Universitatea de Științe Agronomice și Medicină Veterinară din București

Facultatea de Management, Inginerie Economică în Agricultură și Dezvoltare Rurală

Specializare Inginerie si Management in Alimentatie Publica și Agroturism

Profesor coordonator: Student:

Asistent.Dr Necula Raluca Calen Ramona Georgiana

Grupa: 8414
 Cuprins

Capitolul I: Mediul în care își desfășoară activitatea exploatația

1.1. Date generale

- Localizare
- Climă
- Precipitații medii anuale
- Temperatura medie anuală
- Tipul de sol predominant în zonă

1.2 Caracterizarea profilul agricol al zonei

- Culturi agricole predominante în zonă

- Suprafețe cultivate cu principalele culturi
- Producții medii realizate pe ha.
- Prețurile de vânzare/ha în momentul recoltării

1.1.3 Profilul agroturistic al zonei

- Ce pensiuni agroturistice/turistice sunt în zonă

- Evenimente/festivaluri
 - Meșteșuguri specifice zonei
- Obiectivele naturale/antropice

1.1.4 Caracteristicile exploatației

- Așezarea administrativă și statutul juridic

1.2 Suprafața exploatației pe moduri de folosință

1.3 Activitățile exploatației

1.3.1 Caracterizarea culturilor

- Familia din care face parte fiecare plantă

- Cerințele plantei față de climă, precipitații și sol
- Plantele premergatoare
- Importanța culturii
- Produsele obținute din prelucrare
1.3.2 Descrierea camerelor
- Cerințele minime pentru condițiile unei camere
- Dotările pensiunii și camerelor
 - Clasificare în funcție de dotări( margarete)

1.4. Întocmirea asolamentului – restricții de rotație

Capitolul II Întocmirea variantelor logice multiple (metoda constructivă)

Capitolul III Optimizarea structurii activitatilor fermei agroturistice cu ajutorul unui model de programare
liniara

3.1. Construirea modelului matematic

3.2 Rezolvarea modelului matematic cu ajutorul aplicatiei Solver si interpretarea primal-duala a solutiei

3.3 Parametrizarea modelului mathematic si interpretarea primal-duala a solutiei

Capitolul IV Concluzii si bibliografie

 INTRODUCERE

Modelarea este o reprezentare intuitivă a unor fenomene pornind de la cunoașterea modului lor de manifestare. Acesta se face în mod
descriptiv prin reprezentare grafică sau prin relații matematice.
Cunoașterea modelului de manifestare a fenomenelor tehnico-economice din cadrul unei societăți se face pe baza analizei tehnico-
economico, a observațiilor atât la nivelul activităților cât și la nivelul factorilor de producție.
Modelarea este un process decizional ce conduce la precizarea elementelor acestuia și anume:
 Decidentul
 Obictivele urmărite
 Formularea problemelor ce se doresc a fi rezolvate
 Mulțimea variantelor sau alternativelor ce pot fi create prin atingerea obiectivului propus
 Factorii naturali
 Alegerea celei mai bune variante.
Etapele modelării:
1. Cunoașterea realității în care urmează a fi implementat modelul economic-matematic
2. Construirea modelului economic-matematic
3. Experimentarea modelului economic-matematic și alegera soluției optime
 4. Implementarea modelului economic-matematic
Simularea este o tehnică de realizarea a experimentelor care implică utilizarea unor modele matematice logice și care descriu
manifestarea acestora de-a lungul unei perioade mai mari de timp.
Simularea permite:
 Determinarea formei funcționale de exprimare a legăturilor dintre fenomenele cercetate și estimarea parametrilor
modelului
 Permite investigarea mai bună a problemei ce urmează a fi analizată
 Permite analiza soluțiilor ce conduc către rezolvarea acesteia.
Etapele procesului de simulare:
 Formularea problemei ce urmează a fi analizată
 Alegerea și prelucrarea preliminară a datelor reale
 Estimarea parametrilor de introdus în model prin procedee de statistică matematică.

Capitolul I: Mediul în care își desfășoară activitatea exploatația

1.1 Date generale

Județul Brăila este situat în partea de est a țării, în unitatea numită Câmpia Română. Prin suprafața sa de 4765,8 km², reprezintă 2% din suprafața
țării, fiind un județ de mărime mijlocie. Reședința județului este Municipiul Brăila, situat la 200 de km nord-est față de București.

Județul Brăila se învecinează la nord cu Județul Galați, la est cu Județul Tulcea, la sud-est cu Județul Constanța, la sud cu Județul Ialomița, la
vest cu Județul Buzău și la nord-vest cu Județul Vrancea.

Această poziționare geografică este avantajoasă,deoarece condițiile naturale și proximitățile sunt prielnice dezvoltării economice și sociale.
Relieful și clima favorizează locuirea, iar pe solurile fertile se practică o agricultură bogată. Dunărea deține cantități mari de apă și adapostește
numeroase viețuitoare. Apropierea de mare și de capitală înlesnește legăturile cu întreaga țară și cu Europa. Toate aceste elemente conferă
Brăilei accesibilitate și deschiderea către întreaga țară.

În ciuda faptului că este dominat de câmpie, relieful Județului Brăila este divers și interesant. Peste întinsa Câmpie a Bărăganului numeroase
forme se constituie în relief: mici movile, adâncituri care păstrează apa, dune de nisip, largi confluențe ale râurilor, meandre, ostroave, grinduri.
Ele conferă acestor ținuturi unicitate și un farmec aparte.

Fluviul Dunărea și râurile care străbat teritoriul județului au cea mai mare importanță în desfășurarea reliefului. În primul rând, Dunărea, întrucât
valea fluviului impune, în teritoriu, doua unități deosebite: câmpia în partea vestică și Balta Brăilei, în partea de est; apoi râurile, pentru ca ele
delimitează subunitățile în cadrul câmpiei și pentru că în lungul lor se formează lunci.

Bordei Verde este o comună în județul Brăila, Muntenia, România, formată din:

satul Bordei Verde (reședința)

Constantin Gabrielescu – sat aparținător

Lișcoteanca- sat aparținător

Comuna este situată în centrul județului Brăila, la circa 40 km vest de Brăila, într-o regiune de câmpie, fiind drenată la limita sudică de râul
Călmățui.

Activitati specifice zonei: agricultură și creşterea animalelor

Activitati economice principale: morărit, comerț, agricultură

Suprafata: 8987,55 ha
Intravilan: 335,69 ha
Extravilan: 8651,84 ha
Populatie: 3067
Gospodarii: 1200
Nr. gradinite: 4
Nr. scoli: 4

Facilitati oferite investitorilor:

Posibilitatea arendării sau vânzării terenului
Cablu TV
Telefonie Digitală
Proiecte de investitii:
Canalizare în sat Bordei Verde
Asfaltare drum comunal Bordei Verde - Gabrilescu
Înfiinţare centru bătrâni în localitatea Bordei Verde
Amenajare spaţiu verde - parc şi loc de joacă pentru copii

Bordei Verde, localitatea de reședință a comunei, este situată la intersecția a două drumuri județene: DJ 211 - Gara Ianca – Bordei Verde -
Zăvoaia - Grivița și DJ 211A - Bordei Verde – Viziru – Cuza Vodă. Satul Lișcoteanca se află la circa 8 km sud de centrul comunei, fiind situat
de-a lungul drumului județean DJ 203R - Ulmu - Valea Călmățuiului - Dropia, în apropierea intersecției acestuia cu DJ211. Satul Constantin
Gabrielescu se află la circa 5 km est de centrul comunei, de care este legat prin intermediul drumului comunal DC12.
Comuna Bordei Verde beneficiază de o infrastructură destul de binedezvoltată, fapt datorat în special necesității de a asigura buna desfășurare a
activităților legate de extragerea și transportul petrolului și gazelor naturale, de la exploatările de pe teritoriul comunei. Rețeaua de transport
rutier principală este formată din drumurile județene DJ 211 și DJ 211A, (ambele asfaltate), iar sistemul de transport și distribuție a energiei
electrice cuprinde linii electrice de medie și joasă tensiune de 110kV/20kV și 0,4kV, precum și o stație de transformare 110/20kV în localitatea
Bordei Verde. Satul de reședință este legat printr-o magistrală de comunicațiii de fibră de sticlă, iar în toate satele componente există rețea de
telefonie fixă și acoperire de către principalele rețele de telefonie mobilă.

Clima

Teritoriul comunei Bordei Verde se încadrează în zona climatică temperată, cu aspecte continentale.
Iernile sunt în general reci, uscate, influențate de vânturile aspre provenite din nordul Câmpiei Ruse, cum este crivățul.
Temperatura medie anuală este în jurul valorilor de 10 °C–11 °C. Iulie este cea mai caniculară lună din an, cu temperaturi medii multianuale de
22-23 °C.
Resursele solului
Cea mai mare parte a solurilor comunei Bordei Verde este reprezentată de cernoziomuri de foarte bună calitate și propice pentru dezvoltarea unei
agriculturi intensive. Excepția o constituie lunca râului Călmățui (zona Filiu-Lișcoteanca), formată din soluri halomorfe de tipul solonceacurilor,
soluri sărăturoase datorate existenței unei pânze de ape freatice cu mineralizare ridicată, la adâncime foarte mică (1-1,5 m). Aceste suprafețe sunt
folosite în special pentru pășunat

1.1.2 Caracterizarea profilul agricol al zonei

Agricultura
Fiind situată în zona de câmpie, activitățile agricole sunt preponderente în structura activităților economice din comuna Bordei Verde,
agricultura fiind ocupația de bază a locuitorilor comunei. Fondul agricol al comunii include în marea majoritate terenuri arabile de foarte bună
calitate, propice cultivării atât cerealelor - grâu, orz, secară, porumb - cât și plantelor tehnice și industriale - rapiță, soia, floarea soarelui etc. În
trecutul apropiat se mai cultivau legume și sfeclă, dar în ultimii ani aproape s-a renunțat la aceste culturi.

Creșterea animalelor se practică sporadic, preponderent familial, pentru subzistență, cu mult sub potențialul de dezvoltare existent,
preponderente fiind ovinele și caprinele.
Industria este reprezentată preponderent de industria extractivă, cu două componente principale: extragerea țițeiului - în perimetrele Bordei
Verde-Est, Bordei Verde-Vest și Lișcoteanca și extragerea
gazelor naturale (gaze asociate) - în perimetrele Bordei Verde și Lișcoteanca. Pe măsură ce zăcămintele de mică adâncime s-au epuizat, activitate
de extracție s-a diminuat continuu în perioada 1990-prezent, unele instalații fiind desființate iar altele fiind trecute în conservare

1.1.3 Profilul agoturistic al localității

In judeţul Brăila fondul etnografic este aproape dispărut din localităţi, el fiind păstrat în prezent doar ca mărturii în muzee ( Municipiul
Brăila, comuna Gropeni). Zona etnografică brăileană, conturată într-o perioada lungă de timp este puternic determinată de evenimentele
istorice petrecute. Modul de viaţă tradiţional românesc s-a păstrat şi în perioada stăpânirii turceşti, îmbogăţindu-se cu elemnte datorate
amestecului multietnic caracteristic. Mărturii ale meşteşugurilor se păstrează astăzi în muzee şi mai puţin la meşteri populari. Acestea
reflectă cultura materială a aşezărilor aflate în interacţiune strânsă cu natura locurilor- câmpia şi Dunărea- şi se referă la: confecţionarea
uneltelor din lemn pentru pescuit, agricultură, bărci, obiecte de depozitare, decoruri pentru case („florăriile”), cojocăritul, ţesutul pieselor
din portul popular, al ştergarelor, scoarţelor/ foiţelor de pat, foiţelor de perete.
Cele mai vechi urme de cultură materială cunoscute până în prezent pe teritoriul judeţului Brăila, ca de altfel şi pe raza comunei Bordei
Verde aparţin culturii BOIAN II (faza Giuleşti). În punctul cunoscut sub numele "la Moş Filon" situat la vestul satului Lişcoteanca, pe un
bot de terasa de lunca, au fost descoperite vestigii ale unor aşezări neolitice precum şi morminte sarmatice şi pecinege din timpul marilor
migraţii17 . Pe teritoriul satului Lişcoteanca au fost cercetate patru aşezări neolitice. Cercetările arheologice au fost efectuate de un
colectiv format din Nicolae Harţuche, Florian Anastasiu, Valeriu Sirbu şi Ion T. Dragomir (o perioadă scurtă): Lişcoteanca - "Movila
Olarului". Aşezarea este situată pe o Popină aflată în lunca Călmăţuiului, la vest de Balta Lişcoteanca. Au fost identificate două niveluri
de locuire, atribuite fazelor Gumelniţa A1 şi Gumelniţa A2. Lişcoteanca - "Moş Filon". Aşezarea a fost identificată pe un pinten de
terasă înconjurat de fosta Baltă Lişcoteanca. Cercetările au evidenţiat două niveluri culturale, primul aparţinând culturii Boian - faza
Giuleşti, iar cel de al doilea culturii Gumelniţa. Nivelul cultural gumelniţean era format din două niveluri de locuire atribuite fazelor
Gumelniţa A1 şi Gumelniţa A2.

In prezent, activitatea de turism in judetul Braila concretizeaza cele trei forme de turism cunoscute - turismul balnear, de sfarsit de
saptamana si de circulatie, dar registrul formelor de turism este destul de redus. Turismul balnear si de circulatie au cea mai mare
pondere. Ca tipuri de turism retinem: turismul de tratament, turismul de odihna cu o acceptie de forma asociata, pescuitul sportiv,
turismul nautic- ce se realizeaza spontan, picnicul si, ca forma inclusa, nedisociata, valabila pentru toate tipurile, turismul de cunoastere,
confundabil pana la un punct, cu turismul cultural. Campia Brailei si Campia Calmatuiului, desi monotone la prima vedere, nu sunt
lipsite de elemente peisagistice care sa atraga atentia turistilor. Lacurile sarate, salmastre si cele cu apa dulce sunt cele mai importante
obiective in acest sens. Prin compozitia chimica a apei si calitatea namolurilor, o serie de lacuri sunt sau pot fi antrenate in circuitul
turistic balnear. Se detaseaza in acest sens Lacu Sarat- Braila, Ciineni, Movila-Miresii, Lacu Sarat-Batogu, Bentu-Batogu si Tataru.
Obiective valoroase sunt si resursele piscicole, cu larga audienta in cadrul cererii; retinem posibilitatile reale existente pe cele doua brate
ale Dunarii, la Blasova, Ianca, Jirlau, Dudesti si Maxineni. O atractie deosebita, atat pe plan national, dar mai ales international, o
constituie vanatoarea. In judetul Braila exista cateva zone cu conditii bune si chiar foarte bune pentru vanatoare: Vadeni, Lunca Siretului,
Blasova, Insula Mica, Viisoara si Camnita.
 Evenimente/festivaluri locale:
- 23 septembrie 2018, începând cu ora 15, în Comuna Bordei Verde, județul Brăila, are loc un spectacol folcloric prilejuit de Ziua
Comunei

Monumente istorice din apropiere: Orașul Ianca

Trei obiective din orașul Ianca sunt incluse în lista monumentelor istorice din județul Brăila ca monumente de interes local, toate
clasificate ca monumente memoriale sau funerare.
- Primul sunt crucile de piatră datând din secolele al XVIII-lea–al XIX-lea, aflate în cimitirul de lângă biserica din localitatea Ianca.
-Al doilea îl reprezintă statuia eroilor din Războiul de Independență al României și din Primul Război Mondial, ridicat în 1938 în fața
casei de cultură de pe strada Brăilei.
-Un monument similar, ridicat în 1924, se află în satul Perișoru în dreptul școlii și bisericii.
Brăila:
Cele mai importante obiective turistice ale orasului sunt:
Muzeul de Istorie Carol I
Casa memoriala Panait Istrati,
Ceasul Brailei
plajele si faleza Dunarii
Biserica Greaca si Biserica Sfintii Arhangeli- o fosta geamie
Moara Violattos (1898) – clădire construită de Anghel Saligny;
Palatul Agriculturii
Biserica „ Sf. Apostoli Petru si Pavel”
 Biserica „Buna Vestire”
Parcul – Monument,

1.1.4 Statutul juridic si așezare administrativă

S.C. AGROGREENRAM S.R.L

Sediul societății în județul Brăila, comuna Bordei-Verde
Statutul juridic al societăți este S.R.L (societate cu răspundere limitată).
Suprafața totală a exploatației este de 65,5 ha din care suprafața agricolă este de 65 ha și suprafața neagricolă este de 0,5 ha.

1.3 Activitatile exploatatiei

 Suprafața exploatației pe moduri de folosință

Nr. Crt. Suprafața Nr. ha

1. AGRICOL 65
1.1. Arabil 60
1.2. Vii și pepiniere viticole 2,5
1.3. Pomi și pepiniere pomicole 2.5
1.4. Pășuni, Fânețe -
2. NEAGRICOL 0,5
2.1. Curți, Constucții 0,5
2.2. Ape și bălți -
2.3. Teren degradat -
3. TOTAL 65,5

1.3.1 Caracterizarea culturilor exploatației

GRÂUL DE TOAMNĂ - Triticum aestivum (L), Familia Gramineae
Cerințe față de temperatură:
Temperatura minimă de germinație: +1°C
Temperatura optimă: +20°C
Suma gradelor de temperatură pentru răsărire: 140°C
Suma gradelor de temperatură pentru înfrățire: peste 450°C
Temperatura minimă în timpul iernii: -25°C
Temperaturile maxime peste 30°C influențează nefavorabil formarea și umplerea boabelor și are ca efect apariția boabelor șiștave.
Cerințe față de umiditate:
 Pentru producții minime are nevoie de cel puțin 225 mm precipitații iar pentru producții maxime are nevoie de 600 mm precipitații bine
repartizate pe faze de vegetație.
Cerințe pentru sol:
Grâul este pretențios față de sol și preferă soluri cu fertilitate naturală ridicată, cu un regim aero-hidric favorabil care înmagazinează apa
din precipitații, cu pH 6,8-7,4 cum ar fi: cernoziomuri, soluri bălane, soluri aluviale.
Plante premergătoare:
Foarte bune premergătoare sunt considerate leguminoasele anuale și perene, inul, rapița și cartofii de vară.
Bune premergătoare: floarea-soarelui, hibrizii timpurii de porumb.
Plante postmergătoare: Porumb, floarea-soarelui, leguminoase.
Importanța în agricultura României:
Grâul este pretenţios faţă de planta premergătoare deoarece trebuie semănat toamna, destul de devreme, astfel încât până la venirea
frigului să răsară, să înfrăţească şi să se călească pentru a rezista peste iarnă.

PORUMBUL - Zea mays (L), Familia Gramineae

Cerințe față de temperatură:
Temperatura minimă de germinație: 10°C
Temperatura optimă: 25°C
Suma unităților termice utile de la semănat la recoltare diferă în funcție de precocitatea hibridului și zona de cultură astfel: pentru hibrizi
tardivi >1600, pentru hibrizi mijlocii între 1200 și 1500 iar pentru timpurii 1000-1200.
 Tempreaturile negative sub -2°C care apar după răsărire sau în cazul brumelor timpurii distrug plantele.
În lunile de vară, temperaturile peste 35°C au ca efect sterilitatea polenului și apariția știuleților incomplet acoperiți cu boabe.
Cerințe pentru umiditate:
Porumbul răspunde favorabil în cazul rezervei de apă din sol sau în cazul precipitațiilor repartizate pe faze de vegetație.
Repartizarea optimă este următoarea:
- în luna mai: 40-60 mm
- în iunie: 60-80 mm
- în iulie și august: 80-120 mm
- în septembrie: 40 mm
Cerințe față de sol:
Preferă soluri profunde cu regim aero-hidric favorabil, permeabile, care să permită explorarea sistemului radicular. Cele mai favorabile
sunt solurile aluviale, cernoziomuri, soluri bălane și soluri brun-roșcate de pădure.
Plante premergătoare:
Foarte bune premergătoare: cerealele păioase, leguminoasele, inul, cartofii
Bune premergătoare: floarea-soarelui, porumbul anul I și II, sfecla de zahăr
Postmergătoare: Floarea soarelui, leguminoase.
Importanța în agricultura României:
În prezent porumbul ocupă un loc important pentru agricultura țării, iar comerțul cu porumb de vânzare este unul de succes datorită
faptului ca se folosește și în alimentația omului cât și pentru hrănirea pasărilor și animalelor.
FLOAREA SOARELUI - Helianthus annuus (L.) Familia Compositae
Cerințe față de temperatură:
Temperatura minimă de germinație: 7°C
 Suma temperaturilor biologic active (>7°C) are valori de la 1450 la 1600°C în funcție de precocitatea hibridului.
Cerințe pentru umiditate:
Sunt mai reduse decât la porumb deoarece în cazul semănatului în epoca optimă utilizează rezervele acumulate în sol și evadează din
seceta de vară.
Cerințe față de sol:
Preferă soluri fertile profunde, permeabile, cu regim aero-hidric favorabil care permit exploarea unui volum mare de sol. Cele mai
favorabile sunt: aluviunile, cernoziomurile și solurile brun roșcate cu pH-ul 6,2 până la 7,6
Plante premergătoare:
Foarte bune premergătoare: cerealele păioase
Bune premergătoare: porumb
Postmergătoare: porumb, cereale păioase
Importanța în agricultura României:
Prin continutul semintelor in substante grase (33-56 %) si calitatea deosebita a uleiului rezultat in extractie, planta reprezinta una dintre
principalele surse de grasimi vegetale, utilizate in alimentatia omenirii, respectiv cea mai importanta sursa de ulei pentru Romania.
Uleiul rafinat de floarea-soarelui se foloseste, in principal, in alimentatie, in industraia margarinei si a conservelor. Uleiul de floarea-
soarelui este excelent pentru alimentatie, avand fluiditate, culoare, gust si miros placute. Produsul este folosit si in industrie pentru producerea
lacurilor speciale si a rasinilor, precum si in pictura. Reziduurile rezultate in urma procesului de rafinare, se folosesc la fabricarea sapunurilor, la
obtinerea cerurilor, fosfatidelor, lecitinei si tocoferolilor.
Turtele rezultate în urma procesului de extracție a uleiului constituie o sursă valoroasă de proteine pentru rumegătoare, iepuri, porci,
pasări.
Semintele mai putin bogate in ulei, se folosesc direct in consum, intregi sau decorticate, cat si pentru halva. Tulpinile pot fi folosite ca
sursa de caldura (local), pentru fabricarea placilor antifonice sau obtinerea carbonatului de calciu.
MAZĂREA – Pisum sativum L. Familia Fabaceae
Cerințe față de temperatură:
Temperatura minimă de germinaţie a seminţelor este de 1-2°C (3-4°C la soiurile zaharate,cu bobul zbârcit), optima fiind de 25°C, iar
maxima de 35°C.
Plantele tinere suportă, pe perioadă scurtă, temperaturi scăzute de –5, –6°C, în unele zone cultivându-se şi ca formă de toamnă (când
plantele pot rezista până la –10, -12°C).
Creşterea plantelor începe primăvara la temperatura de 4-5° C, dar pe măsura avansării în vegetaţie cerinţele faţă de temperatură cresc.
În perioada de creştere, temperatura optimă este de 14-15°C, în timpul înfloritului 15-18°C, iar la coacere 18-20°C.
Temperaturile de peste 30°C împiedică fecundarea şi umplerea bobului şi favorizează atacul de gărgăriţă.
La maturitate are cerinţe termice moderate,iar pentru întreaga perioadă de vegetaţie necesită 1350-1800°C.
Cerințe pentru umiditate:
Mazărea are cerinţe moderate faţă de umiditate, fiind mai rezistentă la secetă decât fasolea şi soia.
Pentru încolţire, necesarul de apă, raportat la masa seminţei, este de 95-120%.
Pretinde mai multă apă în perioada de la înflorire până la formarea boabelor.
Sunt favorabile mazării precipitaţiile din lunile mai şi iunie care trebuie să ajungă la 120-140 mm.
Seceta şi căldurile mari din această perioadă determină formarea unui număr redus de păstăi şi de boabe şi favorizează atacul de
gărgăriţă.
Este foarte dăunător excesul de umiditate pentru că prelungeşte înfloritul, eşalonează coacerea şi favorizează atacul de boli.
Ploile din timpul maturării determină căderea şi putrezirea plantelor, iar alternanţa dintre ploi şi perioade de arşiţă măreşte dehiscenţa
păstăilor cauzând pierderi de boabe.
 Cerințe față de sol:
Cele mai favorabile pentru mazăre sunt solurile mijlocii, luto-nisipoase sau nisipolutoase,calde, profunde, bogate în humus, bine
aprovizionate în fosfor, potasiu şi calciu, binestructurate, cu capacitate mare de reţinere a apei, cu reacţie neutră (pH=6,7-7,5), cum sunt
cernoziomurile, solurile brun-roşcate şi aluviunile.
Importanța în agricultura României:
În perioada actuală mazărea se utilizează în multe ţări, ca mazăre boabe uscate, sparte, decojite, pentru prepararea supelor şi piureurilor.
Dar cea mai largă utilizare o are mazărea recoltată înainte de maturitate, cu circa 80% apă şi tegumentul bogat în zaharuri, folosită ca legumă în
hrana oamenilor. Ea se utilizează în hrana omului sub formă de boabe verzi pentru consum: proaspete, congelate sau conservate.
Cea mai importantă utilizare o are mazărea, în hrana animalelor ca sursă de proteină şi energie. Având un conţinut mediu din substanţă
uscată de 27,8% proteină (20,4-53,7%), mazărea se utilizează ca o sursă intermediară de proteină şi energie, între şroturile de soia (cca 45%
proteină) şi boabele de cereale (grâu 59% şi porumb 68% amidon). Ca preţ, mazărea se situează între şroturile de soia şi boabele de grâu.
Mazărea are o valoare energetică mai ridicată decât a grâului şi echivalentă cu cea a porumbului (3.400 kcal/kg PB). Având un conţinut
intermediar de proteină (23-28% la soiurile de mazăre). Mazărea intră în compoziţia raţiilor furajere, în special în hrana porcilor şi păsărilor.

1.3.2 Caracterizarea pensiunii agroturistice

”PENSIUNEA DE LA ȚARĂ”
Adresa: Comuna Bordei-Verde, Jud. Brăila, Str. Principală
Categorie:
Capacitate: 5 camere ( 12 locuri)
  2 camere triple
 3 camere duble
Alte informaţii:
 Loc de joacă pentru copii
 Televizor
 Internet
 Grătar în curte
 Terasă sau foișor
 Animale acceptate
Facilități cazare: TV în living, frigider, minibar internet wireless, se acceptă animale, gradină/curte, acces la bucătărie, spălătorie, terasă,
foișor în curte, grătar, living, sală de mese, livadă, loc amenajat de joacă.
Facilități camere: internet în cameră, frigider în cameră, uscător de păr, încălzire centrală, baie în cameră, minibar în cameră, cameră cu
TV.

1.1.1. Descrierea camerelor

-Cerințele minime pentru condițiile unei camere dintr-o pensiune agroturistică

1.Starea generală a clădirii (exterior , interior):

- Aspect bun
- Deţinerea avizului de specialitate emis de autoritatea administraţiei publice central responsabilă în domeniul turismului, privind amplasamentul
şi funcţionalitatea obiectivului.
- Însemnele distinctive privind tipul, denumirea şi categoria de clasificare a unității.
- Clădirile, inclusiv anexele gospodăreşti, să fie curate şi bine întreţinute.
- Să se încadreze în stilul arhitectural cu specific local.
- Căile de acces proprii şi spaţiile înconjurătoare să fie bine întreţinute.
- Curte proprie, cu spaţii verzi.
2. Organizarea spaţiilor:
- Accesul în camerele de dormit şi în grupurile sanitare să fie direct, fără a se trece prin alte camere folosite pentru dormit.
- Spaţii corespunzătoare şi igienice, pentru prepararea mesei, dotate cu echipamente de preparare şi conservare a alimentelor.
- Suprafaţa minimă a camerelor (mp):
 cameră cu 1 loc – 10 mp
 cameră cu 2 locuri – 13 mp
 cameră cu 3 locuri – 17 mp
 dormitorul din apartament – 13 mp
 salonul din apartament – 14 mp
- Spaţiu pentru servirea mesei, dotat cu mobilier (mese, scaune, banchete) şi inventor de servire.
- Camere cu grup sanitar propriu.
3. Instalaţii:
- Încălzire centrală sau cu gaze la sobă de teracotă, mai puţin la unităţile sezoniere estivale.
- Sursă de încălzire în camerele de baie.
- Instalaţie de apă curentă caldă/rece la bucătărie.
- Racord la reţeaua publică de canalizare sau la mijloace proprii de colectare şi epurare.
- Clădirea să fie racordată la reţeaua electric.
4. Număr maxim de locuri într-o cameră – 3

5. Echipare sanitară:
- Camerele dispun de grup sanitar propriu (cadă sau cuvă cu duş, lavoar şi WC).
6. Dotarea camerelor:
- Mobilier uniform ca stil şi de calitate.
- Pat cu saltea şi husă de protecție.
- Pilotă, pled sau pături.
- Perne mari.
- Masă şi scaune.
- Dulap sau spaţii amenajate pentru haine, cu umeraşe.
- Cuier, oglindă.
- Aplică la capătul patului.
- Prosoape pentru faţă (1 bucată/persoană)
- Prosoape pluşate pentru baie (1 bucată/persoană)
- Perdele şi draperii/alte mijloace de obturare a luminii.
- Mijloace de protecţie împotriva insectelor.
- Pahare
- Vază pentru flori sau aranjament floral.
- Televizor în spaţii comune cu recepţie canale tv.
Garsonierele şi apartamentele vor avea în plus:
- Canapea de 2 sau 3 persoane.
- Fotolii sau demifotolii.
- Masă sau măsuţă.
- Frigider
- Set de pahare pentru apă, vin, coniac.
- Perdele şi draperii/alte mijloace de obturare a luminii.

7. Dotarea bucătăriilor:
- Plită electrică sau cu gaze.
- Vase şi ustensile de bucătărie din inox.
- Vase şi ustensile de bucătărie.
- Echipamente pentru păstrarea prin frig a alimentelor.

8.Telefon la dispoziţia turiştilor (minimum un telefon mobil sau fix)

-Nr.tel: 0239696101
9. Alte criterii:
- Anexele gospodăreşti pentru creşterea animalelor şi păsărilor vor fi amplasate şi întreţinute astfel încât să nu creeze disconfort pentru turişti.
- Animalele de la care provin lactatele să fie atestate ca sănătoase, iar produsele din carne să fie examinate sanitar-veterinar.
- Alimentele să provină de la producători locali autorizaţi.
- Minimum o persoană să fie absolventă a unui curs de formare în domeniu cel puţin administrator pensiune turistică.
1.4 ÎNTOCMIREA ASOLAMENTULUI

Restricții de rotație:
 suprafaţa de păioase sa nu ocupe mai mult de 50% din suprafaţa cultivată
 floarea-soarelui să nu ocupe mai mult de 25% din suprafaţa cultivată
 porumbul să nu ocupe mai mult de 30% din suprafaţa cultivată
 plantele cu sistem radicular profund se cultivă dupa plantele cu sistem radicular artificial.
 plantele mari consumatoare de substanţe nutritive (plantele tehnice, oleaginoase, rapiţa, floarea soarelui) trebuie să se cultive dupa plante
care îmbogatesc solul cu substanţe nutritive (mazăre, fasole, soia)

Tabel 1.1. Asolamentul

Sola 1 Sola 2 Sola 3 Sola 4
Anul I Mazăre Grâu Fl. Soarelui Porumb
Anul II Grâu Fl. Soarelui Porumb Mazăre
Anul III Fl. Soarelui Porumb Mazăre Grâu
Anul IV Porumb Mazăre Grâu Fl. Soarelui
Tabel 1.2. Structura culturilor pe ani

An I An II An III An IV
Nr. Crt. Cultura
ha % ha % ha % ha %
1. Grâu 20 31 30 46 25 38 22 34
2. Porumb 20 31 17 26 20 31 19 29
3. Fl. Soarelui 15 23 10 15 11 17 16 25
4. Mazăre 10 15 8 13 9 14 8 12
5. TOTAL 65 100 65 100 65 100 65 100

Rezultatele previzibile și consumul pe ha

Fișele tehnologice:
 Grâu
 Porumb
 Fl. Soarelui
 Mazăre
 CAPITOLUL 2 Întocmirea variantelor logice multiple (metoda constructivă)

Tabel 2.1. Consumul de zile om / ha, cameră

Activitatea ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct noi dec Total
Grau 0,8 0,16 0,12 0,726 0,21 2,016
PB 0,22 3,03 3,03 1 0,1 7,38
FL.S 0,4 3,03 3,06 0,4 6,89
Mazare 0,08 0,1 0,08 1,39 0,1 0 2,1
Camera Agrot. 0,6 1,8 1,44 2,04 0,96 1,56 0,72 2,4 2,16 1,2 0,84 0,6 16,32
Total 0,6 1,8 1,84 6,17 4,09 7,89 2,23 3,526 3,26 1,86 0,84 0,6 34,706

Camera agroturistica ian feb mar apr mai iun iul aug sept oct noi dec Total
Nr.innoptari 5 15 12 17 8 13 6 20 18 10 7 5 136

Tabel 2.2 Rezultate previzibile pe 1 ha si pe 1 camera agroturistica

Venit Venit Venit Ch Profit Cu
Activitatea Prod.Prin Prod.sec Pret.V.PP Pret.V.PS PP PS Total Ch dir* ind** Ch Tot Profit S* Subventii
UM tone/ha tone/ha lei/tona lei/tona lei/ha lei/ha lei/ha lei/ha lei/ha lei/ha lei/ha lei/ha
Grau 8 4 870 100 6960 400 7360 2553,1 63,8 2616,9 4743,1 5443,073 700
PB 7 5 703 70 4921 350 5271 2806,6 701,65 3508,25 1762,75 2532,75 770
FL.S 9 7 1610 161 14490 1127 15617 3098,4 774,6 3873 11744 12514 770
Mazare 8 6 1270 127 10160 762 10922 5585,6 1396,4 6982 3940 4710 770
Cam.Agrot x x x x x x 24480 x x 160,344 24319,66 x
2.2. Întocmirea variantelor logice multiple

Tabel 2.3 Varianta 1

24 ZO/luna 9luni/an

Consum Disponibil ZO/ Disponibil ZO- Consum ZO / S;

Activitate Suprafata Profit Zo/Ha;cam S;nr cam Consum ZO nr.cam
Ha;NR.ca
m Ha;cam Total lunaVI an luna VI an luna VI an luna VI an
Grau 20 4743,1 94862 0,16 1 x x x x 3,2 27,38
Porumb 20 1762,75 35255 3,03 1,37 x x x x 60,6 27,4
FLS 15 11744 176160 3,06 6,89 x x x x 45,9 103,35
Mazare 10 3940 39400 0,08 2,007 x x x x 0,8 20,07
Cam.Agro 24319,6 121598,
t 5 6 3 1,56 16,32 1,56 16,32 x x 7,8 81,6
467275,
Total 65 x 3 x x 25,56 3525,12 -92,74 3265,32 118,3 259,8
460783,
5 -6491,8
Tabel 2.3 Varianta 2
Consum Disponibil ZO/ Disponibil ZO- Consum ZO / S;
Activitate Suprafata Profit Zo/Ha;cam S;nr cam Consum ZO nr.cam
Ha;NR.ca
m Ha;cam Total luna an luna.. an luna.. an luna an
118577,
Grau 25 4743,1 5 0,16 1 x x x x 4 34,225
26441,2
Porumb 15 1762,75 5 3,03 1,37 x x x x 45,45 20,55
FLS 10 11744 117440 3,06 6,89 x x x x 30,6 68,9
Mazare 10 3940 39400 0,08 2,007 x x x x 0,8 20,07
Cam.Agro 24319,6 121598,
t 5 6 3 1,56 16,32 1,56 16,32 x x 7,8 81,6
423457, 225,34
Total 65 x 1 x x 1,56 0 -87,09 -225,345 88,65 5
417360,
8 -6096,3

Varianta 3
Consum Disponibil ZO/ Disponibil ZO- Consum ZO / S;
Activitate Suprafata Profit Zo/Ha;cam S;nr cam Consum ZO nr.cam
Ha;NR.cam Ha;cam Total luna an luna.. an luna.. an luna an
Grau 28 4743,1 132806,8 0,16 1 x x x x 4,48 38,332
Porumb 12 1762,75 21153 3,03 1,37 x x x x 36,36 16,44
FLS 15 11744 176160 3,06 6,89 x x x x 45,9 103,35
Mazare 5 3940 19700 0,08 2,007 x x x x 0,4 10,035
Cam.Agrot 5 24319,66 121598,3 1,56 16,32 1,56 16,32 x x 7,8 81,6
Total 65 x 471418,1 x x 1,56 0 -93,38 -249,757 94,94 249,757

464881,5 -6536,6

Varianta 4
Consum Disponibil ZO/ Disponibil ZO- Consum ZO / S;
Activitate Suprafata Profit Zo/Ha;cam S;nr cam Consum ZO nr.cam
Ha;NR.ca
m Ha;cam Total luna an luna.. an luna.. an luna an
109091,
Grau 23 4743,1 3 0,16 1 x x x x 3,68 31,487
29966,7
Porumb 17 1762,75 5 3,03 1,37 x x x x 51,51 23,29
FLS 14 11744 164416 3,06 6,89 x x x x 42,84 96,46
Mazare 11 3940 43340 0,08 2,007 x x x x 0,88 22,077
Cam.Agro 24319,6 121598,
t 5 6 3 1,56 16,32 1,56 16,32 x x 7,8 81,6
468412, 254,91
Total 65 x 4 x x 1,56 0 -105,15 -254,914 106,71 4
Varianta 5
Consum Disponibil ZO/ Disponibil ZO- Consum ZO / S;
ActivitateSuprafata Profit Zo/Ha;cam S;nr cam Consum ZO nr.cam
Ha;NR.cam Ha;cam Total luna an luna.. an luna.. an luna an
Grau 32 4743,1 151779,2 0,16 1 x x x x 5,12 43,808
Porumb 3 1762,75 5288,25 3,03 1,37 x x x x 9,09 4,11
FLS 16 11744 187904 3,06 6,89 x x x x 48,96 110,24
Mazare 12 3940 47280 0,08 2,007 x x x x 0,96 24,084
Cam.Agrot 5 24319,66 121598,3 1,56 16,32 1,56 16,32 x x 7,8 81,6
Total 65 x 513849,8 x x 1,56 0 -70,37 -263,842 71,93 263,842
508923,9 -4925,9

In urma calcularii variantelor logice multiple, am ales varianta 5 deoarece este varianta optima si singura care imi aduce cel mai mare profit.
CAPITOLUL III. OPTIMIZAREA STRUCTURII ACTIVITATILOR FERMEI AGROTURISTICE CU AJUTORUL UNUI MODEL
DE PROGRAMARE LINIARA

3.1. Construirea modelului matematic

a. Stabilirea activitatilor si resurselor exploatatiei

Nr Crt Activitati
Grau Porumb Fl.soarelui Mazare cam.agro
65ha, 5
1 20 20 15 10 5
Ha, cam cam
Profit/Ha,
2 4743,1 1762,75 12514 3940 24319,7
cam
3 1 1,37 6,89 2,007 16,32 ZO total 137,68
4 0,16 3,03 3,06 0,08 1,6 ZO VI 15,96
5 1,26 0,94 1,15 2,1875 Zmec total 216
6 25,72 61,71 70,27 109,10 Motorina 4225
7 51,7 305,2 290,4 82,9 300 Retrib. Man. 11250
8 1284,4 1345 14,8 2633,4 Retrib. Mec. 110500
3.2.Rezolvarea modelului mathematic cu ajutorul aplicatiei Solver si interpretarea primal-duala a solutiei.

F.O(Functia
Obiectiv) 4743,1 1762,5 12514 3940 24319,7 Max
0
Resurse
Activitate initiale

L1 Suprafata
1 1 1 1 0 ≤
Totala 65
L2 Nr. Cam 0 0 0 0 1 5
L3 Cereale Pai. 1 0 0 0 0 ≤ ST/2 32,5
L4 Supr. Porumb 0 1 1 0 0 ≤ ST/3 21,66666667
L5 Supr. FL.S 0 0 0 0 0 ≤ ST/4 16,25
L6 Supr. Legumin. 0 0 0 1 0 ≤ ST/5 13
L7 Cons. ZO total 1 1,37 6,89 2,007 16,32 ≤ 137,68
L8 Cons. ZO VI 0,16 3,03 3,06 0,08 1,56 ≤ 15,96
L9 Cons. Zmec
1,26 0,94 1,15 2,1875 0 ≤ 216
Total
L10 Cons.
25,72 61,71 70,27 109,1 0 ≤ 4225
Motorina
L11 Cons Retri.
51,7 305,2 290,4 82,9 300 ≤ 11250
Man.
L12 Cons Retrib
1284,4 1345 134,2 2633,4 0 ≤
Mec. 110500
 C.N.N
Cond. de
1 1 1 1 ≥
nenegativitate

c. Forma matriciala a modelului matematic

F.O(Functia
Obiectiv) 4743,1 1762,5 1762 3940 24319,7 Max
324483,86
4,84613970
Activitati( x1,…x5) 32,5 0,712878567 0 13 6
Resurse
initiale
L1 Suprafata Totala 1 1 1 1 0 ≤ 65
L2 Nr. Cam 0 0 0 0 1 5
L3 Cereale Pai. 1 0 0 0 0 ≤ 32,5
L4 Supr. Porumb 0 1 1 0 0 ≤ 21,7
L5 Supr. FL.S 0 0 0 0 0 ≤ 16,25
L6 Supr. Legumin. 0 0 0 1 0 ≤ 13
L7 Cons. ZO total 1 1,37 6,89 2,007 16,32 ≤ 137,68
L8 Cons. ZO VI 0,16 3,03 3,06 0,08 1,56 ≤ 15,96
L9 Cons. Zmec
1,26 0,94 1,15 2,1875 0 ≤ 216
Total
L10 Cons. Motorina 25,72 61,71 70,27 109,1 0 ≤ 4225
L11 Cons Retri.
51,7 305,2 290,4 82,9 300 ≤ 11250
Man.
L12 Cons Retrib
1284,4 1345 134,2 2633,4 0 ≤
Mec. 110500

C.N.N
Cond. de
1 1 1 1 ≥
nenegativitate

Resurse Resurse ramase Shadow

consumate 18,78712143 0
46,21287857 0,153860294 0
4,846139706 0 3215,455
32,5 20,9537881 0
0,712878567 16,25 0
0 0 1014,272
13 0 1434,576
137,68 0 581,6832
15,96 145,9423941 0
70,05760585 1926,808264 0
2298,191736 6820,63755 0
4429,36245 33563,97833 0
76936,02167
Solutia primala a modelului matematic

Profit
Activitate Marime Profit/um totl
x1 grau 32,5 4743,1 154150,8
x2 porumb 0,712878567 1762 1256,092
x3 fls 0 11744 0
x4 mazare 13 3940 51220
x5 cam.agro 4,846139706 24319,7 117856,7

Valoarea F01(din
primala) 324483,51

Valoare Profit
Activitate Marime duala totlresursa
L3 cereale paioase 32,5 3215,455065 104502,2896
L6 Suprafata leg 13 1014,27206 13185,53678
L7 C Zom total 137,68 1434,575629 197512,3725
L8 Cons ZO 15,96 581,6831683 9283,663366

Valoarea F02 (din

duala) 324483,8623
F.O(Functia
Obiectiv) 4743,1 1762,5 1762 3940 24319,7 Max
324483,86
Activitati( x1,…x5) 32,5 0,712878567 0 13 4,846139706
Resurse
initiale
L1 Suprafata Totala 1 1 1 1 0 ≤ 65
L2 Nr. Cam 0 0 0 0 1 5
L3 Cereale Pai. 1 0 0 0 0 ≤ 32,5
L4 Supr. Porumb 0 1 1 0 0 ≤ 21,7
L5 Supr. FL.S 0 0 0 0 0 ≤ 16,25
L6 Supr. Legumin. 0 0 0 1 0 ≤ 13
L7 Cons. ZO total 1 1,37 6,89 2,007 16,32 ≤ 137,68
L8 Cons. ZO VI 0,16 3,03 3,06 0,08 1,56 ≤ 15,96
L9 Cons. Zmec
1,26 0,94 1,15 2,1875 0 ≤ 216
Total
L10 Cons. Motorina 25,72 61,71 70,27 109,1 0 ≤ 4225
L11 Cons Retri.
51,7 305,2 290,4 82,9 300 ≤ 11250
Man.
L12 Cons Retrib
1284,4 1345 134,2 2633,4 0 ≤
Mec. 110500

C.N.N
Cond. de
1 1 1 1 ≥
nenegativitate
Resurse Shadow resurse
consumate 0 ramase
46,21287857 0 18,78712143
4,846139706 3215,455 0,153860294
32,5 0 0
0,712878567 0 20,9537881
0 1014,272 16,25
13 1434,576 0
137,68 581,6832 0
15,96 0 0
70,05760585 0 145,9423941
2298,191736 0 1926,808264
4429,36245 0 6820,63755
76936,02167 33563,97833
Solutia primara a modelului matematic
Profit
Activitate Marime Profit/um totl
x1 grau 32,5 4743,1 154150,8
x2 porumb 0,712878567 1762 1256,092
x3 fls 0 11744 0
x4 mazare 13 3940 51220
x5 cam.agro 4,846139706 24319,7 117856,7

Valoarea F01(din
primala) 324483,51

Valoare Profit
Activitate Marime duala totlresursa
L3 cereale paioase 32,5 3215,455065 104502,2896
L6 Suprafata leg 13 1014,27206 13185,53678
L7 C Zom total 137,68 1434,575629 197512,3725
L8 Cons ZO 15,96 581,6831683 9283,663366

Valoarea F02 (din

duala) 324483,8623
 Concluzie

Exploatația agricolă S.C.AGROGREENRAM. S.R.L are 65.5 de hectare care au fost cultivate cu grâu,
porumb, floarea-soarelui și mazăre. Capitolul I cuprinde o scurtă caracterizare a condițiilor climatice și a
tipului de sol care m-a ajutat să-mi aleg culturile pentru a obține producții ridicate. S-a întocmit un
asolament ținând cont de unele restricții, care are un rol esențial în combaterea monoculturii, a “oboselii”
solului și prevenirii atacului de dăunători. S-au realizat fișele tehnologice pentru fiecare cultură în parte
folosind îngrășăminte, erbicide, tratamente fitosanitare și semințe certificate astfel încât totalul cheltuilelor
să fie unul rezonabil. În cel de al doilea capitol am analizat consumul/ha sip e camera a zilelor om si
rezultatele previzibile pe 1ha cultura si pe o camera agroturistica . Cu ajutorul acestor estimări, s-au întocmit
5 variante logice pentru fiecare consum în parte. În urma calcularii profitului am ales varianta 5 ca fiind cea
optimă,următoarea structură a acesteia fiind Grâu 32 ha, Porumb 3 ha, Floarea Soarelui 16 ha și Mazăre 12
ha.. În capitolul III am realizat optimizarea structurii economice prin forma algebrică și matricială a
modelului matematic. Prin aplicația Solver s-a rezolvat și s-a interpretat soluția primal-duala.
Bibliografie
https://ro.wikipedia.org/wiki/Comuna_Bordei_Verde,_Br%C4%83ila
https://bursacereale.com/
https://agrointel.ro/42431/mazare-furajera-pret-tehnologie-de-cultivare/
https://www.pioneer.com/web/site/romania/agronomy/pests/sunflower/