Sunteți pe pagina 1din 1

Depresia post-natală

Puşi în faţa unor informaţii nu prea comune pentru publicul larg, am decis să alegem un
videoclip care să reflecte cât mai real noţiunea de „depresie post-natală”, combinând vocea şi
mărturisirea unei proaspete mame cu explicaţia ştiiţifică ce încearcă să lămurească fenomenul.
Aducând împreuna cele două elemente, videoclipul nu lasă impresia unor informaţii plastice,
ci mai degrabă arată concret, cu note de speranţă, cum depresia post-natală, deşi
înfricoşătoare, cu sprijinul adecvat, poate fi depăşită.
Amber preţuieşte acum timpul pe care îl petrece cu fiul său, dar atunci când s-a născut,
bucuria a fost înlocuită de disperare. Ea mărturiseşte că era foarte anxioasă, depresivă şi
confuză şi că nu ar fi supravieţuit foarte mult în acea stare.
Depresia se declanşează de cele mai multe ori atunci când ne simţim copleşiţi de
evenimente sau de circumstanţe. Semnele comune ale depresiei sunt: disperarea, insomnia,
anxietatea, iritabilitatea şi lipsa de concentrare. În depresia postnatală, sentimentul de
vinovăţie poate juca un rol major. Aceasta este diferită de la mamă la mamă, iar simptomele
rar trec de la sine fără tratament.
Mark Gilson, Doctor în Filosofie, spune că a văzut oameni care au o sănătate incredibilă
şi care au lucruri la care unii dintre noi doar visează, dar care s-au sinucis doar pentru simplul
motiv că şoferul nu a apărut.
Patrice Harris, Doctor în Medicină, afirmă că în depresia post-natală se diminuează
capacitatea de a avea grijă de copil, iar acesta este un lucru îngrijorător. Amber, cu sprijinul
adecvat, a reuşit să depăşească această perioadă.
Anexat la această temă este un studiu1 care şi-a propus să descrie o posibilă corelaţie
între incidenţa depresiei post-natale şi următoarele carecteristici ale pacienţilor: vârsta, modul
de hrănire al bebeluşului (la sân sau formulă), fumător/nefumător, starea civilă, istoric al
depresiei şi metoda prin care a născut (naştere naturală/cezariană etc.).
Datele au fost înregistrate în perioada post-natală: săptămâna 4, de la un numar de 209
femei care au născut în perioada 1 iunie 2001-1 iunie 2003, în trei unităţi medicale în Tulsa,
Oklahoma. Pacientelor li s-a aplicat o scală de evaluare Edinburgh Postnatal Depression Scale
(EPDS). Scorurile mai mari de 13 indică potenţial de depresie post-natală.
Concluzia studiului: Din cele 209 femei care au ramas în studiu, 128 (61%) au obţinut
un scor EPDS de 12 sau mai mic (fără depresie) şi 81 au obţinut un scor mai mare de 13 (ceea
ce indică depresia). Din cele 81 de femei cu posibil diagnostic de depresie:
 vârsta sau starea civila nu a relevat diferenţe semnificative;
 hrănirea la sân a arătat o incidenţă mai scăzută a depresiei faţă de hrănirea
bebeluşului cu formulă;
 a existat o diferenţă semnificativă la femeile cu un istoric depresiv (factorul de
risc la femeile cu un istoric depresiv a fost 1,87);
 fumatul a fost asociat cu un risc crecut de depresie (factor de risc 1,58);
 tipul naşterii (vaginală sau cezariană) nu a avut o corelaţie cu depresia.

1
Sarah J. Breese McCoy, PhD; J. Martin Beal, DO; Stacia B. Miller Shipman, OMS IV ; Mark E. Payton, PhD;
and Gary H. Watson, PhD; Risk Factors for Postpartum Depression: A Retrospective Investigation at 4-
Weeks Postnatal and a Review of the Literature; JAOA, Vol. 6, No. 4, April 2006