Psihologia sănătăţii şi

comunicare medicală

1.Psihologia Sănătăţii:
domeniu de interferenţă între medicină şi
ştiinţele psihosociale

1
 Obiective
- rolul factorului psihic în patogeneză (relaţia stress – îmbolnăvire, factorii
psihocomportamentali de risc, mecanismele fiziopatologice de apariţie a bolilor
şi tulburărilor psihosomatice, aprecierea gradului de risc pentru îmbolnăvire,
funcţie de tipul de personalitate);
- deprinderea unor mijloace de comunicare optimă cu pacientul (în plan
verbal şi non-verbal, în situaţii particulare critice sau în relaţia cu pacienţii
dificili);
- cunoaşterea impactului psihologic al tratamentului, inclusiv a factorilor
susceptibili de a scădea aderenţa la tratament;
- integrarea conceptului de calitate a vieţii ca fiind un element esenţial din
planul terapeutic şi maximizarea ariei beneficiilor pacientului, ca urmare a
tratamentului;
- construirea de strategii eficiente la nivel macrosocial şi care să aibă
drept rezultat asumarea şi practicarea de conduite sanogenetice de un număr
cât mai mare de persoane sănătoase.
 Specializări
mecanismele păstrării sănătăţii/ îmbolnăvirii,
Psihologia sănătăţii mecanismele psihologice ale incorporării
stressului, mecanismele de coping, strategiile
adaptative, rolul suportului social
mai apropiată de psihiatrie, decât de psihologie
(opţiunea nemedicamentoasă de abord al unor entităţi
Psihologia clinică altfel psihiatrice: anorexia nervosa, depresia, tulburarea
de anxietate generalizată)

domeniu interdisciplinar; obiectiv: integrarea cunoaşterii

Medicina psihosociale, comportamentale şi biomedicale, în scopul
comportamentală promovării sănătăţii, prevenţiei bolilor şi realizării
tratamentului / reabilitării.

relaţia de cauzalitate dintre factorul psihic şi boală,

mecanismele psihofiziopatologice specifice,,efectul
Psihosomatica diverselor forme de psihoterapie asupra evoluţiei TPS
şi BPS
 Orientarea clinicianului în faţa unei tulburări de comportament
Concepţia clasică asupra tulburărilor mintale
- tulburări reactive, survenite ca urmare a expunerii la agenţi stressori
/ traume; Ex.
- grad de dizadaptare moderat (integrarea socială = păstrată); sd.astenic
Nevroze
- awareness: prezent; sd.fobic
- adresabilitate către psiholog = bună; sd.obsesiv
- rezultate bune / foarte bune la psihoterapie.

- „mozaic etiologic”– factori genetici + de mediu

- grad de dizadaptare = mai accentuat;
Psihoze Ex.
- integrarea socială este anormală, problematică;
schizofrenia
- nivelul de awareness –mai redus;
- tratamentul = mai ales medicamentos (psihiatru).

Ex.
- comportament distorsionat (unele aspecte sunt anormale, dar nu
tipurile
afectează în totalitate funcţionarea socială); paranoid
Psihopatii - nivelul de awareness = scăzut; isteric
- persoane care pot parea „interesante” sau „deosebite”; psihastenic
schizoid
- felul (dizarmonic) al cuiva este constituit în copilărie
euforic
(adolescenţă). depresiv
 Principalele metode de cercetare
în Psihologia Sănătăţii

• Observația;
• Interviul;
• Experimentul;
• Anchetele;
• Testele psihologice;
• Studiie de caz;
• Meta-analiza;
• Analizele etnografice;
• Studiul documentelor (auto)biografice.
 Observaţia
Etape

1.pregătirea → scop, obiective;

→ nr. de caracteristici ale comportamentului observat;
→ realizarea protocolului de observare;
→ stabilirea regulilor de observare.

2.realizarea → cu ipoteze de lucru;

→ fără ipoteze de lucru.

3.interpretarea → etapa I – speculaţii;

→ etapa II – interpretarea propriu-zisă.
 Observaţia

Avantaje:
• costuri minime;
• încurajează spontaneitatea subiectului;
• permite generarea unor ipoteze valoroase pentru cercetări ulterioare.

Dezavantaje:
• nu asigură monopolul observatorului;
• subiectivitatea - observația nu poate produce singură relevanță statistică;
• retrospectivitatea - observația nu poate fi aplicată în studiul unui
comportament ce poate avea consecințe ireversibile: ex. suicid,
comportament violent.
 Interviul clinic

Etape:

1. introducerea;
2. construirea relaţiei;
3. evaluarea;
4. stabilirea credibilităţii şi autenticităţii;
5. obţinerea informaţiilor :
- întrebări deschise, închise şi cu răspunsuri multiple;
- elaborare şi clarificare;
- ascultare participativă;
- instrumente adecvate interviului;
6. încheierea.
 Interviul clinic
Structurat
• întrebările sunt „închise”
(standard) şi nu permit elaborare
din partea pacientului;
• corespunde anamnezei
„tehniciste” (directive);
• permite obţinerea de informaţii
precise într-un timp scurt;
• nu oferă posibilitatea de catharsis
emoţional al pacientului.
Semi-structurat
• pacientul este liber să răspundă
cu cuvintele sale la întrebări (care
sunt „deschise”);
• corespunde anamnezei
„psihanalitice” (non-directive);
• oferă posibilitatea de catharsis
emoţional al pacientului;
• este cronofag;
• furnizează informaţie
nestructurată, dificil de prelucrat
statistic sau de operaţionalizat.
 Interviul clinic

Avantaje:

- mai obiectiv decât observaţia;

- poate fi integrat în anamneză;
- oferă date importante despre starea somatică / psihologică a pacientului;
- este ușor de utilizat pentru aprecierea comportamentului în raport cu toate
coordonatele temporale (trecut, prezent, viitor);
- costuri relativ mici.

Dezavantaje:

- persoana intervievată poate anticipa răspunsurile;

- persoana intervievată poate manipula rezultatele în folosul său.
 Interviul structurat
Avantaje
Permite obţinerea de informaţii
precise într-un timp scurt
Este relativ independent de
dispoziţia sau calităţile intrinseci
ale intervievatorului (se
desfăşoară după un protocol
bine stabilit)
Poate fi standardizat cu uşurinţă subiecte sunt importante, fără a Previne etichetarea apriori, de
(răspunsurile pot fi codificate şi
cuantificate)
Este uşor de replicat, făcând în
acest fel posibilă analizarea
unor loturi mari de subiecţi
Dezavantaje
Creează aproape invariabil
frustrare (neoferind subiectului
posibilitatea de catharsis
emoţional)
Este uşor de deturnat de un
subiect rău-intenţionat sau
necooperant
Cercetătorul decide apriori care
ţine seama de răspunsurile
subiectului şi fără posibilitatea
de a rectifica acest lucru
Poate avea validitate redusă
(dacă întrebările nu sunt cele
mai reprezentative)
Interviul semistructurat
Avantaje Dezavantaje
Oferă posibilitatea pacientului de
Depinde, într-o măsură mai
a se elibera de emoţiile sau
mare decât cel structurat, de
temerile sale, facilitează
abilităţile intervievatorului
autodezvăluirea
Furnizează informaţie dificil de
Este mai nuanţat, adaptat
prelucrat statistic sau de operaţ
personalităţii subiectului
ionalizat
către intervievator, a unor Este cronofag
chestiuni, ca fiind neimportante
Este mai vulnerabil decât cel
Facilitează abordarea unor structurat la influenţarea
subiecte mai complexe răspunsurilor de către
intervievator
 Experimentul

- metoda prin care, în psihologie, un comportament poate fi provocat,

controlat sau manipulat;

- permite stabilirea unor legături clare între variabilele aflate în studiu.

Natural De laborator
 Ancheta

Explorează comportamente stabile, uneori ritualizate, derivate din sentimente

sau credințe puternice.

Avantaje:
- constituirea simplă a lotului de studiu;
- costuri relativ reduse raportate;
- diagnostice în evaluarea comportamentelor cu risc.

Dezavantaje:
- rezultatele se exprimă statistic;
- nu permite evaluări calitative de fineţe.
 Testele psihologice
= probe psihologice standardizate care măsoară sau descriu un anume
tip de comportament.

Teste de tip:
- chestionar;
- proiective

Parametri ai testelor psihologice:

- fidelitate;
- validitate;
- sensibilitate.
Testele psihologice
 Alte mijloace de investigare a comportamentului

Studiile de caz - descriere calitativă a unui comportament sau fenomen

psihologic care nu poate fi analizat prin metode cantitative, datorită
complexității şi varietăţii;

Meta-analiza - vizează analiza statistică a unui număr de cercetări realizate

anterior;

Analizele etnografice - studiază credințe, mentalități, modalități specifice de a

înțelege și explica realitatea;

Studiul documentelor (auto)biografice (jurnale) - reprezintă o metodă

utilizată cu succes în studiile longitudinale.