Aplicaţii Sisteme informaţionale specifice domeniilor de activitate - INDRUMĂTOR

Figura 1.7 - Setul de puncte de control şi RMS obţinută în urma georeferenţierii

Interpretarea rezultatelor obţinute în urma georeferenţierii:

 se admite ca RMS (Root Mean Square) (eroarea medie pătratică) obţinută în urma
georeferenţierii imaginii să fie mai mică de 0.2-0.3 mm pe plan;
 eroarea medie pătratică totală obţinută se interpretează ca 0.059 m în teren, ceea ce
corespunde unei valori de aproximativ 0.1mm pe plan.

LECŢIA 2

VECTORIZAREA UNUI SECTOR CADASTRAL1

Ce este planul cadastral digital?

Planul cadastral digital conţine elemente specifice cadastrului ca: limite de imobil, limite de
parcele, construcţii, străzi, ape etc. organizate pe straturi şi, ceea ce are specific,
numerotarea cadastrală.
Planul municipiului Bucureşti la scara 1:500 este un plan topografic, care conţine şi
elemente utile cadastrului. Sunt trecute pe plan suprafeţele proprietăţilor, suprafeţele
desfăşurate ale construcţiilor, indicii de cartare imobiliară, denumirile arterelor, numerele
poştale, toate aceste date fiind indispensabile pentru evidenţa cadastrală.
Detaliile topografice sunt reprezentate pe plan prin semne convenţionale:
 reţeaua geodezică de sprijin formată din puncte materializate prin borne, picheţi
metalici, reperi din reţeaua de nivelment, puncte radiate ridicate prin măsurători;
 limitele proprietăţilor sunt reprezentate conform tipului de împrejmuire (gard de
zid, din prefabricate, din metal, de lemn, din sârmă etc.);
 construcţiile din localităţi sunt desenate pe plan prin conturul suprafeţei construite
la sol, cu diferite tipuri de linii (continue, întrerupte) cu grosimi diferite, sunt
completate cu indici de cartare pentru structura de rezistenţă, la care se adaugă
drept exponent numărul de niveluri şi drept indice numărul de subsoluri.
Construcţiile pot avea terase, marchize, ganguri de trecere în curţile interioare (curţi
de lumină), scări, sau pot fi clădiri subterane, monumente, magazii, garaje sau alte
construcţii anexe etc.
1
ales asftel încât să încapă pe un format A3 - când este tipărit la scara 1:500
6
 Aplicaţii Sisteme informaţionale specifice domeniilor de activitate - INDRUMĂTOR

 construcţiile industriale şi de gospodărie comunală sunt prezente pe planul

topografic prin foarte multe semne convenţionale, în special cele referitoare la
reţelele edilitare (apă, canalizare, gaze naturale, termoficare, reţele electrice, de
telecomunicaţii);
 elementele de vegetaţie (arbori (pomi) izolaţi, arbuşti ornamentali, gard viu,
categorii de folosinţă) sunt reprezentate prin semne convenţionale cu indicarea
speciei sau prin simboluri;
 relieful este reprezentat prin curbe de nivel (principale, normale, ajutătoare) cu valori
trecute alături şi puncte cotate ale detaliilor ridicate pe teren şi ale punctelor
caracteristice ale reţelelor edilitare (apă [apometre, hidranţi, cişmele, fântâni],
canalizare [cămine de vizitare, rigole], termoficare, telefon etc.
 inscripţiile completează planul, astfel încât să apară denumirile arterelor de
circulaţie, ale apelor, instituţiilor etc.
Ce reprezintă vectorizarea?
Vectorizarea reprezintă procesul de transformare a imaginii raster în entităţi de tip vector.
Pixelii de aceeaşi caracteristică (culoare) ce alcătuiesc un detaliu pe harta scanată sunt
transformaţi într-un vector. Folosind drept fundal imaginea raster, obiectele reprezentate
pe plan se desenează ca elementele grafice pe straturi (layere), astfel încât informaţia
spaţială să fie cât mai detaliată.
O vectorizare corectă a detaliilor presupune consultarea Atlasului de semne convenţionale
pentru planurile topografice la scările 1:5000, 1:2000, 1:1000 şi 1:500, elaborat de MAIA,
Direcţia de fond funciar şi cadastru în 1978, care este încă în vigoare.
Vectorizarea se poate face automat, cu programe care au integrate funcţii speciale ce
permit acest lucru (AutoTrace, Scan2CAD, RasterVect, R2V, MagicTrace, Vextractor). Pentru
obţinerea de rezultate bune când se lucrează cu planşe cu multe detalii sunt necesare
filtrări şi setări ale programelor pentru interpolarea corectă. Rezultate spectaculoase se pot
obţine cu aplicaţia GTXRaster, care se adresează celor profesionişi şi este destul de scumpă.
Pentru acest proiect se vectorizează manual toate detaliile care reprezintă înteres pentru
conţinutul topografic al planului şi elementele necesare cadastrului. Concret, se
vectorizează entităţile de tip vector pe layere corespunzătore, create şi denumite cât mai
sugestiv. Sectorul cadastral repartizat fiind o zonă relativ mică, vectorizarea poate fi făcută
element cu element, desenând practic poligoane (polilinii), linii, puncte, inserând semne
convenţionale şi adăugând partea textuală (inscripţii). Cu cât informaţia grafică este mai
detaliată pe layere, cu atât mai mult planul digital poate fi mai bine exploatat şi pot fi
obţinute planuri tematice păstrând active numai anumite straturi. Se vor obţine în final
două produse digitale, care vor fi salvate în formatele *.dwg, *.dxf, *.pdf şi vor fi tipărite pe
hârtie: Planul topografic de bază la scara 1:500 şi Planul cadastral de bază la aceeaşi scară.
Straturile nu sunt definite în mod explicit în normele tehnice de introducere a cadastrului.
Câteva precizări apar în “Specificaţiile tehnice pentru documentaţia de licitaţie
„Înregistrarea sistematică a proprietăţilor imobiliare””, Proiectul C.E.S.A.R, Anexa 7 – Planul
cadastral, şi anume, la subpunctul B. Conţinutul planului cadastral. Sunt prevăzute explicaţii
referitoare la tipurile de linii, culorile şi dimensiunile unor elemente de conţinut ale unui
7
 Aplicaţii Sisteme informaţionale specifice domeniilor de activitate - INDRUMĂTOR

plan cadastral întocmit pentru cadastru, în scopul înscrierii sistematice în cartea funciară. Ȋn
acelaşi mod sumar sunt şi prevederile din “Specificaţiile tehnice pentru lucrări de
înregistrarea sistematică în cadastru și cartea funciară a imobilelor în baza contractelor
încheiate de unitățile administrativ – teritoriale”.
Pentru rezolvarea corectă a cerinţelor temei, în continuare sunt enumerate straturile
necesare, acestea putând fi completate, modificate, îmbunăţăţite, lăsând la latitudinea
studenţilor ca fiecare să aleagă dimensiunile, culorile, fonturile şi stilurile cele mai bune
pentru suportul grafic digital:
- Chenar planşă (format standard A4, A3)
- Indicator (formatul de la disciplina Desen cartografic)
- Legendă (conţine semnele convenţionale reprezentate pe plan şi semnificaţia lor)
- Grid (fişierul dwg inserat, cu nomenclatura secţiunilor de plan)
- Caroiaj (cruciuliţe (graticule) şi linii cu text, valorile coordonatelor)
- Imagine raster (planşa scanată la scara 1:500)
- Limită sector cadastral (zona de lucru, repartizată de cadrul didactic)
- Limită imobil
- Limită parcelă
- Construcţii permanente
- Haşură (solid) construcţii permanente
- Construcţii anexe (cele care au reprezentate pe plan contururile cu diagonale)
- Haşură (solid) construcţii anexe
- Terase şi scări
- Gang
- Curte de lumină (CL)
- Ȋmprejmuiri (gardurile care delimitează proprietăţile)
- Numerotare poştală
- Numerotare cadastrală sectoare
- Numerotare cadastrală imobile
- Numerotare cadastrală parcele
- Numerotare cadastrală construcţii
- Indici de cartare
- Stare de întreţinere
- Suprafaţa imobilului
- Suprafaţa desfăşurată a construcţiei
- Numărul de familii şi numărul de persoane
- Numerotare puncte pe contur sector cadastral
- Străzi
- Denumiri artere
- Căi ferate
- Linie tramvai
- Metrou
- Hidrografie
- Vegetaţie
- Reţea de alimentare cu apă
8
 Aplicaţii Sisteme informaţionale specifice domeniilor de activitate - INDRUMĂTOR

- Reţea de canalizare
- Reţea de termoficare
- Reţea de gaze naturale
- Reţea de energie electrică
- Reţea de telecomunicaţii
- Puncte ale reţelei de ridicare topografică
- Număr punct topografic şi cota
- Reperi (mărci) de nivelment
- Număr reper şi cote
- Puncte cotate
- Cote
- Curbe de nivel principale
- Curbe de nivel normale
- Curbe de nivel ajutătoare
- Alte.
Este indicat ca aceste nume ale straturilor să fie scrise corect, fără prescurtări, cu caractere
unitare. Planurile realizate vor fi salvate şi în format *.pdf, astfel încât, în acest tip de fişier,
să poată fi activate/dezactivate straturile create.
Se recomandă să se înceapă vectorizarea cu imobilele (terenuri cu sau fără construcţii) care
au puncte comune pe conturul sectorului cadastral. Fiecare imobil este reprezentat printr-o
polilinie închisă, pe layerul corespunzător. Limita sectorului cadastral va fi formată din
deschiderile la stradă ale imobilelor. Pot exista situaţii când, între puncte reprezentate pe
plan, să existe suprapuse mai multe tipuri de linii (polilinii), de exemplu, o construcţie să fie
amplasată chiar la stradă, situaţie în care faţada ei coincide cu limita imobilului, cu limita
parcelei Cc şi cu limita sectorului cadastral.
Sectorul cadastral reprezintă zona de lucru căreia i se va acorda o atenţie specială privind
evidenţa proprieţătilor şi caracteristicile fondului construit. Este recomandat ca în jurul
sectorului să fie vectorizate şi trotuarele, deci bordura dinspre stradă, astfel încât să poată
fi trecute denumirile arterelor de circulaţie care mărginesc sectorul cadastral.

LECŢIA 3

NUMEROTAREA PUNCTELOR DE PE CONTURUL SECTORULUI

CADASTRAL, EXTRAGEREA ÎNTR-UN INVENTAR A COORDONALELE
ACESTOR PUNCTE, CALCULUL SUPRAFAŢEI TOTALE A SECTORULUI
CADASTRAL

Stratul “Limită sector cadastral” conţine polilinia închisă, formată din vertecşii imobilelor
dinspre trotuar, iar inscripţiile, reprezentând numerotarea punctelor pe conturul sectorului
şi modul de reprezentare a acestora au fost distribuite pe straturile “Numerotare sector” şi
“Puncte simbol” (Figura 1.8).