1.

Descoperirea buchetului supraorbitar

Se efect. la niv. incizurii supraorbitare, proiectata la unirea celor 2/3 ext cu 1/3 int a rebordului
orbitar superior

Pozitia pacientului- decubit dorsal, anestezie locala sau generala i.v

Incizia-la niv. rebordului orbitar sup. pe o distant de 3-4cm

Structuri anatomice sectionate:

-pielea

-tesut celular subcutanat

-fibre din muschiul sprancenos,care se desfac

-buchetul supraorbitar(n.frontal ext-ram oftalmic,art.frontala ext-ram oftalmica,vena satelita)

La 3-4mm intern de ac buchet se gaseste buchetul v-n frontal intern( n.frontal intern-din
oftalmic,art.frontala int.-din oftalmica si vena omonima)

In caz de nevralgii rebele se procedeaza la sectionarea terminatiei nervoase si ligatura capetelor

restante pt a evita nevromul.

In caz de hemoragii in partea superioara a regiunii occipito-frontale –se procedeaza la ligatura

trunchiului arterelor frontale

Refacerea structurilor anatomice-tb sa urmareasca reconstructia cat mai anatomica a tes.

sectionate.La tegument- fir intradermic,rezorbabil

2. Descoperirea vaselor subclaviculare

Artera subclaviculara are origini diferite: -la dreapta- trunchiul brahiocefalic

-la stanga- crosa arterei aorte

Pozitia pacientului- decubit dorsal, cu capul intors de partea opusa interventiei

Repere anatomice- articulatia sterno-claviculara si acromi-claviculara, marginea ant. a claviculei

Incizia- paralela cu clavicula si putin posterior fata de aceasta

Se sectioneaza:

-pielea

-tesut cel. subcutanat

-aponevroza cervicala superficiala, se ajunge in regiunea supraclaviculara, unde se gaseste

v.jugulara ext., care se ligatureaza intre 2 pense.Se observa scalenul ant. cu n.frenic pe fata ant.,
tragem inauntrul muschiul si sub acesta se observa art. subclaviculara, care se incarca pe un ac
Deschamps si se ligatureaza, avand ca indicatii anevrismul de subclaviculara,sectiunea accidental
a acesteia
Alte metode de descoperire a art. presupun sectionarea claviculei sau a unei portiuni din ea,a
sternului.

3. Descoperirea arterei occipitale 189

Se proiecteaza la 1cm lateral de protuberanta occipitala externa

Pacientul- decubit ventral/lateral de partea controlaterala celei afectate

Anestezia- locala potentata/generala i.v

Incizia- verticala,paralela cu creasta occ. ext., la 1cm lateral de aceasta,pe o distant de 4-5cm,
2cm superior de protuberanta occ. ext.

Structurile anatomice interesate:

-pielea

-tes. cel. subcutanat

-planul muscular- superior reprez de insertia post. a m. occipital si inferior de fascicule din m.
trapez si spenius capitis, care nu se sectioneaza, ci se indeparteaza si se cade pe planul osos, la
nivelul caruia gasim nervul,situat intern si vasele occipitale

Pt. nevralgii occ. rebele la tratament, procedam la intreruperea caii senzitive prin sectionarea
nervului si ligaturarea lui.

Pt. leziuni ale art. occ.- ligature ei

4. Descoperirea Nv. Infraorbitar

Proiectie: la 8-10 mm sub marginea inferioara a orbitei pe o linie vertical ace trece printre
premolarii superiori sau 8-10 mm sub marginea inferioara a orbitei pe o linie ce uneste incizura
supraorbitara cu gaura mentoniera (2/5 int, 3/5 ext)
Pozitie: decubit dorsal
Incizie: 1 cm pe linia de proiectie
Planuri sectionate: - piele
- tes. Cellular subcutanat
- fibre din muschiul orbicularul ochiului
- fibre din muschiul ridicator al buzei superioare

5. Descoperirea Nv. Lingual

-> Descoperire pe cale endobucala

Proiectie: de-a lungul santului gingivo-lingual
Pozitie: decubit dorsal, limba pe parte opusa
Incizie: 4cm de-a lungul liniei de proiectie
Planuri sectionate: - mucoasa
- strat celular submucos
 - pe fata superficiala a muschiului hioglos gasim nervul lingual
-> Descoperire pe cale exobucala
Se diseca polul anterior al glandei submandibulare impreuna cu prelungirea acestuia si canalul de
excretie se tractioneaza in jos la nivelul hiatusului hiogloso-milohioidian

6. Desc. arterei linguale

-ram din carotida ext., artera se afla in aria triunghiului lui Farabeuf, apoi in cea alui Beclard si a
lui Pirogoff

-incizia eate paralela cu marg ant a m SCM

-se sect: pielea, t cel subcutanat, pielosul gatului, fascia superficialis, se ajunge in loja carotidiana
si se evidentiaza tr lui Frabeuff (antero-ext: jugulara int, antero-int: tr venos tiro-lino-faringo-
facial; sup: nv hipoglos)

-apoi se angajeaza in aria triunghiului lui Beclard (post: marg post a m hioglos, sup: urta post a
digastricului, inf: cornul mare al hioidului)

-triunghiului lui Pirogoff (sup: nv hipoglos, ant:marg post a milohioidianului, inf: tendonul
intermediar al digastricului), in acest triunghi se mai afla canalul lui Wharton si prelungirea ant a
gl. submaxilare

-pt a ajunge in aria acestor tr. sectiunea este orizontala, paralela cu cornul mare al hioidului si se
sect aceleasi planuri.

7. Artera faciala (+vena)

Proiectie: Artera faciala descrie o curba care uneste 3 puncte:

a) primul situat pe marginea inferioara a mandibulei la intersectia cu marginea
anterioara a maseterului
b) 1 cm lateral de marginea comisurilor bucale
c) 1 cm inferior de ungiul intern al ochiului
Pozitie pacient: decubit dorsal cu capul rotat
Incizia: 1 cm in santul premaseterin perpendicular pe pe marginea inferioara a mandibulei
Planuri sectionate: - piele
- tesut celular subcutanat
- fibrele muschiului platisma

8.Descoperirea pachetului vasculo nervos Temporal superficial (Artera, vena si nervul

aurico-temporal)

Proiectie: pe o linie aflata pe directia arcului zigomatic, la 0.5 cm anterior de tragus (sant
pretragal)
Proiectia pacientului: decubit dorsal cu capul rotat
Incizia: verticala, 0,5-1 cm, perpendicular pe linia de proiectie
Planuri sectionate: - piele
- tesutul celular subcutanat
9. Descoperirea venei jugulare externe

Vena jugulara externa se formeaza in glanda parotida din : vena temporala superficiala si vena
maxilara interna.
Proiectie: o linie care uneste unghiul mandibular cu mijlocul claviculei
Pozitie pacient: decubit dorsal, Trendelenburg -> vena devine turgescenta (se umfla si este
vizibila)
Incizia: 6-8 cm, intre marginea anterioara si posterioara a Sternocleidomastoidianului
Planuri secrionate: - piele
- tesut celular subcutanat, nivel la care se afla vena.

10. Descoperirea venei jugulare interne

- se formeaza la nivelul gaurii rupte posterioare -> golul venei jugulare interne
- colecteaza sangele de la encefal si invelisurile acestuia, globul ocular cu anexele sale, urechea
interna
- afluienti -> trunchiul t-l-f-f.
- la gat formeaza pachetul vasculo-nervos al gatului cu: - carotida interna + nervul vag
- carotida interna si externa + nv vag
- se termina prin anastomoza cu vena subclaviculara si formeaza confluentul venos al lui
Pirogoff, dupa care se continua sub numele de trunchi venos brahiocefalic drept si stang
Descoperirea la nivlelul mijlociu (similara cu descoperirea carotidei externe):
Reper: marginea anterioara a muschiului Sternocleidomastoidian, gonionul si marginea
superioara a cartilajului tiroid
Planuri sectionate: - pielea
- tesutul celular subcutanat
- fascia superficiala
- se ajunge la pachetul vasculo-nervos unde vena e situata inafara arterei
carotide externe si nervului vag.

11. Descoperirea nervului hipoglos (XII) – nerv motor, inerveaza muschii limbii

Repere: - marginea bazilara a mandibulei

- cornul mare al osului hioid
- marginea anterioara a muschiului sternocleidomastoidian
Planuri sectionate: - pielea
- tesutul celular subcutanat
- aponevroza cervicala superficiala
- se observa trunchiul venos t-l-f-f, se departeaza usor si se vede superior
hipoglosul si exterior jugulara interna.

12. Descoperirea nervului facial (VII)

Proiectie: se descopera in patrulaterul facialului delimitat :

- superior – baza craniului intre procesul mastoid si procesul stiloid
- inferior – BPD
- posterior – marginea anterioara a procesului mastoid
- anterior – m. stilohiodian
Pozitia pacientului: decubit dorsal cu capul rotat pe partea opusa
Incizia: -lunga de 6-7 cm pe marginea anterioara a mastoidei (santul aurico-mastoidian) si se
prelungeste pe marginea anterioara a muschiului Sternocleidomastoidian.
Planuri sectionate: - piele
- tesut celular subcutanat
- fibre din platisma
- prelungirea posterioara a glandei parotide care se diseca si se tractioneaza
anterior
- se patrunde in patrulaterul facialului si la iesirea din foramenul
stilomastoidian se gaseste nervul facial.

13.Descoperirea nervului alveolar inferior

INDICATII:tumori mandibulare care necesita exereza mandibulei

Anestezie locala.

Pacientul este pozitionat in decubit dorsal,cu gura larg deschisa.Se palpeaza spina lui Spix si
triunghiul retromolar.De la acest nivel se face o incizie vertical de 4 cm de sus in jos si dinafara
inauntru.Se evidentiaza buccinatorul,care se sectioneaza, apoi pterigoidianul intern, care este tras
inauntru.Se observa fata interna a mandibulei si orificiul superior al canalului dentar,unde intra
pachetul vasculo-nervos dentar inferior si se sectioneaza nervul.

Subiectul 14.

Traheotomia

-interventie ce presupune deschiderea conductului trahean, in conditii de obstructive la nivelul

laringelui sau preoperator, in interventiile largi de la nivelul traheei.

-poate fi Inalta – atunci cand intereseaza primele 3 inele traheale si Joasa- inelele 4-6 traheale.

Repere anatomice: tiroidul, cricoidul si furculita sternala

Incizia este mediana, sectionandu-se toate planurile : pielea, tesutul cellular subcutanat,
aponevroza cervicala superficiala, istmul tiroidian, care e bine de tractionat in sus, descoperindu-
se cartilajele traheale si deschizandu-se traheea, in care se introduce o canula sau orice tub care sa
permita respiratia.

Traheotomia joasa este mai dificila si poate aparea emfizemul mediastinal.

Subiectul 15.Stratigrafia regiunii fronto-occipitale

Regiunea se intinde de la protuberanta occipital externa pana la nivelul articulatiei fronto-nazale,

iar pe partile laterale se intinde pana la nivelul regiunii temporale.
 Repere osoase : Anterior – marg inf a spinei nazale a frontalului, apofiza orbitara interna, arcada
orbitara sup, apofiza orbitara externa; Lateral – creasta la laterala a frontalului, linia temoporala
superioara; Posterior – linia nucala superioara si protuberanta occipital externa

 Morfologia regiunii :

 Pielea:- ant – glabra (fara par); post- acoperita cu par pe seg posterioare..

 Tesut cellular subcutanat - traversat de structurile conjunctive, retea vasculara si

numeroase terminatii nervoase in profunzime.

 Stratul musculo-aponevrotic: - format din muschii pielosi – frontalul si occipitalul; sunt

solidarizati prin aponevroza epicraniana, care se prelungeste pe partile laterale peste aponevroza
regiunii temporale si da insertii pentru muschii auriculari

 Tesut cellular lax

----------- cele 4 straturi = scalpul neurocraniului

 Planul scheletic – ant : frontalul- prezinta bosa frontal si glabella, lateral de care se afla
bosele frontale laterale. Posterior frontalului planul scheletic este format din cele 2 oase parietale.

Post : solzul osului temporal care se articuleaza cu marginea posterioara a parietalelor formand
sutura lambdoida.

 Planul subscheletic – meninge – 3 foite: dura mater, arahnoida, si pia mater

-peretii sinusului longitudinal superior- se intind pe toata suprafata interna a regiunii occipito-
frontale

-planul cerebral- reprezentat de fata externa a emisferelor cerebrale

Pediculul Anterior: A. frontala int. si ext., ram din a. oftalmica +venele omonime

 Capilarele limfatice ce dreneaza limfa la niv ggl parotidieni.

Nervul frontal intern si extern

Pediculul lateral: Artera temporala superficiala, ramura terminal din carotida externa

 Vena temporala superficiala, ia parte la formarea venei jugulare externe

 Capilare limfatice dreneaza limfa din regiunea parietala spre ggl mastoidieni si spre ggl
profunzi.

N. senzitiv – auriculo-temporal care provine din n. mandibular.

Pediculul retroauricular: Artera auriculara posterioara, din carotida externa

 Vena auriculara posterioara – dreneaza sangele in jugulara externa

 Capilarele limfatice – ggl mastoidieni si ggl profunzi

 Nerv senzitiv – nervul mastoidian

Pediculul posterior: Ramura terminal a arterei occipital, ram din carotida externa

 Vena satelita – formeaza trunchi venos occipito-vertebral, care dreneaza in jugulara post
si in trunchiul venos brahio-cefalic omonim.

 N. senzitiv – n suboccipital al lui Arnold + filete nervoase care provin din ramult post al
celui de-al treilea nerv cervical

Subiectul 16: Stratigrafia reg. palpebrale

 Este o regiune pereche, care face parte din aparatul de protective al globului ocular si
acopera polul anterior al acestuia.

Structural pleoapele sunt formate din tesut celular subcutanat, mobil pe planurile subiacente,
planul muscular format din muschiul orbicular al pleoapelor. La niv pleoapei superioare gasim si
un muschi cu insertie orbitara numit ricatorul pleoapei superioare. Planul fibros format dintr-o
membrane fibro-elastica ce are o portiune periferica numita ligament larg si una spre marginile
libere, numita ligament tars. Ultimul strat – conjunctiva, o mucoasa bine vascularizata ce se
continua cu sclerotica.

Vascularizatie : artere palpebrale ce provin din oftalmica, lacrimala, nazala, din artera facial si din
artera transversa a fetei. Venele dreneaza spre vena oftalmica si au traiect invers decat al arterelor.
Limfaticile din jumatatea interna merg la ggl submaxilari, iar din jumatatea externa la ggl
parotidieni. Nervii provin din oftalmic pentru component senzitiva si din facial pentru orbicularul
pleoapelor. Ridicatorul pleoapei este inervat din filete din oculomotor comun.

Subiectul 17 : Stratigrafia regiunii labiale

Este o regiune mediana si nepereche delimitata superior printr-o linie orizontala dusa prin
marginea inferioara a subcloazonului si a aripelor nasului, inferior de orizontala prin santul
mento-labial si lateral de o vertical la 10-12 mm lateral de comisura buzelor.

Este formata din 2 repliuri musculo-membranoase, mobile, ce iau parte la formarea peretelui
anterior al vestibulului bucal.

Planuri : piele – aderenta la planurile subiacente, cu numerosi foliculi pilosi, glande sebacee si
sudoripare; patura musculara – muschi sistematizati dupa actiunea lor in muschi dilatatori si
constrictori ai buzelor : -dilatatori (extrinseci) – canin,buccinator, ridicator superficial si profund
al aripei nasului si buzei superioare, marele si micul zigomatic, risorius al lui santorini,patratul
barbiei, triunghiularul buzelor si pielosul gatului; m constrictori (intrinseci) – orbicularul buzelor
si compresor al buzelor. Planul glandular format din gl salivare mici, labiale si mucoasa labial de
coloratie rosie si foarte aderenta la planul glandular.

-sunt vascularizate de arterele coronare inf si sup care se anastomozeaza cu cele de parte opusa si
formeaza cercul arterial perilabial – ram din a.faciala – se desprind la 1 cm lat de comisura labial
si sunt situate la 7-8 mm deasupra si dedesubtul marginii libere a buzelor; venele sunt tributare
venei faciale.

-limfaticele superficiale sup spre ggl parotidieni, cele inf la ggl submentali; limf profunde – spre
ggli submandibulari, submentali si parotidieni.

-nervi – suborbitar (buza sup), dentar inf (buza inf); (senzitivi); motori din ramuri ale nervului
facial.

Subiectul 18.stratigrafia regiunii nazale.

-reprezentata de piramida nazala situata pe linia mediana

-limitata superior printr-un plan care merge prin marginea inf a spinei nazale a frontalului,inferior
printr-un plan tangential la cartilagiul subcloazonului, lateral – marginile posterioare ale oaselor
proprii ale nasului si ale cartilagiilor alare.

Organotopic : - sup – marginea inf a reg occipito-frontale, inferior- reg labial, lateral – regiunea
geniana labiala si santurilor nazogeniene

Planuri : tegument mobil pe planurile subiacente in partea superioara si adherent la pericondrul

cartilagiilor alare in partea inf; muscular – muschii piramidal al nasului, transversal al nasului,
dilatator al narinelor, ridicator comun al buzei superioare si aripei nasului; scheletic si
cartilaginous reprezentat de oasele proprii ale nasului, de forma patrulatera, cartilagiile laterale
ale piramidei nazale

Vascularizatie – a. subcloazonului si a lobului nasului, a. aripei nasului, a angulara, a. nazala

( ramuri din artera facial si din a oftalmica) ; vene dirijate spre vena faciala; limfaticele dirijate
spre grupul gglionar genian si apoi spre gglionii submandibulari.

Nervi senzitivi – nazal extern(vf trunchiat al piramidei nazale) si nazal intern (lobul nasului) si
n.suborbitar; n. motor ram transvers din n.facial

Subiectul 19. Stratigrafia regiunii mentale

Limite – sup – santul mento-labial; inf –marginea bazilara a mandibulei; lateral – regiunea se
intinde pana la 2 linii vertical situate la 12mm distanta de comisurile bucale.

Planuri : tegument – prezinta gl sudoripare si sebacee;2) tesut celular subcutanat; 3) planul

muscular- format din 3 muschi specifici regiunii: m . triunghiularul buzelor, patratul barbiei,
motul barbiei; 4) planul osteo-periostic – partea ant a corpului md.
Vascularizatie : a.dentara inf (maxilara interna)+ a. coronara inf. (faciala); venele dentare inf
dreneaza spre jugulara externa si realizeaza anastomose cu sistemul jugular intern, prin ramuri din
venele coronare inf si cu sistemul jugular ant prin venele submentale.

Limfa este drenata spre cei 3-4 ggl limfarici submentali.

Senzitiv – n. mentonier; motor – n facial.

Subiectul 20. Loja parotidiana

Regiune pereche, situate langa urechea externa ce contine gl parotid, gl salivara tubulo-acinoasa
cu secretie seroasa, cu greutate variabila intre 25-30 gr.

Sup – marginea inf a arcadei zigomatice, incizura sigmoida a md, articulatia temporo-md si
conductul auditiv extern; inferior – un plan orizontal tangent la marginea bazilara a mandibulei si
septul intermaxilo-parotidian; anterior – marginea anterioara a muschiului anterior; posterior –
marginea anterioara a SCM.

Peretele extern – de la marg ant a SCM din aponevroza cervicala superficiala, care la marg post a
glandei se dedubleaza intr-o foita superficiala care se indreapta spre aponevroza m maseter –
formand peretele extern al lojei; si o foita profunda care formeaza peretele posterior al lojei si
trece inaintea mastoidei, anterior fata de stiloida si buchetul lui riolan si ajunge la peretele lateral
al faringelui, unde se va continua cu peretele ant al lojei

Peretele anterior – este continuarea de la peretele lateral al faringelui la peretele posterior si se

indreapta spre peretele lateral al faringelui, dinauntru inafara, posterior de muschiul pterigoidian
intern, post de ramura montanta a mandibulei si de marginea post a maseterului

Baza superioara – loja este deschisa si are raporturi cu atm, conductul auditiv si cu muschiul
maseter.Baza inf- formata din septul intermaxilo-parotidian.

In loja se afla gl parotid care in partea ant prezinta prelungirea premaseterina(geniana) si canalul
excretor Stenon; mai exista o prelungire faringiana (interna) si o prelungire posterioara (SCM).

Planul extern: 1) Piele

2) tesut celular subcutanat; 3) fascicule din m.pielos al gatului; 4) fascia superficiala;5)ramuri din
plexul cervical superficial precum si ggl limfatici superficiali.

Rapoarte cu : elem vasculare : -carotida externa ( cu ramul sau auricular post si ram terminale
artera maxilara interna si a. temporala superficiala); vena jugulara externa;

Nervi – ramuri terminale ale nervului facial; ggl limfatici profunzi

 21.Loja submandibulara

- loja osteo-fibroasa reprezentata din partea mandibulei de o foseta situata pe fata interna a
ramurei orizontale a mandibulei si care formeaza peretele extern al lojei , inauntru de
milohioidian si de hioglos peste care trece foita profunda a aponevrozei cervicale superficiale
pana la marinea superioara a fosetei submaxilare.Postero extern loja este inchisa de foita
superficial a aponevrozei care se prinde pe marginea bazilara a mandibulei si care la polul
posterior al glandei se alipeste de foita profunda a aceleeasi aponevroze contribuind la formarea
septului intermaxilo parotidian.Intre muschiul milohioidian si hioglos la polul anterior al
glandei exista un hiatus prin care se angajeaza prelungirea anterioara a glandei submaxilare si
canalul Wharton – canalul de excretie al glandei precum si nervul hipoglos care se indreapta
impreuna cu canalul Wharton spre muschii limbii sis pre loja sublinuala.

La polul posterior al glandei se gaseste pensa arterio venoasa formata din artera faciala profund
si de vena faciala superficial.

22.Loja sublinguala

-este o loja osteo musculo mucoasa cu

 Un perete antero-extern determinat de fata postero-interna a ramurei orizontale a

mandibulei unde se gaseste foseta sublinguala

 Un perete inferior determinat de muschiul milo hioidian

 Un perete superior mucoasa sublinguala

 Un perete intern – format din muschiul geniohioidian si de muschii enioglos si hipoglos

in partea inferioara

Loja contine glanda sublinguala care este insotita de prelunirea glandei submaxilare , canalul
Wharton , tesut cellular lax , nervul hipoglos si lingual.Glanda are o greutate de 5 7 g , secretia sa
este preluata de de o serie de canalicule din interiorul glandei unul principal – Bartholin si
secundar – Rivinus care se deschid la nivelul regiunii sublinguale in cavitatea orala.

Vascularizatia glandei asigurata de artera sublinguala( ram linguala) , venele converg spre vena
lingual iar limfaticele in ggl submaxilari.Inervatia secretorie :nervul coarda timpanului din facial
iar inervatia senzitiva de nervul dentar inferior.

23.Stratigrafia regiunii palatine

Din inferior spre superior intalnim urmatoarele straturi:

 Mucos

 Glandular
 Osos

 Mucos

Mucoasa palatine alb rozie este aderenta la periost si se continua lateral cu mucoasa gingivala
interna si este de tip digestive – pavimentos stratificat.

Stratul glandular contine glande salivare mici =glane palatine.

Planul osos este format prin unirea apofizelor palatine ale maxilarului superior si a lamelor
orizontale ale osului palatin la care contribuie si osul intermaxilar.

Planul mucos ce formeaza planseul foselor nazale – de tip cilindric stratificat.Palatul moale sau
valul palatin este o formatiune muco musculo conjunctiva care are marginea posterioara libera iar
pe linia mediana prezinta lueta sau omusorul si o formatiune conjunctiva numita aponevroza
valului palatin.

Muschii valului palatin : m. uvulei(palatostafilin),m ridicator al valului palatin ,m tensor al

valului palatin , m faringostafilin si m glosostafilin – acoperite de mucoasa inferioara a valului
palatin.

Artere : a maxilara interna ,palatina ascendenta si faringiana ascendenta

Vene merg spre plexul pterigoidian

Limfaticele drenate spre ganglionii cervical profunzi

Nervi motori :n mandibular

Senzitivo- senzoriali n palatini ( ant , mijlociu, posterior)

Vegetative – fibre eferente postganglionare ale ggl Meckel

24 Stratigrafia regiunii SCM

 Pielea – acoperita sau nu de foliculi pilosi

 Tesut cellular subcutanat – cu trabecule conjunctive si muschiul pielosul gatului

 Vase si nervi

 Arterele – ramuri in tiroidiana superioara cervical transversa si scapulara superioara

 Vene – vena jugulara externa

 Limfatice – cele superioare merg la ggl submaxilari cele posterioare la ggl

supraclaviculari iar cele anterioare si profunde la ggl carotidieni
 Nervii superficiali provin din ramuri ale plexului cervical superficial , superior
n.auricular,cervicalul transvers si supraclavicular precum si din nervul facial

4.Planul aponevrotic- structura conjunctiva

5.Muschiul SCM cu doua fascicule –superficial si profund

6 Foita profunda a tecii SCM

7.Muschii subhioidieni :omohioidian,SC hioidian si aponevroza cervicala mijlocie

8 Lantul ganglionar : ggl situati in jurul pachetului vascular

9.planul vascular- inferior extremitatea initiala a arterei subclaviculare sic ea terminal a venei
subclaviculare apoi de carotida primitive ,vena jugulara interna si nervul hipogastric

25 Stratirafia regiunii geniene

Primul plan este tegumentul cu foliculi pilosi in ferior , cu glande sebacee si sudoripare

Tesutul celular subcutanat – mai abundant in partea posterioara a regiunii la copil iar la batrani
reducerea sa determina deprimarea partii central a regiunii

Planul muscular superficial

 Ridicator comun al aripei nasului si buzei superioare

 Micul si marele zigomatic

 M. risorius

 Triunghiularul buzelor

 Fascicule din triunghiularul buzelor

Planul muscular profund

 -canin

 -buccinator

 fascicule laterale ale patratului barbiei

Intre cele doua planuri muscular se delimiteaza un spatiu de forma triunghiulara care contine Bula
grasoasa a lui Bichat , in partea posterioara canalul lui Stenon , vasele faciale , limfatice si filete
nervoase
Sub planul muscular se afla planul scheletic si mucos - componenta osoasa constituita din fata
externa a osului zigomatic si apofiza piramidala a maxilarului . In partea mijlocie a regiunii
planul profund este format din mucoasa vestibulara (jugala) c e tapeteaza fata profunda a
muschiului buccinator.

26.Stratigrafia regiunii temporale

Planurile regiunii

 pielea

 tesut celular subcutanat

 planul musculo aponevrotic superficial

 planul musculo aponevrotic profund

 planul scheletic

 planul subscheletic

1.pielea -3/4 superioara acoperita de par ¼ inferioara glabra

2.tesut celular subcutanat – in grosimea lui se asesc vase si nervi

3planul musculo aponevrotic superficial este constituit din aponevroza epicraniana ce se

prelungeste in reiunea temporal si are atasati muschii auriculari

4.planul musculo aponevrotic profund reprezentat de complexul musculo aponevrotiv temporal

– formatiune densa si foarte reistenta.Intre aponevroza si planul scheletic reprezentat de bosa
parietala si solzul osului temporal se delimiteaza loja temporal.Muschiul temporal face parte din
grupa muschilor masticatori

5. planul scheletic reprezentat in mare parte de fata externa a parietalului si solzul temporalului
dar si de o parte din fata externa a marii aripi a sfenoidului.La intalnirea lor Pterion.

6.Planul subscheletic format din meninge si fata externa a emisferelor cerebrale

Planul meningeal reprezentat de dura mater formeaza zona decolabila a lui Gerard
Marchand.Intre ura mater si fata interna a planului schelettic se gasesc cele 3 artere meningee,

Planul cerebral este reprezentat de fata externa a emisferului cerebral.

27. continutul fosei infratemporale

A. formatiuni musculo-aponevrotice, reprezentate de cei 2 muschi pterigoidieni (int= ridicator

al mandibulei si ext=propulsor si diductor) si de o formatiune conjuctiva dispusa intre cei doi
muschi, de forma patrulatera, numita aponevroza interpterigoidiana, care superior se insera pe
scizura Glasser, spina sfenoidului si pe marginea interna a gaurii ovale, inferior pe fata interna a
ramurei montante a mandibulei, ajungand pana la spina lui Spix. Marginea posterioara determina
cu colul condilului mandibulei butoniera retro-condiliana a lui juvara, prin care intra in regiune
artera maxilara interna si ies nervul auriculo-temporal si vena maxilara interna. Marginea
anterioara se insera pe marginea posterioara a aripei mari a apofizei pterigoide. Aponevroza
interpterigoiidiana este intarita posterior de ligamentul sfeno-maxilar, iar anterior de ligamentul
pterigo-spinos a lui Civinini. la marginea psoterioara se afla o alta formatiune conjunctiva
dispusa intre fata externa a marii aripi a sfenoidului si lama interna a apofizei pterigoide,
denumita aponevroza pterigo-maxilara, care delimiteaza baza craniului, langa gaura ovala -
porus crotaphitico-buccinatorius, pe unde se angajeaza vase si nervi din profunzime

B. formatiuni vasculare

Artera maxilara interna - ramura a carotidei externe, ajunge in regiune prin butoniera
retrocondiliana Juvara si o descoperim fie superficial, intre tendonul muschiul temporal si
muschiul pterigoidian extern, fie intre pterigoidian ext-int (adica profund), emitand in acest
traiect sinuos un numar important de colaterale:

5 ramuri ascendente: -timpanica, meningee mica, meningee mijlocie, temporala pprofunda

mijlocie, temporala profunda anterioara

5 ramuri descendente : dentara inferioara(dinti inferiori, mandibula, rg mentoniera, m pterigoidian

int si m milohioidian), maseterina superioara(m maseter si ATM), bucala(m buccinator, canalul
Stenon, gl salivare mici si bula grasoasa a lui Bichat), pterigoidiene (m pterigoidieni int si ext),
palatina descendenta(superioara)(valul palatin, mucoasa boltii palatine si gl palatine)

2 ramuri anterioare: alveolara sau alveolo-antrala(muc sinusului mx, maxilarul, alveolele

corespunzatoare M si Pm sup) si suborbitara(cu ramuri destinate pleoapei inf si canalului lacrimal
si ramuri geniene si labiale pt partile moi ale acestor regiuni)

2 ramuri posterioare: vidiana (rinofaringelui, trompei lui Eustachio si ggl sfenopalatin Meckel) si
pterigopalatina (se distribuie la acelasi nivel + ramuri pt mucoasa boltii rinofaringelui si a boltii
foselor nazale)

Venele - 2 plexuri venoase, alveolar si pterigoidian care se unesc formand vena maxilara interna,
ce ia parte la formarea venei jugulare externe.

C. formatiuni nervoase

Ganglionul otic Arnold - vegetativ

Nervul mandibular cu ramurile sale:

3 ramuri ascendente ce vor inverna motor m temporal si m maseter, iar senzitiv tegumentul din
jurul m buccinator: temporal profund mijlociu, temporo-maseterin si temporo-bucal

2 ramuri dispuse post si intern: trunchiul comun pt pterigoidianul int, pristafilinul ext si m
ciocanului + nervul auriculotemporal(pt gl parotida, ATM, povilionul urechii, fata ext a
membranei timpanului si a conductului auditiv ext, sensibilitatea rg temporale)

2 ramuri descendente: nervul alveolar inferior(mandibula, M si Pm inf, iar prin ram term= I si C
inf precum si pielea rg mentoniere), nervul lingual (gl submaxilara si sublinguala, mucoasa
linguala dinaintea V-ului lingual)
28. continutul fosei pterigo-palatine

A. Artera maxilara interna cu ramurile ei:

- pterigo-palatina,

- vidiana,

- palatina descendenta,

- suborbitara

- ramul terminal - artera sfenopalatina

B. nervul maxilar superior, care ajunge in rg prin gaura mare rotunda si da ramurile;

- meningian mijlociu

- orbitar - care se imparte in temporo-molar si lacrimal

- alveolar posterior

- alveolar anterior

- sfenopalatin

- ramul sau terminal - nervul suborbitar

C. Ganglionul sfenopalatin Meckel