Soiuri de Nuc Omologate La SCDP Iaşi

STAŢIUNEA DE CERCETARE – DEZVOLTARE
PENTRU POMICULTURĂ IAŞI

Şos. Voineşti nr. 175, cod 707305, județul Iaşi,
România
Tel.: 0232.214.810, 0232.215.065,
Fax: 0232.214.798
e-mail office@pomicolaiasi.ro
www.pomicolaiasi.ro
SOIURI DE NUC OMOLOGATE LA SCDP IAŞI
Denumire soi: ANICA

Anul omologării: 1999
FIŞA TEHNICĂ:
Sinonime: Flămânzi 25
Origine: Soi autohton obţinut dintr-un biotop valoros de nuc depistat în localitatea
Flămânzi, judeţul Botoşani, omologat în anul 1999. Autori: L. Petre şi E. Romingher.
Este răspândit în bazele de cercetare ale SCDP Iaşi, în judeţul Botoşani şi în alte
zone favorabile culturii nucului din ţară.
FRUCTUL
 Mărimea - fructele sunt mijlocii (indice de mărime IM=34,7), având o greutate
medie de 12,3 g (82 fructe / kg).
 Forma – ovoidală (indice de formă IF=0,91), simetrică, uşor ascuţită la vârf,
baza rotunjită şi orificiul peduncular bine închis cu fascicole libero-lemnoase.
 Culoarea: fructele au culoare galben-maronie.
 Endocarpul (coaja) – relativ subţire, cu suprafaţa regulată, casant, cu puţine
încreţituri şi adâncituri.
 Miezul – culoare alb-gălbuie, cu tegument de culoare galben-pai, lucios, foarte
aspectuos, umple bine cavitatea valvelor, se extrage uşor întreg, cu gust
dulce-aromat, foarte plăcut.
 Maturitatea – la mijlocul lunii septembrie (11-16).
POMUL
 Pomul – semiviguros, formează un trunchi drept, cilindric, de culoare cenuşie-
deschisă.
 Coroana - globuloasă, deasă, largă.
 Frunzele - imparipenat compuse, cu foliole mijlocii, ovoide.
 Inflorescenţele mascule – de lungime mijlocie, dispuse pe ramuri de doi ani,
de culoare galben verzuie, durata înfloritului 7-10 zile.
 Florile femeieşti – sunt dispuse terminal, durata înfloritului 4-8 zile, grupate
câte 2-3, pe un peduncul gros.
 Epoca şi tipul înfloritului - este tardivă, are caracter protandru.
PRODUCŢIA ŞI UTILIZAREA
 Prin vigoarea mijlocie, longevitate, sănătate, potenţialul productiv, procentul
mare de miez şi calităţile deosebite ale fructelor, merită să fie extins în
plantaţiile noi din toate zonele favorabile culturii nucului.
Denumire soi: Miroslava

FIŞA TEHNICĂ:
Sinonime: Miroslava 19.

Origine: Este o selecţie de nuc depistată în localitatea Miroslava, judeţul Iaşi,
omologat în anul 1994. Autor: L. Petre. Se întâlneşte frecvent în judeţul Iaşi, în
bazele de cercetare ale SCDP Iaşi, dar şi în alte zone favorabile culturii nucului din
România (Piteşti, Bistriţa etc.). Este înscris în Catalogul Oficial al soiurilor de plante
de cultură din România şi brevetat OSIM (nr. 00172/2008).
FRUCTUL
 Mărime – fructele sunt mari (indice de mărime IM=39,6), având o greutate
medie de 14,2 grame (70 fructe / kg).
 Forma - rotund-elipsoidală, uşor alungită (indice de formă IF=0,77), rotunjită
la capete, cu orificiul peduncular bine închis cu fascicule libero-lemnoase.
 Culoarea- fructele au culoare gălbuie-maronie.
 Endocarpul (coaja) - este subţire, se sparge uşor în mână, suprafaţa acestuia
fiind netedă şi aspectuoasă.
 Miezul - umple bine valvele, se extrage uşor întreg, este foarte atractiv,
crocant şi are gust foarte bun.
 Maturitatea - timpurie, în prima decadă a lunii septembrie.
POMUL
 Pomul - semiviguros, formează un trunchi drept, cilindric, de culoare cenuşie-
deschisă.
 Coroana - globuloasă, cu o densitate mare a ramurilor.
 Lăstarii - grosime şi lungime medie, de culoare brun–verzuie.
 Inflorescenţele mascule - sunt dispuse pe ramuri de doi ani, durata înfloritului
4-9 zile.
 Inflorescenţele female - sunt dispuse terminal, durata înfloritului 4-7 zile.
 Epoca şi tipul înfloritului - este semi-tardivă, are caracter protogin.
 Soiul Miroslava prin vigoarea medie, longevitate, sănătate, potenţialul
productiv, mărimea fructelor şi calitatea deosebită a miezului merită să fie
extins mult în cultură atât în N-E României cât şi în alte zone favorabile culturii
nucului.
Denumire soi: OVIDIU
FIŞA TEHNICĂ:
Sinonime: Flămânzi 54.

Origine: Este o selecţie de nuc depistată în zona Flămânzi, judeţul Botoşani,
omologat în anul 2001. Autori: E. Romingher şi L. Petre. Se întâlneşte frecvent în
judeţul Iaşi, în bazele de cercetare ale SCDP Iaşi şi judeţul Botoşani, dar şi în alte
zone favorabile culturii nucului din România (Piteşti, Vâlcea, ş.a.). Este înscris în
Catalogul Oficial al soiurilor de plante de cultură din România şi brevetat OSIM (nr.
00170/2008).
FRUCTUL
 Mărimea - fructele sunt mijlocii spre mari (indice de mărime IM=36,0), având o
greutate medie de 13,2 g (76 fructe / kg).
 Forma - ovoidală, alungită (indice de formă IF=0,85), rotunjită la capete, cu
orificiul peduncular mijlociu, bine închis cu fascicole libero-lemnoase.
 Culoarea - fructele au culoare alb gălbuie.
 Endocarpul (coaja) - subţire, se sparge uşor cu mâna, suprafaţa acestuia fiind
netedă şi fin ornamentată.
 Miezul - este de culoare alb-gălbuie, cu tegument de culoare alb-gălbui şi
curat, plin, se poate scoate întreg şi uşor, este dulce, plăcut, aromat.
 Maturitatea - a doua decadă a lunii septembrie.
POMUL
 Pomul - semiviguros, formează un trunchi drept, cilindric, de culoare cenuşie-
deschisă.
 Coroana - globuloasă, cu o densitate mjlocie a ramurilor.
 Lăstarii - grosime şi lungime medie, de culoare brun–verzuie.
 Inflorescenţele mascule - sunt dispuse pe ramuri de doi ani, durata înfloritului
4-10 zile.
 Inflorescenţele female - sunt dispuse terminal, durata înfloritului 4-6 zile.
 Epoca şi tipul înfloritului - este semi-tardivă, are caracter protandru.
 Soiul Ovidiu, prin vigoarea mijlocie, longevitatea sa, sănătatea, potenţialul
productiv al pomului, cât şi prin mărimea fructelor, aspectul plăcut şi calitatea
bună a miezului, merită să fie extins mult în cultură mai întâi în judeţele din N-
E ţării şi apoi şi în alte zone unde nucul găseşte condiţii favorabile de cultură.
Denumire soi: VELNIŢA
FIŞA TEHNICĂ:
Sinonime: Velniţa 20.

Origine: Este o selecţie de nuc depistată în zona Velniţa din comuna Deleni, judeţul
Iaşi, omologat în anul 1994. Autori: I. Bodi, E. Romingher, L. Petre şi V. Vasilescu.
Se întâlneşte frecvent în judeţul Iaşi, în zonele Deleni-Hârlău, Sârca şi Miroslava şi în
alte zone favorabile culturii nucului din România (Piteşti, Vâlcea, ş.a.). Este înscris în
Catalogul Oficial al soiurilor de plante de cultură din România şi brevetat OSIM (nr.
00171/2008).
FRUCTUL
 Mărimea - fructele sunt mari (indice de mărime IM=37,6), având o greutate
medie de 13,5 g (74 fructe / kg).
 Forma - fructele au formă rotund-ovoidă, (indice de formă IF=0,95), cu orificiul
peduncular bine închis cu fascicole libero-lemnoase.
 Culoarea - fructele au culoare cenuşiu-gălbuie.
 Endocarpul (coaja) - relativ subţire, suprafaţa de culoare cenuşie-gălbuie, cu
puţine încreţituri şi adâncituri.
 Miezul - plin, se poate scoate întreg, de culoare alb-gălbuie, cu tegument
gălbui, cu gust plăcut.
 Maturitatea - a doua decadă a lunii septembrie.
POMUL
 Pomul - este de vigoare medie, formează trunchi drept, de culoare cenuşie-
deschisă.
 Coroana - este cilindro-conică, cu portul semi-erect.
 Lăstarii - de grosime medie, cu scoarţa de culoare verde-gălbuie, cu lenticele
mici şi dese, longitudinale.
 Inflorescenţele mascule - au durata înfloritului 5-11 zile.
 Inflorescenţele female - sunt dispuse terminal şi lateral, durata înfloritului 6-10
zile.
 Epoca şi tipul înfloritului - este semi-tardivă, are caracter protogin.
 Soiul Velniţa este valoros atât prin vigoarea medie, longevitate, sănătatea şi
potenţialul productiv al pomului, cât şi prin mărimea fructelor şi calitatea bună
a miezului. Merită să fie extins mult în cultură atât în NE României, cât şi în
alte zone favorabile culturii nucului.
SOIURI NOI DE VIŞIN CREATE LA S.C.D.P. IAŞI
DENUMIRE SOI: TIMPURII DE OSOI

ANUL OMOLOGĂRII: 1990
FIŞA TEHNICĂ:
Origine: A fost obţinut prin selecţie pozitivă din populaţii locale existente în satul
Osoi, comuna Comarna, judeţul Iaşi, omologat în anul 1990 şi brevetat în anul 1994.
Autori: I. Bodi, C. Bazgan, Gh. Dumitrescu.
FRUCTUL
 Mărimea - este mijlociu (cca. 4,9-5,3 g),
 Forma - sferic turtită, regulată, cu brazda ventrală superficială, slab evidentă.
 Culoarea - roşie închisă, lucioasă la maturitatea deplină.
 Pedunculul - scurt spre mediu, de grosime medie.
 Pieliţa - subţire, elastică, rezistentă, de culoare roşie, lucioasă la maturitatea
deplină.
 Sâmburele - mic, neaderent la pulpă.
 Maturitatea - timpurie, în prima decadă a lunii iunie.
POMUL
 Vigoarea - vigoare medie, rodire pe buchete de mai şi ramuri mixte.
 Rezistenţa - Manifestă o rezistenţă medie la boli (Monilia fructigena şi
antracnoză) şi dăunători. Are o rezistenţă bună la factorii de stres climatic (ger
şi secetă) şi crăparea fructului.
 Înflorirea - timpurie şi este parţial autofertil.
 Caractere agronomice: Intră pe rod în anul 5 de la plantare şi are o
capacitate de producţie de 1,7 t/ha (714 pomi/ha).
 Utilizarea: rusticitatea pomului, vigoarea mijlocie, timpurietatea şi calităţile
deosebite ale fructelor îl face să fie recomandat pentru consum în stare
proaspătă, dar mai ales pentru industrializare.
DENUMIRE SOI: BOTOŞANI

FIŞA TEHNICĂ:
Sinonime: De Botoşani, Iaşi.

Origine: Este o selecţie de vişin depistată în localitatea Tulbureni, lângă municipiul
Botoşani, în anul 1982 şi omologat ca soi nou în anul 1994. Autori: L. Petre, E.
Cârdei. Acest soi este răspândit în NE României, cu prioritate în judeţele Iaşi,
Botoşani şi Vaslui.
FRUCTUL
 Mărimea - este mare (7,2 g).
 Forma - sferic turtită la bază şi dorsoventral.
 Culoarea - roşie-vişinie, cu pulpă suculentă, suc intens colorat.
 Suculenţa - bună.
 Pedunculul - scurt spre mediu, de grosime medie.
 Pieliţa - subţire, elastică, lucioasă, se dezlipeşte uşor de pulpă.
 Sâmburele - de mărime medie, cu pulpa semiaderentă la sâmbure.
 Maturitatea - semitârzie, în prima decadă a lunii iulie.
POMUL
 Vigoarea - vigoare medie, rodire pe buchete de mai şi ramuri mixte.
 Rezistenţa - Manifestă o sensibilitate medie la boli (Monilia fructigena şi
antracnoză) şi dăunători. Are o rezistenţă bună la ger şi secetă.
 Înflorirea - o înflorire mijlocie şi este parţial autofertil.
 Caractere agronomice: Intră pe rod în anul 5-6 de la plantare şi are o
 Utilizarea: rusticitatea pomului, vigoarea mijlocie, timpurietatea şi
calităţile deosebite ale fructelor îl face să fie recomandat pentru
industrializare.
DENUMIRE SOI: PITIC

FIŞA TEHNICĂ:
Sinonime: Pitic de Iaşi.
Origine: A fost obţinut prin polenizare liberă a soiului Plodorodnaia Miciurina şi
omologat ca soi nou în anul 1978. Autor: I. Bodi. Acest soi este răspândit în NE
României, cu prioritate în judeţul Iaşi.
FRUCTUL
 Mărime - mică spre mijlocie.
 Forma - sferică, uşor alungită.
 Culoarea - roşie vişinie, roşie închisă la maturitatea deplină.
 Suculenţa - bună.
 Pedunculul - lung, de grosime medie.
 Pieliţa - subţire, elastică, lucioasă, se dezlipeşte uşor de pulpă.
 Sâmburele - relativ mare, cu pulpa semiaderentă la sâmbure.
 Maturitatea - foarte târzie, în prima decadă a lunii august.
POMUL
 Vigoarea - mică, cu port semierect, trunchi mic, drept, ramificare mare.
 Rezistenţa - Manifestă o sensibilitate medie la boli (Monilia fructigena şi
antracnoză) şi dăunători. Are o rezistenţă bună la ger şi secetă.
 Înflorirea - o înflorire foarte târzie şi este autofertil.
 Caractere agronomice: Intră pe rod în anul 5-6 de la plantare şi are o
 Utilizarea: rusticitatea pomului, vigoarea foarte mică şi maturarea târzie
a fructelor îl face să fie recomandat pentru industrializare.
SOIURI NOI DE CIREŞ CREATE LA S.C.D.P. IAŞI
DENUMIRE SOI: GEORGE

FIŞA TEHNICĂ:
Originea: a fost obţinut din hibridarea soiurilor Cireşe de Octombrie şi Fromm, la

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi, în anul 2007, de către
Ludovic Petre şi Gelu Corneanu. Primele descrieri ale noului soi apar în anul 2007 şi
a fost introdus în România în acelaşi an, în zonele favorabile culturii cireşului din NE
Moldovei şi României.
FRUCTUL
 Mărimea - mare (6,7 – 7,8 g)
 Forma - cordiform alungită, cu punctul pistilar adâncit.
 Pieliţa - roşie, lucioasă, rezistentă la crăpare, cu mărimea lenticelelor
epidermei mici şi mijlocii ca număr.
 Pedunculul - lungime şi grosime mijlocie, cu suber prezent între
peduncul şi fruct, iar la detaşarea de fruct se desprinde uşor fără
supurare.
 Pulpa - roşie, fermă, suculentă, potrivit de dulce, uşor acidulată, cu suc
colorat roşu.
 Sâmburele - mijlociu, (6% din greutatea fructului), de formă eliptică
îngustă, neaderent la pulpă.
 Maturarea fructelor - în decada a II- III-a a lunii iulie (15-25). Este cel
mai târziu soi românesc omologat, când nu mai există cireşe pe piaţă,
la 15 zile după soiul Marina.
POMUL
 Vigoarea - mijlocie, de tip normal, port semierect, ramificare mijlocie,
cu un număr mijlociu de lenticele pe ramura de un an şi o pigmentaţie
antocianică a lăstarului slabă.
 Rezistenţa la boli - Soiul are o rezistenţă bună la bolile specifice
cireşului (monilioză şi antracnoză), la ger, secetă şi crăparea fructelor.
 Înflorirea - mijlocie, având ca buni polenizatori soiurile Stella, Van,
Boambe de Cotnari şi Maria.
PRODUCȚIA ȘI UTILIZAREA
 Caractere agronomice: este un soi precoce (intră pe rod din anul V de
la plantare), rodeşte abundent şi constant. Fructele se maturează
uniform şi se recoltează uşor.
 Utilizarea: Tardivitatea, calităţile deosebite ale fructelor , lipsa altor
soiuri de cireşe pe piaţă în această perioadă, pentru consum în stare
proaspătă şi industrializare creşte valoarea acestui soi.
DENUMIRE SOI: GOLIA
FIŞA TEHNICĂ:
Originea: a fost obţinut din hibridarea soiurilor Van şi Boambe de Cotnari, la

Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi în anul 2001, de către
Ludovic Petre şi Eugen Cârdei. Primele descrieri au apărut în anul 2001 şi a fost
introdus în România după anul 2001, în zonele favorabile culturii cireşului din
Moldova şi România.
FRUCTUL
 Mărimea - mare (8 - 9 g în primii ani de rodire şi 7,5 –8 g în plină
perioadă de rodire).
 Forma - cordiform alungită, cu punctul pistilar adâncit.
 Pieliţa - roşie închisă, lucioasă, cu rezistenţă la crăpare.
 Pedunculul - lungime şi grosime medie, la detaşarea de fruct nu
supurează suc.
 Pulpa - pietroasă, crocantă, suculentă, potrivit de dulce, uşor acidulată
cu aromă fină şi suc intens colorat în roşu.
 Sâmburele - este mic, 4 - 5% din greutatea fructului, de formă larg
eliptică, neaderent.
 Maturarea fructelor - la sfârşitul decadei a II-a a lunii iunie, cu 7-8 zile
înaintea soiului Boambe de Cotnari.
POMUL
 Vigoarea - mică, cu o coroană globuloasă, cu şarpante larg deschise,
cu ramuri fructifere predominante de tip buchete de mai.
 Rezistenţa la boli - rezistenţă medie la antracnoză şi monilioză . Soiul
este rezistent la ger şi secetă. Are o rezistenţă superioară la crăparea
fructelor comparativ cu cea a soiurilor Boambe de Cotnari, Stella şi
Van. Este liber de virusul prunus necrotic ring spot.
 Înflorirea - târzie, suprapunându-se cu a soiurilor Boambe de Cotnari,
Hedelfinger, Bigarreau Napoleon, Marina şi Germersdorf.
 Caractere agronomice: este un soi precoce (intră pe rod din anul III –
IV de la plantare), rodeşte abundent şi constant şi se pretează pentru
înfiinţarea de plantaţii cu densitate mare, de tip intensiv.
 Utilizarea: Calităţile deosebite ale fructelor (mărime, culoare roşie
intensă, fermitatea pulpei şi însuşirile gustative) fac din acest soi unul
pretabil atât pentru consum în stare proaspătă pe piaţa internă şi la
export precum şi pentru diferite forme de industrializare.
DENUMIRE SOI: IAŞIROM

FIŞA TEHNICĂ:
Sinonime: HC 840819.
Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi în anul 2006 de către
introdus în România în cursul aceluiaşi an, în zonele favorabile culturii cireşului din
Moldova şi din alte zone ale României.
FRUCTUL
 Mărimea: mare (7,7 – 8,1 g)
 Forma: cordiform aplatizat, cu punctul pistilar alungit.
 Pieliţa: roşie brună, cu mărimea bracteelor epidermei mici şi cu un
număr mic de lenticele.
 Pedunculul: lungime şi grosime mijlocie, cu suber prezent între peduncul
şi fruct, iar la detaşarea de fruct nu pierde suc.
 Pulpa: de culoare roşie spre roşie închisă, pietroasă, suculentă, potrivit
de dulce, cu aciditate mică şi suc de culoare roşie închisă.
 Sâmburele: mijlociu spre mare, 7% din greutatea fructului, de formă
eliptică, neaderent la pulpă.
 Maturarea fructelor : în decada a II-a a lunii iunie, în aceeaşi perioadă cu
soiurile Van, Maria, Stella şi Golia.
POMUL
 Vigoarea: medie, de tip normal, cu port semierect, cu ramificare mijlocie,
cu un număr mic de lenticele pe ramura de un an şi frunziş bogat şi
sănătos.
 Rezistenţa la boli: rezistenţă bună la Monilia fructigena şi medie la
antracnoză. Manifestă o rezistenţă bună la ger, secetă şi crăparea
fructelor.
 Înflorirea: mijlocie având ca polenizatori soiurile Stella, Van, Boambe de
Cotnari şi Maria.
 Caractere agronomice: este un soi precoce (intră pe rod din anul iv – v
de la plantare), rodeşte abundent şi constant. Fructele se maturează
 Utilizarea: calitatea deosebită a fructelor recomandă acest soi pentru
consum în stare proaspătă, pentru piaţa internă şi la export, dar şi pentru
industrializare sub diferite forme de prelucrare.
DENUMIRE SOI: MARIA

FIŞA TEHNICĂ:
Originea: a fost obţinut din hibridarea soiurilor Van şi Stella, la Staţiunea de

Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi, în anul 1999 de către Ludovic Petre şi
Emil Rominger. A fost introdus în România după anul 2000 în zonele favorabile
culturii cireşului din Moldova şi România.
FRUCTUL
 Mărimea: mare (7,4 - 8,3 g).
 Forma: cordiform, uşor alungit, uşor turtit la partea ventrală cu punctul
pistilar adâncit.
 Pieliţa: roşie strălucitoare, cu rezistenţă medie la crăpare.
 Pedunculul: scurt (30 mm), destul de viguros, se detaşează uşor de fruct,
fără supurare.
 Pulpa: fermă, crocantă, suculentă, potrivit de dulce, uşor acidulată cu o
aromă fină, cu pulpa şi sucul de culoare roşie.
 Sâmburele: de mărime medie, 6% din greutatea fructului, de formă larg
eliptică, alungit.
 Maturarea fructelor: în a doua decadă a lunii iunie, în aceeaşi perioadă
cu soiurile Van şi Stella.
POMUL
 Vigoarea: medie, formează o coroană largă, ramificată, bine garnisită cu
ramuri mixte şi buchete de mai.
 Rezistenţa la boli: rezistenţă medie la antracnoză şi monilioză iar în anii
cu precipitaţii abundente fructele crapă. Soiul este rezistent la ger şi
secetă şi liber de virusuri.
 Înflorirea: timpurie, este un bun polenizator pentru soiurile cu înflorire
timpurie şi medie. Este primul soi românesc autofertil, însuşirea de
autocompatibilitate oferindu-i o valoare agronomică în plus.
 Caractere agronomice: Intră pe rod timpuriu (anul IV – V de la
plantare), rodeşte abundent şi constant an de an. Se recoltează uşor şi
manifestă o bună rezistenţă la recoltare şi transport fiind foarte potrivit
pentru export în stare proaspătă.
 Utilizarea: Fructele răspund cerinţelor pentru consum în stare proaspătă
dar şi pentru industrializare.
DENUMIRE SOI: MARINA

FIŞA TEHNICĂ:
Originea: a fost obţinut din hibridarea soiului Boambe de Cotnari cu hibridul HC

23/31 la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi în anul 2001 de
către Ludovic Petre şi Eugen Cârdei. Primele descrieri au apărut în anul 2001 şi a
fost introdus în cultură în România după anul 2001 în zonele favorabile culturii
cireşului din Moldova şi România.
FRUCTUL
 Mărimea: mare (7,6 - 8 g)
 Forma: cordiform alungită, cu punctul pistilar adâncit.
 Pieliţa: bicoloră, galbenă cu roşu predominant la maturitatea deplină, cu
puncte fine pe epidermă şi cu pondere slabă, cu o rezistenţă bună la
crăparea fructelor, net superioară soiului Boambe de Cotnari.
 Pedunculul: lungime medie (43 - 46 mm), de grosime medie, mediu
rezistent la detaşarea de fruct, fără supurare.
 Pulpa: fermă, crocantă, suculentă, de culoare alb-gălbuie, potrivit de
dulce, uşor acidulată cu suc incolor.
 Sâmburele: relativ mare (6,9% din greutatea fructului), neaderent, de
formă larg eliptică alungită, cu suprafaţa netedă.
 Maturarea fructelor: târzie (sfârşitul lunii iunie – începutul lunii iulie,
uneori până la 15 iulie). Este soiul cel mai tardiv omologat în zona
Moldovei, prelungind cu 10 – 12 zile perioada de maturare a cireşelor.
POMUL
 Vigoarea: mijlocie, port etalat, cu o densitate a ramurilor mijlocie şi
frunziş bogat. Coroana pomilor este piramidală, cu ramuri de schelet
bine garnisite cu ramuri fructifere predominante de tipul buchetelor de
mai şi a ramurilor mijlocii.
 Rezistenţa la boli: rezistenţă medie la antracnoză şi monilioză. Soiul este
rezistent la ger şi secetă. Este liber de virusul prunus necrotic ring spot.
 Înflorirea: târzie, această fenofază suprapunându-se cu cea a soiurilor
Boambe de Cotnari, Hedelfinger, Golia şi Germersdorf.
 Caractere agronomice: este un soi precoce, rodeşte abundent şi
constant şi are calităţi deosebite cu perspective de a înlocui din
sortimentul actual al zonei soiul Boambe de Cotnari faţă de care este net
superior.
 Utilizarea: Fructele acestui soi constituie o excelentă materie primă
pentru industria alimentară în special pentru prelucrarea sub formă de
compot şi confiate.
DENUMIRE SOI: ŞTEFAN

FIŞA TEHNICĂ:
Originea: a fost obţinut din hibridarea soiurilor Van şi Boambe de Cotnari la
Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi, în anul 2006 de către
introdus în România în cursul aceluiaşi an, în zonele favorabile culturii cireşului din
FRUCTUL
 Pieliţa: roşie brună, cu mărimea bracteelor epidermei mici şi cu un număr
mic de lenticele.
 Pedunculul: lungime şi grosime mijlocie, cu suber prezent între peduncul
 Pulpa: de culoare roşie spre roşie închisă, pietroasă, suculentă, potrivit
de dulce, cu aciditate mică şi suc de culoare roşie închisă.
 Sâmburele: mijlociu spre mare, 7% din greutatea fructului, de formă
eliptică, neaderent la pulpă.
 Maturarea fructelor: în decada a II-a a lunii iunie, în aceeaşi perioadă cu
soiurile Van, Maria, Stella şi Golia.
POMUL
 Vigoarea: medie, de tip normal, cu port semierect, cu ramificare mijlocie,
cu un număr mic de lenticele pe ramura de un an cu frunziş bogat şi
sănătos.
 Rezistenţa la boli: rezistenţă bună la Monilia fructigena şi medie la
antracnoză. Manifestă o rezistenţă bună la ger, secetă şi crăparea
fructelor.
 Înflorirea: mijlocie, având ca polenizatori soiurile Stella, Van, Boambe de
Cotnari şi Maria.
 Caractere agronomice: este un soi precoce (intră pe rod din anul IV – V
de la plantare), rodeşte abundent şi constant. Fructele se maturează
 Utilizarea: Calitatea deosebită a fructelor recomandă acest soi pentru
DENUMIRE SOI: TEREZA

FIŞA TEHNICĂ:
Originea: a fost obţinut din hibridarea soiurilor Van şi Ebony, la Staţiunea de
Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi în anul 2006 de către Ludovic Petre şi
Eugen Cârdei. Primele descrieri au apărut în anul 2006 şi a fost introdus în România
în cursul aceluiaşi an, în zonele favorabile culturii cireşului din Moldova şi din alte
zone ale României.
FRUCTUL
 Pieliţa: roşie închisă, lucioasă, rezistentă la crăpare, cu mărimea
bracteelor epidermei şi a numărului lenticelelor mic.
 Pedunculul: lungime şi grosime medie, cu suber prezent între peduncul
 Pulpa: de culoare roşie închisă, pietroasă, suculentă, potrivit de dulce,
uşor acidulată, cu suc intens colorat (roşu închis).
 Sâmburele: este mic (5% din greutatea fructului), de formă eliptică
 Maturarea fructelor: se maturează la mijlocul lunii iunie, cu 10 zile
înaintea soiului Boambe de Cotnari.
POMUL
 Vigoarea: slabă spre mijlocie, cu fructificare de tip spur, cu port
semierect, cu ramificare mijlocie, pe ramurile de un an, cu un număr mic
de lenticele şi cu o slabă pigmentaţie antocianică a vârfului.
 Rezistenţa la boli: medie la antracnoză, monilioză şi crăparea fructelor şi
bună la ger şi secetă.
Cotnari şi Maria.
 Caractere agronomice: este un soi foarte precoce (intră pe rod din anii
III – IV de la plantare), rodeşte abundent şi constant. Se pretează pentru
înfiinţarea de plantaţii intensive cu densitate mare de pomi la ha (500
pomi/ha).
 Utilizarea: Calităţile fructului şi ale pomului recomandă acest soi pentru
consum în stare proaspătă, pentru piaţa internă şi la export dar mai ales
pentru industrializare.
DENUMIRE SOI: ALEX 1

FIŞA TEHNICĂ:
ORIGINE: A fost obţinut prin polenizarea liberă a soiului Lijana, la Staţiunea de
Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi, omologat în anul 2014. Autorii
acestui soi sunt: Margareta Corneanu, Gelu Corneanu, Ludovic Petre, Elena
Iurea.
FRUCTUL
 Mărimea: foarte mare de 8,3-11,7 g.
 Forma: cordiformă, uşor aplatizată, turtită dorso ventral, cu vârful plat.
 Pieliţa: roşie închisă, la maturitate completă aproape neagră.
 Pedunculul: de lungime şi grosime mijlocie, de culoare verde, cu suber
prezent între peduncul şi fruct.
 Pulpa: roşie, de fermitate medie, suculentă, cu gust semidulce, mijlociu
acidulată, cu aromă şi gust plăcut.
 Sâmburele: de mărime medie spre mare (0,6 g), eliptic mijlociu,
neaderent la pulpă.
 Maturitatea: în decada a II- III- a lunii iunie, începutul lunii iulie.
POMUL
 Vigoarea: Poate atinge înălţimea de 4-5m, formează un trunchi drept, cu
o grosime de 14,4 -16,1 cm, cu scoarţa netedă de culoare cenuşie
roşietică.
 Rezistenţa la boli: medie la antracnoză, monilioză şi bună la ger, secetă
şi crăparea fructelor.
Cotnari şi Maria.
pomi/ha).
consum în stare proaspătă, pentru industrializare pentru piaţa internă şi
la export.
DENUMIRE SOI: GALATA
FIŞA TEHNICĂ:
Sinonime: Amar Galata.

Originea: este o selecţie de cireş amar depistată în zona Galata, lângă oraşul Iaşi. A
fost omologat ca soi nou în anul 1994 la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru
Pomicultură Iaşi de către Ludovic Petre. Primele descrieri ale soiului au apărut în
anul 1994 şi a fost introdus în cultură în România după anul 1994 în zonele
favorabile culturii cireşului din Moldova şi România.
FRUCTUL
 Mărimea: mijlocie spre mare pentru cireşe amare (4,7 g), cu D = 16 mm;
d = 15 mm; H = 17 mm.
 Forma: sferic – alungită, uşor turtit la bază, puţin alungită la vârf, cu
punctul pistilar plat.
 Pieliţa: bicoloră (roşu aprins pe fond galben), cu puncte pe epidermă
uşor vizibile, cu pondere slabă.
 Pedunculul: de lungime medie spre mare (45 – 47 mm), destul de
viguros, mediu rezistent la desprinderea de fruct, iar la detaşare nu
pierde suc.
 Pulpa: semipietroasă, galben-albicioasă, suculentă, potrivit de dulce,
uşor acidulată , cu un fin gust amar.
 Sâmburele: de mărime medie, 5,1% din greutatea fructului, semiaderent,
de formă larg eliptică, alungit.
 Maturarea fructelor : târzie, în prima decadă a lunii iulie, la 12 zile după
Amara şi 7 – 8 zile după Amar Maxut.
POMUL
 Vigoarea: mică spre medie, coroană globuloasă, cu ramuri fructifere
predominante de tipul buchetelor de mai.
 Rezistenţa la boli: rezistenţă bună la monilioză şi medie la antracnoză.
Soiul este rezistent la ger şi secetă.
 Înflorirea: târzie, suprapunându-se cu cea a soiurilor Germersdorf, Sam,
Marina şi Bigarreau Dönissen.
 Caractere agronomice: Intră pe rod timpuriu (anul IV – V de la
plantare), rodeşte abundent şi constant. Se recoltează uşor şi are o
capacitate de producţie deosebită.
 Utilizarea: Este un excelent soi pentru industria alimentară în special
pentru dulceţuri şi fructe confiate.
DENUMIRE SOI: MAXUT
FIŞA TEHNICĂ:
Sinonime: Amar Maxut.

Originea: Este o selecţie de cireş amar depistată în zona Maxut, comuna Deleni din
judeţul Iaşi. A fost omologat ca soi nou în anul 1994 la Staţiunea de Cercetare-
Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi de către Ludovic Petre şi Emil Rominger. Primele
descrieri ale soiului au apărut în anul 1994 şi a fost introdus în cultură în România
după anul 1994 în zonele favorabile culturii cireşului din Moldova şi România.
FRUCTUL
 Mărimea: mijlocie pentru soiurile amare (4,5 g), cu D = 15 mm; d = 14
mm; H = 16 mm.
 Forma: cordiform, tipic.
 Pieliţa: neagră, cu puncte pe epidermă puţin vizibile, cu pondere slabă,
lucioasă, rezistentă la crăpare.
 Pedunculul: de lungime medie (42 – 45 mm), cu punct pistilar adâncit,
subţire, mediu rezistent la detaşarea de fruct, nu picură suc.
 Pulpa: intens colorată, suculentă, sucul roşu închis, cu fermitate medie,
cu 21 % substanţă uscată, 14,2% zahăr, 0,7% aciditate, 48,7 mg la 100
g vitamina C şi un intens gust amar, fin aromat.
 Sâmburele: mărime mică, de formă larg eliptică, semiaderent.
 Maturarea fructelor: în decada a III-a a lunii iunie, la 7 – 10 zile după
soiul Amara.
POMUL
 Vigoarea: mijlocie, cu port etalat şi o densitate mijlocie a ramurilor, cu
frunziş bogat.
 Rezistenţa la boli: Soiul este rustic, rezistent la ger, secetă, monilioză şi
tolerant la antracnoză.
 Înflorirea: timpurie, fiind un bun polenizator pentru soiurile cu înflorirea la
început de sezon.
 Caractere agronomice: Intră pe rod timpuriu, rodeşte abundent şi
constant. Se recoltează uşor, în perioadele secetoase şi la maturitatea
deplină, fructul se desprinde uşor de peduncul fără supurare.
 Utilizarea: Este un excelent soi pentru industrializare, folosit pentru
dulceţuri, lichioruri, sucuri naturale etc.
DENUMIRE SOI: ANDA 1

FIŞA TEHNICĂ:
Origine: A fost obţinut din polenizarea liberă a soiului Lijana la Staţiunea de
Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi, omologat în anul 2014. Autorii acestui
soi sunt: Gelu Corneanu, Ludovic Petre, Margareta Corneanu, Sorina Sîrbu.
FRUCTUL
 Mărimea: foarte mare, cu o greutate medie de 9,5-9,9 g în primii ani de
rodire.
 Forma: reniformă uşor alungită spre vârf.
 Culoarea: galbenă-albicioasă, uniformă, pe partea însorită galbenă-
intensă.
 Pedunculul: de lungime şi grosime mijlocie, verde-gălbui, cu suber
prezent între fruct şi peduncul.
 Pulpa: de culoare crem, pietroasă, crocantă, suculentă, cu aciditate
mijlocie, gust semidulce, slab aromată.
 Sâmburele: de mărime mijlocie spre mare (0,55-0,6 g), eliptic mijlociu,
 Maturitatea: în ultima decadă a lunii iunie.
POMUL
 Vigoarea: atinge înălţimea de 4-5 m, formează un trunchi drept, cu o
grosime de 16,1-17 cm, cu scoarţa netedă de culoare cenuşie–roşietică.
 Rezistenţa la boli: rezistenţă medie la monilioză şi antracnoză. Soiul este
rezistent la ger, secetă şi crăparea fructului.
 Înflorirea: spre sfârşitul sezonului de înflorire a cireşului având ca
polenizatori soiurile Stella, Van, Lapins, Boambe de Cotnari şi Maria.
infiinţarea de plantaţii intensive cu densitate mare de pomi la ha (500
pomi/ha).
consum în stare proaspătă, pentru piaţa internă şi la export, dar mai ales
DENUMIRE SOI: ANDREI 1

FIŞA TEHNICĂ:
Originea: a fost obţinut din hibridarea soiurilor HC. 27/4 şi Boambe de Cotnari, la
Margareta Corneanu, Ludovic Petre, Gelu Corneanu şi Elena Iurea.
FRUCTUL
 Mărimea: mare spre foarte mare (8-8,4 g).
 Forma: cordiform alungită, uşor turtită dorso-ventral cu vârful plat.
 Culoarea: roşie brună, la maturitatea deplină aproape neagră, uniform
repartizată pe suprafaţa fructului.
 Pedunculul : scurt, mai rar mijlociu, având în medie 29 mm lungime, de
grosime mijlocie, de culoare verde, iar pe partea însorită brun-roşiatică,
bine prins de ramură şi fruct; la smulgere nu apare pătare de suc.
 Pieliţa: groasă, lucioasă, elastică, rezistentă şi aderentă la pulpă.
 Pulpa: roşie mijlocie, fermă, suculentă, dulce accentuat, plăcut acidulată,
foarte plăcută la gust; se desprinde uşor de sâmbure.
 Sâmburele: mare având 0,6 g, de formă eliptic mijlocie, neaderent la
pulpă.
 Maturitatea: mijlocie, în decada a doua a lunii iunie.
POMUL
 Vigoarea: medie, atinge înălţimea de 4-5 m la vârsta de 9 ani şi
formează un trunchi drept cu diametrul de 11,9-14,3 cm.
 Rezistenţa la boli: Soiul este rezistent la ger, secetă, monilioză şi
crăparea fructului.
 Înflorirea: medie având ca polenizatori soiurile Stella, Van, Lapins,
Sunburst, Boambe de Cotnari şi Maria.
pomi/ha).
consum în stare proaspătă, pentru piaţa internă şi la export.
DENUMIRE SOI: BUCIUM

FIŞA TEHNICĂ:
Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi, în anul 2006 de către
Ludovic Petre şi Gelu Corneanu. Primele descrieri ale noului soi au apărut în anul
2006 şi a fost introdus în România în cursul aceluiaşi an, în zonele favorabile culturii
cireşului din NE Moldovei şi în alte zone ale României.
FRUCTUL
 Mărimea: mare spre foarte mare (8 – 8,5 g)
 Forma: cordiform aplatizat, cu punctul pistilar adâncit.
 Pieliţa: roşie închisă, lucioasă, rezistentă la crăpare, cu mărimea
bracteelor epidermei şi a numărului lenticelelor mici.
 Pedunculul: lungime şi grosime medie, cu suber prezent între peduncul
 Pulpa: de culoare roşie spre roşie închisă, fermă, suculentă, potrivit de
dulce, uşor acidulată, cu suc intens colorat în roşu.
 Sâmburele: mijlociu, (6% din greutatea fructului), de formă eliptică
 Maturarea fructelor: în decada a III-a a lunii iunie, în aceeaşi perioadă cu
soiul Boambe de Cotnari.
POMUL
 Vigoarea: mijlocie, de tip normal, port erect, ramificare puternică, cu un
număr mic de lenticele pe ramura de un an şi o pigmentaţie antocianică
a vârfului lăstarilor mijlocie, cu frunziş bogat şi sănătos.
 Rezistenţa la boli: bună la Monilia fructigena şi antracnoză. Manifestă o
rezistenţă bună la ger, secetă şi crăparea fructelor.
 Înflorirea: mijlocie, având ca buni polenizatori soiurile Stella, Van, Lapins,
Kordia, Boambe de Cotnari şi Maria.
 Caractere agronomice: este un soi precoce (intră pe rod din anul V de
la plantare), rodeşte abundent şi constant. Fructele se maturează
 Utilizarea: Calitatea deosebită a fructelor recomandă acest soi pentru
DENUMIRE SOI: CĂTĂLINA

FIŞA TEHNICĂ:
Ludovic Petre şi Emil Rominger. A fost introdus în plantaţii după anul 2001 în zonele
favorabile culturii cireşului din Moldova şi România.
FRUCTUL
 Mărimea: mijlocie spre mare (6,8 –7,8 g).
 Forma: cordiform alungită, cu punctul pistilar adâncit.
 Pieliţa: roşie aprinsă, roşie închisă la maturitatea deplină, cu puncte pe
epidermă puţin vizibile, cu pondere slabă.
 Pedunculul: lungime medie spre mare (47 – 50 mm), de grosime medie,
mediu rezistent la detaşare, cu o uşoară supurare a sucului.
 Pulpa: semipietroasă, suculentă, potrivit de dulce, uşor acidulată de
culoare roşie.
 Sâmburele: de mărime medie spre mare (6,5% din greutatea fructului),
neaderent, larg-eliptic alungit.
 Maturitatea de recoltare: semitimpurie, în prima decadă a lunii iunie, la 8
– 10 zile după soiul Cetăţuia şi la aceeaşi dată cu soiul Ramon Oliva.
POMUL
 Vigoarea: medie, cu creşteri moderate. Începe să rodească din anul 5 –6
de la plantare.
 Rezistenţa la boli: rezistenţă medie la antracnoză şi monilioză şi
rezistenţă bună la ger şi secetă. Are o rezistenţă superioară la crăparea
fructelor comparativ cu cea a soiurilor din care provine, având o maturare
uniformă. Este liber de virusul prunus necrotic ring spot (PNRSV) şi
prune dwarf (PDV).
 Înflorirea: timpurie, având ca polenizatori soiurile Cetăţuia, Early Rivers,
Bigarreau Burlat, Bigarreau Moreau, Rivan şi Maxut.
 Caractere agronomice: rodeşte abundent şi constant, are o
productivitate superioară soiurilor din aceeaşi epocă de maturare, fiind
apreciat pentru calitatea deosebită a fructelor.
 Utilizarea: Este destinat în special pentru consum în stare proaspătă,
dar spre maturarea deplină poate fi utilizat şi pentru industrializare.
DENUMIRE SOI: CETĂŢUIA
FIŞA TEHNICĂ:
Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi în anul 1999, de către
Ludovic Petre şi Emil Rominger. Primele descrieri au apărut în anul 1999 şi a fost
introdus în România după anul 2000, în zonele favorabile culturii cireşului din
FRUCTUL
 Mărimea: mijlocie (5,9 g)
 Forma: reniformă aplatizată pe margini, cu puncte pe epidermă uşor
vizibile şi pondere slabă, cu punctul pistilar adâncit.
 Pieliţa: roşie închisă spre neagră la maturitatea deplină, cu sensibilitate
medie la crăpare dar mare în anii ploioşi.
 Pedunculul: scurt (30 mm) şi gros, mediu rezistent la detaşare, fără
supurare.
 Pulpa: semipietroasă, aproape crocantă, suculentă, potrivit de dulce şi
uşor acidulată, cu 16% substanţă uscată, de culoare roşietică, cu suc
slab colorat în roşu.
 Sâmburele: mărime medie, 6,5% din greutatea totală a fructului, de
formă rotund - alungită, semiaderent la pulpă.
 Maturarea fructelor: timpurie (ultima decadă a lunii mai), imediat după
soiul Timpurii de mai.
POMUL
 Vigoarea: mijlocie, de tip spur cu port etalat şi o densitate mijlocie a
ramurilor. Dezvoltă o coroană larg piramidală şi rodeşte predominant pe
ramuri mijlocii şi buchete de mai.
 Rezistenţala boli: medie la antracnoză şi monilioză. Manifestă o
rezistenţă bună la factorii de stres climatic (ger şi secetă). Este liber de
virusuri.
 Înflorirea: timpurie şi are ca polenizatori soiurile Rivan, Maxut şi Cătălina.
 Caractere agronomice: intră pe rod timpuriu, rodeşte abundent şi
constant. Fructele se maturează uniform şi se recoltează în fenofaza de
pârgă avansată.
 Utilizarea: În principal pentru consum în stare proaspătă, fiind printre
primele fructe care apar pe piaţă.
DENUMIRE SOI: COCIU 1
FIŞA TEHNICĂ:
Origine: A fost obţinut din hibridarea soiurilor Boambe de Cotnari şi Bigarreau
Moreau, la Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi, omologat în
anul 2014. Autorii acestui soi sunt Ludovic Petre, Gelu Corneanu, Margareta
Corneanu, Sorina Sîrbu
FRUCTUL
 Mărimea: foarte mare, având H = 25,8 mm, D = 26,4 mm, d = 22,5 mm şi
o greutate medie de 10 -11,4 g în primii ani de rodire.
 Forma: reniformă, turtită dorsoventral, uşor alungită la vârf.
 Culoarea: roşie închisă, aproape neagră la maturitatea deplină.
 Pedunculul: de lungime şi grosime mijlocie având în medie 35 mm
lungime, de culoare verde gălbui, glabru, relativ slab prins de fruct, cu
suber prezent între peduncul şi fruct.
 Pieliţa: de grosime mijlocie, lucioasă, aderentă la pulpă.
 Pulpa: de culoare roşie spre roşie închisă, fermă, crocantă, cu suculenţă
medie, cu gust dulce accentuat, uşor acidulată, cu suc intens colorat în
roşu şi cu aromă fină.
 Sâmburele: mijlociu (0,4-0,5 g), eliptic mijlociu, neaderent la pulpă.
 Maturitatea: în decada a II-a a lunii iunie, cu 5-6 zile înaintea soiului
Boambe de Cotnari.
POMUL
 Vigoarea: mijlocie, cu diametrul mediu de 14,4-15,1 cm, cilindric, cu
scoarţa cenuşie-roşietică, cu crăpături longitudinale superficiale cu puţine
lenticele prezente pe toată suprafaţa pomului.
 Rezistenţa la boli: medie la antracnoză, monilioză şi crăparea fructului.
Manifestă o rezistenţă bună la factorii de stres climatic (ger şi secetă).
 Înflorirea: medie şi are ca polenizatori soiurile Van, Boambe de Cotnari,
Stella, Lapins, Kordia şi Maria.
pomi/ha).
consum în stare proaspătă şi industrializare, pentru piaţa internă şi la
export.
DENUMIRE SOI: IOSIF 1
FIŞA TEHNICĂ:
ORIGINE: A fost obţinut din hibridarea soiurilor Van şi Lapins la Staţiunea de
soi sunt Gelu Corneanu, Ludovic Petre, Margareta Corneanu, Elena Iurea.
FRUCTUL
 Mărimea: mare (9 g), având în medie: H= 26,5 mm; D= 27 mm şi d= 23,5
mm.
 Forma: cordiform-obtuză, uşor turtită.
 Culoarea: roşie închisă iar la maturitate deplină aproape neagră, cu
reflexe roşietice.
 Pedunculul: lung, potrivit de gros, uşor îngroşat către fruct, de culoare
verde, iar pe partea însorită brun-roşiatic, foarte bine prins de ramură şi
fruct, iar la desprindere nu supurează suc.
 Cavitatea pedunculară : largă, destul de adâncă, cu marginile regulate.
 Pulpa: roşie, tare, crocantă, suculentă, cu gust dulce accentuat, uşor
acidulată, foarte plăcută, se desprinde uşor de sâmbure.
 Sâmburele: mijlociu ca mărime (0,5 g), eliptic mijlociu, cu un raport
mijlociu între greutatea fructului şi greutatea sâmburelui.
 Maturitatea: în a doua sau a treia decadă a lunii iunie.
POMUL
 Vigoarea: mijlocie, cu înălţimea de 5-6 m la vârsta de 20 ani, formează
un trunchi drept cu diametrul de 16,6 – 18 cm, cu scoarţa netedă şi cu
crăpături superficiale.
 Rezistenţa la boli: Manifestă o rezistenţă bună la factorii de stres climatic
(ger şi secetă), boli şi crăparea fructului.
înfiinţarea de plantaţii intensive cu densitate mare de pomi la ha (500-
1250 pomi/ha).
DENUMIRE SOI: LUDOVIC 1

FIŞA TEHNICĂ:
Origine: A fost obţinut din hibridarea soiurilor Van şi Boambe de Cotnari, la Staţiunea
de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi. A fost omologat la în anul 2014.
Autorii soiului sunt Ludovic Petre, Elena Iurea, Gelu Corneanu, Margareta Corneanu,
Sorina Sîrbu.
FRUCTUL
 Mărimea: foarte mare, având H = 25,8 mm, D = 26,4 mm, d = 22,5 mm şi
o greutate medie de 10,5 -11,4 g în primii ani de rodire.
 Forma: reniformă, turtită dorsoventral, uşor alungită la vârf.
 Culoarea: roşie închisă, aproape neagră la maturitatea deplină.
 Pedunculul: de lungime şi grosime mijlocie având în medie 35 mm
lungime, de culoare verde gălbui, glabru, relativ slab prins de fruct, cu
suber prezent între peduncul şi fruct.
 Pieliţa: de grosime mijlocie, lucioasă, aderentă la pulpă.
 Pulpa: de culoare roşie spre roşie închisă, fermă, crocantă, cu suculenţă
medie, cu gust dulce accentuat, uşor acidulată, cu suc intens colorat în
roşu şi cu aromă fină.
 Sâmburele: mijlociu (0,4-0,5 g), eliptic mijlociu, neaderent la pulpă.
 Maturitatea: în decada a II-a a lunii iunie, cu 5-6 zile înaintea soiului
Boambe de Cotnari.
POMUL
 Vigoarea: mijlocie, cu înălţimea de 4-5 m, formează un trunchi drept,
mijlociu ca vigoare, cu diametrul mediu de 14,4-15,1 cm, cilindric, cu
scoarţa cenuşie-roşietică.
 Rezistenţa la boli: Manifestă o rezistenţă bună la factorii de stres climatic
(ger şi secetă) şi crăparea fructului şi o rezistenţă medie la boli şi
dăunători.
infiinţarea de plantaţii intensive cu densitate mare de pomi la ha (500 –
1250 pomi/ha).
consum în stare proaspătă şi pentru industrializare pentru piaţa internă şi
la export.
DENUMIRE SOI: MARGO 1

FIŞA TEHNICĂ:
Origine: a fost obţinut prin polenizarea liberă a soiului Van, la Staţiunea de
soi sunt: Margareta Corneanu, Ludovic Petre, Gelu Corneanu, Sorina Sîrbu.
FRUCTUL
 Mărimea: foarte mare având H = 24,2 mm, D= 23,5 mm, d=21,4 mm şi o
greutate medie de 8,9-9,5 g în primii ani de rodire.
 Forma: cordiformă tipică, turtită dorso-ventral, alungită la vârf.
 Culoarea: galbenă-albicioasă, uniformă, uneori pe partea însorită devine
galbenă intensă cu o uşoară tentă roşietică.
 Pedunculul: lung, de grosime mijlocie, de culoare verde-gălbui, bine prins
de ramură, cu suber prezent între peduncul şi fruct dar cu o desprindere
uşoară de fruct fără supurare.
 Pieliţa: de grosime mijlocie, elastică, luciosă, aderentă la pulpă.
 Pulpa: are culoare crem, cu fermitate mare, crocantă, suculentă, gust
semidulce, cu aciditate slabă, cu aromă fină.
 Sâmburele: de mărime mijlocie spre mare (0,5-0,65 g), larg eliptic,
 Maturitatea: în decada a III- a lunii iunie, începutul lunii iulie.
POMUL
 Vigoarea: mică, cu înălţimea de 4 m, formează un trunchi drept, mijlociu
ca grosime, cu diametrul de 14,5-16,8 cm, cilindric, cu scoarţa cenuşie
roşietică.
 Rezistenţa: Manifestă o rezistenţă bună la factorii de stres climatic (ger şi
secetă) şi crăparea fructului şi o rezistenţă medie la boli şi dăunători.
 Înflorirea: târzie şi are ca polenizatori soiurile Van, Boambe de Cotnari,
înfiinţarea de plantaţii intensive cu densitate mare de pomi la ha (500-
1250 pomi/ha).
DENUMIRE SOI: MIHAI 1

FIŞA TEHNICĂ:
Origine: A fost obţinut din hibridarea soiurilor Pietroasă de Geoagiu şi NY 9801, la
Staţiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Pomicultură Iaşi, omologat în anul 2011.
Autorii acestui soi sunt: Margareta Corneanu, Ludovic Petre, Gelu Corneanu, Sorina
Sîrbu.
FRUCTUL
 Mărimea: mare (7-8 g), având în medie: H= 21,6 mm; D= 20,5 mm şi d=
18,1 mm.
 Forma: cordată, uşor turtită.
 Culoarea: roşie brună, neagră la maturitate deplină.
 Pedunculul: lung, potrivit de gros, uşor mai îngroşat către fruct, de
culoare verde, foarte bine prins de ramură şi fruct, iar la desprindere nu
supurează suc.
 Pieliţa: subţire, lucioasă, elastică, rezistentă şi aderentă la pulpă.
 Pulpa: roşie-mijlocie, crocantă, suculentă, cu gust mijlociu de dulce şi cu
aciditate mijlocie.
 Sâmburele: mijlociu ca mărime (0,55 g), eliptic mijlociu.
 Maturitatea: la mijlocul lunii iunie.
POMUL
 Vigoarea: medie, cu înălţimea de 4 - 5 m la vârsta de 9 ani, formează un
trunchi drept cu diametrul de 10,4 – 13,0 cm, cu scoarţa netedă şi cu crăpături
superficiale.
 Rezistenţa: Manifestă o rezistenţă bună la Monilia fructigena şi medie la
antracnoză. Are o rezistenţă bună la factorii de stres climatic (ger şi secetă) şi
crăparea fructului.
 Înflorirea: medie şi are ca polenizatori soiurile Van, Boambe de Cotnari, Stella,
Lapins, Kordia şi Maria.
 Caractere agronomice: este un soi foarte precoce (intră pe rod din anii III –
IV de la plantare), rodeşte abundent şi constant. Se pretează pentru înfiinţarea
de plantaţii intensive cu densitate mare de pomi la ha (500 pomi/ha).
DENUMIRE SOI: PAUL 1

FIŞA TEHNICĂ:
Origine: A fost obţinut din hibridarea soiurilor Bigarreau Drogan şi Fromm la
Autorii acestui soi sunt: Ludovic Petre, Margareta Corneanu, Gelu Corneanu şi Elena
Iurea.
FRUCTUL
 Mărimea: foarte mare (9,1-9,9 g), având în medie: H= 27 mm; D= 28 mm
şi d= 24 mm.
 Forma: reniformă.
 Culoarea: roşie aprinsă pe fond galben pal (bicolore).
 Pedunculul: de lungime şi grosime medie, cu suber prezent între
peduncul şi fruct, bine prins de ramură şi fruct, iar la desprindere nu
supurează suc.
 Pieliţa: de grosime intermediară, elastică, aderentă la pulpă.
 Pulpa: de culoare crem, tare, crocantă, suculentă, semidulce, plăcut
acidulată, răcoritoare, cu sucul foarte puţin colorat; se desprinde uşor de
sâmbure.
 Sâmburele: mare, având 0,6 g, de formă circulară, cu suprafaţa uşor
încreţită.
 Maturitatea: în decada a doua sau a treia a lunii iunie.
POMUL
 Vigoarea: medie, cu înălţimea de 4 - 5 m la vârsta de 9 ani, formează un
trunchi drept cu diametrul de 17,8 – 19 cm, cu scoarţa netedă, cu
crăpături superficiale.
 Rezistenţa: Manifestă o rezistenţă bună la boli (Monilia fructigena şi
antracnoză) şi dăunători. Are o rezistenţă bună la factorii de stres
climatic (ger şi secetă) şi crăparea fructului.
 Înflorirea: medie, recomandându-se ca soiuri polenizatoare Bigarreau
Dönissen, Bigarreau Drogan, Stella, Lapins şi Boambe de Cotnari.
infiinţarea de plantaţii intensive cu densitate mare de pomi la ha (500
pomi/ha).
DENUMIRE SOI: LUCIA

FIŞA TEHNICĂ:
Sinonime: PUTNA.
Origine: A fost obţinut din hibridarea soiurilor Van şi Muncheberger fruhe la
Autorii acestui soi sunt: Ludovic Petre şi Eugen Cârdei.
FRUCTUL
 Mărimea: mare spre foarte mare ( 7,7-8,6 g)
 Forma: cordiform aplatizată.
 Culoarea: roşie închisă, lucioasă.
supurează suc.
 Pulpa: de culoare roşie închisă, fermă, suculentă, semidulce, plăcut
acidulată, răcoritoare, cu sucul intens colorat.
 Sâmburele: mediu ca mărime, având 6% din greutatea fructului,
 Maturitatea: în decada a doua sau a treia a lunii iunie.
POMUL
 Vigoarea: slabă spre medie, cu înălţimea de 4 - 5 m la vârsta de 9 ani,
formează un trunchi drept cu diametrul de 17,8 – 19 cm, cu scoarţa
netedă, cu crăpături superficiale.
 Rezistenţa: Manifestă o rezistenţă bună la boli (Monilia fructigena şi
 Înflorirea: medie, recomandându-se ca soiuri polenizatoare Van, Ştefan,
Stella, Lapins şi Boambe de Cotnari.
 Caractere agronomice: este un soi foarte precoce (intră pe rod din anul
V de la plantare), rodeşte abundent şi constant. Se pretează pentru
înfiinţarea de plantaţii intensive cu densitate mare de pomi la ha (500 -
1250 pomi/ha).
 Utilizarea: Calităţile fructului recomandă acest soi pentru consum în
stare proaspătă, pentru piaţa internă şi la export, dar şi pentru
industrializare.
DENUMIRE SOI: OANA
FIŞA TEHNICĂ:
Sinonime: Sârca.
Origine: A fost obţinut prin hibridarea intraspecifică, dirijat controlată, între soiurile
Van şi Boambe de Cotnari, omologat în anul 2007 şi brevetat în anul 2010 cu
denumirea de Sârca. Autori: L. Petre, E. Cârdei.
FRUCTUL
 Mărimea: mare (7,5-7,9 g).
supurează suc.
 Sâmburele: mediu ca mărime, având 5% din greutatea fructului,
 Maturitatea: în decada a doua a lunii iunie.
POMUL
 Vigoarea: medie, rodeşte pe buchete de mai şi ramuri mijlocii
 Rezistenţa: Manifestă o rezistenţă medie la boli (Monilia fructigena şi
 Înflorirea: medie, iar ca polenizatori se recomandă soiurile Stella, Van,
Lapins, Radu şi Bucium.
V de la plantare), rodeşte abundent şi constant.
 Utilizarea: Calităţile soiului sunt productivitatea şi calitatea fructului fiind
recomandat pentru consum în stare proaspătă, dar şi pentru
industrializare.
DENUMIRE SOI: RADU

FIŞA TEHNICĂ:
Origine: A fost obţinut prin hibridarea între soiurile Van şi Boambe de Cotnari,
omologat în anul 2007 şi brevetat în anul 2010. Autori: L. Petre, G. Corneanu.
FRUCTUL
 Mărimea: mijlocie spre mare (6,6-7,6 g).
 Pedunculul: scurt şi cu grosime medie, cu suber prezent între peduncul
şi fruct, iar la desprindere nu supurează suc.
 Sâmburele: mic, având 4% din greutatea fructului, neaderent la pulpă.
 Maturitatea: în decada a doua a lunii iunie.
POMUL
 Vigoarea: medie, de tip normal.
 Rezistenţa: Manifestă o rezistenţă medie la boli (Monilia fructigena şi
 Înflorirea: medie, iar ca polenizatori se recomandă soiurile Stella, Van,
Lapins, Maria şi Bucium.
V de la plantare), rodeşte abundent şi constant.
 Utilizarea: Calităţile soiului sunt productivitatea şi calitatea fructului fiind
recomandat pentru consum în stare proaspătă, dar şi pentru
industrializare.

Soiuri de Nuc Omologate La SCDP Iaşi

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Soiuri de Nuc Omologate La SCDP Iaşi

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

STAŢIUNEA DE CERCETARE – DEZVOLTARE

PENTRU POMICULTURĂ IAŞI

SOIURI DE NUC OMOLOGATE LA SCDP IAŞI

Denumire soi: ANICA

Denumire soi: Miroslava

Sinonime: Miroslava 19.

Sinonime: Flămânzi 54.

Sinonime: Velniţa 20.

DENUMIRE SOI: TIMPURII DE OSOI

DENUMIRE SOI: BOTOŞANI

Sinonime: De Botoşani, Iaşi.

DENUMIRE SOI: PITIC

DENUMIRE SOI: GEORGE

Originea: a fost obţinut din hibridarea soiurilor Cireşe de Octombrie şi Fromm, la

Originea: a fost obţinut din hibridarea soiurilor Van şi Boambe de Cotnari, la

DENUMIRE SOI: IAŞIROM

DENUMIRE SOI: MARIA

Originea: a fost obţinut din hibridarea soiurilor Van şi Stella, la Staţiunea de

DENUMIRE SOI: MARINA

Originea: a fost obţinut din hibridarea soiului Boambe de Cotnari cu hibridul HC

DENUMIRE SOI: ŞTEFAN

DENUMIRE SOI: TEREZA

DENUMIRE SOI: ALEX 1

Sinonime: Amar Galata.

Sinonime: Amar Maxut.

DENUMIRE SOI: ANDA 1

DENUMIRE SOI: ANDREI 1

DENUMIRE SOI: BUCIUM

DENUMIRE SOI: CĂTĂLINA

DENUMIRE SOI: LUDOVIC 1

DENUMIRE SOI: MARGO 1

DENUMIRE SOI: MIHAI 1

DENUMIRE SOI: PAUL 1

DENUMIRE SOI: LUCIA

DENUMIRE SOI: RADU

S-ar putea să vă placă și