Sunteți pe pagina 1din 6

Aplicaţii Sisteme informaţionale specifice domeniilor de activitate - INDRUMĂTOR

PARTEA I – BAZA DE DATE GRAFICE PENTRU


DOMENIUL IMOBILIAR

LECŢIA 1

GEOREFERENŢIEREA UNEI PLANŞE LA SCARA 1:500, ÎN PROIECŢIE


STEREOGRAFICĂ 1930 PE PLAN SECANT BUCUREŞTI, SCANATĂ ÎN
FORMAT DIGITAL *.tif

Pentru obţinerea suportului grafic necesar proiectului pentru domeniul imobiliar, fiecare
student primeşte în format digital o planşă scanată, corespunzătoare scării 1:500. Planşele
sunt alese astfel încăt să conţină reprezentarea detaliilor din teren din zone diferite, situate
în Bucureşti, cu proprietăţi clar delimitate şi dens construite, iar cvartalele delimitate de
străzi să aibă cel puţin 15 imobile, dar nu mai mult de 30.
Ce sistem de proiecţie utilizăm?
Sistemul de proiecţie utilizat este Proiecţia Stereografică 1930 pe plan secant Bucureşti.
Elementele caracteristice ale acestei proiecţii utilizate pentru municipiul Bucureşti:
 Suprafaţa de referinţă utilizată este elipsoidul Hayford 1910;
 Polul proiectiei Q0 are coordonatele: φ=51g 00c 00cc,00 N şi λ=28g 21c 38cc,51 E;
 Sistemul de axe de coordonate are originea în imaginea plană a polului proiecţiei
Q0, axa OY are sensul pozitiv spre Nord, iar axa OX are sensul pozitiv spre Est;
 Proiecţia Stereografică 1930 este o proiecţie stereografică oblică.
Capitala României utilizează pentru lucrările din domeniul geodeziei propriul sistem de
proiecţie. Direcţia Patrimoniu, Serviciul de Cadastru, ca structură de specialitate din cadrul
Primăriei municipiului Bucureşti are responsabilitatea pentru lucrările de cadastru necesare
administrării şi dezvoltării urbanistice a oraşului. Planurile analogice, realizate până în urmă
cu 20 de ani la scările 1:2000 şi 1:500 pe suport nedeformabil (bază tare), au fost scanate şi
utilizate în diverse scopuri. Au fost redactate şi editate de către Institutul Proiect Bucureşti.
Conţinutul lor a suferit modificări în foarte multe zone, produse de dezvoltarea urbană a
oraşului. Pot fi folosite drept suport grafic pentru actualizarea ridicărilor topografice.
Scopul utilizării lor în proietul de cadastru este didactic şi urmăreşte crearea unei baze de
date vectoriale, care să aibă legătură cu situaţia reală din teren, la un anumit moment.
Reprezentarea municipiului Bucureşti în Proiecţia Stereografică 1930 pe plan unic secant a
urmărit reducerea deformaţiilor liniare şi areolare. S-a ales un plan paralel cu planul secant
Braşov, astfel încât cercul de deformaţii nule să treacă prin punctul de ordinul 1 “Foişorul
de Foc”, situat în zona centrală a oraşului. Coordonatele acestui punct în proiecţie
stereografică 1930 pe plan secant Bucureşti sunt: X=558 113,037m; Y=338 400,272m.

1
Aplicaţii Sisteme informaţionale specifice domeniilor de activitate - INDRUMĂTOR

Această proiecţie a fost aleasă pentru a reduce deformaţiile liniare relative la valori mai
mici decât cele rezultate prin utilizarea proiecţiei stereografice 1930 pe plan unic secant
Braşov (deformaţiile liniare relative variau între -18,32 cm/km şi -12,08 cm/km, iar
deformaţiile areolare relative luau valori între 3,68mp/ha şi -2,42mp/ha). Practic,
deformaţiile au fost reduse prin alegerea planului paralel cu planul secant Brasov. La
reprezentarea oraşului Bucureşti în acest plan de proiecţie deformaţiile liniare relative
variază în intervalul -3,17 cm/km, pentru zona de nord a Bucureştiului şi +3,14cm/km,
pentru zona de sud. Deformaţiile areolare au valori cuprinse între -0,64mp/ha şi
+0,63mp/ha.
Nomenclatura planurilor în Proiecţie stereografică 1930 pe plan secant Bucureşti a fost
realizată astfel:
 Planul de proiecţie a fost împărţit în serii şi coloane, cu linii paralele la axele de
coordonate trasate la distanţe egale de 500 m;
 Seriile s-au numerotat cu cifre arabe începând de la axa Y=344 250m în sus
0,1’,2’...13’ şi în jos 1,2,3...40.
 Coloanele s-au notat începând de la axa X=557 300m la dreapta cu A’,B’...Y’ şi la
stânga cu A,B...Z (fără J şi J’).

Figura 1.1 – Exemple de planşe: la scara 1:2000 (13-14 AA’) şi la scara 1:500 (13A1)

De exemplu, planşa la scara 1:2000 13-14 AA’ (Figura 1.2) are în format analogic 50 cm x 50
cm, acoperă o zonă de 1km x 1km = 1km2 şi conţine 16 planşe la scara 1:500 cu
nomenclatura corespunzătoare, conform figurii de mai sus. Planşa la scara 1:500 13A1
(Figura 1.3) are de asemenea în format analogic 50 cm x 50 cm, ceea ce în teren înseamnă
250m x 250m = 62500 mp = 6.25 ha. Este de remarcat faptul că planşele la scara 1:2000 au
reprezentat caroiajul rectangular, trasat la o distanţă de 125 mm (250m pe teren), iar
planşele la scara 1:500 nu mai au desenat caroiajul (la această scară trebuia trasat la o
distanţă de 100 mm (50m pe teren).
2
Aplicaţii Sisteme informaţionale specifice domeniilor de activitate - INDRUMĂTOR

Figura 1.2 – Planşă la scara 1:2000 (13-14 AA’) - aria reprezentată 100 ha

Figura 1.3 – Planşă la scara 1:500 (13A1) - aria reprezentată 6.25 ha

3
Aplicaţii Sisteme informaţionale specifice domeniilor de activitate - INDRUMĂTOR

Pentru a identifica uşor coordonatele colţurilor oricărei planşe, fie la scara 1:2000, fie la
scara 1:500, studenţii primesc în format digital (*.dxf) un grid cu nomenclatura necesară
(Figura 1.4), iar coordonatele punctelor pot fi citite în AutoCAD, în funcţie de denumirea
planşei. Planşele sunt scanate cu o rezoluţie de 300 dpi şi au fost salvate cu extensia *.tiff.

Figura 1.4 – Grid cu nomenclatura pentru Proiecţia Stereografică pe plan local Bucureşti

Ce este georeferenţierea?
Georeferenţierea reprezintă operaţia prin care o imagine raster este adusă prin translaţie,
rotaţie, scalare şi eventual deformare, în coordonatele sistemului de proiecţie ales. Pentru
georeferenţiere se utilizează puncte care pot fi identificate pe imaginea raster şi care au
coordonate cunoscute în sistemul de proiecţie ales. Ȋn urma procesului de georeferenţiere,
punctele sursă (source point) sunt aduse cât mai aproape posibil de punctele destinaţie
(destination point). Rezultă o eroare de transformare care va fi afişată ca valoare numerică
pe a II-a coloană (error) în fereastra Rubbersheet Set control Points.
De exemplu, pentru secţiunea topografică la scara 1:500, având nomenclatura 3N1, s-au
identificat coordonatele colţurilor (Figura 1.5).
Un alt mod de identificare a planşelor şi a coordonatelor aferente colţurilor este utilizarea
aplicaţiei Net Edit produsă de firma Neuron GIS, care oferă posibilitatea vizualizării reţelei
de paralele trasate conform nomenclaturii planşelor. Un real ajutor este oferit pentru a afla,
de exemplu, pe ce planşă este reprezentată o proprietate identificată în aplicaţie, la o

4
Aplicaţii Sisteme informaţionale specifice domeniilor de activitate - INDRUMĂTOR

adresă poştală. Practic, poziţia mouse-ului deplasat pe monitor este asociată în partea de
jos prin afişarea planşei corespunzătoare.

Figura 1.5 – Secţiunea 3N1, scara 1:500

Georeferenţierea se poate realiza cu diferite produse software, dintre care pot fi


enumerate: ArcGIS (ESRI), AutoCAD - Cad Overlay (Autodesk), MicroStation (Bentley -
modulul Descartes), MapSys (Geotop), TopoLT (3D Space, CADWARE Engineering) etc.
Ȋn continuare este prezentat modul de lucru folosind Autodesk Raster Design. Imaginea
raster 3N1 este inserată cu ajutorul comenzii Image>Insert> (Figura 1.6).

Figura 1.6 - Inserarea unei imagini raster

Utilizând funcţia Rubbersheet, prin comanda Image>Correlate>Rubbersheet, imaginea


scanată este adusă în coordonatele Proiecţiei stereografice 1930 pe plan secant Bucureşti,
pe baza a 4 puncte (colţurile planşei) şi utilizând un polinom de gradul 1 (Figura 1.7).

5
Aplicaţii Sisteme informaţionale specifice domeniilor de activitate - INDRUMĂTOR

Figura 1.7 - Setul de puncte de control şi RMS obţinută în urma georeferenţierii

Interpretarea rezultatelor obţinute în urma georeferenţierii:


 se admite ca RMS (Root Mean Square) (eroarea medie pătratică) obţinută în urma
georeferenţierii imaginii să fie mai mică de 0.2-0.3 mm pe plan;
 eroarea medie pătratică totală obţinută se interpretează ca 0.059 m în teren, ceea ce
corespunde unei valori de aproximativ 0.1mm pe plan.

LECŢIA 2

VECTORIZAREA UNUI SECTOR CADASTRAL1

Ce este planul cadastral digital?


Planul cadastral digital conţine elemente specifice cadastrului ca: limite de imobil, limite de
parcele, construcţii, străzi, ape etc. organizate pe straturi şi, ceea ce are specific,
numerotarea cadastrală.
Planul municipiului Bucureşti la scara 1:500 este un plan topografic, care conţine şi
elemente utile cadastrului. Sunt trecute pe plan suprafeţele proprietăţilor, suprafeţele
desfăşurate ale construcţiilor, indicii de cartare imobiliară, denumirile arterelor, numerele
poştale, toate aceste date fiind indispensabile pentru evidenţa cadastrală.
Detaliile topografice sunt reprezentate pe plan prin semne convenţionale:
 reţeaua geodezică de sprijin formată din puncte materializate prin borne, picheţi
metalici, reperi din reţeaua de nivelment, puncte radiate ridicate prin măsurători;
 limitele proprietăţilor sunt reprezentate conform tipului de împrejmuire (gard de
zid, din prefabricate, din metal, de lemn, din sârmă etc.);
 construcţiile din localităţi sunt desenate pe plan prin conturul suprafeţei construite
la sol, cu diferite tipuri de linii (continue, întrerupte) cu grosimi diferite, sunt
completate cu indici de cartare pentru structura de rezistenţă, la care se adaugă
drept exponent numărul de niveluri şi drept indice numărul de subsoluri.
Construcţiile pot avea terase, marchize, ganguri de trecere în curţile interioare (curţi
de lumină), scări, sau pot fi clădiri subterane, monumente, magazii, garaje sau alte
construcţii anexe etc.
1
ales asftel încât să încapă pe un format A3 - când este tipărit la scara 1:500
6