mere, piersici aurii, timp de plajă, bucurii.
Septembrie:
Eu sunt luna cea de toamnă, frunze cad din pom şirag.
Către şcoală se îndreaptă paşii voştri cu mult drag.
Octombrie:
Brumărel mi-a zis: o lume, vin cu fructe şi legume,
Vin cu brumă pe ogoare, dar cu aur în hambare.
Noiembrie:
Dau rugina florilor, verde grâu ogoarelor,
Vin cu note, teme noi, iar în geamuri bat cu ploi.
Decembrie:
Prima lună cu ninsoare, cu vacanţă, sănioară,
Moş Crăcin şi jucării, pom de iarnă, bucurii.
57
40. MAMA FACE SUPĂ
Morcovelul cu codiţă a crescut în grădinuţă
Şi mămica mea l-a luat şi în supă l-a tăiat:
Toc, toc, toc supa e pe foc,
Să mănânce a ei fetiţă, să meargă la grădiniţă.
42. CORPUL
Cu piciorul drept, cu piciorul stâng, bat în loc pământul.
Cu piciorul drept, cu piciorul stâng, sar uşor ca vântul.
Cu mâna dreaptă, cu mâna stângă, mă prind cu tine-n joc,
Cu mâna dreată, cu mâna stângă muncesc şi-s harnic foc.
Cu ochiul meu drept, cu ochiul meu stâng, prietene, te privesc,
Cu urechea mea dreaptă, cu urechea mea stângă te ascult şi mă uimesc
De cum răsună vorba ta bună.
Şi cu gura mică cu mult drag îţi spun
Tot ce în inimă bun şi frumos adun.
Două picioare ca să merg pe drum,
Două picioare să alerg acum.
Două braţe – cu ele muncesc,
Două mâini, cu ele dăruiesc.
Cu nasul miros parfumul florilor,
Cu urechile ascult sunetul zărilor.
Cu ochii privesc tot ce-n jur zăresc,
Cu gura rostesc ce-n inimă găsesc.
Cu nas, cu ochi, cu gură, te slăvesc pe tine în natură.
Cu braţe, mâini, picioare mă îndrept către tine, Soare.
58
Dar pe drum pisica noastră s-a-ntâlnit cu-n şoricel
Şi l-a apucat de coadă şi-apoi s-a jucat cu el.
44. SĂPTĂMÂNA
De la unu începi s-aduni, prima zi se cheamă luni.
Unu şi cu unu-s fraţi, cea de-a doua zi e marţi.
Trei broscuţe sar în cercuri, cea de-a treia zi e miercuri.
Patru greieraşi vioi, cântă până când se face joi.
Cucu învaţă a număra, ziua a cincea-i vinerea.
Cocostârcul în apă stă, ziua a şasea-i sâmbătă.
Iar furnica harnică, lucră şi duminică.
59
Fluturaşii se rotesc
Să vadă florile crescând
Iepuraşii ascultând.)
VARIANTĂ:
Avem zece degeţele
Ce putem face cu ele?
Putem face o căsuţă
În căsuţă o măsuţă
Pe măsuţă o cănuţă.
Degeţel cu degeţel
Facem şi un legănel
Cu un copilaş în el.
Degeţel cu degeţel
Putem face un castel
Turnuri ‘nalte pân’ la cer.
48. CASTANELE
Castanele rotunde maronii locuiau cândva într-un copac.
Aveau paltoane grose, verzulii şi ace multe, câte-ncap.
Dormeau acolo liniştite până când vântul toamnei le-a trezit.
Vâj! Vâj! Vâj! Din paltonaşe au ieşit, pe pământ s-au rostogolit.
60
52. MÂNA DREAPTĂ ŞI MÂNA STÂNGĂ
Mâinile-mpreună să le aşezăm şi apoi pe dreapta să o ridicăm.
O purtăm prin aer, frumos o rotim şi apoi cu grijă, la loc revenim.
Stânga deodată a pornit şi ea, către zarea largă să zboare ar vrea.
Să meargă uşor şi apoi legănat, să ia loc de unde-a plecat.
După-atâta joacă trebuie să ştim mâinile-mpreună să le odihnim.
54. TURTIŢA
Eu sunt turtiţa, turtiţa umflată,
De prin ladă adunată, din cămară adunată,
În cuptor sunt rumenită, pe fereastră sunt răcită.
Pe bunic l-am păcălit, de bunică am fugit.
Şi în urmă am lăsat iepuraşul urecheat.
Degeaba lupul cască gura, fug de el, mă dau de-a dura.
Nu mă tem cât de puţin, căci fug şi de moş Martin.
Şi de nimeni nu îmi pasă, fug şi eu de vulpe, lasă!
56. FLUTURAŞUL
Colorat pe aripioare
Fluturaşul tot zbura
Alergând din floare-n floare
Pe petale se oprea
Balansându-se într-una
În parfumul dimprejuru-i
El îndată adormi.
Pe câmpia înflorită
61
Iepuraşul Ţup zburda
Şi când floarea o atinse
Fluturaşul se trezi
Şi din nou în zbor porni.
57. MUGURAŞUL
Un muguraş priveşte din pământ,
dacă se face, poate, vară în curând.
Creşte şi iar creşte, o bucată întreagă.
Pe cer, soarele cald străluceşte,
ploaia cu lacrimi muguraşul umezeşte.
Muguraşul se face acum gros şi mare.
Frunzele şi le deschide-apoi,
şi-nfloreşte vesel şi vioi.
59. FLORICICA
Într-o poieniţă
Doarme-o floricică.
Soarele-o trezeşte
Raza o-ncălzeşte
Încet pe furiş
Vine melcul în tufiş
Pe tulpină s-a urcat
Încet, încet s-a legănat
Melcul pleacă mai departe
Cu căsuţa lui în spate
62
Iată vine-un gândăcel
Negru-roşu mititel
Pe tulpină s-a urcat
Încet încet s-a legănat
Gândăcelul a plecat.
Zboară, zboară un fluturaş
Se-aşează sprinten, drăgălaş
Îşi ia apoi zborul către soare
Lăsând draga noastră floare
Iar când seara s-a lăsat
Floarea noastră s-a culcat.
63
Unghiile, nu se poate,
Să uitam de ele, frate.
Le spălăm şi le tăiem.
Uite-aşa sunt eu curat,
Îngrijit şi ordonat.
62. FAMILIA
Tata, mama,
Eu sunt Paul,
Eu sunt Raul,
Sora mică, frumuşică.
Suntem toţi aici.
În căsuţa noastră,
Zâmbim fericiţi.
64. PLOAIA
G. Coşbuc
Vine ploaia,
Bine-mi pare.
În grădină
Am o floare.
Ploaia o va creşte mare,
Vine ploaia,
Bine-mi pare!
64
65. MÂNUŢELE MELE
Degetul drept mare şi grăsuţ,
Degetul stâng mare şi grăsuţ,
Veseli ei se uită-n sus.
Degetul drept arătător
Degetul stâng arătător
Ei dansează acum de zor.
Degetul drept cel mijlociu
Degetul stâng cel mijlociu
Se întreabă cu mirare
Cine este cel mai tare?
Degetul drept inelar
Degetul stâng inelar
Are fiecare-n dar
Un inel mărgăritar.
Degetul drept mic şi delicat.
Degetul stâng mic şi delicat.
Ele au multe de învăţat.
Cinci degete drepte.
Cinci degete stângi.
Două mâini avem aici
Harnice şi mici.
66. CARUSELUL
Caruselul ne aşteaptă
Să urcăm în el îndată.
Încet, încet călătorim,
Ce bine ne simţim!
Apoi chiar te ameţeşte
Şi îndată se opreşte.
Caruselul ne-a plimbat
Iar noi ne-am înviorat! (ritmul cu bătăi din palme)
67. MARIONETA
Marioneta.
Dansează veselă.
Marioneta.
Ea mâna dreaptă
65
Şi-o ridică.
Şi apoi cu stânga ne salută.
Piciorul drept
Ea şi-l ridică,
Apoi pe stângul se învârte.
O reverenţă la sfârşit
Şi dansul ne-a înveselit.
68. PEŞTIŞORUL
Marea este liniştită...
Nici un val nu se avântă.
Iar din ap-un peştişor
Sare repede uşor
Se avântă iar în zbor
Şi în apă se scufundă
Dorind parcă să se-ascundă.
69. TROP-TROP-POC-BOC
Din picioare trop, trop, trop
Pumnii mei fac poc-boc-poc
Palmele palete se-nvârtesc
Repede, repede se rostogolesc.
Şi acuma palmele
Şi la drum picioarele.
71. PICTORUL
Uite drumul lung
La capătul căruia nu ajung
66
Văi şi dealuri
Gard la casă
Şi la flori petale mii
Cercuri mici
Ca nişte sori
Un pătrat
Mari funde
Un triunghi
Iar aceste puncte mici
Parc-ar fi nişte furnici.
67
Bună ziua! Au rostit
Două raţe vin pe lac
Şi spun tot mereu mac, mac
În ogradă ei s-au strâns
Hora mare au încins
Iar când seara s-a lăsat
Pe la casă au plecat.
68
76. GASPAR, MELCHIOR, BALTAZAR
Anul Nou v-aduce-n dar
Căpşoare încoronate, spre cer au privit,
Steaua pe cer ce-a răsărit.
În parte fiecare
Stelei i s-a-nchinat,
Veşnică călăuză
Care l-a îndrumat.
Mama şi Prucnul sfânt
Ce-au aflat.
69
Să le odihnim.
81. DE LA PLIMBARE
De la plimbare, cu îngâmfare,
Vine degetul cel mare.
Degetul arătător coase bine, e croitor.
Mijlociul e vizitiul, el ne poartă pân’ la râu.
Inelarul e grădinarul, flori ne-aduce cât un car.
Degeţelul mititelul, stă acasă cu căţelul.
VARIANTĂ:
A fost odată o fetiţă
Şi trăia într-o căsuţă
Şi-n căsuţă avea o măsuţă
Şi un legănel
Şi-un dulap fermecat
Cu cheie de aur încuiat
Deschide uşiţele
Şi înăuntru priveşte
Oare ce zăreşte?
70
O minge mare, o minge mare
Ce sare, sare
Se joacă cu ea
Ea parcă dansează
Apoi la loc o aşează
Închide uşiţa
Adoarme fetiţa.
VARIANTĂ:
Am un gărduleţ
Şi pot privi prin el
Vine o păsărică
Se-aşează pe gard
Şi ciripeşte: cipcirip, cipcirip.
Vine-acum un câine (prin gard)
Ham, ham, ham.
Vine şi o pisicuţă ce sare gardul. (peste gard)
Miau, miau, miau.
Acum vine un uriaş
Şi gardul îl dărâmă (apăsăm pe degete)
Bum, bum, bum.
71
Dar vine şi-un pitic
Şi gardul îl repară
Cioc, cioc, cioc. (ridică degetele)
85. 1,2,3,4,5
1,2,3,4,5
Prindem peştii vii
6,7,8,9,10
i-am lăsat să plece.
De ce i-am lăsat?
Fiindcă m-au muşcat.
Care deget?
Cel mic de la mâna stângă.
D-na Pisicuţă lucioasă şi grăsuţă
Cu cei 4 ai ei pitici rotofei
S-a dus la culcare
Sub soba cea mare.
Un zgomot a auzit
Şi cu toţii s-au trezit.
Poate e un şoricel
Haideţi să-l vedem
Încet, încet s-au strecurat
Dar şoricelul în gaură a intrat.
86. CURĂŢENIE
E timpul să-ncepem copii
De grabă să adunăm
Căci după ce noi ne-am jucat
Noi vrem să curăţăm.
Să curăţăm
Să adunăm
Cu tot ce ne-am jucat
Căsuţa s-o facem frumos
Veniţi să facem curat.
72
- prăjitură
Chiri-chiri-coş-coş-coş! | x2
Cum-bei-cum-bei-cum-bei!
73
91. ERA ODATĂ UN CASTEL
Era odată un castel uite-aşa
Cu multe turnuleţe-n el uite-aşa
Şi un turn are un geam mic
Prin el priveşte un pitic.
Piticul se cam plictisea uite-aşa
Şi o pitică-şi alegea uite-aşa
Apoi dansează amândoi uite-aşa
La revedere-şi iau apoi uite-aşa.
VARIANTĂ:
Două păsărele (pumnii strânşi unul lângă celălalt)
Tare mititele
Una-n alta ghemuite
Dorm uşor
În cuibul lor.
74
Şi a doua se trezeşte (se repetă cu cealaltă mână)
Bucuroasă ne zâmbeşte
Dă uşor din aripioare
Ca să zboare către Soare
Zboară, zboară şi apoi
În cuib ea vine înapoi.
94. FLUTURAŞII
Dis de dimineaţă cu lumina în faţă
S-au trezit târziu trei mici fluturaşi
S-au spălat pe faţă
Şi-au pornit in zbor
Repede-uşor, repede-uşor
Pe unde treceau
Se şi lăudau:
„Suntem stele mici,
Ia priviţi aici!”
75
Bunicuţa îi zăreşte
De la geam şi-i dojeneşte.
76
100. PIM ŞI PAM
Pim şi Pam (degetele mari de la ambele mâini)
Prieteni buni
O pornesc la drum.
Merg, merg în lumea mare
Apoi se întorc de la plimbare.
Acum se odihnesc
Şi-un alt joc ghicesc:
Ţup şi sar, dar cum:
Pim pe Pam
Pam pe Pim
Pim pe Pam
Pam pe Pim
Pim-Pam, Pim-Pam
Şi hop şi hop şi hop şi stop.
Ei se veselesc.
Acum coboară, dar cum:
Pam sub Pim
Pim sub pam
Pam sub Pim
Pim sub Pam
Pim-Pam, Pim-Pam
Sunt jos, hop
Şi nu-s! (la spate)
102. BISERICUŢA
Iată o bisericuţă (degetele se întrepătrund)
Cu un turnuleţ (degetele arătătoare)
Uşa dacă o deschideţi
Mulţi oameni în ea
O să vedeţi.
77
Urcăm treptele în ea
Şi spunem rugăciunea aşa (împreunate)
78
Se înclină foarte tare:
Ha, ha! V-am păcălit (învârtim degetele şi iese mijlociul)
Şi pe alt drum am pornit.
Tot ce e pe lume
Are-un rost anume
Mărul ne dă merele
Părul ne dă perele
Grâu ne dau ogoarele
Şi lumină – Soarele.
79
Şi scutură şi scutură-n zori de zi.
112. PISICILE
Miau, miau, hörst du mich schreien,
Miau, miau ich will dich freien.
Folgst du mir auf dem Gemächer,
Singen wir hoch auf den Dächern,
Miau, komm geliebte Katze,
Miau, gib mir deine Tatze!
80
Blümlein gehen all zur Ruh
Schließen ihre Kelche zu.
81
Wer will der fleissiger Handwerker sehn,
Der muss zu uns Kindern gehn:
Stein bei Stein, Stein bei Stein,
Das Hăuschen wird bald fertig sein.
121. LAMPIOANELE
Pe bolta înstelată,
82
Lămpaşul meu îndată,
Steluţele le va-nsoţi
Şi bucuros le va privi.
124. VRĂJITORUL
joc de degete
înainte de Paşte; de Sf. Andrei
83
C: – Ah, pătucul meu e cam mititel
De eşti vrăjitor n-ai putea tu oare
Să îmi faci din el un pătuc mai mare?
V: – Eu cuvântul magic acum voi rosti
Şi prima dorinţă ti-oi îndeplini.
“Veler, volur, veleruum
Creşte, creşte mare-acum.”
Eu cuvântul magic din nou voi rosti
Şi-a doua dorinţă ţi-oi îndeplini.
C:– Ah, pătucul meu e cam mare, zău
N-ai putea tu oare să-l faci mic din nou?
V:– Eu cuvântul magic din nou voi rosti
Şi-a doua dorinţă ţi-oi îndeplini
“Veler, volur, veleruum
Mic, mai mic te faci acum.“
Eu cuvântul magic din nou voi rosti
Şi-a treia dorinţă ţi-oi îndeplini.
C: – Pătucul e cam mic şi în el nu-ncap
Tare-aş vrea din nou pătucul meu drag.
V: – Veler, volur, veleruum
Cum ai fost te faci acum.
Cele trei dorinţe ţi-am îndeplinit
Şi din toate-acestea, tu ce-ai folosit?
Data viitoare să gândeşti mai bine
Noapte bună-acum, treci în pat la tine.
84
Trei găini cu pene creţe
Patru raţe lătăreţe
Cinci boboci de gâscă mici
Şase cocoşei voinici
Şapte iepuraşi de casă
Opt hulubi frumoşi de raţă
Nouă pui cu puf gălbui
Zece-au fost, da’ unu’ nu-i.
129. BRUTARUL
(joc de socializare – câte doi copii)
Brutarul acasă nu-i
Oare unde-i casa lui?
Sus, jos, sus, jos, sus, jos, sus
Cheia oare unde-a pus?
(joc în doi)
85
O morişcuţă de vânt
Pe faţa ăstui pământ.
133. 7 SEMINCIOARE
(joc de degete)
(primăvara, zilele săptămânii, de numărat până la 7)
86
Iată că luni prima şi-a scos căpşorul
Marţi a doua-şi înalţă firişorul
Miercurea a treia iese din pământ
Joi a patra frumos a-nverzit
Vinerea a cincea tremură în ploaie
Sâmbătă a şasea în vânt se îndoaie
Duminică a şaptea se înalţă în soare
„Bine aţi venit, micuţe semincioare!”
Mama Pământ cu drag vă veghează
Iar Tatăl Ceresc vă binecuvântează.
7 semincioare am pus în pământ
7 semincioare am pus rând pe rând.
Pic. Pic.
Un melcuşor.
87
Şi-acasă am plecat! (colericul)
Iar cel mai micuţ
Cine-ar fi gândit
Pe micul iepuraş
În tufe l-a zărit.
L-a luat apoi în braţe
Uşor l-a mângâiat
S-au dus cu toţi acasă
Şi toţi s-au bucurat.
88
Alergăm pân’ la butoi
Şi-nainte şi-napoi
Ţăndărică-o şi porneşte
Pe Aşchiuţă-l păcăleşte
Ai trişat!
Ba n-am trişat!
Ne-am certat, ne-am împăcat
Ne-am certat, ne-am împăcat
Şi de sus din depărtare
Apăru o vrăjitoare
Ea în poartă pe furiş
Într-o lume ca de vis.
Un balaur din poveste
Spre ei iute se grăbeşte
Cască o gură mare, mare
Să-şi arate ce dinţi are
Ţăndărică cel voios
Râde şi-i spune burtos
Dar balaurul se-agită
Şi vrea chiar să-l şi înghită.
Aşchiuţă pus pe şagă
Îl scoate din gură-afară
Pe balaurl l-am păcălit
Şi-n grabă am fugit.
139. IEPURAŞUL
Eu sunt un mic iepuraş
Zglobiu şi poznaş
Am urechi lungi şi strâmb din nas
Miros tot ce-i pe imaş
Colo sub tufiş
Am asunziş
Vulpea de-o zăresc
Ţup! – în ascunziş m-adăpostesc.
89
Seara când floarea s-a închis
Piticul florii a adormit.
90
Numai cel mic stă şi plânge Degetul mic stâng
Nimic nu poate să spună.
Sfântul Nicolae trebui pe fraţi să-i întrebe Arătătorul drept
Daca cu-adevărat cel mic n-a fost cuminte.
-Tot timpul ne supără Degetele mari de la mâna dreaptă
Şi acum l-am poreclit
„Piticul cel rău”
Sfios se ascunse Degetul mic de la mâna stângă
Totuşi Sfântul Nicolae în braţe l-a luat Arătătorul drept îmbrăţişează
Şi l-a mângâiat. degetul mic stâng.
Pentru început e bine
Voi băieţi cuminţi.
Un cântec drăguţ
Vreau să ascult
De la voi acum.
Toţi cântau cu bucurie Mâna stângă cântă degetului arătător
În acea căsuţă.
Sfântul Nicolae avea
inima-ncălzită
-Ei, dar aţi cântat frumos Arătătorul se înclină fiecărui deget de la
De aceea m-am gândit mâna stângă.
Daruri multe să v-aduc
Voi micuţilor acum
Nu trebuie să plângeţi Arătătorul drept neagă în faţa mâinii stângi.
Anul viitor vin iar
La voi în căsuţă.
91
Încărcat cu jucării
Şi la anu’ să mai vii!”
145. AM UN SÂMBUREL
Am un sâmburel,
ce-l aşez bine în pământ,
îl acopăr, îl ud,
soarele îl încălzeşte
apoi începe încet şi creşte.
92
XI. JOCURI-NUMĂRĂTORI ( din folclorul
copiilor)
An-tan-tiri Mo-go-dan
Cara-Cara-Si
Prin-ci-pala
Mo-ren-go
Tan-go
An-tan-te, dize-mane-pe,
Dize-mane compa-ne,
An-tan-te!
Ala- bala-portocala
Cioc-poc, treci la loc!
93
Nau!
Am-dam-dez,
dizi-mani-frez,
dizi-mani-pomparez,
am-dam-dez.
Echishi-bechishi-cu-tu-ma
abi-fabi-de-mana
ex-pres puiu puf
nau.
Hei, ocatacatzani
Zbichi sutirani
Chespa sita vrea.
Edi caracatzani
Zbichi sutirani
Chespa sita vrea.
Faietona
Chiapomena
Mi-a
Carpazia.
XII. CÂNTECE
1. CÂNTEC DE PAŞTI
Iarna pleacă
Paşte-va-nflori curând
94
Clopote vor suna
Osana, Osana
1. SĂMÂNŢA
95
Şi să bucuri lumea toată!
Oare ce face bobul plăpând
Hai s-ascultăm atent în pământ
Ploiţă de primăvară, te rugăm din nori coboară
Udă sămânţa deasă, să crească floare frumoasă
♫ Crăiţă, crăiţă
–Dragă Soare dă-ne-o rază
Din lumina ta cerească
Sămânţa s-o încălzească
Frumoasă floare să crească.
♫ Ieşi soare, din închisoare
Că-ţi dau două căprioare
Cu cercei de ghiocei
Cu papuci din coji de tei
Cu mărgele de surcele
Şi în păr cu viorele
Ieşi soare, ieşi
Că ţi-oi da cireşi
Şi ţi-oi da căpşune
Din cele mai bune
Ieşi soare, ieşi
Ieşi, soare, ieşi
Pământ bun, Mamă Pământ
Hrăneşte firul plăpând
Dă-i putere ca să crească
Şi frumos să înflorească
Dă-i putere ca să crească
Şi frumos să înflorească
Zână bună-a florilor
Din lumina zorilor
Dă-i culoare parfumată
Fă-o floare minunată
♫ Floare, mică floare
Ieşi afară-n soare
Floricea bălaie
Ieşi afară-n ploaie
Floare din pământ
Ieşi afară-n vânt (bis)
Floarea-a auzit cântecelul blând
96
Şi din semincioară un fir a ieşit
S-a-nălţat spre soare, apoi a-nverzit
S-a scăldat în ploaie, s-a legănat în vânt
Apoi frunzuliţe pe rând au crescut.
Şi-n mijloc un boboc gingaş a apărut
Tatăl ceresc îl mângâie cu-o rază de soare
Iar micul boboc se preface-n floare
La pieptul ei de mamă pădurea o primeşte
Şi-un fluturaş micuţ pe căpşoru-i se opreşte.
97
♫ „Prunele noi adunăm
Şi în coş le aşezăm”
♫ „A, a, a, acum e toamnă da!
Struguri, mere, nuci şi pere
Noi avem după plăcere
A, a, a, acum e toamnă da!”
Pomişorule! Scutură-te!
Nucule, goleşte-te!
Aruncă jos toate nucile!
♫ „Nucile noi adunăm
Şi în coş le aşezăm”
♫ „Coşurile mari, pline de bucate
Roade bogate dă pământul bun
Coapte în soare
Scăldate în ploaie
Mere şi pere din belşug avem”
– Hai să mergem la brutar!
– Bună ziua! Bună ziua, domnule brutar!
Bine fructele spălăm
Aluatul frământăm
Nucile le spargem cioc, cioc, cioc
Miezul îl tocăm toc, toc, toc
Aluatul îl întindem
Fructele le presărăm
Aluatul îl rulăm
Şi-n cuptorul bine-ncins
Noi îl băgăm!
– Până este gata, haideţi să dansăm.
♫ „Tot pe loc, tot pe loc
Să răsară busuioc
Tot pe loc, tot pe loc
Să răsară busuioc
Să răsară câte-un fir
Să miroasă-a trandafir
Să răsară câte-un fir
Să miroasă-a trandafir”
Din cuptoru-ncins
Plăcinta o luăm
Bucăţele o tăiem
98
Şi-apoi o mâncăm
♫ „Pentru bucate, pentru toate
Doamne-ţi mulţumim!”
♫ În numele Domnului
Către Sfântul Mihail
Călătorim, călătorim
În numele Domnului
99
Şi veseli la nuntă dansară.
♫ “Haideti sa dansăm!”
4. SFÂNTUL NICOLAE
În înaltul cerului
Din al norilor palat
Pune şaua calului
Un bătrân ce a plecat
Călăreşte prin zăpadă
Trece greu, omătul taie
Vine la copii să-i vadă
Moşul, Sfântul Nicolae.
În pădure iepuraşul
Curios ridică nasul
Cerbul cu coarnele sale
Fuge, sare şi dispare
Animalele voioase se închină pânţ la pământ
În faţa moşului preasfânt.
100
Moşul Sfântul bate la uşa mea | bis
Coşuleţul noi l-am pregătit
Oare moşul bun a şi sosit
Dimineaţa vesel m-am trezit
Şi la coşuleţ am şi fugit
Vesel, vesel, tra, la, la, la, la
Moşul Sfânt a fost şi-n casa mea | bis
Moşului bun noi îi mulţumim
Şi la anul iarăşi îl primim.
Vesel, vesel, tra, la, la, la, la
Moşul Sfânt a fost şi-n casa mea | bis
5. JOC DE CRĂCIUN
101
Maria:
Dragă Iosif, ca de gheaţă-i noaptea azi
Oare vom găsi sălaş
Pentru-al nostru copilaş?
Că mi-ar trebui pătuţ
Să-l pot naşte pe pruncuţ
Că mi-ar trebui un pat
Să-l pot naşte pe Împărat
Iosif:
Stai aici că eu pornesc
Poate-o casă-am să găsesc
Cioc-cioc!
Caut un loc
Mai merg puţin
Să caut, să caut
Cioc-cioc!
Primiţi vă rog! Azi se va naşte un pruncuţ
Căutăm un adăpost, primiţi vă rog!
Toţi:
În grajdul rece-n iesle? Primim. (duc felinarul)
Şi-n fânul uscat
Pătuţ pregăteau
Astfel bucuros Iosif se-ntoarce
O ia pe Maria (de după umăr protector)
♫ Cântec: „O, ce veste minunată”
Când la Viflaem Maria
Săvârşind călătoria
Într-un mic sălaş
Din acel oraş
Născu pe Mesia.
Toţi:
Şi printre dobitoace
Pe fânul uscat
Născut-a Preacurata
Un mare Împărat.
♫ Cântec: (îngerii încercuie staulul)
O ce veste minunată
De la Viflaem se arată
Cerul strălucea
102
Îngerii veneau
Pe-o rază curată
Toţi:
El vine-n haină albă
De îngeraş purtat
Să spele lumea toată
De rău şi de păcat.
♫ O ce veste minunată (merg spre păstori)
6. JOCUL DE CRĂCIUN
♫ Colindă:
Steaua sus răsare
Ca o taină mare,
Steaua străluceşte
Şi lumii vesteşte.
Vers:
Luminaţi de-o rază Iosif şi Maria refac drumul stelei
În Bethleem intraseră căutând-o, se opresc lângă ea.
losif şi Maria
Si-un adăpost căutau.
Mergeau încet, mergeau
Şi-ncet, încet vorbeau:
Maria:
Dragă losif, ca de gheaţă-i noaptea azi
Oare vom găsi sălaş
Pentru-al nostru copilaş?
:
Că mi-ar trebui pătuţ
Să-1 pot naşte pe pruncuţ,
Că mi-ar trebui un pat,
Să-1 pot naşte pe Împărat.
losif:
- Stai aici că eu pornesc, Maria se aşează
Poate-o casă am să găsesc!
- Cioc, cioc, cioc!
103
- Căutăm un loc.
Hangiul I:
- E hanul plin, e hanul plin
Nu-i nici un loc.
Iosif:
- Mai merg puţin,
Mai merg puţin Iosif pleacă şi caută
Să caut, să caut....
- Cioc, cioc, cioc,
Primiţi, vă rog.
Hangiul II:
Sunt ocupat, căutaţi alt sat
N-am nici un pat;
Doar în grajd, de vreţi, găsiţi
Un loc să vă adăpostiţi.
♫ Colindă:
Iar din cer a coborât, coboară Îngerul Domnului şi
Iar din cer a coborât... aduce pruncul pe care-l dă Mariei
Îngerul Domnului Sfânt
Îngerul Domnului Sfânt
Vers:
104
Si aşa curata,
Prea nevinovata,
Fecioara Maria,
Naşte pe Mesia.
♫ Colindă:
Iar din cer a coborât,
Iar din cer a coborât...
Îngerul Domnului Sfânt
Îngerul Domnului Sfânt
Vers:
I-aduce haină albă Îngerul pleacă pentru a coborî
Pruncului Preacurat, cu haina albă; i-o dă Mariei, ea
Şi lumii întregi vesteşte înfaşă pruncul şi-l leagănă
Pe marele Împărat,
Vers:
Pe când îngerul zbura
Şi în lume veste da,
Lângă iesle cine sta?
♫ Colindă
Lângă iesle cine sta Îngerul revine şi se opreşte în spatele
Oare cine sta? pruncului
Stătea Maica Precista,
105
Maica Precista.
Legănând un copilaş
Prunc micuţ şi drăgălaş, bis
Lin şi iarăşi lin,
Vântul bate, nu-1 răzbate,
Lin şi iarăşi lin,
Neaua-1 ninge, nu-1 atinge, bis
Lin şi iarăşi lin.
Vers:
Văzând minunea mare
Văcuţele din grajd,
Prinseră să vorbească
Copilului gingaş.
- Pruncuşor firav,
Pruncuşor suav,
Cu suflarea te-ncălzim, animalele încălzesc pruncul
Trupuşoru-ţi învelim. cu respiraţia
♫ Colindă
Îngerii se adunară, sosesc îngerii zburând pe
Florile dalbe. linia cercului, ajung în faţa copilului,
Să trăieşti să înfloreşti, îi fac urarea şi îi dau darurile
Oamenii să-i ocroteşti,
Florile dalbe
Vers:
- Eu din cer, de sus, lapte ţi-am adus „aduce” laptele din cer,
- Eu ţi-1 încălzesc; „aprinde” focul
- Eu miere dulce pun, imită mişcarea de îndulcire
- Iar eu îl gust de-i bun! se fac că gustă
Toţi:
Mănâncă tot, mănâncă tot, copile bun! îi dau ulcica cu lapte
106
Iute că porneau urmează
Şi-n oraş intrau
Şi pe înger întrebau:
Vers:
Înger, înger preacurat Îngerul le vine în întâmpinare
Ce veste aduci în sat?
Păstorii:
- Îngeraş, îngeraş sfânt
Să mergem la pruncul sfânt, Îngerul îi conduce
Să ne-nclinăm pan' la pământ
Şi dar să-i ducem, darul sfânt.
♫ Păstorii:
Haideţi fraţilor să mergem
Haideţi fraţilor să mergem
Raza soarelui, floarea soarelui
Floricele să culegem Păstorii culeg flori, le aşează
Şi să facem o cunuă pe un cozonac cu lumânare
Şi să facem o cunună şi-l vor da Pruncului
S-o-mpletin cu voie bună
Raza soarelui, floarea soarelui
S-o-mpletin cu voie bună
Şi s-o ducem lui Christos
Să ne fie de folos
Iosif:
Păstori iubiţi, vă mulţumim Iosif aşează colacul lângă copil
Noi darul vostru îl primim.
Maria:
107
Să legănăm copilul Sfânt
În inimă cu vesel cânt.
Cu voie bună să-i cântăm Toate personajele se apropie.
Mereu să-L binecuvântăm. Maria leagănă copilul.
Povestitorul:
Când s-a născut copilul sfânt, Isus Hristos, în Bethleem a răsărit o stea pe
cer cum nu s-a mai văzut cu chipul Fecioarei Marii cu pruncul
♫ Colind: (Steaua)
Steaua sus răsare
Ca o taină mare
Steaua străluceşte
Şi lumii vesteşte |x2
Că astăzi curata
Prea nevinovata
Fecioara Maria
Naşte pe Mesia |x2
Povestitorul:
În Răsărit au trăit trei crai (împăraţi): Împăratul Roşu, Împăratul
Albastru şi Împăratul Verde. Aceştia erau nişte cititori în stele, ei
urmăreau mersul vremilor după semnele ce apăreau pe bolta cerului
Împăratul Roşu – Melkhior trăia într-un turn înalt.
Seara urca sus în turn şi privea cerul.
Împăratul Albastru – Baltazar trăia într-un palat întins
Seara deschidea uşa terasei şi privea cerul.
Împăratul Verde – Gaşpar mai negru la ten trăia într-un şaht sub
pământ.
108
Seara ieşea să privească cerul.
Toţi:
Şi ce minune au văzut!
O stea ce lumina neîncetat, steaua cu chipul Fecioarei Marii cu pruncul.
Steaua i-a chemat
Şi le-a arătat o cale de urmat
Ea lumina neîncetat
Şi cânta-n inimile lor aprinsă bucurie
Că s-a născut mare împărat Hristos Mântuitor.
Povestitor:
Cei trei crai de la Răsărit
Spre stea au călătorit
Şi au mers, au mers peste munţi şi dealuri
Până la Ierusalim.
♫ Colind: (Steaua)
Magii cum zăriră
Steaua şi porniră
Mergând către rază
Pe Hristos să-l vază |x2
Povestitor:
Deasupra oraşului Bethleem steaua s-a oprit
Împăraţii intrară
Şi pe cine întâlniră întrebară:
Toţi:
Nu ştiţi unde s-a născut un crai mare de curând?
♫ Colind: (Steaua)
Şi dacă porniră
Îndată-L găsiră
La Dânsul intrară
Şi se închinară |x2
Cu daruri gătite
Lui Hristos menite
Având fiecare
Bucurie mare. |x2
Povestitor:
Şi cu toţi s-au închinat
Pe Hristos dac-au aflat
Cu daruri s-au închinat
Ca la mare împărat
109
Melkhior:
Melkhior eu mă numesc
Cu aur îl dăruiesc
Să fii al nostru Mântuitor ceresc
Baltazar:
Baltazar eu mă numesc
Cu tămâie îl dăruieasc
Să fii al nostru Mântuitor ceresc.
Gaşpar:
Gaşpar eu mă numesc
Cu smirnă îl dăruiesc
Să fie al nostru Mântuitor ceresc.
Maria şi Iosif:
Mulţumim pentru închinare
Binecuvântaţi să fiţi
Povestitor:
Cale întoarsă ei au făcut
Pe un alt drum necunoscut
Precum le-a fost lor şi zis
De Înger noaptea în vis
Povestitor:
Noaptea când Iosif dormea un înger în vis i s-a arătat
Îngerul:
Iosif scoal-o pe Maria ia Pruncul şi plecaţi degrabă în Egipt.
Împăratul Irod nu e bucuros de naşterea lui Hristos
Şi e foarte necăjit, oaste mare a pornit.
Iosif o ia pe Maria de mână şi pleacă spre Egipt.
Drum bun spre casă vă dorim.
8. JOCUL MAGILOR
110
Popoare, vouă, de pe pământ
Isus, mult aşteptatul
S-a născut
Gloria, gloria în înalturi.
Gaşpar (foarte tânăr, aproape un copil, are mantie verde şi coroana roşcată):
Stăpâne, Doamne, ce minune mare,
Ce-i steaua asta ce pe cer răsare?
Melchior (bătrân, cu barba lungă şi albă, mantie roşie, coroana aurie):
Nici o stea n-a luminat mai drag,
Ştiu asta, că eu însumi sunt un mag
Gaşpar:
Ori s-a născut cel aşteptat
Al lumii veşnic împărat?
Baltazar (bătrân, mantie albastră, coroana argintie):
Cu siguranţă s-a născut Isus
Decembrie pe aripi l-a adus.
Melchior:
Da, Isus s-a întrupat
Şi e al lumii Împărat.
Oriunde-ar fi voi merge să-L ador
Căci fi-va Dumnezeul tuturor.
Baltazar şi Gaşpar:
Şi noi mergem, şi noi
Vrem să-L găsim
Aur, tămâie şi smirnă să-I dăruim.
Melchior:
Dacă e rege, el aurul va primi.
Gaşpar:
Om muritor de e,
El smirna va alege.
Baltazar:
De-i Împăratul etern, o să dorească
Tămâia cu mireasma ei cerească,
Gloria, gloria în înalturi.
Îngerul cu steaua:
Vă bucuraţi, vă bucuraţi
O veste bună eu v-am dat
Cu mine plecaţi neîntârziat.
♫ Colind:
Trei crai de la răsărit
111
Spre stea au călătorit
Şi-au mers, după cum citim
Până la Ierusalim
Acolo cum au ajuns
Steaua-n nori li s-a ascuns
Şi le-a fost a se plimba
Prin oraş a întreba:
Vorbit:
Unde s-a născut Christos
Mesia, chip luminos?
Am venit să-l căutăm
Şi Lui să ne închinăm.
Locuitorii:
Nu ştim, nu am auzit.
Mergeţi, mergeţi de-L aflaţi
Lui Isus vă închinaţi,
Lăudaţi pe Domnul Sfânt
Ce s-a născut pe pământ.
Vorbit:
Craii dacă au plecat
Steaua iar s-a arătat.
♫ Colind:
Magii cum zăriră
Steaua şi porniră
Mergând după rază
Pe Christos să-L vază |x2
Şi dacă sosiră
Îndată-L găsiră
La Dânsul intrară
Şi se închinară |x2
Magii:
Mult Te-am aşteptat
Tânăr Împărat
Şi Te lăudăm
Şi ne închinăm.
Melchior:
Eu sunt craiul Melchior, am venit
Pruncul Sfânt să-L preamăresc,
Să mă-nchin, să Îi slujesc
Şi aur să-I dăruiesc.
112
Gaşpar:
Gaşpar este al meu nume.
Mă închin cu plecăciune.
Pruncului venit pe lume
Eu smirnă Îi dăruiesc.
Baltazar:
Eu sunt craiul Baltazar.
Smerit mă închin şi eu.
Ca unui Dumnezeu
Eu tămâie-I dăruiesc.
Magii:
O Doamne, Împărate Sfinte
Luminează-ne cu strălucirea Ta,
Revarsă peste noi bunătatea Ta
Fereşte-ne mereu de toată vina.
Maria:
Pentru închinare
Pruncul Sfânt vă mulţumeşte.
Steaua ce v-a condus
În inimi ne aprinde dorinţa
Ca toţi să cunoaştem Lumina.
♫ Colind:
Magii se-nchinaru
Îngerii cântau
‘Nălţând imn de slavă.
Magii se-nchinaru
Îngerii cântau
‘Nălţând imn de slavă.
Magii:
În adâncul inimii
Noi L-am simţit
Şi-am vrut să-L căutăm
Pe regele nou vestit.
Ca să-L găsim noi nu ne-am temut
De foame, de sete, nici de greu.
Îngerul:
Steaua v-a călăuzit
Şi voi aţi urmat-o.
Prin ea într-o zi
113
Oamenii toţi vor fi
Regi, înţelepţi, profeţi.
Spre case acum porniţi
Şi alt drum să găsiţi
Căci Irod-Împărat
Poruncă aspră pentru voi a dat.
♫ Colind:
Şi de-acum până-n vecie
Mila Domnului să fie
Lăudaţi şi cântaţi şi vă bucuraţi.
9. IARNA
♫ “Săniuţa fuge...”
Pe obraz, pe nas, pe umeri...
Câte unul pe cărare
Mergem prin pădurea mare
Uite sus şi uite jos
Totu-i alb şi e frumos.
114
Şi ascultă...
Şi-ncepe să facă tumbe
Şi aleargă vesel încolo
Şi aleargă vesel încoace
Ninge, ninge
Fulgi de zăpadă
Se-aştern pe crenguţe
Şi pe blăniţa lui.
Dar ca să nu-ngheţăm
Haideţi să jucăm:
Bat din palme: clap, clap, clap
Din picioare: trap, trap, trap
Ne-nvârtim, ne răsucim
Şi îndată ne-ncălzim.
115
Unde-ţi speli tu oare
Fulgişorii, ochişorii
Albele-aripioare?
Doar în rouă
Sau când plouă
Şi-n raza de soare
Sau în vale, la izvoare
Înviorătoare.”
Flori şi pomi şi gâze, toate
Haină nouă şi-au luat
Îmbrăcaţi de sărbătoare
Au ieşit cu toţi la soare.
♫ “Ieşi greluş, păpăiuş!”
O furnică duce-n spate
Un grăunte jumătate
♫ “Măi copii, veniţi aici
Ia priviţi câte furnici
Cum aleargă, vin, se duc
Toate cară, toate-aduc
Fire, boabe, viermişori
Ce mai grabă, ce mai zor!”
Încet vântul a suflat
Norii toţi s-au adunat
♫ “Crăiţă, crăiţă”
♫ “Câte unul pe cărare”
116
Ţup, ţup, ţup...
Am picioare lungi de tot
Lungi urechi, mustăţi la bot
Toate însă-s de prisos
Coadă n-am sunt furios
Ţup, ţup, ţup...
117
Dă-mi o pată de culoare
Oul noi să-l colorăm
Pe copii să-i bucurăm.
În ziua de Paşti
Toţi copiii se îmbracă
Cu ce au ei mai frumos
Şi părinţiilor le cântă
Învierea lui Hristos
Şi-n această seară sfântă
Copiii buni la suflet dau
Cozonaci şi ouă roşii
Şi acelor care n-au.
118
- Să mergi cu bine copilaş, dar tu să nu uiţi
În fiecare zi pe cer tu să te uiţi.
Apoi cu carul stelelor copiulul s-a jucat
Într-un târziu a obosit şi a plecat spre Pământ.
A coborât, a coborât şi a ajuns pe pământ.
Atunci Pământul a tresărit de bucurie
Căci un copil s-a născut pe Pământ
Şi horă mare au făcut în cer şi pe Pământ.
Căci astăzi din nou s-a născut un copilaş drăguţ.
Copiii:
Un copil doreşte să vină pe Pământ
La înger el porneşte, la îngerul sfânt.
(- se aprinde lumânarea)
Copilul:
Înger, îngeraşul meu ce mi te-a dat Dumnezeu
Eu sunt mic, tu fă-mă mare, eu sunt slab, tu fă-mă tare
Şi-n tot locul mă-nsoţeşte şi de rele mă fereşte.
Îngerul:
Te-nsoţesc, dragă copile în călătoria ta
Dar odată ajuns în lume tu nu mă mai poţi vedea.
♫ Cântec:
Lună, Lună, soră Lună stelele pe cer adună
Le înhamă la carul mare, pruncul pe Pământ coboare.
(- adună şapte stele şi formează carul)
Îngerul:
Iar tu, strălucitor Soare, înconjurat de raze,
Stai pe cereasca boltă şi pruncul binecuvântează-1!
Soarele:
Primeşte de la mine-n dar, forţă şi lumină.
Luna:
Iată, prunc micuţ şi drag, îţi ofer în dar un car.
(- se pune carul în mişcare spre dreapta)
Copilul:
Carule, căruţule unde mergi drăguţule?
Carul:
119
Vin la tine micule, urcă-te voinicule.
(- copilul se urcă în car şi carul se pune în mişcare.)
♫ Cântec:
Zbor cu carul, zbor ca vântul
Ca prin vis zăresc pământul.
Mama porţile desface
Tata semn cu mâna-mi face
Bunicuţa mă aşteaptă
Bunul spune: Vine, iată-1!
♫ Cântec: (Carul):
Pe Pământ iată am ajuns
Eu te las şi urc iar sus
îngerul te va-nsoţi
Mamei te va dărui.
♫ Cântec:
Când voi fi mare
Când voi fi mare
Am s-ajung până la soare
Când voi fi mare
Când voi fi mare
Harnic şi iscusit voi fi
Şi-n tot ce-oi face
Şi-n tot ce-oi face
Bucurie voi găsi.
Tâmplar:
Un tâmplar de eu voi fi
Scânduri voi rindelui
Una peste alta voi clădi
Şi-o casă voi construi
♫ Cântec:
Un tâmplar e meşter mare
El din lemn ce vrei îţi face
Magazie, gard, hambar
Uşi, ferestre, tot ce-ţi place
Stai pe scaun, calci podeaua
120
Scrii pe tablă, dormi în pat
El, tâmplarul cu rindeaua
El pe toate le-a lucrat.
Pantofar:
Pantofar de eu voi fi
Pantofi şi ghete voi croi
Tălpile le voi lipi
Şi tocuri voi pingelui.
♫ Cântec:
Dragă pantofare
Mi-am pierdut un toc
Vino, vino iute
De-l pune la loc.
Poc, poc, poc
Bate iscusit
Poc, poc, poc
Le-a şi potrivit
♫ Cântec:
Când voi fi mare
Când voi fi mare
Am s-ajung până la soare
Când voi fi mare
Când voi fi mare
Harnic şi iscusit voi fi
Şi-n tot ce-oi face
Şi-n tot ce-oi face
Bucurie voi găsi.
Croitor:
Croitor de eu voi fi
Mai întâi eu te măsor
Materialul voi croi
Şi haine ţi-oi potrivi
Acul mic şi iscusit
E ajutor nepreţuit
♫ Cântec:
Eu sunt acul mititel
Şi tare sunt hărnicel
Trag o aţă lungă, lungă
Pentru haine să ajungă
121
Cos rochiţe şi fustiţe
Şorţuleţe şi scufiţe
Cos cămăşi şi pantaloni
Sarafane şi palton
Acul:
Fac festoane şi brodez
Butoniere festonez
Cos o babă şi-un moşneag
Şi nasturi de încheiat.
♫ Cântec:
Când voi fi mare
Când voi fi mare
Am s-ajung până la soare
Când voi fi mare
Când voi fi mare
Harnic şi iscusit voi fi
Şi-n tot ce-oi face
Şi-n tot ce-oi face
Bucurie voi găsi.
Fierar
Un fierar de eu voi fi
Fierul îl voi înroşi
Şi cu cleştele-l aşez
Pe nicovală şi-l lovesc
Poc, poc, poca, poc
Poc, poc, poca, poc
După ce potcoava-i gata
Sfâr, în apă o răcesc
♫ Cântec:
Dragă potcovare am un căluşel
Vreau să-i pun potcoave
Şă mă plimb cu el
Bum, bum, di, di, bum
Bum, bum, di, di, bum
Cu ciocanu-n mână, bate, e grăbit
Pe căluţ îndată l-a şi potcovit
Cioc, cioc, boca, boc
Cioc, cioc, boca, boc
♫ Cântec:
122
Când voi fi mare
Când voi fi mare
Am s-ajung până la soare
Când voi fi mare
Când voi fi mare
Harnic şi iscusit voi fi
Şi-n tot ce-oi face
Şi-n tot ce-oi face
Bucurie voi găsi.
Cofetar
Cofetar de am să fiu
Cremă, frişcă am să bat
Şi le-ntind apoi pe blat.
De e ziua ta cumva
Tort gustos îţi pregătesc
Cu frişcă şi cu căpşuni
Îl împodobesc
Iam, iam, iam!
♫ Cântec:
Când voi fi mare
Când voi fi mare
Am s-ajung până la soare
Când voi fi mare
Când voi fi mare
Harnic şi iscusit voi fi
Şi-n tot ce-oi face
Şi-n tot ce-oi face
Bucurie voi găsi.
Brutar
Brutar de voi fi
Cu pâine pe toţi îi voi hrăni
Făina o cern, o pregătesc
Aluatul îl dospesc
Şi cuptorul-l încălzesc
♫ Cântec:
Astăzi noi suntem brutari
Facem pâini rotunde, mari
Făină, drojdie, apă şi sare
Punem în covata mare.
123
Mânecile suflecăm
Şi aluatul frământăm
Pâinea-ncet o să dospească
Lângă foc mare să crească
Coacem pâine în cuptor
Pentru fraţi, pentru surori
Pâinea pe lopată scoasă
Rumenă e, şi gustoasă.
Şi orice voi fi
Şi orice voi face
Cu toţi bucuros voi împărţi.
♫ Cântec:
Când voi fi mare
Când voi fi mare
Am s-ajung până la soare
Când voi fi mare
Când voi fi mare
Harnic şi iscusit voi fi
Şi-n tot ce-oi face
Şi-n tot ce-oi face
Bucurie voi găsi.
15. VRĂJITORUL
124
Bracadabrabada
Cadabraracadaba
Hocus pocus bim bam bum
Toţi suntem acum –
Iepuraşi
♫ Cântec:
Eu sunt iepuraşul Ţup
Prin pădure sar zdup, zdup
Sunt un iepuraş de soi
Cel mai mare iepuroi
Ţup, ţup, ţup, ţup, ţup, ţup
(Am picioare lungi de tot
Lungi mustăţi, urechi la bot)
Abracadabra
Bracadabrabada
Cadabraracadaba
Hocus pocus bim bam bum
Toţi suntem acum –
Şoricei.
Chiţ chiţ chiţ
Când pisica nu-i acasă
Noi dansîăm voioşi prin casă
Când pisica a sosit
În gaură ne-am pitit
Sâc!
Abracadabra
Bracadabrabada
Cadabraracadaba
Hocus pocus bim bam bum
Toţi suntem acum –
Elefanţi.
Cu trompe lungui
Ne salutăm
Şi apoi ne jucăm
De apă găsim,
Îndată o sorbim
Sfî, sfî şi veseli ne stropim.
Abracadabra
Bracadabrabada
Cadabraracadaba
125
Hocus pocus bim bam bum
Toţi suntem acum –
Broscuţe.
♫ Cântec:
Ce petrecere frumoasă
E la margine de lac
Broscărimea bucuroasă
Are vin şi cozonac.
Abracadabra
Bracadabrabada
Cadabraracadaba
Hocus pocus bim bam bum
Toţi suntem acum –
Ţânţari
Zzz, zzz, zzz
Suntem ţânţărei
Mici şi subţirei
Oriunde te-ai ascunde
Te-om găsi şi te-om împunge
ZZZ.
Abracadabra
Bracadabrabada
Cadabraracadaba
Hocus pocus bim bam bum
O scamatorie vă învăţ acum
Vedeţi am un deget, un singur deget
Pipăie-l – e unul singur
Şi acum...
Hocus pocus preparatus
Am două degete.
Abracadabra
Bracadabrabada
Cadabraracadaba
Hocus pocus bim bam bum
Toţi sunteţi acum –
Copilaşii mei cei buni.
126
Că de nu vin c-un făraş
Un făraş şi-un măturoi
Să te-alung de pe la noi,
Du-te iarnă, du-te dară
Că mi-i dor de primăvară.
♫ Cântec:
Iarnă să te duci cu bine xx (2 bătăi din palme)
Primăvara vine vine xx
În zăvoiu-ntinerit
Bine bine ai venit xxxx
În zăvoiu-ntinerit
Bine bine ai venit xxxx
Ies timid de sub nămeţi
Primele verzui săgeţi.
Iarna, speriată-oleacă
Se ascunde sub cojoacă.
Primăvara bate-n uşă
Primăvara bate-n uşă
Ghiocei ies şi brânduşe .
Alb de parcă-i scris cu cretă
Ca o rază subţirel
Cu zăpadă pe beretă
A ieşit un ghiocel
Şi-n luminile poienii
Se tot freacă pe la gene
– E devreme? E târziu?
Şi viteazul ghiocel
A sunat din clopoţel
Cling, cling, cling, cling,cling, clig .
Clopoţel mititel
Cine sună lin din el
Nimeni, nimeni
Numai vântul
Clătinându-l
Legănându-l
– Haide, hai puţin afară
Hai să vezi, e primăvară!
Dacă număr pân la trei (unu, doi, trei)
Pomii toţi îşi pun cămaşe
Dacă număr pân la zece (unu, ..., zece)
127
Ploaia nu mai vrea să plece
Plouă, iarăşi plouă-afară
Nouri grei pe cer s-au strâns
Mofturoasa primăvară
Iarăşi s-a pornit pe plâns.
♫ Ciocănele, ciocănele
Bat în geamuri uşurele
Pic pic pic
Pic pic pic
Se grăbeşte mândrul soare
Să alunge norii
Vrea să vadă colo-n zare
Dacă vin cocorii.
♫ O rândunică a venit
Şi norii negrii au fugit.
La fereastra casei noastre
A sosit o zidăriţă
Sub bărbie-i roşioară
Coada-i pare furculiţă .
Din pământ, din fir de iarbă
Pentru puiii ce-or să vină
Cuib pufos şi trainic face.
Barza clămpăne din plisc
Cuibul ei e ca un disc
Şi în el de-i soare sau plouă
Ea cloceşte două ouă.
♫ Vino vino primăvară
Să scoţi gâzele pe-afară
Printre crengile uscate
Soare curios străbate
I-a desprins din ghem o rază
Şi deodată luminează.
Gândăcei cu haine roşii
Picotind la cald ca moşii
Dacă îi priveşti ştrengarii
Le descoperi ochelarii
Dar să vezi minune mare
Ochelari nu ca oricare
Să îi apere de soare
128
Ci puşi tocmai pe spinare.
S-a trezit un gândăcel
I-am cântat un cântecel.
♫ Vine, vine primăvara
Se aşterne-n toată ţara
Floricele pe câmpii
Hai să le-adunăm copii!
Tra la la la la la la
Eu mă duc acum la uşa
Florilor să bat uşor
Au dormit destul o iarnă,
Să le scot din somnul lor
Şi-a venit pe o brânduşă
Fluturaşul fericit
Eu de jos l-am întrebat
Oaspe’ cu mustaţă neagră
Unde-ai fost o iarnă-ntreagă?
N-a răspuns şi a zburat.
Cântă printre toporaşi
Armată de greieraşi.
Cri cri cri cri cri cri
♫ Greieraş greieraş drăgălaş
Zi de zor zi de zor în pridvor
Cum vin din zări din depărtări
Oaspeţii dragii primăveri
Din pământ răsar curate
Toate cele semănate
Ţăranii colo în luncă
Se întrec voioşi la muncă
Taie via, sapă, cară.
Bobul semănat din toamnă
Şi-a scos degetele-afară.
Ploaia cade pic pic pic
Mieii saltă pe colnic
Vin tractoarele şirag
du du du
Trag brazdele, trag.
Pe sub soarele zglobiu
Se-ntorc stoluri
129
fiu, fiu, fiu
Se-ntrec mugurii poc, poc
Haideţi dragi copii la joc.
♫ Primăvara a sosit
Hai copii haideţi la joc
Şi câmpia a-nverzit
Hai copii la joc.
Hai cu mare bucurie
Hai la joc
Să jucăm hora-n câmpie
Hai la joc
Păsărelele din zbor
Hai copii haideţi la joc
Ciripesc din glasul lor
Hai copii la joc.
Hai cu mare bucurie
Hai la joc
Să jucăm hora-n câmpie
Hai la joc
Să cântăm şi noi cu ele
Hai copii haideţi la joc
Ale noastre cântecele
Hai copii la joc.
Hai cu mare bucurie
Hai la joc
Să jucăm hora-n câmpie
Hai la joc.
17. ÎN EXCURSIE
130
I-a scuturat şi picurat
I-a picurat şi scuturat
I-a răsucit şi învârtit
I-a învârtit şi răsucit
I-a scuturat şi picurat.
Pic, picătură
În bătătură
Pic încă una
Acum sunt două
Şi-n curând începe straşnic
Straşnic ca să plouă.
Plouă, plouă, plouă
Boabe limpezi ca de rouă
Plouă, plouă, plouă
Boabe limpezi ca de rouă.
Copiii fug şi se ascund sub o tufă de alun
Dar ploaia de vară e ca plânsul copilului:
Repede vine şi repede pleacă.
Pietricică lucitoare
Dă Doamne să iasă soare
Vrem să mergem la plimbare.
Dar până să iasă din ascunzătoare
Dar până să iasă din ascunzătoare
Cineva le-a luat-o înainte.
♫ Cântec:
Mor, mor, mor, mor
Se trezeşte Martinel
Mor, mor, mor, mor
Foamea s-a lipit de el.
Tare-i goală burta sa
Miere bună ar mânca!
Mor, mor, mor, mor!
Martinel găseşte o scorbură
În care albinele şi-au făcut casă.
O ridică, o răstoarnă şi-o scutură bine.
Din ea curge miere, dar ies şi albine.
Bâzz, Bâzz...
Încep şi-l înţeapă
Martinel lasă totul, fuge speriat
Dar de atâta grabă s-a împiedicat.
131
Buf! şi-n baltă, chiar în baltă a picat.
– Ajutor, ajutor! strigă Martin speriat
Lacrimile-i curg, nasul e umflat
– Ajutor! Mă înec! Să vină cineva!
Unde e mămica? Vreau la mama mea!
Ursoaica-l ia de ceafă
Şi-l scutură bine
– De ce plângi acum?
Apa e aşa de mică
Cum să te îneci?
Treci acasă, treci!
Martin pleacă ud
Tremură de frig
Şi din blana lui
Stropii cad: pic, pic!
Acum spre casă să pornim şi noi
Haideţi toată ceata
Pe drum înapoi.
♫ Cântec:
Câte unul pe cărare
Trecem prin pădurea mare.
Plici, plici, plici
Călcăm voios
Prin bălţile micuţe
Dar uzi suntem pe pantofiori
Şi uzi pe şosetuţe
Şi iată-ne ajunşi acasă
Uzi şi obosiţi
Dar ce ne mai pasă?
Suntem mulţumiţi!
Ei, dar ce se-aude?
Hapciu, hapciu!
Cine-a strănutat?
Tu, nu eu! Ba tu! Eu?
Ce-o să spună mama?
Ea ne va certa: Toca!Toca!Toca!
Şi ne va ierta
Căci a fost şi ea
Copil buclucaş cândva.
Merg copiii să se culce
132
Le e somnul dulce, dulce
Toate-au adormit în jur
Case, râuri şi păduri.
Alergând ca de năpastă
Au venit buluc pe coastă
Doi băieţi, mari, isteţi
Să dea veste la neveste
C-au văzut în deal la stână
Coborând din vârf de munte
Peste ape fără punte
Iarna sură şi bătrână.
Mai târziu, mai pe-nserat
A intrat şi baba-n sat
Cu cojoc de căpătat
Cu năframă de furat
Cu catrinţă de aba
Vântul să-l strecori prin ea.
Iarna:
Eu sunt iarna cea geroasă
Degeaba vă faceţi casă
Slujitorii-mi voi chema
Casa vă voi spulbera
Copiii:
Sâc sâc că nu ne prinzi
Sâc sâc că nu ne prinzi
Babă fără dinţi
Iarna:
Veler, velur, velerum
Negură porneşti la drum
Intră-n curţi şi prin livezi
Totu-n jur să umezeşti,
Copiii:
Fugi, negură, fugi!
Că te prinde soarele
Şi-ţi taie picioarele
Cu secure nouă
Ţi le taie-n două!
133
Sâc sâc că nu ne prinzi
Sâc sâc că nu ne prinzi
Babă fără dinţi
Iarna:
Veler, velur, velerum
Vântule porneşti la drum
Şi cu aripile tale
Suflă tot ce vezi în cale
Vâjjjj!
Copiii:
Fugi, muma vântului, fugi
Să răsară soarele
Pe toate răzoarele
Şi să crească grânele
Pe toate câmpiile
Şi să facem colăcei
Să le dăm şa sărăcei!
Sâc sâc că nu ne prinzi
Sâc sâc că nu ne prinzi
Babă fără dinţi
Iarna:
Veler, velur, velerum
Gheaţă să porneşti la drum
Să loveşti, să ciocăneşti,
Totu-n cale să striveşti!
Gheaţa:
Hi, hi, hi, ha, ha, ha
Eu în casă voi intra
Pe fereastră şi pe uşi
Toate-n jur voi îngheţa
Hi, hi, hi, ha, ha, ha.
Copiii:
Gheaţă gheaţă
Ghem de aţă
Gheaţă gheaţă
Ieşi afară! Te dezgheaţă!
Sâc sâc că nu ne prinzi
Sâc sâc că nu ne prinzi
Babă fără dinţi
Tunetul:
134
Bum, bum, bum
Vin acum!
Bum, bum, bum
Sunt pe drum!
Copiii:
Tunete, mugete,
Fugi şi ascunde-te
Tunete be-he-he!
De noi teme-te!
Sâc sâc că nu ne prinzi
Sâc sâc că nu ne prinzi
Babă fără dinţi!
Spune iarnă ce-ai de gând?
Când te vom vedea plecând?
C-a trecut şi februar!
Pleacă-odată de aici
C-om fi noi aşa mai mici
Da’ ne vom uni cu toţi
Ai să fugi cât ai să poţi!
Iarna-şi face-acum valiza
Pune gerurile-n ea
Viscolele supărate
Şi nămeţii albi de nea.
Ies copacii s-o petreacă
Până-n margine de sat
Toţi sunt veseli numai omul
De zăpadă-i supărat.
(Dar pe drum, grăbită,
Valiza şi-a scăpat
Şi zăpada albă
Din nou s-a revărsat)
♫ Cântec:
Se duce iarna de la noi
Drum bun, drum bun
Şi nu mai vine înapoi
Drum bun, drum bun
Săltaţi copii, săltaţi vioi
Că pleacă iarna de la noi
Adio şi acum drum bun,
drum bun, drum bun!
135
19. IARNA FRIGUROASĂ
Zi de iarnă friguroasă,
Un copil stă la fereastră
Şi uitându-se în zare,
Vede vântul pe cărare
Cum aleargă şi îndoaie
Tot ce întâlneşte-n cale,
Cum adună şi adună
Norii grei pe cer să-i pună.
La sfârşit se odihneşte
Şi ninsoarea se porneşte.
♫ Ninge, ninge liniştit, ninge, ninge-ncetişor
Totul se acoperă cu o albă plapumă.
Vântu-i liniştit acum
Dar năvalnic vuiet vine
De pe drum.
Sunt copii cu multe sănii
De pe coastă vin ţipând
Prin zăpadă fac mătănii
Vrând nevrând.
Copilul din fereastră îi zăreşte
Fuge, ia cizmele, le trage voiniceşte
Îşi pune şapca, fularul
Mănuşile şi haina
Acum e gata!
Săniuţa afară îl aşteaptă.
♫ Hai la joacă afară
Săniuţa mea
Hai la joacă afară
Că nu vom cădea.
Uite-ncep să meargă
Sănii co copii
Hai aleargă-aleargă
De ei să te ţii.
După atâta săniuş
Toţi par cam obosiţi.
136
Dar zăpada sclipitoare îi îndeamnă
Să facă un bulgăr mare, mare
Uite aşa-l rostogolesc
Şi creşte, creşte până ce-l opresc.
Peste el un bulgăr mai mic
Şi iată “omul” e voinic.
Pun o oală cenuşie,
Oală-n loc de pălărie
Nasul s-a roşit de frig
Gura s-a strâmbat un pic
Iar dinţii toţi s-au înnegrit
dar el e vesel şi fălos
Cu măturoiul său stufos.
Poc! un bulgăr rătăcit
Drept în oală-a nimerit.
Aha! strigă câţiva copii
Vă arde de bulgărit.
Şi se-ncinge-o zarvă mare
Cu bulgări aruncă fiecare
Poc! te-am nimerit
Poc! şi eu te-am nimerit
Ba nu, ba eu!
Încet întuneric se face
Copiii obosiţi pornesc spre case.
După ce-a mâncat
Copilul la fereastră s-a aşezat.
– Ce zi de iarnă friguroasă
Ce zi de iarnă frumoasă
Uite mii de stele sus pe cer
Mii de stele pe Pământ
Ce frumoase sunt!
Copilul a adormit
Aveţi grijă, nu-l treziţi!
137
Merele îmbujorate
Merg în coşuri la iernat
Iar din struguri zdrobitoarea
Stoarce mustul înspumat
Un băieţel nu prea mititel
Pleacă la plimbare
Prin livezi şi prin grădini.
Ce întâlneşte oare?
Iată un pom frumos
Şi acolo un măr roş
– Bună dimineaţa măr gustos
Vrei tu să cazi? Sa vii jos?
– Pentru asta va trebui să ai răbdare!
Dar băiatul strigă:
– Soare soare, frumosul meu soare
Vrei să mă ajuţi să iau mărul jos?
♫ Soarele colo sus străluci luci
Dar mărul nu se clinti
Dinspre pădure tocmai zbura o pasăre
Ea lin zbura şi veselă ciripea
Un frumos cântec de toamnă cânta.
Băiatul strigă:
– Pasăre, pasăre, frumoasa mea pasăre
Vrei să mă ajuţi să dau mărul jos?
♫ Pasărea mărului ciripi cirip cirip
Dar mărul nu se clinti.
Dar ce se vede-n câmp în depărtare?
Suflă, vine iute, frunzele-n vârtej ridică
Bate şi îndoaie tot ce-i stă în cale! E vântul!
Băiatul strigă:
– Vântule tare! Vânt curajos!
Vrei să mă ajuţi să dau mărul jos?
♫ Şi vântul tot bătu, bătu, bătu
Pân’ ce mărul jos căzu.
XIV. JOCURI
138
1. Hai Ditel
Hai Ditel, hai Ditel
la drum plecăm
lumea întreagă să colindăm.
Soarele ne va-nsoţi
sprinteni şi veseli noi vom fi.
Vai ce-am obosit!
Hai să ne-odihnim!
Hocus pocus vraja nocus
vele valur velerum
fermecaţi să fiţi acum!
vrajitorul dă comanda: de exemplu: să mergeţi pe călcâie / pe vârfuri etc
Vai ce mult am dormit!
copiii pleacă şi merg cum a comandat vrăjitorul.
3. Haideţi să dansăm
Haideţi să dansăm, să dansăm, să dansăm
Dansul nu e greu veţi vedea chiar acum
uşor în cerc noi ne rotim
şi atenţi apoi la paşi privim
iată unul (picioare)
iată doi
iată trei (genunchi)
139
iată patru
iată cinci (coate)
iată şase
iată şapte (cap)
5. Seresponda
Seresponda seresponda seresponda rem sem sem
odora-e, odora-e
odoraibundai-e, odoraibundai-e
odoraibundai rem sem sem
6. Să dansăm rabada
Să dansăm rabada
cel mai bun dans din lume
Sa ne ţinem de ...umeri!
Ne-am tinut de umeri?
Da!
Să dansăm rabada
cel mai bun dans din lume
Sa ne ţinem de ...genunchi!
Ne-am tinut de umeri?
Da!
Ne-am tinut de genunchi?
Da!
Să dansăm rabada
cel mai bun dans din lume
Sa ne ţinem de ...urechi!
Ne-am tinut de umeri?
Da!
140
Ne-am tinut de genunchi?
Da!
Ne-am tinut de urechi?
Da!
etc................................
(copiii dansează în cerc)
7. Frunzuliţă de pe plai
Frunzuliţă de pe plai
Cântă cobză cântă nai
Cântă cântă ca să joc
Că la suflet am un foc
Frunză verde rozmarin
Tot mai lin mai lin mai lin
Tot mai sus mai sus mai sus
Ca pasărea-n zbor pe sus
Frunză verde busuioc
Hai veniţi cu toţi la joc
Hai mai jos mai jos mai jos
Să ne fie de folos.
141
142