Sunteți pe pagina 1din 123

DECLARAŢIE Rostul acestui material este de

a furniza un instrument de lucru


proiecte finanțate prin PNDR, despre
elaborarea documentațiilor de
de energiile regenerabile, precum
și de cunoașterea acumulată local
nu fie utilă în toate cazurile; pentru
o arhitectură de bună calitate, se
DE PRINCIPIU locuitorilor din mediul rural, autorităților
locale, investitorilor, proiectanților și
urbanism sau despre simple intervenții
cu finanțare exclusiv privată.
(meșteșugurile și tehnica populară).
Acest ghid este rodul unei experiențe
recomandă respectarea spiritului în
care a fost conceput acest ghid.
(PREAMBUL) consultanților implicați în procesul Obiectivul esenţial al acestui ghid acumulate pe teren de către autori, dar
de elaborare a unor regulamente de este păstrarea nealterată a spiritului și al activității energice desfășurate
construire în mediul rural. așezărilor în care sunt propuse de către Grupul Rural al Ordinului
Ghidul își propune să fie un set de proiectele și conservarea calității vieții Arhitecților din România. Ghidul nu își
reguli ușor de aplicat, cu exemple în mediul rural și a peisajului cultural propune să soluționeze toate cazurile
clare (inclusiv de tipul AŞA DA sau existent – acestea fiind, de fapt, chiar de intervenții posibile, de aceea
AŞA NU), care să faciliteze activitatea resurse pentru dezvoltarea durabilă conținutul său trebuie în permanență
echipei de proiectare/consultanță în în mediul rural. În acest sens, îmbunătățit și actualizat de către cei
alegerea configurațiilor, a materialelor există deschidere pentru abordările preocupați de o proiectare responsabilă

1
și a tehnologiilor necesare construirii specifice secolului al XXI-lea în mediul rural. Respectarea cu
în mediul rural, fie că vorbim despre care țin cont de resursele locale, strictețe a recomandărilor ar putea să
Comandamente: Principii generale mărită se va acorda relației dintre
comunitățile periferice, zonele de
nu numai pentru comunitatea din
imediata vecinătate, ci şi pentru
deservească locuirea, ci şi personalul
calificat capabil să le utilizeze.
privind cadrul locuire defavorizată și noile funcțiuni. localitate în ansamblu, astfel încât să
se creeze premisele unor schimburi
Acest deziderat se poate atinge
doar printr-o politică investiţională
▪▪ refolosirea apei drenate;
▪▪ folosirea de materiale naturale democratic Participarea productive între comunitate şi coerentă, care trebuie să urmeze
localitate. Funcţiunile noi trebuie să niste paşi necesari, cum sunt:
regenerabile, cu eficiență garantată;
▪▪ evitarea folosirii materialelor care al practicării cetățenească fie atractive şi competitive pentru ▪▪ cooptarea localnicilor adulţi şi
au efect negativ asupra mediului
înconjurător și a sănătății populației;
arhitecturii localitate în ansamblul ei.
Noile funcţiuni ce vor fi implementate
lipsiţi de ocupaţie ca mână de lucru,
pentru început, necalificată;
Deciziile privitoare la funcțiunile cu
▪▪ folosirea echipamentelor ce vor fi deservite preponderent ▪▪ aducerea în teritoriu a inginerilor,
caracter social trebuie să fie rodul de membri ai comunităţii, acest a maiştrilor, a tehnicienilor şi a
utilizează energii
(SCHEMA SE VA ADUCE LA
regenerabile Relevanța unui proces participativ, implicând
comunitatea. Totodată, recomandăm lucru antrenând deopotrivă un muncitorilor capabili să instruiască
DOSARUL DE AVIZARE ÎN FAZA proces continuu de formare şi de şi să asigure calificarea lucrătorilor
ca proiectarea să se facă în sistem
2 SF!); Pe cât posibil, este de dorit ca calificare (care va începe odată cu necalificaţi;
participativ, antrenând toți factorii
▪▪ păstrarea nealterată a spiritului intervenţia să antreneze cât mai mulţi derularea programelor investiţionale) ▪▪ organizarea de traininguri şi de
responsabili din comunitate:
așezărilor și a peisajului cultural (vezi membri ai comunităţii, sub diferite şi un proces de autofinanțare. cursuri de fomare şi calificare pentru
autoritatea publică locală, mediul
Anexa 1); forme. Autoritatea publică locală are localnici;
ONG, liderii informali ai comunității,
▪▪ luarea în calcul a climatului datoria de a prioritiza funcțiunile cele reprezentanții acesteia, mediul de Dezvoltare comunitară ▪▪ crearea unor structuri din sfera
economiei sociale în vederea
local pentru optimizarea proiectării mai importante pentru comunitate
(însorire, umiditate, vânturi dominante, prin consultarea acesteia și va lua
afaceri etc., în vederea definirii
interesului public al comunității. prin calificare și producţiei de materiale de construcţie
oscilații de temperatură); măsuri ca, odată construite, clădirile încurajarea economiei (carieră de pietriş, nisip, argilă),
cuptoare de cărămizi, ateliere de
▪▪ pentru clădiri cu rol preponderent să devină operante. În acest scop,
tehnologic, consultarea tehnologului programele de construire vor fi Complementaritatea locale dulgherie etc., al căror personal va
specialist va avea loc înainte de a completate cu programe de pregătire fi asigurat de localnicii implicaţi în
demara activitatea de proiectare, și de specializare a personalului. program, în curs de calificare;
Se va propune, în urma analizei, În anumite comunităţi, deşi există
pentru a nu perturba eficiența fluxului ▪▪ pe măsura derulării programului,
completarea matricei funcţionale a resurse de materie primă valoroase, gradul de calificare a personalului
tehnologic al clădirii ce urmează să fie
construită; Justiția spațială și localităţii cu funcţiuni implementate
în zona studiată, în conformitate cu
acestea sunt neglijate de localnici, iar
meşteşugul prelucrării lor s-a pierdut. creşte; consecutiv, creşte remuneraţia
▪▪ documentarea in situ incluziunea socială următoarele două principii de bază: În această situaţie, este necesară şi capacitatea de a întreţine locuinţele
nou create;
(exemplificată) cu privire la ▪▪ Principiul diferenţierii: funcţiunile calificarea localnicilor astfel încât
oportunitățile (materialele de ▪▪ la terminarea programului, aceste
Justiţia spaţială este un instrument introduse vor fi diferite de cele să poată avea acces la resurse, în
construcții locale și/sau meșterii funcţiuni productive vor rămâne în
democratic care reglementează existente deja în teritoriul administrativ vederea susținerii unor activităţi de
locali) descoperite de arhitect în zona teritoriu, urmând să deservească
repartizarea echitabilă a serviciilor, a al localităţii, capabile să deservească economie socială capabile să aducă
unde se va realiza investiția; întreaga aşezare în ansamblul ei;
facilităţilor de producţie, a utilităţilor zona de intervenţie. Funcţiunile vor un venit constant în comunitate.
▪▪ folosirea materialelor, a tehnicilor în plus, la terminarea programului,
în teritoriu, astfel încât să nu existe dubla funcţiunile prezente în teritoriu Acest principiu este extrem de
și a meșteșugurilor locale oriunde zona va fi locuită de un segment de
disparităţi la nivelul indivizilor şi al doar atunci când, în urma analizei, important atât datorită rezultatului
acestea sunt eficiente în alcătuirea populaţie productiv. Oamenii vor fi
grupurilor de indivizi care populează cele din urmă se dovedesc a fi direct de ieftinire a investiţiei prin
clădirilor. capabili să presteze munci calificate
teritoriul respectiv. Astfel, se va insuficiente sau localizate deficitar în utilizarea forţei de muncă locale, cât
raport cu zona. în cadrul aşezării, dar şi în zonele
favoriza accesul tuturor la noile şi datorită efectului pe termen lung limitrofe; astfel, se vor crea premisele
funcțiuni, în aceleași condiții. O atenție ▪▪ Principiul relaţionării: funcţiunile pe care îl asigură: în teritoriu rămân creșterii capacităţii utilizatorilor de a-şi
nou introduse trebuie să fie necesare nu numai funcţiunile capabile să întreţine noile construcții.

1 2 3
CUPRINS 2.5. Gabaritele/proporțiile conforme specificului local și soluții
ecologice durabile de secol XXI ...............................................42
2.6. Traveele de fațadă conforme specificului local, fără a ieși din
C. Intervenţii pe construcţiile existente (gabarit mic, mediu
sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) ...............80

DECLARAȚIE DE PRINCIPIU (PREAMBUL) .............................1 scara clădirilor învecinate, ca percepție umană .........................42 5.3. FUNDAŢIILE .......................................................................84
COMANDAMENTE ......................................................................2 2.7. Raportul plin/gol, forma, dimensiunea și proporția golurilor, 5.3.1. Specificul local ...............................................................84
PRINCIPII GENERALE PRIVIND CADRUL DEMOCRATIC AL conform specificului local .........................................................42 5.3.1.1. Țara Hațegului ...............................................84
PRACTICĂRII ARHITECTURII ....................................................2 5.3.1.2. Valea Jiului ....................................................84
1. ZONA .......................................................................................5 3. AMPLASAREA CONSTRUCȚIILOR .....................................43 5.3.1.3. Ținutul Orăștiei ..............................................84
1.1. Delimitarea geografică a zonelor după unitățile administrativ- 3.1. Prevederi generale privind intervențiile noi ......................43 5.3.1.4. Țara Zarandului .............................................85
teritoriale .......................................................................................5 3.2. Amplasarea în cadrul aşezării ...........................................43 5.3.1.5. Valea Mureșului de Jos ..................................85
1.2. Precizarea caracteristicilor zonei ...........................................6 3.2.1. Specificul aşezărilor ....................................................43 5.3.1.6. Ținutul Pădurenilor ........................................85
1.3. Evoluția în timp a ocupării teritoriului .....................................7 3.2.2. Recomandări ...............................................................43 5.3.2. Recomandări ..................................................................85
3.3. POT, CUT, regim de înălțime .............................................45 A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții noi

3
2. SPECIFICUL LOCAL ...............................................................8 3.4. Amplasarea construcțiilor și a amenajărilor noi în afara vetrei cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu gabarit
2.1. Peisajul cultural rural ...........................................................8 satului – probleme de încadrare în peisaj .................................46 mare (250 – 395 mp), dispuse în sistem pavilionar și B.
2.1.1. Țara Hațegului ....................................................8 3.5. Amplasarea construcțiilor și a amenajărilor noi în vatra Construcții cu gabarit mediu (120 – 250 mp) ....................85
2.1.2. Valea Jiului .........................................................9 satului – probleme de încadrare pe lot ......................................47 C. Intervenţii pe construcţiile existente (de gabarit mic,
2.1.3. Ținutul Orăștiei ...................................................9 mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) .....
2.1.4. Țara Zarandului ..................................................9 4. AMENAJAREA CLĂDIRILOR EXISTENTE ...........................52 ...............................................................................................85
2.1.5. Valea Mureșului de Jos ......................................9
2.1.6. Ținutul Pădurenilor .............................................9 5. ELEMENTELE DE CONSTRUCȚIE .......................................57 5.4. TÂMPLĂRIA ȘI GOLURILE ................................................86
2.2. Tipologii de sate ................................................................10 5.4.1. Specificul local ...............................................................86
2.2.1. Țara Hațegului ..................................................10 5.1. ACOPERIŞUL .....................................................................58 5.4.1.1. Țara Hațegului ...............................................87
2.2.2. Valea Jiului .......................................................10 5.1.1. Specificul local ...............................................................58 5.4.1.2. Valea Jiului ....................................................87
2.2.3. Ținutul Orăștiei .................................................10 5.1.1.1. Țara Hațegului ...............................................59 5.4.1.3. Ținutul Orăștiei ..............................................87
2.2.4. Țara Zarandului ................................................10 5.1.1.2. Valea Jiului ....................................................59 5.4.1.4. Țara Zarandului .............................................87
2.2.5. Valea Mureșului de Jos ....................................10 5.1.1.3. Ținutul Orăștiei ..............................................60 5.4.1.5. Valea Mureșului de Jos .................................88
2.2.6. Ținutul Pădurenilor ...........................................10 5.1.1.4. Țara Zarandului .............................................60 5.4.1.6. Ținutul Pădurenilor ........................................88
2.3. Amplasarea pe lot și sistemul constructiv ..........................12 5.1.1.5. Valea Mureșului de Jos .................................61 5.4.2. Recomandări .................................................................89
2.3.1. Tipologia caselor de locuit ................................12 5.1.1.6. Ținutul Pădurenilor ........................................61 A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții
2.3.1.1. Țara Hațegului ...............................12 5.1.2. Recomandări ..................................................................62 noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu
2.3.1.2. Valea Jiului ....................................13 A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții gabarit mare (250 – 395 mp), dispuse în sistem pavilionar
2.3.1.3. Ținutul Orăștiei ..............................15 noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu ...............................................................................................89
2.3.1.4. Țara Zarandului .............................16 gabarit mare (peste 250 mp), dispuse în sistem pavilionar B. Construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), de tip
2.3.1.5. Valea Mureșului de Jos ..................17 ..................................................................................................62 monovolum ..........................................................................90
2.3.1.6. Ținutul Pădurenilor ..........................18 Forma şi volumetria ...............................................................62 C. Intervenţii pe construcţiile existente (de gabarit mic,
2.3.2. Structura caselor de locuit ................................19 Şarpanta ...............................................................................64 mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) ....91
2.3.3. Tipologia anexelor gospodărești de mari Învelitoarea (materiale folosite şi compatibilităţi) ....................65
dimensiuni ............................................... ................................19 Elementele de iluminare, ventilare, instalaţiile ........................65 5.5. PORȚILE ȘI ÎMPREJURIMILE ............................................93
2.3.3.1. Țara Hațegului ...............................19 B. Construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), de tip 5.5.1. Specificul local ...............................................................93
2.3.3.2. Valea Jiului ....................................20 monovolum ..........................................................................66 5.5.1.1. Țara Hațegului ...............................................93
2.3.3.3. Ținutul Orăștiei ..............................20 Forma şi volumetria ...............................................................66 5.5.1.2. Valea Jiului ....................................................93
2.3.3.4. Țara Zarandului .............................20 Şarpanta ...............................................................................67 5.5.1.3. Ținutul Orăștiei ..............................................93
2.3.3.5. Valea Mureșului de Jos ..................21 Învelitoarea (materiale folosite şi compatibilităţi) ....................67 5.5.1.4. Țara Zarandului .............................................93
2.3.3.6. Ținutul Pădurenilor ........................21 Elementele de iluminare, ventilare, instalaţiile ........................67 5.5.1.5. Valea Mureșului de Jos ................................ 94
2.3.4. Tipologia anexelor gospodărești de mici C. Intervenţii pe construcţiile existente (gabarit mic, mediu 5.5.1.6. Ținutul Pădurenilor ........................................94
dimensiuni ............................................... ................................22 sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum).................68
2.3.4.1. Țara Hațegului ...............................22 Forma şi volumetria ...............................................................68 5.6. ELEMENTELE DE FAŢADĂ .............................................95
2.3.4.2. Valea Jiului ....................................22 Şarpanta ...............................................................................68 5.6.1. Specificul local: registre orizontale (coamă, cornișă, brâu,
2.3.4.3. Ținutul Orăștiei ..............................22 Învelitoarea (materiale folosite şi compatibilităţi) ....................69 soclu) şi verticale (prispă, coş de fum etc.) ................................95
2.3.4.4. Țara Zarandului .............................22 Elementele de iluminare, ventilare, instalaţiile ........................71 5.6.1.1. Țara Hațegului ...............................................95
2.3.4.5. Valea Mureșului de Jos .................22 5.6.1.2. Valea Jiului ....................................................96
2.3.4.6. Ținutul Pădurenilor ........................22 5.2. PEREŢII ..............................................................................75 5.6.1.3. Ținutul Orăștiei ..............................................98
2.3.5. Tipologiile de gospodării tradiționale și contemporane 5.2.1. Specificul local ...............................................................75 5.6.1.4. Țara Zarandului .............................................99
..................................................................................................23 5.2.1.1. Țara Hațegului ...............................................76 5.6.1.5. Valea Mureșului de Jos ................................100
2.3.5.1. Țara Hațegului: tipologii .................24 5.2.1.2. Valea Jiului ...................................................76 5.6.1.6. Ținutul Pădurenilor ......................................101
2.3.5.2. Valea Jiului: tipologii ......................28 5.2.1.3. Ținutul Orăștiei ..............................................76 5.6.2. Recomandări ...............................................................102
2.3.5.3. Ținutul Orăștiei: tipologii .................30 5.2.1.4. Țara Zarandului .............................................77 A. Construcții noi cu gabarit mic (max. 120 mp) ..............102
2.3.5.4. Țara Zarandului: tipologii ................34 5.2.1.5. Valea Mureșului de Jos .................................77 A.1. Marcarea registrelor orizontale .....................................102
2.3.5.5. Valea Mureșului de Jos: tipologii .....36 5.2.1.6. Ținutul Pădurenilor ........................................78 A.2. Marcarea registrelor verticale .......................................102
2.3.5.6. Ținutul Pădurenilor: tipologii ...........40 5.2.2 Recomandări ..................................................................79 A.3. Timpanele și decoraţiile de faţadă ................................102
2.4. Tipologiile de acoperișuri, pante, materiale de învelitori, A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții A.4. Streşinile și burlanele ...................................................102
culori, goluri de iluminare și ventilare (forme permise), în funcție noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) .................................79 A.5. Materialele pentru finisaje ............................................102
de caracteristicile climei, ale reliefului și de tehnicile locale ......... B. Construcții noi cu gabarit mare (peste 250 mp), de tip A.6. Culorile..........................................................................103
..................................................................................................42 monovolum ..........................................................................80 A.7. Tehnologiile ..............................................................103
A.8. Ierarhizarea fațadelor ...................................................103
B. Construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), de tip 7. PERFORMANŢA ENERGETICĂ............................................115
monovolum..........................................................................103 7.1. Recomandări.....................................................................115
B.1. Marcarea registrelor orizontale .....................................103 7.1.1. Sistemele de încălzire (cerinţele de securitate la foc) ..115
B.2. Marcarea registrelor verticale .......................................103 7.1.2. Eficienţa termică (sisteme şi materiale de izolare) .......116
B.3. Timpanele și decoraţiile de faţadă ................................103
B.4. Streşinile și burlanele ...................................................103 8. ANEXE..................................................................................119
B.5. Materialele pentru finisaje ............................................103 Anexa 1: Studiu de amplasare și încadrare în imaginea așezării
B.6. Culorile .........................................................................104 (imagine generală din punct de belvedere, silueta așezării,
B.7. Tehnologiile ..................................................................104 desfășurate stradale) ................................................................119
B.8. Instalațiile și instalațiile tehnologice ..............................104 Anexa 2: Glosar de termeni utili ..............................................119
C. Intervenţii pe construcţiile existente (de gabarit mic,
mediu sau mare, dispuse pavilionar sau monovolum) ....104 CREDITE IMAGINI ...................................................................121
C.1. Marcarea registrelor orizontale .....................................104

4 C.2. Marcarea registrelor verticale .......................................104


C.3. Timpanele și decoraţiile de faţadă ................................104
C.4. Streşinile și burlanele ....................................................104
C.5. Materialele pentru finisaje .............................................104
C.6. Culorile .........................................................................104
C.7. Tehnologiile ..................................................................106
C.8. Instalaţiile şi instalaţiile tehnologice ..............................106

5.7. AMENAJĂRILE EXTERIOARE ........................................107


5.7.1. Specificul local ..............................................................107
Construcţiile anexe ............................................................... 107
Spaţiile de trecere/spaţiile exterioare ...................................107
Scările exterioare .................................................................107
Pavimentele şi amenajările exterioare ..................................107
Vegetaţia ..............................................................................107
Împrejmuirile ........................................................................107
5.7.2. Recomandări ................................................................108
A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp), construcții
noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu
gabarit mare (250 – 395 mp), dispuse în sistem pavilionar ..
................................................................................................109
Construcţiile anexe ...........................................................109
Spaţiile de trecere/spaţiile exterioare .................................109
Scările exterioare ...............................................................109
Pavimentele exterioare ......................................................109
Vegetaţia ...........................................................................109
Împrejmuirile ......................................................................109
Elementele de mobilier rural exterior: bancă, fântână, cruce,
adăpătoare etc. ..................................................................110
Echiparea edilitară .............................................................110
B. Construcții noi cu gabarit mare (250 – 395 mp), de tip
monovolum.........................................................................111
Construcţiile anexe .............................................................111
Spaţiile de trecere/spaţiile exterioare .................................111
Scările exterioare ...............................................................111
Pavimentele exterioare ......................................................111
Vegetaţia ...........................................................................111
Împrejmuirile ......................................................................111
Elementele de mobilier rural exterior: bancă, fântână, cruce,
adăpătoare etc. ..................................................................111
Iluminarea exterioară .........................................................111
Echiparea edilitară .............................................................111

6. SPAȚIUL PUBLIC .................................................................112


6.1. Specificul local .................................................................112
6.2. Recomandări ....................................................................112
Drumurile și alte căi de acces public ..................................112
Elementele de mobilier rural exterior: bancă, fântână, cruce,
adăpătoare etc. ..................................................................114
Iluminarea exterioară .........................................................114
Reclamele, firmele, inscripţiile, însemnele .........................114
1. ZONA
BULZESTII DE SUS
BLAJENI

Buceș, Luncoiu de Jos, Băița, Ghelari, se vor urmări prevederile


TOMESTI
1.1. Delimitarea Vălișoara se vor lua în considerare și recomandările pentru Ținutul
prevederile și recomandările Orăștiei sau cele pentru Ținutul
RIBITA
VATA DE JOS
BUCES geografică a zonelor referitoare la Țara Zarandului. Pădurenilor.
după unitățile
BRAD
BAIA DE CRIS

4 BUCURESCI
CRISCIOR

administrativ-teritoriale 5. Pentru teritoriile administrative


aparținând localităților Zam, Burjuc,
În teritoriul administrativ aparținând
comunei Toplița, se vor urmări
LUNCOIU DE JOS
ZAM BALSA
Gurasada, Lăpugiu de Jos, prevederile și recomandările

5
VORTA
BAITA
VALISOARA
Arhitectura populară din județul Dobra, Ilia se vor lua în considerare referitoare la Ținutul Pădurenilor sau
BURJUC Hunedoara are un caracter relativ prevederile și recomandările cele referitoare la Țara Hațegului.
referitoare la zona Valea Mureșului
GURASADA
BRANISCA
unitar, prin utilizarea acelorași
de Jos. În teritoriul administrativ aparținând
ILIA CERTEJU DE SUS
SOIMUS GEOAGIU
materiale, tehnici și tipologii
FAGET
MARGINA
5
LAPUGIU DE JOS

DOBRA
VETEL
HARAU
RAPOLTU MARE arhitectonice. Cu toate acestea, din
mai multe studii rezultă o zonificare 6. Pentru teritoriile administrative
comunei Teliucu Inferior, se vor
urmări prevederile și recomandările
a județului în șase regiuni, cu aparținând localităților Cerbâl, referitoare la Ținutul Pădurenilor,
CURTEA
DEVA SIMERIA TURDAS
CARJITI
Leleșe, Bunilă, Lunca Cernii de Jos cele legate de Ținutul Orăștiei sau
ORASTIE
DUMBRAVA ROMOS
particularități geografice, istorice,
etnografice și social-economice se vor lua în considerare prevederile cele referitoare la Țara Hațegului.
BATRANA
PESTISU MIC BACIA MARTINESTI

FARDEA
4 TOMESTI
PIETROASA CERBAL

LELESE
HUNEDOARA CALAN
BERIU
comune, care și-au pus amprenta
și asupra „fizionomiei construcțiilor
și recomandările referitoare la Ținutul
Pădurenilor. În teritoriul administrativ al orașului
6 populare” și a modului de organizare Hațeg, se vor aplica prevederile și
BUNILA GHELARI
TOPLITA TELIUCU INFERIOR 3 a gospodăriilor. Astfel, vom avea în În teritoriile administrative aparținând
comunelor Balsa, Geoagiu și Certeju
recomandările referitoare la Ținutul
Orăștiei sau cele referitoare la Țara
vedere următoarele zone:
NADRAG BRETEA ROMANA
LUNCA CERNII DE JOS

1. Țara Hațegului de Sus, se vor urmări recomandările Hațegului.


RUSCA MONTANA RACHITOVA BOSOROD
HATEG ORASTIOARA DE SUS

2. Valea Jiului și prevederile referitoare la Țara


UNIREA
SACU
TOTESTI SANTAMARIA-ORLEA
3. Ținutul Orăștiei Zarandului sau cele pentru Ținutul În teritoriul administrativ al
DENSUS
OTELU ROSU
GLIMBOCA
CONSTANTIN DAICOVICIU
4. Țara Zarandului Orăștiei. comunei Sălașu de Sus, se vor
5. Valea Mureșului de Jos urmări prevederile și recomandările
OBREJA

CARANSEBES
10 MARGA BAUTAR
1
SARMIZEGETUSA

SALASU DE SUS
PUI

BARU
BANITA
PETRILA 6. Ținutul Pădurenilor În teritoriul administrativ aparținând
comunei Șoimuș, se vor urmări
referitoare la zona Văii Jiului sau cele
referitoare la Țara Hațegului.
1. Pentru teritoriile administrative prevederile și recomandările pentru
aparținând localităților Densuș, Țara Zarandului, pentru Ținutul În teritoriul administrativ aparținând
2
TURNU RUIENI RAU DE MORI PETROSANI

BUCHIN
ZAVOI
ANINOASA Sarmizegetusa, Râu de Mori, Orăștiei sau pentru Valea Mureșului comunelor Pui și Baru, se vor
LUPENI VULCAN
Răchitova, Unirea, Totești se vor de Jos. aplica prevederile și recomandările
lua în considerare prevederile și referitoare la zona Văii Jiului, cele
BOLVASNITA
BUCOSNITA URICANI

SLATINA-TIMIS
TIMIS recomandările referitoare la Țara În teritoriile administrative ale referitoare la Țara Hațegului sau cele
BREBU NOU
Hațegului. comunei Vața de Jos, Vorța și pentru Ținutul Orăștiei.
ARMENIS Brănișca, se vor urmări prevederile
2. Pentru teritoriile administrative și recomandările pentru Țara
aparținând localităților Uricani, Zarandului sau cele pentru Valea
TEREGOVA

9
LEGENDA
Lupeni, Vulcan, Aninoasa,
Petroșani, Petrila, Bănița se vor
Mureșului de Jos.

În teritoriul administrativ aparținând


LUNCAVITA
lua în considerare prevederile și
DOMASNEA
MEHADICA
CORNEREVA
TARA HATEGULUI ZONA DE SUPRAPUNERE TINUTUL
recomandările referitoare la Valea comunei Vețel, se vor urmări
LAPUSNICEL CORNEA PADURENILOR CU ZONA VAII
Jiului. prevederile și recomandările
referitoare la Ținutul Orăștiei, cele
VALEA JIULUI MURESULUI DE JOS

TINUTUL ORASTIEI ZONA DE SUPRAPUNERE TINUTUL


3. Pentru teritoriile administrative referitoare la Ținutul Pădurenilor sau
IABLANITA MEHADIA
PADURENILOR CU TINUTUL ORASTIEI
aparținând localităților Orăștioara cele referitoare la Valea Mureșului
de Jos.
TARA ZARANDULUI
ZONA DE SUPRAPUNERE TINUTUL
de Sus, Boșorod, Bretea Română,
Călan, Beriu, Bacia, Mărtinești,
ZONA
BAILE VALEA MURESULUI
HERCULANE DE JOS PADURENILOR CU TARA HATEGULUI

TINUTUL PADURENILOR
ZONA DE SUPRAPUNERE TINUTUL
Romoș, Turdaș, Orăștie, Simeria, În teritoriul administrativ aparținând
EFTIMIE MURGU
ORASTIEI CU TARA HATEGULUI SI CU
Deva, Cârjiți, Hărău, Rapoltu Mare comunei Bătrâna se vor aplica
se vor lua în considerare prevederile prevederile și recomandările
ZONA DE SUPRAPUNERE TINUTUL TINUTUL PADURENILOR
TOPLET

referitoare la Ținutul Pădurenilor sau


ORASTIEI CU TARA ZARANDULUI
ZONA DE SUPRAPUNERE TINUTUL
și recomandările referitoare la Ținutul
cele referitoare la Valea Mureșului
ZONA DE SUPRAPUNERE TINUTUL
Orăștiei.
ORASTIEI CU TARA HATEGULUI
ORASTIEI CU TARA ZARANDULUI SI CU
de Jos.
1
ZONA VAII MURESULUI DE JOS ZONA DE SUPRAPUNERE TARA
ZONA DE SUPRAPUNERE TINUTUL HATEGULUI CU VALEA JIULUI 4. Pentru teritoriile administrative
ORASTIEI CU ZONA VAII MURESULUI DE ZONA DE SUPRAPUNERE TINUTUL aparținând localităților Bulzeștii de În teritoriile administrative ale
JOS ORASTIEI CU VALEA JIULUI Sus, Blăjeni, Ribița, Tomești, Baia localităților Pestișu Mic, Hunedoara,
de Criș, Brad, Crișcior, Bucureșci,
1.2. Precizarea sau „momârlani”. vremea relativ călduroasă și umedă
iarna și ușor instabilă vara este
de 20 septembrie, iar cele mai târzii,
la sfârșitul lunii mai. În munții înalți
Hunedoara, în octombrie 2011, indică
o populație de 418 565 de locuitori,
caracteristicilor Ținutul Orăștiei cuprinde Culoarul
Orăștiei, o parte din defileul râului
determinată de circulația dinspre
Vest, cu ușoare influențe maritime.
(Godeanu, Țarcu, Parâng, Șureanu),
zăpada cade în medie 80 de zile pe
din care 313 918 (75 %) locuiau în
mediul urban și 104 647 (25 %) ‒
zonei Mureș și versantul sudic al Munților Circulația dinspre Nord-Vest și Nord an și se menține circa 160 de zile, în mediul rural. La aceeași dată,
Metaliferi și cel nordic al munților creează ierni reci, răcoroase, și veri în timp ce pe culoarul Mureșului, se din totalul populației, 214 584 erau
Șureanu, cuprinzând treapta cea mai instabile. înregistrează 20 ‒ 25 zile cu ninsoare. femei (51,3 %) și restul de 203 981 ‒
Județul Hunedoara, supranumit joasă de relief din județul Hunedoara. În regiunile centrale și nordice ale Vântul predominant în județul bărbați. Comparativ cu recensământul
„Ținutul dintre Munți”, „reprezintă o județului, circulația maselor de aer se Hunedoara suflă în timpul iernii anterior, populația stabilă a scăzut cu
adevărată cetate naturală, legată de Țara Zarandului se întinde pe face predominant din sector vestic, pe direcția Vest și Nord-Vest, iar în 67 100 de persoane (din care 34 800
Banat, Crișana și Oltenia, de centrul versantul vestic al Munților Apuseni, în timp ce aspectele de tipul föhnului timpul verii, pe direcția Est și Sud- de femei).
Transilvaniei și de Țara Moților prin de o parte și de alta a Crișului Alb, sunt tipice versanților estici ai Munților Est și prezintă o serie de diferențieri Populația stabilă a celor mai
șapte porți.” Cetățile dacice, pentru și este una dintre zonele cu cele mai Metaliferi. datorate particularităților reliefului. importante municipii, la sfârșitul

6
care este renumită pe plan mondial
6
bogate tradiții populare din România. Temperaturile medii anuale (+10° Procentual, frecvența vânturilor anului 2011, era următoarea: 61 123 de
această regiune, au fost incluse Cea mai mare parte a regiunii se află C în lunca Mureșului, -2° C în munții vestice este de circa 14 ‒ 15 %, iar persoane în Deva; în Hunedoara , 60 525
în anul 1999 pe Lista Patrimoniului în județul Hunedoara, restul intrând Retezat și Parâng), generează un a celor din nord-vest și nord este de și în Petroșani, 37 160 de persoane.
Mondial UNESCO.1 sub jurisdicția județelor Arad și Alba. contrast termic teritorial de 12° C, 12 ‒ 14 %2. În perioada 2001 ‒ 2011, numărul
Relieful Munților Zarandului este extremele regăsindu-se în zonele locuitorilor din județul Hunedoara a
1.2.1. Caracteristici mai puțin accidentat, fiind alcătuit
din coame blânde, de piatră aspră,
montane propriu-zise (-2° C și -6° C) și
în sectorul Mureșului, în aval de Deva 1.2.2. Caracteristici scăzut constant, de la 546 163 de
locuitori până la 418 565.
geografice și climatice ce coboară din coasta Apusenilor, (circa 10° C). Temperatura medie în demografice și În ce privește structura etnică, de
Țara Hațegului este o regiune a
curgând în valuri lungi spre apus,
netezindu-se tot mai mult, până
depresiuni este influențată de poziția
intramontană, gradul de deschidere și etnografice pildă, situația în municipiul Hunedoara
se prezintă astfel: populația majoritară,
Transilvaniei aflată la intersecția cu la definitiva contopire cu Câmpia circulația maselor de aer etc. 84 %, este de etnie română (50 780
Banatul și Oltenia. Geografic, Țara Aradului. Centrul economic al zonei Mediile lunii iunie variază în funcție În momentul de față, județul locuitori); un procent semnificativ îl
Hațegului ocupă depresiunea cu este municipiul Brad. de formele de relief; în general, Hunedoara se confrunta cu un deține populația de etnie maghiară,
același nume, delimitată, la Sud, de aceste temperaturi au valori cuprinse puternic decalaj economic și cultural 2 803 locuitori (4,6 %), iar pe locul
munții Retezat, la Est și Nord-Est, Valea Mureșului de Jos se întinde între 6° C și 20° C. În centrul între populația rurală și cea urbană. următor se situează populația de
de munții Șureanu, la Vest, de munții de o parte și de alta a râului Mureș, județului, se înregistrează cele mai La nivel teritorial, caracteristica etnie romă, cu o proporție de 1,6 %.
Țarcu, iar la Nord, de munții Poiana cuprinzând o parte din defileul râului mari temperaturi medii, aceste valori dominantă este îmbătrânirea și Numărul populației de etnie germană
Ruscă. În această arie, Țara Hațegului Mureș, versantul sudic al Munților scăzând treptat în depresiunile scăderea populației, continuu după este de numai 171 persoane, ceea
corespunde bazinului superior al Metaliferi și cel nordic al munților mari (Hațeg, Brad, Petroșani), 1976, fenomen accentuat în zonele ce conduce la un procent de 0,28 %.
Streiului, având lungimea pe axa Est- Poiana Ruscă. atingându-se medii de 16° C și 18° greu accesibile. Sporul natural are (fig.1)
Vest de cca 50 km și o lățime de 30 C. De remarcat faptul că munții situați o tendință negativă în ultimii ani și De remarcat faptul că restul
‒ 35 km pe axa Nord-Sud. În total, Ținutul Pădurenilor este o zonă la Nord de Mureș (Zarandului, Găina, joacă un rol important în diminuarea populației, 5 781 persoane (9,55 %)
din punct de vedere geografic, Țara situată pe valea râului Cerna (Cerna Metaliferi), precum și munții Poiana populației. Structura pe vârste a reprezintă etnii diverse: greci (36),
Hațegului are o întindere de cca 1 300 Hunedoreană). Ruscă ating medii de 14° C. populației rurale este caracterizată italieni (19), slovaci (14), ucraineni
kmp. Relieful este compus mai ales Mediile lunii ianuarie au valori între printr-un relativ dezechilibru, procesul (14), bulgari (8), sârbi (7), chinezi (6),
Regiunea este străbătută de râurile din dealuri, acoperite cu păduri de -1° C și -10° C, înregistrate în lungul accentuat de îmbătrânire demografică evrei (6), rusi (lipoveni) (5), turci (4),
Strei, Râul Mare și Galbena, cu foioase și conifere. La Nord, ținutul Mureșului și al Crișului Alb, respectiv, fiind evident. macedoneni (4), polonezi (4), ceangăi
afluenții lor. Centrul social și economic este delimitat de valea râului Mureș, în Retezat și în Parâng, contrastul Rezultatele ultimului recensământ (3), de altă etnie (23)3
al regiunii este orașul Hațeg. la Sud ‒ de Țara Hațegului, iar la Vest termic de 9° C fiind apropiat de cel al populației și locuințelor, aflate pe Majoritatea populației este de
Accesul în Țara Hațegului se ‒ de munții Poiana Ruscă. anual. site-ul Direcției Județene de Statistică naționalitate română și religie
face prin trei „porți”: dinspre orașul Ținutul Pădurenilor este un platou Amplitudinea termică medie este ortodoxă.
2
Strategia de dezvoltare durabilă a municipiului
Simeria, pe valea Streiului; dinspre înalt, așezat între Depresiunea de circa 20° C și 21° C în zona Hunedoara, 2014 ‒ 2020, http://www.primariahd.
Banat, pe valea Bistrei, trecând pe Hațegului, la Sud, și Valea Mureșului, centrală depresionară și de -7° C ro/fisiere/pagini_fisiere/141/Strategia%20
la Porțile de Fier ale Transilvaniei; la Nord, la apus găsindu-se înălțimile pentru regiunile montane înalte.
dinspre municipiul Petroșani, prin aproape nelocuite ale munților Poiana Primele înghețuri au loc în jurul datei
de%20dezvoltare%20a%20municipiului%20
Hunedoara%202014-2020.pdf, p. 2 ‒ 3.
Ramuri economice și
pasul Merișor-Bănița. Ruscă.
meșteșugărești
Valea Jiului este o depresiune Clima județului Hunedoara este de
intramontană situată pe râul Jiu. munte (cu opt luni reci și umede și Potențialul economic este
Această regiune este renumită pentru patru luni temperate în zonele înalte reprezentat de: agricultură,
bogățiile sale naturale, mai cu seamă și cu cinci luni reci și umede și șapte silvicultură, creșterea animalelor,
mine de huilă, exploatate de către luni temperate la altitudini mijlocii) prelucrarea lemnului, turismul și
statul român. Munții ce o delimitează și aparține climatului continental prelucrarea produselor agricole
se află în grupa Retezat-Godeanu a moderat de deal (cu patru luni reci obținute local, în special în regiunile
Carpaților Meridionali. Principalele și umede și opt luni temperate), aparținând Țării Zarandului, Ținutului
orașe din această zonă sunt cu excepția Văii Mureșului și a Pădurenilor, Ținutului Orăștiei și Țării
Petroșani, Vulcan, Petrila, Aninoasa, Depresiunii Hațegului. Diversitatea Hațegului. Valea Jiului a cunoscut
Lupeni, Uricani. reliefului a influențat condițiile cea mai mare dezvoltare în special
Băștinașii acestei zone sunt climatice. Iernile sunt relativ umede, în perioada de după cel de-al
cunoscuți sub denumirea de „jieni” iar verile sunt destul de însorite, cu un 1 3
Ibidem, p. 20 ‒ 26.
1
http://www.turism4you.ro/istoric/scurta- regim pluviometric echilibrat.
prezentare_hunedoara_judetul-hunedoara-scurta- Circulația generală a atmosferei,
prezentare~80.
Doilea Război Mondial și până la de regenerare. - muzicanţi şi lăutari. de Jos, Bulzeștii de Sus, Obârșa,
Revoluția din 1989, când a fost intens - Creşterea animalelor (bovine, 1.3. Evoluția în timp a Rișculița, Leaut, Dobrot, Ribița, Vața
sistematizată în scopul exploatărilor
miniere. Economia locală se
bubaline, porcine și ovine): se practică
uniform pe tot teritoriul zonei. Materialele de ocupării terenului
de Jos, Lăpugiu de Sus, Rușconi,
Tisa, Lăpușnic, Bătrâna, Muncelu
bazează pe resursele naturale (în - Apicultura: se practică uniform construcție Mare, Leleșe, Ruda, Orăștioara de
principal, cele minerale), pe creșterea în întreaga zonă, datorită bogăţiei Teritoriul actual al județului Jos, Orăștioara de Sus, Bucium,
animalelor, folosinţele agricole şi florei melifere; mierea a fost folosită Hunedoara este spațiul în care s-au Ludeștii de Jos.
Materialele și soluțiile structurale
silvice, factorii de producţie care în alimentaţie până la fabricarea derulat toate etapele istoriei locale În același timp, există sate care
utilizate sunt influențate de cadrul
valorifică resursele culturale, naturale zahărului din sfeclă, ceara a servit (Sud-Estul Europei, la Nord de spațiul conservă o bună parte din structurile
natural, dar și de relațiile sociale și
şi umane. Teritoriul se caracterizează secole de-a rândul la iluminat, grecesc), de la primele dovezi ale tradiționale, acoperind toate mediile
de situația materială a locuitorilor.
printr-un grad ridicat de sărăcie. iar produsele apicole au fost locuirii preistorice, până în timpurile geografice locale și tipologiile de
Predominante sunt lemnul, piatra
întrebuinţate în medicina populară. moderne, unele aparținând unor organizare. Aici, reedificările din
(tuful vulcanic, calcarul, piatra de
Ocupaţii principale: - Mineritul: se extrag minereuri auro- râu), argila, lutul, iar pe alocuri, se fenomenele generale zonale, altele secolele XIX – XX s-au realizat

7
argentifere, cărbuni (în special huilă, având caracteristici particulare. În în aceleași matrici ale structurilor
folosesc paiele și stuful. Odată cu
în Valea Jiului, deși, în ultima vreme, toate etapele istorice, așezările sunt medievale sau premoderne, astfel
- Agricultura: este practicată în evoluția economică a comunităților,
minele se închid). într-o firească relație cu elementele încât majoritatea cazurilor reprezintă
toate localităţile din zonă la nivel de se trece treptat la utilizarea cărămizii
- Turismul: în regiune se găsesc mediului natural, care le-au facilitat mixaje de arhitectură și urbanistică
subzistenţă sau la scară mare. și a țiglelor ceramice. Utilizarea unor
ape termale: stațiunile Geoagiu-Băi geneza și evoluția. datând din ultimele trei ‒ patru secole.
Predomină cultura cerealelor materiale ce rezultă dintr-un proces
și Călan. Dintre toate etapele parcurse, Evul Timpurile moderne, mai puțin
(grâul, porumbul), cartofii, pomii industrial sau din manufactură, cum
Frumusețea și varietatea cadrului Mediu și perioada premodernă sunt perioada comunistă, nu fac decât să
fructiferi, la care se adaugă cânepa, sunt varul stins pastă, cărămida,
natural, precum și bogăția elementelor cele care definesc structurile locale în completeze structurile existente, fără a
legumicultura și creșterea animalelor. țigla sau sticla, probează bunăstarea
cu caracter cultural (artistic, etnografic, cea mare măsură. le modifica. Comunismul nu a acționat
Diversitatea produselor agricole materială și nivelul de dezvoltare
istoric) conferă județului Hunedoara Ridicarea Josefină (1769 ‒ 1772) major în ariile rurale, astfel încât
reprezintă caracteristica definitorie a economică a comunităților.
un potențial turistic remarcabil. surprinde realitățile zonale într-un există încă arii istorice neafectate sau
agriculturii zonei. Exploatațiile agricole
mici se definesc prin practicarea unei moment de cumpănă, reprezentând, puțin afectate de comunism.
economii de subzistență și printr-o Ocupaţii secundare: practic, sfârșitul Evului Mediu în După 1989, perioada se
multitudine de culturi agricole. zonele proaspăt intrate în componența caracterizează prin intervenții multiple
Produsele sunt puține, iar resursele - Prelucrarea primară a produselor Imperiului Habsburgic. asupra mediului construit existent,
de forță de muncă sunt reduse, din agricole: lapte, brânză, unt, țuică, După integrarea acestei regiuni istoric sau nu, fără să țină cont de
cauza migrației de la rural la urban. produse din carne etc. în Imperiul Habsburgic, începe necesitatea prezervării valorilor
Surplusul este convertit în produse - Țesături: de in, cânepă, lână etc. reorganizarea administrativă culturale și istorice.
necesare traiului zilnic prin intermediul (secolul al XVIII-lea) și apar în zonă
piețelor agroalimentare, dar, fiind Industrie: caracteristicile arhitecturale specifice
redus, nu permite dezvoltarea și perioadei, cu o întârziere de 1 ‒ 2
rentabilizarea exploatației agricole, Zonă cu o industrie puternic secole față de restul Europei, sau se
prin achiziția de mijloace de producție. dezvoltată în timpul regimului reedifică cele existente: arhitectura de
Fărâmițarea excesivă a terenurilor comunist, în prezent, activitatea apărare (fortificația bastionară de sub
agricole are un impact negativ industrială s-a redus dramatic (după Cetatea Devei), rezidențială (Magna
asupra activităților antreprenoriale din 1989), atât ca profil de activitate, cât Curia și Parva Curia ‒ Deva ‒,
domeniul agricol. și ca număr. Din ceea ce s-a menținut, Barcea Mică, Zam ‒ castelul Nopcsa
Rentabilizarea activităților enumerăm: ‒; Brănișca, Gurasada – conacul
zootehnice este, în mare măsură, - construcțiile de mașini, industria Klobosiski ‒, Bobâlna – castelul
dependentă de gradul de prelucrare a chimică, a energiei electrice, Veress ‒, Sântămăria Orlea – castelul
produselor animaliere pe plan local, în confecțiile din piele și blană, mobila; Kendeffy ‒, Săcel – castelul Nopcsa,
unități industriale de capacitate mică - prelucrarea masei lemnoase Păclișa – castelul Pogány, Mintia –
și mijlocie. și industria lemnului, producția de castelul Gyulay Ferencz).
- Pomicultura: are o veche tradiţie cărămidă, sare etc.; În aceeași perioadă, încep
în zonă, unde pomii au găsit condiţii - producția agroalimentară: produse edificările/reedificările de mănăstiri
bune de dezvoltare. Fructele au lactate (lapte, brânză, unt etc.), de și biserici, adoptându-se stilul baroc.
constituit o sursă suplimentară de panificație. Exploatările miniere, carierele de
venituri, prin vânzarea băuturilor piatră și activitățile de prelucrare a
(ţuica, vinul, vişinata), şi au avut un rol materiilor prime sunt bine dezvoltate
important în alimentaţia tradiţională. Meşteşuguri ţărăneşti: în această perioadă.
- Silvicultura și exploatările forestiere: În epoca modernă (începând cu
în cadrul Direcției Silvice Hunedoara a Între meşteşugurile practicate, se secolul al XIX-lea), au loc transformări
Regiei Naționale a Pădurilor, se aplică numără : ale zonelor centrale; exemple
un program sistematic de regenerare - prelucrarea lemnului; concludente ar fi: Baia de Criș, Bunilă,
a suprafețelor de pădure, adică lucrări - tâmplăria; Ciungani, Birtin, Zam, Bulzeștii
de împăduriri și completări, realizate - prelucrarea pietrei;
în timpul campaniilor de primăvară. - ţesăturile şi portul popular;
Fiecare ocol silvic are în administrare - realizarea obiectelor de artă
una sau mai multe pepiniere silvice, populară, ceramica;
în care se produce toată gama de - împletiturile de nuiele, paie, papură
specii forestiere necesare lucrărilor și pănuși;
- confecţiile din textile, piele şi blană;
2. SPECIFICUL particularitățile terenului.
Vegetația
În ceea ce privește vegetația,
LOCAL aceasta este foarte variată, de la
suprafețele cultivate până la pădurile
de foioase. În urma defrișărilor,
2.1. Peisajul au apărut numeroase pășuni și
fânețe, exploatate pentru creșterea
cultural rural animalelor.
Agricultura
Cadrul natural este variat, fiind Agricultura este principala activitate
compus din munți, dealuri și văi mai a populației din zonă și este practicată
mult sau mai puțin line, în lungul pe suprafețe întinse, în strânsă

8 cărora s-au dezvoltat așezările legătură cu creșterea animalelor.


umane. Prezența omului în peisaj se face 1
simțită prin mozaicul culturilor de tot 2
Peisajul cultural rural al județului
Hunedoara, generat de relația dintre felul, prin căpițe și brazde de fân. Peisaj extravilan din Ținutul Pădurenilor: peisajul natural
Pe măsură ce ne îndepărtăm de Peisaj extravilan din Țara Hațegului: peisajul
mediul natural și cel artificial, se interferează cu cel modelat de mâna omului. natural interferează cu cel modelat de mâna
caracterizează prin predominanța așezările rurale, peisajul modelat de
om este înlocuit de peisajul natural, omului.
naturii, prezența omului fiind mai
discretă. În general, gospodăriile sunt alcătuit din pășuni și păduri.
amplasate în vale, lângă albia râurilor, Clasificări
iar terenurile agricole se întind pe Caracterul peisajului este dat de
dealurile înconjurătoare. Peisajul elementele sale componente, de
rural este constituit din așezări dense, relația dintre acestea și de elementul
situate în apropiere de albia râului, dominant. Elementele peisajului pot
sau din așezări dispersate în văi. Pe fi naturale sau antropice. Peisajele
lângă gospodării, parcelar și drumuri, zonei se împart, în primul rând, în
mai există o serie de elemente peisaje extravilane și intravilane.
care conferă specificitate peisajului
cultural: pășuni, livezi, ogoare, vii, 2.1.1. Țara Hațegului
terenuri agricole, căpițe de fân, fânațe.
Având în vedere faptul că populația
dominantă, într-un cadru temporal Cuprinde regiunea montană formată 3 4
mai larg, a fost constituită din români din munții Țarcu, munții Retezat și
Depresiunea Hațegului. Țara Zarandului: vedere de sat din depărtare Valea Jiului: peisaj
și maghiari (mai puțini), satele
s-au dezvoltat spontan și organic, Satele se înşiră mai mult pe
gospodăria rurală funcționând ca marginile depresiunii, la zona de
un tot unitar. Se poate spune că contact cu înălţimile dealurilor şi
construcțiile de locuit aparțin unei munţilor.
arhitecturi vernaculare autentic Arhitectura veche se înscrie în
românești. cea general românească din frontul
În general, gospodăriile se occidental al Carpaţilor: case din
subordonează terenului. lemn, „în cununi orizontale” (din bârne
În cazul așezărilor adunate, orizontale), cu acoperiş de paie înalt,
imaginea foarte clar conturată a deseori fixat cu „scleme”: căpriori
satelor le face să se desprindă din exteriori, încrucișați pe coamă.
peisaj. În albia râului ele sunt dense, Destul de timpuriu, în a doua
jumătate a secolului al XIX-lea, locul 5 6
fiind aproape de resurse, iar către
culmi se răresc. paielor l-au luat ţiglele. Stratul mai
nou de arhitectură îl formează casele Asfințit: peisaj caracteristic, dominat de dealuri, din Ținutul Valea Jiului, munții Parâng: vedere de așezare
Satele amplasate pe culmi Pădurenilor
sau cele greu accesibile se de cărămidă cu soclu de piatră, cu
caracterizează printr-o densitate aspect înalt. Ţara Haţegului este
redusă a gospodăriilor, acestea una dintre puţinele zone etnografice
înglobând o mare parte din terenul româneşti în care se înregistrează
agricol; astfel, proprietatea devine un încă, în secolul al XIX-lea, case cu
element definitoriu în configurarea și două niveluri, cu arcade de zidărie
amplasarea construcțiilor (casă, șură, sprijinite pe coloane sau pilaştri de
grajd etc.) pe lot, iar orientarea față de piatră ori cărămidă. Planul vechi
punctele cardinale capătă o mai mare dominant era cel cu două camere
pondere, ulița (drumul) pierzându-și cu intrări separate de pe prispă
din importanță. În această situație, (târnaț), legându-se, din acest punct
gospodăriile sunt plasate la distanță de vedere, cu arhitectura din Oltenia 7
mare unele față de celelalte, iar şi Muntenia. Pentru secolul al XX-lea,
trama stradală este sinuoasă, urmând se remarcă răspândirea zugrăvelii Valea Mureșului de Jos (imagine din Dobra)
colorate a pereţilor exteriori: galben,
roşu, ocru, albastru, verde.
special după constituirea Societății 2.1.4. Țara Zarandului la Primul Război Mondial. Casele și „cuptor”, este făcută din bârne de
Petroșani, la marginea localităților, erau construcții din lemn tencuite lemn sau scânduri și adăpostește
2.1.2. Valea Jiului pe motiv că primele fabrici aveau Cuprinde regiunea întinsă pe cu var, cu 2 ‒ 4 camere, cotețe, în ea cuptorul pentru pâine, fiind o
nevoie de apă de râu, lângă marile versantul vestic al Munților Apuseni, cuptor de pâine și o fântână la câte încăpere în care se prepară hrana pe
Cuprinde cel mai mare bazin centre miniere din Petroșani, Vulcan, două gospodării, cu o grădiniță în timpul verii.
carbonifer din țară, depresiunea de o parte și de alta a a Crișului Alb,
Lupeni, Petrila și Lonea. Ele se întind fiind delimitată la Sud de râul Mureș. față. Mărimea locuinței atribuite unui Și aici se găsesc gospodării
Petroșani. Zona este delimitată la fie de-a lungul văilor, fie chiar pe angajat depindea de statutul pe care aparținând coloniilor miniere de
Nord de râul Strei, la Sud și la Est Arhitectura locală oglindește
terase. Aceste colonii au o arhitectură legătura dintre localnici și mediul îl avea în întreprindere. Acestea se la sfârșitul secolului al XIX-lea și
de limita administrativă a județului standardizată. Perioada de maximă realizau după modelul gospodăriilor începutul secolului XX. Casele
Hunedoara. geografic, vizibilă în modul specific de
înflorire a coloniilor a fost între cel rezolvare a problemelor existențiale vernaculare. erau construcții din lemn, tencuite
Arhitectura vernaculară din Valea de-al Doilea Război Mondial și 1989. cu var, cu 2 ‒ 4 camere, cotețe și
Jiului se încadrează în stratul vechi legate de necesitățile de protecție și
al construcțiilor din bârne dispuse de locuire, în utilizarea materialelor de 2.1.5. Valea cuptor de pâine și o fântână la câte
în cununi și cu acoperiș înalt, învelit 2.1.3. Ținutul Orăștiei construcție locale: lemnul și piatra. Mureșului de Jos două gospodării, cu o grădiniță în

9
Elementele componente ale față. Mărimea locuinței atribuite unui
cu paie. Arhitectura civilă din lemn angajat depindea de statutul pe care
a rămas de domeniul trecutului, Cuprinde regiunea munților Șureanu gospodăriei sunt cele specifice Cuprinde regiunea colinară întinsă
și este delimitată la Nord de râul comunităților tradiționale de o parte și de alta a râului Mureș. îl avea în întreprindere. Acestea se
tipul casei vechi este menționat de realizau după modelul gospodăriilor
specialiști: două încăperi cu o singură Mureș și la Est de râul Strei. agropastorale, ce se bazau pe Arhitectura civilă din lemn a rămas
Arhitectura civilă din lemn a rămas creșterea animalelor, alături de domeniul trecutului, tipul casei vernaculare.
intrare, pe soclu mic de piatră, cu
târnaț parțial îngrădit cu balustradă de domeniul trecutului, tipul casei de cultivarea pământului și de vechi este menționat de specialiști:
(pălimar) și având un acoperiș în vechi este menționat de specialiști: pomicultură. două încăperi cu o singură intrare, pe
patru ape foarte înalt. două încăperi cu o singură intrare, pe Gospodăria este amplasată în locul soclu mic de piatră, cu târnaț parțial,
Destul de timpuriu, în a doua soclu mic de piatră, cu târnaț parțial cel mai propice din cadrul lotului, care îngrădit cu balustradă (pălimar), și
jumătate a secolului al XIX-lea, locul îngrădit cu balustradă (pălimar) și beneficiază de accesibilitatea cea mai având un acoperiș în patru ape foarte
paielor l-au luat țiglele. Stratul mai având un acoperiș în patru ape foarte bună și de stabilitate. înalt.
nou de arhitectură îl formează casele înalt. Elementul de bază din cadrul Destul de timpuriu, în a doua
de cărămidă cu soclu de piatră, cu Gospodăriile sunt adunate în sat. gospodăriei este casa de locuit, care jumătate a secolului al XIX-lea, locul
aspect înalt. Loturile sunt mai regulate decât poate fi monocelulară, mai rar, sau paielor l-au luat țiglele. Stratul mai nou
Perioada industrială a dus la în celelalte zone ale județului. cu două încăperi și tindă. Pe lângă de arhitectură îl formează casele de
modernizarea exploatațiilor miniere, Dimensiunea medie a unui lot este de aceste elemente de bază, o casă cărămidă cu soclu de piatră cu aspect
care au dus, în apropiere, și la 1 500 metri pătrați, cuprinzând curtea tradițională mai cuprindea și târnațul, înalt. Pentru secolul al XX-lea, este
dezvoltarea unui alt tip de zone de și grădina. amplasat, de regulă, pe latura lungă, de remarcat răspândirea zugrăvelii
locuire: coloniile miniere. Coloniile au Elementele componente ale și beciul pentru depozitare, amplasat colorate a pereților exteriori: galben,
apărut în întregul bazin carbonifer, în gospodăriei sunt cele specifice în fundație. Sub târnaț este amplasat roșu, ocru, albastru, verde.
comunităților tradiționale gârliciul/accesul la beci.
agropastorale, ce se bazau pe Datorită bogățiilor naturale ale
agricultură și creșterea animalelor, munților din zonă, exploatațiile de 2.1.6. Ținutul Pădurenilor
alături de pomicultură. fier și aur există încă din secolul al
treilea. Muncitorii care lucrau în marile Cuprinde regiunea montană Poiana
Gospodăria este amplasată în locul
complexe miniere proveneau din Ruscă.
cel mai propice din cadrul lotului, care
satele așezate în jurul întreprinderilor, Populația pădurenilor, izolată
beneficiază de accesibilitatea cea mai
de la depărtări de până la 20 km. printr-o centură de păduri, locuiește în
bună și de stabilitate.
Aceste așezări erau situate pe munți, sate mici, așezate pe culmi și creste
Casele de locuit sunt retrase de la
pe dealuri și văi, aveau grădini, arbori de dealuri, despărțite prin văi adânci,
stradă cu 1,5 m ‒ 6 m.
fructiferi și pășuni. Casele erau prin care curge câte un râuleț.
Celelalte clădiri din gospodărie sunt
construite după modelul comun al Arhitectura vernaculară din Ținutul
așezate împrăștiat, dar peste tot șura
regiunii, cu prispă sau târnaț, cu două Pădurenilor se încadrează în stratul
și grajdurile sunt sub același acoperiș,
încăperi și o tindă între ele, și erau vechi al construcțiilor din bârne
iar axa șurii este perpendiculară pe
amplasate în mijlocul gospodăriei, dispuse „în cununi” (orizontal), cu
axa gospodăriei.
lângă cuptor, cămară, grajd și fân. acoperiș înalt, învelit cu paie.
Elementul de bază din cadrul
Deși erau angajați, dețineau unelte Gospodăriile pădurenilor se compun
Ansamblu de locuire colonie minieră gospodăriei este casa de locuit,
agricole și practicau, alături de din curte și grădină sau ocol și
(imagine din Petroșani) așezată lateral când strada e orientată
minerit, și agricultura. grădină.1 În curte este construită
sud-nord, cu fața, când strada cade
la Sud, sau cu spatele, când strada Asociațiile miniere se preocupau de casa de locuit, precum și clădirile
cade laNord. Există tendința de a asigurarea condițiilor de locuit pentru anexe. Șura și grajdul comunică între
așeza casa perpendicular pe stradă, angajații care nu erau localnici sau ele printr-o ușă și două ferestruici,
cu latura scurtă la stradă. Toate nu își construiseră locuințe proprii. prin care se introducea mâncarea
urmăresc un plan dreptunghiular. Aceștia locuiau fie în colonii, care animalelor în iesle. Ocolnița este,
Pe lângă aceste elemente de bază, s-au dezvoltat și s-au extins în timp, de obicei, o construcție așezată
o casă tradițională mai cuprinde și fie în locuințe închiriate în orașele din lângă grajd, pentru adăpostirea
apropiere. Modernizarea exploatațiilor utilajelor agricole și a altor obiecte din
târnațul, amplasat, de regulă, pe latura
din perioada industrială a adus gospodărie. Bucătăria de vară, numită
lungă, și beciul pentru depozitare,
amplasat în fundație. cu sine și necesitatea construirii 1
Curte = zona dinspre stradă a gospodăriei ce
Sub târnaț este amplasat gârliciul/ unor gospodării pentru coloniile conține casa și anexele.
Petroșani: stradă dintr-o colonie accesul la beci. miniere. Marea majoritate a fondului Ocol = casa și construcțiile anexe definesc
minieră construit a fost realizat începând cu o incintă, specifică gospodăriilor de la periferia
sfârșitul secolului al XIX-lea și până satelor sau satelor răsfirate/izolate.
2.2. Tipologii de sate temporare, care sunt etajate, existând 2.2.5. Valea Mureșului de Jos
un nivel al colibelor cu fân şi al
stânelor pentru vaci şi oi (fig. 4). Aşezările sunt, în general, de tip
adunat, dar există și aşezări cu case
Structura și mărimea satelor, 2.2.2. Valea Jiului înşirate de-a lungul unor cursuri de apă
precum și dispunerea lor în teritoriu şi/sau al drumurilor, care sunt sate vechi,
sunt determinate de forma de relief și Așezările, pe lângă nucleele lor de mărime medie.
de tipul de ocupații, existând, astfel, adunate pe valea râului, sunt răsfirate
următoarele tipuri: de-a lungul drumului principal, 2.2.6. Ținutul Pădurenilor
- Sate mari, adunate: cu structură mergând paralel cu apa, dar urcând
compactă, neregulată, și cu formă și pe coaste, unde se transformă în Aşezările sunt, în general, de tip risipit,
grupată sau tentaculară, aflate în zona așezări risipite. cu o oarecare tendinţă de răsfirare în
luncilor, cum ar fi culoarul Mureșului și Așezările vechi românești se întind satele de sub poala muntelui, unde mai
10 cel al Streiului. Densitatea este de 21
de localități/100 kmp (fig.1 ‒ 4).
- Sate mici/mijlocii, răsfirate pe
pe valea îngustă, prinsă între coastele
împădurite ale munților.
Modul de viață, cultura și tipul
sunt şi aşezări temporare, care sunt
etajate, existând nivelul colibelor cu fân şi
al stânelor pentru vaci şi oi (fig. 6). 2
dealuri și munți: vatra satului este așezărilor au determinat prezența
organizată în lungul văii și al drumului, unei arhitecturi specifice: casa cu ocol
grupuri compacte de case alternând întărit, prezentă și azi. Peisajul este Satul Ruși: sat de tip grupat adunat
cu suprafețe de teren agricol, iar spre intens umanizat de colibele, stânele
exterior, casele fiind risipite. Din strada și adăposturile pentru vite și cai. Sate
principală, ce însoțește de obicei străvechi de păstori, aceste așezări au
valea, se desprind străzi laterale făcut permanent legătura între nordul
scurte, care se continuă în extravilan Olteniei și sud-vestul Transilvaniei,
prin drumuri agricole. Densitatea este toponimia fiind evidentă în această
de 10 localități/100 kmp (fig. 5). privință, unele nume arătând originea
- Sate mici, risipite pe înălțimi: hațegană a locuitorilor: Bărbăteni,
acestea sunt amplasate pe versanții Paroșeni, Hobița etc. (fig. 7).
domoli și pe culmile dealurilor
din zonă, în zonele mai ferite de 2.2.3. Ținutul Orăștiei
curenții puternici de aer și în mijlocul
terenurilor agricole. Vatra satului nu Aşezările sunt, în general, de tip
este bine structurată, fiind formată din adunat, dar există și aşezări cu case
case izolate sau așezate sub forma înşirate de-a lungul unor cursuri de
unor pâlcuri de gospodării, apărute în apă şi/sau al drumurilor, care sunt
decursul timpului (fig. 6). sate vechi, de mărime medie (fig. 2).
În cazul acestor sate, gospodăria
înglobează o mare parte dintre
terenurile agricole. Amplasarea 2.2.4. Țara Zarandului
construcțiilor pe parcelă nu respectă
o regulă compozițională clară, Aşezările umane de aici se pot
construcțiile subordonându-se, în încadra în:
general, reliefului în pantă. Orientarea - Aşezări cuGSPublisherEngine
case risipite pe înălţimi,
0.0.100.100

caselor nu mai ține cont de drum, ci se fiind sate mai tinere, formate pe
face în funcție de punctele cardinale și terenurile agricole ale unor sate mai
de orientarea versanților. mari, ca urmare a procesului de roire.
- Sate continue, grupate, Sunt sate care nu au reuşit să îşi
geometrice, ortogonale, sate formate structureze vatra, gospodăriile fiind
prin desființarea și relocarea unor aşezate în mijlocul terenurilor agricole
deţinute. Din cauza schimbărilor 3
sate vechi, în secolul al XX-lea, în
perioada comunistă (de exemplu, apărute în economia locală, prin Satul Pui: sat de tip grupat adunat 1
reducerea activităţilor de creştere Satul Băița: sat de tip grupat tentacular
Cinciș-Cerna, făcut în1964; fig. 7).
Satele și crângurile unei comune a animalelor, aceste sate par să
se aflau la mare distanță de centrul se îndrepte spre dispariţie, prin
reședinței, până la 20 de kilometri. îmbătrânirea populaţiei şi dispariţia
treptată a populaţiei.
- Aşezări cu case înşirate de-a
2.2.1. Țara Hațegului lungul unor cursuri de apă şi/sau al
drumurilor: sunt sate vechi, de mărime
Aşezările sunt, în general, de medie, care şi-au structurat vatra pe
tip adunat, cu o oarecare tendinţă cursul inferior al văilor de versant (fig.
de răsfirare în satele de sub poala 3, 5).
muntelui, unde mai există şi aşezări
11
4 6
Satul Sarmisegetuza: sat de tip grupat adunat Satul Bunilă: sat de tip risipit

ngine 0.0.100.100

5 8
7
Satul Curechiu: sat de tip grupat liniar Satul Câmpu lui Neag: sat de tip răsfirat
Satul Cinciș-Cerna: sat de tip regulat grupat

GSPublisherEngine 0.0.100.100
complementare: „conia”, cămara, prispe din lemn și se compune din 2.3.1.1. Țara Hațegului depozitării; târnaț în T, L, I, cu accesul
2.3. Amplasarea beciul. două, uneori trei încăperi. marcat (fig. 6).
pe lot și sistemul Locuința prezintă un demisol de
piatră format din două încăperi, la
1. Case cu un nivel:
- cu una sau două încăperi și 1. Case de locuit cu un singur nivel, Ambianța specifică mediului rural
constructiv etaj având târnaț pe toată lungimea bucătărie cu târnaț parțial; fără acces marcat: datează din secolul
al XVIII-lea; au acoperiș în patru ape.
este determinată, în mare măsură, de
fațadei și două încăperi: tindă și zona - cu una sau două încăperi și unitatea compozițiilor gospodăriilor,
locuibilă. bucătărie cu târnaț în lungul casei; Tipuri de plan pentru zona locuibilă: unitate obținută prin utilizarea unui
Conformația satelor este - monocelular: cu târnaț parțial (fig.
determinată de străzile sinuoase, Pentru animale: polata cu cotețe - cu una sau două încăperi și limbaj arhitectural comun; deși nu
pentru animalele mici, șura sau bucătărie cu târnaț pe colț. 1); sunt identice, ele respectă gabaritele,
care urmăresc văile și panta terenului, - casă cu odaie și tindă în aceeași
generând o imagine organică, grajdurile pentru furaje, animale mari un anumit mod de ocupare a
sau inventarul agricol. 2. Case cu două nivele: linie, precedate de târnaț (fig. 2); terenului, relații între volume, proporții
dezvoltată spontan. Ritmul clădirilor - casă cu tindă centrală închisă pe
și al loturilor este relativ uniform, dar - case cu 2 ‒ 3 încăperi și bucătărie, asemănătoare și același raport
trei laturi, având în spate conia sau
fără a fi riguros. 2.3.1. Tipologia pe pivniță de piatră în panta terenului, față de scara umană. Respectarea

12
cu târnaț parțial pe 1 ‒ 2 nivele; cămara, iar de o parte și de alta, odaia ritmului construcțiilor, raportul plin/
Gospodăria permanentă, aflată
în vatra satului, este formată din caselor de locuit - case cu 2 ‒ 3 încăperi și bucătărie, și tinda cu vatra; târnaț de-a lungul
fațadei (fig. 3).
gol, structura, culorile și materialele
curte și grădina de legume și pomi Locuința prezintă un demisol de pe pivniță de piatră în panta terenului, fațadelor reprezintă un factor-cheie
piatră format din două încăperi, la cu târnaț în lungul fațadei pe 1 ‒ 2 2. Case de locuit cu două nivele, fără în conturarea cadrului unitar al
fructiferi. Curtea cuprinde casa de acces marcat: datează din secolul al
locuit, acareturile destinate creșterii etaj având târnaț pe toată lungimea nivele; caracterului tradițional. Fronturile
fațadei și două încăperi: tindă și zona - case cu 2 ‒ 3 încăperi și bucătărie, XIX-lea; au acoperiș în patru ape, stradale construite sunt discontinue
animalelor și acareturile necesare prispe și foișoare la ambele nivele;
depozitării produselor agroalimentare. locuibilă. pe pivniță de piatră în panta terenului, (fig. 7).
Casa de locuit este dispusă, de cu târnaț pe colț pe 1 ‒ 2 nivele. la nivelul inferior sunt atât spații Morfologia satului nu a generat
La acestea se adaugă împrejmuirea, destinate depozitării, cât și spații
poarta și fântâna. regulă, pe un singur nivel și are o fronturi construite stradale continue
planimetrie simplă: accesul se face active (fig. 4 și fig. 5). până în perioada comunistă.
Gospodăria este un ansamblu 3. Case de locuit cu două nivele, cu
format din casa de locuit și o serie prin intermediul unei scări și al unei Fronturile stradale continue nu sunt
acces marcat/accent: datează de la specifice acestei zone.
de construcții anexe și dependințe/ clădire cu funcțiunea de „locuință”. sfârșitul secolul al XIX-lea; au prispe
acareturi, ridicate în funcție de Arhitectura acestora aparține
și foișoare la nivelul superior, iar la perioadei comuniste și constă în
necesitățile agricole și economice ale nivelul inferior sunt spații destinate
familiei.
De multe ori, inventarul unei
gospodării era completat cu un cuptor,

SI
amplasat în fața casei și protejat
printr-un acoperiș simplu sau situat
într-o cameră separată, și o fântână
sau un izvor amenajat, de unde
SU
SU
familia se aproviziona cu apă.
Casa și anexele gospodărești sunt
amplasate în așa fel, încât să formeze
o semiincintă, având în centru curtea.
I 1
De regulă, construcțiile sunt retrase 4
față de aliniament, între fațada
principală și stradă fiind amenajată o
grădină de flori. Casa este dispusă,
de regulă, cu latura scurtă spre
stradă, retrasă față de aliniament
cu aproximativ 1,5 ‒ 5 metri, iar față
STFIU SI
SU
SU
I
de una dintre limitele laterale de
proprietate, cu aproximativ 0,6 ‒ 1
metru.

Tipologia caselor GSPublisherEngine 0.0.100.100

tradiționale și a 5
GSPublisherEngine 0.0.100.100

2
anexelor gospodărești STFIU
din județul Hunedoara
Cele mai vechi exemplare de case
găsite aparțin secolului al XVIII-lea.
O gospodărie tipică este compusă
din următoarele elemente construite:
Pentru necesitățile familiei: casa de
locuit1 (demisol, etaj) și dependințele
1
Deși în limbajul obișnuit pare un pleonasm,
„casa de locuit” este o expresie cu sens specializat: GSPublisherEngine 0.0.100.100
3
GSPublisherEngine 0.0.100.100
6
este folosită de arhitecți pentru a desemna o
ublisherEngine 0.0.100.100

GSPublisherEngine 0.0.100.100
importul de modele din alte regiuni ale Faţadele de la stradă sunt simple, de lemn traforată.
ţării, cu alte caracteristici geografice, târnațul, cu balustrada şi stâlpii, se Fronturile stradale sunt obţinute
istorice, socioeconomice, etnografice detaşează de pereţi (fig.1, 2, 3, 4, 5, prin alăturarea a diferite tipologii de
(fig. 9). 6, 7, 8). gospodării, generând o înşiruire de
Construcţiile respectă, în schimb, La mijlocul secolului al XIX-lea, împrejmuiri de diferite materialităţi,
proporţiile, gabaritele şi raportul faţă stâlpii vechi, cu terminaţie în trepte, cu eventuale accesuri marcate şi
de scara umană a caselor vechi. sunt uniţi între ei prin arcade de construcţii anexe, mai rar case de
paiantă, văruite şi tencuite. La unele locuit.
1 case, între poala acoperişului şi tavan,
apare un spaţiu decorat cu reliefuri de
Stradă (imagine din Tuștea) tencuială, iar sub streaşină, o pazie

13
2
Gospodărie (imagine din Densuș) 9

2.3.1.2. Valea Jiului


1. Casa cu ocol întărit: născută
din dezvoltarea și combinarea
adăposturilor poligonale cu locuința,
grupează toate construcțiile
gospodăriei în jurul unei curți
3 interioare. Acest tip de organizare este
Stradă (imagine din Zeicani) potrivit pentru adăpostirea și apărarea
GSPublisherEngine 0.0.100.100 animalelor, în condițiile de mediu ale
așezărilor de tip izolat (fig. 9).
2. Casele de locuit pe un singur
nivel, fără acces marcat: datează din
secolul al XVIII-lea și au un acoperiş
în patru ape, având zona locuibilă
10 organizată astfel:
- odaie şi tindă în aceeaşi linie,
precedate de târnaţ (fig. 10, fig. 11);
5 - tindă centrală închisă pe trei laturi,
4 având în spate conia sau cămara, iar
Casă de locuit (imagine din Zeicani) Casă de locuit (imagine din Zeicani) de o parte şi de alta, odaia şi tinda cu
vatră și târnaţ de-a lungul faţadei (fig.
12).
3. Casele de locuit pe două nivele,
cu acces marcat/accent: datează de la
sfârşitul secolului al XIX-lea; au târnaț
GSPublisherEngine 0.0.100.100
GSPublisherEngine 0.0.100.100 la nivelul superior, iar la nivelul inferior

6 7
Casă de locuit (imagine din Densuș) Casă de locuit (imagine din Hațeg)
11

8
12
Casă de locuit (imagine din Zeicani) GSPublisherEngine 0.0.100.100

GSPublisherEngine 0.0.100.100
sunt spaţii destinate depozitării; târnaţ
în T, L, I, cu accesul marcat (fig.13).
4. Casele de locuit pe două nivele,
fără acces marcat: datează din
secolul al XIX-lea; au acoperiş în
patru ape, cu târnaț la ambele nivele,
iar la nivelul inferior sunt atât spaţii
destinate depozitării, cât şi spaţii
active (fig. 14, 15, 16, 17, 18).
Ambianţa specifică mediului rural
este determinată în mare măsură de
unitatea compoziţiilor gospodăriilor,
13 unitate obţinută prin utilizarea unui

14
limbaj arhitectural comun. Deşi nu
sunt identice, ele respectă gabaritele,
modul de ocupare a terenului,
relaţiile dintre volume, proporţiile
asemănătoare şi acelaşi raport
faţă de scara umană. Respectarea
ritmului construcţiilor, raportul plin/
gol, structura, culorile şi materialele

0.0.100.100

14

0.100

15
18
Casă tradițională (imagine din Bănița)

16
100

18
19
Casă tradițională (imagine din Câmpu lui Neag)
17
.100.100
faţadelor reprezintă un factor-cheie
în conturarea cadrului unitar al satului
tradiţional.
Morfologia satului nu a generat
fronturi construite stradale continue
până în perioada comunistă.
Fronturile stradale continue nu sunt
specifice acestei zone.

2.3.1.3. Ținutul Orăștiei


6
1. Casele de locuit cu un singur

15
nivel: datează din secolul al XVIII- 1
lea şi se găsesc într-un număr redus;
acestea au acoperiş în două ape, mai
rar în patru ape (fig. 1, 2, 3, 4).
Tipuri de plan pentru zona locuibilă:
- monocelular: cu târnaţ parţial;
- casă cu odaie şi tindă în aceeaşi
linie, precedate de târnaţ;
- casă cu tindă centrală închisă pe
trei laturi, având în spate conia sau
GSPublisherEngine 0.0.100.100

cămara, iar de o parte şi de alta,


GSPublisherEngine 0.0.100.100

odaia şi tinda cu vatra, și târnaţul de-a 2


lungul faţadei.
2. Casele de locuit cu două nivele,
fără acces marcat: datează din secolul
al XIX-lea; au acoperiş în patru ape,
prispe şi foişoare la ambele nivele;
la nivelul inferior, sunt atât spaţii
destinate depozitării, cât şi spaţii
active (fig. 5, 6, 7, 8).
3. Casele de locuit cu două nivele,
cu acces marcat/accent: datează de la
sfârşitul secolul al XIX-lea; au prispe
şi târnaț pe unu sau două nivele la GSPublisherEngine 0.0.100.100

nivelul superior, iar la nivelul inferior


sunt spaţii destinate depozitării; târnaţ
GSPublisherEngine 0.0.100.100

GSPublisherEngine 0.0.100.100
în T, L, I și acces marcat (fig. 9, 10).
3 7
Ambianţa specifică mediului rural
este determinată, în mare măsură, de
unitatea compoziţiilor gospodăriilor,
unitate obţinută prin utilizarea unui
limbaj arhitectural comun; deşi nu

GSPublisherEngine 0.0.100.100

GSPublisherEngine 0.0.100.100

GSPublisherEngine 0.0.100.100

GSPublisherEngine 0.0.100.100 4 8

10 Casă tradițională (imagine 5 GSPublisherEngine 0.0.100.100


9
din Rapoltu Mare)
GSPublisherEngine 0.0.100.100
GSPublisherEngine 0.0.100.100
sunt identice, ele respectă gabaritele,
modul de ocupare a terenului,
relaţiile dintre volume, proporţiile
asemănătoare şi acelaşi raport
faţă de scara umană. Respectarea
ritmului construcţiilor, raportul plin/
gol, structura, culorile şi materialele
faţadelor reprezintă un factor-cheie
în conturarea cadrului unitar al satului
tradiţional.

2.3.1.4. Țara Zarandului

16 1. Casele de locuit cu un singur nivel:


datează din secolul al XVIII-lea şi se
2

găsesc într-un număr redus; acestea


au acoperiş în două ape.
Tipuri de plan pentru zona locuibilă:
- monocelular: cu târnaţ parţial;
- casă cu odaie şi tindă în aceeaşi
linie, precedate de târnaţ;
- casă cu tindă centrală închisă pe
trei laturi, având în spate conia sau 6
cămară, iar de o parte şi de alta, odaia
şi tinda cu vatra; târnaţ de-a lungul
GSPublisherEngine 0.0.100.100

faţadei (fig.1, 2).


2. Casele de locuit cu două
nivele, fără acces marcat: datează
din secolul al XIX-lea; au acoperiş
în patru ape, prispe şi foişoare la 3
ambele nivele; la nivelul inferior sunt
atât spaţii destinate depozitării, cât şi
GSPublisherEngine 0.0.100.100

spaţii active (fig. 3, 4, 5).


3. Casele de locuit cu două nivele,
cu acces marcat/accent: datează de
la sfârşitul secolului al XIX-lea; au
prispe şi foişoare la nivelul superior, GSPublisherEngine 0.0.100.100

iar la nivelul inferior au spaţii destinate


depozitării; au târnaţ în T, L, I, cu
accesul marcat (fig. 6, 7, 8).
GSPublisherEngine 0.0.100.100

Ambianţa specifică mediului rural 7


este determinată, în mare măsură, de
unitatea compoziţiilor gospodăriilor,
o unitate obţinută prin utilizarea unui
limbaj arhitectural comun; deşi nu
sunt identice, ele respectă gabaritele,
modul de ocupare a terenului, 4

100.100
GSPublisherEngine 0.0.100.100
GSPublisherEngine 0.0.100.100

GSPublisherEngine 0.0.100.100 8
1 5 Casă tradițională (imagine din Mădă)
relaţiile dintre volume, proporţiile
asemănătoare şi acelaşi raport
faţă de scara umană. Respectarea
ZLOSTI
ritmului construcţiilor, raportul plin/
gol, structura, culorile şi materialele
faţadelor reprezintă un factor-cheie
în conturarea cadrului unitar al satului
tradiţional.

2.3.1.5. Valea 1
Mureșului de Jos ZLOSTI
1. Casele de locuit cu un singur
nivel, fără acces marcat: au acoperiş 7
17
în patru ape; datează din secolul al
XVIII-lea și sunt:
- monocelulare: cu târnaţ parţial (fig. Casă tradițională (imagine din Brănișca)
1, 7);
- cu odaie şi tindă în aceeaşi linie,
precedate de târnaţ (fig. 1); 2
- cu tindă centrală închisă pe trei laturi,
având în spate conia cu cămara, iar
de o parte şi de alta, odaie şi tindă cu
vatră, și târnaţ de-a lungul faţadei (fig.
GSPublisherEngine 0.0.100.100

2).
2. Casele de locuit cu două nivele,
fără acces marcat: datează din secolul
al XIX-lea; au acoperiş în patru ape,
prispe şi foişoare la ambele nivele,
iar la nivelul inferior sunt atât spaţii
GSPublisherEngine 0.0.100.100

destinate depozitării, cât şi spaţii


active (fig. 3, 4). 3
3. Casele de locuit cu două nivele,
cu acces marcat/accent: datează de
la sfârşitul secolului al XIX-lea; au
prispe şi foişoare la nivelul superior,
iar la nivelul inferior sunt spaţii
destinate depozitării; au târnaţ în T, L,
I, cu accesul marcat (fig. 5, 6).
GSPublisherEngine 0.0.100.100

Ambianţa specifică mediului rural


GSPublisherEngine 0.0.100.100

este determinată în mare măsură de


unitatea compoziţiilor gospodăriilor,
unitate obţinută prin utilizarea unui
limbaj arhitectural comun; deşi nu
sunt identice, ele respectă gabaritele,

arul ORASTIEI
TUL mures/ TINUTUL ORASTIEI
erEngine 0.0.100.100
modul de ocupare a terenului,
relaţiile dintre volume, proporţiile
asemănătoare şi acelaşi raport
faţă de scara umană. Respectarea
ritmului construcţiilor, raportul plin/
4

gol, structura, culorile şi materialele


faţadelor reprezintă un factor-cheie
în conturarea cadrului unitar al
caracterului tradiţional.
Morfologia satului nu a generat
fronturi construite stradale continue
până în perioada comunistă. Fronturile
GSPublisherEngine 0.0.100.100

stradale continue nu sunt specifice


acestei zone. Arhitectura acestora
aparţine perioadei comuniste şi
5 6

SPublisherEngine 0.0.100.100
constă în importul de modele din alte ritmului construcţiilor, raportul plin/
regiuni ale ţării, cu alte caracteristici gol, structura, culorile şi materialele
geografice, istorice, socioeconomice, faţadelor reprezintă un factor-cheie
etnografice. în conturarea cadrului unitar al satului
Construcţiile respectă, în schimb,
proporţiile, gabaritele şi raportul faţă tradiţional.
de scara umană a caselor vechi. Morfologia satului nu a generat
fronturi construite stradale continue
2.3.1.6. Ținutul Pădurenilor până în perioada comunistă.
Fronturile stradale continue nu sunt
specifice acestei zone.
1. Casele de locuit cu soclu/pivniţă
Arhitectura acestora aparţine 1
18 de piatră, fără târnaţ, cu acces marcat/
accent: datează de la începutul
perioadei comuniste şi constă în
importul de modele din alte regiuni ale
secolului al XVIII-lea; au acoperiş în
ţării, cu alte caracteristici geografice,
patru ape sau în două ape cu pinion.
istorice, socioeconomice, etnografice
2. Casele de locuit cu un singur
etc. Construcţiile respectă, în schimb,
nivel, fără acces marcat: datează din
secolul al XVIII-lea și au un acoperiş
în patru ape, având zona locuibilă
organizată astfel:
- casă cu odaie şi tindă în aceeaşi
GSPublisherEngine 0.0.100.100

linie, precedate de târnaţ (fig. 1);


- casă cu tindă centrală închisă pe
trei laturi, având în spate conia sau 2
VALEAcămara, iar de o parte şi de alta, odaia
şi tinda cu vatră; târnaţ de-a lungul
faţadei (fig. 2).

NDRULUI 3. Casele de locuit cu două nivele,


cu acces marcat/accent: datează
de la sfârşitul secolul al XIX-lea, au
prispe şi foişoare la nivelul superior,
iar la nivelul inferior sunt spaţii GSPublisherEngine 0.0.100.100

destinate depozitării; târnaţul e în T, L,


GSPublisherEngine 0.0.100.100

I, cu accesul marcat (fig. 3). VALEA


4. Casele de locuit cu două nivele, 3
fără acces marcat: datează din secolul
NANDRULUI SILVASUL
al XIX-lea; au acoperiş în patru ape, INFERIOR
prispe şi foişoare la ambele nivele,
iar la nivelul inferior sunt atât spaţii
destinate depozitării, cât şi spaţii
active (fig. 4).
SILVASUL
AmbianţaGSPublisherEngine
specifică 0.0.100.100
mediului rural
este determinată, în mare măsură, de
unitatea compoziţiilor gospodăriilor,
INFERIOR
GSPublisherEngine 0.0.100.100

unitate obţinută prin utilizarea unui 4


limbaj arhitectural comun; deşi nu
sunt identice, ele respectă gabaritele,
modul de ocupare a terenului,
relaţiile dintre volume, proporţiile
asemănătoare şi acelaşi raport
faţă de scara umană. Respectarea

GSPublisherEngine 0.0.100.100

GSPublisherEngine 0.0.100.100
proporțiile, gabaritele și raportul față Casa cu târnaț adaptată climatului poate găzdui ușor camere de locuit
de scara umană a caselor vechi. blând din zonele subcarpatice și
formei terenului are târnațul înălțat
2.3.3. Tipologia chiar și prin dublă mansardare.

pe doi pinteni de zidărie deasupra anexelor gospodărești 2.3.3.1.Țara Hațegului


2.3.2. Structura intrării în pivniță. Accesul se face prin de mari dimensiuni
câteva trepte, care conferă o oarecare
caselor de locuit monumentalitate construcției. Parterul Pătulele, șurile, grajdurile,
Pătulele, șurile, grajdurile
șoproanele fac separația între curte
și
din zidărie servește ca pivniță, iar șoproanele sunt așezate spre stradă și grădină și sunt amplasate, în
Soclul cu pivnița constituie primul camerele de locuit sunt deasupra.
registru și era construit din piatră în și reprezintă mândria gospodarului. general, paralel cu strada și uneori
panta terenului. Șura este construcția clădită pentru perpendicular pe stradă (fig.1, 2, 3).
Fațadele la stradă sunt simple, adăpostirea uneltelor, a mijloacelor Structura anexelor:
Pereții sunt realizați din bârne fațada cea mai interesantă fiind cea cu
de lemn (sistem Blockbau), având de transport sau a animalelor. În - din zidărie de piatră/cărămidă
târnațul. Târnațul reprezintă un spațiu Transilvania, șura domina întreaga legată cu mortar de var sau argilă,
îmbinări crestate în „nadă”, iar la colț
19
de trecere cu rol de reprezentare și gospodărie. Șura se construia prima acoperită cu învelitoare de stuf,
sunt îmbinate în „cheutori” sau cu uneori este bogat și detaliat decorat,
capetele bârnelor tăiate („nemțești”), și apoi urma casa. Ea poate fi o șindrilă, mai nou, țiglă;
având stâlpi, căpriori și grinzi cu structură simplă sau complexă, în - cu bârne de lemn încheiate la
cu sau fără interstiții umplute. Pereții ornamente, balustrade cu decorații și
sunt tencuiți și văruiți pe deasupra, funcție de situația social-economică. colțuri cu „coadă de rândunică”, tăiate
trafoare. Ele au formă dreptunghiulară sau sau nu, și șarpantă acoperită cu strat
la interior și la exterior, așezați pe Târnațul poate fi: cu stâlpi de lemn,
soclu de piatră/pivniță din zidărie de poligonală, acoperiș din șindrilă, stuf, gros de paie împletite cu crengi și
cu coloane de zidărie sau închis cu paie și, recent, din țiglă sau tablă. șindrilă, construită pe o temelie joasă
piatră, cu sau fără arcade de zidărie parapet de zidărie. Stâlpii din lemn au
sprijinite pe coloane/pilaștri de piatră/ din piatră legată sau, mai nou, din
secțiunea pătrată sau sunt îmbrăcați Tipologii de șuri: zidărie de cărămidă. Învelitorile sunt
cărămidă. în scânduri, coloanele au secțiunea
Dacă pereții de lemn puteau să 1. Șura pe tălpi: realizată din două de stuf, șindrilă și, mai nou, din țiglă.
pătrată sau circulară și sunt terminați tălpi longitudinale, așezate la distanță
aibă sau nu fundație, cei de piatră cu capiteluri.
sau cărămidă necesită întotdeauna de 6 ‒ 7 m, în care se înfig 4 perechi În general, structura rămâne
de stâlpi, uniți câte doi la partea aparentă, decorațiile sunt minimale și 1
o fundație, care este făcută din piatră Planimetrie pentru zona locuibilă:
de dimensiuni mari, iar în ultimul timp, superioară. Pe corni sunt bătute există doar la nivelul porții de acces Șură amplasată perpendicular pe
- monocelulară, cu târnaț parțial în transversal laturile care vor susține în șură.
și din beton, dar este întotdeauna mai față cămării; stradă (imagine din Zeicani)
lată cu câțiva centimetri decât zidul paiele.
- cu tindă și odaie în aceeași linie și 2. Șura poligonală: construită din
pereților.2 cu târnaț în lungul fațadei;
Pardoseala și tavanul sunt din grinzi bârne rotunde, așezate pe o talpă
-cu tindă centrală închisă pe trei groasă; aceasta a dispărut complet,
de stejar, rareori din brad, dispuse laturi și târnaț în lungul fațadei, având
transversal, iar închiderile orizontale, se mai întâlnește ca adăpost agricol-
în spate conia. pastoral, în afara gospodăriei.
din scânduri lipite cu lut în pod, - 2 ‒ 3 încăperi și târnaț parțial pe
pentru a împiedica ieșirea căldurii din 3. Șura dreptunghiulară: are porțile
colț. mari orientate spre stradă, acestea
casă. Din cauza lungimii grinzilor ‒
determinate de lățimea caselor vechi, fiind și suport pentru realizarea unor
Dispoziția accesului: compoziții decorative.
ce varia în jurul a cinci metri ‒ și a - acces amplasat central din curte,
greutății pe care acestea trebuia să Structura șurii: șură simplă, cu
perpendicular pe foișor, ceea ce bârne de lemn încheiate la colțuri în
o suporte ‒ grâu, porumb, fasole etc. conferă monumentalitate casei;
‒, sub ele a fost fixată longitudinal, pe „coadă de rândunică”, tăiate sau nu,
- acces amplasat în lateralul și șarpantă acoperită cu strat gros de
mijlocul casei, o grindă mai groasă foișorului.
‒ grinda-meșter/meștergrinda ‒ care paie împletite cu crengi, șindrilă. Șura
Ferestrele, subîmpărțite în formă este construită pe o temelie joasă, din 2
împiedică îndoirea sau ruperea lor.3 de cruce dublă (în două canaturi), piatră, legată, sau, mai nou, este din Șură amplasată paralel cu strada
erau dintr-o singură foaie de geam în zidărie de cărămidă.
Acoperișurile erau din stuf, trecut, dar la începutul secolului au (imagine din Densuș)
șiță, înlocuite mai târziu cu țiglă. Compartimentarea șurii clasice:
apărut ferestrele duble, care izolează 2 ‒ 3 compartimente, unu sau două
Acoperișurile erau înalte, atingând mai bine.
uneori până la de trei ori înălțimea fiind grajduri pentru animale; unul era
primului nivel, și aveau o pantă destinat treieratului grâului și altor
mai mare de 45°. Acoperișurile activități agricole, altul era destinat
caselor vechi erau în patru ape și se conservării și păstrării inventarului
construiau astfel la sfârșitul secolului agricol și uneori a nutrețului. Un spațiu
al XIX-lea. La începutul secolului XX, special destinat păstrării nutrețului era
apar și acoperișuri în două sau trei podul șurii, amenajat peste grajd și în
ape. restul podului șurii.
Recent, după 1950, apar case de Grajdul era alcătuit din intrare (ușa
zidărie de cărămidă fără târnaț și cu de intrare), ieslea la care animalele
acoperiș cu pantă mai mică de 45°. erau legate, unu sau două geamuri
pentru iluminat și o ușă de dimensiuni
2
I. Toșa, Contribuții la cunoașterea așezărilor și mai mici, pentru evacuarea gunoiului.
a arhitecturii populare din zona Dealurilor Clujului, Acoperișul este înalt, cu pantă 3
în Anuarul Muzeului Etnografic al Transilvaniei, V, accentuată, generând un volum foarte
seria 1968 – 1970, Cluj, 1971, p. 74. mare. Șură amplasată perpendicular, la stradă
3
Idem. Acoperișul, foarte înalt, în patru ape, (imagine din Zeicani)
2.3.3.2. Valea Jiului 2.3.3.4. Țara Zarandului
Pătulele, șurile, grajdurile și Pătulele, șurile, grajdurile,
șoproanele fac separația între curte șoproanele (fig. 9, 10, 11, 12) fac
și grădină și sunt amplasate, în separația între curte și grădină și
general, paralel cu strada și uneori sunt amplasate, în general, paralel
perpendicular pe stradă. Acestea cu strada și uneori perpendicular pe
coexistă cu organizările de tipul 3 4 stradă.
ocolului întărit (fig. 35, 37, 38). Anexele pot avea structură:
Anexele pot avea structură: Anexe (imagine din Câmpu lui Neag) Anexe în ocolul întărit (imagine din - din zidărie de piatră/cărămidă
- din zidărie de piatră/cărămidă, Câmpu lui Neag) așezată cu mortar de var sau argilă;
așezată cu mortar de var sau argilă, sunt acoperite cu învelitoare de stuf,
20 fiind acoperite cu învelitoare de stuf,
șindrilă sau, mai nou, din țiglă;
- din bârne de lemn încheiate la
șindrilă sau, mai nou, țiglă;
- simplă, cu bârne de lemn încheiate
la colțuri cu „coadă de rândunică”,
colțuri cu „coadă de rândunică”, tăiate tăiate sau nu, și șarpantă acoperită
sau nu, și cu șarpantă acoperită cu cu un strat gros de paie împletite cu
un strat gros de paie împletite cu crengi sau șindrilă, construită pe o
crengi sau șindrilă, construită pe o temelie joasă din piatră legată sau,
temelie joasă din piatră legată sau, mai nou, din zidărie de cărămidă.
mai nou, din zidărie de cărămidă; sunt 5 Acoperișul este din învelitoare de
acoperite cu învelitoare de stuf sau Gospodărie (imagine din Chergheș) stuf, șindrilă sau, mai nou, din țiglă.
șindrilă, recent înlocuită cu țiglă. În general, structura rămâne
În general, structura rămâne aparentă, decorațiile sunt minimale,
aparentă, decorațiile sunt minimale existând la nivelul porții de acces în 9
și există la nivelul porții de acces în 2.3.3.3. Ținutul Orăștiei șură. Șură (imagine din Valea Mare de Criș)
șură. S-au păstrat câteva exemple
Anexele gospodărești au Pătulele, șurile, grajdurile, de șuri cu plan poligonal și dublă
plan dreptunghiular și dublă șoproanele (fig. 6, 7, 8) fac separația
compartimentare. între curte și grădină și sunt amplasate,
în general, paralel cu strada și uneori
perpendicular pe stradă.
Anexele pot avea structură: 6
- din zidărie de piatră/cărămidă Șură (imagine din Cârjiți)
așezată cu mortar de var sau argilă;
sunt acoperite cu învelitoare de stuf,
șindrilă sau, mai nou, din țiglă.
- simplă, cu bârne de lemn încheiate 10
la colțuri cu „coadă de rândunică”, Șură (imagine din Crăciunești)
1 tăiate sau nu, și șarpantă acoperită
cu un strat gros de paie împletite cu
Anexe în ocolul întărit (imagine din crengi sau șindrilă, construită pe o
Câmpu lui Neag) temelie joasă din piatră legată sau,
mai nou, din zidărie de cărămidă;
anexele sunt acoperite cu învelitoare 7
de stuf, șindrilă, mai nou, din țiglă. Șură (imagine din Cârjiți)
În general, structura rămâne
aparentă, decorațiile sunt minimale,
existând la nivelul porții de acces în 11
șură.
Acestea au plan dreptunghiular, cu Șură (imagine din Crăciunești)
dublă compartimentare.
2
Șură (imagine din Câmpu lui Neag)

8
Șură (imagine din Chergheș)

12
Șură (imagine din Crăciunești)
compartimentare.

2.3.3.5. Valea Mureșului de


Jos
Pătulele, șurile, grajdurile,
șoproanele (fig. 1, 2, 3, 4, 5, 6) fac
separația între curte și grădină și 3
sunt amplasate, în general, paralel 7 12
cu strada și uneori perpendicular pe Gospodărie (imagine din Furcșoara)
stradă. Anexe (imagine din Cerbăl) Șură (imagine din Cerbăl)
Anexele pot avea structură:
- din zidărie de piatră/cărămidă
așezată cu mortar de var sau argilă;
sunt acoperite cu învelitoare de stuf,
șindrilă sau, mai nou, din țiglă.
21
- simplă, cu bârne de lemn încheiate
la colțuri cu „coadă de rândunică”, fig.35 Cutin
tăiate sau nu, și șarpantă acoperită 4
cu un strat gros de paie împletite cu Gospodărie (imagine din Brotuna)
crengi sau șindrilă, construită pe o 8
temelie joasă din piatră legată sau,
Șură (imagine din Cerbăl)
13
mai nou, din zidărie de cărămidă,
acoperită cu învelitoare de stuf, Șură (imagine din Cutin)
șindrilă sau, mai nou, țiglă.
În general, structura rămâne
aparentă, decorațiile sunt minimale,
fiind localizate la nivelul porții
de acces în șură. Acestea au 5
plan dreptunghiular, cu dublă Gospodărie (imagine din Basarabosa)

9
Șură (imagine din Cerbăl)

6
Șură (imagine din Sârbi)
compartimentare. șindrilă, materiale recent înlocuite cu
țigla (fig. 11).
2.3.3.6. Ținutul Pădurenilor În general, structura rămâne 10
aparentă, decorațiile sunt minimale și Șură (imagine din Cerbăl)
Pătulele, șurile, grajdurile, sunt localizate doar la nivelul porții de
șoproanele fac separația între curte acces în șură.
și grădină și sunt amplasate, în Anexele gospodărești au
1 general, paralel cu strada și uneori plan dreptunghiular și dublă
Șură (imagine din Boia Bărzii) perpendicular pe stradă. compartimentare (fig. 8, 9, 13).
Structura este din: Se găsesc fie independente pe
- zidărie de piatră/cărămidă așezată parcelă, fie alipite de casa principală
cu mortar de var sau argilă; sunt (fig. 7, 11).
acoperite cu învelitoare de stuf,
șindrilă sau, mai nou, din țiglă (fig. 10,
12); 11
- bârne de lemn încheiate la colțuri Șură (imagine din Bunilă)
cu „coadă de rândunică”, tăiate sau
nu, și cu șarpantă acoperită cu un
strat gros de paie împletite cu crengi
2 sau șindrilă, construită pe o temelie
joasă din piatră legată sau, mai
Șură (imagine din Visca) nou, din zidărie de cărămidă; sunt
acoperite cu învelitoare de stuf sau
2.3.4.4.Țara Zarandului 2.3.4.5. Valea 2.3.4.6. Ținutul Pădurenilor
2.3.4. Tipologia 2.3.4.2. Valea Jiului Mureșului de Jos
Bucătăria de vară, conia, cămara,
anexelor gospodărești Bucătăria de vară, conia, cămara, Anexele de dimensiuni mici: Anexele gospodărești de mici cotețele și cotărcile au forma unor
de mici dimensiuni cotețele și cotărcile au forma unor bucătăria de vară, conia, cămara,
cotețele, cotărcile (fig. 5, 6) au forma
dimensiuni sunt: bucătăria de vară, case monocelulare, înălțate sau nu
pe pivnițe, cu structură de piatră, cu
case monocelulare, înălțate sau nu pe conia, cămara, cotețele, cotărcile (fig.
Acestea au destinații diverse: pivnițe cu structură din piatră (fig. 2, unor case monocelulare, înălțate sau 7, 8, 9). sau fără prispă în față și stâlpi dăltuiți
- pentru depozitarea cerealelor 3). Cămările sunt construite din bârne nu pe pivnițe cu structură de piatră, cu Acestea au forma unor case sau cu arcade.
(jitnițele și găbănașele), sunt groase, cu uși solide și o ferestruică sau fără prispă în față și stâlpi dăltuiți monocelulare, înălțate sau nu pe Cămările sunt construite din bârne
construcții în formă de case în pentru lumină. Ele erau construcții fie sau cu arcade. pivnițe cu structură de piatră, cu sau groase, cu uși solide și o ferestruică
miniatură, construite din bârne, independente pe parcelă, fie alipite de Cămările sunt construite din bârne fără prispă în față și stâlpi dăltuiți sau pentru lumină. Ele erau construcții fie
scânduri groase sau împletituri de casa principală. groase, cu uși solide și o ferestruică cu arcade. independente pe parcelă, fie alipite de
nuiele; uneori, au aspectul unor case pentru lumină. Ele erau construcții Cămările sunt construite din bârne casa principală (fig. 10, 11, 12).

22 cu prispă și stâlpi dăltuiți;


- ocoalele pentru oi și cotețele pentru
porci și găini;
fie independente, fie alipite de casa
principală.
groase, cu uși solide și o ferestruică
pentru lumină. Ele erau construcții
fie independente, fie alipite de casa
- bucătăria de vară: „conia” aflată în principală.
apropierea casei este o construcție de
dimensiuni mici (4 x 5 m), cu prispă
cu stâlpi;
- cămările: sunt construcții
suplimentare pentru păstrarea
alimentelor și a hainelor, în forma 2
unor case monocelulare, înălțate
pe pivnițe, cu prispă în față și stâlpi Anexe (imagine din Câmpu lui Neag) 10
dăltuiți sau cu arcade. Cămările sunt Anexe (imagine din Cerbăl)
construite din bârne groase, cu uși 5
solide și o ferestruică pentru lumină.
Ele erau construcții fie independente, Anexă (imagine din Bunilă)
fie alipite de casa principală.

2.3.4.1.Țara Hațegului

Anexele gospodărești de mici 3


dimensiuni, bucătăria de vară, conia, 11
cămara, cotețele, cotărcile, au forma Anexe (imagine din Câmpu lui Neag) Anexă (imagine din Bunilă)
unor case monocelulare, înălțate sau 2.3.4.3. Ținutul Orăștiei
nu pe pivnițe cu structură de piatră, cu
sau fără prispă în față și stâlpi dăltuiți 6 7
Anexele gospodărești de mici
sau cu arcade. dimensiuni, bucătăria de vară, conia,
Cămările sunt construite din bârne Anexe (imagine din Valea Mare de Anexe (imagine din Birtin)
cămara, cotețele, cotărcile (fig. 4) Criș)
groase, cu uși solide și o ferestruică au forma unor case monocelulare,
pentru lumină. Ele erau construcții înălțate sau nu pe pivnițe cu structură
fie independente, fie alipite de casa de piatră, cu sau fără prispă în față și
principală. stâlpi dăltuiți sau cu arcade.
Cămările sunt construite din bârne 12
groase, cu uși solide și o ferestruică
pentru lumină. Ele erau construcții Anexă (imagine din Leleșe)
fie independente, fie alipite de casa 8
principală.
Anexe (imagine din Brâznic)

1
Anexe (imagine din Pui) 4 9
Anexe (imagine din Chergheș) Anexe (imagine din Căzănești)
retragere, de 1,5 ‒ 6,0 m. Au gard mult sau mai puțin regulat, generat
2.3.5. Tipologiile de amplasat în fața casei. Prezintă
același tip de fațadă la stradă ca restul
prin așezarea tuturor construcțiilor.
Se mai păstrează, în prezent, doar
gospodării tradiționale caselor. în regiunea Văii Jiului. Casa cu ocol
și contemporane Între gardul de la stradă și fațada
casei este amenajat un spațiu
întărit este specifică aşezărilor de tip
risipit, este perfect adaptată reliefului
verde cu flori. Celelalte clădiri din şi păstrează un echilibru perfect
În funcție de amplasarea casei și a gospodărie sunt așezate împrăștiat, al volumelor. Acest tip de locuinţă,
șurii pe parcelă, întâlnim următoarele dar șura și grajdurile sunt așezate sub specifică crescătorilor de animale, a
tipologii de gospodării: același acoperiș, sunt așezate lateral, dăinuit multă vreme, fiind reprodus şi
1. În formă de I, cu latura scurtă la cu axa paralelă cu strada. Grădina în arhitectura de zidărie.
stradă, situație în care anexele mari începe de la șură în fund și împarte Gospodăria cu ocol întărit se regăsea
și mici sunt dispuse în prelungirea lotul în două părți egale. odinioară şi în Ţara Haţegului, Ţinutul

23
casei, ocupând latura lungă a curţii, Retragerea construcțiilor se Pădurenilor și în Țara Zarandului.
cu retrageri și gard amplasat în fața adaptează formelor de relief și
casei sau cu front la stradă (fig. 8). pantei terenului; de aceea, casa de 7. În a doua jumătate a secolului
Tipologia este întâlnită în Țara locuit poate fi retrasă chiar până la al XX-lea, apar locuinţe compacte
Hațegului (Zeicani), Țara Zarandului jumătatea lotului. construite la aliniamentul stradal,
(Brad), Valea Mureșului de Jos Această dispunere a gospodăriilor generând fronturi stradale continue,
(Gurasada, Dobra) și rar în Ținutul în U cunoaște mai multe variante: având anexele construite fie
Pădurenilor (Leleșe). - Gospodării cu casa de locuit transversal, fie longitudinal în partea
perpendiculară pe stradă, cu anexa posterioară. Această tipologie poate fi
2. În formă de L, situație în care mare paralelă cu strada, care separă întâlnită în multe zone ale ţării, deci
șura este amplasată transversal pe curtea de grădină, iar anexa mică este nu poate fi considerată o tipologie
lot, separând curtea de grădină; cu perpendiculară pe stradă, paralelă cu specifică vreunei zone.
retrageri și gard la stradă sau cu front casa.
la stradă; tipologia se regăsește în - Cu latura scurtă a casei paralelă 8. În ultima perioadă, începând cu
Țara Hațegului (Zeicani, Sântămăria cu strada, adiacentă construcţiilor de anii '90 apar casele „importate” din
Orlea, Densuș etc.), Ținutul Orăștiei locuit şi micilor anexe lipite în lungul reviste, construite repectând doar
(Orăștioara de Sus, Costești, acesteia, perpendicular (în mod Regulamentul General de Urbanism,
Ludeștii de Jos), Țara Zarandului excepţional, paralel). Pe latura lungă care nu ține cont de particularitățile
(Câinelu de Sus), Valea Mureșului este amplasată șura, determinând o zonale. În general, ele sunt retrase
de Jos (Roșcani), Ținutul Pădurenilor ocupare a parcelei în L sau în U. din aliniamentul stradal, nu ţin cont
(Bătrâna). - Cu latura lungă a casei paralelă de relief şi de scara localităţii, ieşind
Această tipologie cunoaște mai cu strada şi micile anexe şi șura în evidenţă ca prezențe individuale în
multe variante: perpendiculare/paralele cu casa context. Amplasate în vetrele vechi
- cu casa de locuit perpendiculară de locuit, determinând o ocupare a ale satelor denaturează întregul
pe stradă și cu anexele mari și mici parcelei în U. peisaj rural.
paralele cu strada; - Gospodării având anexele la
- cu șura la stradă, perpendiculară stradă.
pe stradă, şi casa retrasă în spate,
având latura lungă paralelă cu strada, 4. Paralel, caz în care șura este
determinând o ocupare în L. amplasată paralel cu casa de locuit,
În anumite zone, șura avea rol cu aceeași retragere față de stradă și
de reprezentare a situației social- față de cealaltă limită de proprietate,
economice și de aceea era plasată laterală. Tipologia aceasta este
la stradă. Ea a fost înlocuită cu casa întâlnită în Valea Jiului (Câmpu lui
nouă de locuit în timpurile moderne. Neag), Ținutul Pădurenilor (Bătrâna),
- cu latura lungă a casei paralelă Țara Hațegului, Țara Zarandului.
cu strada şi micile anexe şi șura 5. Cu curte interioară: cu toate
perpendiculare/paralele cu casa laturile ocupate de construcții, având
de locuit, determinând o ocupare a casa de locuit la stradă ‒ casa cu
parcelei în L. ocol întărit (specifică regiunilor Ţara
Haţegului, Ținutul Pădurenilor, Valea
3. În formă de U. Acolo unde Jiului).
permite panta, casa și anexele se
grupează într-o semiincintă. Casa 6. Cu ocol întărit sau ocol pătrat:
poate fi dispusă perpendicular sau ele grupează casa și acareturile,
paralel cu strada. Târnațul este care sunt unite printr-un gard solid
orientat spre curte și foarte rar spre de lemn/piatră în jurul curții. Accesul
stradă. În situațiile cu târnaț pe colț, se realizează printr-o singură poartă
el este amplasat pe fațada estică/ și doar din interiorul ocolului se
sudică. Tipologia se regăsește în poate ajunge în locuință și în restul
toate zonele județului. construcțiilor. Forma rezultată prin
Față de stradă, există o mică închidere este cea de patrulater mai
2.3.5.1. Țara Hațegului: tipologii

Tipologie de gospodării tradiționale Tipologie de gospodării tradiționale cu


în formă de I, cu acareturile dispuse șura amplasată pe parcelă paralel cu casa
pe parcelă în prelungirea casei

24
6 7
ulița
Amplasarea construcțiilor pe parcelă: Gospodărie tradițională (imagine din Zeicani)
reprezentare în plan

ulița 1 2
00.100

Amplasarea construcțiilor pe parcelă: Gospodărie tradițională (imagine din Hațeg )


reprezentare în plan

8 9
ulița
Amplasarea construcțiilor pe parcelă: Gospodărie tradițională (imagine din Hațeg)
3 4 reprezentare în plan
Gospodărie tradițională (imagine din Clopotiva) Gospodărie tradițională (imagine din Densuș)

5 10 11
Această tipologie se caracterizează prin amplasarea casei și a șurii paralel. Casa este construită
Această tipologie se caracterizează prin amplasarea casei la aproximativ 60 cm față de una dintre la aproximativ 60 cm față de una dintre limitele laterale de proprietate, iar față de uliță poate fi
limitele laterale de proprietate, iar față de uliță, la aproximativ 3 ‒ 5 metri. În unele cazuri, casa este retrasă și cu 3 ‒ 5 metri. În mod tradițional, șura și grajdul sunt amplasate sub același acoperiș.
amplasată pe limita de proprietate cu strada. Anexele gospodărești sunt construite în continuarea Bucătăria de vară și cuptorul sunt localizate într-o construcție separată, în continuarea casei,
casei, lipite sau cu spațiu între ele. De regulă, între casă și șură se află bucătăria de vară și cuptorul. sau între casă și șură, în partea din spate a curții. Construcțiile sunt fie transversale pe lot, fie
longitudinale pe lot.
LEGENDĂ: casă de locuit anexe gospodărești delimitare între curte și grădină limită de proprietate uliță
Tipologie de gospodării tradiționale Tipologie de gospodării tradiționale în formă de
în formă de L, cu șura amplasată pe L, cu șura amplasată perpendicular pe stradă și
parcelă paralel și retrasă de la stradă casa de locuit paralelă cu strada, dar retrasă

25
2
Gospodărie tradițională (imagine din Hațeg) 5
Gospodărie tradițională (imagine din Densuș)

ulița 1 ulița 4
Amplasarea construcțiilor pe parcelă: Amplasarea construcțiilor pe parcelă:
reprezentare în plan reprezentare în plan
GSPublisherEngine 0.0.100.100

3 6

Această tipologie este caracteristică satelor grupate, unde ocuparea teritoriului este mai densă. În Această tipologie este caracteristică satelor risipite sau gospodăriilor localizate la marginea satelor,
această situație, casa este amplasată perpendicular pe uliță, la stradă, iar șura și grajdul (o singură unde parcela este de mari dimensiuni, iar gospodăriile vecine sunt la distanță mare. În această
construcție) sunt localizate perpendicular față de casă, paralel cu strada, delimitând curtea de situație, casa este amplasată paralel cu ulița, în fundul curții, iar șura și grajdul (o singură construcție)
grădină. Bucătăria de vară și cuptorul sunt adesea amplasate în construcții separate, în continuarea sunt localizate perpendicular față de casă, în spațiul rămas între casă și uliță. Bucătăria de vară și
casei. cuptorul sunt adesea amplasate în construcții separate, în continuarea casei.

LEGENDĂ: casă de locuit anexe gospodărești delimitare între curte și grădină limită de proprietate uliță
Tipologie de gospodării tradiționale în formă de Tipologie de gospodării tradiționale în
U, cu anexele amplasate perpendicular pe stradă formă de U, cu șura paralelă cu strada și
și casa de locuit paralelă cu strada, dar retrasă casa de locuit perpendiculară pe stradă

26
2
Gospodărie tradițională (imagine din
Hațeg)
1
ulița
GSPublisherEngine 0.0.100.100

Amplasarea construcțiilor pe parcelă:


reprezentare în plan
ulița 5 6
Amplasarea construcțiilor pe Gospodărie tradițională (imagine din Tuștea)
parcelă: reprezentare în plan
GSPublisherEngine 0.0.100.100

3
Gospodărie tradițională (imagine din Densuș)

7
4
Această tipologie este caracteristică satelor adunate. Conformația gospodăriei are la bază Această tipologie este caracteristică satelor adunate. Conformația gospodăriei are la bază principiul
retragerea casei de locuit, ca element de delimitare a curții de grădină. Șura reprezintă, în anumite de plasare a șurii în fundul curții, transversal pe lot, cu rol de delimitare a curții de grădină. Casa
zone, statutul social al familiei; de aceea, se amplasează la stradă, perpendicular pe aceasta. Casa de locuit este poziționată cu sau fără retragere față de stradă, perpendicular pe aceasta. Anexele
este poziționată paralel cu strada, în fundul curții, iar șura și grajdul (o singură construcție) sunt mici (bucătăria de vară, cuptorul și unele spații de depozitare) sunt adesea amplasate în construcții
localizate perpendicular față de casă, în spațiul rămas între casă și uliță. Anexele mici (bucătăria de separate, la stradă, perpendicular pe aceasta.
vară, cuptorul și unele spații de depozitare) sunt adesea amplasate în construcții separate, la stradă,
perpendicular pe aceasta.
LEGENDĂ: casă de locuit anexe gospodărești delimitare între curte și grădină limită de proprietate uliță
Tipologie de gospodării tradiționale în formă de U, cu Tipologie de gospodării tradiționale în formă
semiincintă, cu anexele amplasate perpendicular pe stradă de incintă, cu anexele și locuința la stradă,
și casa de locuit paralelă cu strada, retrasă în fundul curții dispuse în jurul unei curți interioare, cu casa
paralelă cu strada, retrasă în fundul curții

27

ulița 2 4
GSPublisherEngine 0.0.100.100
1 ulița 5
Amplasarea construcțiilor pe parcelă: reprezentare în plan Gospodărie tradițională (imagine din Amplasarea construcțiilor
pe parcelă: reprezentare Gospodărie tradițională (imagine din Clopotiva)
Sarmizegetusa)
în plan

GSPublisherEngine 0.0.100.100

3
6

Această tipologie este caracteristică satelor răsfirate, în care proprietățile au Această tipologie este caracteristică satelor răsfirate. Conformația gospodăriei are
suprafețe mari, iar următoarele gospodării se află la distanțe mari. Conformația la bază principiul organizării tuturor funcțiunilor în jurul unei curți interioare închise.
gospodăriei are la bază principiul organizării tuturor funcțiunilor astfel încât să se Casa de locuit este amplasată la stradă, paralel cu aceasta. Toate construcțiile sunt
obțină o incintă/semiincintă. Casa de locuit este amplasată la stradă, paralel cu dispuse în jurul curții interioare.
aceasta. Toate construcțiile sunt dispuse în jurul incintei.
LEGENDĂ: casă de locuit anexe gospodărești delimitare între curte și grădină limită de proprietate uliță
2.3.5.2. Valea Jiului: tipologii
Tipologie de gospodării tradiționale Tipologie de gospodării tradiționale
cu șura amplasată pe parcelă în formă de L, cu șura amplasată
paralel cu casa de locuit pe parcelă paralel cu strada

28
7
2 6
1 Gospodărie tradițională (imagine din Câmpu lui Neag)
ulița Gospodărie tradițională (imagine din Câmpu lui Neag) ulița
Amplasarea construcțiilor pe parcelă: Amplasarea construcțiilor pe parcelă:
reprezentare în plan GSPublisherEngine 0.0.100.100
reprezentare în plan
Această tipologie se caracterizează
prin amplasarea casei și a șurii
paralel. Casa este construită la
aproximativ 60 cm față de una
dintre limitele laterale de proprietate,
iar față de uliță poate fi retrasă și
cu 3 ‒ 5 metri. În mod tradițional,
șura și grajdul sunt amplasate sub
același acoperiș. Bucătăria de vară
și cuptorul sunt localizate într-o
construcție separată, în continuarea
casei, sau între casă și șură, în
partea din spate a curții.
3 8
Această tipologie este caracteristică satelor grupate, unde ocuparea teritoriului este mai densă. În această
Tipologie de gospodării tradiționale în formă de situație, casa este amplasată perpendicular pe uliță, la stradă, iar șura și grajdul (o singură construcție) sunt
L, cu șura amplasată perpendicular pe stradă așezate perpendicular față de casă, paralel cu strada, delimitând curtea de grădină. Bucătăria de vară și
cuptorul sunt adesea amplasate în construcții separate, în continuarea casei.
și casa de locuit paralelă cu strada, dar retrasă

Această tipologie este caracteristică


satelor risipite sau gospodăriilor
localizate la marginea satelor, unde
parcela este de mari dimensiuni, iar
gospodăriile vecine sunt la distanță
mare. În această situație, casa
este amplasată paralel cu ulița, în
fundul curții, iar șura și grajdul (o
singură construcție) sunt localizate
perpendicular față de casă, în spațiul
4 rămas între casă și uliță. Bucătăria
5 de vară și cuptorul sunt adesea
ulița Gospodărie tradițională (imagine din Bănița) amplasate în construcții separate, în
9 continuarea casei.
Amplasarea construcțiilor pe
parcelă: reprezentare în plan
LEGENDĂ: casă de locuit anexe gospodărești delimitare între curte și grădină limită de proprietate uliță
Tipologie de gospodării tradiționale: ocol întărit Tipologie de gospodării tradiționale
în formă de U, cu anexele amplasate
perpendicular pe stradă și casa de locuit
paralelă cu strada, retrasă în fundul curții

29

2
Gospodărie tradițională (imagine din Câmpu lui Neag)

ulița 1 ulița
GSPublisherEngine 0.0.100.100
5 6
Amplasarea construcțiilor pe parcelă: Amplasarea construcțiilor pe parcelă: Gospodărie tradițională (imagine din Câmpu lui Neag)
erEngine 0.0.100.100
reprezentare în plan reprezentare în plan

Această tipologie este caracteristică satelor de munte răsfirate și


are ca scop obținerea unei curți interioare închise. Amplasarea
casei se face la aproximativ 60 cm față de una dintre limitele
laterale de proprietate, iar față de uliță, la aproximativ 3 ‒ 5 3
metri. De casa de locuit se lipesc anexele în așa manieră, încât
să rezulte o curte închisă. Casa și anexele se deschid înspre
curtea interioară. În unele cazuri, casa este amplasată pe limita
de proprietate cu strada. Anexele gospodărești sunt construite
în continuarea casei, lipite sau cu spațiu între ele. De regulă,
între casă și șură se află bucătăria de vară și cuptorul.
7

Această tipologie este caracteristică satelor adunate. Conformația gospodăriei are la bază
retragerea casei de locuit, ca element de delimitare a curții de grădină. Șura reprezintă, în anumite
zone, statutul social al familiei; de aceea, se amplasează la stradă, perpendicular pe aceasta. Casa
este poziționată paralel cu strada, în fundul curții, iar șura și grajdul (o singură construcție) sunt
localizate perpendicular față de casă, în spațiul rămas între casă și uliță. Anexele mici (bucătăria de
4 vară, cuptorul și unele spații de depozitare) sunt adesea amplasate în construcții separate, la stradă,
perpendicular pe aceasta.

LEGENDĂ: casă de locuit anexe gospodărești delimitare între curte și grădină limită de proprietate uliță
2.3.5.3.Ținutul Orăștiei: tipologii

Tipologie de gospodării tradiționale Tipologie de gospodării tradiționale în formă


în formă de I, cu acareturile dispuse de L, cu casa de locuit longitudinală pe lot
pe parcelă în prelungirea casei și anexe transversale pe lot, la stradă

30

1 4 5
ulița 2 ulița
Amplasarea construcțiilor pe parcelă: Amplasarea construcțiilor pe Gospodărie tradițională (imagine din Beriu)
Gospodărie tradițională (imagine din Lunca)
00.100

reprezentare în plan parcelă: reprezentare în plan

9 3 6

Această tipologie se caracterizează prin amplasarea casei la aproximativ 60 cm față de una dintre Această tipologie este caracteristică satelor adunate. În anumite zone, membrii comunității își afișau
limitele laterale de proprietate, iar față de uliță, la aproximativ 3 ‒ 5 metri. În unele cazuri, casa este statutul social prin bogăția și măreția construcțiilor. Bogăția familiei era demonstrată, în special, de
amplasată pe limita de proprietate cu strada. Anexele gospodărești sunt construite în continuarea șura și grajdul din gospodărie. Acest fapt era reprezentat prin amplasarea șurii/grajdului la stradă,
casei, lipite sau cu spațiu între ele. De regulă, între casă și șură se află bucătăria de vară și în special transversal pe lot, paralel cu ulița. Casa de locuit era plasată cu sau fără retragere față
cuptorul. de stradă, dar perpendicular pe aceasta. Anexele mici (bucătăria de vară, cuptorul și unele spații de
depozitare) sunt adesea amplasate în continuarea casei de locuit.

LEGENDĂ: casă de locuit anexe gospodărești delimitare între curte și grădină limită de proprietate uliță
Tipologie de gospodării tradiționale Tipologie de gospodării tradiționale în
în formă de L, cu casa de locuit formă de L, cu casa de locuit transversală
longitudinală pe lot și anexe transversale pe lot și anexe transversale pe lot
pe lot, retrase de la stradă

31
1 2
ulița
Amplasarea construcțiilor pe Gospodărie tradițională (imagine din Chergheș)
parcelă: reprezentare în plan

6 7 7
ulița
Amplasarea construcțiilor pe Gospodărie tradițională (imagine din Cârjiți)
parcelă: reprezentare în plan

3 4
Gospodărie tradițională (imagine din Gospodărie tradițională (imagine din Chergheș)
Chergheș)

8
5

Această tipologie este întâlnită pe întreg teritoriul județului Hunedoara, fiind cea mai răspândită. De regulă, casa Această tipologie este caracteristică satelor grupate. Casa de locuit este dispusă
este retrasă de la stradă cu 3 ‒ 5 metri și față de una dintre limitele laterale de proprietate cu 0,6 ‒ 1 m. Șura paralel cu strada, retrasă sau plasată pe limita de proprietate cu strada. Perpendicular
și grajdul, care constituie o singură construcție, sunt amplasate paralel cu strada. Uneori, în continuarea șurii pe aceasta este amplasată construcția care adăpostește șura și grajdul sub același
se construiește găbănașul (depozit de cereale) și bucătăria de vară, împreună cu cuptorul. Alteori, bucătăria de acoperiș. Bucătăria de vară și cuptorul sunt adesea amplasate în construcții
vară împreună cu cuptorul sunt amplasate vizavi de casă. separate, în continuarea casei.

LEGENDĂ: casă de locuit anexe gospodărești delimitare între curte și grădină limită de proprietate uliță
Tipologie de gospodării tradiționale în formă de U, cu Tipologie de gospodării tradiționale
semiincintă, cu casa de locuit perpendiculară pe stradă cu șura amplasată pe parcelă
paralel cu casa de locuit

Gospodărie tradițională (imagine din Popești)

32 5

2
Gospodărie tradițională (imagine din Romoș)

ulița 1 ulița 6
Amplasarea construcțiilor pe Amplasarea construcțiilor pe parcelă:
parcelă: reprezentare în plan reprezentare în plan

3
Gospodărie tradițională (imagine din Chișcădaga)

4
Această tipologie este caracteristică satelor adunate. Conformația gospodăriei are la bază principiul Această tipologie se caracterizează prin amplasarea casei și a șurii paralel. Casa este construită
plasării șurii în fundul curții, transversal pe lot, cu rol de delimitare a curții de grădină. Casa de la aproximativ 60 cm față de una dintre limitele laterale de proprietate, iar față de uliță poate fi
locuit este poziționată cu sau fără retragere față de stradă, perpendicular pe aceasta. Anexele mici retrasă și cu 3 ‒ 5 metri. În mod tradițional, șura și grajdul sunt amplasate sub același acoperiș.
(bucătăria de vară, cuptorul și unele spații de depozitare) sunt adesea amplasate în construcții Bucătăria de vară și cuptorul sunt localizate într-o construcție separată, în continuarea casei,
separate, la stradă, perpendiculare pe aceasta. sau între casă și șură, în partea din spate a curții.

LEGENDĂ: casă de locuit anexe gospodărești delimitare între curte și grădină limită de proprietate uliță
Tipologie de gospodării tradiționale
în formă de U, cu casa de locuit
transversală pe lot, front stradal și
anexe perpendiculare pe stradă

33
2
Gospodărie tradițională (imagine din Mărtinești)

1
ulița
Amplasarea construcțiilor pe
parcelă: reprezentare în plan

3
Gospodărie tradițională (imagine din Mărtinești)

Această tipologie se regăsește în satele grupate adunate și se caracterizează prin amplasarea la stradă
a casei de locuit, care este împărțită, prin poarta de acces în curte, în două spații locative, pentru
două generații. Anexele mari și mici sunt amplasate perpendicular pe stradă și pe casa de locuit.
Șura și grajdul sunt amplasate sub același acoperiș. Bucătăria de vară și cuptorul sunt localizate într-o
construcție separată, în continuarea casei, în partea din spate a curții.

LEGENDĂ: casă de locuit anexe gospodărești delimitare între curte și grădină limită de proprietate uliță
2.3.5.4. Țara Zarandului: tipologii
Tipologie de gospodării tradiționale Tipologie de gospodării tradiționale în formă de L,
în formă de I, cu acareturile dispuse cu șura amplasată perpendicular pe stradă și casa
pe parcelă în prelungirea casei de locuit paralelă cu strada, retrasă în fundul curții

34

4 5
1 2 ulița
ulița
00.100

Amplasarea construcțiilor pe Gospodărie tradițională (imagine din Băița) Amplasarea construcțiilor pe Gospodărie tradițională (imagine din Crăciunești)
parcelă: reprezentare în plan
GSPublisherEngine 0.0.100.100

parcelă: reprezentare în plan

3
6

Această tipologie este caracteristică satelor risipite sau gospodăriilor localizate la marginea satelor,
Această tipologie se caracterizează prin amplasarea casei la aproximativ 60 cm față de una dintre unde parcela este de mari dimensiuni, iar gospodăriile vecine sunt la distanță mare. În această
limitele laterale de proprietate, iar față de uliță, la aproximativ 3 ‒ 5 metri. În unele cazuri, casa este situație, casa este amplasată paralel cu ulița, în fundul curții, iar șura și grajdul (o singură construcție)
amplasată pe limita de proprietate cu strada. Anexele gospodărești sunt construite în continuarea sunt localizate perpendicular față de casă, în spațiul rămas între casă și uliță. Bucătăria de vară și
casei, lipite sau cu spațiu între ele. De regulă, între casă și șură se află bucătăria de vară și cuptorul. cuptorul sunt adesea amplasate în construcții separate, în continuarea casei.
LEGENDĂ: casă de locuit anexe gospodărești delimitare între curte și grădină limită de proprietate uliță
Tipologie de gospodării tradiționale Tipologie de gospodării
în formă de L, cu casa de locuit tradiționale: ocol întărit
longitudinală pe lot și anexe transversale
pe lot, retrase de la stradă

35

ulița 1 2
Amplasarea construcțiilor pe parcelă: Gospodărie tradițională (imagine din Băița)
reprezentare în plan 4

5
3
GSPublisherEngine 0.0.100.100

Această tipologie se caracterizează prin organizarea în jurul unei curți interioare


închise. Amplasarea casei se face la aproximativ 60 cm față de una dintre
Această tipologie este întâlnită pe întreg teritoriul județului Hunedoara, fiind cea mai răspândită. limitele laterale de proprietate, iar față de uliță, la aproximativ 3 ‒ 5 metri. De
De regulă, casa este retrasă de la stradă cu 3 ‒ 5 metri, iar față de una dintre limitele laterale de casa de locuit se lipesc anexele în așa manieră, încât să rezulte o curte închisă.
proprietate, cu 0,6 ‒ 1 m. Șura și grajdul, care constituie o singură construcție, sunt amplasate Casa și anexele se deschid înspre curtea interioară. În unele cazuri, casa
paralel cu strada. Uneori, în continuarea șurii, se construiește găbănașul (depozit de cereale) este amplasată pe limita de proprietate cu strada. Anexele gospodărești sunt
și bucătăria de vară, împreună cu cuptorul. Alteori, bucătăria de vară împreună cu cuptorul sunt construite în continuarea casei, lipite sau cu spațiu între ele. De regulă, între
amplate vizavi de casă. casă și șură se află bucătăria de vară și cuptorul.

LEGENDĂ: casă de locuit anexe gospodărești delimitare între curte și grădină limită de proprietate uliță
2.3.5.5. Valea Mureșului de Jos: tipologii

Tipologie de gospodării tradiționale Tipologie de gospodării tradiționale în formă


cu șura amplasată pe parcelă de L, cu casa de locuit longitudinală pe
paralel cu casa de locuit lot și anexe transversale pe lot la stradă

36

ulița 4 5
Amplasarea construcțiilor pe Gospodărie tradițională (imagine din Vorța)
parcelă: reprezentare în plan

ulița 1 2
Amplasarea construcțiilor Gospodărie tradițională (imagine din Boia Bărzii)
pe parcelă: reprezentare în
plan

3 6

Această tipologie se caracterizează prin amplasarea casei și a șurii paralele între Această tipologie este caracteristică satelor adunate. În anumite zone, membrii comunității își afișau
ele. Casa este construită la aproximativ 60 cm față de una dintre limitele laterale statutul social prin bogăția și măreția construcțiilor. Bogăția familiei era demonstrată, în special, de
de proprietate, iar față de uliță este retrasă cu 3 ‒ 5 metri. În mod tradițional, șura șura și grajdul din gospodărie. Acest fapt era reprezentat prin amplasarea șurii/grajdului la stradă,
și grajdul sunt amplasate sub același acoperiș. Bucătăria de vară și cuptorul sunt în special transversal pe lot, paralel cu ulița. Casa de locuit era plasată cu sau fără retragere față
localizate într-o construcție separată, în continuarea casei, sau între casă și șură, în de stradă, dar perpendicular pe aceasta. Anexele mici (bucătăria de vară, cuptorul și unele spații de
partea din spate a curții. depozitare) sunt adesea amplasate în continuarea casei de locuit.

LEGENDĂ: casă de locuit anexe gospodărești delimitare între curte și grădină limită de proprietate uliță
Tipologie de gospodării tradiționale în formă
de L, cu casa de locuit longitudinală pe lot și
anexe transversale pe lot, retrase de la stradă

37
2
Gospodărie tradițională (imagine din
Muncelu de Jos)

4
Gospodărie tradițională (imagine din Gurasada)
1
ulița
Amplasarea construcțiilor pe
parcelă: reprezentare în plan

5
Gospodărie tradițională (imagine din Gothatea)

Această tipologie este întâlnită pe întreg teritoriul județului Hunedoara, fiind cea mai răspândită.
De regulă, casa este retrasă de la stradă cu 3 ‒ 5 metri, iar față de una dintre limitele laterale de
proprietate, cu 0,6 ‒ 1 m. Șura și grajdul, care constituie o singură construcție, sunt amplasate
paralel cu strada. Uneori, în continuarea șurii se construiește găbănașul (depozit de cereale)
și bucătăria de vară împreună cu cuptorul. Alteori, bucătăria de vară împreună cu cuptorul sunt
amplasate vizavi de casă.

LEGENDĂ: casă de locuit anexe gospodărești delimitare între curte și grădină limită de proprietate uliță
Tipologie de gospodării tradiționale în Tipologie de gospodării tradiționale în formă
formă de L, cu casa de locuit în lungul de L, cu șura amplasată perpendicular
lotului și anexe transversale pe lot pe stradă și casa de locuit paralelă cu
strada, retrasă în fundul curții

38
2
Gospodărie tradițională (imagine din Stretea)

1 4 5
ulița ulița
Amplasarea construcțiilor pe parcelă: Gospodărie tradițională (imagine din Căzănești)
Amplasarea construcțiilor pe parcelă:
reprezentare în plan reprezentare în plan
GSPublisherEngine 0.0.100.100

3 6

Această tipologie este întâlnită pe întreg teritoriul județului Hunedoara, fiind cea mai răspândită. Această tipologie este caracteristică satelor risipite sau gospodăriilor localizate la marginea satelor,
De regulă, casa este retrasă de la stradă cu 3 ‒ 5 metri, iar față de una dintre limitele laterale de unde parcela este de mari dimensiuni, iar gospodăriile vecine sunt la distanță mare. În această
proprietate, cu 0,6 ‒ 1 m. Șura și grajdul, care constituie o singură construcție, sunt amplasate situație, casa este amplasată paralel cu ulița, în fundul curții, iar șura și grajdul (o singură construcție)
paralel cu strada. Uneori, în continuarea șurii, se construiește găbănașul (depozit de cereale) sunt localizate perpendicular față de casă, în spațiul rămas între casă și uliță. Bucătăria de vară și
și bucătăria de vară împreună cu cuptorul. Alteori, bucătăria de vară împreună cu cuptorul sunt cuptorul sunt adesea amplasate în construcții separate, în continuarea casei.
amplasate vizavi de casă.
LEGENDĂ: casă de locuit anexe gospodărești delimitare între curte și grădină limită de proprietate uliță
Tipologie de gospodării tradiționale în formă de U, cu Tipologie de gospodării tradiționale în formă de
semiincintă, cu casa de locuit perpendiculară pe stradă U, cu casa de locuit transversală pe lot, front
stradal și anexe perpendiculare pe stradă

6
39
2 Gospodărie tradițională (imagine din Gothatea)
Gospodărie tradițională (imagine din Roșcani)

ulița 1 5
ulița
Amplasarea construcțiilor pe Amplasarea construcțiilor pe
parcelă: reprezentare în plan parcelă: reprezentare în plan

3
Gospodărie tradițională (imagine din Lăpușnic)

4
Gospodărie tradițională (imagine din Tisa) 6

Această tipologie se caracterizează prin amplasarea casei și a șurii paralel. Casa este construită la Această tipologie se regăsește în satele grupate adunate și se caracterizează prin amplasarea la stradă
aproximativ 60 cm față de una dintre limitele laterale de proprietate, iar față de uliță poate fi retrasă cu a casei de locuit, care este împărțită, prin poarta de acces în curte, în două spații locative, pentru
până la 3 ‒ 5 metri. În mod tradițional, șura și grajdul sunt amplasate sub același acoperiș. Bucătăria două generații. Anexele mari și mici sunt amplasate perpendicular pe stradă și pe casa de locuit.
de vară și cuptorul sunt localizate într-o construcție separată, în continuarea casei, sau între casă și Șura și grajdul sunt amplasate sub același acoperiș. Bucătăria de vară și cuptorul sunt localizate într-o
șură, în partea din spate a curții. construcție separată, în continuarea casei, în partea din spate a curții.

LEGENDĂ: casă de locuit anexe gospodărești delimitare între curte și grădină limită de proprietate uliță
2.3.5.6. Ținutul Pădurenilor: tipologii Tipologie de gospodării tradiționale în formă de L,
cu șura amplasată perpendicular pe stradă și casa
Tipologie de gospodării tradiționale de locuit paralelă cu strada, retrasă în fundul curții
în formă de I, cu acareturile dispuse
pe parcelă în prelungirea casei

40
5
Gospodărie tradițională (imagine din Lunca Cernii)

4
ulița 1 2 ulița
Amplasarea construcțiilor pe Gospodărie tradițională (imagine din Mesteacăn) Amplasarea construcțiilor pe
parcelă: reprezentare în plan
GSPublisherEngine 0.0.100.100

parcelă: reprezentare în plan

6
Gospodărie tradițională (imagine din Alun)

3
7
3

Această tipologie se caracterizează prin amplasarea casei la aproximativ 60 cm față de una dintre Această tipologie este caracteristică satelor risipite sau gospodăriilor localizate la marginea satelor,
limitele laterale de proprietate, iar față de uliță, la aproximativ 3 ‒ 5 metri. În unele cazuri, casa este unde parcela este de mari dimensiuni, iar gospodăriile vecine sunt la distanță mare. În această
amplasată pe limita de proprietate cu strada. Anexele gospodărești sunt construite în continuarea situație, casa este amplasată paralel cu ulița, în fundul curții, iar șura și grajdul (o singură construcție)
casei, lipite sau cu spațiu între ele. De regulă, între casă și șură se află bucătăria de vară și cuptorul. sunt localizate perpendicular față de casă, în spațiul rămas între casă și uliță. Bucătăria de vară și
cuptorul sunt adesea amplasate în construcții separate, în continuarea casei.
LEGENDĂ: casă de locuit anexe gospodărești delimitare între curte și grădină limită de proprietate uliță
Tipologie de gospodării tradiționale în formă de Tipologie de gospodării tradiționale în
L, cu șura și casa de locuit amplasate la stradă formă de U, cu semiincintă, cu casa de
și anexa mică perpendiculară pe stradă locuit perpendiculară pe stradă

41

5
Gospodărie tradițională (imagine din Alun)

4
ulița 1 2 ulița
Amplasarea construcțiilor pe Gospodărie tradițională: imagine din Alun, reconstituită la Muzeul Satului, Amplasarea construcțiilor pe
parcelă: reprezentare în plan Sibiu parcelă: reprezentare în plan

6
Gospodărie tradițională (imagine din Teliuc)

Această tipologie se caracterizează prin amplasarea casei și a șurii paralel și la stradă. Construcțiile Această tipologie se caracterizează prin amplasarea casei și a șurii paralel. Casa este construită la
sunt plasate la aproximativ 60 cm față de limitele laterale de proprietate, iar față de uliță pot fi retrase aproximativ 60 cm față de una dintre limitele laterale de proprietate, iar față de uliță poate fi retrasă cu
cu până la 3 ‒ 5 metri. În mod tradițional, șura și grajdul sunt amplasate sub același acoperiș. Bucătăria până la 3 ‒ 5 metri. În mod tradițional, șura și grajdul sunt amplasate sub același acoperiș. Bucătăria
de vară și cuptorul sunt localizate într-o construcție separată, în continuarea casei, perpendiculare pe de vară și cuptorul sunt localizate într-o construcție separată, în continuarea casei, sau între casă și
casa de locuit, sau între casă și șură, în partea din spate a curții. șură, în partea din spate a curții.

LEGENDĂ: casă de locuit anexe gospodărești delimitare între curte și grădină limită de proprietate uliță
2.4. Tipologiile Culorile acoperișurilor vechi sunt
naturale: nuanțe natur de brun-
în mod tradițional, din lemn aparent
sau sunt vopsite cu vopsele pe
de acoperișuri, cărămiziu, creând o anumită unitate bază de ulei de in sau pe bază de
pante, materiale de și încadrare în peisajul agrar din jur.
Învelitorile din materiale noi au adesea
rășini. Construcțiile mai noi nu au o
coerență de ansamblu și au deseori
învelitori, culori, culorile stridente și discrepante în culori standard (din pricina resurselor
goluri de iluminare ansamblul așezării.
În general, acoperișul tradițional
financiare reduse): alb, de cele mai
multe ori, sau sunt acoperite cu folie
și ventilare (forme nefiind folosit ca spațiu locuibil, nu PVC cu imitație de lemn.
permise) în funcție de beneficiază de lucarne sau alte goluri
funcționale, cu excepția celor pentru
În unele situații, dimensiunile
tradiționale ale ferestrelor nu mai
caracteristicile climei, trecerea coșului de fum. Construcțiile 3 corespund necesităților utilizării
ale reliefului și de noi au în planul acoperișului timpane actuale a spațiilor, fapt ce se răsfrânge

42
sau lucarne cu forme diverse, Casă tradițională (imagine din Leleșe) în tendința de mărire a dimensiunilor.
tehnicile locale nespecifice, disproporționate, adesea Ca rezultat al importurilor nefericite,
prost orientate față de punctele în ultimele decenii, au apărut goluri
Pe teritoriul județului Hunedoara, cardinale, cu numeroase vicii de dimensiuni și forme ce nu au
acoperișurile aveau, în trecut, pante constructive în zonele de tangență cu nicio legătură cu specificul local,
relativ mari, care să favorizeze panta acoperișului. incoerente unele cu altele, care nu se
scurgerea apei, respectiv alunecarea pot caracteriza printr-un raport tipic și
zăpezii, geometria lor fiind în patru printr-o coerență locală și ale căror
sau în două ape, în funcție de 2.5.Gabaritele/ dimensiuni sunt, de multe ori, dictate
destinația clădirii și de specificul local. proporțiile conforme 4 de ferestrele cumpărate la mâna a
Inițial, casele aveau acoperiș de doua. Pentru construcțiile noi, se
paie, care era cel mai ieftin și cel mai specificului local Înălțimea acoperișului este influențată de relief; astfel, aceasta este egală cu recomandă a se păstra raportul plin/
la îndemână, acoperirea cu șiță fiind sau soluții ecologice înălțimea pereților, măsurată în punctul cel mai înalt al terenului, în zonele cu
relief mai jos și egală cu de două ori înălțimea în pantă (de exemplu, Leleșe,
gol al construcțiilor tradiționale, ceea
ce nu înseamnă că vor trebui folosite
scumpă, din cauza utilizării cuielor din
metal. Acoperișurile de paie aveau o durabile de secol XXI Densuș). dimensiunile tradiționale ale golurilor,
viață îndelungată atunci când erau ci că pot fi creați pereți vitrați de
bine apărate de incendii, deoarece, Din punct de vedere volumetric, casa a acoperișului și de întrepătrunderea De asemenea, tencuiala este uneori dimensiuni mari, care să corespundă
după ce intra funinginea în ele, paiele tradițională se încadrează în tipologia dintre spațiile închise, destinate colorată, iar motivele ornamentale unei necesități mari de iluminat, în
se conservau perfect de-a lungul cu un singur nucleu compozițional, în locuirii, și spațiile semideschise, care se grupează la cornișe și în jurul acord cu funcțiunea propusă. Se
anilor. care armonia și echilibrul sunt date de fac trecerea către mediul înconjurător. ferestrelor, după modelul caselor recomandă alternarea golurilor mici,
În prima jumătate a secolului XX, proporțiile dintre înălțimea peretelui și În funcție de tipul de construcție, se orășenești. obișnuite în arhitectura vernaculară,
odată cu înlocuirea învelitorii de întâlnesc următoarele proporții: Detalii decorative mai apar, de cu pereți vitrați. Nu se recomandă
paie cu cea de țiglă ceramică trasă, ▪ înălțimea pereților este mai mică asemenea, la nivelul unor anexe lucarnele cu forme rotunde,
acoperișurile în patru ape sunt înlocuite decât înălțimea acoperișului; gospodărești: al porților, al ușilor, al triunghiulare, trapezoidale.
cu cele în două ape, cu fronton ▪ înălțimea pereților este egală obloanelor, al stâlpilor, al streșinii,
triunghiular sau teșit. Concomitent, cu cea a acoperișului, măsurată în al paziei, al capetelor de grinzi, și
se reduce panta acoperișului până la punctul cel mai de sus al terenului, contribuie la imaginea de ansamblu a
45° ‒ 50°. Șarpanta este realizată din dacă acesta este în pantă. peisajului rural. Aproape toate casele
lemn, cu îmbinări, crestături și cuie Pentru alte funcțiuni decât locuirea, sunt prevăzute cu târnaț, plasat pe
din lemn (la construcțiile mai vechi) înălțimea pereților poate fi mai mare latura dinspre curte.
decât înălțimea acoperișului. În ultimele decenii, aceste caractere
și din metal (la cele mai recente). 1 NU!
În ultimele două decenii, acoperișul regulatoare comune s-au diluat din
noilor construcții a suferit modificări, Înălțimea pereților este mai mică cauza apariției acoperișurilor cu mai
nemaiținând cont de specificul local, decât înălțimea acoperișului. 2.6. Traveele de fațadă multe pante, a existenței coamelor
de însorire, de orientare a vânturilor conforme specificului înclinate, a dispariției târnațului.
dominante etc. decât în foarte mică
măsură, fapt care, în unele situații, a local, fără a ieși 2.7. Raportul plin/gol,
influențat și durabilitatea acestora în din scara clădirilor forma, dimensiunea și
timp. La construcțiile noi, în volumetrie
se observă preferința pentru acoperișul învecinate, ca percepție proporția golurilor și
în două ape, renunțându-se la teșitura umană a ferestrelor, conform
de la nivelul frontonului, sau pentru
folosirea a mai mult de patru ape,
Elementele regulatoare care creează specificului local
renunțându-se la volumetria simplă, 5
în două sau patru ape. De asemenea, liniile principale ale fațadelor sunt: linia
chiar și țigla ceramică a început să de coamă, linia de streașină, prispa, Ferestrele întâlnite sunt, în general,
fie înlocuită cu tabla, țigla din beton fundația. în două sau trei canaturi. Ele au un rol AȘA NU: Caz frecvent de modificare
sau cu alte materiale inferioare Înălțimea Se remarcă elementele de conturare important în conturarea imaginii casei inadecvată a golurilor ferestrelor
calitativ, ieftine, care nu și-au dovedit pereților a ferestrelor pentru construcțiile tradiționale, conferind specificitate de la fațadă: prin amenajarea unui
durabilitatea în timp și care nu sunt este egală tencuite și cu precădere pentru și individualitate construcțiilor vechi. gol în axa frontonului, se slăbește
construcțiile mai noi din cărămidă, cu Ferestrele și, în general, tâmplăria
neapărat compatibile cu factorii de 2 cu înălțimea vădite influențe din zona orășenească. (uși, porți, obloane) sunt realizate,
stabilitatea acestuia, riscând să apară
mediu în care sunt puse în operă. acoperișului. fisuri.
3. AMPLASAREA farmaceutice, instituții publice, ateliere
meșteșugărești sau de producție de
mici dimensiuni, centre comunitare cu
ilustrațiile de la capitolul 3.5.) urmărește ca terenul relativ plat din
interiorul gospodăriei să nu fie ocupat
cu clădiri, ci să fie folosit ca bătătură
CONSTRUCȚIILOR rol social, agropensiuni. 3.2. Amplasarea sau grădină de legume.

Amplasarea pe lot se va face locuință/anexe, traseele, articulațiile,


B. Construcții noi cu gabarit
mediu (120 – 250 mp), adecvate
în cadrul aşezării 3.2.2. Recomandări
conform specificului localităţii, în gabaritele, orientarea construcțiilor pentru funcțiuni de tipul: locuințe Amplasarea trebuie să aibă la
funcţie de accesibilitate, panta unele față de celelalte și față de individuale și anexele gospodărești Construcțiile cu gabarit mic, cele cu bază cutumele locale, reglementările
terenului, orientare, însorire, curenţii drum, precum și specificul arhitecturii ale acestora, funcțiuni educaționale gabarit mijlociu și cele cu gabarit mare prevăzute în regulamentul de
de aer, prezenţa unui curs de apă, locale. Pentru intervenţiile pe (creșe, grădinițe, afterschool care pot fi realizate sub formă de urbanism specific fiecărei zone în
alinieri, fronturi, retrageri de la stradă/ construcţii existente (reconversie şi/ etc.), instituții publice, ateliere ansamblu pavilionar și se încadrează care se amplasează construcţia şi
uliţă, numărul de clădiri amplasate sau extindere), conversia funcţională mecanice, hale de producție, ateliere în țesutul local vor fi amplasate în Regulamentul General de Urbanism,
43
43
pe lot şi distanţele dintre acestea şi volumetrică se va realiza cu meșteșugărești și de producție de vatra satului sau la marginea acestuia, cu modificările şi completările
(ierarhizare). păstrarea specificului local şi cu dimensiuni medii. ținând cont de amplasarea clădirilor ulterioare.
Modul de amplasare pe parcelă, integrarea construcţiei şi a extinderilor din vecinătate, pentru a asigura Nu sunt recomandabiie derogările
reglementat prin PUG, va avea la în ansamblul organizării gospodăriei. C. Construcții noi cu gabarit mare însorirea, igiena și coerența arealului de la RLU prin documentații de
bază cutumele locale, prezentul ghid, Intervenţiile pe construcţiile existente (peste 250 mp): din care vor face parte. Construcțiile urbanism PUD/PUZ.
Codul Civil, normativele şi legislaţia în şi construcţiile noi nu trebuie să se – realizate sub formă de ansamblu cu gabarit mare, monovolum, Autorizarea lucrărilor se face cu
vigoare privitoare la distanţa minimă evidenţieze ca elemente dominante, pavilionar, adecvat implantării în care depășesc scara locului, vor fi respectarea normelor stabilite de
dintre construcţii, însorire, siguranţă vizibile din drum sau din diverse țesutul rural a funcțiunilor de tipul: obligatoriu amplasate în afara satului, consiliile locale pentru ocuparea
şi stabilitate, siguranţă la foc, la data puncte de perspectivă şi belvedere educațional (școli), servicii, birouri, la marginea localității, într-o zonă raţională a terenurilor şi pentru
întocmirii proiectului. cunoscute la nivel local. Se va justifica administrație, IT etc. rezervată prin PUG sau neocupată de realizarea următoarelor obiective:
În cazul zonelor construite compact, amplasarea pe teren cu un plan de – realizate sub formă de ansambluri țesutul specific local, fără să agreseze ▪▪ completarea zonelor centrale,
clădirile se vor alinia cu clădirile încadrare în zonă (Anexa 1), care să de dimensiuni mari, adecvate pentru peisajul și perspectivele importante potrivit condiţiilor urbanistice specific
existente. Se recomandă retragerea evidențieze așezarea tradițională a funcțiuni de tipul: educațional (școli, către sat. În general, se recomandă ca impuse de caracterul zonei, având
construcţiilor faţă de aliniament, dacă construcțiilor pe loturi în zonă. săli de sport), producție, activități acestea să fie amplasate într-o zonă prioritate instituţiile publice, precum şi
se respectă coerenţa şi caracterul meșteșugărești, depozitare, clădiri aflată în afara conurilor de vizibilitate serviciile de interes general;
fronturilor stradale. B. Construcții noi cu gabarit mare zootehnice, vinării etc. importante, chiar la o depărtare mai ▪▪ valorificarea terenurilor din zonele
Nu se recomandă derogări de la (peste 250 mp), de tip monovolum Ghidul se adresează atât mare de sat. echipate cu reţele tehnico-edilitare.
regulamentele locale de urbanism Construcţiile noi nu trebuie să se construcţiilor existente, cât şi Construcţiile se vor amplasa
prin documentații de urbanism
PUD/PUZ. În situaţia în care se vor
evidenţieze ca elemente dominante,
vizibile din drum sau din diverse
construcţiilor propuse. Atât pentru
conversia construcţiilor existente, 3.2.1. Specificul corespunzător funcţiunilor pe care
întocmi astfel de documentaţii (PUZ puncte de perspectivă şi belvedere cât și pentru construcţiile propuse, aşezării clădirilor le adăpostesc: funcţiunile cu scară
mare, funcţiunile posibil generatoare
sau PUD), acestea vor cuprinde cunoscute la nivel local. Se va se recomandă folosirea tehnicilor, a de poluare (ferme de animale,
OBLIGATORIU documentaţia justifica amplasarea pe teren cu un materialelor tradiţionale şi a meşterilor Pe întreg teritoriul județului instalațiile de procesare de biomasă,
pentru studiul de amplasament plan de încadrare în zonă (Anexa care încă mai există în zonă. Hunedoara, dispunerea clădirilor pe lot depozite etc.), necompatibile în mod
şi încadrare în volumetria de 1), care să evidențieze încadrarea în Pentru toate funcţiunile aflate în nu a fost influențată de sistematizările direct cu funcţiunea de locuire se vor
ansamblu, conform cu Anexa 1. Se ţesutul rural a construcţiilor propuse studiu, se recomandă refolosirea colonizărilor, astfel că s-au menținut amplasa la periferia satului, în zonele
va justifica amplasarea pe teren cu şi armonizarea cu scara şi modul de fondului construit existent: a configurații specifice unei arhitecturi de dezvoltare a acestuia, în zonele
un plan de încadrare în zonă (Anexa distribuţie pe lot. caselor, a grajdurilor, a șoproanelor locale autohtone. Așezarea clădirilor cu grad mare de răsfirare, după caz.
1), care să evidențieze așezarea și a șurilor, care să valorifice un se caracterizează prin adecvarea la Amplasarea construcţiilor care, prin
fond construit remarcabil (există,
tradițională a construcțiilor pe loturi în
zonă. 3.1. Prevederi de exemplu, problema caselor relief şi printr-o continuă adaptare la
stilul de viață al vremii și la condițiile
natura şi destinaţia lor, pot genera
riscuri tehnologice (determinate de
Se vor identifica ZONELE DE RISC
(de exemplu, harta de inundabilitate, generale privind tradiționale abandonate, nu neapărat
listate ca monumente istorice), care climatice. procesele industriale sau agricole
Având parcelarul dispus cu latura care prezintă pericol de incendii,
alunecările de teren etc.). intervențiile noi păstrează, de cele mai multe ori,
trăsături esențiale ale arhitecturii scurtă spre stradă, casele sunt explozii, radiaţii, surpări de teren
așezate în pantă, plasate, de obicei, sau de poluare a aerului, a apei sau
A. Construcții noi cu gabarit tradiţionale. în apropierea drumului; între ele se solului) se face numai pe baza unui
mic (<120 mp), construcții noi cu Există două soluții de amplasare: găsesc ochiuri de teren ocupate de studiu de impact elaborat şi aprobat
gabarit mediu (120 – 250 mp) și a) în afara vetrei satului, pentru Modalităţile de extindere se pot livezi cu pomi fructiferi, iar uneori chiar conform prevederilor legale.
construcții noi cu gabarit mare funcțiuni precum: centre de producție realiza: și de semănături. În toate cazurile, se Se va evita comasarea sau
(250 – 395 mp), dispuse în sistem și de procesare de dimensiuni mari, ▪▪ prin reconversia şi extinderea divizarea parcelelor, ţinându-se cont
pavilionar mori de apă, ferme agrozootehnice, anexelor: șoproane, grajduri, șuri; de caracteristicile parcelarului istoric
Amplasarea construcţiilor pe lot se săli de sport mari etc. ▪▪ în continuarea volumului, la păstrat. Modificarea (comasarea
va face cu păstrarea organizării şi b) în vatra satului: toate celelalte aceeași înălţime sau la înălțime sau divizarea) acestuia este permisă
a ierarhizării specifice pe parcelă a funcțiuni. mai mică decât acoperișul existent, dacă nu se schimbă/alterează
construcţiilor, asigurându-se coerenţa Noile construcții se vor împărți în trei păstrând însă forma acestuia și imaginea spaţiului public. Amplasarea
ansamblului și integrarea volumelor categorii: respectând ierarhia volumelor; intervenţiilor în vatra satului şi/sau în
în imaginea generală percepută la ▪▪ ca volum nou, similar ca formă şi 1 zonele periferice se va justifica prin
nivelul străzii. Pentru menținerea A. Construcții noi cu gabarit mic proporţie, legat de volumul existent studiul de amplasament (Anexa 1).
sau refacerea identității spațiului tipic (max. 120 mp), adecvate pentru prin diverse spaţii de articulare; Mod tradițional de amplasare a Autorizarea executării construcţiilor
rural, este important să se preia și să funcțiuni precum: locuințe individuale ▪▪ pe verticală, prin mansardarea construcțiilor în cadrul unei gospodării şi a amenajărilor pe terenurile
se evidențieze relația dintre zonele și anexele gospodărești ale podului existent, fără a ridica toată în satele risipite (imagine din agricole din extravilan este permisă
unei gospodării, accesurile către acestora, cabinete medicale, puncte structura acestuia pe un parapet (vezi Furcșoara)
pentru funcţiunile şi în condiţiile A. Construcții noi cu gabarit mic (< 120 mp), construcții B. Construcții noi cu gabarit mare (peste
stabilite de lege. Se va urmări noi cu gabarit mediu (120 – 250 mp) și construcții noi cu 250 mp), de tip monovolum
gruparea suprafeţelor de teren
afectate construcţiilor, pentru a evita gabarit mare, dispuse în sistem pavilionar (peste 250 mp)
prejudicierea activităţilor agricole şi
de creştere a animalelor. Se vor amplasa, preferabil, în vatra satului, ținând cont de țesutul rural existent Se vor amplasa în exteriorul vetrei satului, într-o zonă acceptată prin PUG/PUZ
și de specificul local, iar dacă este cazul modificării planului parcelar existent sau neocupată de țesutul specific local, pentru a nu agresa caracterul rural al
(divizare sau comasare), acest lucru se va realiza fără modificarea aspectului zonei. Se vor găsi soluții compensatorii de ameliorare a impactului vizual major
spațiului public. Amplasarea în vatra satului se va justifica printr-un studiu de asupra teritoriului: împrejmuirea cu vegetație, acoperirea cu iarbă, îngroparea
amplasare doar pentru clădirile cu gabarit mare. parțială în pământ etc. Amplasarea se va justifica printr-un studiu de amplasare.

44
DA

DA
DA

1 3 5

AȘA DA: Alinierea clădirilor noi la cele existente este importantă pentru coerența AȘA DA: Construcțiile de mari dimensiuni se vor amplasa în afara vetrei satului,
urbanistică a așezării, chiar și atunci când ne referim la partea din spate a lotului. iar prin conformația lor se va urmări integrarea în peisaj.
DA

DA NU!

AȘA DA: Clădirea respectă gabaritele


impuse de specificul local și de relația
cu strada (imagine din Trestia).

4 6

AȘA DA: Exemplul se referă la dispunerea pavilionară a construcțiilor, care se AȘA NU: Este interzisă amplasarea în vatra satului a unor construcții
pretează la funcțiuni precum: școli, grădinițe, afterschooluri, centre de producție supradimensionate, având o formă ce nu are nicio legătură cu specificul local
etc. (imagine din județul Hunedoara).
3.3. POT, CUT,
regim de înălțime DA DA NU! B. Construcții noi cu gabarit mare
(peste 250 mp), de tip monovolum

Regulile de amplasare a clădirilor ▪ Coeficienții urbanistici POT și CUT


vor avea la bază cutumele locale, 1 1 maximi vor fi conform prevederilor
reglementările PUG, Codul Civil, Planului Urbanistic General al
1 1 1 1

11

11

11

11
11

11
11

11
normativele și legislația în vigoare la unității administrativ-teritoriale;

11
data întocmirii proiectului, privitoare ▪ Regimul maxim de înălțime: S/D +
la distanța minimă dintre construcții, P + M (subsol sau demisol + parter
însorire, siguranță și stabilitate, + mansardă):
siguranță la foc. Înălțimea maximă la streașină va

45
45
Nu sunt recomandabile derogările 1 1 1 1 1 2 1 1 3 fi de 5,5 m.
Înălțimea maximă la coamă va fi
1 1 1
de la RLU prin documentații de
urbanism PUD/PUZ. În situația în care AȘA DA: Amenajarea în volumul AȘA DA: Se poate amenaja un etaj AȘA NU: Nu se recomandă de 12 m (în cazul învelitorilor cu
se vor întocmi astfel de documentații, podului a unei mansarde se poate mansardat, prin ridicarea cotei la construirea de locuințe unifamiliale cu panta de 45° – 55°) și 14 m (în cazul
acestea vor cuprinde OBLIGATORIU realiza cu costuri reduse și fără a streașină, dar nu mai mult de 5,5 mai mult de două nivele + mansardă, învelitorilor cu panta de 55° – 70°).
documentația pentru studiul de altera imaginea construcției și a m față de teren și 3 m față de cota adică va fi posibil doar demisol + Loturile cu suprafața mai mică
amplasament și de încadrare în vecinătăților. parterului, dar nu în cazul caselor cu parter + mansardă. de 400 mp nu sunt eligibile pentru
volumetria de ansamblu, pentru târnaț. construire.
justificarea oportunității intervenției. GSP V GSP 0 1 100V100 0 1 100 100

A. Construcții noi cu gabarit


GSP V 0 1 100 100

mic (<120 mp), construcții noi cu


gabarit mediu (120 – 250 mp) și
construcții noi cu gabarit mare
(peste 250 mp), dispuse în sistem DA
pavilionar

10

10

10
Pentru parcelele cu suprafața mai
mică de 1 000 mp, se recomandă:
▪ POT maxim = 30 % pentru parcelele
sub 500 mp și scade cu câte 3 %
pentru fiecare 100 mp în plus.
▪ Regimul maxim de înălțime:
S/D + P + M (subsol sau demisol + 1 1 1
4
parter + mansardă1).
▪ Înălțimea maximă la streașină nu
va depăși 5,5 m în niciun punct de
0 10 17 10 0 0 0 57 7
pe conturul construcției. Schemă explicativă privind așezarea construcțiilor pe teren în pantă, ilustrarea termenilor: subsol, demisol și parter,
▪ Înălțimea maximă la coamă nu va conform Indicativului P118. AȘA DA: Închiderea spațiului dintre
depăși: construcții poate asigura o creștere
- 11 m (în cazul învelitorilor cu a suprafeței fără a avea un impact
panta de 45° – 60°) negativ asupra imaginii generale.
- 12,5 m (în cazul învelitorilor cu GSPublisherVersion 0.1.100.100

panta de 60° – 70°).


Pentru parcelele cu suprafața mai
mare sau egală cu 1 000 mp: DA
▪ POT maxim = 20 %.
▪ Regimul maxim de înălțime: S/D +
P + M (subsol sau demisol + parter
+ mansardă2). NU!
▪ Înălțimea maximă măsurată DA
la streașină nu va depăși 5,5 m
GSP V 0 1 100 100

în niciun punct de pe conturul


construcției.
▪ Înălțimea maximă la coamă nu va
depăși: 8
- 11 m (în cazul învelitorilor cu
panta de 45° – 60°)
- 12,5 m (în cazul învelitorilor cu AȘA DA: Prin fragmentarea volumului,
5 6 dar fără a pierde din suprafața
panta de 60° – 70°).
construită, se îmbunătățește mult
AȘA DA: Respectarea alinierii la streașină și la coamă este o primă AȘA NU: Nerespectarea alinierii la streașină și impactul vizual asupra locului, dând
condiție pentru coerența imaginii rurale (imagine din Tuștea). la coamă atrage după sine agresarea imaginii de întregii construcții o scară umană.
1
Vezi Anexa 2. Glosar de termeni utili. ansamblu a desfășuratei stradale (imagine din
Zeicani).
GSPublisherVersion 0.1.100.100

2
Idem.
3.4. Amplasarea construcțiilor și a
amenajărilor noi în afara vetrei satului NU!
– probleme de încadrare în peisaj
3

AȘA NU: Se va evita amplasarea construcțiilor de dimensiuni mari la intrarea în


sat, deoarece acest lucru afectează percepția întregii așezări, mai ales în conul
de vizibilitate a unui monument sau ansamblu important de clădiri. În general,
gabaritul clădirilor scade spre marginea satului, iar clădirile noi trebuie să țină
cont de acest lucru.

46 NU!

NU!

1 4

AȘA NU: Se interzice amplasarea unor clădiri noi de gabarit mare în vizorul AȘA NU: Amplasarea unei construcții/ansamblu noi de dimensiuni mari la intrarea în sat afectează percepția
primei imagini asupra satului, indiferent dacă se merge pe un drum de țară, întregii așezări (în imagine, intrarea în localitatea Hațeg).
printre dealuri sau pe o șosea de mare trafic.

DA NU!

2 5
AȘA DA: Amplasarea unor clădiri permanente de locuit în afara vetrei satului AȘA NU: Amplasarea unei clădiri permanente în afara vetrei satului și care nu
este posibilă doar dacă se contopesc cu peisajul și folosesc materiale naturale aplică regulile referitoare la încadrarea în peisaj și la materialele naturale ca
biodegradabile, păstrând specificul local. element dominant este interzisă, ea având un efect distrugător asupra peisajului
(imagine din Almașu Mic).
3.5. Amplasarea construcțiilor și
a amenajărilor noi în vatra satului
– probleme de încadrare pe lot DA DA

NU!

47
47
4 7
AȘA DA: Volumul în care se vor încadra clădirile noi trebuie să AȘA DA: Volumul în care se vor încadra clădirile noi trebuie să
respecte specificul local; în cazul acesta, cel dat de vecinătăți. respecte specificul local; în cazul acesta, configurația urbană,
1 deși diferită de vecinătăți, nu afectează caracterul străzii.
AȘA NU: Se va evita amplasarea unor construcții noi în vatra
GSPublisherVersion 0.1.100.100
satului în locurile în care acestea împiedică vizibilitatea către
un monument istoric sau către o perspectivă valoroasă.
DA

DA

5
8
2 AȘA DA: Compozițiile realizate din construcții dispuse AȘA DA: Extinderile din cadrul unei gospodării trebuie să
transversal pe lot și longitudinal trebuie preluate și în cazul respecte compozițiile urbane existente, să se integreze în
AȘA DA: Intervențiile noi trebuie să respecte specificul noilor ansambluri sau al noilor intervenții, respectând specificul peisajul rural, fără să deranjeze percepția fondului construit
ierarhiei volumelor. În cazul acesta, ambele case de pe lot local dat de vecinătăți. existent.
sunt asemănătoare ca dimensiune.

DA

3 6 9
AȘA DA: Intervențiile noi trebuie să respecte specificul AȘA DA: Intervențiile noi trebuie să respecte specificul local AȘA DA: Intervențiile noi trebuie să respecte specificul
ierarhiei volumelor. În cazul acesta, trebuie continuat frontul și să se integreze în peisaj. Gospodăria cu ocol întărit este ierarhiei volumelor. În cazul acesta, ambele case de pe lot sunt
stradal. specifică satelor de munte de tip risipit. asemănătoare ca dimensiune.
DA DA DA

48
1 4 7
AȘA DA: Compoziția asimetrică a ansamblului AȘA DA: Înălțarea coamei acoperișului pentru a AȘA DA: Se pot construi noi spații, dar fără a modifica caracterul
construcțiilor dinspre stradă este o caracteristică permite amenajarea unei mansarde în interior este ansamblului. În acest caz, se poate amplasa o construcție astfel
pregnantă a satelor tradiționale și dă o notă pitorească soluția cea mai economică pentru creșterea suprafeței încât să se obțină o curte interioară. Se va păstra posibilitatea de
desfășuratei stradale. Se recomandă, pe cât posibil, utile, în condițiile în care la mansardă se pot amenaja acces a autoutilitarelor în grădină.
păstrarea acestei soluții pentru intervențiile noi. minimum două dormitoare și o baie. Se mai poate
Se acceptă mărirea gabaritului clădirii mici până la adăuga și un foișor în zona intrării, pentru a proteja
nivelul casei alăturate. treptele de acces pe târnaț de ploaie și zăpadă

DA DA DA

8
2 5
AȘA DA: Intervențiile noi trebuie să respecte AȘA DA: Spațiul liber dintre casă și anexe poate fi AȘA DA: Creșterea spațiului util se poate realiza prin construcții care
specificul ierarhiei volumelor. În cazul acesta, trebuie utilizat ca spațiu construibil. Se recomandă o atenție să respecte specificul local, dar fără a afecta imaginea generală a
preluat tipul de organizare a gospodăriilor învecinate. mărită la problemele legate de incendiu, legătura nouă ansamblului. Se va păstra posibilitatea de acces a autoutilitarelor în
convertind întregul ansamblu într-un volum unic. grădină.

DA DA

AȘA DA: Intervențiile noi trebuie să respecte specificul


ierarhiei volumelor. În cazul acesta, trebuie preluat
3 6 tipul de organizare a gospodăriilor învecinate.
NU! „
NU!

49

1 3

AȘA NU: Închiderea târnațului sau chiar dublarea suprafeței construite a AȘA NU: Dublarea suprafeței construite a parterului unei case existente și
parterului casei nu reprezintă soluții viabile pentru extinderea suprafeței realizarea a încă unui etaj fac clădirea originară de nerecunoscut (imagine din
locuibile, deoarece spațiul rezultat, de tip coridor în cazul târnațului închis, nu Zeicani).
îmbunătățește considerabil condițiile de viață, anulând chiar rolul benefic pe
care târnațul îl are ‒ de umbrire și protejare a fațadei de ploaie ‒, iar dublarea
suprafeței construite și înălțarea cu încă un nivel a casei au un efect negativ
asupra vecinătăților și a străzii.

NU!
NU!

2 4
AȘA NU: Ridicarea cotei streșinii în vederea construirii unui etaj mansardat nu AȘA NU: Realizarea unui etaj mansardat peste o construcție existentă implică
este o soluție recomandată, deoarece înălțarea construcției creează disconfort un cost mai mare față de soluția ridicării pantei acoperișului și este un element
vecinilor, iar efortul tehnic și financiar este mai mare decât în cazul înălțării importat de la locuințele urbane, care nu se pretează zonelor rurale (imagine
coamei acoperișului. dintr-o localitate din județul Hunedoara).
NU!

NU!

50 NU!

1 4 7

AȘA NU: Casele noi nu vor fi amplasate pe mijlocul parcelei, deoarece blochează complet folosirea normală a spațiului
gospodăriei, tăind în două ograda (imagine din Almașu Mic).
AȘA NU: Modul de construire în mijlocul incintei, cu retragere față de marginile
lotului, nu este caracteristic satelor de pe teritoriul județului Hunedoara și
trebuie, ca atare, evitat.
NU!

NU!
NU!
2
5
AȘA NU: Este interzisă etajarea
anexelor gospodărești (imagine din
Teliucu Superior).

NU!
NU!

AȘA NU: Construirea clădirilor noi cu 6 8


regim de înălțime mai mare decât cele
existente și realizarea de balcoane AȘA NU: Construirea clădirilor noi fără a respecta aliniamentul general al caselor AȘA NU: Este interzisă realizarea unor construcții care nu țin cont de aliniamentul
pe fațada principală trebuie evitate, către stradă este interzisă, precum și ieșirea din scară, indiferent de funcţiunea general la streașină și la coamă al vecinătăților.
iar materialele utilizate la construcția acestora (imagine din Tâmpa). Acoperişul-terasă nu este recomandat în zonele
lor vor fi, de asemenea, naturale și de munte ale județului Hunedoara, deoarece ploile şi zăpada duc la degradarea
durabile. sa în doar câţiva ani.
Recomandări care ţin de pentru şcoli primare, gimnaziale, licee, creşe speciale, grupate în mai multe
calitatea utilizării spaţiilor şcoli postliceale şi şcoli profesionale, zone: zona ocupată de construcţii,
NU! o suprafaţă minimă de 20 mp/elev. zona ocupată de spaţiile de joacă
Cultură şi educaţie: În cazul Modul de ocupare a terenului: (nisip, bazin, plajă, gazon), zona
construcţiilor pentru învăţământ, - 25 % teren ocupat de construcţii administrativă şi zona verde de parc
se recomandă împărţirea - 75 % teren amenajat (curte pentru şi alei.
amplasamentului în mai multe recreaţii şi amenajări sportive, zonă Modul de ocupare a terenului:
zone funcţionale: zona ocupată verde, grădină de flori) din terenul - 20 % teren ocupat de construcţii
de construcţie, zona curţii pentru total. - 80 % teren amenajat (curte pentru
recreaţie, zona terenurilor şi a recreaţii şi amenajări sportive, zonă
instalaţiilor sportive şi zona verde. Sănătate: Pentru construcţiile verde, grădină de flori) din terenul
Pentru învățământul preşcolar de creşe şi creşe speciale, total.
amplasamentul trebuie să asigure o Pentru a asigura un grad de însorire

51
(grădiniţe), se va asigura o suprafaţă
minimă de teren de 22 mp/copil, iar suprafaţă de minimum 25 mp/copil optim şi o eficienţă energetică sporită,
pentru creşe şi de 40 mp/copil pentru saloanele, rezervele, cabinetele
medicale se vor orienta spre sud,
sud-est şi sud-vest. Laboratoarele,
serviciile tehnice medicale, spaţiile
care necesită o lumină constantă pe
NU! tot parcursul zilei, se vor orienta spre
nord.
1 Construcţiile comerciale şi de
servicii: Se recomandă orientarea
AȘA NU: Supradimensionarea clădirilor noi este interzisă, chiar dacă păstrează spaţiilor funcţionale pe lot astfel încât
retragerea față de aliniament a clădirilor învecinate. În cazul necesității realizării să se asigure însorirea spaţiilor pentru
unei suprafețe construite mai mari, se recomandă segmentarea gabaritului în public şi a birourilor. Depozitele,
volume ierarhizate adecvat. atelierele de lucru, spaţiile care
necesită o lumină constantă pe tot
parcursul zilei se vor orienta spre
3 nord.

Construcţiile pentru învăţământ:


Pentru a asigura un grad de însorire
optim şi o eficienţă energetică
NU! sporită, orientarea sălilor de clasă va
AȘA NU: Este interzisă supradimensionarea construcțiilor noi, chiar dacă fi către Sud, Sud-Est, Sud-Vest (mai
păstrează retragerea față de aliniament a clădirilor învecinate (imagine din puţin recomandat). Dormitoarele şi
Bănița). spaţiile de joacă din creşe, creşe
speciale şi centre pentru copii vor
fi orientate spre Sud, Sud-Est, Sud-
NU! Vest. Bibliotecile, sălile de ateliere şi
laboratoarele, spaţiile care necesită o
lumină constantă pe tot parcursul zilei,
se vor orienta spre Nord. Terenurile
de sport se vor orienta cu latura lungă
pe direcția Nord-Sud, cu o abatere de
maximum 15 grade spre Est sau spre
Vest.

2 4

AȘA NU: Este interzisă realizarea unor construcții alipite casei care depășesc ca AȘA NU: Clădirile noi nu vor depăși ca înălțime și nu vor domina prin gabarite
înălțime și gabarit construcția inițială. construcțiile dominante din gospodărie (casa și șura): imagine din Nădașdia de
Sus.
4. AMENAJAREA CLĂDIRILOR EXISTENTE

DA DA

52

1 3

AȘA DA: Amenajarea unor încăperi cu funcțiuni noi în interiorul construcțiilor AȘA DA: Șurile care și-au pierdut funcțiunea de depozitare se pretează foarte bine la amenajarea de
existente spații de locuit. Alături de casele de locuit, șurile sunt acele construcții care contribuie cel mai mult la
imaginea caracteristică a unei localități.

DA DA DA

2 4 5
AȘA DA: Mansardarea podurilor caselor și anexelor poate constitui o modalitate AȘA DA: Șoproanele și grajdurile AȘA DA: Prin realizarea unui acoperiș cu pantă mai mare, se creează condiții
eficientă de a câștiga spațiu de locuit. au dimensiuni care se pretează la optime pentru amenajarea unor spații locuibile: dormitoare, băi etc.
amenajarea unor spații locuibile.
DA DA DA

53

1 2 3

AȘA DA: Spațiul de sub casa scării reprezintă un spațiu de multe AȘA DA: Amplasarea băii în holul de la intrare este o alegere AȘA DA: Cămara poate fi o variantă bună pentru amenajarea
ori neutilizat. Acesta poate primi foarte bine o utilitate nouă, precum rațională și preferată de majoritatea beneficiarilor. unei băi atunci când nu-și mai găsește utilitatea.
amenajarea unei băi.

DA DA

4 5

AȘA DA: Pivnițele pot fi transformate foarte ușor în spații de locuit utile: crame, bucătării, AȘA DA: Amenajare „modernă”, prin transformarea unui pod de casă tradițională într-o
băi, dormitoare, camere de zi etc. Mobilierul tradițional poate fi foarte bine combinat cu mansardă locuibilă.
mobilierul contemporan.
DA DA DA

54

4 6
DA GSPublisherVersion 0.1.100.100
AȘA DA: Anexele din prelungirea casei pot fi extinse pe AȘA DA: Extinderea pe orizontală respectă nu doar ierarhia volumelor, ci și
verticală, cu condiția să se păstreze coama acoperișului la ierarhia materialelor: cărămida tencuită indică existența unei clădiri principale
același nivel, fiind soluția cel mai ușor de executat și cu cele de locuit, pe când lemnul indică o clădire cu o funcțiune secundară, cum se
mai puține probleme constructive și de întreținere pe termen obișnuiește în arhitectura vernaculară.
mediu și lung.

DA NU!

2 5

AȘA DA: Anexele din prelungirea casei pot fi realizate AȘA DA: Intervenția nouă respectă regimul de înălțime
într-un limbaj contemporan, prin reinterpretarea unor general, caracterul zonei și ierarhia volumelor (imagine din
elemente tradiționale și prin utilizarea de materiale Costești).
naturale.

DA

AȘA NU: Supradimensionarea pe verticală a clădirii noi, construită în


prelungirea casei pe locul anexelor, și supraetajarea clădirii existente, dar în
raport de subordonare, fac ansamblul de nerecunoscut și inversează imaginea
de ansamblu a gospodăriei, cu efect nociv pentru specificul local. Se observă
cum extinderea pe verticală a casei tradiționale creează probleme suplimentare
3 de conformare structurală, lăsând aparente capetele căpriorilor.
1
1
1
NU! DA DA

1
1
1

1
1
1

1
1
1
0 0 0

0 0 0

4 5 6
55
AȘA DA: Extinderile nu vor depăși pe înălțime volumul dominant al casei, nici la cornișă, nici la coamă.

1
GSPublisherVersion 0.1.100.100

GSP GSP V
GSP V 0 0 100
V0 0 1000 100

AȘA NU: Se interzice extinderea pe verticală a casei tradiționale cu valoare


100 0 100 100

istorică. Aceasta ar atrage după sine nu doar modificarea proporțiilor, urâțind-o,


ci și complicarea sistemelor constructive noi de la nivelul acoperișului.

NU!
DA

2
AȘA NU: Extinderea pe verticală face clădirea originară
de nerecunoscut (imagine din Băcia).

NU!

AȘA DA: Posibilități de extindere a șurilor în cazul lipsei altor reglementări specifice.
3
AȘA NU: Exemplu de intervenție greșită privind
reparațiile acoperișului casei. Streașina și
accesoriile acoperișului modifică caracterul casei.
AȘA DA: Intervenție „modernă”
într-un interior tradițional de casă
și șură, cu transformarea șurii în
garaj și un mic atelier.
G.S.
A: 5.220 m2
Garaj
A: 31.787 m2

Atelier
A: 24.845 m2

56
Dormitor
A: 23.567 m2

Camera de zi
A: 46.178 m2

16

17
15
Hol
Baie
A: 13.101 m2 Baie 14

A: 5.936 m2 13
A: 4.463 m2
12

A 11
10 Hol
A
9
8 A: 13.051 m2
7

A Cămară A Baie 6

A: 4.946 m2 A: 3.401 m2 5

1
F

Bucătărie
A: 23.803 m2
Dormitor
A: 11.368 m2
Dormitor
A: 14.060 m2

10m 1m 0

5m 1
GSPublisherVersion 0.0.100.100

Luarnă Șură transformată în atelier și garaj Horn


Lucarnă

Mansardă amenajată în volumul podului

Târnaț închis iarna și deschis vara Târnaț deschis vara și închis iarna
5. ELEMENTELE DE DA DA DA
CONSTRUCȚIE

În prezent, materialele moderne, provenind și formându-se în mediul


de proastă calitate, și efectele natural, sunt deosebit de rezistente la
modernizării prost înțelese au un efect acțiunea radiației solare și în special 1 2
negativ asupra mediului și asupra a componentelor UVA și UVB, care

57
ambianței rurale, cum se vede din produc degradări rapide oricărui AȘA DA: Casă cu structură de lemn și pereți din amestec de cânepă cu var:
exemplele: material de sinteză (PVC, polistiren, denumirea materialului este Hempcrete (Hemp-lime); sursa imaginii este: http://
• Tencuielile interioare și exterioare, poliuretan, rășini de aglomerare, thelaststraw.org/building-with-hempcrete-part-1/.
realizate tradițional pe rețea de compuși ai varurilor și ai vopselelor
șipci din lemn, și mortarele pe bază sintetice etc.).
de nisip și var au fost înlocuite cu În mod identic, materialele naturale 3
tencuieli uscate (plăcile de gips- au o mai bună durabilitate și
carton), utilizate la exterior și interior. comportare sub acțiunea factorilor Materialul local Componența calității vieții
AȘA DA: Casă cu structură din
• Pardoselile din lemn natural (de climatici ciclici (temperatură, care este resimțită pozitiv panouri de lemn lamelar încleiat;
tip dușumea, parchet din lemn etc.) umiditate, gelivitate) sau a acțiunilor datorită utilizării materialului denumirea materialului este CLT
au fost înlocuite cu parchetul laminat, rezultate din seism, incendiu, (Cross-laminated timber); sursa
care este un material de sinteză, accidente climatice.1 Piatra Stabilitate termică, izolare acustică imaginii este: http://www.hughstrange.
neecologic și impermeabil la vapori. După cum au spus și cei de la com.
• Finisajele exterioare și interioare INCERC Iași, este imperios necesar Agregatele naturale Stabilitate termică, izolare acustică
pe bază de var natural ale pereților ca specialiștii și autoritățile locale: Argila Confort higrotermic, regulator de
și tavanelor au fost înlocuite aproape - Să transmită comunităților locale umiditate a aerului, stabilitate termică,
în totalitate cu materiale de sinteză și să le îndrume în timp util pentru a izolare acustică DA
de tipul vopselelor lavabile sau pe valorifica cât mai bine oportunitatea
bază de ulei, pierzându-se o sursă de a avea o locuință sau o clădire Varul natural stins (hidraulic) Purificare și dezinfectare a aerului,
importantă de sănătate pentru sănătoasă și trainică, cu costuri/ efect bactericid, depoluare prin
locatari, finisajele realizate cu var lucrări de întreținere reduse. absorbția de CO2
natural având efect bactericid, - Să susțină necesitatea de a
varul fiind un agent de combatere a se renunța la materialele absolut Lemnul de foioase Stabilitate termică, regulator de
efectelor acumulării apei în pereți, un nesănătoase promovate pe piață în umiditate
regulator de umiditate și un agent de mod agresiv și de a folosi tehnicile
combatere a mucegaiurilor. și materialele locale naturale/ Lemnul de rășinoase Stabilitate termică, regulator de
• Izolațiile termice realizate la sănătoase, trainice și ieftine pe care umiditate
tavane, poduri, pardoseli cu materiale le au la îndemână. Fibrele din lemn, fibrele celulozice Confort termic, regulator de umiditate
tradiționale, ecologice, au fost - Să insufle comunităților
înlocuite cu materiale de sinteză convingerea că tehnicile și materialele Baloții de paie, deșeurile vegetale Confort termic, regulator de umiditate
sau cu compuși de sinteză, eficienți locale, care și-au dovedit durabilitatea
din punct de vedere termic, dar care în timp, sunt mult mai valoroase și mai Cânepa Confort termic, regulator de umiditate
nu mai au calități generatoare de sănătoase pe termen lung. Utilizarea
condiții de viață sănătoasă. La casele unor materiale de construcție Stuful Confort termic, regulator de umiditate
existente, cu pereții din bârne de artificiale și profund nesănătoase
4
lemn, se utilizează frecvent, în ultima atrage după sine numai consecințe Lâna de oaie Confort termic, regulator de umiditate
vreme, ca material de izolație termică, negative în timp, chiar dacă acestea AȘA DA: Casă cu structură din lemn
Vata bazaltică Confort termic, siguranță la foc, și pereți din baloți de paie sau pereți
polistirenul expandat, care alterează par o soluție mai ușoară pe moment. izolare acustică
calitățile ecodurabile ale construcției. - Să promoveze la nivelul propriilor din blocuri de argilă amestecată cu
Caracteristicile definitorii construcții varul stins (hidraulic), Amestecurile de cânepă, lână și Confort termic, regulator de paie.
complexe, fizico-chimice, relevante în locul finisajelor lavabile, lemnul var umiditate, siguranță la foc, purificare și
pentru utilizarea în construcții a prelucrat superior, în locul plasticului, dezinfectare a aerului, efect bactericid,
materialelor naturale din România și multe alte materiale naturale, în depoluare prin absorbția de CO2, DA
Materialele naturale, fie de natură locul celor de sinteză. izolare acustică
minerală (anorganice), fie de origine
vegetală sau animală (organice), au Amestecurile de paie, fibre Confort higrotermic, regulator de
caracteristici comune deosebit de 1. Dr. ing. Constantin Miron, Materiale lemnoase, fibre de lână, cânepă, umiditate a aerului, stabilitate termică,
importante, care le fac net superioare, neconvenționale locale pentru energie cu argilă (chirpici), var stins pastă izolare acustică, siguranță la foc,
din punct de vedere ecologic și al sustenabilă, INCD URBAN INCERC Iași, http:// purificare și dezinfectare a aerului, efect
durabilității, materialelor de sinteză documents.tips/documents/neconventionale.html, bactericid, depoluare prin absorbția de
folosite la izolații. p. 53 – 55. CO2 5
Astfel, materialele naturale,
5.1. ACOPERIȘUL DA DA

Analiza și recomandările privitoare


la acoperiș se referă la următoarele 1
componente ale sale: formă și
volumetrie, șarpantă (tipuri de
structură, materiale utilizate și
tratamente), învelitoare (materiale 4
utilizate și culori), marcarea
posibilelor probleme ce pot apărea la Acoperiș tradițional în patru ape cu învelitoare din paie, în satul Șerel. Acest

58
comportarea în timp. sistem era cel mai răspândit în trecut în județul Hunedoara.
Recomandările se grupează pe trei
categorii:
A. Construcții cu gabarit mic
(<120 mp), construcții cu gabarit DA
mediu (120 – 250 mp) și construcții
cu gabarit mare (peste 250 mp),
dispuse în sistem pavilionar
B. Construcții cu gabarit mare
(peste 250 mp), de tip monovolum 1
C. Intervenții pe construcții
existente (gabarit mic, mediu Acoperiș în patru ape cu învelitoare din șindrilă (șiță): imagine din Lăzești,
sau mare, dispuse pavilionar sau județul Alba
monovolum)
Toate materialele care alcătuiesc
acoperișul au nevoie de întreținere
în exploatare (în mai mică sau mai DA
mare măsură). Realizarea de alcătuiri
constructive corecte, cu materiale
naturale, compatibile, de calitate,
precum și urmărirea în execuție îi pot
asigura o durată mai mare de viață,
împreună cu o întreținere conștientă, 5
periodică, din partea utilizatorilor. 2
Acoperiș în patru/două ape cu foișor și învelitoare din țiglă ceramică trasă. Acoperiș tradițional în patru ape cu învelitoare din paie, în satul Crișan. Acest
Acest tip de acoperiș apare preponderent în partea de nord a zonei, în Băița și sistem era cel mai răspândit în trecut în județul Hunedoara.
5.1.1. Specificul local Clopotiva.
Acoperișul tradițional a fost în patru
ape, cu pantă mare și acoperit cu paie,
rareori cu șiță sau șindrilă, care era un DA DA
material scump la vremea respectivă.
În prima jumătate a secolului XX, odată
cu înlocuirea învelitorii de paie cu cea
de țiglă ceramică trasă, acoperișurile
în patru ape au fost înlocuite cu cele
în două ape, cu fronton triunghiular
sau teșit. Concomitent, se reduce
panta acoperișului la 45° ‒ 50°. În
prezent, în multe situații, învelitoarea
a fost înlocuită cu țiglă ceramică
cu dimensiuni diferite față de cea
tradițională, cu țiglă din beton, cu
tablă sau cu alte materiale sintetice.
Șarpanta este realizată, de regulă,
din lemn, cu îmbinări, crestături și cuie
din lemn (la construcțiile mai vechi) și
din metal, mai recent. 3 6
Acoperiș în două ape cu învelitoare din țiglă ceramică, cu pinion teșit, de Acoperiș în trei ape cu învelitoare din țiglă ceramică trasă (imagine din Clopotiva)
influență barocă. Acest tip de acoperiș se găsește pe tot cuprinsul zonei studiate,
preponderent în cazul locuințelor (imagine din Mădă).
5.1.1.2. Valea Jiului
5.1.1.1. Țara Hațegului
Forma și volumetria constau în:
Forma și volumetria constau în: - pante mai mari sau egale cu 45°;
- pante mai mari sau egale cu 45°; - acoperişuri în patru ape, ventilate
- acoperişuri în patru ape, ventilate prin mici lucarne (fig. 7, 8, 10, 16, 4);
prin mici lucarne; - acoperişuri în două ape cu pinion
- acoperişuri în două ape cu fronton şi fronton la stradă, ventilate prin găuri
de lemn la stradă şi cornişă care în timpan (fig. 3,9);
separă nivelul de pod, ventilate prin - acoperişuri în trei ape, ventilate;
găuri în timpan (fig. 6); 1 - în general, acoperişul anexelor
- acoperişuri în două ape cu pinion, Șură cu structură din lemn și pereți gospodăreşti este în două ape (fig.
cu cornişă care separă nivelul de pod, 19).
din lemn (imagine din Densuș) 10 11
59
ventilate prin găuri în timpan;
- acoperişuri în trei ape, ventilate; Materialul și structura acoperişului: Șură (imagine din Câmpu lui Neag) Gospodărie cu incintă (imagine din
- acoperişul anexelor gospodăreşti - Șarpantă din lemn de esenţe tari Câmpu lui Neag)
este în două ape (fig. 1, 2, 4, 5). (stejar) şi, mai nou, de răşinoase,
acoperită cu învelitoare de stuf
sau șiță, materiale care au fost
Materialul și structura: înlocuite ulterior cu ţiglă sau tablă.
- Șarpantă din lemn de esenţe tari În general, anexele gospodăreşti nu
(stejar) şi, mai nou, de răşinoase; şi-au schimbat materialul învelitorii,
învelitoare de stuf sau șiță, materiale predominând șița şi, mai rar,
care au fost înlocuite ulterior cu întâlnindu-se stuful.
ţiglă sau tablă. În general, anexele 2 12
gospodăreşti nu şi-au schimbat
materialul învelitorii, predominând șița Șură cu structură din lemn și pereți de
pământ (imagine din Pui) Gospodărie cu incintă (imagine din Câmpu lui Neag)
şi, mai rar, stuful.
Acoperişul înalt se termină cu o
coamă scurtă, străjuită de o parte şi
de alta de ţepe ascuţite din lemn şi de
ciocârlani din şindrilă.
- Coşuri de fum: din cărămidă
(aparentă sau tencuită).

3 7 13
Casă cu structură din lemn și pereți din Gospodărie cu ocol întărit (imagine Gospodărie cu incintă (imagine din Câmpa)
cărămidă/pământ (imagine din Pui) din Câmpu lui Neag)

4 8 14
Șură cu structură din lemn și pereți de lemn (imagine din Densuș) Casă cu structură și pereți de lemn Gospodărie cu incintă (imagine din Valea de Brazi)
(imagine din Câmpu lui Neag)

5 6 9 15 16
Casă cu pereți de paiantă (imagine Casă cu pereți din zidărie de piatră Casă din zidărie de cărămidă (imagine Gospodărie (imagine din Câmpu lui Casă de locuit (imagine din Câmpu
din Zeicani) (imagine din Zeicani) din Câmpu lui Neag) Neag) lui Neag)
Acoperişul înalt se termină cu o 5.1.1.3. Ținutul Orăștiei 5.1.1.4. Țara Zarandului
coamă scurtă, străjuită de o parte şi
de alta de ţepe ascuţite din lemn şi Forma și volumetria constau în: Forma și volumetria constau în:
ciocârlani din şindrilă. - pante mai mari sau egale cu 45°; - pante mai mari sau egale cu 45°;
- Coşuri de fum: din cărămidă - acoperişuri în patru ape, ventilate - acoperişuri în patru ape, ventilate
(aparentă sau tencuită) sau piatră. prin mici lucarne, în general, la prin mici lucarne, în general, la
anexele gospodăreşti şi mai rar la anexele gospodăreşti şi mai rar la
casele de locuit; casele de locuit (fig. 8, 10, 12);
- acoperişuri în două ape cu timpan - acoperişuri în două ape cu fronton
sau cu fronton de lemn la stradă şi de lemn la stradă şi cornişă care 8
cornişă care separă parterul de pod, separă nivelul de pod, ventilate prin Casă de locuit (imagine din Băița)
ventilate prin găuri în timpan (fig. 1, găuri în timpan (fig. 9);
2, 3); - acoperişuri în trei ape, ventilate.

60 - acoperişuri în trei ape, ventilate.

Material și structură:
Material și structură:
Şarpantă din lemn de esenţe tari
Şarpanta este din lemn de esenţe (stejar) şi, mai nou, de răşinoase,
tari (stejar) şi, mai nou, de răşinoase, acoperită cu învelitoare de stuf sau
acoperită cu învelitoare de stuf sau șiță, materiale înlocuite ulterior cu ţiglă
șiță, materiale înlocuite ulterior cu sau tablă (fig. 12). În general, anexele
ţiglă sau tablă. Anexele gospodăreşti gospodăreşti nu şi-au schimbat
şi-au schimbat materialul învelitorii, materialul învelitorii, predominând 9
1 predominând țigla. șița şi, mai rar, întâlnindu-se stuful
(fig. 10). Casă de locuit (imagine din Băița)
Casă de locuit (imagine din Câmpu Acoperişul înalt se termină cu o
lui Neag) coamă scurtă, străjuită de o parte şi
de alta de ţepe ascuţite din lemn şi
ciocârlani din şindrilă.

2 5 10
Șură (imagine din Câmpu lui Neag) Casă de locuit (imagine din Turdaș) Șură (imagine din Băița)

3
6 11
Gospodărie cu incintă (imagine din Gospodărie cu semiincintă (imagine din Ținutul Orăștiei) Șură (imagine din Băița)
Câmpu lui Neag)

4 7 12
Gospodărie cu incintă (imagine din Gospodărie în L (imagine din Ținutul Orăștiei) Casă de locuit (imagine din Băița)
Câmpu lui Neag)
5.1.1.5. Valea 5.1.1.6. Ținutul Pădurenilor
Mureșului de Jos
Forma și volumetria constau în:
Forma și volumetria constau în: - pante mai mari sau egale cu 45°;
- pante mai mari sau egale cu 45°; - acoperișuri în patru ape, ventilate
- acoperișuri în patru ape, ventilate prin mici lucarne;
prin mici lucarne, în general, la -acoperișuri în două ape cu pinion și
anexele gospodărești și mai rar la fronton la stradă, ventilate prin găuri
casele de locuit (fig.1, 3); în timpan;
- acoperișuri în două ape cu fronton 4 - acoperișuri în trei ape, ventilate;
de lemn la stradă și cornișă care Anexă (imagine din Căzănești) -în general, acoperișul anexelor
separă nivelul de pod, ventilate prin gospodărești este în două ape.
găuri în timpan (fig. 2, 4); Acoperișul are șarpantă din lemn

61
- acoperișuri în trei ape, ventilate. de esențe tari (stejar) și, mai nou, de
Șarpanta este din lemn de esențe rășinoase, acoperit cu învelitoare din
tari (stejar) și, mai nou, de rășinoase, stuf sau șiță, materiale care au fost
acoperită cu învelitoare de stuf sau înlocuite ulterior cu țiglă sau tablă.
șiță, materiale înlocuite ulterior cu În general, anexele gospodărești nu
țiglă sau tablă. Anexele gospodărești și-au schimbat materialul învelitorii,
și-au schimbat materialul învelitorii, predominând șița și întâlnindu-se mai
predominând țigla (fig. 5, 6, 7, 8). rar stuful (fig. 9, 10).
Acoperișul înalt se termină cu o
5 coamă scurtă, străjuită de o parte și
Anexă (imagine din Boia Bărzii) de alta de țepe ascuțite din lemn și
ciocârlani din șindrilă.
Coșurile de fum sunt din cărămidă
(aparentă sau tencuită) sau piatră.

1 6
Uliță (imagine din Boia Bărzii) Anexă (imagine din Basarabosa)

fig.33 Vorța

2 7 9
Anexă (imagine din Șteia) Anexă (imagine din Vorța) Anexă (imagine din Bunilă)

3 8 10
Casă de locuit (imagine din Șteia) Gospodărie (imagine din Boia Bărzii) Anexă (imagine din Bunilă)
5.1.2. Recomandări
DA
A. Construcții noi cu gabarit mic (<120 mp),
construcții noi cu gabarit mediu (120 – 250
mp) și construcții noi cu gabarit mare (peste
250 mp), dispuse în sistem pavilionar

Forma și volumetria 0 70

a .1
62
5 0

Spațiul interior generat de acoperiș Acoperișul lucarnelor va ocupa


se va utiliza ca spațiu funcțional. Nu

a . 11
maximum 25 % din suprafața
se recomandă folosirea acestuia
5 75 c

pantei respective și acestea vor fi


ca pod/depozitare pentru obiecte dimensionate și poziționate astfel
voluminoase sau grele, din motive de încât să se păstreze o imagine
siguranță în exploatare, siguranță la coerentă cu imaginea specifică

a .55
foc etc. locului și să nu constituie un element
Se va păstra specificul local prin discrepant, vizibil din drum sau din
preluarea nealterată a formei și diverse puncte de perspectivă și
a volumetriei existente în zonă. belvedere cunoscute la nivel local.
Acoperișul va fi cât mai simplu, cu În general, se propune amenajarea 2 5
două sau patru ape, cu streșinile lucarnelor spre curte.
și coamele orizontale. Nu se admit Decorațiile, dacă este cazul, se vor
GSPublisherVersion 0.1.100.100
Panta acoperișului construcțiilor are, AȘA DA: Pe latura pe care se intră în casă, streașina poate fi amplificată, pentru
forme și pante provenite din alte zone prelua nealterate, dar într-o formă în general, între 45° și 60°. Înclinația a proteja accesul; aceasta este o soluție arhaică, încă de dinainte de apariția
climatice sau geografice. Streșinile simplificată, păstrând specificul acoperișului este unul dintre elementele târnațului.
vor fi ample (45 ‒ 60 cm), inclusiv în local. Nu se vor folosi forme și detalii definitorii pentru specificul local.
jurul târnațului sau în zona de intrare. provenite din alte zone etnografice,
La intersecția cu frontonul, streașina geografice sau climatice.
va avea 30 ‒ 45 cm, pentru a proteja
zidăria din piatră sau pereții cu lemn NU! DA
la exterior. NU!
Se acceptă și acoperiri cu pantă
mică, de minimum 2 %, dar cu
învelitoare din strat înierbat cu
vegetație locală și doar acolo unde
relieful permite și sunt necesare
soluții speciale de integrare în peisaj:
volume mari, (semi)îngropate, garaje
sau spații tehnice parțial sau total 3
îngropate, care pentru integrare în 1
peisaj se acoperă cu o învelitoare de
tip terasă vegetală/acoperiș verde. AȘA NU: Nu se recomandă adoptarea AȘA NU: Panta acoperișului este
Acestea trebuie să se integreze unor forme de acoperiș nespecifice. nespecifică și amplasarea casei este
peisagistic și volumetric în ansamblul disonantă în context (Șoimuș).
gospodăriei. În funcție de învelitoare,
panta va avea între 45° și 60° la cele
ceramice (țiglă de tip solzi, olane, țiglă DA
trasă) și maximum 70° pentru cele
lemnoase (șiță sau șindrilă), din paie
sau stuf, ținând cont de specificul
local.
Se va păstra și se va prelua raportul
volumetric al clădirilor de pe lot.
Se recomandă ca înălțimea clădirii
principale, de la stradă, să nu fie 4
depășită de cea a clădirilor anexe, 6
excepție putând face doar șurile, care, AȘA DA: Soluția sistemului
în mod tradițional, erau adesea mai constructiv de la nivelul șarpantei AȘA DA: În urma reabilitării unei șuri tradiționale, ale cărei formă și dimensiuni au
mari și mai înalte decât casa propriu- contribuie hotărâtor la forma finală a rămas neschimbate, s-a amenajat un spațiu locuibil. Se recomandă reconversia
zisă. Clădirile nou construite nu vor clădirii. Exemplu de șarpantă nouă fondului construit existent, mai ales în cazul construcțiilor realizate din piatră
depăși ca înălțime la coamă clădirile rezolvată corect peste o șură existentă naturală, și doar în cazul în care acest lucru nu este posibil, să se construiască
principale de pe parcelă. din satul Șerel. altele noi.
AȘA DA: Acoperișul se inspiră
din soluțiile tradiționale locale
DA – proiect realizat cu finanțare NU! DA NU!
europeană în satul Vad.

5
1
AȘA NU: Complicarea inutilă a 12
volumului acoperișului are un efect
neplăcut asupra imaginii de ansamblu
a construcției și a împrejurimilor, AȘA NU: Volumetria acoperișului, cu
ruperi de pantă, nu este caracteristică
63
DA implicând și un cost mai ridicat și
detalii tehnice delicate. acestei zone. Realizarea unui
acoperiș cu pantă foarte mare (peste
9 60°) este costisitoare, iar spațiul
rezultat deasupra primului nivel de
NU! AȘA DA: Alegerea sistemului de mansardă rareori este folosit, din
construcție cu finisaje din lemn cauza dimensiunilor reduse și a
permite dimensionarea streșinii la accesului dificil.
valoarea ei maximă: 25 cm.

NU! DA
6
2 AȘA NU: Nu se recomandă realizarea
unor balcoane spre stradă la nivelul
etajului sau al mansardei.
13
10
NU!
AȘA NU: Volumetria agresivă a
acoperișului clădirii noi contrastează
puternic cu clădirile din vecinătate.

NU!
3
7
AȘA DA: Casă de vacanță din Râușor, care, deși este construită într-un limbaj
modern, se integrează în peisajul rural prin materiale și raportare la contextul
natural și construit. AȘA NU: Acoperirea totală a învelitorii
cu panouri fotovoltaice face ca
acestea să se substituie ele însele 11 14
învelitorii și să influențeze într-un mod
DA neplăcut imaginea de ansamblu a AȘA NU: Nu se recomandă
clădirii. AȘA DA: Acoperișul poate fi prevăzut
complicarea soluției de acoperire. cu aruncătoare, pentru a îndepărta
De asemenea, un astfel de acoperiș apa din apropierea zidului (imagine
este mai scump decât unul cu specific din Leleșe).
DA local și mai greu de întreținut.

4
AȘA DA: Amplasarea panourilor
AȘA DA: Extindere a unor construcții existente ale căror acoperișuri respectă generatoare de energie nu va depăși
panta minimă de 45° a construcțiilor din vatra satului. 8 25 % din suprafața învelitorii.
Şarpanta repetat de îngheț/dezgheț, radiații
ultraviolete, variații de temperatură
Există posibilitatea folosirii și a
altor materiale obținute din lemn,
Şarpanta se va realiza din lemn, vară/iarnă). prin mijloace tehnologice: CLT, lemn DA DA
folosind tehnici şi îmbinări tradiţionale Pentru toate elementele din lemn, lamelar, lemn stratificat. De reținut că
locale, dar și contemporane (lemn se vor realiza lucrări de ignifugare folosirea lemnului lamelar, stratificat
lamelar, stratificat sau încleiat), pe şi biocidare cu materiale care nu sau încleiat permite realizarea unor
cât posibil, prin implicarea meşterilor afectează structura şi culoarea piese de lemn de mari dimensiuni și
tâmplari şi dulgheri din zonă. Nu lemnului şi care permit tratamentul de geometrii diverse, cu performanțe
trebuie utilizate materialele organice ulterior al acestuia cu ceruri, uleiuri şi deosebite, fără a fi nevoiți să 3
rezultate în urma polimerizării (cele soluţii naturale. sacrificăm arbori seculari pentru
denumite în mod generic „plasticuri”), Există posibilitatea realizării unor aceasta. AȘA DA: Șarpantă nouă cu lucarne
întrucât își schimbă calitățile șarpante din alte materiale, precum
(portanță, torsiune, curgere) în timp, metalul în asociere cu lemnul, atunci

64 din cauza condițiilor de mediu (proces când activitatea adăpostită o impune. DA

DA

AȘA DA: Imaginea spectaculoasă a


4 șarpantei este un element ce poate fi
AȘA DA: Forma șarpantei este o reinterpretare a limbajului tradițional, într-o pus în valoare la nivelul mansardei.
formulă contemporană.

DA DA
1
AȘA DA: Șarpantă realizată cu „scaun” specific construcțiilor cu deschidere
mare
8
DA
5
AȘA DA: Interiorul unui pod: structura
spectaculoasă a șarpantei poate face
parte din compoziția arhitecturală a
amenajării spațiului.

DA
9
2
AȘA DA: Pentru construcții destinate unităților de producție
de mici dimensiuni, se pot folosi sisteme structurale
AȘA DA: Exemplul unei șarpante simple, un sistem care se folosește regulat în combinate, atât moderne, cât și tradiționale, pentru a permite
Transilvania. utilizarea unor materiale locale pentru umpleri, finisaje și
6
învelitori, precum țigla și lambriul.
Învelitoarea (materiale folosite şi compatibilităţi)
Învelitoarea se va realiza din materiale naturale regenerabile, cu păstrarea
NU! NU! NU!
imaginii locale nealterate. În funcţie de specificul zonei şi de panta aleasă,
învelitoarea va fi din țiglă ceramică, șindrilă sau paie, cu păstrarea streșinilor
(în raport cu materialele respective). Se vor folosi materiale şi tehnologii locale
sau care pornesc/derivă din tehnologii locale, fără a avea efecte negative asupra
destinaţiei construcţiei. Se vor păstra sistemul de lățuire și dispunerea specific
locală a pieselor de învelitoare, inclusiv forma și dimensiunea acestora.
Materialele de termoizolare/hidroizolare pentru învelitoare vor fi compatibile
cu cele din care este realizată aceasta. Se vor folosi, pe cât posibil, materiale 13
naturale şi soluţii de alcătuire care să permită schimbul de vapori dintre interior și 7 10
exterior, prin aceasta asigurându-se realizarea unui climat interior optim utilizării/
locuirii (se va avea o grijă sporită la detaliile constructive din jurul coşurilor
de fum, al lucarnelor, al intersecţiei cu foişoarele etc.). Nu este recomandată
combinarea la același acoperiș a mai multe tipuri, culori, materiale sau forme de
AȘA NU: Folosirea unei țigle care
o imită pe cea manuală nu este
justificată, atâta timp cât există țiglă
AȘA NU: Folosirea unei țigle solzi
„false” are un efect contrastant cu
învelitoarea istorică din imagine.
AȘA NU: Vor fi evitate învelitorile în
culori stridente, din tablă sau din beton,
care nu au o durabilitate ridicată și nici
65
învelitori, cu excepția acoperișului acoperit cu vegetație. În cazul intervenției pe manuală la aproximativ același preț. nu izolează termic față de exterior.
o clădire existentă, se va înlocui obligatoriu învelitoarea din tablă, azbociment,
membrană bituminoasă sau din alte materiale sintetice cu cele acceptate.
Culorile vor fi cele naturale (atât cele
pentru materialele de învelitoare, cât şi
DA NU! DA cele pentru alte elemente constructive
DA sau tehnologice): nu se vor folosi
culori stridente. Acoperirea lucarnelor
și umbrirea ferestrelor în planul
acoperişului se vor face din materiale
care nu contravin specificului local şi
imaginii de ansamblu a construcţiei.
Elementele de umbrire/control solar
pot servi şi ca elemente de camuflare
8 ale acestora în volumul şi forma
1 4
învelitorii.
AȘA DA: Țigla ceramică trasă AȘA NU: Folosirea tablei ridică o
industrială poate fi folosită, dacă gamă largă de întrebări, plecând de la
problema reciclării ei până la probleme Elementele de
respectă forma și dispunerea
tradițională. DA de onestitate: imitarea prin culoare și iluminare, ventilare,
formă a țiglei ceramice. Cele mai mari
probleme rămân însă cele legate de
11 instalaţiile
aspect, de încălzire excesivă, care
poate crea un disconfort vara într-o AȘA DA: Lucarnele pot fi folosite ca Elementele de iluminare
DA elemente de ritmare a învelitorii și ca (luminatoare, ferestre în planul
mansardă locuită, și de zgomot pe
timp de ploaie sau grindină. În cele sursă de identitate vizuală. acoperişului), instalaţiile (panouri
5 din urmă, tabla este un material solare, panouri fotovoltaice, coşuri
ieftin, importat din zona construcțiilor de fum) sunt permise doar dacă sunt
AȘA DA: Șindrila și șița tradițională industriale, unde până de curând nu a justificate funcţional şi vor ocupa
pot fi folosite la construcțiile noi atât contat aspectul finsajului. maximum 15 % din suprafaţa pantei
pentru învelitoare, cât și ca placaj respective. Pe cât posibil, se vor
vertical (imagine din Leleșe). orienta spre interiorul lotului, astfel
încât să se păstreze o imagine
2 coerentă şi acestea să nu constituie
NU! DA un element discrepant, vizibil din drum
AȘA DA: Țiglă nouă tip solzi produsă DA sau din diverse puncte de perspectivă
manual în tehnica tradițională, pentru şi belvedere cunoscute la nivel local.
clădiri noi și reabilitări de clădiri vechi Se acceptă și se recomandă
utilizarea panourilor de captare a
energiei solare în planul acoperișului.
DA
9 12

6 AȘA NU: Folosirea țiglelor „mari” din AȘA DA: Pentru iluminarea
beton vopsit este total neadecvată. mansardelor, se pot utiliza atât
Sunt multe situații în care acestea ferestre în planul acoperișului, cât și
AȘA DA: Stuful este un material s-au decolorat, iar forma importată lucarne.
3 natural, cu o durată de viață lungă. are un aspect nepotrivit.
B. Construcții noi
cu gabarit mare DA DA
(250 – 395 mp), de
tip monovolum
Construcțiile de mari dimensiuni
se vor amplasa în afara vetrei
satului. Doar în cazuri excepționale
și riguros justificate se vor amplasa
în vatra satului, situație în care se va
66 păstra specificul local prin preluarea
formei şi a volumetriei existente în
zonă, păstrându-se imaginea locală
nealterată.
În cazul amplasării construcției în
zone special destinate (prin PUG)
pentru producție, servicii, sănătate, 4
educaţie, se permite și folosirea altor
tipuri de materiale și tehnologii (metal, AȘA DA: Pentru construcțiile zootehnice, se acceptă alternarea pantei
beton etc.), acolo unde este necesar şi 1
acoperișurilor, cu condiția ca volumetria de ansamblu să se încadreze în
unde folosirea materialelor locale nu specificul local, precum în cazul acestui adăpost pentru animale.
poate asigura cerinţele de siguranţă,
stabilitate şi de rezistenţă la foc. AȘA DA: Exemplul unei volumetrii
simple, în care panta acoperișului se
Forma şi volumetria apropie de valoarea celei tradiționale DA DA
în zonă.
Noua construcție se va integra în
specificul local prin preluarea formei
şi a volumetriei specifice zonei, chiar
dacă scara obiectului va fi mai mare.
Acoperişul va fi cât mai simplu, în cele
mai multe cazuri, cu două ape, cu 2
pante egale, cu streşinile şi coamele
orizontale. Nu se admit forme şi pante
provenite din alte zone climatice sau
geografice, teşiri nejustificate ale DA
pantelor. Streşinile vor fi de 45 – 60
cm, iar la intersecția cu frontonul
vor avea între 30 și 45 cm, în funcție
de materialul din care este alcătuit
frontonul. Dacă frontonul este din
zidărie sau metal, atunci streașina va
avea valoarea cea mai mică; dacă este
din lemn, atunci va avea valoarea cea 5
mai mare.
Se acceptă şi acoperiri cu pantă AȘA DA: Pentru camuflarea gabaritelor mari și în cazul în care se dorește
mică, de maximum 2 – 5 %, doar acest lucru, se pot folosi acoperișurile cu înclinație mică. Se observă intenția
cu învelitoare din strat înierbat cu de încadrare în peisaj prin folosirea unor pante reduse la acoperiș și limitarea
vegetaţie locală și doar acolo unde înălțimii construcției. Aceste procedee se pretează la clădiri de dimensiuni
relieful permite și sunt necesare soluţii foarte mari, precum sălile de sport, halele de producție, spațiile de depozitare a
speciale de integrare în peisaj: volume cerealelor etc.
mari, (semi)îngropate, garaje sau spaţii
tehnice parţial sau total îngropate, 3
care pentru integrare în peisaj se La construcțiile noi cu gabarit mare, se recomandă realizarea unor porticuri pe
acoperă cu strat vegetal. Sunt interzise AȘA DA: Reabilitarea unei construcții agricole, care respectă cele mai importante fața cea mai folosită a clădirii (cea cu accesuri), pentru protejarea activității în aer
acoperişurile de tip terasă în proporție reguli de încadrare în specificul local: materialele folosite și forma acoperișului. liber și a depozitărilor temporare. Ele vor proteja pereții și deschiderile clădirii de
mai mare de 60 % din suprafața totală intemperii și vor da un plus de identitate și funcționalitate clădirilor respective.
a acoperișului și dispuse la frontul (șindrilă), ținând cont de specificul local.
stradal. În funcție de învelitoare, panta Se acceptă folosirea panourilor fotovoltaice sau solare pe fața sudică a
va fi de minimum 45o la cele ceramice acoperișului, în proporție de 40 % din suprafață.
(țiglă solzi, olane) sau lemnoase
Şarpanta urma polimerizării (cele denumite, în
mod generic, „plasticuri”), întrucât își
Învelitoarea Învelitoarea va fi din țiglă ceramică
de tip solzi, cu păstrarea streșinilor
NU! În cazul amplasării construcției în schimbă calitățile (portanță, torsiune, (materiale folosite (în funcție de materiale). Se vor folosi
vatra satului, structura șarpantei va curgere) în timp, din cauza condițiilor
de mediu (proces repetat de îngheț/
şi compatibilităţi) materiale şi tehnologii locale sau care
pornesc/derivă din tehnologii locale,
fi, recomandabil, de lemn, folosind,
oriunde e posibil (nealterând dezgheț, ultraviolete, variații de Învelitoarea se va realiza din fără a avea efecte negative asupra
procesul tehnologic), materiale temperatură vară/iarnă). materiale naturale regenerabile, cu destinaţiei construcţiei.
naturale regenerabile sau tehnologii În cazul amplasării construcției în păstrarea imaginii locale nealterate.
contemporane de industrializare zone special destinate (prin PUG):
a lemnului (lemn lamelar, panouri pentru producție, servicii, sănătate,
multistrat, lemn stratificat). Se pot educaţie, se permite și folosirea altor
1 folosi rigidizări suplimentare din tipuri de materiale și tehnologii (metal, DA
alte materiale structurale pentru beton etc.) acolo unde este necesar şi

67
AȘA NU: Se va evita realizarea de prinderi/legături, fără ca acestea să unde folosirea materialelor locale nu
acoperișuri cu pante reduse în alte fie prezente ca pondere importantă poate asigura, prin folosire singulară,
situații decât cele îngropate sau în ansamblu. Nu trebuie utilizate cerinţele de siguranţă, stabilitate şi de
semiîngropate și cu acoperiș înierbat. materialele organice rezultate în rezistenţă la foc.

NU! DA

2 AȘA DA: Țigla industrială de tip solzi, de formă și cu dispunere specific locală,
poate constitui o variantă pentru acoperirea construcțiilor noi de gabarit mare.
AȘA NU: Folosirea acoperirii generale
de tip terasă este interzisă în satele
tradiționale, motivul fiind neîncadrarea Materialele de termoizolare/ instalaţiile (panouri solare, panouri
în specificul local, atât prin formă, cât hidroizolare pentru învelitoare vor fi fotovoltaice, coşuri de fum) sunt
și prin aspectul învelitorii pe care o 4 compatibile cu cele din care aceasta permise doar dacă sunt justificate
presupune utilizarea acestui tip de este realizată. Se vor folosi, pe cât funcţional.
acoperire. Suplimentar, soluția poate AȘA DA: Se recomandă utilizarea unei soluții locale de realizare a șarpantei; posibil, materiale naturale, precum Se acceptă și se recomandă
aduce cu sine probleme de infiltrație a astfel, se susține economia locală, prin utilizarea forței de muncă și a materialelor țigla ceramică, şi soluţii de alcătuire utilizarea panourilor de captare a
apei dacă nu este pusă în operă foarte din zonă. care să permită schimbul de vapori energiei solare, în planul acoperișului
bine, fapt confirmat de evenimentele dintre interior și exterior, prin aceasta (a se vedea capitolul 7. Performanța
multiple de acest gen. asigurându-se realizarea unui climat energetică).
DA interior optim utilizării (se va avea o Acoperirea lucarnelor, umbrirea
grijă sporită la detaliile constructive ferestrelor în planul acoperişului se vor
din jurul coşurilor de fum, al face din materiale care nu contravin
lucarnelor, etc.). Nu este recomandată specificului local şi imaginii de
combinarea la același acoperiș a mai ansamblu a construcţiei. Elementele
NU! multe tipuri de învelitori, cu excepția de umbrire/control solar pot servi şi ca
acoperișului vegetal. elemente de camuflare ale acestora
Culorile vor fi naturale (atât cele în volumul şi forma învelitorii.
pentru materialele de învelitoare, Culorile vor fi naturale (atât cele
cât şi cele pentru alte elemente pentru materialele de acoperire, cât şi
constructive sau tehnologice): nu se cele pentru alte elemente constructive
vor folosi culori stridente sau saturate. sau tehnologice), similare cu cele
3 ale învelitorii: nu se vor folosi culori
stridente.
AȘA NU: Forma acoperișului din
Elementele de
imagine intră în totală contradicție iluminare, ventilare,
cu noțiunea de încadrare în
specificul local și atrage după sine
5 instalaţiile
alte probleme, precum utilizarea Elementele de iluminare (luminatoare,
contextuală a finisajelor. AȘA DA: Utilizarea unei structuri din lemn lamelar sau a uneia zăbrelite la nivelul
șarpantei poate fi o soluție practică pentru clădirile cu deschideri mari. ferestre în planul acoperişului),
C. Intervenţii pe construcţiile existente Şarpanta
(gabarit mic, mediu sau mare, dispuse În cazul intervenţiilor asupra
NU! NU!
pavilionar sau monovolum) construcţiilor existente,
unde acestea nu se încadrează în
acolo
specificul local şi sunt lipsite de valori
constructive şi memoriale certe, se
Forma şi volumetria va reconforma şarpanta, pentru a
răspunde nevoilor de încadrare în
Se vor realiza, în prealabil, fotografii ale clădirii existente, cu vecinătăți cu specificul local (recomandări similare 4
tot, pentru a înțelege modul în care trebuie realizată intervenția și într-un sens cu cele pentru construcţiile noi).
comunitar. Extinderile şi/sau conversiile vor ţine
Dacă nu se încadrează în specificul local şi este lipsit de valori constructive şi cont de recomandările din capitolele 2 AȘA NU: Extinderea locuinței cu un

68 memoriale certe, acoperişul se va reconforma, pentru a răspunde nevoilor de anterioare, în funcţie de volumul corp de clădire mai înalt și refacerea
încadrare în specificul local (recomandări similare cu cele pentru construcţiile rezultat al construcţiei. AȘA NU: Ridicarea acoperișului prin învelitorii cu un material inadecvat
noi – vezi recomandări la capitole în funcţie de volumul construcţiei). Extinderile În cazul intervenţiilor asupra adăugarea unor rânduri de BCA nu creează un conflict vizual.
şi/sau conversiile vor ţine cont de recomandările din capitolele anterioare, în construcţiilor existente, acolo unde este o soluție recomandată (imagine
funcţie de volumul rezultat al construcţiei. şarpanta (prin materiale şi conformare) din Băcia).
Dacă se încadrează în specificul local, intervenţiile vor respecta scara şi se încadrează în specificul local, se
conformarea acoperişului existent. recomandă păstrarea elementelor
În cazul înlocuirii totale a structurii, se va efectua, în prealabil, releveul constructive valoroase şi, pe cât NU! DA
acoperișului existent și nu se vor modifica lățimea și cota streșinii, aceasta din posibil, repararea şi conservarea la
urmă putând fi ridicată până la maximum 5,5 m față de cota terenului natural, un nivel cât mai extins, prin folosirea
măsurată în punctul cel mai înalt, dar fără să depășească 3 metri față de cota tehnologiilor tradiţionale locale.
parterului. Elementele deteriorate se pot înlocui
Decoraţiile se vor prelua nealterate (dacă este cazul). Nu se vor folosi forme şi cu elemente similare din lemn de
detalii provenite din alte zone etnografice, geografice sau climatice. aceeaşi esenţă, pentru a nu interveni
Se va păstra ierarhia volumetrică a clădirilor de pe lot. Se recomandă ca şi a nu dezechilibra capacitatea
înălțimea clădirii principale, de la stradă, să nu fie depășită de cea a clădirilor portantă de ansamblu a structurii. 3 5
anexe, excepție putând face doar șurile, care, în mod tradițional, erau adesea Se pot folosi rigidizări suplimentare
mai mari și mai înalte decât casa propriu-zisă. Nu se admite sub nicio formă ca din lemn şi/sau metal pentru prinderi/ AȘA DA: Intervenția păstrează
anexele din continuarea clădirii principale să fie extinse peste nivelul coamei legături, fără ca acestea să fie dimensiunile și înclinația originară
acesteia din urmă. Se admit extinderile pentru corpurile/anexele cu regim de prezente ca pondere importantă a acoperișurilor din zonă. Se
înălțime parter care posedă acoperiș vegetal, dar cu limită de gabarit, și care nu în ansamblu. Intervenţiile realizate recomandă totuși păstrarea unei
sunt amplasate la aliniamentul stradal. trebuie să poată fi reversibile, pentru perechi de căpriori-martori din
a nu elimina şansa unei intervenţii structura originară.
viitoare, cu materiale şi tehnologii noi,
ce se pot dovedi benefice în privinţa
NU! calităţii de ansamblu a obiectului
şi a utilizării optime a acestuia.
DA
Intervenţiile vor respecta scara şi
conformarea acoperişului.
Pentru toate elementele din lemn,
se vor realiza lucrări de ignifugare
şi biocidare cu materiale care nu
afectează structura şi culoarea
lemnului şi care permit tratamentul
ulterior al acestuia cu ceruri, uleiuri şi
soluţii naturale.

6
1
AȘA DA: Refacerea șarpantei vechi este uneori necesară, atunci când
elementele vechi din lemn au fost afectate de infiltrații sau de alte tipuri de
degradări. Cu această ocazie, poate fi schimbată panta acoperișului, în vederea
AȘA NU: Intervenții greșite care apar în mod frecvent la clădirile tradiționale. refuncționalizării (adăugarea unor spații de locuit în mansardă), cât și pentru o
mai bună adaptare la condițiile climatice locale.
Învelitoarea diverse membrane bituminoase sau
alte materiale nespecifice zonei,
(materiale folosite acestea se vor înlocui cu cele care se DA DA
şi compatibilităţi) încadrează în specificul local.
Materialele de termoizolare/
În cazul intervenţiilor asupra hidroizolare pentru învelitoare vor fi
construcţiilor existente, acolo compatibile cu cele din care aceasta
unde acestea nu se încadrează în este realizată. Se vor folosi, pe cât
specificul local şi sunt lipsite de valori posibil, materiale naturale, precum
constructive şi memoriale certe, se țigla produsă manual, şi soluţii de 2
va interveni asupra învelitorii, pentru alcătuire care să permită schimbul
a răspunde nevoilor de încadrare în de vapori interior/exterior, prin AȘA DA: Șița și șindrila sunt materiale
specificul local (recomandări similare aceasta asigurându-se realizarea tradiționale care și-au demonstrat în

69
cu cele pentru construcţiile noi). unui climat interior optim utilizării/ timp trăinicia și versatilitatea.
Extinderile şi/sau conversiile vor ţine locuirii (se va avea o grijă sporită
cont de recomandările din capitolele la detaliile constructive din jurul
anterioare, în funcţie de volumul coşurilor de fum, al lucarnelor, de
rezultat al construcţiei. la intersecţia cu foişoarele etc.). Nu
Acolo unde învelitoarea (prin este recomandată combinarea la DA
materiale şi conformare) se încadrează același acoperiș a mai multe tipuri,
în specificul local, se recomandă culori sau forme de învelitori, cu
păstrarea elementelor valoroase, excepția acoperișului vegetal. Culorile
în special a ţiglei vechi, şi, pe cât vor fi cele naturale (atât cele pentru
posibil, repararea şi conservarea la materialele de învelitoare, cât şi cele
un nivel cât mai extins, prin folosirea pentru alte elemente constructive sau
tehnologiilor tradiţionale locale. Țigla tehnologice): nu se vor folosi culori
ceramică tradițională și-a dovedit stridente sau saturate și se va evita 3 4
durabilitatea de peste 100 de ani, iar folosirea țiglei industriale în a cărei
o parte dintre piese sunt inscripționate compoziție s-a introdus colorant. AȘA DA: Țigla nouă, produsă manual AȘA DA: Țiglă manuală nouă, utilizată la o pensiune turistică – proiect realizat
și au forme unice. Dacă învelitoarea după rețete tradiționale, este soluția cu finanțare europeană
este realizată din tablă, azbociment, recomandată atunci când vorbim
despre înlocuirea învelitorilor istorice
degradate. Țigla manuală se situează
la un nivel de cost sensibil egal cu cel
al țiglei industriale.

DA DA

1 5

AȘA DA: Exemplu de compatibilitate obținut prin alăturarea acoperișului vegetal/ AȘA DA: Exemplu de compatibilitate obținut prin alăturarea acoperișului vegetal/verde cu cel din stuf/paie
verde cu cel din șindrilă
DA NU!

NU!

70

1 4 7

AȘA DA: Refolosirea țiglei vechi este o soluție foarte bună pentru intervenția AȘA NU: Aspectul izbitor al învelitorilor industriale intră în disonanță cu coloritul AȘA NU: Folosirea învelitorilor din
pe clădiri tradiționale, în contextul în care majoritatea pieselor au rezistat mai pământiu, natural, al învelitorilor tradiționale, care se integrează și se contopesc materiale sintetice este contraindicată
bine de o jumătate de secol. Aceasta trebuie însă foarte bine selectată în cazul insesizabil în coloritul peisajului rural înconjurător. din cauza rezistenței scăzute în timp
acoperișurilor în care se amenajează o mansardă. și a aspectului neplăcut.

AȘA DA: Țiglă veche recondiționată


prin îndepărtarea lichenilor. Poate
DA constitui o variantă economică, DA NU! NU!
dar nu este recomandată în toate
intervențiile, din cauza timpului
consistent necesar curățării ei.
2
6 8

NU! AȘA NU: Țigla de tip solzi dublă AȘA NU: Sunt suficiente motive
este contraindicată la reabilitarea pentru a evita amplasarea tablei pe
construcțiilor tradiționale, pentru că acoperiș (vezi la capitolul despre
nu respectă forma și dispunerea învelitorile pentru clădirile noi).
tradițională.

5 DA

AȘA DA: O tehnologie actuală, care e


în curs de răspândire în zonele rurale,
sunt țiglele solare. Acestea pot fi un
bun înlocuitor al acoperișurilor clasice,
pentru că vor avea, pe lângă calitatea
pe care orice acoperiș trebuie să o
aibă, și pe cea de a produce energie.
Pe de altă parte, nu fac notă
3 discordantă prin culoare cu
vecinătățile, prin stratul-suport, care
AȘA NU: Se va evita utilizarea plăcilor de policarbonat sau a altor materiale de este de culoarea țiglei naturale și are 9
tipul plasticului. Acestea au o durată de viață scurtă, sunt inestetice, iar când se textura mată obligatorie.
încălzesc la soare, emană un miros neplăcut.
AȘA DA: Extindere a șurilor cu corpuri de parter acoperite cu terasă verde, care
nu afectează silueta acoperișului existent.
Elementele de iluminare, ventilare, instalaţiile recomandă ca lucarnele noi ale unui
acoperiș sa fie poziționate spre curte.
Elementele de iluminare Se recomandă utilizarea unor În general, se recomandă utilizarea DA
(luminatoare, ferestre în planul tipuri de lucarne care se bazează pe unor lucarne într-o singură apă sau în
acoperişului), instalaţiile (panouri tehnica locală, generând o dezvoltare formă de „ochi de pisică”. Acolo unde
solare, panouri fotovoltaice, lucarne, a meșteșugurilor în defavoarea se poate dovedi existența unor alte
coşuri de fum) sunt permise doar produselor industriale. forme istorice, se vor prelua modelele
dacă sunt justificate funcţional şi vor Lucarnele vor ocupa maximum respective.
ocupa maximum 25 % din suprafaţa 25 % din suprafaţa pantei respective Acoperirea lucarnelor, umbrirea
pantei respective. Pe cât posibil, şi vor fi dimensionate şi poziţionate ferestrelor în planul acoperişului
se vor orienta spre interiorul lotului, astfel încât să se păstreze o imagine se vor face din materiale care nu
astfel încât să se păstreze o imagine coerentă cu imaginea specifică locului contravin specificului local şi imaginii
coerentă şi acestea să nu constituie şi acestea să nu constituie un element de ansamblu a construcţiei.

71
un element discrepant, vizibil din drum discrepant, vizibil din drum sau din
sau din diverse puncte de perspectivă diverse puncte de perspectivă şi
şi belvedere cunoscute la nivel local. belvedere cunoscute la nivel local. Se

Existenţa nenumăratelor ruine, în general, clădiri al căror acoperiș s-a prăbușit,


a făcut ca unii arhitecți să acorde o importanță sporită conceptului de intervenție
DA pe restaurare.

DA

DA
DA

2 3 5

AȘA DA: Intervenție de reconstruire a unui acoperiș și înălțare a construcției. Intervenția contemporană este vizibilă prin AȘA DA: Decorarea frontonului acoperișului nou cu un trafor destinat accesului
folosirea unui model de traforaj aparte, iar forma tradițională a acoperișului este respectată. porumbeilor este un element atât decorativ, cât și funcțional.
DA DA DA

72

1 4 6

AȘA DA: Lucarnele de tip „ochi de pisică” sunt cele mai folosite pentru a ilumina AȘA DA: Lucarna prelungită într-o singură apă precum cea din imagine e o AȘA DA: Introducerea luminii
un pod mansardat. Acestea modifică nesubstanțial volumul acoperișului. soluție viabilă de iluminare a mansardei. printr-o lucarnă poate fi o soluție de
GSP V 0 0 100 100

iluminat eficientă pentru spațiile de la


mansardă

DA DA
2

AȘA DA: Introducerea luminii


printr-o lucarnă poate fi o soluție
de iluminat eficientă pentru spațiile
destul de întunecate de la parter, ale
GSP V 0 0 100 100

cărui ferestre nu se recomandă a fi


3 modificate.
5
AȘA DA: Utilizarea unor învelitori de șindrilă, stuf sau de țigle solzi permite realizarea unor lucarne foarte discret inserate în volumul acoperișului,care asigură
necesarul de lumină și ventilare în spațiul mansardei. Exemplu (fig. 3): pensiune din Leleșe, județul Hunedoara.
DA DA

73

DA

AȘA DA: Pentru construcțiile anexe în care se amenajează spații de locuit mansardate, se pot utiliza procedee precum cel
din imagine privind vitrarea întregului fronton, mai ales dacă acesta a fost inițial din lemn.

DA DA

AȘA DA: Amenajarea unor goluri în frontonul din spate poate fi o soluție care
nu modifică volumetria clădirii. Se recomandă atenție la posibila existență a unor
inscripții sau decorații valoroase; în acest caz, nu se recomandă decuparea
golului.

4 5
AȘA DA: Exemplul vitrării unui fronton, intervenție ingenioasă care este cu greu vizibilă din exterior, din cauza lamelelor
late, care sugerează imaginea unui fronton din lemn.
DA DA NU! NU!

74

1 3 6 7

AȘA DA: Amplasarea ferestrelor în găurile de aerisire a podului nu modifică cu AȘA DA: Atunci când nu se distruge AȘA NU: Nu se acceptă amplasarea AȘA NU: Nu este permisă
nimic aspectul general al locuinței. vreo evidență istorică, se pot amplasa unor goluri nespecifice ca gabarit, modificarea gurilor de aerisire în
goluri în elementele geometrice ale precum cele din imagine. vederea amplasării unor ferestre.
fațadelor, întărindu-le efectul. Aceasta aduce grave modificări
aspectului general al fațadei.
Balcoanele/logiile de la etajul/mansarda caselor sunt elemente care apar - sunt greu de întreținut ca hidroizolație și igienă;
frecvent în urma importului din mediul urban (român și străin) care s-a făcut - e un plus de investiție la construire;
din anii 1990 și până acum. Considerăm că sunt elemente insuficient înțelese, - deși se fac pentru a evita dificultățile de execuție și costurile lucarnelor și
inutile și cu efect negativ asupra construcției, pentru că: luminatoarelor, prețul lor, în timp, îl depășește pe al acestora;
- produc scurgeri de căldură la nivelul plăcii dintre parter și etaj (punte termică), - nu se folosesc în mod curent, fiind doar elemente de mândrie/prestigiu prost
precum și pierderi de căldură la nivelul ușilor și al ferestrelor suplimentare (cost înțeles (fiind la stradă, sunt mereu pline de praf, deci nu se pot scoate la aerisit
suplimentar); nici măcar așternuturile).

NU! DA NU!

2 5 8

AȘA NU: Nu se acceptă amplasarea de goluri nespecifice ca formă și dimensiuni AȘA DA: Amenajarea ingenioasă a AȘA NU: Nu se acceptă amplasarea logiei și a balconului către stradă și cu atât
precum cele din imagine, mai ales în fațada orientată spre stradă (imagine din unei ferestre în zona de streașină. mai puțin distrugerea frontonului și a decorațiilor pentru realizarea intervenției.
Hațeg).
5.2. PEREȚII B. Construcții noi cu gabarit mare
(250 – 395 mp), de tip monovolum
C. Intervenții pe construcțiile
recomandabile, în funcție de zona
în care urmează să se realizeze
investiția, sunt, după caz: piatra,
Analiza și recomandările privitoare existente (gabarit mic, mediu lemnul, cărămida, lutul, având ca liant
la pereți se referă la tipurile de pereți sau mare, dispuse pavilionar sau varul cu nisip sau lutul.
(portanți sau de compartimentare), monovolum) Aspectele principale care trebuie
la materialele folosite în alcătuirea avute în vedere fac referire la:
acestora și la marcarea posibilelor Toate materialele de alcătuire siguranță și stabilitate, protecție la
probleme ce pot apărea la pentru pereți au nevoie de întreținere foc, compatibilitatea materialelor de
comportamentul în timp. în exploatare (în mai mică sau mai alcătuire, compatibilitatea materialelor
mare măsură). Realizarea de alcătuiri de acoperire, termoizolații și ruperi de
Recomandările se grupează pe trei constructive corecte, cu materiale capilaritate.
categorii: naturale, compatibile, de calitate,
5.2.1. Specificul 75
A. Construcții noi cu gabarit mic precum și urmărirea în execuție
(<120 mp), construcții cu gabarit le pot asigura acestora o durată
mediu (120 – 250 mp) și construcții
cu gabarit mare (250 – 395 mp),
mai mare de viață, împreună cu o
întreținere conștientă, periodică,
local 2
dispuse în sistem pavilionar din partea utilizatorilor. Materialele Sistemele constructive tradiționale Pereți masivi din piatră, atât la nivelul demisolului, cât și la cel al parterului
locale sunt de două tipuri: realizate zidului le poate prelua.
dintr-un singur material sau din mai Piatra cioplită (blocuri
multe materiale. Sistemele realizate dreptunghiulare de diferite dimensiuni,
dintr-un singur material sunt: zidăriile cu o față prelucrată) a fost utilizată
din piatră (tuf vulcanic), cărămidă, din mai ales la casele cu două niveluri,
bârne de lemn dispuse orizontal, cu pentru nivelul de jos, sau la casele
schelet portant din lemn cu umplutură ce au o fundație mai înaltă, construite
din lemn, chirpici, pământ turnat în pe terenuri cu umiditate ridicată. În
tipare (cofraje) sau clădit cu furca și această situație, demisolul asigura
netezit cu barda. Dintre sistemele un strat de rupere a capilarității apei,
realizate din mai multe materiale, le păstrând camerele de locuit de la
amintim pe cele realizate cu schelet parter uscate.
portant din lemn cu panouri de Construcțiile de piatră au cunoscut
umplutură din împletitură de nuiele, o mare răspândire între cele două
3
șipci sau scânduri, și lipitură de pământ războaie mondiale. Alături de lemn
galben cu amestec de vegetale sau și piatră, s-a mai folosit ca material Casă cu pereți de cărămidă așezați
umplutură din zidărie de cărămidă de construcție și pământul, sub cele pe un demisol construit din piatră
sau piatră de gresie. Tot în categoria trei forme: pastă clicoasă, cărămizi
sistemelor constructive plurimateriale, nearse (văioage) și cărămizi arse. 1

se încadrează și soluțiile constructive După 1950, s-au realizat tot mai des
combinate, în cazul locuințelor cu construcții din zidărie portantă și cadre
două nivele supraterane. de beton cu zidărie de umplutură. În
Principalele materiale de construcție prezent, aceste tehnici sunt cele mai
au fost piatra, cărămida și lemnul. răspândite, pentru că sunt ieftine și
Dată fiind bogăția în păduri a regiunii, pentru că știința construirii din piatră
lemnul a fost utilizat ca material de și lemn s-a pierdut în bună parte.
construcție din cele mai vechi timpuri. În societatea contemporană, s-a
Principalele esențe de lemn folosite înrădăcinat prejudecata că lemnul
erau stejarul, gorunul, bradul, care 4
este un material slab comparativ cu
era procurat din zonele de munte. betonul și cărămida, care ar face
După Primul Război Mondial, lemnul construcția mai rezistentă. Acest lucru Casă cu pereți de lemn așezați pe un
a început să fie înlocuit tot mai mult provine din educația și propaganda soclu construit din piatră
cu piatra și cărămida. Piatra a fost celor 50 de ani de comunism, când,
utilizată în formă brută sau cioplită. pentru a justifica industria de beton și
Piatra brută (de carieră sau de râu) prefabricate, lemnul (material exclusiv
a fost utilizată în ziduri care, după pentru export) era desconsiderat și se
terminare, trebuia să fie tencuite sau încerca eliminarea lui din construcții.2
nu. Ca mortar au fost utilizate lutul și
pământul săpat din albiile râurilor (ce
conținea mult nisip), amestecat cu
apă, sau varul hidraulic în amestec
cu nisip și apă. Caracteristică zidurilor 5
1
I. Toșa, op. cit., p. 71.
1 de piatră este grosimea lor, ce 2
Ana-Maria Zahariade, Arhitectura în proiectul
ajunge până la un metru, din cauza Detaliu al paramentului unei case din
comunist. România 1944 – 1989, Editura Simetria,
Detaliu de compunere a peretelui: zidărie de piatră cioplită (blocuri dreptunghiulare neregularităților straturilor orizontale, lemn: tencuială din lut cu armătură din
București, 2011, p. 35, apud R. Munteanu, Ghid
de diferite dimensiuni, cu o față prelucrată) pe care numai o anumită lățime a nuiele
de construire în zona de dezvoltare durabilă
a Parcului Național „Piatra Craiului”, Editura
Arhiterra, București, 2013, p. 42.
5.2.1.1. Țara Hațegului
Pereții pot fi din:
- structură de bârne de lemn
orizontale, tencuite sau nu cu
pământ şi văruite, atât la interior, cât
şi la exterior, sau zidărie de cărămidă
tencuită şi văruită și zidării de piatră
la anexe (fig. 1, 2, 3, 4, 5);
- zidărie de piatră cu tencuială pe 4 5 10
bază de argilă. Casă de locuit (imagine din Densuș) Casă de locuit (imagine din Zeicani) Casă de locuit (imagine din Câmpu
lui Neag)
Finisarea pereților:

76
- bârne de lemn lăsate aparente,
tratate cu ulei de in ars (fig. 1);
- bârne de lemn tencuite cu mortare
pe bază de argilă sau de var;
- zugrăveli pe bază de var; culori:
alb, verde, albastru (fig. 4, 6). 12
Îmbinările dintre bârnele orizontale Casă de locuit (imagine din Cârjiți)
sunt cu sau fără cheutori, în „coadă
de rândunică”.
Faţadele secundare nu sunt 6 11
decorate. Case de locuit cu pereți din structură de lemn cu umplutură din pământ, cărămidă, Casă de locuit (imagine din Câmpu
Apar foarte rar elemente de paiantă (imagini din Zeicani) lui Neag)
structurare a faţadei, de genul:
coloană angajată, bosaje,
ancadramente, toate fiind realizate în 5.2.1.3. Ținutul Orăștiei
relief din tencuială, la casele mai noi, 5.2.1.2. Valea Jiului Pereţii pot fi din:
din secolul al XX-lea. 13
- structură de bârne de lemn
Pereţii pot fi din: orizontale (rotunde sau îmbinate Casă de locuit (imagine din Cârjiți)
- structură de bârne de lemn cu nut şi feder), tencuite cu pământ
orizontale; şi văruite, atât la interior, cât şi la
- structură din bârne de lemn exterior);
orizontale, tencuite cu pământ şi - zidărie din lespezi cu mortar de
văruite, atât la interior, cât şi la argilă, tencuită şi văruită (fig. 12, 13);
exterior; - zidărie de cărămidă/zidării de
- zidărie de cărămidă tencuită şi piatră atât pentru casa de locuit, cât și
1 7 văruită; pentru anexe (fig.14).
- structură din zidărie de piatră
Casă de locuit (imagine din Zeicani) Șură (imagine din Densuș) sau din bârne orizontale de lemn, Finisarea pereților: 14
netencuite, la anexe. - bârne de lemn lăsate aparente,
tratate cu ulei de in ars; Casă de locuit (imagine din Chergheș)
Finisarea pereților: - bârne de lemn tencuite cu mortare
- bârne de lemn lăsate aparente, pe bază de argilă sau de var;
tratate cu ulei de in ars (fig. 1); - zugrăveli pe bază de var; culori:
- bârne de lemn tencuite cu mortare alb, verde, albastru (fig. 14).
pe bază de argilă sau de var, cu Îmbinările dintre bârnele orizontale
zugrăveli pe bază de var; culori: alb, sunt cu sau fără cheutori, în „coadă
verde, albastru. de rândunică”.
2 8 Îmbinările dintre bârnele orizontale Faţadele secundare nu sunt
Casă de locuit (imagine din Densuș) sunt cu sau fără cheutori, în „coadă decorate. 15
Casă de locuit (imagine din Zeicani) de rândunică”. Apar, mai des ca în alte zone ale
Faţadele secundare nu sunt județului, elemente de structurare a Casă de locuit (imagine din Cârjiți)
decorate. faţadei, de genul: coloană angajată,
Apar foarte rar elemente de bosaje, ancadramente, realizate în
structurare a faţadei, de genul: relief din tencuială la casele mai noi,
coloană angajată, bosaje, din secolul al XX-lea.
ancadramente, acestea fiind realizate
în relief din tencuială, la casele mai
noi, din secolul al XX-lea.
3 9 16
Casă de locuit (imagine din Zeicani) Casă de locuit (imagine din Zeicani) Casă de locuit (imagine din Chergheș)
5.2.1.4. Țara Zarandului
Pereţii pot fi din:
- structură de bârne de lemn
orizontale (rotunde sau îmbinate cu
nut şi feder), tencuite cu pământ şi
văruite, atât la interior, cât şi la exterior
(fig. 1); 10
- zidărie de lespezi cu mortar de 4
argilă, tencuită şi văruită; Șură (imagine din Țara Zarandului) Casă de locuit (imagine din Vica)
- zidărie de cărămidă/zidării de
piatră la anexe (fig. 6). de rândunică”.

77
Finisajele exterioare sunt obținute Faţadele secundare nu sunt
prin tratarea cu ulei de in ars a decorate.
bârnelor de lemn, lăsate aparente Apar și elemente de structurare a
(fig. 2, 3), prin tencuirea cu mortare faţadei, de genul: coloană angajată,
pe bază de argilă sau de var și cu bosaje, ancadramente, realizate în
zugrăveli pe bază de var, în culorile: relief din tencuială la casele mai noi,
alb, verde, albastru (fig. 5). din secolul al XX-lea.
Îmbinările dintre bârnele orizontale 11
sunt cu sau fără cheutori, în „coadă 5
de rândunică” (fig. 4). Faţadele Casă de locuit (imagine din Băița) Șură (imagine din Basarabosa)
secundare nu sunt decorate.
Apar foarte rar elemente de
structurare a faţadei, de genul: coloană
angajată, bosaje, ancadramente,
realizate în relief din tencuială la
casele mai noi, din secolul al XX-lea
(fig. 6).

6 7 12
Casă de locuit (imagine din Crișcior) Casă de locuit (imagine din Șteia) Casă de locuit (imagine din Brâznic)

1
Șură (imagine din Țara Zarandului)
5.2.1.5. Valea
Mureșului de Jos

Pereţii pot fi din:


- structură de bârne de lemn
orizontale (rotunde sau îmbinate cu
nut şi feder), tencuite cu pământ şi
văruite, atât la interior, cât şi la exterior
(fig. 7, 8, 9);
- zidărie de lespezi cu mortar de
2 argilă, tencuită şi văruită; 8 13
- zidărie de cărămidă/zidării de Casă de locuit (imagine din Boia Bărzii)
Casă de locuit (imagine din Băița) piatră, atât pentru casa de locuit, cât Casă de locuit (imagine din Șteia)
și pentru anexe.
Finisaje exterioare:
Bârnele de lemn sunt lăsate
aparente și tratate cu ulei de in ars
(fig. 11, 13). Bârnele de lemn sunt
tencuite cu mortare pe bază de argilă
sau de var (fig. 8, 9, 10, 12).
Zidăria de cărămidă este finisată cu
zugrăveli pe bază de var, în culorile:
3 alb, verde, albastru (fig. 14). 9 14
Îmbinările dintre bârnele orizontale
Anexă (imagine din Valea Mare de Criș) sunt cu sau fără cheutori, în „coadă Casă de locuit (Câmpuri de Sus) Casă de locuit (imagine din Brâznic)
5.2.1.6. Ținutul Pădurenilor
Pereții sunt din:
- structură de bârne de lemn
orizontale, cu îmbinări între bârnele
orizontale cu sau fără cheutori, în
„coadă de rândunică” (fig. 1, 2, 3, 4);
- structură din bârne de lemn
orizontale, tencuite cu pământ și
văruite, atât la interior, cât și la 3
exterior;
- zidărie de cărămidă tencuită și Casă de locuit (imagine din Cerbăl)
văruită (fig. 6);

78 - structură din zidărie de piatră


sau din bârne orizontale de lemn,
netencuite, la anexe.
Finisaje exterioare:
Bârnele de lemn sunt lăsate
aparente și tratate cu ulei de in ars
(fig.1, 2, 3, 4).
Bârnele de lemn sunt tencuite cu
mortare pe bază de argilă sau de var 4
sau cu zugrăveli pe bază de var, în 7
culorile: alb, verde, albastru. Casă de locuit (imagine din Bunilă) Casă de locuit (imagine din Chergheș)
Fațadele secundare nu sunt
decorate. Apar foarte rar elemente
de structurare a fațadei, de
genul: coloană angajată, bosaje,
ancadramente, realizate în relief
din tencuială, la casele mai noi, din
secolul al XX-lea (fig. 5, 6, 7, 8).

1 5
Casă de locuit (imagine din Leleșe) Casă de locuit (imagine din Ghelari)

6
2
Casă de locuit (imagine din Bunilă) Casă de locuit (imagine din Cutin)
5.2.2. RECOMANDĂRI (preferabil naturale), nespecifice local.
Zidăria portantă din piatră sau cărămidă
tratarea unitară a fațadelor, prin care să
se asigure, pe lângă eficiența energetică
blocuri din beton ușor, BCA etc.). (Masa
termică este capacitatea elementelor
conglomerate cu lianți naturali), pentru
funcțiuni care permit această compoziție.
va fi tencuită cu mortar pe bază de var, conformă cerințelor secolului XXI, și o de construcție de a înmagazina căldura Nu se exclude utilizarea cărămizii
A. Construcții noi cu pentru a permite absorbția, circulația întreținere mai ușoară. și de a o elibera în timp, prelungind industriale cu goluri, a elementelor
gabarit mic (<120 mp), și evaporarea apei într-un ritm normal. Au fost, tradițional, utilizate ca masă efectul sursei de căldură ‒ solară structurale din beton, a structurilor mixte
Liantul folosit pentru zidire va fi tot pe termică: sau pe combustibil ‒ prin așa-numita sau de lemn placate cu plăci antifoc și
construcții noi cu gabarit bază de var, în măsura în care o permit - pământul, argila sau piatra, soluții caracteristică de volant termic)1. izolația la interior, atunci când destinația
mediu (120 – 250 mp) calculele structurii de rezistență. Se utilizate tradițional și la care se revine Pereții de compartimentare se vor clădirilor și normativele în vigoare o
vor realiza alcătuiri constructive care azi, pentru construcții moderne eficiente construi din materiale regenerabile și se impun. Nu este recomandată folosirea
Pereții portanți sunt esențiali să diminueze/împiedice capilaritatea, energetic; vor utiliza cu preponderență materialele unor materiale ca azbestul, bolțarii de
prin contribuția la durabilitatea în condițiile în care realizarea unei - lemnul, care, deși nu a fost și nu de construcție considerate tradiționale la beton sau zgură și PVC-ul (plastic).
construcțiilor. Aceștia se vor construi impermeabilizări pe toată suprafața este utilizat în principal pentru această nivel local (lemn, cărămidă, piatră) sau
din materiale regenerabile și se vor fundației nu este recomandabilă. calitate, rămâne materialul ideal pentru materialele ecologice sau ecodurabile
utiliza cu preponderență materialele
79
În mod tradițional, fațada de la stradă construcții ecodurabile. Calitatea de secol XXI (lemn, cărămidă, argilă/
de construcție considerate tradiționale este cea mai decorată, cea dinspre extraordinară a lemnului este aceea lut, cânepă, lână, paie, rumeguș sau
la nivel local (lemn, cărămidă, piatră). curte este tratată mai auster, dar este că, datorită capacității calorice ridicate
La construcțiile pentru care studiile zugrăvită, cea dinspre vecin este, în (a doua ca valoare după apă), posedă 1
C. Miron, op. cit., p. 96.
geotehnice dovedesc că orice soluție general, tencuită, dar nezugrăvită, practic aceeași „masă termică ca a
tradițională este imposibil de aplicat în iar fațada din spate este de multe ori pietrei sau a argilei”, dar este de cel puțin
exploatare (ținând cont de zona seismică netencuită, cu parament aparent de șapte ori mai bun izolator termic decât
în care se încadrează construcția), se piatră sau cărămidă. acestea din urmă și decât materialele
vor utiliza alte materiale de construcție Pentru construcțiile noi, se recomandă de zidărie curent utilizate (cărămidă, DA

DA

1 2

AȘA DA: Construcție nouă cu pereți și stâlpi din cărămidă și beton: cărămida tradițională poate, prin dimensiunile ei mici, AȘA DA: Materialele de construcție tradiționale, precum cărămida și lemnul, pot
să se adapteze ușor la orice configurație planimetrică, chiar și în detaliu. fi puse în operă într-o modalitate contemporană, corespunzând standardului de
confort actual.
va fi tencuită cu mortar pe bază constructivă, transferul vaporilor este noi, preferabil din lemn sau piatră,
de var, pentru a permite absorbția, împiedicat, acest fenomen având ca îngroşări de pereţi etc.). În condiţii
DA circulația și evaporarea apei într-un efecte directe apariţia igrasiei şi a speciale, consolidările se pot realiza şi
ritm normal. Liantul folosit pentru mucegaiurilor şi diminuarea calităţii cu alte tipuri de materiale nespecifice
zidire va fi tot pe bază de var, cu exploatării în timp a construcţiei. (beton, lemn lamelar, lemn stratificat
aditivi pentru rezistența la intemperii Se pot realiza bariere de rupere de etc.), cu asigurarea realizării unor
în caz de nevoie, pe cât permit capilaritate prin injectarea cu mortare alcătuiri de pereţi compatibile cu
calculele structurii de rezistență. Se speciale de asanare. structura existentă.
vor realiza alcătuiri constructive care La intervenția pe construcții existente, Atât pentru finisajele exterioare,
să diminueze/împiedice capilaritatea, dacă expertiza tehnică relevă cât şi pentru finisajele interioare, se
în condiţiile în care realizarea unei necesitatea consolidării, arhitectul va vor folosi vopsele care nu împiedică
impermeabilizări pe toată suprafaţa propune soluții care să implice folosirea transferul de vapori.
fundaţiei nu este recomandabilă. de materiale și tehnici tradiționale Se recomandă, pentru obținerea

80
Pereţii de compartimentare se vor (reparații locale la zidărie, inserarea unei construcții ecodurabile, ca
construi din materiale regenerabile unor elemente structurale noi din lemn realizarea finisajelor finale ale pereților
1 şi se vor utiliza cu preponderenţă sau piatră, îngroșări de pereți etc.) și tavanelor să se facă exclusiv cu var
materialele de construcţie considerate sau tehnici de secol XXI care folosesc natural, stins, sub formă de pastă,
tradiţionale la nivel local (lemn, materiale regenerabile (lemn lamelar, hidratată timp îndelungat pentru
AȘA DA: Pentru a se marca clar apartenența construcției la secolul XXI, s-a cărămidă, piatră) sau materialele lemn stratificat, plăci lemnoase multistrat creșterea calităților de liant, precedate
optat pentru o imagine exterioară cu linii simple, ușor de executat/întreținut, ecologice sau ecodurabile de etc.). de un strat din așa-numita tencuială
folosindu-se însă materiale tradiționale: pereții exteriori sunt din cărămidă plină, secol XXI (lemn, cărămidă, argilă/ Pentru reparațiile/restaurarea pereților din nisip cu var, cu granulație mai
confecționată conform metodelor tradiționale, peste care s-a aplicat, distanțată lut, cânepă, lână, rumeguș sau de piatră, se recomandă tot folosirea mare, ca suport al varului final.
de pereții de cărămidă, o anvelopantă realizată integral din scândură de brad, conglomerate cu lianți naturali). Nu pietrei, obținută dintr-una din carierele Se recomandă, de asemenea,
tratată, conform tehnicilor tradiționale, doar cu ulei de in, pentru a permite o este recomandată folosirea unor locale agrementate sau din surse folosirea vopselurilor pe bază de var,
îmbătrânire firească a lemnului. S-a obținut, astfel, o fațadă ventilată (intervenție materiale cum sunt BCA-ul, cărămida preexistente (reciclarea materialelor silicaţi etc. Pentru finisajele exterioare,
modernă pentru o amprentă energetică cât mai redusă și costuri de utilizare cât de sticlă etc. rezultate din demolări), iar mortarul se vor folosi culori specifice zonei în
mai mici). Nu se exclude utilizarea cărămizii folosit se recomandă a fi unul pe bază care se realizează construcția; nu se
industriale cu goluri, a elementelor de var stins/hidraulic. La fel și în cazul vor folosi culori stridente şi saturate.
structurale din beton sau de lemn lemnului, se recomandă refolosirea Extinderile şi/sau conversiile vor ţine
NU! placate cu plăci antifoc, atunci când lemnului vechi nedeteriorat, recuperat cont de recomandările din capitolele
normativele o cer. din desfacerea unor anexe gospodărești, anterioare, în funcţie de volumul
sau a lemnului certificat ecologic, care rezultat al construcţiei.
C. Intervenţii provine din păduri gestionate durabil, pe
criterii economice și ecologice.
pe construcţiile Se vor alege soluţii care să implice
existente (gabarit folosirea de tehnici şi materiale
tradiţionale (reparaţii locale,
mic, mediu sau mare, inserarea unor elemente structurale
dispuse pavilionar
sau monovolum)
Se vor păstra și se vor restaura toate
DA
detaliile istorice ale paramentului,
inclusiv cornișele, bosajele etc.
Pentru construcţiile existente,
2 cel mai mare pericol îl reprezintă
modalitatea de armonizare cu
standardele şi normativele în vigoare,
AȘA NU: Pentru construcțiile din piatră, completările și reparațiile se recomandă privitoare la cerinţele de rezistenţă,
a se realiza tot cu piatră. stabilitate, protecţie la foc (în special
pentru clădirile cu funcţiuni publice),
hidroizolare şi izolare termică, igiena
şi sănătatea oamenilor. Ca principiu
B. Construcții noi de construcţie considerate tradiţionale
la nivel local (lemn, cărămidă, piatră). general, trebuie încercată găsirea
cu gabarit mare La construcțiile pentru care studiile unor soluţii compatibile cu materialele
existente, care să nu influenţeze
(peste 250 mp), de geotehnice dovedesc că orice soluţie
tradiţională este imposibil de aplicat negativ structura şi comportamentul
tip monovolum în exploatare (ţinând cont de zona acestora în exploatare (ţinând
seismică în care se încadrează cont de zona seismică în care se
Pereţii portanţi sunt esenţiali, construcţia), se vor utiliza alte încadrează construcţia), concomitent
prin contribuţia la durabilitatea materiale de construcție (preferabil cu păstrarea a cât mai mult din fondul 3
construcţiilor. Aceştia se vor construi naturale), nespecifice local (de construit valoros.
din materiale regenerabile şi se vor exemplu, betonul sau metalul). Zidăria Nu se vor realiza suprafeţe mari AȘA DA: Casă de locuit tradițională restaurată
utiliza cu preponderenţă materialele portantă din piatră sau cărămidă de pereţi la care, prin alcătuirea
A. Pereţii din lemn B. Pereţii din piatră Rostuirea nu se va face la fața pietrei, ci la o retragere de cel puțin
un centimetru de la fața acesteia. Nu se acceptă vopsirea rosturilor
Se vor înlocui piesele deteriorate cu piese identice, Intervențiile se vor realiza cu materiale compatibile, elastice, care să favorizeze în negru, cărămiziu sau alte culori, deoarece acest lucru atrage
realizate din lemn de aceeaşi esenţă (masiv sau transferul vaporilor: mortare şi tencuieli din var cu nisip, lut. Nu se vor folosi după sine distrugerea eleganței imaginii specifice a zidăriei de
lamelar), pentru a nu interveni şi a nu dezechilibra tencuieli acoperitoare din ciment, care nu sunt permeabile la vapori. Piatra nu se piatră și a pietrei din zidărie, din cauza compușilor chimici conținuți
capacitatea portantă de ansamblu a structurii şi va acoperi cu lacuri şi vopseluri care influenţează porozitatea şi permeabilitatea în vopselele respective.
comportamentul higrotermic al acesteia. Se pot la vapori a acesteia. Materialele alese vor fi compatibile cu tipul de piatră folosită,
folosi rigidizări din lemn (sau metal) pentru prinderi/ fiind dependente de gradul de porozitate al acesteia. Rostuirea pietrei, în cazul
legături, fără ca acestea să fie prezente ca pondere în care aceasta se lasă aparentă, se recomandă a se face tot cu un mortar NU! DA
importantă în ansamblu. Se vor realiza lucrări de pe bază de var stins pastă, amestecat cu praf din piatra respectivă și nisip.
ignifugare şi biocidare cu materiale transparente,
care nu afectează structura şi culoarea lemnului
şi care permit tratamentul ulterior al acestuia cu
7
81
ceruri, uleiuri şi soluţii naturale. DA 8
AȘA NU: Nu se acceptă AȘA DA: Exemplu de zid de
vopsirea rosturilor. piatră de carieră rostuit corect
DA

DA

1
AȘA DA: Cadre tradiționale din lemn în timpul
restaurării: un element afectat de degradare nu
9
trebuie înlocuit cu totul. 3 4
AȘA DA: Zidărie din piatră nerostuită, prelucrată manual: exemple din Giula AȘA DA: Crama Pâncota (județul Arad): construcție nouă în
(stânga) și Chidea (dreapta) extravilan, cu pereți din piatră naturală

DA DA
DA
DA

2
AȘA DA: Noua generație învață să facă tencuială
de argilă pentru pereții din lemn masiv. Foto:
Douglas McFarlane, Sara Meaker/Asociația_Târnaț-
Kalotaszeg Durabil
5 6 10

AȘA DA: Zidăriile din piatră se recomandă a fi Folosirea pietrei pentru AȘA DA: Crama Pâncota (județul Arad): construcție nouă în
lăsate aparente, imaginea lor contribuind în mod zidurile și fundațiile extravilan. Ansamblul utilizează un limbaj modern, dar care se
favorabil la peisajul satului (șură din Chidea). construcțiilor noi este integrează în peisajul natural prin materialitate, relația cu cadrul
optimă în zonele cu natural fiind perceptibilă într-un mod discret.
umiditate mare.
C. Pereţii din cărămidă
Se vor realiza intervenţii cu materiale compatibile, elastice, care să favorizeze
DA DA
transferul vaporilor: mortare şi tencuieli var-nisip, lut. Nu se vor folosi tencuieli
acoperitoare din ciment, care nu sunt permeabile la vapori. Dacă expertiza
tehnică stabileşte că sunt necesare consolidări structurale ale pereţilor din
cărămidă, se vor evita soluţiile de cămăşuire pe toată suprafaţa peretelui; când
acest lucru nu este posibil, se pot folosi aditivi care să crească permeabilitatea
la vapori a acestuia, cu scopul prevenirii efectului „de pungă”, care va diminua
confortul utilizării în timp a construcţiei.

82
DA

3 6
Clădire tradițională înainte de intervenție: se evidențiază elementele decorative, deosebit de valoroase.
D. Pereţii din lut
NU! NU! Se vor realiza intervenţii cu
materiale compatibile, elastice, care
să favorizeze transferul vaporilor. Nu
se vor folosi tencuieli acoperitoare
din ciment, care nu sunt permeabile
1 la vapori.
Se vor realiza alcătuiri constructive
care să diminueze/împiedice
capilaritatea, în condiţiile în care
4 7 realizarea unei impermeabilizări pe
toată suprafaţa fundaţiei nu este
DA recomandabilă.
AȘA NU: Clădire tradițională după intervenție: s-au îndepărtat elementele
caracteristice ale fațadei precum sunt decorațiile, tâmplăriile, țiglele, cornișa, în
locul cărora s-a montat o tâmplărie din PVC și fier forjat, necaracteristică zonei,
s-au distrus decorațiile istorice, montându-se, probabil, în schimb o termoizolație
din polistiren, și s-a folosit o țiglă total inadecvată pentru o clădire tradițională. DA

DA NU!

5 8 9
2 AȘA DA: Restaurarea elementelor AȘA NU: Se interzice importul de detalii AȘA DA: Construcție nouă realizată
decorative este deosebit de decorative sau constructive străine. din chirpici pe structură de lemn
AȘA DA: Cărămida tradițională se pretează foarte bine la realizarea pereților din importantă pentru imaginea de (imagine din Bunești, județul Argeș)
partea superioară, feriți de umiditate, în special a frontonului ansamblu, pitorească, a clădirii.
D. Pereţii din pământ
Utilizarea materialelor naturale locale,
în acest caz, pământ într-o rețetă cu var
nestins, poate constitui o abordare a
tehnicilor tradiționale pentru a construi
într-o manieră modernă.
Tehnologia pământului mixat cu mortar
de var (sau cu zer în alte zone) are o
vechime de câteva mii de ani, mortarul
roman fiind o combinație între pământ,
agregate și var nestins în diferite
proporții. Tehnica este sustenabilă atât

83
prin utilizarea unor materiale naturale,
cât și prin utilizarea forței de muncă
locale din teritoriu. Un exemplu deosebit
este o pensiune din satul Leleșe (județul 1
Hunedoara).

DA

3
AȘA DA: Construcție nouă cu pereți din pământ (imagine din Leleșe)
5.3. la multe case, dovada experienței
și a îndemânării meșteșugarilor. În
Casa înălțată pe soclu a apărut din
necesitatea de adaptare a construcției
pe un teren în pantă, ocazie cu
din zidărie sub formă de boltă. Peste
fundație se așezau tălpile, care aveau
lungimea egală cu a casei.
așezau tălpile, care aveau lungimea
egală cu a casei (fig. 5, 6).

FUNDAȚIILE
plus față de solicitările din zidăria
supraterană, zidurile de fundație, care se mărește și suprafața utilă a 5.3.1.3. Ținutul Orăștiei
aflate în contact direct cu solul, construcției. 5.3.1.2. Valea Jiului
Prin fundații se înțeleg, în funcție de trebuie să răspundă și altor cerințe: Fundația, în pământ, era formată
tipul construcției și de zona în care se trebuie să reziste presiunii exterioare 5.3.1.1. Țara Hațegului Fundația, în pământ, era formată din bolovani/pietriș bătătorit, în panta
realizează investiția, fundațiile-soclu, a pământului, ceea ce se obține din bolovani/pietriș bătătorit, în panta terenului, iar la suprafață era zidită din
pivnițele, subsolurile și demisolurile. printr-o grosime suficient de mare a Fundația, în pământ, era formată terenului, iar la suprafață era zidită lespezi de piatră, legate cu pământ
Recomandările se grupează pe trei zidurilor și prin efectul de rigidizare din bolovani/pietriș bătătorit, în panta din lespezi de piatră legate cu pământ sau mortar de var (fig. 7, 8). Tavanul
categorii: a construcției planșeului, și, de terenului, iar la suprafață era zidită sau mortar de var. Tavanul pivniței pivniței era făcut din grinzi de stejar
asemenea, trebuie să nu cedeze în din lespezi de piatră legate cu pământ era făcut din grinzi de stejar și podit și podit cu scânduri groase sau din
fața umidității pământului. sau mortar de var (fig. 1, 2, 3, 4). cu scânduri groase sau din zidărie zidărie sub formă de boltă. Peste

84
A. Construcții noi cu gabarit
mic (<120 mp), construcții noi cu În trecut, nu se practica în mod curent Tavanul pivniței era făcut din grinzi de sub formă de boltă. Peste fundație se fundație se așezau tălpile, care aveau
gabarit mediu (120 – 250 mp) și izolarea față de pământ a suprafețelor stejar și podit cu scânduri groase sau lungimea egală cu a casei.
construcții noi cu gabarit mare zidurilor aflate în contact cu solul. În cazul în care terenul nu era în
(250 – 395 mp), dispuse în sistem Construcțiile de ziduri trebuia să fie pantă mare, fundația era destinată
pavilionar astfel realizate, încât pe de-o parte să ferească casa de umezeală,
B. Construcții noi cu gabarit mare să absoarbă cât mai puțină umiditate, ridicând-o deasupra solului.
(250 – 395 mp), de tip monovolum iar pe de altă parte, să transfere Fundația se realiza, de cele mai
C. Intervenții pe construcțiile cât mai repede spațiului interior
existente (gabarit mic, mediu umiditatea preluată din pământ.
sau mare, dispuse pavilionar sau Pietrele zidului trebuia să aibă atât o
monovolum) capacitate de absorbție redusă, cât
și o conductivitate capilară redusă,
însă trebuia și să asigure o difuzie 1 5
Toate materialele de alcătuire pentru
fundații au nevoie de întreținere în ridicată și să aibă o suprafață de Casă de locuit din Zeicani: soclu Casă de locuit din Câmpu lui Neag:
exploatare (în mai mică sau mai evaporare mare. S-a obținut aceasta soclu
mare măsură). Realizarea de alcătuiri prin utilizarea de piatră cât mai densă
constructive corecte, cu materiale și prin realizarea de rosturi de țesere
naturale, compatibile, de calitate, cât mai înguste. Meșterii constructori 7
precum și urmărirea în execuție le pot de pe vremuri cunoșteau faptul că
mortarul de var are nevoie de aer Casă de locuit din Cârji: soclu de
asigura acestora o durată mai mare piatră
de viață, împreună cu o întreținere pentru a se întări, lucru imposibil în
conștientă, periodică, din partea cazul zidurilor groase, având contact
utilizatorilor. Materialele recomandate, cu aerul doar pe o parte.
în funcție de zona în care urmează să De aceea, fundațiile și zidurile de
la subsol au fost realizate, de regulă, 2
se realizeze investiția sunt, după caz:
piatra, cărămida, betonul armat. cu mortar de lut. În cazul unui sol Casă de locuit din Zeicani: perete de
Aspectele principale care foarte umed, zidăria rămânea adesea lemn
trebuie avute în vedere fac nerostuită pe interior, pentru a se
referire la: siguranță și stabilitate, mări astfel suprafața de evaporare și
compatibilitatea materialelor de pentru a crește difuzia din zid.1
alcătuire, compatibilitatea materialelor În cazul caselor din lemn, structura 8
de acoperire, termoizolațiile și era așezată pe o fundație continuă,
din piatră, sau discontinuă, din Casă de locuit din Cârji: soclu de
hidroizolațiile, realizarea straturilor piatră
de drenaj pentru îndepărtarea apelor bolovani dispuși sub talpă în dreptul
de la nivelul fundației, materialele și stâlpilor, iar spațiul dintre bolovani era
modalitățile de realizare a trotuarului umplut cu pietre de diferite mărimi, 6
de gardă, îmbinarea dintre soclu/ de cele mai multe ori, acestea nefiind 3
legate între ele. Casă de locuit din Câmpu lui Neag:
material de tencuire/placare soclu cu Casă de locuit din Zeicani: soclu din soclu și acces în pivniță
trotuarul de gardă. 1
Jan Hülsemann, Casa țărănească săsească
zidărie de cărămidă
din Transilvania. Ghid pentru restaurarea caselor
5.3.1. Specificul vechi, Editura Simetria, Sibiu, 2014.

local
Materialul principal utilizat la
realizarea fundațiilor în mod tradițional
este piatra. Ea se folosește în fundații
dispuse perimetral sau izolat, atât la 4
locuință, cât și la anexele acesteia.
Selectarea pietrelor și așezarea lor Casă de locuit cu soclu din zidărie de
într-o țesătură plană și compactă sunt, piatră (imagine din Zeicani)
multe ori, în formă dreptunghiulară,
incluzând și târnațul. din zid de lespezi legate cu argilă. 5.3.2. Recomandări precădere cimentul Portland, mai ales
fără rosturi de dilatare constructive
injecții cu mortare speciale, tencuieli
cu mortare de asanare speciale, se
prevăzute în proiect) ca material de pot realiza straturi de drenaj care să
5.3.1.5. Valea A. Construcții noi lucru sau ca material de bază pentru faciliteze îndepărtarea apelor de la
5.3.1.4. Țara Zarandului Mureșului de Jos cu gabarit mic (<120 liant. În cazul în care este necesară fundație și să prevină infiltrațiile și
realizarea unor fundații/socluri din degradările la nivelul acesteia (vezi
Fundația, în pământ, era formată Fundația, în pământ, era formată mp), construcții noi beton armat, se recomandă tencuirea și recomandările generale). Nu se
cu mortare cu textură lisă pe bază
din bolovani/pietriș bătătorit, în panta
terenului, iar la suprafață era zidită din
din bolovani/pietriș bătătorit, în panta
terenului, iar la suprafață era zidită din
cu gabarit mediu de var, în alcătuiri constructive
vor „sigila” terenurile cu radiere sau
șape realizate din ciment, pivnițele
lespezi de piatră, legate cu pământ lespezi de piatră, legate cu pământ (120 – 250 mp) și compatibile. Nu se va realiza placarea vor păstra sau vor „primi” goluri de
simplă cu piatră de râu sau piatră
sau mortar de var (fig. 1). Tavanul
pivniței era făcut din grinzi de stejar
sau mortar de var (fig. 2). Tavanul
pivniței era făcut din grinzi de stejar
construcții noi cu spartă de gresie a soclului, care să
ventilație în soclu, la nivel de siguranță
împotriva inundării, în vederea uscării
și podit cu scânduri groase sau din și podit cu scânduri groase sau din gabarit mare (250 – aducă un aspect „rustic”, de cele mai pereților. Se va folosi cu precădere

85
multe ori, impropriu și incompatibil cu
zidărie sub formă de boltă. Peste
fundație se așezau tălpile, care aveau
zidărie sub formă de boltă. Peste
fundație se așezau tălpile, care aveau
395 mp), dispuse în arhitectura locală.
mortar de pământ sau de var, soluții
care permit evaporarea apei infiltrate.
lungimea egală cu a casei. lungimea egală cu a casei. sistem pavilionar Se va construi un trotuar de gardă Se va repara/construi (dacă este
perimetral, cu pantă suficientă, care
În cazul în care terenul nu era în
pantă mare, fundația era destinată
În cazul în care terenul nu era în
pantă mare, fundația era destinată
și să îndepărteze apele pluviale de
cazul) trotuar de gardă perimetral, cu
pantă suficientă, care să îndepărteze
să ferească casa de umezeală, să ferească casa de umezeală, B. Construcții noi cu fundația construcției. Acesta va fi apele pluviale de fundația construcției
realizat din materiale naturale (piatră,
ridicând-o deasupra solului.
Fundația se realiza, de cele mai
ridicând-o deasupra solului.
Fundația se realiza, de cele mai
gabarit mare (250 – 395 pietriș) și va avea rosturi de dilatație,
fără a intra in contact direct sau a sigila
pereții sau fundația clădirii alăturate
multe ori, în formă dreptunghiulară, multe ori, în formă dreptunghiulară, mp), de tip monovolum iar în punctele de scurgere a apelor lui. Acesta se va realiza din materiale
incluzând aici și târnațul. În cazul în incluzând și târnațul. pluviale, se vor realiza detalii care să naturale, va avea rosturi de dilatație,
care nu era pantă, pivnița era realizată Fundațiile contribuie esențial la favorizeze expulzarea și îndepărtarea iar în punctele de scurgere a apelor
alăturat sau separat, în sistem de durabilitatea clădirilor. Acolo unde este lor de construcție (direcționare pluviale se vor realiza detalii care
semibordei, utilizând aceeași ș tehnică, posibil din punct de vedere structural preponderentă către suprafețele verzi să favorizeze expulzarea acestora
(dar și tehnologic și economic), în amenajate). și îndepărtarea lor de construcție
funcție de zona seismică în care se (direcționare preponderentă către
încadrează construcția, se vor folosi
tehnici tradiționale.
C. Intervenții pe suprafețele verzi amenajate).
Se vor folosi sisteme tradiționale construcțiile existente
(fundații continue pe sub ziduri
portante sau fundații izolate), nu se
(de gabarit mic,
vor „sigila” terenurile cu radiere sau mediu sau mare,
2
șape realizate din ciment decât în
situația în care cerințele structurale
dispuse pavilionar
1
o impun. Este de preferat adoptarea sau monovolum)
Casă de locuit din Crișan: soclu din Casă din Boiu de Sus: soclu unor soluții ecodurabile; unde sunt
zidărie de piatră necesare, se vor face sisteme Fundațiile contribuie esențial
5.3.1.6. Ținutul Pădurenilor subterane de drenare. Materialele la durabilitatea clădirilor. Pentru
recomandate, în funcție de zona în construcțiile existente, probleme 4
1
Fundația, în pământ, era formată care urmează să se realizeze investiția multiple se întâlnesc mai ales la
din bolovani/pietriș bătătorit, în panta și de tipul acesteia, sunt, după caz: imobilele de mică anvergură din
terenului, iar la suprafață era zidită din mediul rural, unde, de obicei, nu a Fundațiile erau realizate din piatră atât
piatra, betonul ciclopian, cărămida, la construcțiile din lemn, cât și la cele
lespezi de piatră, legate cu pământ betonul (cu condiția să se realizeze fost acordată o importanță deosebită
sau mortar de var. Tavanul pivniței fundațiilor, acestea fiind mici, prost din cărămidă.
fundații sub zidurile portante; nu se
era făcut din grinzi de stejar și podit recomandă soluțiile cu radier general, conformate și prost rezolvate din
cu scânduri groase sau din zidărie care impermeabilizează o suprafață punct de vedere constructiv, ceea
sub formă de boltă. Peste fundație se mare de teren). Nu se vor folosi pereții ce a dus la degradări și prăbușiri ale
așezau tălpile, care aveau lungimea masivi din beton, care împiedică diverselor elemente constructive (mai
egală cu a casei (fig. 3). transferul de vapori, rețin umezeala ales în cazul construcțiilor din lemn,
și nu favorizează existența unui climat paiantă și al construcțiilor anexe).
sănătos pentru utilizatori. Pivnițele și Dacă sunt necesare consolidări ale
bolțile se vor realiza cu preponderență fundației (în funcție de zona seismică
din cărămidă și/sau piatră, legate cu în care se încadrează), cât timp
mortar pe bază de var. Pivnițele vor este posibil, se vor propune soluții
avea goluri de ventilație în soclu, la (subzidiri, reparații, îngroșări, țeseri
nivel de siguranță împotriva inundării, de ziduri, tencuieli cu diverse mortare
care vor fi deschise vara, pentru cu componente naturale armate cu
uscarea pereților. fibre), care să folosească materiale de
Pentru realizarea soclurilor din construcție naturale (piatră). Soluțiile
piatră, se vor folosi materiale locale, de hidroizolare și de termoizolare,
3 cu tehnologii și mână de lucru locală, prin alcătuirile constructive propuse,
prin implicarea meșterilor din zonă. nu vor îmbrăca toată infrastructura: se
Casă din Leleșe: soclu Nu se va folosi în exces cimentul (cu pot realiza bariere de capilaritate prin 5
5.4. TÂMPLĂRIA ȘI GOLURILE NU!
AȘA NU: Rulouri de plastic, aplicate
deasupra tâmplăriei tradiționale

În ce privește ușile și ferestrele, compatibile, de calitate, precum şi


prevederile se referă la materialele de urmărirea în execuţie le pot asigura
construcţie, la conformaţia acestora, acestora o durată mai mare de viaţă,
la soluţiile de umbrire şi la culori. împreună cu o întreţinere conştientă,
Acolo unde este posibil, se periodică, din partea utilizatorilor. 1
recomandă să se apeleze la tehnici
şi meşteşugari tradiţionali pentru
realizarea tâmplăriei interioare şi 5.4.1. Specificul
exterioare, ca şi pentru realizarea
feroneriilor şi/sau a diverselor local DA DA
86 elemente decorative de mascare,
care pot fi bătute sau turnate. Pe teritoriul județului Hunedoara,
ferestrele întâlnite sunt, de regulă,
în două canaturi, simple sau duble.
Recomandările se grupează pe trei Rândul exterior de ferestre, cu rol
categorii: de îmbunătățire a izolației termice,
A. Construcții cu gabarit mic împărțit, de obicei, în patru canaturi,
(<120 mp), construcții cu gabarit se montează în sezonul rece, urmând
mediu (120 – 250 mp) și construcții ca în sezonul cald, ferestrele să fie
cu gabarit mare (250 – 395 mp), înlocuite pe aceleași prinderi de
dispuse în sistem pavilionar obloanele cu rol de umbrar. Mai recent,
B. Construcții cu gabarit mare au apărut ferestrele cu două rânduri
(250 – 395 mp), de tip monovolum de cercevele, dublate de obloane. De
C. Intervenţii pe construcţiile regulă, ferestrele sunt mai mult înalte
existente (de gabarit mic, mediu decât late, având un raport de 2/3, iar
sau mare, dispuse pavilionar sau în unele cazuri, de 1/2. Acestea au un
monovolum) rol important în conturarea imaginii
casei tradiționale, oferind specificitate
Toate elementele de tâmplărie au și individualitate construcțiilor vechi.
nevoie de întreţinere în exploatare 2 5
Ferestrele și, în general, tâmplăria
(în mai mică sau mai mare măsură). (uși, porți, obloane) sunt realizate din
Realizarea de alcătuiri constructive lemn aparent sau vopsite cu vopsele Fereastră în două straturi de geam, Fereastră cu două straturi de geam, o soluție care apare la mijlocul secolului al
corecte, cu materiale naturale, pe bază de ulei de in. triplate de un oblon XIX-lea (imagine din Băița).

DA DA DA

3 4 6
Ferestre tradiționale în două canaturi AȘA DA: Ferestre noi care respectă proporțiile și culorile celor tradiționale din lemn și care sunt prevăzute cu accesorii
de impermeabilizare și înlăturare a apei. Confecționarea acestor ferestre se poate face într-un atelier local, sprijinind astfel
economia locală.
5.4.1.1. Țara Hațegului
5.4.1.3. Ținutul Orăștiei 5.4.1.4. Țara Zarandului
Ferestrele şi uşile sunt evidențiate
pe faţadă prin prezenţa unor tocuri de Ferestrele şi uşile sunt evidențiate Ferestrele şi uşile sunt evidențiate
lemn ieşite din planul zidului (fig. 4). pe faţadă prin prezenţa unor tocuri de pe faţadă prin prezenţa unor tocuri de
Există ferestre simple, duble lemn ieşite din planul zidului (fig. 8, 9, lemn ieşite din planul zidului (fig. 12,
și triple, din lemn profilat şi sticlă 10, 11). 13).
manuală. Ferestrele au patru ochiuri, Există atât ferestre simple, ferestre Există ferestre simple, duble sau
prezentând foarte rar decoraţii (fig. 1, 5 duble, cât și triple, din lemn profilat triple, din lemn profilat şi sticlă
2, 3). şi sticlă manuală, cu patru ochiuri, manuală, cu patru ochiuri, prezentând
Ferestrele triple au trei Casă de locuit din Zeicani: ușă de prezentând foarte rar decoraţii. foarte rar decoraţii. Ferestrele triple
ochiuri. acces în pivniță Ferestrele triple au trei ochiuri. au trei ochiuri.
Uşa de intrare în casă e simplă și Uşa de intrare în casă e simplă și Uşa de intrare în casă e simplă și
este împărţită în patru panouri, cu o
feronerie simplă, fără decoraţii.
5.4.1.2. Valea Jiului
Ferestrele şi uşile sunt evidențiate
este împărţită în mai multe panouri,
cu o feronerie simplă, fără decoraţii.
este împărţită în patru panouri, cu o
feronerie simplă, fără decoraţii. 87
pe faţadă prin tocurile de lemn ieşite
din planul zidului (fig. 6, 7).
Ferestrele sunt simple, duble
sau triple, din lemn profilat şi sticlă
manuală, și au patru ochiuri (fig. 6).
Ele prezintă foarte rar decoraţii.
Ferestrele triple au trei ochiuri.
Uşa de intrare în casă e simplă și
este împărţită în patru panouri, cu o
feronerie simplă, fără decoraţii. 8 12
1 Casă de locuit din Cârjiți: tâmplărie Casă de locuit din Băița: tâmplărie

13
2
Casă de locuit din Crișcior: tâmplărie

6 9
Casă de locuit din Câmpu lui Neag: Casă de locuit din Batiz: tâmplărie
tâmplărie

3
Casă de locuit din Zeicani: tâmplărie

4 7 10 11
Casă de locuit din Densuș: tâmplărie Casă de locuit din Câmpu lui Neag: Casă de locuit din Banpotoc: tâmplărie Casă de locuit din Cârjiți: tâmplărie
ușă
5.4.1.5. Valea
Mureșului de Jos
Ferestrele și ușile sunt evidențiate
pe fațadă prin prezența unor tocuri de
lemn ieșite din planul zidului.
Există ferestre simple, duble sau
triple, din lemn profilat și sticlă
manuală, cu patru ochiuri, prezentând
foarte rar decorații. Ferestrele triple
au trei ochiuri (fig. 1).
Ușa de intrare în casă e simplă și
88 este împărțită în mai multe panouri,
cu o feronerie simplă, fără decorații.

1 3
Casă de locuit din Lăpugiu de Jos: Casă de locuit din Leleșe: tâmplărie
tâmplărie

5.4.1.6. Ținutul Pădurenilor


Ferestrele și ușile sunt evidențiate
pe fațadă prin prezența unor tocuri de
lemn ieșite din planul zidului.
Ferestrele sunt simple, duble
sau triple, din lemn profilat și sticlă
manuală (fig. 2, 4), cu patru ochiuri,
prezentând foarte rar decorații.
Ferestrele triple au trei ochiuri (fig. 3).
Ușa de intrare în casă e simplă și
este împărțită în patru panouri, cu o
feronerie simplă, fără decorații.

2 4
Casă de locuit din Leleșe: tâmplărie Casă de locuit din Chergheș:
tâmplărie
5.4.2. Recomandări Pentru îndeplinirea cerinţelor actuale
privitoare la eficienţa energetică, se
poate folosi vitrajul termoizolant (cu DA DA
două sau trei foi). Pentru a asigura
A. Construcții noi cu un grad sporit de izolare fonică
gabarit mic (<120 mp), (pentru construcţiile situate pe lângă
drumurile cu circulaţie intensă sau
construcții noi cu dacă funcţiunea o impune), atât pentru
gabarit mediu (120 – vitrajul termoizolant, cât şi pentru
vitrajul simplu de la geamurile duble,
250 mp) și construcții se pot folosi foi de sticlă de grosimi
noi cu gabarit mare diferite, care „rup” vibraţia sunetului.
Geamul folosit va fi cu preponderenţă
(250 – 395 mp), dispuse
89
transparent, poate fi acoperit cu diverse
în sistem pavilionar folii care să realizeze controlul solar, fără
a modifica culoarea şi textura acestuia.
Materialele Nu se vor folosi: geam bombat, geam
Ferestrele şi uşile vor fi realizate reflectorizant, geam oglindă. În mod
din lemn (masiv sau stratificat) tratat excepţional şi justificat, atunci când
cu ulei, ceruit sau vopsit cu soluţii contextul şi funcţia o impun, se pot
naturale, cu feronerie metalică. Pentru folosi şi alte tipuri de prelucrări/acoperiri
tâmplăria exterioară, se va folosi lemn ale sticlei (de exemplu: folii speciale
de esenţă tare. În realizarea acestora, necesare măsurilor antiefracţie sau
se vor respecta tehnicile tradiţionale şi antivandalism). 3 5
se vor implica, pe cât posibil, meşterii Pentru asigurarea cerinţelor
din zonă. Tâmplăria poate fi simplă privitoare la igienă şi sănătate, se
sau dublă, în funcţie de necesarul de vor folosi aerisitoare cu acţionare AȘA DA: Forma și dimensiunile AȘA DA: Proporția și ritmul golurilor construcției noi respectă specificul local ‒
izolare termică corelat cu climatul şi automată (incluse în tocul geamului) ferestrelor tradiționale, precum și proiect realizat cu finanțare europeană.
factorii de mediu din zona în care se sau manuală, pentru a asigura o ritmul lor, sunt elemente definitorii ale
inserează construcţia. Elementele ventilare naturală a spaţiilor interioare, specificului local și vor fi preluate și în
componente ale tâmplăriei: rame, atunci când alcătuirea ferestrelor cazul noilor construcții.
cercevele, şprosuri, traverse etc. se vor generează etanşeitate, nepermițând
realiza din lemn. În mod excepțional, împrospătarea aerului (altfel, fiind
pentru conformarea la reglementările necesare sisteme suplimentare de DA DA
privind rezistența la foc, care nu poate ventilare mecanică sau naturală).
fi obținută cu lemn, sau rezistența la
deteriorările cauzate de animale, se Conformaţia ferestrelor
poate folosi tâmplărie metalică, strict în Ferestrele vor respecta proporţiile
amplasamentele impuse de lege. tradiţionale între lungime şi lăţime în
special la fațada principală, pentru a da

DA NU!

1 2 4 6

AȘA DA: Dimensiunile golurilor AȘA NU: Proporția ferestrelor este de AȘA DA: Proporția și ritmul golurilor construcției noi respectă specificul local – AȘA DA: Fereastră nouă din lemn
și ferestrelor respectă întocmai bloc comunist și nu respectă specificul proiect realizat cu finanțare europeană. care păstrează proporțiile, materialul și
specificul local. local; împărțirea canaturilor este culoarea ferestrelor tradiționale.
impersonală, iar ritmul golurilor nu are
nicio legătură cu specificul local.
o unitate stilistică desfășuratei stradale.
Se recomandă alternarea golurilor mici,
B. Construcții noi cu împrospătarea aerului (altfel, fiind
necesare sisteme suplimentare de
obișnuite în arhitectura vernaculară, gabarit mare (250 – 395 ventilare mecanică sau naturală). DA
cu vitraje mari, de dimensiunea unui
perete, pentru funcțiuni principale care
mp), de tip monovolum Conformaţia ferestrelor

necesită un iluminat corespunzător. Materialele Ferestrele vor respecta proporţiile
Se admit, ca accente compoziţionale Ferestrele şi uşile vor fi realizate tradiţionale între lungime şi lăţime.
bine justificate (deschidere către peisaj, din lemn (masiv sau stratificat) tratat Golurile de fereastră trebuie să
folosire pasivă a energiei solare), altele cu ulei, ceruit sau vopsit cu soluţii aibă forme şi proporţii specifice
decât verandele, panourile vitrate de naturale, cu feronerie metalică. Pentru zonei, respectând modul general
dimensiuni mai mari, dar nu pe mai mult tâmplăria exterioară, se va folosi lemn de dispunere logică pe fațade. Se
de 30 % din suprafața fațadei, dispuse de esenţă tare. În realizarea acestora, admit, ca accente compoziţionale bine
cu preponderenţă spre interiorul lotului. se vor respecta tehnicile tradiţionale şi justificate (deschidere către peisaj,

90
Nu se vor realiza goluri atipice: cerc, se vor angrena, pe cât posibil, meşterii folosire pasivă a energiei solare), altele
triunghi, romb, hexagon etc. (care în din zonă. Tâmplăria poate fi simplă sau decât verandele, panourile vitrate de
exploatare pot dovedi diverse vicii/ dublă, în funcţie de necesarul de izolare dimensiuni mai mari, dar nu pe mai mult
inconveniente: neetanşeizare corectă termică corelat cu climatul şi factorii de de 40 % din suprafața fațadei, dispuse
datorată formei atipice, soluţii de mediu din zona în care se inserează cu preponderenţă spre interiorul lotului.
umbrire atipice, costisitoare şi uneori construcţia. Elementele componente Ferestrele vor avea, în general, o
ineficiente şi inestetice etc.). ale tâmplăriei: rame, cercevele, geometrie simplă şi neornamentată.
şprosuri, traverse etc. se vor realiza din Nu se vor realiza goluri atipice: cerc,
Soluţiile de umbrire lemn. triunghi, romb, hexagon etc. (care în
Pentru umbrirea suprafețelor vitrate, exploatare pot dovedi diverse vicii/ 1
În mod excepțional, pentru
se vor folosi obloanele din lemn, conformarea la reglementările inconveniente: neetanşeizare corectă
streșinile sau vegetația. În cazuri privind rezistența la foc, care nu datorată formei atipice, soluţii de AȘA DA: Necesitatea de lumină poate constitui un factor decisiv în arhitectura
justificate formal sau funcțional, se poate fi obținută cu lemn, se poate umbrire atipice, costisitoare şi uneori fațadei. Pereții vitrați pot fi dublați de un element de umbrire din lemn, care trimite
pot prevedea obloane sau măști din folosi tâmplărie metalică, strict în ineficiente şi inestetice etc.). la detaliile de închidere a construcțiilor tradiționale.
lemn, după forma și aspectul ușilor și amplasamentele impuse de lege. La
închiderilor de la anexele gospodărești funcţiunile cu flux de circulaţie mai
specific locale. mare interior/exterior, se pot folosi
Soluţiile de umbrire alese trebuie să uși batante, glisante etc., panouri de
respecte soluţiile tradiţionale existente sticlă mobile sau goluri cu dimensiuni
în zonă. Acestea vor fi realizate din agabaritice faţă de specificul zonei. DA
lemn, se vor monta cu preponderenţă Pentru îndeplinirea cerinţelor actuale
la exterior (pentru a asigura un control privitoare la eficienţa energetică, se
climatic şi o protecţie suplimentară a poate folosi vitrajul termoizolant (cu
ferestrelor împotriva intemperiilor) şi pot două sau trei foi). Pentru a asigura un
avea lamele reglabile, care să permită grad sporit de izolare fonică (pentru
un grad de umbrire optim, ajustabil, construcţiile situate pe marginea
pe toată perioada zilei şi în funcţie de drumurilor cu circulaţie intensă sau
fiecare anotimp, dar să nu împiedice, dacă funcţia o impune), atât pentru
în acelaşi timp, pătrunderea luminii vitrajul termoizolant, cât şi pentru
din exterior. Nu se vor folosi rulourile vitrajul simplu de la geamurile duble,
exterioare, montate aparent, fără se pot folosi foi de sticlă de grosimi
reglaje, care iau din lumina geamului. diferite, care „rup” vibraţia sunetului.
Pentru vitrajele cu suprafeţe mari, Geamul folosit va fi cu preponderenţă
acolo unde sunt necesare şi justificate, transparent, poate fi acoperit cu diverse
se pot instala soluţii de umbrire din folii care să realizeze controlul solar, fără
lemn, fixe sau cu lamele cu unghi a modifica culoarea şi textura acestuia.
reglabil, care să camufleze elementele Nu se vor folosi: geam bombat, geam
discrepanțe în ansamblul volumetric. reflectorizant, geam oglindă. În mod
Se interzice ca aceste conformaţii să excepţional şi justificat, atunci când
se realizeze pe faţadele dinspre stradă. contextul şi funcţia o impun, se pot
Elementele de lemn se vor proteja cu folosi şi alte tipuri de prelucrări/acoperiri
uleiuri, ceruri sau alte soluţii naturale. ale sticlei (de exemplu: folii speciale
necesare măsurilor antiefracţie sau
Culorile antivandalism).
Tâmplăria exterioară şi elementele de Pentru asigurarea cerinţelor
umbrire sau alte elemente decorative privitoare la igienă şi sănătate, se
se pot vopsi în diferite nuanțe opace, vor folosi aerisitoare cu acţionare
nesaturate, cu pigmenți naturali, care automată (incluse în tocul geamului) 2
nu modifică aspectul lemnului și nu sau manuală, pentru a asigura o
dau senzația de ud sau lucios. Pentru ventilare naturală a spaţiilor interioare,
colorare, se vor folosi cu precădere AȘA DA: Golurile și ușile corespund necesităților de utilizare, iar alternarea ferestrelor mici cu ușile mari de acces, care
atunci când alcătuirea ferestrelor preiau liniile de compoziție a ferestrelor, intră într-o alcătuire echilibrată.
pigmenţii naturali. generează etanşeitate, nepermițând
Soluțiile de umbrire vor conserva și se vor recondiționa sau manuală, pentru a asigura o
Pentru umbrirea suprafețelor vitrate, folosindu-se aceleași materiale și ventilare naturală a spațiilor interioare,
se vor folosi obloanele din lemn, tehnici constructive (atât elementele atunci când alcătuirea ferestrelor DA DA
streșinile sau vegetația. În cazuri cu forme tipice, cât și cele cu forme generează etanșeitate, nepermițând
justificate formal sau funcțional, se atipice) sau se vor înlocui, fără împrospătarea aerului (altfel, fiind
pot prevedea obloane sau măști modificarea împărțirii specifice sau a necesare sisteme suplimentare de
din lemn, după forma și aspectul detaliilor. Tâmplăria din PVC sau cea ventilare mecanică sau naturală).
ușilor și închiderilor de la anexele metalică se va înlocui cu tâmplărie
gospodărești specific locale. din lemn masiv sau stratificat. Pentru
Soluțiile de umbrire alese trebuie să sporirea confortului de izolare termică,
respecte soluțiile tradiționale existente se permite, acolo unde fereastra este
în zonă. Acestea vor fi realizate din într-o singură foaie, să se dubleze
lemn, se vor monta cu preponderență în spatele ei cu o fereastră cu vitraj

91
la exterior (pentru a asigura un control termoizolant în două sau trei foi într-un
climatic și o protecție suplimentară singur canat, astfel încât intervenția
ferestrelor împotriva intemperiilor) să nu se observe din exterior. Se va
și pot avea lamele reglabile, care să avea grijă ca fereastra tradițională să
permită un grad de umbrire optim, se poată deschide înspre interior.
ajustabil, pe toată perioada zilei și Tâmplăria poate fi simplă sau
în funcție de fiecare anotimp, dar dublă, în funcție de necesarul de
să nu împiedice, în același timp, izolare termică corelat cu climatul
pătrunderea luminii din exterior. Nu se și factorii de mediu din zona în care 1 3 4
vor folosi rulouri exterioare, montate se inserează construcția. Elementele
aparent, fără reglaje, care iau din componente ale tâmplăriei: rame, AȘA DA: Pentru clădiri vechi fără valoare AȘA DA: Ferestrele tradiționale merită AȘA DA: Atunci când fereastra nu mai
lumina geamului. cercevele, șprosuri, traverse etc. istorică mare, se poate recurge la soluția restaurate atunci când se prezintă în poate fi salvată, se poate recurge la
Pentru vitrajele cu suprafețe se vor realiza din lemn. În mod unei ferestre din lemn cu croi tradițional, condiții acceptabile. Elementele degradate serviciile unui atelier local de tâmplărie,
mari, acolo unde sunt necesare și excepțional, pentru conformarea la cu un singur rând de geamuri multistrat: din lemn trebuie înlocuite, feroneria pentru a reproduce fereastra după croiul
justificate, se pot instala soluții de reglementările privind rezistența la cunoscutele ferestre de tip termopan. făcută să funcționeze din nou, iar întreg originar.
umbrire din lemn, fixe sau cu lamele foc, care nu poate fi obținută cu lemn, ansamblul trebuie protejat de o peliculă
cu unghi reglabil, care să camufleze se poate folosi tâmplărie metalică, de vopsea.
elementele discrepante în ansamblul strict în amplasamentele impuse
volumetric. Se recomandă ca aceste de lege. La funcțiunile cu flux de
conformații să nu se realizeze pe circulație mai mare interior/exterior, se
fațadele dinspre stradă. Elementele pot folosi panouri de sticlă mobile sau
geam sticla simpla sau
VEDERE DIN EXTERIOR termopan, clara

de lemn se vor proteja cu uleiuri, goluri cu dimensiuni agabaritice față DA DA A FERESTREI tamplarie lemn masiv

ceruri sau alte soluții naturale. de specificul zonei.


Pentru îndeplinirea cerințelor actuale
Culorile privitoare la eficiența energetică, se
Tâmplăria exterioară și elementele poate folosi vitrajul termoizolant (cu
de umbrire sau alte elemente două sau trei foi). Pentru a asigura un
decorative se pot vopsi în diferite grad sporit de izolare fonică (pentru
nuanțe opace, nesaturate sau cu construcțiile situate pe marginea
pigmenți naturali, care nu modifică drumurilor cu circulație intensă sau

H = 1,5 x L
aspectul lemnului și nu dau senzația dacă funcțiunea o impune), atât pentru
de ud sau lucios. Pentru colorare, vitrajul termoizolant, cât și pentru
se vor folosi cu precădere pigmenții vitrajul simplu de la geamurile duble,
naturali. se pot folosi foi de sticlă de grosimi
diferite, care „rup” vibrația sunetului.
C. Intervenții pe Geamul folosit va fi cu preponderență
transparent, dar poate fi acoperit cu
construcțiile existente (de diverse folii care să realizeze controlul
gabarit mic, mediu sau
L

solar, fără a modifica culoarea și


mare, dispuse pavilionar textura acestuia. Nu se vor folosi: interior
sau monovolum) geam bombat, geam reflectorizant, SECȚIUNE VERTICALĂ
geam oglindă. În mod excepțional PRIN FEREASTRĂ

Materialele și justificat, atunci când contextul


Ferestrele și ușile vor fi realizate din și funcția o impun, se pot folosi și
lemn (masiv sau stratificat) tratat cu alte tipuri de prelucrări/acoperiri ale

60
ulei de in, ceruit sau vopsit cu soluții sticlei (de exemplu: folii speciale
naturale, cu feronerie metalică. Pentru necesare măsurilor antiefracție sau
tâmplăria exterioară, se va folosi lemn antivandalism). 2 5
de esență tare. În realizarea acestora, Pentru asigurarea cerințelor
se vor respecta tehnicile tradiționale și privitoare la igienă și sănătate, se exterior AȘA DA: Desen de tâmplărie nouă, ce se
se vor implica, pe cât posibil, meșterii vor folosi aerisitoare cu acționare AȘA DA: Fereastră nouă cu două rânduri SECȚIUNE ORIZONTAL
ORIZONTALĂ va confecționa după modelul originar.
din zonă. Elementele valoroase se automată (incluse în tocul geamului) de geamuri, primul fiind multistrat PRIN FEREASTRĂ
DA DA NU!

92

1 4
AȘA NU: Folosirea materialelor din PVC
și împărțirea prin baghete false este
interzisă.
DA

DA

2 3

AȘA DA: Inexistența în trecut a unor ferestre pentru funcțiuni precum baie, mansardă, AȘA DA: În lipsa existenței unui model originar, se poate recurge la o soluție modernă.
restaurant etc., poate lăsa loc liber unei abordări creative în acest domeniu – imaginea 5
este dintr-un proiect realizat cu finanțare europeană.
Conformaţia ferestrelor Soluţiile de umbrire Culorile AȘA DA: Se recomandă repararea
ferestrelor inițiale și nu înlocuirea lor cu
Elementele valoroase se vor Elementele valoroase se vor Tâmplăria exterioară şi elementele altele noi, cu tâmplăria de PVC, cele din
conserva şi se vor recondiţiona, conserva şi se vor recondiţiona de umbrire sau alte elemente lemn fiind mult mai estetice și adaptate
folosindu-se aceleaşi materiale şi folosindu-se aceleaşi materiale şi decorative se pot vopsi în diferite la nevoile construcțiilor vechi. Montarea
tehnici constructive (atât elementele tehnici constructive (atât elementele nuanțe opace, nesaturate, de de tâmplării PVC poate duce la apariția
cu forme tipice, cât şi cele cu forme cu forme tipice, cât şi cele cu forme preferabil menținând culoarea igrasiei.
atipice), sau se vor înlocui, fără atipice), sau se vor înlocui, fără originară sau cu pigmenți naturali care
modificarea împărţirii specifice. modificarea împărţirii specifice. nu modifică aspectul lemnului și nu
Tâmplăria din PVC sau cea metalică Elementele metalice sau din PVC se dau senzația de ud sau lucios. Pentru
se va înlocui cu tâmplărie din lemn vor înlocui cu lemn. colorare, se vor folosi cu precădere
masiv sau stratificat. pigmenţii naturali.
5.5. PORȚI ȘI ÎMPREJMUIRI 5.1.1.4. Țara Zarandului
Gospodăriile sunt împrejmuite la
stradă de un zid de piatră seacă (brută)
de aproximativ 50 cm grosime și înalt
de aproximativ 1,5 m, împrejmuirile
Porțile și împrejmuirile gospodăriilor laterale fiind realizate din bârne de
tradiționale contribuie la conturarea 3 8 lemn prinse pe stâlpi (fig. 12).
peisajului cultural și a imaginii satului. Poarta de acces pe proprietate este
Împrejmuire din zidărie de cărămidă Împrejmuire din scânduri de lemn: Câmpu un simbol al situației sociale, dar nu
În zonele județului Hunedoara, în 1 tencuită: Densuș lui Neag
care predomină satele răsfirate, în este bogat decorată.

93
special în Valea Jiului, Țara Zarandului Împrejmuire din zidărie de piatră: Zeicani
și Ținutul Pădurenilor, împrejmuirile
și porțile sunt structuri simple, al
căror scop este doar de delimitare a
proprietății, nu și de definire a unei
identități specifice ținutului.
Tradițional, acestea sunt realizate
din lemn, cu stâlpi din lemn sau piatră.
Poarta are două intrări: una pentru 9
oameni și cealaltă pentru animale
și care. În funcție de dimensiuni, se Împrejmuire din scânduri de lemn: Câmpu
evidențiază două tipuri de porți: porți 2 lui Neag
scunde și porți înalte. Împrejmuire din zidărie de cărămidă pe
- Porțile scunde au stâlpii cam de soclu de piatră: Zeicani 5.5.1.3. Ținutul Orăștiei
aceeași înălțime cu aripile ce închid
spațiul și au sau nu acoperită portița. Gospodăriile sunt împrejmuite la
- Porțile înalte au stâlpii de patru stradă de un zid de piatră seacă
metri înălțime și un acoperiș în două (brută) de aproximativ 50 cm
ape comun pentru portiță și pentru 12
grosime și înalt de aproximativ 1,5 m,
poartă, susținut de o grindă lungă. împrejmuirile laterale fiind realizate Împrejmuire din zidărie de piatră
Aripile porții propriu-zise au, de din bârne de lemn prinse pe stâlpi.
obicei, aceeași înălțime cu stâlpii, Poarta de acces pe proprietate este
fiind decorate în partea superioară un simbol al situației sociale, dar nu
prin traforaj, dar se întâlnesc și stâlpi 4 este bogat decorată (fig. 10, 11).
de dimensiuni mai mici, spațiul de
deasupra lor rămânând liber. Poartă de acces în gospodărie, împrejmuire din zidărie de piatră: Zeicani
După cel de-al Doilea Război de piatră netencuită sau din scânduri
Mondial, porțile de metal au cunoscut de lemn dispuse vertical sau orizontal,
o mare răspândire, ele fiind procurate având culori închise (fig. 5, 6, 7, 8, 9).
fie de la atelierele din orașe, fie de la Poarta de acces pe proprietate
meșterii fierari specializați.1 este un simbol al situației sociale,
este din lemn, cu decorații minimale
(decorații cu feston și câte o rozetă).
5.5.1. Specificul Era acoperită cu șiță sau stuf inițial,
materiale recent înlocuite cu țiglă.
5
local Împrejmuire din scânduri de lemn: Câmpu
lui Neag
10
5.5.1.1. Țara Hațegului
Poartă și împrejmuire din zidărie de cărămidă: Batiz
Poarta de acces pe proprietate este
un simbol al situației sociale, totuși nu
este bogat decorată.
Împrejmuirea este fie opacă, din
zidărie de piatră netencuită, fie din
scânduri de lemn dispuse vertical, de
culori închise (fig. 1, 2, 3, 4).

5.5.1.2. Valea Jiului 11


6 7
Împrejmuirile sunt opace, din zidărie Împrejmuire din scândură de lemn: Împrejmuire din structură de lemn Poartă și împrejmuire din zidărie de cărămidă: Mărtinești
1
I. Toșa, op. cit., p. 67. Câmpu lui Neag îmbrăcată în lemn: Câmpu lui Neag
5.5.1.5. Valea
Mureșului de Jos
5.5.1.6. Ținutul Pădurenilor Recomandări
Împrejmuirile sunt opace, din zidărie
DA
Porțile și împrejmuirile (înălțimi,
Gospodăriile sunt împrejmuite la de piatră netencuită sau din scânduri forme, materiale) se vor construi ținând
stradă de un zid de piatră seacă (brută) de lemn dispuse vertical, având culori cont de specificul local, acordând
de aproximativ 50 cm grosime și înalt închise. o atenție sporită dimensiunilor și
de aproximativ 1,5 m, împrejmuirile Poarta de acces pe proprietate este soluțiilor tehnice.
laterale fiind realizate din bârne de tratată modest, cu decorații minimale, Porțile de intrare în gospodărie se
lemn prinse pe stâlpi (fig. 1, 2, 3). foarte rar cu decorații cu feston și câte vor realiza din materiale naturale 10
Poarta de acces pe proprietate este o rozetă, acoperită cu șiță sau stuf locale, alcătuirea și dimensiunea AȘA DA: Restaurarea și întreținerea porții
un simbol al situației sociale, dar nu inițial, materiale recent înlocuite cu acestora fiind similare cu ale celor vechi reprezintă cea mai indicată metodă.
este bogat decorată (fig. 2, 4). țiglă. învecinate, dacă acestea păstrează
specificul local. Sunt permise
94 decorațiile discrete, tipice pentru
peisajul rural din zonă. Se va păstra
DA
aspectul natural al materialelor în
ceea ce privește textura și culoarea.
Vor fi evitate porțile metalice lucioase
(vezi inoxul) sau cele cu structură
metalică, placată cu tablă lucioasă,
ondulată sau cu policarbonat sau
PVC. Nu se recomandă folosirea
culorilor stridente, a materialelor
lucioase, sidefate, a elementelor
prefabricate metalice și a materialelor
plastice. 11
1 5 AȘA DA: Restaurarea unei gospodării din Clopotiva

DA

NU!

2
8
AȘA DA: Model local de poartă tradițională 12
(imagine din Chidea)
AȘA NU: Înlocuirea porții din lemn cu una
metalică, placată cu policarbonat, nu este
recomandată, pentru că are o durată scurtă
de viață. Aceasta din urmă este inadecvată
DA din punct de vedere estetic, zgomotoasă și
nu asigură intimitate, din cauza transparenței
materialului.
3 6
Împrejmuire (imagine din Căzănești) Împrejmuire (imagine din Alun) NU!

9
13
AȘA DA: Construcția unei porți noi la o împrejmuire
existentă, folosindu-se lemnul pe structură metalică. AȘA NU: A se evita placarea stâlpilor
4 7 Prin simplitate și culoare, este o prezență discretă porții cu plăci ceramice care imită
în peisajul uliței. piatra și decorarea lor cu statuete din
Împrejmuire (imagine din Tisa) beton nespecifice zonei.
5.6. ELEMENTELE DE FAŢADĂ faţadei dinspre curte, fie doar un
segment; poate fi amplasat peste
intrarea în pivniţă, poziţionat central
5.6.1. Specificul local: acesta;
2. târnaț în lungul casei, cu acces
sau prelungit, pentru a se continua pe
faţada de la stradă.
registre orizontale marcat. Accesul poate fi perpendicular Accesul în acest spaţiu, în trecut,
(coamă, cornișă, brâu, pe târnaț sau în lungul târnațului (fig.
4).
era în relaţie cu grajdurile şi curtea;
recent, accesul se realizează
soclu) şi verticale 3. târnaț parţial, pe două niveluri; dinspre stradă, în lateral sau central,
4 5
(prispă, coş de fum etc.) 4. târnaț în lungul casei, pe două
niveluri;
perpendicular pe faţada principală.
În ceea ce priveşte gospodăriile Casă (imagine din Zeicani) Casă (imagine din Densuș)
5. târnaț de colţ şi în lungul casei, cu cu ocol întărit din zona de munte,
Elementele regulatoare care creează acestea prezintă la interior un târnaţ
liniile principale ale faţadelor sunt: linia acces central sau lateral, pe jumătate

95
de nivel (fig. 8). dispus pe toate laturile construcţiei,
de coamă, linia de streaşină, prispa, care are rol funcţional.
temelia (pivniţa). Faţadele secundare:
- Faţadele scurte: faţade cu cornişă Târnațul este realizat din lemn,
Pe fațadă, decoraţiile apar mai ales închis în partea inferioară cu
sub forma unor elemente decorative marcată, care separă nivelul locuinţei
de nivelul podului, faţada cu timpan, scânduri verticale, iar stâlpii care îl
din tencuială, cu rol de conturare conturează susţin streaşina interioară
a ferestrelor, a colțurilor, a golurilor faţada cu pinion şi cornişă marcată
între nivelul locuinţei şi al podului. a acoperişului.
de ventilație de pe frontoane, cu La casele mai noi, târnațul şi uneori
precădere la construcţiile din piatră sau Fațadele au una sau două ferestre;
cărămidă, cu vădite influenţe din zona când e o singură fereastră, e mai scara sunt închise cu structuri vitrate. 6 7
mare şi e în trei canaturi, dacă sunt Această practică, de închidere a
orăşenească. Detalii decorative mai târnațului, a apărut după anii 1950, Casă (imagine din Zeicani) Casă (imagine din Zeicani)
apar, de asemenea, la nivelul prispei, două, ele sunt mai mici şi au două
al obloanelor, al stâlpilor, al streșinii, canaturi (fig. 1, 2, 3, 4).
al paziei, al capetelor de grinzi și - Faţada lungă: poate fi orientată la
contribuie la imaginea de ansamblu a stradă, şi atunci are două ferestre în
peisajului rural. Finisajele de pe faţadă două canaturi, sau poate fi orientată
sunt simple; de regulă, tencuielile sunt spre o limită laterală (fig. 9).
acoperite cu vopsea de var, culorile Proporţii:
sunt în nuanţe naturale, preponderent În general, casele şi anexele sunt
albastru și alb, iar lemnul este tratat cu retrase de la stradă.
ulei de in. Înălţimea acoperişului reprezintă
Târnațul: Toate casele sunt până la de două ori înălţimea nivelului
prevăzute cu târnaț, plasat, în general, parterului.
pe latura dinspre curte, şi, uneori, spre Înălţimea soclului şi a pivniţei
stradă. Târnațul se caracterizează prin reprezintă aproximativ două treimi din 1 8
sobrietatea decorului sculptat în lemn. înălţimea nivelului parterului.
Ritmul este dat de stâlpii, căpriorii şi Casă (imagine din Densuș) Casă (imagine din Tuștea)
Soclul: Pentru ridicarea temeliei, balustradele târnaţului, care domină
s-a folosit cu preponderenţă piatra de compoziţia şi contribuie la unitatea şi
carieră. Ea are rostul de a proteja talpa identitatea ansamblului gospodăriei
construcției şi pereţii de umezeală, de a (fig. 6). Proporţia şi gruparea
asigura o orizontalitate perfectă clădirii, golurilor (uşi şi ferestre) şi elementele
precum şi de a o înălţa. Utilizarea pietrei decorative verticale (ancadramente,
s-a generalizat odată cu ridicarea casei coloane) au rolul de a ritma şi de a
pe verticală. Soclul poate fi aparent sau echilibra compoziţia faţadei.
tencuit cu argilă, peste care se aplică Prispa (târnațul): 10
Târnațul este, în general, realizat 2 9
o zugrăveală de var. Înălțimea soclului
variază în raport cu panta terenului din lemn. La casele de dimensiuni Casă (imagine din Hațeg) Casă (imagine din Tuștea)
mai generoase, cu două niveluri, Casă (imagine din Zeicani)
și cu funcțiunile pe care acesta le
adăpostește. este prezentă scara de acces pe
târnaţ, care este fie acoperită doar
cu o copertină, fie semiînchisă, cu
5.6.1.1. Țara Hațegului parapete realizate din scânduri de
lemn (fig. 10).
Tipologii de faţade Târnațul, realizat din zidărie de
Faţada principală este cea cu târnaţ cărămidă/piatră cu sau fără arcade, cu
şi este întotdeauna aşezată la Sud scară de acces centrală sau laterală,
sau la Est; nu are o relaţie obligatorie a apărut la începutul secolului al XX-
cu strada. lea. 3 11
Există următoarele tipologii: fațade În general, casele cu târnaţ din Șură (imagine din Densuș)
cu: zidărie aveau accesul la pivniţă Casă (imagine din Zeicani)
1. târnaț parţial, cu acces marcat în amplasat sub acesta.
lungul foişorului sau perpendicular pe Târnațul ocupă fie toată lungimea
având că scop extinderea spaţiului de două până la trei ori înălţimea
interior al casei. Noua cameră nivelului parterului.
rezultată serveşte la diferite activităţi Înălţimea soclului şi a pivniţei
gospodăreşti. reprezintă aproximativ două treimi din
înălţimea nivelului parterului.
5.6.1.2. Valea Jiului Ritmul este dat de stâlpii, căpriorii şi
balustradele târnaţului, care domină
compoziţia şi contribuie la unitatea şi
Tipologii de faţade identitatea ansamblului gospodăriei
Faţada principală este cea cu târnaţ (fig. 10). Proporţia şi gruparea 1 2
şi este întotdeauna aşezată la Sud golurilor (uşi, ferestre) şi elementele
sau la Est; ea nu are nicio relaţie decorative verticale (ancadramente, Ocol întărit (imagine din Câmpu lui Neag) Casă (imagine din Câmpu lui Neag)
directă cu strada (fig. 1, 3, 8, 9, 11, coloane) au rolul de a ritma şi de a

96
12). echilibra compoziţia faţadei.
Faţadele de la stradă sunt simple, Prispa (târnațul):
târnațul, cu balustradă şi stâlpi, se Târnaul este, în general, realizat
detaşează de pereţi. La mijlocul din lemn. La casele de dimensiuni
secolului al XIX-lea, stâlpii vechi, cu mai generoase, cu două niveluri, este
terminaţie în trepte, sunt uniţi între prezentă scara de acces pe târnaţ,
ei prin arcade de paiantă, văruite şi care este fie acoperită doar cu o
tencuite. La unele case, între poala copertină, fie semiînchisă cu parapete
acoperişului şi tavan apare un spaţiu realizate din scânduri de lemn.
decorat cu reliefuri de tencuială, Predomină târnațul parţial, în lungul 3 4
iar sub streaşină, o pazie de lemn faţadei sau înfundat (fig. 5, 10, 11, 14,
traforată. 16, 17). Ocol întărit (imagine din Câmpu lui Neag) Anexe (imagine din Câmpu lui Neag)
Fațadele principale sunt: Târnațul din zidărie de cărămidă/
1. simple, cu târnaţ închis şi acces piatră cu pilaştri de piatră/cărămidă
marcat; încadrează accesul la pivniţă, cu sau
2. cu târnaț parţial, cu acces marcat fără arcade, cu o scară de acces
în lungul foişorului sau perpendicular centrală sau laterală, și a apărut la
pe acesta; începutul secolului al XX-lea.
3. cu târnaț în lungul casei, cu În general, casele cu târnaţ din
acces marcat în lungul foişorului sau zidărie aveau accesul la pivniţă
perpendicular pe acesta, pe jumătate amplasat sub acesta. Târnațul ocupă
de nivel (fig.11); fie toată lungimea faţadei dinspre
4. cu târnaț parţial pe două niveluri, curte, fie doar un segment. El este 5 6 7
fără accent; amplasat peste intrarea în pivniţă (fig.
5. cu târnaț în lungul casei, pe două 11), poziţionat central sau prelungit, Casă (imagine din Câmpu lui Neag) Anexă (imagine din Câmpu lui Neag) Anexă (imagine din Câmpu lui Neag)
niveluri, fără accent (fig. 20); pentru a se continua pe faţada de la
6. cu târnaț parţial/longitudinal, stradă (fig. 16).
închis; Accesul în acest spaţiu, în trecut,
7. cu târnaț de colț și în lungul era în relaţie cu grajdurile şi curtea;
fațadei (fig. 12, 24). recent, accesul se realizează
Faţadele secundare: dinspre stradă, în lateral sau central,
1. Faţadele scurte sunt: perpendicular pe faţada principală.
- cu cornişă marcată, care separă În ceea ce priveşte gospodăriile
nivelul locuinţei de nivelul podului; cu ocol întărit din zona de munte,
- cu timpan; acestea prezintă la interior un târnaţ
- cu pinion (fig. 17, 27). dispus pe toate laturile construcţiei, 8 9
Faţadele au una sau două ferestre; 10
care are rol funcţional. Acesta este
când este doar una, este mai realizat din lemn, închis în partea Casă (imagine din Câmpu lui Neag) Ocol întărit (imagine din Câmpu lui Neag) Casă (imagine din Câmpu lui Neag)
mare şi are trei canaturi, dacă sunt inferioară cu scânduri verticale. Stâlpii
două, ele sunt mai mici şi au două care îl conturează susţin streaşina
canaturi. interioară a acoperişului.
2. Faţada lungă: poate fi orientată la La casele mai noi, târnațul şi
stradă, şi atunci are două ferestre în uneori scara sunt închise cu structuri
două canaturi, sau poate fi orientată vitrate. Această practică de închidere
spre o limită laterală opacă. a târnațului a apărut în secolul al
Proporţii: XX-lea, având că scop extinderea
În general, casele şi anexele sunt spaţiului interior al casei. Noua
retrase de la stradă, dar în cazul cameră rezultată serveşte la diferite
gospodăriilor cu ocol închis, anexele activităţi gospodăreşti.
sunt amplasate la stradă (fig. 1, 3, 9, 11 12 13
13, 18).
Înălţimea acoperişului reprezintă Casă (imagine din Câmpu lui Neag) Casă (imagine din Câmpu lui Neag) Ocol întărit (imagine din Câmpu lui Neag)
14
Gospodărie: casă (imagine din Câmpu lui Neag)

97

15
Gospodărie: casă (imagine din Câmpa)

16 17
Casă (imagine din Câmpu lui Neag) Casă (imagine din Câmpu lui Neag)

18 19
Gospodărie (imagine din Câmpu lui Neag) Casă (imagine din Câmpu lui Neag)

20
Casă (imagine din Câmpu lui
Neag)
5.6.1.3. Ținutul Orăștiei amplasat sub acesta.
Târnaţul este fie parţial pe colţ, fie
Tipologii de fațade prelungit în faţa casei pe stâlpi de
Această subzonă etnografică piatră, formând filigoria, locul unde, în
se detașează de restul județului perioada de vară, se lua masa şi se
Hunedoara prin influențele centrelor adunau membrii familiei.
urbane, care au marcat așezările Accesul în acest spaţiu, în trecut,
rurale din jurul lor, dezvoltate major era în relaţie cu grajdurile şi curtea;
în perioada industrială. În această recent, accesul se realizează în
zonă, apar fronturi stradale obținute lateral sau central, perpendicular pe 7
prin alăturarea aceleiași tipologii de faţada principală.
La casele mai noi, târnațul şi, uneori, Gospodărie (imagine din Mărtinești)
gospodării.
- construcții transversale pe lot, cu scara sunt închise cu structuri vitrate.

98 acoperiș în două ‒ trei ape, având Această practică, de închidere a


faţada lungă la stradă (fig. 7, 8, 9); târnațului, a apărut după anii 1950,
- construcții longitudinale pe lot, cu având că scop extinderea spaţiului
fronton triunghiular la stradă, acoperiș interior al casei. Noua cameră rezultată
în două ape, cu fațada scurtă la serveşte la activităţile gospodăreşti.
4
stradă, cu timpan sau cornișă marcată
ce separă registrul parterului de pod, Gospodărie (imagine din Romoș)
având una ‒ două ferestre (fig. 1, 2, 8
6, 10).
Gospodărie (imagine din Mărtinești)
Dispunerea târnațului:
1. târnaț parţial, cu acces marcat în
lungul foişorului sau perpendicular pe
acesta;
2. târnaț în lungul casei, cu acces
marcat în lungul târnațului sau
perpendicular pe acesta (fig. 12, 13, 1 5
14);
3. târnaț parţial pe două nivele (fig. Gospodărie (imagine din Beriu) Gospodărie (imagine din Turdaș)
23); 9 10
4. târnaț în lungul casei, pe două
niveluri; Gospodărie (imagine din Mărtinești) Gospodărie (imagine din Romoș)
5. târnaț de colţ şi în lungul casei, cu
acces central sau lateral, pe jumătate
de nivel (fig. 22).
Proporții:
În această zonă, așezarea caselor
în aliniament începe de pe la mijlocul
secolului al XIX-lea. 6
Înălţimea acoperişului reprezintă 2
până la de două ori înălţimea nivelului Gospodărie (imagine din Mărtinești) Gospodărie (imagine din Cârjiți)
parterului.
Înălţimea soclului şi a pivniţei 11 12
reprezintă aproximativ două treimi din
înălţimea nivelului parterului. Gospodărie (imagine din Cârjiți) Casă (imagine din Chergheș)
Prispa (târnațul):
Târnatul este, în general, realizat
din lemn. La casele de dimensiuni
mai generoase, cu două niveluri, este
prezentă scara de acces pe târnaţ,
care este fie neacoperită, fie acoperită
doar cu o copertină, fie semiînchisă, 3
cu parapete realizate din scânduri de
lemn. Gospodărie (imagine din Cârjiți)
Târnațul realizat din zidărie de
cărămidă/piatră, fără arcade și cu 13 14
scară de acces centrală sau laterală, Casă (imagine din Chergheș) Gospodărie (imagine din Cârjiți)
a apărut la începutul secolului XX.
În general, casele cu târnaţ din
zidărie aveau accesul la pivniţă
faţada principală.
5.6.1.4. Țara Zarandului În ceea ce priveşte gospodăriile
cu ocol întărit din zona de munte,
Tipologii de fațade acestea prezintă la interior un târnaţ
Faţada principală este cea cu târnaţ dispus pe toate laturile construcţiei,
şi este întotdeauna aşezată la Sud cu rol funcţional. Acesta este realizat
sau la Est; nu are nicio relaţie cu din lemn, închis în partea inferioară
strada (fig. 2, 3, 4). cu scânduri verticale, stâlpii care
Fațadele principale sunt: îl conturează susţinând streaşina
- cu târnaț pe colț sau parţial, cu interioară a acoperişului. 4 5
acces marcat în lungul foişorului sau La casele mai noi, târnațul şi,
uneori, scara sunt închise cu structuri Casă (imagine din Băița) Casă (imagine din Săliștioara)
perpendicular pe acesta (fig. 1, 2, 3);
- cu târnaț în lungul casei, cu vitrate. Această practică de închidere

99
acces marcat în lungul foişorului sau a târnațului a apărut după anii 1950,
perpendicular pe acesta (fig. 6). având că scop extinderea spaţiului
Faţadele secundare: interior al casei. Noua cameră
- Faţadele scurte, în general, sunt rezultată serveşte la diferite activităţi
orientate spre stradă: cu sau fără gospodăreşti.
timpan, cu fronton de lemn la stradă
şi de tencuială la nivelul parterului;
diferenţa de material separă nivelul
locuibil de pod. Sunt ventilate prin
găuri în timpan. Au două ferestre cu 6
două canaturi (fig. 2, 4, 7, 8).
- Faţada lungă, fără târnaț: poate fi Șură (imagine din Crăciunești)
orientată la stradă, şi atunci are două
ferestre cu două canaturi, sau poate
fi orientată spre o limita laterală şi nu
are ferestre.
Proporții:
În general, casele şi anexele sunt
retrase de la stradă (fig. 9, 10, 11).
Înălţimea acoperişului reprezintă
de două până la trei ori înălţimea
nivelului parterului.
Înălţimea soclului şi a pivniţei 1 7 8
reprezintă aproximativ două treimi din
înălţimea nivelului parterului (fig. 21). Casă: acces (imagine din Băița) Șură (imagine din Crăciunești) Șură (imagine din Crăciunești)
Prispa (târnațul): fig.40 Băița
Târnațul este, în general, realizat
din lemn. La casele de dimensiuni
mai generoase, cu două niveluri, este
prezentă scara de acces pe târnaţ,
care este: neacoperită, acoperită
doar cu o copertină sau semiînchisă,
cu parapete realizate din scânduri de
lemn (fig. 2, 3).
Târnațul realizat din zidărie de 2 9 10
cărămidă/piatră este, în general, fără
arcade, cu scară de acces situată Casă: târnaț (imagine din Băița) Gospodărie (imagine din Băița) Gospodărie (imagine din Băița)
central sau lateral, și a apărut la
începutul secolului XX.
În general, casele cu târnaţ din
zidărie aveau accesul la pivniţă
amplasat sub acesta.
Târnaţul este fie parţial pe colţ, fie
prelungit în faţa casei pe stâlpi de
piatră, formând filigoria, locul unde, în
perioada de vară, se lua masa şi se
adunau membrii familiei.
Accesul în acest spaţiu, în trecut, 3 11
era în relaţie cu grajdurile şi curtea;
recent, accesul se realizează în Casă: târnaț (imagine din Băița) Gospodărie (imagine din Băița)
lateral sau central, perpendicular pe
5.6.1.5. Valea amplasat sub acesta. Târnaţul este
Mureșului de Jos fie parţial pe colţ, fie prelungit în faţa
casei pe stâlpi de piatră, formând
Tipologii de fațade filigoria, locul unde, în perioada
Faţada principală este cea cu târnaţ de vară, se lua masa şi se adunau
şi este întotdeauna aşezată la Sud membrii familiei (fig. 12, 13).
sau la Est, neavând nicio relaţie cu Accesul în acest spaţiu, în trecut,
strada (fig. 1, 2, 5, 6, 7, 8, 9, 10). era în relaţie cu grajdurile şi curtea;
Fațada principală poate fi: recent, accesul se realizează în
1. cu târnaț parţial, cu sau fără lateral sau central, perpendicular pe 4 9
acces marcat în lungul foişorului sau faţada principală (fig. 12). La casele Șură (imagine din Căzănești)
mai noi, târnațul şi, uneori, scara sunt Casă (imagine din Muncelu Mare)
perpendicular pe acesta (fig. 5, 13);
2. cu târnaț în lungul casei, cu sau închise cu structuri vitrate. Această

100 fără acces marcat în lungul târnațului practică de închidere a târnațului a


sau perpendicular pe acesta (fig. 12); apărut după anii 1950, având ca scop
3. cu târnaț parţial, pe două niveluri; extinderea spaţiului interior al casei.
4. cu târnaț în lungul casei, pe două Noua cameră rezultată serveşte la
niveluri; diferite activităţi gospodăreşti.
5. cu târnaț de colţ şi în lungul
casei, cu acces central sau lateral, pe
jumătate de nivel;
Faţadele secundare: 5 10
1. Faţadele scurte pot fi: Casă (imagine din Certeju de Jos)
- cu cornişă marcată, care separă Casă (imagine din Șteia)
nivelul locuinţei de nivelul podului;
- cu timpan;
- cu pinion, cu sau fără cornişă
marcată între nivelul locuinţei şi al
podului. Fațadele au una sau două
ferestre; când e o singură fereastră,
aceasta e mai mare şi e în trei
canaturi, dacă sunt două, ele sunt
mai mici şi au două canaturi (fig. 1, 2,
6, 8, 10). 1 6 11
2. Faţada lungă: poate fi orientată la
stradă şi atunci are două ferestre în Casă (imagine din Căzănești) Casă (imagine din Tătărăști) Casă (imagine din Boiu de Sus)
două canaturi, sau poate fi orientată
spre o limită laterală (fig. 6, 8).
Proporțiile fațadelor:
În general, casele şi anexele sunt
retrase de la stradă; așezarea caselor
în aliniament începe abia spre sfârșitul
secolul al XIX-lea.
Înălţimea acoperişului reprezintă fig.19
până la de două ori înălţimea nivelului
parterului.
Înălţimea soclului şi a pivniţei 2 7 12
reprezintă aproximativ două treimi din 13
înălţimea nivelului parterului. Casă (imagine din Căzănești) Casă (imagine din Tătărăști) Casă (imagine din Boiu de Sus) Casă (imagine din Culna)
Prispa (târnațul):
Târnațul este, în general, realizat
din lemn. La casele de dimensiuni
mai generoase, cu două niveluri, este
prezentă scara de acces pe târnaţ,
care este: neacoperită, acoperită
doar cu o copertină sau semiînchisă
cu parapete realizate din scânduri de
lemn (fig. 12, 13, 14).
Târnațul realizat din zidărie de
cărămidă/piatră fără arcade și cu 3 8 14
scară de acces centrală sau laterală
a apărut la începutul secolului XX. Casă (imagine din Boia Bărzii) Casă (imagine din Muncelu Mare) Casă (imagine din Boiu de Sus)
În general, casele cu târnaţ din
zidărie aveau accesul la pivniţă
5.6.1.6. Ținutul Pădurenilor arcade (în Țara Zarandului), cu scară
de acces centrală sau laterală, și a
Tipologii de fațade apărut la începutul secolului XX.
Fațada principală este cea cu În general, casele cu târnaț din
târnaț și este întotdeauna așezată zidărie aveau accesul la pivniță
la Sud sau la Est, neavând o relație amplasat sub acesta.
obligatorie cu strada. Ea poate fi cu: Târnațul este fie parțial pe colț, fie
1. târnaț parțial, cu acces marcat în prelungit în fața casei pe stâlpi de
lungul foișorului sau perpendicular pe piatră, formând filigoria, locul unde, în
acesta; perioada de vară, se lua masa și se 3 11
2. târnaț în lungul casei, cu acces adunau membrii familiei.
Accesul în acest spațiu, în trecut, Casă (imagine din Bunilă) Casă (imagine din Cerbăl)
marcat în lungul târnațului sau
perpendicular pe acesta (fig. 6); era în relație cu grajdurile și curtea;

101
3. târnaț parțial, pe două niveluri; recent, accesul se realizează în
4. târnaț în lungul casei, pe două lateral sau central, perpendicular pe
niveluri; fațada principală.
5. târnaț de colț și în lungul casei, cu În ceea ce privește gospodăriile
acces central sau lateral, pe jumătate cu ocol întărit din zona de munte,
de nivel (fig. 13); acestea prezintă la interior un târnaț
6. fără târnaț (fig. 4). dispus pe toate laturile construcției,
Fațadele secundare pot fi: cu rol funcțional. Acesta este realizat
- Fațadele scurte: fațade cu cornișă din lemn, închis în partea inferioară 4 5 12
marcată, care separă nivelul locuinței cu scânduri verticale, stâlpii care
îl conturează susținând streașina Casă (imagine din Bătrâna) Casă (imagine din Socet) Casă (imagine din Alun)
de nivelul podului, fațadă cu timpan,
fațadă cu pinion și cornișă marcată interioară a acoperișului.
între nivelul locuinței și al podului. La casele mai noi, târnațul și uneori
Fațadele au una sau două ferestre; scara sunt închise cu structuri vitrate.
când e o singură fereastră, e mai Această practică, de închidere a
mare și e în trei canaturi; dacă sunt târnațului, a apărut după anii 1950,
două, ele sunt mai mici și au două având că scop extinderea spațiului
canaturi (fig. 1, 4, 5, 6, 8, 9, 10). interior al casei. Noua cameră
- Fațada lungă: poate fi orientată la rezultată servește la diferite activități
stradă, și atunci are două ferestre în gospodărești.
două canaturi, sau poate fi orientată 6 7 13
spre o limită laterală (fig. 3). Casă (imagine din Alun)
Proporții: Casă (imagine din Alun) Casă (imagine din Alun)
În general, casele și anexele sunt
retrase de la stradă.
Înălțimea acoperișului reprezintă
până la de două ori înălțimea nivelului
parterului.
Înălțimea soclului și a pivniței
reprezintă aproximativ două treimi din
înălțimea nivelului parterului.
Ritmul este dat de stâlpii, căpriorii și
balustradele târnațului, care domină
compoziția și contribuie la unitatea și
identitatea ansamblului gospodăriei 1 8 14
(fig. 13). Proporția și gruparea
golurilor (uși și ferestre) și elementele Stradă (imagine din Cerbăl) Casă (imagine din Ghelari) Casă (imagine din Leleșe)
decorative verticale (ancadramente,
coloane) au rolul de a ritma și de a
echilibra compoziția fațadei.
Prispa (târnațul):
Târnațul este, în general, realizat
din lemn. La casele de dimensiuni
mai generoase, cu două niveluri, este
prezentă scara de acces pe târnaț,
care este: neacoperită, acoperită
doar cu o copertină sau semiînchisă
cu parapete realizate din scânduri de
lemn (fig. 5, 6). 2 9 10 15
Târnațul realizat din zidărie de
cărămidă/piatră este, în general, fără Stradă (imagine din Cerbăl) Casă (imagine din Ghelari) Casă (imagine din Alun) Casă (imagine din Alun)
A. Construcții noi cu încadrarea seismică), cât şi protecţiei
la foc (există un mare risc de incendiu
construcţiei şi vor fi realizate din
materiale durabile. Nu se vor folosi
gabarit mic (<120mp), în special în zonele de traversare a elemente din PVC sau polietilenă. Se
5.6.2. Recomandări construcții noi cu şarpantei şi, eventual, a altor elemente
constructive din lemn). Hornurile vor fi
pot folosi, acolo unde este cazul, lanţuri
care să direcţioneze scurgerea apelor
Recomandările se grupează pe trei gabarit mediu (120 – zidite la exterior din cărămidă, piatră pluviale.
categorii: 250 mp) și construcții sau realizate din elemente ceramice
prefabricate tencuite. Pe cât posibil, A.5. Materialele pentru finisaje
A. Construcții noi cu gabarit mic
(<120 mp), construcții noi cu gabarit noi cu gabarit mare va respecta forma şi materialele de Folosirea materialelor naturale locale,
mediu (120 – 250 mp) și construcții (250 – 395 mp), dispuse finisaj locale: în general, mortare de var
nezugrăvite. Nu se acceptă paramentul
cum sunt piatra, lemnul, varul, pigmenții
naturali pentru var, este esențială
noi cu gabarit mare (250 – 395 mp),
dispuse în sistem pavilionar în sistem pavilionar aparent de cărămidă și nici coșurile pentru conservarea peisajelor rurale
B. Construcții cu gabarit mare (250 metalice aparente. deosebite.

102 – 395 mp), de tip monovolum A.1. Marcarea registrelor orizontale Nu se vor folosi ca finisaje exterioare:
C. Intervenţii pe construcţiile Soclul: va fi marcat volumetric şi prin A.3. Timpanele și decoraţiile de placările ceramice pentru pereţi şi
existente (de gabarit mic, mediu finisaje şi va corespunde specificului faţadă soclu (de multe ori, soluţiile alese sunt
sau mare, dispuse pavilionar sau local. Cromatica va respecta specificul Se recomandă o abordare rezervată inadecvate folosirii la exterior: atât
monovolum) aşezării. Detalierea alcătuirilor şi a în ce privește preluarea elementelor acestea, cât şi materialele de punere
Toate materialele şi alcătuirile principiilor constructive s-a realizat în decorative din arhitectura tradițională, în operă nu rezistă la cicluri repetate
constructive au nevoie de întreţinere capitolul 5.3. Fundaţiile. cu excepția acelora a căror simbolistică de îngheţ/dezgheţ, deteriorându-se
în exploatare (în mai mică sau mai Târnațul: va fi marcat ca registru s-a păstrat și care sunt menținute în timp foarte scurt şi de multe ori
mare măsură). Realizarea de alcătuiri puternic orizontal pe faţadă, cu rol încă prin meșteșugurile locale. Pot fi chiar favorizând apariţia infiltraţiilor),
constructive corecte, cu materiale estetic şi funcţional (protecție împotriva preluate și reinterpretate detaliile care sau tabla (tablă simplă, tablă cutată
naturale, compatibile, de calitate, precipitațiilor și asigurarea umbririi marchează registrele clădirii: profilul de etc.), materialele care conţin azbest,
precum şi urmărirea în execuţie le pot pe timp de vară). Se va realiza cu streașină, profilul de cornișă, profilul de materialele plastice sau PVC-ul,
asigura acestora o durată mai mare preponderenţă din lemn şi va respecta brâu, pazia etc. similipiatra etc.
de viaţă, împreună cu o întreţinere prin proporţii, formă şi volumetrie Nu se vor realiza placări cu piatră
conştientă, periodică, din partea specificul local. A.4. Streşinile și burlanele spartă sau cu elemente de lemn care
utilizatorilor. Streaşina, element cu rol de umbrire, să dea un aspect „rustic”. Conceptul
A.2. Marcarea registrelor verticale se va realiza conform specificului local de „rustic” este diferit de conceptul de
Coşul de fum: preluat, conform (ca formă şi elemente de decoraţie). „tradiţional”.
necesităţilor actuale, drept coş pentru Jgheaburile şi burlanele nu vor fi Se pot folosi sisteme prefabricate sau
instalaţia de încălzire, trebuie realizat strălucitoare sau realizate din materiale realizate in situ de pereţi în trei straturi
din materiale solide, care să corespundă inadecvate din punctul de vedere al de lemn cu exterior în sistem caplama,
atât principiilor de rezistenţă şi stabilitate specificului local și al sustenabilității, acoperite cu tencuială zugrăvită în
(în raport cu vânturile, factorii de mediu, nu se vor evidenţia coloristic la nivelul alb sau alte culori tradiţionale. Se vor

DA DA

DA

1 2 3

AȘA DA: Exemplu de spate de casă în care materialul este folosit simplu, durabil AȘA DA: Esențializarea unor forme ale arhitecturii vernaculare, precum frontonul AȘA DA: Finisajul cu lambriu de lemn
și onest. placat cu lemn din imagine, poate fi un exemplu de bun augur pentru tendința de este varianta optimă pentru clădirile
încadrare în specificul local. Se recomandă ca acestea să nu fie confecționate de orice dimensiune.
din lambriu de PVC(plastic) și, pentru execuția lui, să se apeleze la o echipă de
meșteri locali.
folosi fațade ventilate cu placaj de lemn
aparent sau de șindrilă. Se pot folosi
şi respectarea principiilor de asigurare
a izolării termice, a hidroizolării, de
B. Construcții noi cu specificului local. Nu se vor folosi
elemente din PVC sau polietilenă.
soluţii şi alcătuiri constructive naturale igienă şi sănătate, de siguranţă şi gabarit mare (250 – 395 Se pot folosi, acolo unde este cazul, DA
pentru pereţi dublați de vegetație:
plante cățărătoare permanente sau
stabilitate, de rezistenţă la foc. Se pot
folosi tehnologii alternative de asigurare
mp), de tip monovolum lanţuri care să direcţioneze scurgerea
apelor pluviale. Sistemele de protejare
sezoniere şi acoperişuri vegetale, plate a alimentării cu energie electrică sau B.1. Marcarea registrelor împotriva intemperiilor vor fi doar la
sau în pantă. termică, în condiţiile şi cu recomandările orizontale intrarea în clădire.
prezentate în capitolele anterioare: Soclul: se va marca volumetric şi prin
A.6. Culorile panouri solare, panouri fotovoltaice, finisaje şi va corespunde specificului B.5. Materialele pentru finisaje
Nu se vor folosi culori tari, turbine eoliene la scară redusă, pompe local. Cromatica va respecta specificul Folosirea de materiale naturale
contrastante. Se va opta pentru de căldură etc. aşezării. Detalierea alcătuirilor şi a locale, cum sunt piatra, lemnul,
folosirea nuanţelor naturale ale principiilor constructive s-a realizat în varul, pigmenții naturali pentru var, 3
materialelor folosite sau a unor culori A.8. Ierarhizarea fațadelor capitolul 5.3. Fundaţiile. este esențială pentru conservarea
AȘA DA: Finisarea cu lambriu de lemn
103
şi nuanţe nesaturate apropiate de Se vor trata diferit fațadele, în funcție În funcţie de soluţia şi de gabaritul peisajelor rurale deosebite.
cele naturale. Albul poate fi folosit de importanța și orientarea lor. În Nu se vor folosi ca finisaje exterioare: se pretează pentru orice dimensiune de
construcţiei, se pot marca şi alte clădire.
pretutindeni pentru clădiri cu gabarit general, casele din vatra satului sunt registre orizontale, precum târnațul, placările ceramice pentru pereţi şi
mic. Pigmenţii utilizaţi în vopseluri, retrase față de aliniament, între fațada care se încadrează în specificul şi soclu (de multe ori, soluţiile alese sunt
uleiuri sau ceruri vor fi naturali. Pentru principală și stradă fiind amenajată scara locală, fără a se crea construcţii inadecvate folosirii la exterior: atât
construcțiile noi, există posibilitatea o grădină de flori, ceea ce a dus la o hidoase din punct de vedere volumetric acestea, cât şi materialele de punere
folosirii paramentului aparent, fără tratare diferită a lor. Fațada cea mai doar pentru a respecta cerinţele de în operă nu rezistă la cicluri repetate
zugrăveală, din tencuială lisă pe elaborată este aproape în toate cazurile încadrare în specific. Volumetria se de îngheţ/dezgheţ, deteriorându-se NU!
bază de var cu nisip galben, aceasta cea dinspre stradă, care are marcate va raporta la construcţiile învecinate în timp foarte scurt şi de multe ori
reprezentând un specific local şi, pe plan estetic, nu va constitui chiar favorizând apariţia infiltraţiilor),
pregnant. Se pot adăuga aditivi care un element discrepant în ansamblul placările cu tablă (tablă simplă, tablă
să stabilizeze tencuiala împotriva aşezării. Marcarea registrelor cutată etc.), materialele care conţin
acțiunii factorilor climatici. Dacă DA orizontale reprezintă un deziderat, azbest, materialele plastice, PVC-ul.
totuși se optează pentru zugrăvirea însă nu este obligatorie la acest tip de Nu se vor realiza placări cu piatră
fațadelor, atunci acestea vor fi tratate clădiri. spartă sau cu elemente de lemn care
diferit, în funcție de importanță și B.2. Marcarea registrelor verticale să dea un aspect „rustic”. Conceptul 4
poziționare. În general, zidurile În funcţie de soluţia şi de gabaritul de „rustic” este diferit de conceptul de
dinspre vecin (calcanele) nu erau construcţiei, se vor marca registrele „tradiţional”. AȘA NU: Se interzice, pentru orice tip de
zugrăvite, iar fațada din curte, opusă verticale, care se încadrează în Se pot folosi soluţii şi alcătuiri construcție, folosirea unor finisaje metalice
străzii, nu era nici măcar tencuită specificul şi scara locală, fără a se constructive naturale pentru pereţi exterioare pe suprafețe mari, precum tabla
uneori. crea construcţii hidoase din punct vegetali şi acoperişuri înierbate, cu industrială. Se acceptă finisarea metalică
de vedere volumetric doar pentru panta plată sau accentuată. pe suprafețe foarte mici, atunci când fluxul
a respecta cerinţele de încadrare tehnologic sau condițiile obiective de altă
2 în specificul local. Volumetria se va natură o impun.
NU! AȘA DA: Ritmul golurilor construcției raporta la construcţiile învecinate
noi respectă ritmul impus de clădirile şi prin estetică nu va constitui un
vecine. element discrepant în ansamblul
aşezării. Marcarea registrelor verticale
foarte clar registrele orizontale, o reprezintă un deziderat, însă nu este
rigurozitate a ritmului și a dimensiunii obligatorie la acest tip de clădiri. NU!
golurilor, finisaje mai prețioase. Înspre
curte, fațada beneficiază de o tratare B.3. Timpanele și decoraţiile de
asemănătoare, însă mult mai sumară. faţadă
1 Ea este totuși zugrăvită. Fațada dinspre Se recomandă o abordare rezervată
grădină este, de obicei, nefinisată, din în ce privește preluarea elementelor
cărămidă sau piatră aparentă. Fațada decorative din arhitectura tradițională,
AȘA NU: Nu se recomandă folosirea cu excepția acelora a căror simbolistică
unor culori stridente, precum cea din dinspre vecin este reprezentată adesea
de un calcan tencuit cu nisip galben, dar s-a păstrat și care sunt continuate încă
imagine; această intervenție, deși prin meșteșugurile locale.
este reversibilă, alterează calitatea nezugrăvit.
spațiului înconjurător. Se recomandă ierarhizarea tratării
fațadelor, ținând cont de specificul local. B.4. Streşinile și burlanele
Streaşina, element cu rol de umbrire,
se va realiza conform specificului local
A.7. Tehnologiile (ca formă şi elemente de decoraţie).
Se vor folosi tehnologiile locale (care Existenţa streşinilor reprezintă un
sunt cunoscute și accesibile celor deziderat, însă nu este obligatorie
care execută, întrețin și utilizează la acest tip de clădiri. Jgheaburile şi
lucrarea) sau ecodurabile, de secol burlanele nu vor fi strălucitoare sau
XXI. Pentru oricare dintre variantele realizate din materiale inadecvate, 5
pentru care se optează, se va avea în nu se vor evidenţia coloristic la
vedere realizarea unor alcătuiri între nivelul construcţiei şi vor fi realizate AȘA NU: Se interzice placarea cu piatră și cu materiale ceramice a soclului și a pereților.
materiale de construcţie compatibile din materiale durabile, adecvate Aceste materiale trebuie puse în operă în logica lor constructivă.
B.6. Culorile Volumetria se va încadra în specificul C.6. Culorile
Nu se vor folosi culori tari, local, iar extinderea se va raporta la Nu se vor folosi culori tari,
contrastante. Se va opta pentru NU! construcțiile învecinate și, din punct NU! contrastante. Se va opta pentru
folosirea nuanțelor naturale ale de vedere estetic, nu va constitui un folosirea nuanțelor naturale ale
materialelor folosite sau a unor culori element discrepant în ansamblul materialelor folosite sau a unor culori
și nuanțe nesaturate, apropiate de așezării în care se încadrează. și nuanțe nesaturate, apropiate de
cele naturale. Pigmenții utilizați în cele naturale. Pigmenții utilizați în
vopseluri, uleiuri sau ceruri vor fi C.3. Timpanele și vopseluri, uleiuri sau ceruri vor fi
naturali. decorațiile de fațadă naturali.
Se vor păstra și se vor valorifica
decorațiile tradiționale existente
DA la nivelul prispei, al obloanelor, al
stâlpilor, al streșinii, al paziei, al DA
104
capetelor de grinzi, dacă acestea sunt
specifice peisajului cultural local.

C.4. Streșinile și burlanele


Streașina, element cu rol de umbrire,
dar și de protecție a zidurilor (până
la soclu) de intemperii, se va păstra
2 conform specificului local (ca formă
1 și elemente de decorație) sau se 3 6
AȘA NU: Instalațiile tehnologice nu va reconforma pentru a-l respecta.
AȘA DA: Se recomandă folosirea Jgheaburile și burlanele nu vor fi AȘA NU: Este contraindicată folosirea AȘA DA: Folosirea zugrăvelilor
unor culori neutre, precum cele din trebuie să fie elemente dominante unor zugrăveli acrilice pe clădirile naturale pe bază de var face ca
într-o localitate. strălucitoare sau realizate din materiale
imagine. inadecvate, nu se vor evidenția tradiționale. Acestea nu aderă la o fațadă tradițională să vibreze.
C. Intervenții pe coloristic la nivelul construcției și vor zugrăveala pe bază de var originară și Dacă se folosește un oxid natural
fi realizate din materiale durabile, nu lasă pereții să respire. Decaparea tradițional, se evită riscul de a ajunge
B.7. Tehnologiile construcțiile existente (de adecvate specificului local. Nu se lor, în caz de degradare, este dificilă. la culori saturate, oricare ar fi această
Se vor folosi tehnologiile locale (care gabarit mic, mediu sau vor folosi elemente din PVC sau culoare. Albastrul a fost folosit în
sunt cunoscute și accesibile celor mare, dispuse pavilionar polietilenă. Se pot folosi, acolo unde trecut pe scară largă pe tot cuprinsul
care execută, întrețin și utilizează sau monovolum) este cazul, lanțuri care să direcționeze NU! zonei și al teritoriului României. Un
lucrarea) sau ecodurabile, de secol scurgerea apelor pluviale. Se vor motiv ar fi că piatra-vânătă din care
XXI. Pentru oricare dintre variantele C.1. Marcarea registrelor păstra acele elemente caracteristice și este produs are efecte antiseptice și
pentru care se optează, se va avea în orizontale valoroase pentru specificul în care se previne, pe timpul verii, apropierea de
vedere realizarea unor alcătuiri între Soclul: se va marca volumetric și prin integrează. casă a insectelor, inclusiv a muștelor
materiale de construcție compatibile finisaje și va păstra sau va remodela Apa pluvială nu se va scurge direct în și a țânțarilor; o a doua explicație
și respectarea principiilor de asigurare existentul conform specificului local. șanțul exterior gospodăriei (adiacent este faptul că, în secolul al XIX-lea,
a izolării termice, a hidroizolării, de Cromatica va respecta specificul drumului/străzii), prin jgheab și burlan. membrii cu statut social identic din
igienă și sănătate, de siguranță și așezării. Detalierea alcătuirilor și a 4 cadrul unei comunități își marcau în
stabilitate, de rezistență la foc. Se principiilor constructive s-a realizat în C.5. Materialele pentru finisaje acest fel nivelul impozitelor pe care
pot folosi tehnologii alternative de capitolul 5.3. Fundațiile. Folosirea de materiale naturale AȘA NU: Folosirea unor zugrăveli urma să le perceapă perceptorul,
asigurare a alimentării cu energie În funcție de soluția și de gabaritul locale, cum sunt piatra, lemnul, impermeabile este contraindicată. ușurându-i astfel munca.
electrică sau termică, în condițiile și cu construcției, se vor păstra și se vor varul, pigmenții naturali pentru var,
recomandările prezentate în capitolele marca și alte registre orizontale este esențială pentru conservarea
anterioare: panouri solare, panouri (prispa, foișorul), care se încadrează peisajelor rurale deosebite.
fotovoltaice, turbine eoliene la scară Nu se vor folosi ca finisaje exterioare: NU! NU!
în specificul și scara locală, fără a se
redusă, pompe de căldură etc. crea construcții inadecvate din punct placările ceramice pentru pereți și
de vedere volumetric, neadaptate soclu (de multe ori, soluțiile alese sunt
B.8. Instalațiile și climei (legat de mentenanță) și inadecvate folosirii la exterior: atât
instalațiile tehnologice păguboase din punctul de vedere acestea, cât și materialele de punere
Acestea nu se vor poziționa înspre al eficienței energetice a clădirii. în operă nu rezistă la cicluri repetate
stradă. Elementele aparente pentru Volumetria se va păstra, iar în de îngheț/dezgheț, deteriorându-se
instalații și instalații tehnologice vor cazul extinderilor, se va raporta la în timp foarte scurt și de multe ori
fi realizate din materiale durabile (se construcțiile învecinate, iar din punct chiar favorizând apariția infiltrațiilor),
exclud PVC-ul și polietilena). Acestea placările cu tablă (tablă simplă, tablă 7
de vedere estetic, nu va constitui un
nu vor constitui elemente dominante element discrepant în ansamblul cutată etc.), materialele care conțin
din diverse puncte de perspectivă sau azbest, materialele plastice sau 5 AȘA NU: Nu se recomandă folosirea
așezării în care se încadrează. placărilor de plastic sau a plăcilor
belvedere ale zonei, iar funcționarea PVC-ul.
lor nu va avea un impact negativ Nu se vor realiza placări cu piatră de gips-carton peste elementele de
C.2. Marcarea registrelor verticale AȘA NU: Se interzice placarea lemn existente la nivelul prispei, al
asupra mediului și a sănătății În funcție de soluția și de gabaritul spartă sau cu elemente de lemn care soclurilor și a pereților cu piatră sau
populației locale. să dea un aspect „rustic”. Conceptul obloanelor, al stâlpilor, al streșinii, al
construcției, se vor păstra și/sau cu plăci ceramice care imită piatra. paziei, al capetelor de grinzi. Acestea,
marca registrele verticale care se de „rustic” este diferit de conceptul de Aceste materiale degradează aspectul
„tradițional” și nu e în direcția sprijinită nefiind necesare, nu fac decât să
încadrează în specificul și scara locală. de ansamblu al fațadei și trebuie puse altereze imaginea casei tradiționale.
de acest ghid. în operă în logica lor constructivă.
AȘA DA: Culorile uzuale folosite în trecut erau: ocrul, albastrul, cărămiziul, albul și verdele.

DA
DA

105
1

DA

AȘA DA: Se recomandă punerea în valoare a culorilor naturale ale materialelor, atât pentru construcțiile noi, cât și pentru reabilitarea
celor existente.
2

DA DA

3 5
C.7. Tehnologiile
NU! NU! Se vor folosi tehnologiile locale (care
sunt cunoscute și accesibile celor
care execută, întrețin și utilizează
lucrarea) sau ecodurabile de secol
XXI. Pentru oricare dintre variantele
pentru care se optează, se va avea
în vedere realizarea unor alcătuiri
compatibile între materialele de
construcţie şi respectarea principiilor
de asigurare a izolării termice, a
hidroizolării, de igienă şi sănătate, de

106
siguranţă şi stabilitate, de rezistenţă la
foc. Se pot folosi tehnologii alternative
de asigurare a alimentării cu energie
electrică sau termică, în condiţiile
şi cu recomandările prezentate în
capitolele anterioare: panouri solare,
panouri fotovoltaice, turbine eoliene la
1 scară redusă, pompe de căldură etc.

C.8. Instalaţiile şi instalaţiile


tehnologice (după caz)

Acestea nu se vor poziţiona înspre


NU! 4 stradă. Elementele aparente pentru
instalaţii şi instalaţii tehnologice vor
fi realizate din materiale durabile (se
AȘA NU: Se interzice folosirea culorilor exclud PVC-ul şi polietilena).
stridente pentru zugrăvirea fațadei. Acestea nu vor constitui elemente
Aceasta distonează profund cu caracterul dominante din diversele puncte de
natural al plasticii fațadei. Culorile uzuale perspectivă sau belvedere ale zonei,
care fac obiectul acestei greșeli sunt: iar funcţionarea lor nu va avea un
roșu, roz, violet, portocaliu, verde-aprins, impact negativ asupra mediului şi a
galben-citron, dar și altele. sănătăţii populaţiei locale.

2 5

NU! NU! NU!

3 6 7
5.7. AMENAJĂRILE EXTERIOARE DA
5.7.1. Specificul Scările exterioare
Scările exterioare sunt prezente în
DA local directă legătură cu intrarea în casă,
fiind realizate din piatră sau lemn.
Parapetul este, în general, din zidărie,
Construcțiile anexe dar sunt situații în care este de lemn.
Caracterul mixt al ocupațiilor a
influențat în mod direct structura Pavimentele și amenajările
și funcționalitatea gospodăriei, exterioare
care, la rândul său, reflectă natura Amenajarea exterioară a terenului
107
îndeletnicirilor și complexitatea este realizată din materiale locale și
acestora. Construcțiile anexe sunt depinde de necesitățile gospodăriei:
determinate de ocupația de bază piatră de râu pusă în dungă, piatră
a familiei și sunt proporționale cu de gresie așezată orizontal sau în
4
statutul social al proprietarului. Astfel, dungă, pământ bătut, lemn, pietriș,
se disting: eventual, alei înierbate. Oamenii au AȘA DA: Împrejmuiri specifice locului, în fața cărora nu s-a turnat niciun trotuar de beton.
▪ Adăposturile pentru păstrarea acordat o atenție deosebită realizării
cerealelor și a fânului: șuri înalte șanțurilor de îndepărtare a apelor de
închise cu scândură, găbănașele (ale lângă casă și de lângă căile de acces
căror decorații de pe târnaț rivalizau interioare, realizării pantelor necesare
de multe ori în frumusețe cu cele ale scurgerii apei și direcționării acesteia
DA
1 caselor), hambare pentru porumb către spațiile verzi.
(coșere).
AȘA DA: Târnațul unei case de piatră ▪ Adăposturile pentru animale:
din Giula Vegetația
grajduri (din lemn și, ulterior, din piatră Vegetația exterioară deține un rol
și cărămidă), șoproane, târle, staule, important în amenajarea curții, pe
cotețe, ceairuri etc. (denumiri și forme de-o parte având funcție utilitară
DA diferite, în funcție de animalele pe (pomi și arbuști fructiferi, plantații de
care le adăpostesc). protecție, umbrire), cât și decorativă
▪ Adăposturile pentru atelaje și (flori, arbuști).
unelte: șopru și șuri.
▪ Cuptorul de pâine și bucătăria de Împrejmuirile
vară. Împrejmuirea gospodăriei și
De regulă, șura și grajdul sunt delimitarea spațiilor funcționale
amplasate sub același acoperiș. interioare s-a realizat, de-a lungul
Ocazional, această construcție mai timpului, din mai multe considerente: 5
poate adăposti găbănașul și bucătăria
2 de vară. În ultimele decenii, bucătăriile
- necesitatea separării spațiului
privat de spațiul public, dar și
AȘA DA: Exemplu de împrejmuire din de vară, care erau construite, în „apărarea” gospodăriei – care se
Chidea: zidărie de piatră peste care s-a general, din lemn sau pământ, au fost reflectă în garduri, cărora li se acordă
pus un capac tot din piatră, pământ și reabilitate termic și sunt folosite ca o importanță sporită atât constructiv,
plante. spațiu locuibil tot timpul anului. cât și decorativ, având un grad de NU!
opacizare crescut. La nivelul curții,
Spațiile de trecere/spațiile împrejmuirile erau din lemn sau din
DA exterioare ziduri de piatră lăsate aparente, înalte
Târnațul este prezent la aproape de 1 – 1,5 metri. Mai există varianta
toate casele, fiind, de obicei, plasat de împrejmuire din nuiele, cu soclu de
pe latura dinspre curte. Mai rar, se piatră și lemn deasupra, însă cele de
regăsește pe două sau trei laturi. 6
lemn predomină.
În partea de vest a județului Împrejmuirile din piatră erau de mică
Hunedoara, apare târnațul din înălțime; tradițional, erau acoperite
cărămidă, cu arcade. Cel mai des cu un capac de piatră (mai nou, de
întâlnit este târnațul simplu, cu beton), peste care se puneau pământ
stâlpi și grinzi de lemn slab decorate, și plante.
de regulă, cu decoruri geometrice, Împrejmuirile din grădini sunt
particulare. Ocazional, apar realizate din garduri de lemn opace
decorațiile cu trafoare sculptate în sau semiopace. Gardurile opace
lemn. Balustrada este realizată mai sunt realizate din stâlpi din lemn,
ales din bârne de lemn orizontale, cu închideri orizontale din scânduri 7
scânduri de lemn dăltuite sau, mai de brad sau de stejar. Gardurile
nou, traforate. AȘA NU: Nu se recomandă folosirea
3 semitransparente sunt realizate fie din împrejmuirilor din PVC și fier forjat în stil „rustic”.
împletituri de nuiele, fie din închideri Aceasta degradează imaginea așezărilor.
cu lațuri.
5.7.2. Recomandări constructive corecte, cu materiale
naturale, compatibile, de calitate,
precum şi urmărirea în execuţie le pot NU!
DA NU! DA
Prevederile se referă la materialele asigura acestora o durată mai mare
de construcţie, la conformaţia de viaţă, împreună cu o întreţinere
acestora, la soluţiile tehnice şi la conştientă, periodică, din partea
compatibilitatea dintre materialele de utilizatorilor.
alcătuire.
Acolo unde este posibil, se
recomandă să se apeleze la tehnicile DA
tradiționale şi la meșterii populari.
Recomandările se grupează în
următoarele categorii:
A. Construcții noi cu gabarit
108 mic (<120 mp), construcții noi
cu gabarit mediu (120 – 250 mp)
și construcții cu gabarit mare
(250 – 395 mp), dispuse în sistem
pavilionar
B. Construcții noi cu gabarit mare
(250 – 395 mp), de tip monovolum
C. Intervenţiile pe construcţiile
existente urmează să conserve 3 4
cât mai mult din fondul specific
existent, elementele discrepante vor fi AȘA NU: Este interzisă betonarea AȘA NU: Sunt de evitat decorațiile și
convertite în elemente care respectă trotuarelor de lângă casă, deoarece elementele nespecifice zonei și mediului
specificul local. Orice extindere a această soluție provoacă igrasie pereților rural, cum ar fi baluștrii de beton din
acestora, în funcţie de gabarit, va prin transferul apei din betonul trotuarului imagine. 6
urmări recomandările pentru grupa de în pereții casei. De asemenea, nu permite
construcţii noi în care se încadrează. pereților să respire, înmagazinând un AȘA DA: În zonele cu acces facil la
Toate materialele şi alcătuirile surplus de umezeală care conduce la carierele de piatră de pe marginea râurilor
constructive au nevoie de întreţinere igrasie și mucegai/ciuperci la interior. mari, s-a folosit preponderent piatra de
în exploatare (în mai mică sau mai râu.
mare măsură). Realizarea de alcătuiri 1

DA DA DA

7
AȘA DA: Pavajul din piatră de diferite
dimensiuni se găsește în satele situate în
apropierea carierelor de piatră.

DA

2 5 8

AȘA DA: Materialele naturale dau un aspect plăcut întregului ansamblu, dar trebuie AȘA DA: Târnațul, fântâna și împrejmuirea de lemn sunt elemente specifice unei AȘA DA: Împrejmuirea din nuiele s-a
întreținute. gospodării tradiționale. folosit adesea pentru a delimita gospodăria
de stradă (imagine din Măgoaja).
A. Construcții noi cu gabarit Nu se recomandă folosirea placărilor locul speciilor autohtone (de exemplu,
mic (<120 mp), construcții din dale de ciment, a aleilor turnate: cenuşer, Paulownia, oţetar-fals –
cimentul fiind un material care absoarbe Ailanthus altissima). DA
noi cu gabarit mediu (120 – şi radiază căldura, accentuează Vegetaţia se poate utiliza ca
250 mp) și construcții noi cu disconfortul termic mai ales în element arhitectural sau de mascare
gabarit mare (250 – 395 mp), sezoanele călduroase, spațiul fiind a construcţiilor existente, cu gabarite
dispuse în sistem pavilionar îngust într-o gospodărie tradițională. care depăşesc scara locului (vegetaţie
Se va evita orice compus ce conţine care trebuie sa fie prezentă şi pe
Construcţiile anexe ciment Portland şi asfalt sau răşini timpul iernii). Nu este recomandabilă
Construcţiile anexe se pot reutiliza sintetice. Se vor folosi, cu precădere, fasonarea decorativă a arbuştilor.
pentru noi funcţiuni propuse, cu sisteme permeabile la apă. Nu se
păstrarea/integrarea în specificul local vor impermeabiliza suprafețele prin Împrejmuirile
al zonei şi păstrarea raportului dintre platforme şi alei turnate din beton. Se va Pentru tipurile de împrejmuiri folosite,

109
volumetria acestora şi alte volumetrii realiza o zonă de pietriș (de drenaj) de se va ține cont de următoarele principii
dominante: acestea nu vor domina minimum 60 cm în jurul clădirilor, pentru (h max = 1,60 m):
prin volumul şi plastica faţadelor corpul a proteja pereții de umezeală. Se vor ▪▪ Împrejmuirea faţă de spaţiul
principal existent sau elementul principal crea jgheaburi/rigole la sol, sub streșini, public: va fi opacă la stradă, în cazul
al ansamblului în care urmează să se pentru îndepărtarea apelor pluviale. clădirilor construite în vatra satului, și
insereze. Platformele pentru autovehicule și semitransparentă, în cazul clădirilor
aleile carosabile vor fi pietruite și/sau construite în afara vetrei satului; soclul,
Spaţiile de trecere/spaţiile înierbate. În mod excepțional, dacă până la înălțimea de 60 cm, poate fi
exterioare există pericolul scurgerii de hidrocarburi, complet opac.
se va permite construirea unei platforme ▪▪Împrejmuirea faţă de vecinătăţi: va fi, 1
Întrucât acestea reprezintă un aspect
dominant al specificului zonei, se de dimensiuni minime, cu alcătuirea și cu precădere, semitransparentă; poate
recomandă folosirea târnațului ca spaţiu dotările conforme normativelor. Pe cât fi opacă, pentru păstrarea intimităţii; se AȘA DA: Împrejmuirea din nuiele are ca suport pomii de pe limita de proprietate.
funcţional şi estetic. Integrarea lor va posibil, aceasta se va amplasa pe teren recomandă ca această opacizare să fie
ţine cont de specificul local: proporţii sau se va masca astfel încât să nu fie dublată sau să se realizeze cu garduri
tradiţionale şi materiale de alcătuire: vizibilă din spațiul public. înierbate/arbuşti fructiferi.
piatră, cărămidă, lemn etc. Elementele Platformele și traseele de circulație ▪▪ Împrejmuirile din cadrul parcelei: vor
pot primi, de asemenea, profiluri minime vor urmări suprafața terenului natural. fi transparente şi, preferabil, înierbate.
la brâie și cornișe, în sensul evidențierii Accesurile și amenajările din incintă vor Împrejmuirile şi porţile de intrare NU! NU!
registrelor, ele având rolul de a sublinia ţine cont de pătrunderea maşinilor de se vor realiza din materiale locale,
şi de a potenţa frumuseţea şi valoarea intervenţie: pompieri, Salvare. naturale (piatră, lemn, nuiele,
construcţiei. Nu se vor folosi materiale Culorile folosite vor fi cele ale pământ), păstrându-se specificul
ca: inox, plastic, sticlă colorată (texturi materialelor naturale, nu se vor utiliza local şi raportându-se la gabaritul
şi culori nespecifice); metalul este puţin pigmenți tari şi nespecifici. Toate împrejmuirilor adiacente şi al celor
recomandabil – este un material care materialele folosite se vor trata în existente în zonă. Se va păstra aspectul
reţine căldura şi creează disconfort în consecinţă şi se va urmări îngrijirea lor natural al materialelor folosite sau se
apropiere. periodică. vor folosi tratamente tradiţionale pentru
paramente (de exemplu: tencuieli şi
Scările exterioare Vegetaţia văruieli ale soclurilor de piatră).
Acestea vor marca, de regulă, accesul Se va conserva biodiversitatea Înălţimea împrejmuirilor la stradă nu va
principal şi vor avea rolul de a prelua (inclusiv se va încerca păstrarea depăşi 1,60 m. Nu se vor realiza garduri
eventualele diferenţe de nivel existente lângă construcţii a speciilor de păsări din elemente prefabricate metalice,
pe teren. Nu se vor realiza scări şi şi animale care asigură echilibrul tablă simplă şi tablă cutată, elemente din
accesuri care nu se încadrează în ecosistemului: rândunele, cucuvele, beton, policarbonat, materiale plastice,
specificul local: scări monumentale, lilieci, vrăbii etc.), prin folosirea plantelor care să împiedice traversarea curenţilor
realizate din materiale nespecifice, autohtone specifice zonei şi a practicilor de aer şi a insectelor. Nu se vor realiza
placate cu plăci ceramice sau cu aspect agricole tradiţionale. garduri care să reţină şi să radieze
rustic. Treptele sau rampele vor fi În cadrul amenajării, se va păstra căldura, având consecinţe directe şi
alcătuite din materiale naturale: lemn, ierarhizarea parcelei după modelul imediate asupra confortului resimţit în 2 3
piatră, cărămidă, şi nu vor fi marcate gospodăriei tipice: spaţiile de grădină zona adiacentă şi distrugând (pârjolind)
de existenţa unor elemente decorative decorativă, livadă, fâneaţă (după vegetaţia aflată în vecinătate. În alcătuiri
caz). Suprafaţa spaţiilor verzi va fi constructive compatibile, se pot folosi AȘA NU: Nu se recomandă folosirea AȘA NU: Se interzice montarea
excesive. împrejmuirilor din tablă lucioasă. Aceasta
predominantă în cadrul gospodăriei materiale nespecifice locului, care s-au contoarelor electrice pe fațada de la
(minimum 60 % din suprafaţa terenului dovedit necesare şi care, prin culoare și degradează imaginea așezărilor. stradă, acest lucru riscând să deterioreze
Pavimentele exterioare
Se vor realiza din materiale locale în cazul loturilor răsfirate/risipite, textură, pot fi compatibile cu specificul decorațiile sau alte inscripții încă
şi naturale: piatră, lemn, cărămidă; minimum 50 % în cazul loturilor local, însă într-o proporţie redusă în nedecapate și urâțind, în același timp,
după caz, acestea pot fi înierbate. adunate/înşiruite). Spaţiile libere vizibile cadrul ansamblului constructiv. Nu se fațada. Se recomandă montarea lor în
Nu se acceptă fixarea elementelor de din circulaţiile publice se vor trata ca vor folosi culori stridente, materiale interiorul incintei, legislația prevăzând că
pavaj în beton. Se va asigura panta grădini decorative şi livezi, plantându-se lucioase şi sidefate, neîncadrate în acestea trebuie montate în locuri ușor
pentru scurgerea apelor pluviale şi cu specii care au caracter permanent specificul local. Nu se va folosi sârma accesibile și nu neapărat pe fațada de la
îndepărtarea acestora de construcţii, în regiunea respectivă. Nu se vor ghimpată. stradă, așa cum se întâmplă adesea.
concomitent cu dirijarea către spaţiile planta specii exotice sau specii cu
verzi. rezistenţă ridicată, care pot tinde să ia
Elementele de mobilier exterior/
alte construcții: bancă, fântână,
cruce, adăpătoare etc. DA DA
Mobilierul se va realiza cu
preponderență din materiale naturale:
lemn, piatră. În alcătuirile constructive,
pot fi folosite și alte materiale (prinderi
metalice etc.), însă acestea nu vor avea
o pondere importantă și se vor încadra
în specificul și formele locale. Nu se
vor folosi materiale ca betonul, metalul
(pe băncile din beton/metal nu se poate
sta vara/iarna), materiale strălucitoare

110
(inox) sau alte materiale nespecifice
(rășini, PVC, mase plastice, fibră de
sticlă). Nu se vor realiza placări cu piatră
spartă sau cu elemente de lemn care
să dea un aspect „rustic”. Conceptul
de „rustic” este diferit de conceptul de
„tradițional”.

Echiparea edilitară
Toate construcțiile trebuie să
beneficieze de utilitățile necesare pentru
desfășurarea activităților previzionate,
cu respectarea normelor de sănătate
și igienă, atât pentru utilizatori, cât și
pentru vecinătăți. Acțiunile întreprinse 1 3
în acest sens nu trebuie să deranjeze
mediul și să priveze vecinătățile prin AȘA DA: Șură reparată corect și refuncționalizată: zidăria a fost reparată, acoperișul AȘA DA: Anexe gospodărești păstrate în stare funcțională: coșere pentru cereale
poluare de orice fel (poluare fonică, refăcut cu țiglele originare și șarpanta consolidată cu elemente noi; se încadrează perfect
scurgeri de canalizare și ape uzate, în peisajul gospodăriei.
diverse alte infiltrații și materiale care
pot afecta pânza freatică, poluare
luminoasă etc.). DA DA DA
Toate noile branșamente pentru
electricitate, gaze, internet și telefonie
vor fi realizate îngropat. Nu se vor
amplasa antenele TV satelit, de internet
sau de telefonie mobilă în locuri vizibile
din circulațiile publice și nu vor fi dispuse
vizibil cablurile CATV.
Se pot amenaja locuri speciale, cu
respectarea normelor sanitare, pentru
crearea de compost din materialele
organice rezultate din amplasament
(resturi alimentare organice, deșeuri de
textile organice, crengi, frunze, resturi
vegetale, resturi animale, carton etc.).
Se pot realiza soluții de captare și
refolosire a apelor pluviale. 2 4 5
Amplasarea panourilor fotovoltaice/
solare se va face astfel încât să
nu impieteze asupra imaginii de AȘA DA: Conversia șurii este trădată doar de luminatoarele acoperișului. În cursul AȘA DA: Coșer nou, care păstrează AȘA DA: Fântână nouă în Teștioara
ansamblu a construcției și a peisajului reparațiilor, s-a avut o grijă deosebită ca aspectul exterior să rămână neschimbat – nu volumetria și materialele celor tradiționale.
înconjurător. Se recomandă o utilizare s-au prevăzut goluri noi pe fațade.
sub 15 % a suprafeței unui acoperiș
pentru amplasarea panourilor.
B. Construcții noi cu Se va realiza o zonă de pietriș (de Împrejmuirile Elementele de mobilier rural Echiparea edilitară
gabarit mare (250 – 395 drenaj) de minimum 60 cm în jurul Pentru tipurile de împrejmuiri exterior: bancă, fântână, cruce, Toate construcţiile trebuie să
clădirilor, pentru a proteja pereții de folosite, se vor avea la bază adăpătoare etc. beneficieze de utilităţile necesare
mp), de tip monovolum umezeală. Se vor crea jgheaburi/ următoarele principii (h max = 1,60 m): Mobilierul se va realiza cu pentru desfăşurarea activităţilor
rigole la sol, sub streșini, pentru ▪▪ Împrejmuirea faţă de spaţiul preponderenţă din materiale naturale: previzionate, cu respectarea normelor
Construcţiile anexe îndepărtarea apelor pluviale. public: va fi opacă la stradă, în cazul lemn, piatră. În alcătuirile constructive, de sănătate şi igienă, atât pentru
Construcţiile anexe noi nu vor Platformele pentru autovehicule clădirilor construite în vatra satului, și pot fi folosite şi alte materiale (prinderi utilizatori, cât şi pentru vecinătăţi.
domina prin volum şi plastică faţadele și aleile carosabile vor fi pietruite și/ semitransparentă, în cazul clădirilor metalice etc.), însă acestea nu Acţiunile întreprinse în acest sens
corpului principal existent sau sau înierbate. În mod excepțional, construite în afara vetrei satului; vor avea o pondere importantă, nu trebuie să deranjeze mediul şi să
elementul principal al ansamblului dacă există pericolul scurgerii de soclul până la h = 60 cm poate fi încadrându-se în specificul şi formele afecteze vecinătăţile prin poluare de
în care urmează să se integreze. hidrocarburi, se va permite construirea complet opac. locale. Nu se vor folosi materiale ca orice fel (poluare fonică, scurgeri de
Amplasarea acestora pe lot trebuie să unei platforme de dimensiuni minime, ▪▪ Împrejmuirea faţă de vecinătăţi: betonul, metalul (pe băncile din beton/ canalizare şi ape uzate, diverse alte
respecte coerenţa ansamblului. cu alcătuirea și dotările conforme cu precădere semitransparentă; poate metal nu se poate sta vara/iarna), infiltraţii şi materiale care pot afecta

111
normativelor. Pe cât posibil, aceasta fi opacă pentru păstrarea intimităţii; materiale strălucitoare (inox) sau alte pânza freatică, poluare luminoasă
Spaţiile de trecere/spaţiile se va amplasa pe teren sau masca se recomandă ca această opacizare materiale nespecifice (răşini, PVC, etc.).
exterioare astfel încât să nu fie vizibilă din spațiul să fie dublată sau să se realizeze cu mase plastice, fibră de sticlă). Nu se Toate noile branşamente pentru
Întrucât acestea reprezintă un public. Căile de acces pentru maşinile garduri înierbate/arbuşti fructiferi. vor realiza placări cu piatră spartă electricitate, gaze, internet şi telefonie
aspect dominant al specificului zonei, de intervenţie (Salvare, pompieri) se ▪▪ Împrejmuirile din cadrul parcelei: sau cu elemente de lemn care să vor fi realizate îngropat. Nu se vor
se recomandă folosirea târnațului vor dimensiona conform normelor vor fi transparente şi, preferabil, dea un aspect „rustic”. Conceptul de amplasa antenele TV satelit, de
şi a foişorului ca spaţii funcţionale specifice. Platformele și traseele înierbate. „rustic” este diferit de conceptul de internet sau de telefonie mobilă în
şi estetice. Integrarea acestora va de circulație vor urmări suprafața Împrejmuirile şi porţile de intrare „tradiţional”. locuri vizibile din circulaţiile publice
ţine cont de specificul local: proporţii terenului natural. se vor realiza din materiale locale, și e interzisă dispunerea vizibilă a
tradiţionale şi materiale de alcătuire Culorile folosite vor fi cele ale naturale (piatră, lemn, nuiele, Iluminarea exterioară cablurilor CATV.
(piatră, lemn etc.). Elementele materialelor naturale, nu se vor utiliza pământ), păstrându-se specificul Nu se va folosi lumina artificială în Se pot amenaja locuri speciale, cu
pot primi, de asemenea, decoraţii pigmenți tari şi nespecifici. Toate local şi raportându-se la gabaritul exces (ţinând cont de contextul cu respectarea normelor sanitare, pentru
specifice, însă nu în exces, ele având materialele folosite se vor trata în împrejmuirilor adiacente şi al celor preponderenţă natural în care se crearea de compost din materialele
rolul de a sublinia şi de a potenţa consecinţă şi se va urmări îngrijirea existente în zonă. Se va păstra încadrează, aceasta poate dăuna organice rezultate din amplasament
frumuseţea şi valoarea construcţiei. lor. aspectul natural al materialelor bioritmului animalelor şi al insectelor (resturi alimentare organice, deșeuri
Nu se vor folosi materiale ca: inox, folosite sau se vor utiliza tratamentele din zonă). Corpurile de iluminat vor de textile organice, crengi, frunze,
plastic, sticlă colorată (texturi şi Vegetaţia tradiţionale ale paramentului avea volume simple, fără ornamentări resturi vegetale, resturi animale,
culori nespecifice); metalul este puţin În spaţiul public, se vor reface (tencuielile şi văruielile soclurilor de excesive. Se recomandă folosirea carton etc.).
recomandabil – este un material care aliniamentele existente la nivelul străzii piatră). Sunt permise decoraţiile care luminii calde, apropiate de cea Se pot realiza soluţii de captare şi
reţine căldura şi creează disconfort în (pomi fructiferi sau alte aliniamente se încadrează în specificul local, însă naturală (3 000 K). Iluminarea nu refolosire a apelor pluviale.
apropiere. specifice fiecărei localităţi/zone din nu trebuie să fie excesive. se va realiza cu mai multe culori. Pe Amplasarea panourilor fotovoltaice/
interiorul localităţii). Se va conserva Înălţimea gardurilor nu va depăşi cât posibil, se recomandă realizarea solare se va face astfel încât să
Scările exterioare biodiversitatea (inclusiv se va încerca 1,60 m, având baza opacă de controlului luminii cu variatoare, atât nu impieteze asupra imaginii de
Acestea vor marca, de regulă, păstrarea lângă construcţii a speciilor maximum 60 cm, restul fiind pentru spaţiul public, cât şi pentru cel ansamblu a construcției și a peisajului
accesul principal şi vor avea rolul de păsări şi animale care asigură semitransparent. Nu se vor realiza privat. înconjurător. Se recomandă o utilizare
de a prelua eventualele diferenţe de echilibrul ecosistemului: rândunele, garduri opace (din elemente sub 15 % a suprafeței unui acoperiș
nivel existente pe teren. Nu se vor cucuvele, lilieci, vrăbii etc.), prin prefabricate metalice, tablă simplă pentru amplasarea panourilor.
realiza scări şi accesuri care nu se folosirea plantelor autohtone şi tablă cutată, elemente din beton,
încadrează în specificul local: scări specifice zonei şi a practicilor agricole policarbonat, materiale plastice), care
monumentale, realizate din materiale tradiţionale. să împiedice traversarea curenţilor de
nespecifice, placate cu ceramică În cadrul amenajării, se va păstra aer şi a insectelor. Nu se vor realiza
sau cu aspect rustic. Treptele sau DA
ierarhizarea parcelei după modelul garduri care să reţină şi să radieze
rampele vor fi alcătuite din materiale gospodăriei tipice: spaţiile de grădină căldura, având consecinţe directe şi
naturale: lemn, piatră, cărămidă şi decorativă, livadă, fâneaţă (după imediate asupra confortului resimţit
nu vor fi marcate de existenţa unor caz). Suprafaţa spaţiilor verzi va în zona adiacentă şi distrugând
elemente decorative excesive. Scările fi predominantă şi se va corela cu (pârjolind) vegetaţia aflată în
pot fi realizate şi din alte materiale reglementările în vigoare specifice vecinătate. În alcătuiri constructive
nespecifice (metal), dacă prin aspect funcţiunii alese. Spaţiile libere vizibile compatibile, se pot folosi materiale
şi coloristică sunt compatibile cu din circulaţiile publice se vor trata ca nespecifice locului, care s-au dovedit
existentul. grădini decorative şi livezi, plantate necesare şi care prin culoare și
cu specii endemice. Nu se vor planta textură pot fi compatibile cu specificul
Pavimentele exterioare specii exotice sau specii cu rezistenţă local, însă într-o proporţie redusă în
Se vor realiza din materiale ridicată, care pot tinde să ia locul cadrul ansamblului constructiv. Nu se
locale şi naturale: piatră, lemn, speciilor autohtone (ex: cenuşer, vor folosi culori stridente, materiale
cărămidă, adecvate nivelului de trafic oţetar-fals – Ailanthus altissima). lucioase şi sidefate, neîncadrate
corespunzător funcţiei; după caz, Vegetaţia se poate utiliza ca în specificul local. Pe gardurile din 1
acestea pot fi înierbate. Nu se acceptă element arhitectural sau de mascare plasă metalică sau pe alte elemente
fixarea elementelor de pavaj în beton. a construcţiilor existente, cu gabarite metalice ale gardurilor se vor amplasa
Se va asigura panta pentru scurgerea AȘA DA: Exemplu de clădire cu gabarit mare care se integrează în peisaj prin
care depăşesc scara locului (vegetaţie plante căţărătoare permanente. Nu se materialele folosite pentru structură și spațiile de trecere, prin menținerea unei
apelor pluviale şi îndepărtarea de care trebuie sa fie prezentă şi pe va folosi sârma ghimpată.
construcţii, concomitent cu dirijarea înălțimi moderate: centru de echitație din Austria.
timpul iernii). Nu este recomandabilă
către spaţiile verzi. fasonarea decorativă a arbuştilor.
6. SPAȚIUL PUBLIC DA DA
6.1. Specificul local exemple de bune practici pentru toată
comunitatea atât ca arhitectură, cât şi
ca amenajare şi integrare în peisaj.
Specificul spaţiului public rural
– „la ţară” – este reprezentat de Drumurile şi alte căi de acces
fluiditatea şi polivalenţa spaţiilor. public
Terenul de întâlnire este şi loc de Majoritatea drumurilor publice sunt
adunare (nunţi, pomeni etc.), şi teren neasfaltate, dar pietruite şi întreţinute
de fotbal. Iarba întâlneşte pietrişul necorespunzător. De aceea, pe timp
într-un mod delicat, natural, apa se
112
uscat, circulaţia auto ridică praful,
scurge prin mici şanţuri înierbate, pe timp ploios se face mult noroi, iar
uneori pavate. Spaţiul public rural nu circulaţia pe timp de iarnă este extrem
se ascunde sub o vegetaţie bogată, de dificilă. În ultimii ani, drumurile
ci caută un loc bine însorit. Se poate principale sunt modernizate exclusiv
observa câte un brad sau un molid pentru circulaţia auto, cu tendinţe de 1 3
cu valoare simbolică lângă o biserică amenajări urbane (trotuare înguste
sau un grup de pomi fructiferi. cu pavele de beton), în interiorul AȘA DA: Păstrarea specificului străzii: drum pietruit, bine întreținut, delimitat de AȘA DA: Amenajarea cu piatră a
Nu există nimic gratuit, fără scop. localităţilor. zone înierbate și pomi fructiferi rigolei de scurgere a apelor pluviale
Fântâna, troiţa, banca, copacul au În mod tradiţional, drumurile săteşti (exemplu din satul Vale, comuna
toate valoare funcţională. Materialele sunt delimitate de zone înierbate, Aluniș)
folosite sunt cele locale: lemn, piatră, taluzuri sau şanţuri deschise. Ele sunt
pietriş, iarbă. Nu se foloseşte metal, utilizate simultan de către oameni,
nu se pun flori decorative de plastic. biciclişti, animale, căruţe, sănii şi DA DA
Astăzi, în majoritatea satelor autovehicule. Tendinţa actuală – prin
traversate de un drum județean sau amenajări şi asfaltare – este de a
național, strada principală a devenit creşte şi de a favoriza tranzitul auto,
șosea și a rămas puțin spațiu alocat în detrimentul celorlalţi participanţi
oamenilor. Un fenomen recent apărut la trafic. Acest lucru dăunează
este apariția spațiului public amenajat siguranţei, confortului de locuire şi
în acest scop și dotat cu mobilier comunităţii. La nivelul spaţiului public,
corepunzător. se vor reface aliniamentele existente
4 5
la nivelul străzii (pomi fructiferi sau alte
6.2. Recomandări aliniamente specifice fiecărei localităţi/
zone din interiorul localităţii). Se va
AȘA DA: Uliță din Chidea AȘA DA: Malul râului a fost păstrat
natural, amenajat cu pietriș și iarbă
conserva biodiversitatea (inclusiv se (exemplu din satul Vale, comuna
Spaţiul public rural trebuie să-şi Aluniș).
păstreze autenticitatea, să conserve va încerca păstrarea lângă construcţii
austeritatea, simplitatea şi fluiditatea. a speciilor de păsări şi animale care
Acest specific nu trebuie distrus asigură echilibrul ecosistemului:
prin diverse amenajări urbane (ca rândunele, cucuvele, lilieci, vrăbii
în orașe: pavele de beton, trotuare etc.), prin folosirea plantelor autohtone
cu borduri etc.). Pentru a-l conserva specifice zonei şi a practicilor agricole
intact, se recomandă evitarea tradiţionale.
amenajării cu decoraţii-tip: căruţe cu În spiritul principiilor de conservare
flori, fântâni arteziene sau plantaţii a specificului local, se recomandă
horticole de flori şi soiuri de arbuşti păstrarea polivalenţei drumurilor şi
de import. limitarea vitezei auto, păstrarea reţelei
Materialele folosite trebuie să fie stradale existente şi a profilurilor
exclusiv cele locale, iar elementele transversale ale drumurilor. Nu se
de mobilier (băncile etc.) trebuie permite lărgirea drumurilor şi crearea
confecţionate cu meşteri locali. de trotuare supraînălţate de tip urban,
Mobilierul urban, cofretele publice şi cu rigole îngropate. Suprafeţele de
posturile de transformare şi reglare circulaţie (drumuri şi alei publice
vor fi astfel proiectate, încât să se sau private) trebuie să fie cât mai
integreze în peisaj şi în arhitectura permeabile, cu pavaj din piatră sau
locală. Nu se acceptă proiectele pietriş de calcar, evitându-se folosirea
tipizate, ci doar soluţiile adaptate betonului, a asfaltului şi a pavelelor
locului. Investiţiile şi evenimentele din beton.
publice – clădirile publice (şcoală, Asfaltarea drumurilor trebuie să se 6
primărie, biserică etc.), pieţele pentru limiteze la drumurile principale şi să
produsele locale, târgurile sezoniere, includă o atentă rezolvare a pantelor AȘA DA: Schemă explicativă: așezarea drumului și modul de scurgere a apei
drumului, a scurgerii apelor pluviale, 2 de ploaie; detalii schematice pentru sisteme rutiere recomandate
festivaluri şi sărbători – trebuie să fie
a terasamentelor. Ignorarea acestor (se completează pietrişul, se repară
detalii sau rezolvarea lor superficială asfaltul, se curăţă şanţurile etc.). Fără
conduce la deteriorarea rapidă a o întreţinere corespunzătoare, orice NU! NU!
asfaltului sau a stratului de uzură (în drum se deteriorează şi face dificilă
special în zonele umbrite, unde apa şi deplasarea. Întreţinerea drumurilor
gheaţa stagnează) şi face extrem de asfaltate e mai costisitoare, iar pe
dificilă folosirea drumului. timp de iarnă aderenţa lor e mai
Drenajul căilor de circulaţie mică decât a celor pietruite. Aleile
trebuie realizat cu şanţuri deschise, pietonale se vor pava cu materiale
înierbate, care prezintă următoarele naturale: piatră cioplită de râu sau de
avantaje: încetinesc scurgerea apei, 2
calcar.
reduc riscul de inundaţii (reducerea Tradiţional, pentru suprafeţele
vitezei apei înseamnă debite mai mici drumului, sunt folosite pietre de

111133
în aval) şi participă la preepurarea calcar de diferite culori sau cărămidă,
apelor recuperate de pe drumuri în forme geometrice simple. Uliţele NU!
(fenomenul de fitoepurare). Se şi potecile nu vor fi asfaltate sau
recomandă rezolvarea corectă a pavate, se recomandă pietruirea sau
colectării şi a scurgerilor de ape înierbarea lor.
pluviale, a taluzurilor, a podeţelor, a Pentru plantaţiile menite să
sprijinirilor de pe marginile drumului, stabilizeze drumurile, se recomandă
a parapetelor etc. şi a infrastructurii speciile locale.
drumului, înaintea lucrărilor de Zonele de parcare vor fi realizate 6
finisare rutieră. În cazul drumurilor din pietriş compactat (criblură spartă),
secundare, pavarea cu piatră spartă din materiale locale (calcar). Sunt AȘA NU: Se vor evita amenajările de spații verzi împrejmuite cu garduri din fier, cu alei
împănată, pe pat de geotextil, este interzise pavelele de beton şi zonele pavate cu pavele de beton și mobilate cu arbuști nespecifici zonei și fântâni arteziene.
mai rezistentă în timp şi mai eficientă. asfaltate. Parcările vor fi integrate
Elementele de siguranţă a drumului în vegetaţie şi nu vor fi marcate cu
(podeţe, ziduri de sprijin, balustrade vopsele, ca în mediul urban.
etc.) vor fi realizate din materiale Pistele pentru biciclete între sate DA
locale: zidăria, din piatră naturală, sunt foarte necesare și sunt obligatoriu
construcţiile, din lemn, sau se vor de făcut de către autoritățile locale,
realiza plantaţii, pentru stabilizarea pentru ușurarea transportului de scurt 3
terenului. parcurs atât pentru localnici, cât și
Indiferent de modul de realizare a AȘA NU: Se vor evita pavajele cu
pentru turiști. plăci, pavele de beton, asfaltul, care
drumurilor, acestea se întreţin periodic
sunt materiale folosite în orașe.

DA NU!
7
AȘA DA: Amenajare nouă a unui parapet lângă râu

4 NU!
AȘA NU: Exemplu din Chiuiești

DA

1 5 8

AȘA DA: Se recomandă amenajarea de piste pentru biciclete între localități; AȘA DA: Exemplu de podeț nou de AȘA NU: Se va evita amenajarea taluzurilor și a malurilor pâraielor cu pavele de beton
există o vădită necesitate (în imagine este un exemplu din Germania). lemn
Elementele de mobilier rural Iluminarea exterioară
exterior: bancă, fântână, cruce, Nu se va folosi lumina artificială
adăpătoare etc. în exces (ţinând cont de contextul NU! NU!
Se întâlnesc, în funcţie de specificul cu preponderenţă natural în care se
şi destinaţia aşezării, o serie de încadrează, aceasta poate dăuna
elemente caracteristice, realizate bioritmului animalelor şi al insectelor
cu preponderenţă din lemn, nuiele/ din zonă). Corpurile de iluminat vor
lețuri şi zidărie din cărămidă și piatră. avea volume simple, fără ornamentări
De aceea, se recomandă ca pentru excesive. Se recomandă folosirea
obiectele noi de mobilier din spațiul luminii calde, apropiate de cea naturală
public rural, să se păstreze specificul (3 000 K). Iluminarea nu se va realiza
localității în care se află. în mai multe culori. Pe cât posibil, se
Mobilierul se va realiza cu recomandă realizarea controlului luminii

114
preponderenţă din materiale naturale: cu variatoare, atât pentru spaţiul public,
lemn, piatră. În alcătuirile constructive, cât şi pentru cel privat.
pot fi folosite şi alte materiale (prinderi Reclamele, firmele, inscripţiile, 2 5
metalice etc.), însă acestea nu însemnele
vor avea o pondere importantă, Se vor amplasa în așa fel încât să AȘA NU: Nu se recomandă plantarea AȘA NU: Exemplu de amplasare fără noimă a unor elemente de mobilier rural.
încadrându-se în specificul şi formele nu constituie elemente care obturează unor specii nespecifice de arbuști, Este iresponsabilă irosirea resurselor fără niciun interes pentru calitatea locului
locale. Nu se vor folosi materiale ca sau concurează cu elementele de cum ar fi tuia, în exemplul din imagine. respectiv, ci doar pentru bifarea unei investiții pe bani europeni.
betonul, metalul (pe băncile din beton/ faţadă (profilaturi, ferestre, streşini
metal nu se poate sta vara sau iarna), etc). Se va evita poluarea luminoasă.
materialele strălucitoare (inox) sau alte Dimensiunile panourilor vor fi specifice DA NU! NU!
materiale nespecifice (răşini, PVC, funcţiunilor pe care le anunţă şi nu
mase plastice, fibră de sticlă). Nu se se vor amplasa mai sus de nivelul
vor realiza placări cu piatră spartă, parterului. Se recomandă realizarea
plăci ceramice sau cu elemente de unor piese/construcţii mobile pe
lemn care să dea un aspect „rustic”. care să fie amplasate reclamele
Conceptul de „rustic” este diferit de luminoase, amplasate în aşa fel
conceptul de „tradiţional”. încât să nu obtureze construcţiile
Se va evita vopsirea mobilierului principale. Pe cât posibil, nu se vor 3
în culori stridente sau folosirea unor amplasa pe clădiri. 6 7
culori nespecifice de baiț pentru Amplasarea panourilor obligatorii AȘA DA: Amenajarea staţiilor de AȘA NU: Exemplu negativ de stație AȘA NU: Exemplu negativ de
mobilierul din lemn. de edificare a investițiilor se va alege autobuz cu materiale locale este de autobuz, din lemn băițuit cu o stație de autobuz, confecționată din
astfel încât să nu obtureze imaginea recomandată (Sohne Architects- culoare stridentă și acoperită cu o materiale nespecifice unei zone rurale
de ansamblu a investiției. Austria). învelitoare nespecifică zonei rurale

NU! DA DA DA

9
AȘA DA: Loc de joacă pentru copii
(Elveţia)

DA

1 4 8 10
AȘA NU: A se evita montarea defectuoasă a panourilor obligatorii de identificare a AȘA DA: Exemplu de troițe tradiționale: troiță de lemn din Surduc (stânga), troiță AȘA DA: Adăpătoare de lemn
investiției (imagine din Racâș, județul Sălaj) de piatră din Cornești (dreapta)
7. PERFORMANȚA ENERGETICĂ
Casele în care locuim și clădirile în durata de exploatare, dar considerate B. Construcții noi cu gabarit mare fotovoltaice (se încurajează utilizarea
care ne desfășurăm activitățile zilnice moderne (PVC, BCA, polistirenul (250 – 395 mp), de tip monovolum, acestora amplasate pe acoperiș,
reprezintă fondul construit, care are expandat sau extrudat, produsele atât pentru construcțiile noi/conversii/ în măsura în care nu denaturează DA
un impact major asupra mediului aglomerate cu rășini sintetice s.a.).1 extinderi, cât și pentru construcțiile imaginea ansamblului și se
înconjurător, fiind, pe lângă ocuparea existente. încadrează discret în peisajul rural).
▪ Este acceptată folosirea pompelor
unui teren ce ar fi putut fi verde, și un
important factor de poluare. 7.1. Recomandări 7.1.1. Sistemele de de căldură acolo unde este posibil și
Utilizarea materialelor de construcție investiția se justifică (în variantele
ecologice, din resurse naturale sau Recomandările se referă la încălzire (cerințele de aer-apă, sol-apă, apă-apă, în funcție
securitate la foc)
111155
produse naturale reciclate, constituie, materialele de construcție, la de caracteristicile terenului).
de fapt, un prim pas către bunăstare și conformația acestora, la soluțiile Se recomandă încadrarea
un nivel superior de viață, în condițiile tehnice și la compatibilitatea dintre Sistemele de încălzire folosite vor fi sistemelor de energie alternativă
materialele de alcătuire. eficiente termic, conform standardelor în specificul local sau camuflarea 7
în care sărăcia este o caracteristică
atât de prezentă astăzi în majoritatea Acolo unde este posibil, se de mediu și de eficiență energetică a lor cu ajutorul unor elemente
zonelor rurale. recomandă să se apeleze la materiale clădirilor. tradiționale specifice și, prin modul
În mod paradoxal, deși multe dintre locale naturale, la tehnicile tradiționale Se recomandă folosirea unor lor de funcționare, nu trebuie să
produsele naturale au fost, tradițional, și la meșterii populari. sisteme de încălzire alternative afecteze vecinătățile. Amplasarea DA
utilizate în construcții durabile și Recomandările sunt comune tuturor la folosirea gazului metan sau a lor va respecta recomandările de la
sănătoase timp de sute de ani, categoriilor de construcții: combustibililor solizi (fosili). Acestea capitolul 5.7. Amenajările exterioare,
acestea au fost total ignorate tehnic pot fi folosite acolo unde există rețele pentru fiecare tip de construcție.
și legislativ-normativ, fiind considerate A. Construcții noi cu gabarit locale specifice, însă se recomandă Dimensionarea, punerea în operă și
demodate sau „rușinos a fi utilizate” mic (<120 mp), construcții noi cu și folosirea unor tehnologii alternative, funcționarea lor trebuie să respecte
(de exemplu: chirpici, vălătuci, paiele, gabarit mediu (120 – 250 mp) și pentru asigurarea unui minim grad de normativele și prevederile tehnice în
lâna de oaie, uneori chiar lemnul, construcții noi cu gabarit mare independență. vigoare la data întocmirii proiectului/
varul natural etc.), în comparație (250 – 395 mp), dispuse în sistem Dintre sistemele de energie execuției.
cu produsele de sinteză, poluante pavilionar alternativă, se pot folosi: 8
încă din faza de fabricare și pe toată 1
C. Miron, op. cit., p. 10 ‒ 11.
▪ Panourile solare și panourile

NU! NU!

5 9
2

NU!

1 3 4 6 10

AȘA NU: Placarea cu polistiren a pereților exteriori ai unei construcții este deosebit de nocivă nu numai pentru că distruge/
ascunde decorațiile, ci mai ales pentru că, prin translatarea punctului de rouă, se creează condens în interiorul zidurilor, acest AȘA DA: Folosirea unui sistem de încălzire în pereții exteriori în planul tencuielii
lucru atrăgând cristalizarea sărurilor, care cu greu mai pot fi îndepărtate ulterior. Impermeabilizarea zidurilor exterioare prin este o metodă deosebit de eficientă și elegantă de încălzire. Încălzind zidurile groase,
placarea cu polistiren și montarea ferestrelor din plastic dublu stratificate, coroborată cu folosirea unei zugrăveli impermeabile cu inerție termică mare, întreaga construcție se comportă ca o teracotă. Sistemul are
la interior, atrage după sine apariția mucegaiului. Zidurile din cărămidă ale construcțiilor vechi au o grosime considerabilă, însă și dezavantajul că nu permite lipirea mobilierului de peretele în cauză și necesită
nefiind necesară izolarea. Se recomandă, mai degrabă, izolarea cu materiale naturale a tavanelor și a pardoselilor. În imagine, atenție sporită atunci când se bate un cui în perete. De aceea, se recomandă montarea
o simulare de calcul a eficienței termice a unei clădiri tradiționale la care nu s-au înlocuit ferestrele tradiționale, dar s-au izolat acestui sistem de încălzire până la o înălțime la care nu ar prezenta riscul de a fi perforat
tavanul și pardoseala. Graficul arată o îmbunătățire considerabilă a eficienței termice a clădirii. accidental cu ocazia fixării unor tablouri sau a mobilierului de perete.
▪ Cazane cu combustibil cărămidă sau piatră. Locuințele moderne sunt din ce în fiind un produs recomandat pentru
solid regenerabil (biomasă și/ Calitățile izolației din fibre de lână: ce mai populate cu produse care izolarea acoperișurilor, a pereților și
sau combustibil rezultat în urma - Este un material termofonoizolant emană substanțe toxice pentru a pardoselilor. Se realizează din fibre
reciclării). Materialele combustibile ecologic și sănătos, obținut din sănătatea umană. Lâna absoarbe la care se adaugă 10 ‒ 12 % fibre
disponibile local se pot împărți în: materii prime naturale, regenerabile. în mod natural diverși poluanți ai Biko, pentru o stabilitate dimensională
materiale lemnoase (deșeuri de După terminarea ciclului de viață, aerului: formaldehida (un cancerigen optimă. În ultima perioadă, a apărut
lemn, rumeguș, căzătură de lemn izolația din lână se poate refolosi sau cunoscut), dioxid de azot și dioxid de izolația din cânepă 100 % naturală. În
masiv în păduri, resturi de lemn) și este lăsată să se degradeze, fiind sulf. Formaldehida este foarte des acest caz, fibrele Biko sunt înlocuite
materiale nelemnoase (cerealiere sau biodegradabilă. utilizată în produsele rășinoase din cu fibre naturale din porumb.
de origine organică). Pentru zonele - E accesibilă local (se produce în lemn, cum ar fi plăcile de aglomerații Calitățile izolației din fibre de
în care nu sunt disponibile ca sursă 1 România). de lemn (MDF), parchet, mobilă. cânepă:
de energie termică gazele naturale, - Se realizează din fibre de lână Formaldehida este eliberată încet - montare rapidă și simplă, fără
este necesară utilizarea centralelor Peleți din lemn naturală, spălată, tratată cu sare de din aceste produse, pe măsură ce zgârieturi și iritații ale pielii;

116
cu combustibili solizi. Exemple de bor pentru insecte și ignifugată. Poate rășinile conținute hidrolizează (se - poate absorbi până la 20 % din
materiale combustibile sustenabile: fi prelucrată în saltele, plăci semirigide dizolvă în contact cu vaporii de apă). greutatea sa în umiditate, fără nicio
- Peleții din lemn sunt deșeuri sau puf, fără mijloace speciale de Aceste emisii nocive cresc odată cu deteriorare a performanței termice,
lemnoase, deshidratate și protecție. temperatura și umiditatea. Fibrele spre deosebire de izolațiile din fibre
comprimate până la dublul densității - Este rezistentă împotriva de lână absorb și se contopesc, sintetice;
energetice a lemnului verde, neuscat. mucegaiului (conform EN ISO 846, ireversibil, cu formaldehida și alte - are capacitatea de a regla
Caracteristici: putere calorică mare, are nota cea mai bună: 0) și nu substanțe nocive. O casă complet umiditatea din încăpere. Pentru a nu
densitate mare, costuri relativ reduse putrezește. izolată cu lână de oaie poate absorbi influența negativ această trăsătură,
de transport; sunt o sursă alternativă - Are capacitatea de a absorbi și aproape 100% din formaldehida trebuie folosite folii și bariere de vapori
de energie, capabilă să înlocuiască de a elibera umiditatea din aerul eliberată în aerul interior. Dioxidul de care permit transferul umidității.
combustibilii convenționali (gazul înconjurător. Lâna este un material sulf și dioxidul de azot sunt deșeuri - are o conductivitate termică
natural, GPL, petrol, cărbune, lemn, higroscopic, ceea ce înseamnă că gazoase produse din combustia scăzută, cu o valoare de 0,040 W/mK;
ulei, electricitate etc.); sunt neutri poate absorbi până la 30 % ‒ 40 % combustibililor fosili sau ai cărbunelui. - datorită faptului că fibrele de
din punctul de vedere al emisiilor 2 din propria greutate în umiditate, Ele sunt cel mai des întâlnite în cânepă nu conțin albumină, nu este
de carbon. La ardere, aceștia emit păstrându-și proprietățile. Fibrele de încălzitoarele cu gaz, în focurile nevoie de un tratament împotriva
aceeași cantitate de dioxid de carbon Brichete din resturi vegetale. Sursa lână încearcă, în mod natural, să se deschise sau în fumul de eșapament moliilor și a gândacilor.
care a fost absorbită de pădure imaginilor: http://www.ecohightech.ro/ mențină în echilibru cu umiditatea (care pătrunde în casă din cauza c. Izolația din fibre de lemn
în timpul creșterii; peleții din lemn prelucrare_biomasa.html. schimbătoare a atmosferei. Când proximității șoselelor circulate). se prezintă sub formă de vrac,
ard aproape fără emisie de fum; în temperatura exterioară scade și Izolatoarele din lână de oaie absorb plăci flexibile sau plăci rigide
gazele de ardere, praful este alcalin. umiditatea aerului crește, atunci lâna definitiv aceste gaze nocive, la fel ca termofonoizolante. Aceste produse
Au un conținut scăzut de metal, iar de 40 % față de încălzirea cu lemne.1 preia din umiditatea suplimentară și și în cazul formaldehidei, realizând oferă o soluție modernă, eficientă și
sulfurile sunt aproape inexistente. eliberează căldură în acest proces. astfel o filtrare a aerului interior. ecologică și sunt utilizate în special la
Cenușa, bogată în minerale, poate fi Într-o zi călduroasă, se întâmplă Izolatoarele din lână de oaie sunt casele pe structură de lemn, la casele
folosită cu succes drept îngrășământ procesul invers: lâna eliberează singurele care au calitatea de filtrare eficiente energetic, dar și la casele
natural. Peleții costă mai puțin decât 7.1.2. Eficiența umiditatea în aer și în același timp a aerului interior, contribuind astfel nu tradiționale, construite din cărămidă.
combustibilii fosili și sunt considerați termică (sisteme și absoarbe energie, astfel răcind doar la un confort termic sporit, dar și Calitățile izolației din fibre de lemn:
înlocuitori ai gazelor naturale (mai materiale de izolare) încăperea pe care o izolează. Din la menținerea pe termen lung a unui - Fiind un produs natural, care nu
ieftini cu 20 ‒ 25% față de gazul acest motiv, se spune că lâna „respiră” mediu sănătos3. influențează biologia construcțiilor, se
natural, nu prezintă pericol de Termoizolațiile utilizate în prezent și acționează ca un condiționator b. Izolația din fibre de cânepă este recomandă folosirea lui la reabilitarea
explozie, se utilizează cu același au la bază materiale minerale natural de aer. Fibrele sintetice sau un material natural care nu conține termică a construcțiilor existente, atât
confort). Comparativ cu lemnul de foc, (anorganice): vata de sticlă, vata minerale nu au această proprietate și substanțe de adaos dăunătoare pentru cele cu pereți din cărămidă, cât
peleții sunt mai eficienți din punctul de bazaltică, sau materiale organice: nu reacționează la schimbările rapide sănătății. Procesul de producere și pentru cele cu structură din lemn
vedere al randamentului de ardere, polistirenul și poliuretanul. de temperatură sau umiditate. presupune un consum redus de sau pereți din lemn masiv.
al puterii calorice, al confortului și al Materia primă pentru aceste - Conductivitatea termică a izolației energie, iar rezultatul este un material - Pentru fabricarea panourilor
siguranței în utilizare. materiale provine din surse din lână este cuprinsă între 0,0356 W/ cu calități tehnice excepționale. Se izolatoare din fibre de lemn, se
- Brichete din resturi vegetale neregenerabile, presupunând un mK și 0,040 W/mK. livrează sub formă de saltele sau role, utilizează, ca materie primă, deșeurile
din agricultură: se obțin prin consum mare de energie și emisii - Este un depoluant natural. 3
www.izomiorita.ro. de așchii din lemn provenite din fabrici
comprimarea mecanică sau hidraulică de CO2 atât pentru fabricare, cât și de cherestea sau de la alți producători
a biomasei (resturi vegetale din pentru prelucrare.2 de produse din lemn sau lemnul
agricultură, paie de grâu, orz, orez, Izolația are rolul de a reduce nevalorificat silvic.
rapiță, muștar, vrejuri de soia, fasole, consumul de energie pentru încălzire. - Este rezistentă la șocuri mecanice,
resturi vegetale de viță-de-vie, coceni Din punctul de vedere al eficienței, absoarbe zgomotele și izolează
de porumb, resturi forestiere), pentru termoizolațiile naturale sunt la fel excelent atât pe timp de iarnă, cât și
reducerea dimensiunilor și obținerea de performante ca izolațiile din fibre vara.
unui produs compact și cu o putere sintetice. - Este ușor de montat, disponibilă
calorică mare. Dintr-o tonă de paie se Tipuri de izolații naturale : și cu profiluri de nut și feder, pentru
obține o tonă de brichete. a. Izolația naturală din fibre de o montare mai sigură și pentru
Puterea calorică a brichetelor din lână de oaie se utilizează ca izolator eliminarea punților termice. Se
resturi vegetale este mai mare decât a termic și fonic atât pentru construcțiile 3 4 livrează în grosimi diferite.
lemnului de fag și aduce o economie din lemn cât și pentru casele din - Plăcile fibrolemnoase sunt
de 60 % față de încălzirea cu gaze și deschise la difuzia vaporilor de apă și
1
Ibidem, p. 106. Saltele termoizolante din lână de oaie Saltele termoizolante din fibre de cânepă regularizează umiditatea, oferind un
2
Ibidem, p. 116.
climat de locuit sănătos. realizează rapid şi oferă un mediu de
- Corespund tuturor normelor viaţă plăcut şi sănătos.
referitoare la rezistența la foc și, chiar Concluzie și recomandări: se vor DA DA
daca ard, plăcile nu emit vapori toxici. folosi materiale naturale regenerabile,
- Izolațiile din fibre de lemn sunt în alcătuiri constructive care să
materiale de construcții din surse respecte normativele şi prevederile
naturale, regenerabile și care nu au în vigoare referitoare la izolarea
un impact negativ asupra mediului termică, la protecţia la foc etc. Pentru
înconjurător. termoizolare, se vor folosi sisteme de
c. Izolația din vată bazaltică termoizolare ecologice, pe cât posibil,
este un material ecologic, care se cu materiale provenite din mediul
comercializează sub formă de plăci local (lână, cânepă, paie, rumeguș).
rigide sau saltele. O bună variantă pentru Transilvania

117
Calitățile plăcilor termoizolatoare este folosirea tencuielii termoizolante
din vată bazaltică: pe bază de argilă amestecată cu
- Nu ard, nu emană gaze toxice și paie. Acest tip de tencuială ușoară
împiedică răspândirea focului. se folosește de sute de ani. Argila
- Sunt permeabile la vapori și protejează materialul organic, paiele,
permit trecerea vaporilor de apă iar acestea au rol de izolator termic.
din interior spre exterior, prevenind Calitatea amestecurilor de argilă cu
astfel condensul. Pereții vor fi uscați, paie sau pleavă, folosite la izolarea
locuința ‒ aerisită, eliminând riscul de termică a tavanelor, a podurilor și
apariție a mucegaiului și a igrasiei. a pardoselilor, este generarea unor 3
condiții de viață sănătoase, și anume 1
d. Tencuieli termoizolante masivitatea termică, capacitatea de
tradiționale, pe bază de argilă regulator de umiditate și lipsa oricărei AȘA DA: Teracotele sunt elemente AȘA DA: Șemineele sunt corpuri de încălzire care, în afară de funcția de destindere pe
amestecată cu paie sau pleavă emisii poluante, chiar dacă, din punct importante, care fac parte în continuare care o au, pot fi introduse cu succes în circuitul sistemului de încălzire al clădirii. Există
de vedere termic, nu erau foarte din amenajarea unei case tradiționale. şeminee din oţel cu funcţionare pe peleți și ventilaţie forţată, termoșeminee,
e. Baloții de paie: Paiele sunt eficiente. În afară de funcția estetică de animare potrivite pentru locuințe moderne, eficiente energetic, cu sistem de recuperare.
folosite sub forma unor baloţi Există pe piață deja suficienți a interiorului pe care o au uneori, sunt În afară de încălzirea apei, termoșemineul nu generează doar o căldură plăcută
compactați, care sunt inseraţi în producători de tencuieli termoizolante și foarte practice, în condițiile în care în interior, ci creează, de asemenea, o atmosferă confortabilă.
perete prin presare ușoară. Un balot și materiale naturale termoizolante combustibilul solid se găsește încă la un
de paie are la bază acelaşi material agrementate tehnic (începând cu 2015, preț redus față de ceilalți combustibili.
ca şi lemnul: celuloza. Pentru că s-au agrementat tehnic de către INCD
paiele sunt goale în interior, gradul URBAN INCERC Cluj-Napoca, izolații
de termoizolare este mai bun decât în din lână și cânepă), care îndeplinesc
cazul lemnului. În plus, comprimarea
balotului îl face rezistent la compresie,
ceea ce înseamnă că este potrivit
pentru construcţia unor ziduri solide.
Tencuiala din pământ şi var permite DA DA DA
pereţilor să „respire”, reglează
umiditatea şi conferă un mediu de
viaţă plăcut şi sănătos.
Aceste construcţii sunt foarte
eficiente energetic, datorită calităţilor
termoizolante ale baloţilor de paie:
un perete din baloţi de paie tencuit cu
argilă şi var, cu o grosime totală de 50 5
cm, asigură aceeaşi termoizolare ca
un perete din 20 cm BCA cu 20 cm
polistiren. Producerea unor materiale
ca BCA-ul, polistirenul, tencuiala pe DA
bază de ipsos şi vopseaua pentru
finisaje necesită însă un consum de
energie mult mai ridicat decât paiele,
lemnul, pământul şi varul, generând,
în acelaşi timp, şi un nivel ridicat
de emisii de CO2. De asemenea,
costurile pentru 1 mp de perete din 2 4 6
baloţi de paie tencuit cu argilă şi var
este de trei ori mai ieftin decât 1 mp de AȘA DA: Termoizolația din cânepă: montare rapidă şi simplă. Nu este necesar un AȘA DA: Termoizolația din lână este deosebit de recomandată. Folosind lâna, se sprijină
perete din BCA, polistiren şi tencuială costum de protecție, deoarece produsul nu irită pielea și nu conține substanțe o industrie a prelucrării produselor locale: lâna, în prezent, în general, se aruncă. Această
din comerţ. În plus, aceste case sunt periculoase pentru mediu sau sănătate. Sursa - www.naturalpaint.ro măsură este încă la început în țara noastră, dar se folosește cu succes și pe scară largă
sigure, rezistente la foc şi cutremur, se în majoritatea țărilor europene.
toate cerințele impuse de actele Alcătuirea pardoselii din pod
normative în vigoare.1 Nu se va folosi 1. grinda de planșeu
termoizolarea cu polistiren (vezi 2. scândurile de planșeu DA
3. elemente de egalizare a reazemului
capitolul 5.2. Pereții). 4. strat protector contra prafului, deschis spre
Prin programele Casa Verde și Casa difuzie
Verde Plus, lansate de Ministerul 5. umplutură din argilă și paie, compactată sau
Mediului, se încurajează folosirea necompactată
sistemelor de încălzire din surse 6. acoperire cu cărămizi (rar)
alternative și materiale regenerabile,
acordându-se finanțări caselor sau
altor obiective care folosesc panouri
solare sau pompe de căldură,
sisteme de acoperișuri verzi, sisteme

118
de iluminat ecologice sau aleg să își Tavan cu grinzi de lemn. Construcție cu
izoleze termic pereții cu materiale pardoseală flotantă:
ecologice precum lâna, cânepa sau 1. grinzi de tavan
celuloza. 2. lați de susținere pentru pardoseala oarbă (30
x 50 mm)
3. pardoseală oarbă (25 mm)
4. geotextil, permeabil la difuzia vaporilor Modul de construire a pardoselilor din cărămizi
5. umplutură din lut cu paie (80 – 100 mm) peste pământul natural al încăperilor fără
6. rigle pentru pardoseală (35 x 60 mm) pivniță
7. izolație rigidă sau granulată (40 mm) 1. pământ natural
8. dușumea (25 – 30 mm) rostuită și nutuită (6 x 2. pietriș grosier (8 – 32mm)
12 mm) 3. folie protectoare (geotextil)
9. pene (6 x 20 mm) 4. izolație din umplutură
10. suport din scânduri 5. placă din argilă compactată
11.18 mm tencuială de tavan aplicată pe un strat 6. plăci de cărămidă pe pat de mortar
de armătură

1. De exemplu, Agrementul tehnic 001SC-


02/612-2016 pentru realizarea pereților neportanți
tip Hempcrete și a termoizolațiilor din puzderie DA DA
de cânepă cu liant pe bază de var hidraulic și
apă; Agrementul tehnic 001SC-03/319-2015
pentru panouri termoizolante din lână de oaie;
Agrementul tehnic 001SC-03/314-2014 pentru
saltele termoizolante din lână de oaie; Agrementul
tehnic 001SC-03/320-2015 pentru termoizolație
din lână de oaie.

NU! 3 5

DA DA

AȘA NU: Reabilitarea unui cămin cultural prin izolarea cu polistiren. Folosirea 4 6
polistirenului atrage după sine probleme legate de condens, igrasie, apariția mucegaiului
și este un material ușor de vandalizat de către copii, animale, persoane agresive etc.
AȘA DA: Izolarea podurilor și a pardoselilor cu materiale ecologice este recomandată. În imagine, detalii de compunere.
ANEXA 1 ANEXA 2
Studiu de amplasare și încadrare în Glosar de termeni utili
imaginea așezării (imagine generală
din punct de belvedere, silueta
așezării, desfășurate stradale)
În vederea obținerii avizului investiției. Identificați limitele Arhitectura populară: este Reabilitarea: însumează casei. Nu presupune înlocuiri masive
Comisiei pe „încadrarea în specificul parcelei investiției, cotați amplasarea arhitectura tradiţională aplicată doar toate intervenţiile care urmăresc de material, amenajări de confort
local”, solicitanții vor depune on- construcției față de aliniament în mediul rural. valorificarea şi remedierea clădirii substanţiale sau extinderi moderne.
line, la adresa_________________ și construcțiile învecinate, cotați Arhitectura rurală: desemnează (structurii) prin păstrarea semnificaţiei Poate fi aplicată pentru clădiri
sau la secretariatul
OAR__________________,
filialei sectiunea la o scară adecvată, astfel
încât investiția să poată fi comparată
arhitectura în mediul rural – atât cea
populară, cât şi tendinţele de-a lungul
culturale a acesteia. Este intervenţia
cea mai răspândită, deoarece prin
vernaculare (tradiţionale) recente,
prevăzute cu bucătării şi toalete în 119
adresa:_______________, un dosar cu restul construcțiilor descrise. timpului. Nu are valorile arhitecturii aplicarea acesteia clădirea devine case.
privind evaluarea impactului pe care ▪▪ Două cadre în perspectivă de tradiţionale sau ale arhitecturii utilizabilă în condiţii de confort
l-ar avea gabaritul investițiilor cu la nivelul ochiului în susul și în josul populare. contemporane. Intervenţia îşi propune Termeni generali
construcții de tip hală (aici ar trebui străzii cu clădirea studiată. Evidențiați Arhitectura tradiţională: să conserve tot ce este valoros Alterarea: este intervenţia care
detaliate tipurile) în silueta și imaginea modul în care ați integrat clădirea în desemnează construcţiile ridicate pentru clădirea respectivă, să aplice modifică funcţiunea sau aspectul unei
generală a zonei rurale. Dosarul va fondul construit vecin și în peisaj. de meşteri, de oameni specializaţi reparaţiile necesare la structura aşezări/clădiri.
conține planșe la o scară adecvată în construcţii, care şi-au preluat istorică şi să introducă în structura Cadrul: este anturajul în care
prezentării și următoarele documente: cunoştinţele pe cale orală, din strămoşi, clădirii amenajările care să o facă locul/aşezarea/construcția este
care provin din zona etnografică în utilizabilă pentru o funcţiune nouă sau perceput(ă) împreună cu contextul
▪▪ Documentație fotografică care edifică, construiesc în clacă sau pentru cea originară, dar îmbunătăţită local, înglobează relaţiile istorice
generală privind zona în care se va primesc onorariu pentru munca lor. (de exemplu, zone de primire, şi contemporane cu peisajul
desfășura investiția, în care să apară, Materializarea cunoştinţelor lor duc termoizolaţii, băi, bucătării, acces înconjurător.
din puncte de belvedere cunoscute la la o arhitectură specifică zonei din pentru persoanele cu dizabilităţi etc.). Coeficientul de utilizare a
nivel local, modul de așezare în relief care fac parte. Arhitectura tradiţională Reconstrucţia: presupune terenului (CUT): raportul dintre
a localității, principalele repere și cuprinde şi clădiri cu caracter public readucerea clădirii într-un stadiu suprafaţa construită desfăşurată
limitele localității (în cazul localităților (de exemplu, biserici). documentabil dintr-o perioadă (suprafaţa desfăşurată a tuturor
neîncadrate sau fără repere înalte, Arhitectura vernaculară: termenul anterioară semnificativă şi se planşeelor) şi suprafaţa parcelei. Nu
folosiți vederi panoramice din afara „vernacular” vine din limba latină, deosebeşte de restaurare prin se iau în calculul suprafeţei construite
localității). Identificați locul investiției unde „vernaculus” desemna incinta introducerea materialului nou în desfăşurate: suprafaţa subsolurilor cu
pe aceste documente. destinată sclavilor, situată în spatele ţesutul clădirii. Este o intervenţie înălţimea liberă de până la 1,80 m,
▪▪ Două siluete caracteristice ale grădinii stăpânului. Iar „vernaculum” aplicabilă clădirilor în stare de suprafaţa subsolurilor cu destinaţie
localității, prezentate la o scară însemna tot ceea ce era făcut în colaps sau precolaps, unde structura strictă pentru gararea autovehiculelor,
adecvată prezentării. Identificați locul casă, în opoziţie cu ceea ce era portantă nu-şi mai îndeplineşte spaţiile tehnice sau spaţiile
investiției pe aceste siluete. procurat la schimb. Este termenul rolul. Presupune înlocuiri masive de destinate protecţiei civile, suprafaţa
▪▪ Ortofotoplan sau vedere de sus folosit pentru a desemna construcţiile material, dar cu folosirea materialului balcoanelor, a logiilor, a teraselor
a localității de tip Google Earth, cu populare, realizate de persoane inițial la maximum, care va fi deschise şi neacoperite, a teraselor
marcarea punctelor de unde s-au a căror activitate principală nu reaşezat în structura reconstruită prin şi a copertinelor necirculabile, precum
făcut documentarea fotografică și este în domeniul construcţiilor. Se anastiloză (se va pune exact în locul şi a podurilor neamenajabile, aleile de
siluetele descrise mai sus. Identificați bazează pe o cunoaştere empirică de unde a fost demontat). Restaurarea acces pietonal/carosabil din incintă,
locul investiției pe această planșă. a materialelor, câştigată în timp, şi reconstrucţia presupun, de fapt, o scările exterioare, trotuarele de
▪▪ Documentație fotografică la prin încercări (şi eşecuri) repetate – dezasamblare parţială sau integrală, protecţie (Legea 350/2001).
nivelul ochiului sau din repere aflate cunoştinţe care sunt transmise din urmată de reconstruire. Construcţiile anexe: construcţii
în imediata vecinătate a investiției. generaţie în generaţie, pe cale orală. Restaurarea: presupune distincte, de regulă, având dimensiuni
Identificați locul investiției pe aceste Autenticitatea: presupune starea readucerea clădirii (structurii) într-un reduse şi un singur nivel suprateran,
documente. iniţială a clădirii, materialul originar, stadiu documentabil dintr-o perioadă care deservesc funcţiunea de
▪▪ O desfășurată stradală, în care care a îmbătrânit şi s-a patinat odată anterioară, originară/principală, prin locuire. Din categoria construcţiilor
să apară, de o parte și de alta a cu trecerea timpului. eliminarea extinderilor (adăugirilor) anexe fac parte: garajele individuale,
parcelei investiției, frontul la stradă Conservarea: presupune secundare sau prin reasamblarea depozitele pentru unelte de grădinărit,
a cel puțin trei parcele. Identificați menţinerea unei clădiri (structuri) componentelor (subansamblurilor) şoproanele, terasele acoperite,
limitele parcelei investiției, cu fațada în starea existentă, cu stoparea existente, fără a introduce elemente foişoarele, pergolele, bucătăriile de
detaliată spre stradă a investiției, degradărilor. Este o intervenţie care noi. Este o intervenţie care „curăţă” vară. Realizarea construcţiilor anexe
cotați amplasarea construcției față nu aduce îmbunătăţiri de confort clădirea de toate extinderile se autorizează în aceleaşi condiţii
de limitele laterale și de construcțiile clădirii, care nu transformă o clădire inadecvate, realizate într-o manieră în care se autorizează corpurile
învecinate. istorică sau o casă ţărănească veche diferită de cea tradiţională sau cu principale de clădire.
▪▪ Un profil stradal transversal, în într-o clădire locuibilă. Intervenţia se caracter de provizorat, şi care pune în Contextul: este orice relaţie
care să apară construcțiile la stradă pretează la imobile care vor deveni valoare clădirea într-o formă ce poate relevantă din punct de vedere
de pe parcele, secțiunea drumului piese de muzeu sau de interes fi reconstituită pe baza unor fotografii arhitectural între o aşezare/obiect şi
și amenajările acestuia, secțiune turistic sau sunt ruine păstrate pentru de arhivă, a unor studii şi cercetări alte aşezări/obiecte.
caracteristică prin construcția aspectul lor deosebit. realizate pe structura şi arhitectura Degradarea: este o schimbare de
stare în mai rău; se referă în mod Locul semnificativ: este o aşezare geologia şi morfologia ecosistemelor, Proporţionalitatea: presupune Valoarea: este un aspect ce
particular la lipsa lucrărilor corecte/ ce dispune de valori patrimoniale. inclusiv a celor acvatice şi calitatea de a fi în relaţie corectă punctează meritul sau importanţa;
constante de întreţinere şi/sau la Mansarda (prescurtat M): subacvatice, cărora comunitatea le în dimensiune, grad sau orice altă în cazul nostru, este atribuit de către
efectele unor intervenţii inadecvate spaţiu funcţional amenajat integral conferă valoare. caracteristică măsurabilă cu un alt oameni calităţilor unei aşezări.
asupra unei aşezări/construcții sau în volumul podului construcţiei. Pazia: Scândură (ornamentală) obiect. Valoarea comună: este calitatea
asupra valorilor patrimoniale. Se include în numărul de niveluri așezată vertical la capătul din afară al Public: înseamnă a fi, a face, a ce derivă din semnificaţia pe care un
Demisolul (prescurtat D): supraterane. (Normativ de siguranţă căpriorilor unui acoperiș cu streașină, fi preocupat, a acţiona etc. pentru loc îl are în conştiinţa oamenilor care
nivel construit al clădirii având la foc a construcţiilor, indicativ P118- pentru a ascunde capetele acestora. oameni în calitate de comunitate. relaţionează cu acesta sau a acelora
pardoseala situată sub nivelul 99). În sensul prezentului regulament, Peisajul: este constituit din Reparaţia: presupune o lucrare mai care au o memorie a locului sau au
terenului (carosabilului) înconjurător se consideră mansarde acele spaţii mulţimea trăsăturilor, a caracterelor, complexă decât întreţinerea, prin care trăit o experienţă colectivă în acel loc.
cu maximum jumătate din înălţimea care respectă următoarele condiţii a formelor unui teritoriu, ale unei sunt remediate defectele cauzate de Valoarea estetică: este calitatea
liberă a acestuia şi prevăzut cu suplimentare: regiuni, ale unui ţinut. degradare, vătămare sau exploatare, ce derivă din modul în care oamenii

120 ferestre în pereţii de închidere


perimetrală. Demisolul se consideră
nivel suprateran al construcţiei.
- Podul construcţiei va forma un
unghi de maximum 45° cu planul
orizontal.
Peisajul antropic:
caracterizează prin lipsa aproape
totală a elementelor naturale din
se şi care permite adaptări minore,
cu scopul de a obţine un rezultat
sustenabil, dar nu implică lucrări de
percep stimulii senzoriali şi intelectuali
ai unui loc/aşezare.
Valoarea evidentă (intrinsecă):
Atunci când pardoseala este situată - Podul construcţiei nu va depăşi, cadrul componentelor peisajului, fapt restaurare sau alterare/modificare. este calitatea ce derivă din potenţialul
sub nivelul terenului (carosabilului) în proiecţie orizontală, conturul relevant in fizionomia acestuia. Locul Reversibilitatea: presupune o unui loc de a pune în valoare mărturiile
înconjurător cu mai mult de jumătate exterior al ultimului nivel plin (inclusiv acestora este luat de componentele intervenţie ce poate fi îndepărtată activităţilor umane din trecut.
din înălţimea liberă, se consideră balcoane sau cursive) cu mai mult antropice ale unui mediu construit, oricând pentru a se reveni la starea Valoarea istorică: este calitatea
subsol şi se include în numărul de de 1 m. La calculul coeficientului rezultat în urma unei activităţi umane iniţială. ce derivă din modul în care oamenii,
niveluri subterane ale construcţiei de utilizare a terenului, mansarda intense într-un areal bine delimitat. Schimbarea naturală: este evenimentele şi aspectele vieţii
(Normativ de siguranţă la foc a va contribui cu cel mult 60 % din Peisajul cultural: este un termen schimbarea ce are loc în cadrul cotidiene din trecut se leagă prin
construcţiilor, indicativ P118-99). suprafaţa desfăşurată a ultimului nivel ce reuneşte diverse manifestări ale mediului istoric fără intervenţie umană, intermediul unui loc (al unei aşezări)
Desemnarea/clasarea: presupune plin. interacţiunii om-natură reprezentative lucru care însă, în unele cazuri, de prezent.
identificarea valorilor patrimoniale Material natural de construcție: pentru gradul de evoluţie a societăţii necesită răspunsuri administrative Zona de protecţie: este un teritoriu
ale unei aşezări/obiect, conferindu-le este orice material ce provine din umane sub influenţa constrângerilor (întreţinere specială sau înnoire de interes special natural (cu specii
statut formal prin legi sau reglementări mediul natural imediat învecinat de ordin fizic, a oportunităţilor periodică) pentru a susţine permanent rare de plante sau animale, formaţiuni
menite să menţină valorile respective. așezării, poate fi exploatat manual, habitatului natural şi a factorilor: semnificaţia acestui mediu. geologice rare sau forme de relief
Discernământul bazat pe valoare: satisface cerințele de anduranță, social, economic şi cultural. Semnificaţia (unui loc): deosebite) sau construit (arhitectural
este o evaluare ce reflectă valorile confort și prelucrabilitate. Poluarea istorică: este afectarea însumează valorile naturale, culturale sau istoric), care cuprinde o suprafaţă
persoanei sau ale grupului de oameni Mediul istoric: înglobează calității mediului dintr-un anume areal și patrimoniale ale unui loc, adeseori de teren cu o anumită densitate de
ce evaluează. aspectele de mediu rezultate, de-a ca urmare a unor activități umane, formulate într-un statut sau o elemente sau construcţii de interes,
Echiparea edilitară: ansamblul lungul timpului, din interacţiunea industriale, realizate de-a lungul unei declaraţie. fie că acestea se află subteran
format din construcţii, instalaţii şi omului cu aşezarea, incluzând toate perioade îndelungate de timp (de la Structura: este substanţa materială (rezervaţii sau situri arheologice) sau
amenajări care asigură, în teritoriul elementele palpabile (vizibile sau zeci și sute la mii de ani). ce alcătuieşte o aşezare: geologia, la suprafaţa solului (centrul istoric
localităţilor, funcţionarea permanentă acoperite) ale activităţilor umane din Procentul de ocupare a terenului depunerile arheologice, reţelele sau zona istorică a unor localităţi, un
a clădirilor indiferent de poziţia trecut, care au modelat vegetaţia. (POT): raportul dintre suprafaţa construite, clădirile şi flora. ansamblu urban etc.). Delimitarea
acestora faţă de sursele de apă, Obiectul: este orice lucru (încă) construită (amprenta la sol a clădirii) Structura portantă: este ansamblul zonei protejate se face de către
energie, trasee majore de transport nefixat (mobil) sau neîncorporat în şi suprafaţa parcelei. Suprafaţa elementelor de construcție solidarizate Consiliul Local şi urmăreşte păstrarea
rutier, feroviar, aerian sau naval, structura unei aşezări, dar care, istoric construită este suprafaţa construită între ele care țin în picioare o clădire, zonei protejate cât mai mult şi cât mai
cu respectarea protecţiei mediului vorbind, poate fi asociat cu aşezarea. la nivelul solului, cu excepţia preiau toate sarcinile la care este bine posibil, controlul intervenţiilor de
ambiant (G.M-007 – 2000). Parcela: suprafaţa de teren ale teraselor descoperite ale parterului supusă clădirea și îi asigură sprijinirea orice fel – defrişări, distrugeri, reparaţii,
Integritatea: presupune plenitudine cărei limite sunt sau nu materializate care depăşesc planul faţadei, a și transmiterea sarcinilor la sol. modificări, demolări, construcţii noi,
şi sinceritate, se referă la păstrarea pe teren, proprietatea unuia sau platformelor, a scărilor de acces. Principalele subansambluri ale unei săpături care să afecteze subsolul
intactă a elementelor de patrimoniu mai multor proprietari, aparţinând Proiecţia la sol a balcoanelor a structuri tradiționale sunt: fundațiile, etc. – şi punerea în valoare a zonei
natural și/sau cultural și a atributelor domeniului public sau privat, şi care căror cotă de nivel este sub 3,00 bolțile, planșeele, pereții portanți și protejate pentru îmbunătăţirea calităţii
acestora. Vine în completarea are un număr cadastral ce se înscrie m de la nivelul solului amenajat șarpanta sau acoperișul. mediului şi a vieţii locuitorilor, pentru
criteriului de autenticitate. în registrul de publicitate funciară. şi a logiilor închise ale etajelor se Suprafaţa construită (SC) turism nedistructiv.
Intervenţia: este o acţiune care are Împreună cu construcţiile sau include în suprafaţa construită (Legea (amprenta la sol a clădirii): suprafaţa
efect fizic în structura unei aşezări/ amenajările executate pe suprafaţa 350/2001). Excepţii de calcul ale construită la nivelul solului, cu
construcții. sa, parcela reprezintă un bun imobil indicatorilor urbanistici POT şi CUT: excepţia teraselor descoperite ale
Înnoirea: presupune desfacerea (G.M-007 – 2000). - dacă o construcţie nouă este parterului care depăşesc planul
şi înlocuirea comprehensivă a unui Patrimoniul: înglobează toate edificată pe un teren care conţine faţadei, a platformelor, a scărilor de
element sau loc, în cazul structurilor, resursele moştenite pe care o clădire care nu este destinată acces. Proiecţia la sol a balcoanelor
încorporând în mod natural toate comunitatea le apreciază din alte demolării, indicatorii urbanistici (POT a căror cotă de nivel este sub 3,00
elementele. motive decât cel strict utilitar. şi CUT) se calculează prin adăugarea m de la nivelul solului amenajat
Întreţinerea: este o muncă de rutină Patrimoniul cultural: însumează suprafeţei planşeelor existente la cele şi a logiilor închise ale etajelor se
perpetuă, necesară pentru a păstra bunurile moştenite identificate şi ale construcţiilor noi; include în suprafaţa construită (Legea
starea de sănătate a unei construcţii apreciate de comunitate ca fiind - dacă o construcţie este edificată pe 350/2001).
şi/sau structuri sau ţesutul unei reflexia şi expresia cunoştinţelor, a o parte de teren dezmembrată dintr-un Sustenabilitatea: presupune
aşezări în stare bună. credinţelor şi a tradiţiilor, respectiv a teren deja construit, indicii urbanistici capabilitatea de a armoniza fără
Locul/așezarea: poate fi orice modului de interpretare a credinţelor se calculează în raport cu ansamblul compromisuri necesităţile actuale cu
element, la orice scară, al mediului şi a tradiţiilor altora. terenului iniţial, adăugându-se cele de viitor.
istoric, care dispune de identitate Patrimoniul natural: însumează suprafaţa planşeelor existente la cele A susţine: presupune a întreţine, a
distinctă percepută de comunitate. habitatul şi speciile moştenite, ale noii construcţii (Legea 350/2001). nutri şi a afirma o validitate.
CREDITE IMAGINI Imaginea 4, pagina 54 - ©Eugen Vaida ©Veronica Vaida
Imaginea 6, pagina 54 - ©Robert Farczadi
Imaginea 2, pagina 90 - ©Peter Mrass
Imaginile 1 ‒ 4, pagina 91 - ©Asociația MONUMENTUM
Imaginile 5, 7, pagina 54 - ©google maps Imaginea 1, pagina 92 - ©Viscri 125
Imaginile 1, 4, 5, 6, 7, pagina 55 - ©Eugen Vaida ©Veronica Vaida Imaginile 2, 3, pagina 92 - ©Asociația MONUMENTUM
Imagine 1 ‒ 7, pagina 9 - © http://adevarul.ro
Imaginile 2, 3, pagina 55 - ©google maps Imaginile 4, 5, pagina 92 - ©RAUM
Imagine 1 ‒ 2, pagina 10 - © Mircea Baron, Societatea „Mica” 1920 ‒
Imaginea 1, pagina 56 - ©www.subtilitas.site/post/155873762949/bbk-architekten-renovation-of- Imaginile 1 ‒ 9, 12, pagina 93 - ©Roxana Cârjan ©Dan Idiceanu-Mathe
1948, Editura Universitas Petroșani
werdenberg-castle
Imaginile 1 ‒ 7, pagina 11 - ©Roxana Cârjan ©Dan Idiceanu-Mathe Imaginile 10,11, pagina 93 - ©google maps
Imaginile 1, 4, 6, pagina 58 - ©www.muzeulsatului.ro
Imaginile 1 ‒ 6, pagina 12 - ©Roxana Cârjan ©Dan Idiceanu-Mathe Imaginile 1 ‒ 7, pagina 94 - ©google maps
Imaginile 2, 3, 5, pagina 58 - ©google maps
Imaginile 1 ‒ 12, pagina 13 - ©Roxana Cârjan ©Dan Idiceanu-Mathe Imaginile 8 ‒ 10, pagina 94 - ©RAUM
Imaginile 1 ‒ 16, pagina 59 - ©Roxana Cârjan ©Dan Idiceanu-Mathe
Imaginile 13 ‒ 17, 19 pagina 14 - ©Roxana Cârjan ©Dan Idiceanu- Imaginea 11, pagina 94 - ©www.muzeulsatului.ro
Imaginile 1 ‒ 12, pagina 60 - ©Roxana Cârjan ©Dan Idiceanu-Mathe
Mathe Imaginile 12, 13, pagina 94 - ©RAUM
Imaginile 1 ‒ 10, pagina 61 - ©google maps
Imaginea 18, pagina 14 - ©https://www.olx.ro/imobiliare Imaginile 1 ‒ 11, pagina 95 - ©Roxana Cârjan ©Dan Idiceanu-Mathe
Imaginile 1, 3, pagina 62 - ©google maps
Imaginile 1 ‒ 9, pagina 15 - ©Roxana Cârjan ©Dan Idiceanu-Mathe Imaginile 1 ‒ 13, pagina 96 - ©Roxana Cârjan ©Dan Idiceanu-Mathe
Imaginea 2, pagina 62 - ©Eugen Vaida ©Veronica Vaida

121
Imaginea 10, pagina 15 - ©https://www.olx.ro/imobiliare Imaginile14 ‒ 20, pagina 97 - ©Roxana Cârjan ©Dan Idiceanu-Mathe
Imaginea 4, pagina 62 - ©www.muzeulsatului.ro
Imaginile 1 ‒ 7, pagina 16 - ©Roxana Cârjan ©Dan Idiceanu-Mathe Imaginile 1 ‒ 7, pagina 94 - ©google maps
Imaginile 5, 6, pagina 62 - ©Eugen Vaida ©Veronica Vaida
Imaginea 8, pagina 16 - ©https://www.olx.ro/imobiliare Imaginile 1, 2, 4, 5, 7 ‒ 10, pagina 98 - ©google maps
Imaginile 2, 3, pagina 62 - ©Archaeus
Imaginile 1 ‒ 6, pagina 17 - ©Roxana Cârjan ©Dan Idiceanu-Mathe Imaginile 3, 6, 11 ‒ 14, pagina 98 - ©Roxana Cârjan ©Dan Idiceanu-Mathe
Imaginea 4, pagina 63 - ©Robert Farczadi
Imaginea 8, pagina 16 - ©https://www.olx.ro/imobiliare Imaginile 1 ‒ 11, pag