Sugestii pentru îmbunătățirea relației de

cuplu

Relațiile
din viața noastră au potențialul de a scoate atât ce e mai frumos din noi, cât
și ce e mai urât, având extraordinara capacitate de a ne ajuta să devenim
mai conștienți de noi înșine, dacă învățăm să ne asumăm responsabilitatea
pentru gândurile, emoțiile și faptele noastre, în loc de a ne învinovăți
partenerul.

O relație de cuplu poate fi un spațiu în care avem ocazia de a crește și a

evolua, dar se poate transforma și într-un adevărat calvar, având potențialul
de a ne distruge viața. Pentru ca o relație să reprezinte un spațiu al
evoluției personale, unde să ne putem simți fericiți și împăcați, trebuie să
ținem cont de anumite lucruri.
În primul rând, pentru ca o relație să fie funcțională și să dureze în timp,
este nevoie ca partenerii să fie compatibili în privința celor mai
importante aspecte. Este important să existe valori comune, viziune
comună asupra vieții, planuri de viitor comune. Dacă nu gândiţi la fel,
dacă unul vede lucrurile într-un fel și celălalt în alt fel, dacă unul are
anumite dorinţe și celălalt altele, relaţia poate să fie interesantă doar la
început, însă pe termen lung acesta este terenul pe care apar conflictele,
neînţelegerile, neacceptarea și suferinţa. Este dificil și complicat ca o
relație să funcționeze dacă nu există similaritate, ci complementaritate. O
astfel de relație funcționează mai degrabă bazându-se pe compromisuri și
sacrificii. Poate fi incitant la început să observi la partenerul tău că are
exact acele caracteristici care par a-ți lipsi ție, deoarece îți dă senzația de
„completare”, numai că nefiind „jumătăți” de oameni, ci întregi, celălalt nu
te va putea completa cu adevărat niciodată, iar cu timpul acele puncte
opuse și diferențe dintre voi vor deveni din ce în ce mai greu de acceptat
sau tolerat.

Pornind de la această structură de bază, care este compatibilitatea,

vom discuta în continuare despre anumite aspecte care contribuie la
armonia relațională. Ce poți face tu?

Asumă-ți responsabilitatea pentru gândurile, emoțiile,

comportamentele și nevoile tale - întâlnim frecvent situația în care dăm
vina pe partener pentru că ne face să ne simțim într-un fel anume „din
cauza ta m-am enervat” sau ne supărăm dacă nu vrea să facă ce ne dorim
noi și îl învinovățim de egoism. Ne așteptăm să ne satisfacă toată nevoile,
că doar asta este datoria lui, chiar dacă acest lucru presupune sacrificii și
compromisuri din partea sa. Îi facem reproșuri, de multe ori interpretăm
eronat cuvintele sau gesturile sale, facem presupuneri în loc de a clarifica
situația, ne îmbufnăm și refuzăm comunicarea, ne așteptăm ca celălalt să
ghicească ce ne dorim, să ne citească gândurile, altfel îi spunem „dacă mă
iubești, ar trebui să știi” sau „dacă ți-ar fi păsat, nu ar fi fost nevoie să-ți
spun”. Dacă greșim, nu vrem să recunoaștem și nici nu ne asumăm partea
de responsabilitate - totul devine un joc de putere unde trebuie să ținem
garda cât mai sus și să profităm de orice ocazie pentru a ne răzbuna. Toate
aceste comportamente întrețin o luptă a orgoliilor, însă nu contribuie cu
nimic pozitiv la dinamica relației. Ce poți face în schimb?

• exprimă-ți sentimentele și nemulțumirile pe care le ai, însă evită să

faci reproșuri. Poți spune „eu mă simt… când tu…și mi-aș dori
să…” în loc de a spune „din cauza ta…”
• evită generalizările de tipul „tu întotdeauna…”, „tu niciodată…”.
Adevărul este că ele sunt afirmații false care sporesc tensiunea deja
existentă, deoarece nimeni nu face exact același lucru, tot timpul, în
fiecare situație dată.
• spune ce îți dorești – este o așteptare nerealistă să îți imaginezi că
partenerul tău îți poate ghici nevoile, dorințele, gândurile. Firesc este
să-ți exprimi dorințele și nevoile, dar să poți accepta și un refuz. Este
de datoria ta să te exprimi, însă nu este obligația partenerului să
spună întotdeauna „da”.
• când partenerul tău face ceva ce te deranjează, gândește-te bine ce
mai exact te-a deranjat atât de tare. De ce te-a deranjat? Există ceva
din trecutul tău care se aseamănă cu ceea ce trăiești acum? Cum ai
reacționat atunci? Cum reacționezi acum? Observi cumva un tipar?
Să luăm o situație ipotetică: tu ai câștigat un anumit concurs, însă ai
rămas cu senzația că partenerul tău nu ți-a arătat suficientă apreciere.
Te superi și începi să-i reproșezi că tu ești tot timpul alături de el și-l
ridici în slăvi de fiecare dată când are o realizare, însă el nu e capabil
 nici măcar să te laude (deși a făcut asta, însă nu atât cât ți-ai dorit tu
sau nu în felul în care ți-ai dorit). Mintea începe să-ți zboare în trecut
și-ți aduci aminte cum părinții tăi niciodată nu erau mulțumiți de
notele tale sau de ceea ce făceai tu, indiferent cât de bine ai fi făcut
acele lucruri. O rană mai veche este reactivată, iar reacția ta se
exacerbează. De la o simplă impresie ajungeți să vă certați și nu vă
mai vorbiți. Se întâmplă de multe ori ca felul în care te simți într-o
relație să nu aibă de-a face atât de mult cu partenerul tău, cât are de-a
face cu tine și cu felul în care te-ai structurat în urma experiențelor
din trecut. Acest lucru înseamnă că pot exista anumiți triggeri care
vin în urma interacțiunii cu partenerul, dar care declanșează anumite
gânduri automate sau reacții exagerate. Pot exista anumite credințe
disfuncționale sau tipare de comportament asupra cărora ar fi necesar
să te apleci pentru a le înțelege mai bine și a le schimba.
• încearcă să privești lucrurile și din perspectiva partenerului tău, să te
pui în papucii lui – când ai tendința de a critica sau judeca, gândește-
te dacă nu cumva există și alte motive (decât acel motiv pe care îl
crezi tu) pentru care partenerul tău s-a comportat într-un fel anume.

Dacă ești o persoană critică și ai tendința de a te focaliza pe minusurile

partenerului tău, pe ceea ce nu face bine, evidențiindu-i „greșelile” (și pun
greșeli între ghilimele deoarece poate fi vorba doar despre percepții diferite
asupra aceluiași lucru, despre standarde diferite) observă dacă se schimbă
ceva în relația voastră în momentul în care, pentru, să zicem, o săptămână,
în loc de a te focaliza pe defectele sale și pe ce nu e bine, te focalizezi pe
calitățile și pe realizările sale, oricât de mărunte ar părea ele. Pentru
că, da, aprecierea și admirația față de partener reprezintă piloni de bază
într-o relație.
O relație este precum o floare, dacă nu o îngrijești, se ofilește și moare. Ai
grijă de relația ta arătându-i partenerului tău cât de mult îl iubești
într-o manieră care să fie eficientă din punct de vedere afectiv pentru
el (există mai multe limbaje de iubire precum: cuvintele de încurajare,
timpul acordat, cadourile, serviciile, mângâierile fizice) fiind atent la el,
arătându-i apreciere, susținându-l, înțelegându-l, ascultându-l și
acceptându-l. A-ți accepta partenerul așa cum este nu înseamnă, însă, a
accepta comportamente distructive, toxice, abuzive, nu înseamnă a-i
susține dependențele sau a întreține alături de el jocuri patologice. În astfel
de situații nu poți decât să-l îndrumi să caute ajutor, însă în niciun caz nu te
sacrifici pentru el ori continui o relație de compromis din milă sau frică. A-
ți accepta partenerul așa cum este înseamnă a-l „îmbrățișa” cu totul și a-l
primi în viața ta fiind conștient atât de punctele sale slabe cât și de punctele
sale forte; a nu încerca să-l schimbi pentru a corespunde mai bine unui
ideal din mintea ta sau pentru a-ți satisface mai bine nevoile tale egoiste.

Este, de asemenea, foarte important ca în momentul în care intri într-o

relație să nu-ți pierzi independența, să nu uiți de tine, de visurile tale,
de ceea ce îți făcea plăcere până atunci. Așa cum există timp pentru
„noi”, trebuie să existe timp și pentru „mine”. Alocă-ți timp pentru tine,
pentru hobby-urile, dorințele, pasiunile, obiectivele, visurile tale - orice te
face să te simți bine tu cu tine, orice te hrănește mental și spiritual, orice
contribuie la evoluția ta umană face parte în primul rând din „datoria” pe
care o ai față de tine însuți pentru că ți s-a acordat șansa de a te bucura de
viață pe acest pământ și, în al doilea rând, are un efect pozitiv asupra
relației. Nu te izola de ceilalți închizându-te într-o bulă cu partenerul tău, ci
continuă să cultivi celelalte relații ale tale, păstrează legătură cu oamenii
dragi ție.
Ai grijă de tine indiferent dacă ești sau nu într-o relație. Lucrează în
permanență la dezvoltarea ta personală, conștientizează-ți gândurile,
emoțiile, tiparele de comportament. Fii mândru de tine, apreciază-te pentru
toate calitățile și realizările tale și caută să-ți înțelegi, să-ți integrezi și să-ți
depășești rănile trecutului. Fă pace cu tine. Învață să fii fericit și de unul
singur deoarece o relație nu-ți va aduce fericirea dacă tu nu știi să fii fericit
de unul singur. Caută să te îmbogățești în permanență pentru că numai
astfel vei putea oferi din preaplinul tău celorlalți.