Universitatea Politehnica din Bucuresti

Laboratorul de Materiale Electrotehnice

Facultatea de Inginerie Electrica
Splaiul Independentei nr.313
RO-060042 Bucuresti, ROMANIA

RAPORT DE CERCETARE
Semestrul II /An universitar 2010-2011

Determinarea rezistentei la arborescente de apa a unor

esantioane de polietilena.

Autori: Ing. Alexandru Hornea – anul I, master IPE;

Ing. Radu Ardeleanu – anul I, master IPE;

Conducator stiintific: Prof.dr.ing. Florin Ciuprina

1
CUPRINS

I. INTRODUCERE ………………………..…………………... 3
II. INITIEREA SI CRESTEREA ACCELERATA A ARBORESCENTELOR DE
APA IN ESANTIOANE PLANE DE POLIETILENA …..……………... 3
III. SPECTROSCOPIA DIELECTRICA……………………..……........ 8
3.1 Principiu de masurare ……..……………..……..………....... 8
…..……………….......
3.2 Etapele premergatoare efectuarii testului 8
IV. CONCLUZII …..…………………………………………….. 10

2
 I. INTRODUCERE

Aceasta activitate are ca rol dublarea cunostintelor dobandite in urma cursurilor frecventate in cadrul
universitatii Politehnica din Bucuresti cu o parte practica. Scopul lucrarii este studiul arborescentelor de apa in
materiale polimerice.

a inceputul anilor 60 producatorii de cabluri de medie tensiune au introdus pe piaţă cabluri de energie electrica,
L cu stratul izolator din polietilena, facute printr-un procedeu tehnologic numit extrudare. Datorita noului
procedeu de fabricare, s-a presupus ca vapori de apa nu vor mai afecta cablul de enerigie. In urma acestei schimbari
s-a observat ca durata medie de viata a cablurilor de energie a scazut drastic raportat la durata de viata estimata de
producator.. Monstre din cablurile defectate au fost luate si supuse unuor analize. Aceste analize au scos la iveala
prezenta unor structuri cu forme de arbori in stratul izolator. Forma luata de aceste « cresteri » a prezentat singurul
criteriu de alegere a numelui denumindu-le arborescente de apa. Aparitia unui defect care are ca si rezultat
distrugerea cablului de energie intr-o perioadă scurta de timp, mult mai scurta decat perioada de viaţă estimată de
producator, a oferit societatii stiintifice din acest domeniu un nou subiect de studiu.

Tot in acea pertioada, in urma unor studii efectuate pe mai multe materiale cu proprietati electrice izolatoare,
polietilena a fost adoptata ca si materie prima pentru executia stratului iozlator al cablurilor de energie datoria
proprietatilor termice, mecanice si a rezistentei la aparitia si dezvoltarea arborescentelor de apa net superioare
materialelor utilizate in trecut. In cablurile de energie de medie tensiune cauza principala de defectare este
imbtranirea prematura a stratului izolator cauzata de prezenta arborescentelor de apa. Acest subiect este in
continuare de actualitate in studiul materialelor electrotehnice izolatoare si de accea ne propunem sa il tratam pe larg
in cadrul acestui lucrari.

II. INITIEREA SI CRESTEREA ACCELERATA A ARBORESCENTELOR DE APA IN ESANTIOANE

PLANE DE POLIETILENA.

O data cu constientizarea prezentei arborescentelor de apa si a efectului asupra izoltorilor a aparut si nevoia
de a reproduce acestui fenomen in conditii de laborator. Multi cercetatori au adoptat conditii de imbatrinire identice
cu conditiile de serviciu la care erau supuse cablurile de energie dorind ca reproducerea acestui defect sa furnizeze
informatii cat mai apropiate de cele prelevate in urma testelor pe cabluri de energie scoase din uz. Aceasta metoda
inca este folosita dar prezinta un dezavantaj major. Timpul necesar pentru a conduce un asemenea experiment este
de ordinul anilor. Sa cautat dezvoltarea unui test accelerat care sa dureze mult mai putin, dar sa dezvolte aceleasi
defecte urmand ca in baza rezultatelor obtinute sa se faca o extrapolare pentru a se determina rezistenta in timp la
aparitia si impiedicarea dezvoltarii arborescentelor de apa. Dupa lungi incercari s-a stabilit ca arborescentele de apa
cresc foarte repede in volumul materialului in urmatoarele conditii de tensiune frecventa si electrolit folosit :
 Tensiune aplicata esantionului: 2kV;
 Frecventa campului oscilant prin material: 5000 Hz;
 Electrolit folosit : solutie de impurificata NaCl (c= 0.1 mol/l).
Solutia electrolitica are rolul de electrod umed si oxidant al lanturilor polimerice. Frecventa de 5000 Hz
asigura amplificarea fenomenelor prezente in izolator datorate campului electric indus in conditiile de exploatare.
Tensiunea de 2 kV este suficient de mare pentru a reproduce solicitarile la care izolatorul este supus in conditii de
exploatare si sificient de mica pentru a evita aparitia strapungerii esantionului.

3
 Testul a fost efectual pe 2 esantioane diferite cu scopul de a prezenta 2 comportamente diferite la initierea
si dezvoltarea arborescentelor de apa.
E1
Felia 1 Felia 2 Felia 3
Latime Latime Latime
Lungime[nm] [nm] Lungime[nm] [nm] Lungime[nm] [nm]
168.872 84.436 155.54 66.66 142.208 106.656
88.88 39.996 186.648 168.872 133.32 48.884
222.2 177.76 111.1 66.66 199.98 177.76
222.2 199.98 133.32 93.324 164.428 79.992
142.208 97.768 231.088 239.976 164.428 71.104
177.76 124.432 222.2 191.092 231.088 177.76
217.756 106.656 204.424 133.32 226.644 88.88
133.32 124.432 177.76 111.1 155.54 133.32
177.76 119.988 177.76 102.212 66.66 35.552
199.98 102.212 159.984 137.764 88.88 62.216
155.54 71.104 155.54 97.768 235.532 173.316
177.76 133.32 168.872 164.428 248.864 137.764
191.092 88.88 177.76 88.88 191.092 199.98
88.88 57.772 133.32 53.328 111.1 39.996
199.98 111.1 133.32 97.768 199.98 199.98
66.66 39.996 199.98 133.32 199.98 111.1
159.984 111.1 146.652 62.216 111.1 66.66
155.54 71.104 177.76 111.1 248.864 186.648
133.32 62.216 133.32 39.996 199.98 142.208
159.984 111.1 155.54 151.096 199.98 128.876
88.88 39.996 195.536 155.54 186.648 66.66
159.984 111.1 177.76 102.212 133.32 111.1
88.88 31.108 133.32 66.66 186.648 106.656
177.76 88.88 204.424 168.872 235.532 151.096
111.1 35.552 159.984 97.768 111.1 66.66
102.212 102.212 151.096 66.66 155.54 88.88
159.984 93.324 217.756 168.872 222.2 159.984
182.204 191.092 155.54 124.432 284.416 266.64
199.98 159.984 177.76 146.652 111.1 66.66
133.32 66.66 182.204 115.544 106.656 88.88
155.54 111.1 133.32 39.996 102.212 79.992
106.656 71.104 155.54 142.208 79.992 26.664
208.868 88.88 222.2 177.76 133.32 88.88
244.42 111.1 177.76 79.992 57.772 31.108
177.76 88.88 177.76 128.876 231.088 199.98
177.76 115.544 222.2 182.204 253.308 142.208

4
 155.54 133.32 208.868 111.1 146.652 71.104
111.1 62.216 102.212 31.108 195.536 177.76
155.54 88.88 186.648 133.32 155.54 111.1
266.64 244.42 231.088 199.98 88.88 48.884
155.54 75.548 199.98 79.992 222.2 151.096
155.54 111.1 235.532 168.872 222.2 177.76
146.652 66.66 133.32 88.88 151.096 71.104
102.212 31.108 231.088 199.98 151.096 71.104
222.2 199.98 199.98 111.1 191.092 128.876
111.1 57.772 155.54 133.32 177.76 111.1
199.98 115.544 199.98 119.988 111.1 57.772
146.652 115.544 155.54 79.992 155.54 88.88
208.868 199.98 93.324 44.44 168.872 133.32
155.54 75.548 97.768 48.884 79.992 48.884
62.216 44.44 199.98 173.316
88.88 44.44 177.76 79.992
191.092 133.32 191.092 199.98
177.76 88.88
177.76 66.66
199.98 133.32
111.1 62.216
119.988 106.656
Tabelul 1. Dimensiunile arborescentelor de apa crescute in esantionul 1

POLIETILENA E1
Lungime Medie [μm] 162.53
Latime medie [μm] 109.55
Tabelul 2. Dimensiunea mediea a unei arborescente crescuta in esantionul 1

Se observa ca in esantionul 1 pe o suprafata de 21.6 mm2 avem un numar de 161 de arborescente

dezvoltate. Facand un calcul simplu ne rezulta o densitate de 7.4 arborescente pe mm2. Forma predominanata a
erborecentei de apa dezvoltata in esantionul 1 este similara cu cea a unei picaturi.

5
 Figura 1. Imagini facute cu ajutorul instalatiei de masurare a arborescentelor de apa pe regiuni din esantionul 1

Esantionul 2
Felia 1 Felia 2 Felia 3
Lungime[nm] Latime [nm] Lungime[nm] Latime [nm] Lungime[nm] Latime [nm]
146.652 435.512 66.66 288.86 79.992 302.192
97.768 333.3 111.1 355.52 44.44 244.42
44.44 102.212 75.548 377.74 39.996 133.32
111.1 382.184 39.996 177.76 97.768 324.412
102.212 302.192 22.22 155.54 48.884 191.092
53.328 244.42 26.664 159.984 79.992 297.748
66.66 377.74 102.212 399.96 53.328 266.64
111.1 422.18 71.104 346.632 53.328 244.42
57.772 266.64 57.772 266.64 39.996 111.1
66.66 311.08 35.552 244.42 13.332 164.428
75.548 311.08 39.996 155.54 44.44 222.2
66.66 297.748 53.328 422.18 48.884 199.98
88.88 333.3 75.548 333.3 71.104 408.848
57.772 297.748 66.66 199.98 88.88 266.64
102.212 333.3 26.664 177.76 44.44 235.532
53.328 222.2 88.88 177.76 97.768 311.08
53.328 306.636 31.108 191.092 66.66 333.3
48.884 177.76 71.104 373.296 62.216 279.972

6
 26.664 151.096 102.212 373.296 84.436 248.864
44.44 266.64 62.216 311.08 44.44 266.64
35.552 177.76 111.1 355.52 119.988 377.74
39.996 222.2 133.32 435.512 31.108 199.98
70.498 285.224 88.88 266.64 88.88 333.3
88.88 333.3 111.1 511.06
66.66 346.632 88.88 355.52
66.66 333.3 48.884 342.188
Tabelul 3. Dimensiunile arborescentelor de apa crescute in esantionul 2

POLIETILENA E2
Lungime Medie [μm] 67.92
Latime medie [μm] 283.88
Tabelul 4. Dimensiunea mediea a unei arborescente crescuta in esantionul 2.
Repetand numaratorea facuta pentru esantionul 1 sa obtinut o densitate de 74 de arborescente pe o suprafata
de 21.6 mm2. Raportand aceasta concentratie la unitatea de volum reiese, in cazu esantionului2, o densitate de 3.4
arborescente pe 1 mm2.

Figura 2 . Imagini facute cu ajutorul instalatiei de masurare a arborescentelor de apa pe regiuni din esantionul 2

7
 III. SPECTROSCOPIA DIELECTRICA

3.1 Principiu de masurare:

Majoritatea masuratorilor dielectrice se fac prin aplicarea unei tensiuni pe suprafata electrodului si masurarea
amplitudini si defazajului curentului rezultat. Raportul dintre semnalul de la iesire si perturbarile aduse semnalului
de la intrare se numeste functie de transfer. Daca semnalul de intrare este o tensiune si semnalul masurat la iesire
este un curent atunci functia de transfer este admitanta sistemului Y.

Unde Y este admitanata iar Z este impedanta sistemului. Ambii factori sunt dependenti de frecventa

=> .
Similar, daca semnalul la intrare este un curent si masurata marimea la iesire este o tensiune functia de transfer este
impedanta sistemului Z. Impedanta sistemului va fi exprimata sub forma unui numar complex, Z = Z’+iZ” unde Z’
si Z” sun partea reala si partea imaginara a impedantei. Amplitudinea semnalului si unghiul de faza depind foarte
mult de semnalul de intrare, schimbadu-se odata cu acesta,
In plus prin spectroscopie dielectrica se mai pot masura si alte valori ale proprietatilor dielectrice de material
precum, modulul dielectric complex, permitivitatea dielectrica si susceptibilitatea. In cadrul acestei lucrari de
cercetare echipamentul de analiza dielectrica cu care, toate masuratorile asupra materialelor utilizate s-au facut, este
spectrometrul dielectric NOVOCONTROL cu celula de test NOVOTERM. Programarea instalatiei de masura adica
introducerea parametrilor de masurare cum ar fi distanat dintre electrozi (grosimea esantionului), sau plaja de
frecvente ale semnalului aplicat, achizitia si vizualizarea datelor rezultate in urma desfasurarii testului, se face prin
intermediul soft-ului dedicat WinData oferit de NOVOCONTROL.
Spectrometrul dielectric NOVOCONTROL cu celula de masurare NOVOTERM efectueaza masuratori ale
parametrilor dielectrici pe intervalul de frecventa 3 μHz ÷ 20 MHz.
Una dintre cele mai interesante aplicatii ale spectrosocpiei dielectrice este analizarea raspunsului unui circuit
echivalent care mimeaza proprietatile dielectrice ale ale materialului studiat. Fiecare material are o componenta
dielectrica de disipare a energiei care se poate reprezenta printr-o rezistenta si o componenta care descriere
capacitatea de inmagazinare a unei sarcinii electrice, de exemplu capacitatea lui de a inmagazina un camp electric in
volumul sau care se poate reprezenta printr-un condensator.
Rezistenta si Capacitatea materialului pot fi combinate in multe feluri obtinand o multime de modele
fenomenologice care pot explica diverse mecanisme de polarizare in materialele dielectrice. Spectrometrul dielectric
nu poate masura inductia campului magnetic in material deoarece aceasta necesita inmagazinarea de energie sub
forma de camp mangnetic. Valoarea curentului care trece prin esantion este extrem de mica, de ordinul mA, ceeea ce
nu permite aparitia unui camp magneti indus in volumul materialului. Un mare avantaj oferit de spectroscopia
dielectrica este examinarea dinamicii moleculare pe tot parcusul incercarii prin monitorizarea permitivitatii
dielectrice.

3.2 Etapele premergatoare efectuarii testului.

Primul pas care trebuie indeplinit este curatarea esantionului si a electrozilor de masura prin stergere cu alcol etilic.
Acest pas este crucial deoarece instalatia este foarte sensibila si orice impuritate pe suprafata esantionului sau a
electrozilor perturba masuratoarea, implicit ne furnizeaza valori eronate. Al doilea pas este fixarea esantinului intre
cei doi electrozi astfel formand o structura de tip condensator plan. La acest pas trebuie sa ne asiguram ca electrozii
sunt perfect aliniati unul peste altul, altfel capacitatea masurata de aparat va diferii de cea teoretica calculata de soft
cu ajutorul datelor introduse. Al treilea pas si ultimul, in activitatile premergatoare desfasurarii testului, este
introducerea conditiilor de desfasurarea a testului.

Parametrii de desfasurarea a masuratorii :

 Temperatura esantionului : 300
 Plaja de frecvente : Hz
 Grosime material dielectric (distanta dintre electrozii celulei de test care formeaza un condensator plan) :

8
 Dimetrul efectiv al dilectricului cilcular cuprins intre placi : 30 mm ;
 Tensiune aplicata esantionului 1 V a.c.;

Figura 3. Celula ZGS a spectrometrului dielectric Alpha-A Analyzer

Figura 4. Interfata de comtrol si comanda, prin intermediul softului WinDATA, a spectrometrului dielectric;

9
 Figura 5.Spectrometru dielectric NOVOCONTROL si celula NOVOTERM.

IV. CONCLUZII
In semestrul 2 am urmarit sa invatam cat mai multe despre tehnologia de masurare a parametrilor dielectrici
si ai diemsiunilor arborescentelor de apa. Ne-am axat pe acest aspect al intregului proiect deoarece pentru a intelege
comportamentul materialului trebuie mai intai sa intelegem cum se fac masuratorile.
Domensinile arborescentelor de apa au fost obtinute prin scalarea unui ecran cu ajutorul lamelei de
etalonare a miscroscopului. Dupa ce aseeasta scalare a fost facuta pentru ecranul de masura am purces la
vizualizarea si masurara fiecarei arborescente in parte. Arborescentele luate in calcul la determinarea concentratiei
acestora au fost celea in care se observa clar si locul de initiere. Tot prin intermediul instalitiei de masura a
arborescentelor am putut diferentia 2 modele distincte de crestere. In esantionul 1 arborescentele au crescut in
directia axiala, iar in esantionul 2 in directia transversala. Judecand dupa adancimea de patrundere si densitatea de
arborescente pe mm2 cel mai rezistent dintre cele 2 materiale studiate este materialul numarul 2, oservand in acesta
arborescente cu forme rar intalnite.
Pe pracursul acestui semestru am dobandit cunostinte care ne-au adus cu un pas mai aproape de intelegerea
deplina a arborescentelor de apa. In urmatoarele 2 semestre din anul universitar 2011 / 2012 ne propunem sa
dezvoltam acest subiect prin continuarea procesului de invatare si a testelor efectuate in laborator.

10