Ingrijirea Bolnavilor Cu Apendicita

MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE
SCOALA POSTLICEALA FEG EDUCATION ROSIORII DE VEDE
LUCRARE DE SPECIALITATE PENTRU

CERTIFICAREA
COMPETENTELOR PROFESIONALE
Nivelul 5 de calificare
Domeniul: Sanatate si asistenta pedagogica
Calificarea: Asistent medical generalist
Indrumator, Cursant,
As. Med. Popescu Rodica
Rosiorii de Vede, 2018

SCOALA POSTLICEALA FEG EDUCATION
ROSIORII DE VEDE
INGRIJIREA BOLNAVULUI CU APENDICITA
ABSOLVENT
AUGUST 2018
CUPRINS
ARGUMENT
CAPITOLUL l :
Notiuni de anatomie si fiziologie a
apendicelui....................................................................................................pag 7
1.1 Apendicita acuta.................................................................................pag10
1.2 Etiologie.............................................................................................pag10
1.3 Patogenie............................................................................................pag12
1.4 Fiziopatologie.....................................................................................pag13
1.5 Anatomie patologica...........................................................................pag14
1.6 Clasificare-forme clinice....................................................................pag16
1.7 Manifestari clinice .............................................................................pag18
1.8 Diagnostic pozitiv...............................................................................pag21
CAPITOLUL ll :
Rolul nursei.................................................................................................pag24
2.1 Explorari paraclinice...........................................................................pag24
2.2 Evolutia si complicatiile......................................................................pag26
2.3 Ingrijirea si tratarea bolnavilor cu apendicita......................................pag31
CAPITOLUL lll :
Pregatirea preoperatorie a
bolnavului......................................................................................................pag32
3.1 Anestezia si actul chirurgical ..................................................................pag35
3.2 Ingrijiri postoperatorii .............................................................................pag36
3.3 Ingrijirea plagii operatorii........................................................................pag38
3.4 Complicatiile postoperatorii si prevenirea lor.........................................pag38
CAPITOLUL lV
Cazul l ..........................................................................................................pag42
Cazul ll..........................................................................................................pag64
Cazul lll.........................................................................................................pag88
BIBLIOGRAFIE ……………………………………………………….pag 108
ARGUMENT
Am abordat aceasta tema deoarece in zilele noastre leziunile inflamatorii ale
apendicelui, manifestate sub variate aspecte de evolutie acuta sau cronica,
reprezinta azi una din cele mai frecvente cauze de suferinta abdominala fiind
considerata urgenta chirurgicala abdominala in copilarie, adolescenta si la adultul
tanar, fapt ce ma determinat sa imi aleg aceasta tema de studiu si pentru
instruirea mea profesionala.
In anul 1886 chirurgul american Reginald Fitz, bazat pe constatari anatomo-
patologice si clinice statueaza filiatia "inflamatie apendiculara -peritonita
localizata" si foloseste prima oara pentru definirea acestei leziuni notiunea
de apendicita, termen care va fi adoptat de catre toate scolile medicale din lume.
Leziunile inflamatorii ale apendicelui, manifestate sub variate aspecte de
evolutie acuta sau cronica, reprezinta azi una din cele mai frecvente cauze de
suferinta abdominala fiind considerata urgenta chirurgicala abdominala în
copilarie, adolescenta si la adultul tânar.
Apendicita cronica, desi mai greu de identificat, sta la baza multor suferinte
abdominale pentru care sunt incriminate presupuse alte leziuni ale organelor
digestive; asa de pilda, intre cauzele care provoaca discutatul “sindrom de
dispepsie secundara” alaturi de suferinta veziculei biliare se situeaza si inflamatia
cronica apendiculara (Chevalier)
CAPITOLUL I
Notiuni de anatomie si fiziologie a apendicelui
Apendicele vermiform (Appendix vermiformis) sau simplu "apendicele" este un
segment rudimentar al intestinului gros, transformat în organ limfoid. El este
implantat în cec la 2-3 cm sub varsarea ileonului si are forma unui tub
cilindroido-conic sau fuziform.
Rareori are directia rectilinie; de cele mai multe ori descrie o ansa
cu concavitatea mediala, este spiralat, flexuos. Are o lungime variabila între 6-
12 cm si un diametru de 5-8 mm.
La fat si nou-nascuti, apendicele prelungeste în jos fundul cecului si abia pe la
vârsta de 5 ani dobândeste forma si pozitia sa definitiva. Forma fetala se poate
pastra si la adult(2-3% din cazuri).
Situatie: apendicele vermiform este situat in fosa iliaca dreapta, în loja cecala,
împreuna cu cecul. El îl va urma pe acesta în diferitele lui pozitii (normala,
înalta, joasa, ectopica). In afara însa de situatia lui determinata de pozitia cecului,
apendicele poate lua pozitii variate si fata de cec, dar, oricare ar fi directia lui,
punctul lui de insertie este totdeauna acelasi: se gaseste la 2-3 cm sub
deschiderea ileonul în cec si este marcat la exterior prin întâlnirea celor trei tenii
musculare (acestea, si mai ales tenia libera, servesc drept calauza chirurgului la
reperarea bazei apendicelui).
Situarea apendicelui
7
Mijloace de fixare: apendicele poate fi liber, deci mobil, sau fixat. El este legat de
ileonul terminal printr-o cuta peritoneala - mezoapendicele - care îi permite o
mobilitate destul de mare, încât uneori poate chiar sa se angajeze într-un sac herniar.
Alteori peritoneul îl fixeaza de organele din jur. Deseori el este imobilizat prin
aderente secundare unor procese patologice (inflamatii s.a.).
Raporturile apendicelui variaza dupa pozitia sa fata de cec. Clasificarea pozitiilor
apendicelui, care ne pare cea mai simpla, logica si usor de retinut este dupa Testut-
Jacob. Vom avea astfel apendice: descendent, extern, intern si ascendent.
Apendicele descendent ar fi cel mai frecvent (42% dupa Testut-Lafforgue). Se gaseste
în partea mediala a fosei iliace interne, dedesubtul cecului, iar vârful sau - când
apendicele are o lungime obisnuita - poate ajunge pâna la strâmtoarea superioara a
pelvisului.
Apendicele extern (26% dupa Testut-Lafforgue) coboara pe dinapoia vârfului
cecului, pâna în unghiul diedru format de peretele abdominal anterior cu fosa iliaca
interna. Vine înapoi în raport cu muschiul iliac si fascia sa; înainte - cu fundul
cecului si cu peretele abdominal anterior; medial - cu cecul; lateral - cu ligamentul
inghinal si spina iliaca antero-superioara).
Apendicele intern (17% dupa Testut-Lafforgue) se îndreapta spre interiorul cavitatii
peritoneale si ia contact cu ansele ileale. Adeseori se situeaza paralel cu ultima ansa
ileala, iar mezoapendicele este foarte scurt sau chiar lipseste, particularitati care
creeaza dificultati tehnice chirurgului.
Apendicele ascendent sau retrocecal (13% dupa Testut-Lafforgue) se insinueaza
retrograd, înapoia cecului si chiar a colonului ascendent.
Statistica traditionala Testut-Lafforgue este contrazisa de Wakeley, care pe 10.000 de
cazuri a obtinut urmatoarele rezultate: apendice retrocecal si retrocolic 65,28%;
pelvian sau descendent 31,01%; subcecal 2,26%; preileal 1,0%; retroileal 0,4%.
Referirile manualelor de chirurgie accepta tot mai mult aceasta clasificare.
Conformatia interioara a apendicelui. La interior, apendicele are o cavitate
canaliculara (cilindrica, moniliforma, partial obliterata). Cavitatea sa contine mucus,
chim intestinal, detrirusuri celulare, iar la fat meconiu.
8
Structura apendicelui: prezinta cele patru tunici constitutive ale intestinului:
- Tunica musculara: fibrele longitudinale grupate în cele trei tenii ale cecului, se
prelungesc în peretele apendicelui formând un strat continuu. La vârful
apendicelui musculatura este mai subtire, de aceea cele mai frecvente perforatii sunt
cele apicale;
- Tunica submucoasa;
- Tunica mucoasa: prezinta un numar extrem de mare de foliculi limfatici pe lânga
glandele Lieberkuhn si numeroase celule argintafine endocrine;
- Tunica seroasa, peritoneul ceco-apendicular are o dispozitie complexa ce rezulta
din modul de evolutie ontogenetica a segmentelor ileo-ceco-apendiculare, a mezoului
lor initial si a fenomenelor de coalescenta care se produc în aceasta regiune.
Peritoneul cecal: în marea majoritate a cazurilor peritoneul înveleste în întregime
cecul.
Peritoneul apendicular: pe apendicele vermiform peritoneul se comporta ca pe o
ansa intestinala, îl înveleste complet si apoi formeaza un mezo-apendice, care se
fixeaza pe cec si pe ileon.
Peritoneul regiunii ileo-ceco-apendiculare formeaza o serie de plice si recesuri, cu o
mare variabilitate individuala. Ele au o mare importanta chirurgicala. Se descrie un
reces ileo-cecal superior, determinat de plica cecala vasculara; un reces ileo-cecal
inferior determinat de mezoapendice si plica ileocecala; unul sau mai multe recesuri
retrocecale, determinate de plicele retrocecale.
Vase si nervi
Arterele apendicelui provin din artera ileo-colica. Ea emite:
1. artera cecala anterioara, trece prin plica cecala la fata anterioara a cecului;
2. artera cecala posterioara mai voluminoasa, trece înapoia varsarii ileonului în
cec;
3. artera apendiculara, de obicei unica, rar dubla, coboara înapoia ileonului, apoi
în marginea libera a mezoapendicelui si se ramifica în peretii apendicelui.
9
Venele sunt satelite arterelor. Vena apendiculara însoteste în mod constant artera
omonima. Când cecul si apendicele au o situatie retroperitoneala, atunci venele lor
stabilesc comunicari cu cele ale regiunii lombo-iliace.
Limfaticele: la nivelul apendicelui reteaua limfatica stabileste strânse comunicari
cu foliculii limfoizi ai organului. Distingem trei grupe de vase limfatice:
- cele anterioare converg spre câteva noduri cecale anterioare situate în plica
cecala vasculara;
- cele posterioare se îndreapta spre un grup de noduri cecale posterioare;
- vasele limfatice ale apendicelui: unele se opresc în nodurile situate în baza
mezoapendicelui, altele stabilesc comunicari cu retelele subseroase nu numai ale
apendicelui si cecului ci si ale colonului sau a unor regiuni mai îndepartate. Din cele
trei grupe de noduri limfa e colectata în grupul de noduri ileocolice, situate de-a
lungul arterei omonime, iar de aici în nodurile mezenterice superioare. În cazul unui
ceco-apendice retroperitoneal, reteaua limfatica a sa se poate anastomoza cu
limfaticele peretelui abdominal posterior.
1.1 Apendicita acuta – DEFINIŢIE
Apendicita acuta este o afectiune chirurgicala, caracterizata prin inflamatia acuta a
apendicului ileo-cecal si reprezinta una din cele mai frecvente cauze de suferinta
abdominala si de interventie chirurgicala de urgenta.
Apendicita acuta este o boala frecventa în tarile civilizate. Inflamatia apendicului ileo-
cecal se poate însoti de complicatii grave locale sau la distanta. De aceea precizarea
diagnosticului si a momentului operator optim prezinta o mare importanta pentru
vindecarea bolnavului fara risc sau cu risc mnim.
1.2 ETIOLOGIE
Etiologia apendicitei acute: este rara dar grava; în primii 20 de ani apendicita se
întâlneste cel mai frecvent, ea scade, devenind rara dupa 60 de ani.
Conditiile favorizante sunt numeroase: dispozitia anatomica a segmentului ceco-colic
ce favorizeaza staza stercorala, cudurile apendicelui, diverticulii apendicelui, pozitia
retrocecala care favorizeaza "autoinfectia" prin exaltarea virulentei florei
microbiene.
10
Corpii straini intraapendiculari: calculii stercorali, sâmburi, oxiuri pot astupa
complet lumenul apendicelui si ulcera mucoasa exagerând virulenta microbilor
aflati într-o cavitate închisa, adevarat "tub de cultura".
Apendicita acuta traumatica: prin lovituri repetate în fosa iliaca dreapta (la tâmplari)
este determinata prin excitatia receptorilor atât de numerosi ai regiunii ileo-ceco-
apendiculara deja inflamati.
Regimul alimentar excesiv carnat sau exclusiv vegetal alcalinizeaza pH-ul digestiv,
determinând tulburari de diskinezie si alterari neurotrofice ceco-apendiculare.
Infectii acute: gripa, anginele, febrele eruptive (scarlatina, pojarul, rubeola), febra
tifoida, pot determina apendicita acuta. Aparitia apendicitei acute "epidemice" în cursul
anginelor este atribuita asemanarii structurii anatomice ce exista între amigdale si
apendice, considerat "amigdala abdomenului", datorita bogatiei sale în foliculi
limfoizi.Infectii intestinale cronice: colita dreapta, enterocolita, dizenteria, pot
determina prin "propagare" inflamatia apendicelui de origine enterogena, dând
nastere unui proces complex anatomo-clinic: colo-tiflo-apendicita. Infectia
apendiculara poate proveni si de la organele vecine inflamate: anexita dreapta
(apendiculo-anexita), colecistita (apendiculo-colecistita), pielonefrita.
Infectia se produce prin: contact direct (apendicita exogena), pe cale limfatica sau prin
cale nervoasa prin reflexe viscero-viscerale.
Sindromul gonado-apendicular se întâlneste la fetele tinere hiperfoliculinice în
perioada pre si intermenstruala. Se datoreste hiperfoliculinemiei care prin
hiperacetilcolinogeneza determina o diskinezie si congestie apendicularâ puternica.
Din punct de vedere bacteriologic s-a constatat o flora microbiana polimorfa alcatuita
din: colibacili, streptococ, pneumococ, stafilococ, bacilul Friendlander, în care
domina colibacilul.
In formele grave, gangrenoase, se constata prezenta anaerobilor: bacilul
funduliformis, ramosus, perfringens, fragilis.
11
1.3 PATOGENIE
Patogenia este complexa, neuro-vasculo-musculo-apendiculara si infectioasa, factorii
fiziopatologici infectiosi si neuro-dureros fiind cel mai constant întâlniti. Apendicita
acuta însotita de leziuni infectioase este cel mai frecvent observata.
De asemenea se întâlneste frecvent apendicita acuta fara apendicita (apendicalgia)
neînsotita de leziuni macroscopice dar obiectivata clinic prin dureri, leucocitoza,
radiologie prin neinjectarea apendicelui în timpul spasmului, iar histologic prin
leziuni ale receptorilor apendiculari. Apendicita acuta fara leziuni macroscopice
vizibile intraoperator mai poate fi produsa de un diverticul apendicular inflamat.
El poate fi descoperit la examenul microscopic. Cea mai frecventa cauza a
apendicitei este însa infectia microbiana.
Infectia în apendicita acuta se poate produce:
- pe cale hematogena;
- pe cale mucoasa;
- prin spasm neurovascular al vaselor apendiculare urmat de infarct prin
ischemie si supuratie;
- prin spasm neuromuscular (diskinezie).
Apendicita acuta prin infectie hematogena este rar întâlnita.
Ea apare în timpul anginelor. starilor gripale, scarlatinei, stafilococilor. Infectia
se transmite prin vasele apendiculare trombozate care pot determina consecutiv o
cangrena apendiculara.
Apendicita acuta prin infectie de origine mucoasa se declanseaza în cursul unui
proces de colita, enterocolita, dizenterii, care favorizeaza inflamatia mucoasei
apendicului si prin exacerbarea virulentei microbiene a florei obisnuite a
intestinului în urma transformarii în "cavitate închisa" a lumenului apendicular
astupat de stercoliti sau diferiti corpi straini (viermi intestinali).
Apendicita acuta prin spasm neurovascular este consecutiva
iritatiei interoreceptorilor apendiculari prin diferiti excitanti: alimentari, chimici,
sau prin modificari ale pH-ului. Când flora microbina intraapendiculara
este virulenta, spasmul vascular determina imediat microtromboze urmate
12
de micronecroze si supuratia peretelui apendicular în segmentul ischemiat
tardiv. Spasmul vaselor determina tulburari trofice în peretele apendicular ce
favorizeaza dezvoltarea infectiei prin mecanism neurotrofic.
Apendicita acuta prin spasm neuromuscular (diskinezia apendiculara) nu se
însoteste de leziuni vasculare sau mucoase vizibile microscopic. Apendicita "fara
apendicita" este determinata de excitanti specifici sau nespecifici (pH-ul alcalin,
acetilcolina, foliculina) si caracterizata fizio-patologic prin contracturi peristaltice
ale apendicelui, iar clinic prin dureri.
Anatomo-patologic, nu se zaresc leziuni apendiculare vizibile sau palpabile. In
schimb, la examenul microscopic dupa impregnatie argentica se constata
evidente leziuni nervoase.
1.4Fiziopatologie
Obstructia segmentara a lumenului apendicelui determina acumularea de mucus
in interior. Concomitent creste proportional presiunea intraluminala. Germenii
virulenti prolifereaza si transforma mucusul in puroi. Acumularea secretilor si
cresterea presiunilor in apendicele inextensibil jeneaza drenajul limfatic si venos
cu aparitia edemului; ulterior afecteaza si circulatia arteriala cu instalarea
ischemiei parietale, urmata de gangrena parcelara si perforatie, dupa ce
presiunea depaseste 100 cm apa (37). Presiunea si inflamatia irita terminatiile
nervoase din peretele apendicelui. Influxul se transmite pe caile viscerale care
nu localizeaza exact durerea. Astfel se explica durerea difuza, epigastrica sau
periombilicala resimtita de multi bolnavi la debutul bolii. Distensia stimuleaza
miscarile peristaltice, durerea apendiculara este uneori colicativa („colica
apendiculara') si reflex determina greata, varsaturi. Cand procesul septic
depaseste seroasa apendiculara si, prin contact apendicele irita peritoneul
parietal, durerea devine intensa si localizata exact in functie de topografia
organului. Astfel in faza de stare a bolii durerea are, de obicei, sediul sau
maximum de intensitate in fosa iliaca dreapta. Iritatia peritoneului determina
aparare si apoi contractura musculara. Compromiterea vascularizatiei
13
apendicelui prin tromboze este urmata de aparitia unor zone ischemice cu
infarctizari si necroze. Perforatia apendicelui survine prin detasarea unei zone
necrozate de obicei de pe marginea antimezenterica. Germenii microbieni
patrund in cavitatea peritoneala. In peritonitele generalizate secundare durerea se
extinde si cuprinde intreg abdomenul. Febra, tahicardia si cresterea numarului de
leucocite se explica prin actiunea toxinelor bacteriene si rezorbtia tesuturilor
necrozate.
1.5 ANATOMIE PATOLOGICĂ

In ordinea gravitatii leziunilor morfopatologice deosebim:
- Apendicita acuta congestiva sau catarala în care apendicele apare usor tumefiat,
cu desen vascular accentuat pe suprafata seroasei apendiculare, mezoapendice
infiltrat. Este manifestarea cea mai benigna de leziune apendiculara acuta, o
inflamatie difuza sau localizata a mucoasei si submucoasei;
Apendicita acuta congestiva sau catarala

- Apendicita acuta flegmonoasa (empiemul apendicular). Apendicele apare
tumefiat, erectil, cu luciul seroasei peritoneale sters. Se caracterizeaza prin
leziuni nete, marcate de marirea de volum a organului, ce este turgescent, sub
tensiune, friabil (sta sa crape) si de obicei de calibru inegal, având vârful mai
gros în "limba de clopot". Cavitatea peritoneala contine un lichid de reactie
inflamatorie, tulbure, sero-purulent, nemirositor cu absenta germenilor în cultura.
Cavitatea apendicelui. închisa, contine puroi. Apendicele poate fi liber,dar cel mai
adesea este aderent la organele din vecinatate,datorita falselor membrane ce se
14
formeaza in jurul leziunii. . Mucoasa prezinta zone de ulceratie, microabcese în
submucoasa si perete, rezultate din distinctia foliculilor limfatici;
Apendicita acuta flegmonoasa la microscop

-
Apen
dicita
acuta
gangr
enoas
a - reprezinta rezultatul grefarii infectiei
anaerobe pe fondul unor leziuni ischemice apendiculare localizate sau
generalizate. Poate fi localizata cu perforatie pe orice segment
apendicular sau generalizata, putrida, când apendicele este tumefiat, de culoare
negricios-verzuie, zona ia aspect de frunza vesteda, este flasca si
se însoteste de edem al mezoului, de adenopatie regionala si de prezenta
de lichid intraperitoneal, care, indiferent de cantitate este hiperseptic si
extrem de fetid. Poate apare peritonita generalizata, daca evolutia a fost
rapida. Daca evolutia a fost lenta, progresiva, ultimele anse ileale, marele
epiplon, anexele se pot acola prin false membrane între ele si blocarea
focarului septic apendicular cu formarea unui abces periapendicular si
ulterior producerea unei peritonite în doi timpi.
Apendicita acuta gangrenoasa
15
1.6 CLASIFICARE - FORME CLINICE
Forme clinice topografice:
- Apendicita retrocecala - apendicele este situat retrocecal si, aceasta pozitie,
transfera întreaga simptomatologie inflamatorie lombar sau lombo-abdominal,
imprimând accese de colica renala si mai ales ureterala. Palparea pune în
evidenta atât durerea cât si apararea musculara.
-Apendicita pelvina - exista situatii când pozitia pelvina a apendicelui sa fie mai
marcata fie prin ptoza cecala, fie printr-o lungime ce depaseste pe cea normala a
apendicelui. Într -o astfel de situatie procesul inflamator va afecta o data cu
apendicele si organele cu care acesta are rapoarte, în speta cu peretele rectal, cu
vezica urinara iar la femei cu ovarul si trompa dreapta. Legat de aceasta situatie
topografica, la simptomatologia clasica se pot adauga câteva elemente
semiologice orientate în plus; este vorba de tenesmele rectale sau/si vezicale
generate de contactul dintre vârful inflamat al apendicelui cu peretii organelor
respective, ca si de unele fenomene disurice.
- Apendicita mezoceliaca semnifica procesul inflamator care survine pe
un apendice în pozitie latero-interna, pre sau retroileal. pozitie datorata unui
mezoapendice scurt. Pozitia retroileala, cea mai frecventa topografie în situarea
mezoceliaca, corespunde direct bazei mezenterului si. data fiind profunzimea
apendicelui al carui vârf poate veni în contact cu promontoriul, prezinta putina
accesibilitate palparii.
- Apendicita subhepatica - reprezinta procesul inflamator survenit pe
organ în ectopie înalta, situatie în care simptomatologia este net
modificata, luând caracterul unei suferinte de hipocondru drept, greu de
diferentiat de o suferinta a veziculei biliare.
Forme clinice simptomatice:

- Apendicita acuta cu peritonita primitiva - corespunde perforatiei
apendiculare ca leziune de debut si este marcata clinic prin durere brusca,
violenta, asemuita cu "lovitura de pumnal". Durerea difuzeaza rapid prin fosa
16
iliaca dreapta catre tot abdomenul, prezentând paroxisme la orice miscare.
Imediat dupa producerea perforatiei, datorita septicitatii continutului apendicular,
se produce ascensiunea termica marcata si,în câteva ore, se pot constata semnele
peritonitei grave.
- Apendicita cu peritonita septica difuza - corespunde gangrenei apendiculare,
în care formele grave de intoxicatie depasesc reactia peritoneala, astfel încât
semnele locale sunt moderate si contractura abia se contureaza.
- Apendicita toxica - corespunde unei peritonite hiperseptice datorata
unor germeni foarte virulenti. Foarte rapid de la debut se instaleaza socul toxico-
septic marcat de faciesul caracteristic, cu paloare intensa care contrasteaza cu
cianoza buzelor si a extremitatilor. Durerile locale sunt minime sau lipsesc;
bolnavul poate prezenta varsaturi abundente, uneori sanghinolente si diaree fetida,
toate acestea ducând la o deshidratare care agraveaza mai mult tabloul clinic.
Forme clinice în functie de vârsta
- Apendicita acuta la sugari - este întâlnita extrem de rar dar, atunci când se
produce, este practic imposibil de diagnosticat cu siguranta. Evolutia bolii la
sugari este rapida, peritonita la aceasta vârsta frageda poate duce în câteva ore la
exitus.
- Apendicita acuta la copil - survine dupa angine, gastroenterite.
Prezinta tulburari locale discrete si tulburari generale toxice grave;
-varsaturi abundente adeseori cu aspect negricios, facies cianotic, puls mic
filiform, tahicardie cu temperatura normala, oligurie prin varsaturi,
hepatonefrita. Alteori se întâlnesc perioade de "acalmie înselatoare" ce pot fi
generate de un tratament antispastic, antibiotic si care, nerecunoscute, pot
agrava starea generala a copilului.
- Apendicita acuta la batrâni - datorita reactivitatii mai reduse a organismului,
tabloul clinic este la început atenuat si boala ramâne neidentificata urmând a fi
recunoscuta ulterior sub masca unor afectiuni ocluzive. Se poate confunda cu
tumorile benigne ale apendicelui sau cu tumorile maligne. Un element clinic
17
valoros care orienteaza mai mult catre o leziune benigna inflamatorie este.
În aceasta situatie, absenta scaunelor sanghinolente.
- Apendicita acuta la gravida - se întâlneste mai rar si este de un diagnostic mai
dificil datorita mascarii simptomelor. mai ales în primele luni de sarcina, de
durerile abdominale obisnuite din etajul abdominal inferior precum si de
greturile si varsaturile prezente deseori în sarcina. Leucocitoza crescuta,
temperatura ridicata si prezenta unui puls mai frecvent vor conduce spre
diagnosticul de apendicita acuta.
1.7 MANIFESTĂRI CLINICE

Simptomatologia clinica a apendicitei acute este polimorfa, putându-se descrie o
forma obisnuita a îmbolnavirii caracterizata prin simptome subiective si
obiective.
Simptomatologie:
. Durerea - este întotdeauna prezenta spontana sau provocata.
Durerea spontana survine de obicei în stare de plina sanatate aparenta, sau pe
fondul unui disconfort digestiv, care se instalase de câteva zile. Este localizata în
majoritatea cazurilor în fosa iliaca dreapta dar poate avea si un caracter difuz
cuprinzând întreg abdomenul. Poate fi localizata si aparent atipic (paraombilical,
pelvin, lombar) în functie de pozitia anatomo-topografica a apendicelui.
Violenta durerii sileste adeseori pe bolnav sa stea culcat, luând o pozitie
oarecum antalgica (coapse flectate pe bazin).
Durerea provocata local prin palpare îsi gaseste sediul în marea majoritate a
cazurilor, în fosa iliaca dreapta. Punctul maxim dureros se afla de obicei la
jumatatea liniei ce uneste ombilicul cu spina iliaca antero-superioara: punctul
Mc.Burney. clasic au mai fost descrise punctul dureros al lui Lanz, a lui Morris,
mai important fiind însa triunghiul descris de Iacobovici, determinat de o linie
dusa de la ombilic la spina iliaca antero-superioara, linia bispinala iliaca
anterioara si verticala dusa pe marginea laterala a muschiului drept abdominal.
18
Intensitatea durerii este variabila fiind în functie de evolutia apendicitei si
de tipul de reactie al bolnavului.
. Greturi si varsaturi - sunt mai tardive. Daca preced durerile, diagnosticul de
apendicita acuta devine improbabil. In peritonita sunt prezente varsaturile care
sunt initial alimentare apoi devin bilioase dar ele nu caracterizeaza prin frecventa
apendicita.
. Inapetenta - este precoce si lipseste uneori. Senzatia de foame indica faptul ca
bolnavul nu are apendicita acuta.
. Tulburarile de tranzit - se manifesta sub forma de balonare-constipatie.
Sunt prezente la o parte din pacienti de unde tendinta folosirii purgativului.
.Diareea poate fi prezenta la copii sau în caz de apendicita acuta cu localizare
pelvina având uneori semnificatia unei forme grave.
Subfebrilitatea este aproape constanta. Febra depaseste 38° numai în
complicatiile bolii. Pulsul este tahicardie. Semne obiective:
-generale: bolnavul cu apendicita acuta prezinta o stare generala relativ buna în
majoritatea cazurilor. Vine netransportat la medic, uneori este anxios, relevând o
discreta paliditate, mentine flexia antalgica a coapsei drepte pe abdomen. Limba
este încarcata, saburala.
-locale - se evidentiaza pe baza examenului obiectiv al abdomenului si sunt
relevate în special de palpare. Aceasta pune în evidenta triada simptomatica ce
caracterizeaza apendicita acuta:
■ durere;
(Dieulafoy) ■ aparare musculara;
■ hiperestezie cutanata.
- inspectia:
■atitudinea imobila, de evitare a tuturor miscarilor;
■crisparea dureroasa la schimbarea pozitiei;
■peretele abdominal se blocheaza la inspiratie profunda;
■efortul de tuse exagereaza durerile cu efortul bolnavului de a duce mâinile în
fosa iliaca dreapta;
19
-palparea: evidentiata de triada lui Dieulafoy
- percutia abdomenului este sonora si dureroasa cu maximul de intensitate în
fosa iliaca dreapta.
Apararea musculara: mâna care palpeaza în fosa iliaca dreapta percepe o
contractura musculara a peretelui abdominal de diferite intensitati. Este evidenta
la adultul tânar putând sa fie mai stearsa la copil si la bolnavul vârstnic, fiind în
relatie cu intensitatea reflexului peritoneo-muscular. În localizarile apendicelui
în afara fosei iliace drepte, durerea si apararea musculara pot fi percepute în alte
sedii, putând duce la confuzii cu alte procese inflamatorii ale cavitatii
peritoneale. Situarea apendicelui în pozitie pelvina determina ca durerea si
apararea musculara sa fie localizata în micul bazin. In apendicita subhepatica cele
doua semne pot fi evidente în hipocondrul drept. In apendicita mezoceliaca
durerea si apararea musculara pot fi localizate paraombilical.
Hiperestezia cutanata - este semnul lui Dieulafoy caracterizat prin aparitia durerii
la o excitatie blânda care se evidentiaza prin manevra Voskresenski.
Examinatorul asezat în partea dreapta a bolnavului întinde cu mâna stânga camasa
tragând de partea ei inferioara, iar cu pulpele degetelor II-III-IV ale mâinii drepte
pornind de pe rebordul costal drept spre fosa iliaca dreapta abdomenul fiind
relaxat în expiratie, constata reactia bolnavului la durere când degetele ajung în
dreptul fosei iliace drepte.
MANEVRE care provoaca durerea:
. semnul clopotelului (Mandel): se percuta egal si progresiv cu un deget peretele
abdominal dinspre fosa iliaca stânga. Când se ajunge la nivelul fosei iliace
drepte bolnavul acuza durere.
.manevra lui Rowfing se realizeaza apasând blând din fosa iliaca stânga spre
hipocondrul stâng, comprimând continutul gazos al colonului descendent de jos
în sus. Datorita distensiei cecale consecutive, bolnavul acuza durere în fosa iliaca
dreapta.
20
.semnul psoasului - folosit în localizarile retrocecale ale apendicelui: bolnavul în
decubit dorsal, ridicând membrul inferior drept extins, prezinta durere datorita
contractiei muschiului psoas care irita apendicele inflamat din vecinatate.
. manevra Blumberg - evidentiaza prezenta si intensitatea reactiei peritoneale:
apagând cu vârful degetelor progresiv înspre profunzimea fosei iliace drept dupa
decompresiunea brusca, bolnavul acuza durere accentuata.
. semnul tusei - se cere bolnavului sa tuseasca
Tuseul rectal - poate fi de mare folos, în special în apendicita cu sediul pelvin,
când se constata sensibilitatea Douglas-ului mai ales în partea dreapta.
Tuseul vaginal - este valoros pentru depistarea sau excluderea unei cauze
ginecologice a durerii abdominale.
1.8 DIAGNOSTIC POZITIV
- este în primul rând un diagnostic clinic al carui element esential sunt durerea
spontana si provocata în fosa iliaca dreapta asociata cu apararea musculara
localizata, hiperestezie cutanata, constipatie si leucocitoza cu polinucleoza.
Numarul crescut al leucocitelor este aproape totdeauna prezent, cresterea fiind
însa moderata (<<10.000-15.000/mm3>>). Când este peste 30.000/mm3
pledeaza pentru o complicatie a bolii. Elementele pozitive de examen paraclinic
sprijina supozitia clinica dar adesea sunt nesemnificative.
DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL AL APENDICITEI ACUTE

Diagnosticul diferential al apendicitei acute trebuie facut cu acele afectiuni care
se pot manifesta prin falsul abdomen acut. Se face cu:
. Afectiuni digestive:
a) Durerea cu localizare centro-abdominala. în stadiile precoce ale apendicitei
poate sugera o gastroenteritâ. Cheia diagnosticului de gastroenterita este ca
greturile, varsaturile si diareea de
obicei preced durerea. Sensibilitate abdominala este slab localizata.
Pacientul mai poate prezenta si simptome de boala virala ca cefalee, mialgii,
fotofobie. Leucocitele pot fi rar crescute.
21
b) Limfadenita mezenterica - durerile sunt localizate centro-abdominal, flancul
drept, cadranul inferior drept dar fara aparare sau contractura.
c) Inflamatia diverticului Meckel prezinta un tablou clinic cu simptome si semne
de nedeosebit de apendicita. Apare de obicei la copii.
d) Ulcerul peptic perforat - poate simula o apendicita mai santul ales
când continutul gastric sau duodenal se scurge decliv prin
e) Pielonefrita - produce febra înalta, durere si sensibilitate în unghiul
costovertebral.
Diagnosticul se confirma printr-un examen sumar de urina. parietocolic drept si
da nastere la durere si sensibilitate dureroasa în fosa iliaca dreapta.
f) Ocluzia intestinala înalta - este caracterizata prin varsaturi incoercibile si
distensie abdominala relativ mica în timp ce ocluzia intestinala joasa produce o
distensie marcata si o instalare mai tardiva a varsaturilor.
g) Peritonita difuza
h) Pancreatita acuta - durerea din etajul abdominal superior se asociaza cu
varsaturi abundente, eforturi de varsatura, dureri iradiate posterior în bara,
hiperamilazemie, hiperamilazurie.
i) Masa palpabila în fosa iliaca dreapta ridica problema unei invaginatii
intestinale la copilul mic, unei ileite terminale acute si a bolii Crohn la copii mai
mari si adulti, unui chist de ovar la femei, unui neoplasm intestinal la pacientii în
vârsta.
. Afectiuni ginecologice:
a) Inflamatia pelvisului poate prezenta simptome si semne nediferentiabile de
apendicita acuta. Dar pot fi deosebite totusi pe baza unor criterii clinico-
biologice. Sensibilitatea la mobilizarea cervixului, leucoreea întaresc suspiciunea
de boala inflamatorie a pelvisului.
b) Sarcina ectopica
c) Chisturile ovariene pot cauza dureri acute prin distensie sau ruptura.
d) Torsiunea de ovar - inflamatia ce însoteste un ovar poate fi palpata adesea prin
examinare pelviana bimanuala.
22
e) Ruptura sarcinii ectopice sau de folicul ovarian la adolescente poate simula
toate stadiile apendicitei acute, începând cu durere colicativa în fosa iliaca, cu
raspândirea durerii si sensibilitatii dureroase pe masura ce sângele disemineaza
în cavitatea peritoneala.
Afectiuni urologice:
Colicile ureterale - calculii renali pot cauza durere în flanc, cu iradiere catre
radacina coapsei dar sensibilitatea este putin localizata. Hematuria sugereaza
diagnosticul care este confirmat de pielografia intravenoasa.
Apendicita pelviana poate fi simulata de salpingita, diverticulite, neoplasm de
colon perforat. Diferentierea între aceste afectiuni colonice si apendicita este
greu de realizat mai ales în cazul unei bucle sigmoidiene lungi care ajunge pâna
în fosa iliaca dreapta.
Ca o regula generala, în dreapta, sensibilitatea dureroasa este mai difuza si
colonul implicat se poate manifesta ca o tumora localizata la examenul clinic.
Apendicita retrocecala cauzeaza durere si sensibilitate dureroasa situata mai
înalt si mai posterior decât în mod obisnuit si poate mima flegmonul perinefritic,
pielonefrita acuta, neoplasmul colonie perforat sau colecistita acuta. Febra mare
si frisoanele sunt mai caracteristice primelor doua din afectiunile enumerate
decât apendicitei, iar piuria si durerea în unghiul costovertebral sunt de
asemenea prezente.
Colecistita acuta se asociaza cu durerea la palparea punctului colecistic si
pozitivarea manevrei lui Murphy în majoritatea cazurilor. Un usor icter si o
masa palpabila în regiunea vezicii biliare sugereaza de asemenea o colecistita
acuta.
23
CAPITOLUL II
ROLUL NURSEI IN INGRIJIREA BOLNAVIILOR CU APENDICITA
ACUTA
Rolul nursei este important si priveste toate masurile necesare pentru diagnostic
si tratament. Bolnavii trebuie supravegheati permanent si orice semn nou aparut
(varsaturi, hemoragii, convulsii etc.) va fi semnalat medicului. O mare atentie
trebuie acordata igienei: spalarea bolnavului, schimbarea lenjeriei de corp si de
pat, supravegherea si notarea deranjelor operatorii, urmarirea si notarea
zilnica, in grafic, a functiilor vitale (TA, puls, temperatura, respiratie, diureza,
tranzit intestinal pentru gaze si materii fecale si efectuarea zilnica a bilantului
hidric).
Nursa instituieste si urmareste respectarea recomandarilor dietetice pre si
postoperatorii.
Nursa trebuie sa obtina consimtamantul scris al pacientului pentru efectuarea:
Ø investigatiile clinice si paraclinice (pentru stabilirea diagnosticului);
Øpregatire preoperatorii (in vederea efectuarii investigatiei chirurgicale);
Øsa pregateasca documentele medicale (fisa de consultatii, foaia de observatie
clinica, rezultatele examinarii);
Ø administrarea tratamentului medicamentos si a tuturor masurilor terapeutice
ce au drept scop vindecarea/ameliorarea afectiunii pentru care pacientul s-a
internat.
Øsa pregateasca materialele si instrumentele necesare interventie chirurgicale;
Ø nursa trebuie sa specifice educatia sanitara.
2.1 EXPLORĂRI PARACLINICE

Hemoleucograma - evidentiaza o hiperleucocitoza globala între 10.000-
15.000/mm cu preponderenta P.M.N. Leucocitoza de 20.000/mm3 sugereaza
formarea de abcese periapendicular sau perforatie cu peritonita. Leucocitoza nu
este esentiala pentru diagnosticul de apendicita ci doar semnificativa, ea putând
fi întâlnita în multe situatii de abdomen acut. Leucocitoza normala se întâlneste
24
la 20-30% din pacienti si drept urmare ea nu autorizeaza expectativa daca
semnele clinice sunt evocatoare pentru apendicita acuta.
Examinarea sedimentului urinar trebuie sa fie sistematica. Când apendicele
inflamat este în contact cu ureterul sau vezica urinara se întâlneste piurie sau
hematurie microscopica discreta. Daca sunt abundente, originea durerilor este
sigur urinara. In sediment pot fi gasiti un numar semnificativ de germeni în caz
de infectii urinare sau genitale.
Radiografia abdominala simpla poate pune în evidenta un apendicolit la 1/3 din
copii si 1/5 din adultii cu apendicita. Asocierea dintre durerea abdominala
localizata si apendicolit este factor predictiv pentru apendicita acuta la peste
90% din pacienti.
In apendicita acuta avansata, datele radiologice de ileus localizat se pun în
evidenta la nivelul cecului si intestinului subtire adiacent.
In plus, apendicele poate produce un efect de masa, deplasând cecul, iar edemul
tisular poate duce la stergerea grasimii peritoneale prerenal si la nivelul psoasului.
Un apendice perforat rar poate cauza un pneumoperitoneu.
Ecografia abdominala este de mare importanta la femeile de vârsta
conceptiei si la copii, deoarece poate pune în evidenta alte cauze ale
durerii abdominale.
Datele asociate cu apendicita acuta includ:
-îngrosarea peretelui apendicelui peste 8-10 mm;
- distensia lumenului;
-lipsa compresibilitatii;
-formarea abcesului;
-lichid liber intraperitoneal.
Calitatea si acuratetea examenului ultrasonografic depinde de examinator.
.Tomografia computerizata trebuie luata în considerare la pacientii
atipici la care ecografia nu este disponibila sau este neconcludenta.
Datele tomografice de apendicita sunt reprezentate de:
-distensia apendicelui;
25
- îngrosarea peretelui;
-desinficarea inflamatorie a tesuturilor înconjuratoare;
-flegmon sau abces pericecal
-colectie aerica în cadranul inferior drept care semnaleaza perforatia.
. Clisma baritata trebuie considerata când tomografia sau ecografia nu sunt de
ajutor pentru diagnostic, dar trebuie evitata la pacientii cu colite toxice. Permite
evaluarea prezentei lumenului apendicular examinarea peretelui colonului pentru
efect de masa, diagnosticul afectiunilor colonului drept si ileonului terminal care
pot simula apendicita acuta. Daca substanta de contrast umple apendicele este
putin probabila apendicita acuta.
. Laparoscopia diagnostica este utila la femeie în ovulatie cu examen clinic
echivoc pentru apendicita acuta. La acest subgrup 1/3 din femei se dovedesc a
avea o patologie primitiv ginecologica, apendicele poate fi extirpat cu ajutorul
laparascopului desi avantajele acestei metode fata de cea clasica nu sunt clar
definite.
2.2 EVOLUŢIA SI COMPLICAŢIILE

Sub actiunea tratamentului medical, repausului, regimului alimentar în formele
catarale ale apendicitei acute, procesul inflamator poate ceda treptat, trecând într-o
forma cronica, în celelalte forme, cu tot tratamentul medical, boala are o evolutie
progresiva, dând o serie de complicatii: plastron, abces, peritonita si ocluzie.
A) Plastronul apendicular - reprezinta reactia peritoneala locala,
blocând extinderea infectiei în cavitatea peritoneala. In fosa iliaca dreapta
apare o tumora care creste relativ în dimensiuni, ajungând de marimea unui
pumn, aceasta tumora da senzatia ca dubleaza peretele abdominal, facând
corp comun cu el, alungita vertical, este dura, dureroasa, neta cu limite nete.
Din punct de vedere clinic plastronul apendicular se caracterizeaza prin
debut de colica apendiculara care cedeaza spontan sau trece neobservata de
bolnav, în special la batrâni, varsaturile dispar, pulsul si temperatura scad,
fosa iliaca dreapta redevine nedureroasa. Dupa 4-7 zile de la colica initiala,
26
reapare suferinta în fosa iliaca dreapta iar la palpare se evidentiaza o
tumora. Plastronul apendicular nu se agraveaza de urgenta sub influenta
tratamentului medical local si general, blocul apendicular poate sa dispara în
15-20 zile. în aceasta situatie bolnavul se externeaza cu indicatia de
apendicectomie dupa 6-8 saptamâni.
B) Abcesul apendicular - este complicatia unei apendicite perforate,
este o peritonita localizata. Construirea abcesului trece prin doua stadii:
Stadiul presupurativ - este pur inflamator caracterizat prin aparitia puroiului, cu bacili
coli. Cauzele favorizante sunt reprezentate de:
-prezenta aderentelor secundare crizelor anterioare;
-caracterul subacut al infectiei;
-sediul retrocecal al apendicelui;
-diagnosticul tardiv;
Abcesul apendicular poate fi descoperit în doua cazuri:
-dupa o criza de apendicita acuta atipica urmata de o faza de acalmie, iar la 3-4 zile
se formeaza o supuratie localizata;
-dupa o criza de apendicita acuta aparent banala si se constata intraoperator un
apendice perforat cu puroi.
In stadiul supurativ tabloul clinic este diferit:
-semne generale (caracteristice supuratiei localizate): curba termica oscilanta,
transpiratii, frisoane, stare generala alterata, curba leucocitelor ascendenta;
-semne locale - durere vie în fosa iliaca dreapta.
În lipsa unui tratament adecvat, abcesul poate genera o serie de complicatii:
-complicatii locale: abcesul sa adere la peretele abdominal determinând o fistula,
poate sa fistulizeze în rect sau vezica biliara, în cavitatea peritoneala si
determina peritonita generala;
-complicatii generale: septicemie, septicopiemie cu multiple metastaze, abcese
hepatice, abcese pulmonare.
27
Abcesul descris cu localizare în fosa iliaca dreapta are o frecventa mica
comparativ cu abcesele apendiculare secundare infectiei apendicelui care prin
localizarea lor, evolueaza fara semne abdominale obiective, întârzie diagnosticul
si favorizeaza formarea abcesului.
In functie de topografie abcesul apendicular prezinta o serie de particularitati
chimice.
Abcesul apendicular pelvin este localizat în fundul de sac Douglas. La semnele
de supuratie profunda se asociaza semne vezicale (retentie de urina).
La barbat este mai usor de diagnosticat deoarece prin tuseul rectal se percepe
colectia în sacul Douglas.
La femei se palpeaza o împastare a fundului de sac vaginal drept. Absenta
leucoreei si unilateralitatea leziunii permit de regula stabilirea diagnosticului.
Abcesul retrocecal este situat în regiunea retrocecala. Aceasta forma de
apendicita e adeseori recunoscuta abia în stadiul de abces, când. la semnele de
supuratie profunda se adauga si semne de localizare ca: durerelombara joasa,
nevralgii cerebrale. Prin palparea fosei renale, bolnavul stând în decubit lateral
stâng se percepe deasupra crestei iliace drepte o durere si o colectie profunda.
Câteva forme etiologice prezinta aspecte clinice particulare:
28
-la batrâni abcesul apendicular are aspectul de ocluzii febrile sau de tumora
colica.
-la femeile gravide diagnosticul fiind mai dificil se ajunge frecvent la abcesare.
Diagnosticul diferential al abceselor apendiculare ridica probleme. Diagnosticul
diferential se face cu:
-cancerul de cec si abces perineoplazic. Antecedentele trebuie sa sugereze
necesitatea irigografiei care va preciza diagnosticul;
-flegmon pionefritic.
C) Peritonitele apendiculare
Peritonita apendiculara poate constitui modul de debut al unei apendicite acute
(peritonite apendiculare primitive) sau apare ca o complicatie a unei apendicite
acute (peritonita secundara în doi timpi) sau a unui abces apendicular (peritonita
secundara în trei timpi).
Peritonita în doi timpi se produce prin difuziunea sau prin perforatia apendicelui.
Peritonita prin "difuziune" prezinta urmatorul tablou clinic:
Bolnavul a avut în urma cu mai multe zile o colica apendiculara (primul timp) a
carei simptomatologie s-a agravat însotita de varsaturi frecvente, febra se ridica,
tranzitul intestinal întârziat, pulsul în discordanta cu temperatura, leucocitoza. La
inspectie abdomenul meteorizat.
Timpul doi corespunde perforatiei apendicelui în peritoneul liber, adesea
declansata de o clisma sau un purgativ. Debutul este brutal cu dureri în fosa
iliaca dreapta si alterarea starii generale.
Peritonita în trei timpi
Primul timp este reprezentat de colica apendiculara care nu atrage atentia, pentru
ca evolueaza subacut.
In ai doilea timp se constituie abcesul apendicular.
În al treilea timp, abcesul perforeaza în cavitatea peritoneala si produce
peritonita generalizata.
In stadiul de abces, acesta poate fi sugerat de doua categorii de semne:
29
-aparitia semnelor generate de supuratie profunda, febra oscilanta cu frisoane si
transpiratii;
-transformarea locala a plastronului care devine dureros central si uneori
fluctuant.
Forme clinice
Exista mai multe forme de peritonita apendiculara în functie de unele
particularitati simptomatice, topografice, evolutive, etiologice. Forma
simptomatica: forma ocluziva mai frecventa la batrâni;
Forma topografica: peritonita generalizata este frecventa ca o complicatie a
apendicitei acute din fosa iliaca dreapta si mezencetalica peritonita localizata
este mai frecvent complicatia apendicitei pelvine si retrocecala;
Forma evolutiva: în prezent domina formele mascate, forme în care peritonita nu
mai poate fi rezolvata decât chirurgical.
Forma etiologica:
-peritonitele la copil sunt mai frecvente si mai grave din cauza
rapiditatii leziunilor la vârste mici;
-peritonitele la gravide sunt foarte severe; diagnosticul se stabileste foarte greu
deoarece lipseste contractura abdominala.
Diagnosticul într-o peritonita generalizata la adult: se urmareste etiologia
peritonitei cu apendicita acuta perforata. Se face diagnosticul cu perforatia unei
piocolecistite, cu perforatia unui ulcer gastroduodenal. La copil pot aparea
manifestari (gastroduodenale) abdominale în cursul pneumoniei, febrei tifoide,
reumatism articular acut, care pot fi confundate cu peritonitele.
Alte cauze ale peritonitei generalizate la copil sunt: perforatia diverticulului
Meckel, ulcerul gastric, peritonitele primitive gonococice, streptococice,
pneumococice. In cazul unei peritonite generalizate secundare sunt importante
doua aspecte:
-recunoasterea difuzarii unui proces inflamator peritoneal;
-recunoasterea la timp a formarii abcesului apendicular din anamneza.
D) Ocluziile apendiculare
30
Apendicita este o cauza destul de frecventa de ocluzie intestinala. Mecanismul
ocluziei este foarte variat:
-mecanic - prin strangularea unei anse intestinale,
-mixt - prin aglutinarea anselor intestinului subtire în jurul focarului apendicular.
Cauza ocluziei este de asemenea variata:
-apendicitele pot fi factori de strangulare mai ales daca vârful este fixat;
-leziunile periapendiculare sunt de asemenea raspunzatoare de bride inflamatorii
precoce, abces apendicular, care determina ocluzia prin aglutinarea anselor.
Apendicita acuta mezocolica este tipul apendicitei ocluzive. Exista mai multe
forme clinice în functie de particularitatile simptomatice, topografice, etiologice:
-forme simptomatice: în unele cazuri apendicita acuta determina ocluzia,
care poate fi mecanica sau paralitica (apendicita mezocolica). în alte
cazuri apendicita apare tardiv consecutiv peritonitei;
-forme topografice: ocluzie complicata mai frecventa datorita rapiditatii
difuziunii leziunilor la peritoneu. La batrâni frecventa acestor complicatii se
explica prin întârzierea diagnosticului, ajungându-se la stadiul de abces.
2.3 ÎNGRIJIREA SI TRATAREA BOLNAVILOR CU APENDICITA
Apendicita acuta beneficiaza atât de tratament chirurgical cât si medicamentos.
Tratamentul chirurgical consta în apendicectomie (extirparea apendicelui) si se
executa cu caracter de urgenta imediat dupa stabilirea diagnosticului de
apendicita acuta.
În caz de plastron apendicular se iau masuri dietetice restrictive (regim hidric 2-
3 zile) si se aplica punga cu gheata pe fosa iliaca dreapta. Bolnavul este tinut în
repaus la pat si se va relua alimentatia obisnuita numai daca evolutia locala si
generala este buna. Se vor administra calmante si antibiotice. Foarte utila este
vaccinoterapia: vaccin DELBET si POLIDIN. Daca procesul s-a resorbit clinic
(nu se mai palpeaza formatiunea tumorala caracteristica plastronului apendicular)
bolnavul va putea merge la domiciliu si va reveni la spital pentru
apendicectomie "la rece" dupa 60-90 zile interval variabil în functie de ritmul în
care a evoluat procesul de resorbtie.
31
CAPITOLUL lll
PREGĂTIREA PREOPERATORIE A BOLNAVULUI
Bolnavii care se interneaza pentru a fi operati au într-o masura mai mare sau mai
mica teama de interventia chirurgicala. De aceea asistenta medicala va trebui sa-
i faca bolnavului o primire calda si sa arate de la început bolnavului ca are în
personalul spitalului prieteni care se vor ocupa de sanatatea lui si ca acestia vor
face tot ce trebuie pentru ca el sa iasa din spital sanatos.
Asistenta medicala va conduce bolnavul la patul ce urmeaza sa-1 ocupe, va avea
grija sa amplaseze bolnavul nou internat în saloane cu covalescenti, care nu au
avut complicatii postoperatorii, optimisti, care nu necesita tratamente medicale
multiple.
Asistenta medicala va discuta cu bolnavul în mod foarte încurajator asigurându-l
ca totul se va desfasura în conditii perfecte, ca echipa operatorie (chirurgi,
anestezisti, cadre medii) va face totul ca interventia sa se desfasoare bine.
Ea va da câteva detalii generale asupra modului în care bolnavul va fi transportat
la sala de operatie, despre echipa de acolo care va prelua bolnavul. De altfel si
echipa din blocul operator va face acelasi lucru când preia bolnavul, ca totul se
va desfasura normal, sa explice fiecare gest pe care urmeaza sa-1 faca, faptul ca
se va trezi la salonul de terapie intensiva sau la pat, operat cu stare generala
buna.
Punerea în tema a bolnavului cu toate aceste actiuni care se desfasoara asupra
lui, este de o mare importanta pentru a îndeparta teama de necunoscut si
surprizele neplacute dureroase, adeseori factor de stres extrem de important, care
poate determina accidente grave.
Asistenta va recolta toate probele de laborator indicate de medic si se va îngriji
sa-i faca bolnavului toate investigatiile preoperatorii si sa introduca în foaia de
observatie, documentele în legatura cu examenele efectuate.
Actul chirurgical si cel anestezic produc unele modificari organismului operat.
Printr-un tratament adecvat, pre, intro si postoperator se vor remedia aceste
modificari, astfel ca organismul sa suporte bine operatia. Inima, plamânii,
32
ficatul, aparatul urinar sunt cele care sufera cel mai mult în timpul unei
interventii chirurgicale. Pentru a stabili starea lor functionala si modul cum vor
raspunde interventiei chirurgicale se vor executa câteva examene obligatorii si
anume:
-daca bolnavul tuseste, se va efectua o radiografie a plamânilor pentru a depista
o eventuala boala pulmonara care necunoscuta si netratata în prealabil poate
complica interventia operatorie;
-se va executa EKG si se va masura tensiunea arteriala, se va numara frecventa
pulsului si cerceta calitatea acestuia;
-analiza simpla de urina va da informatii asupra starii functionale a rinichilor;
-examinarea sângelui - hemoleucograma - ajuta la slabilirea
diagnosticului:
-determinarea ureei sangvine, este obligatorie. Prezenta unei urei
crescute cu peste 0,50g %o releva tulburari renale sau hepatice. în aceasta
situatie mersul postoperator va fi îngreunat urmat chiar de riscuri grave,
motiv pentru care în afara cazurilor de extrema urgenta, când se face
corectarea intraoperator se va amâna operatia pâna la remedierea functiilor
renale hepatice.
Determinarea glicemiei peste 1-1,5 %o arata ca bolnavul are un diabet zaharat.
Un bolnav cu diabet nu va fi supus unei interventii chirurgicale, în afara cazului
de maxima urgenta, atunci când s-a realizat o reducere a glicemiei la normal sau
cel putin la valori superioare normalului. Acesta se obtine prin administrarea de
insulina si printr-un regim hipoglucidic. Tratamentul se va continua si intro si
postoperator.
. tulburarile de sângerare si coagulare se vor remedia prin administrarea
de vitamine si vitamina K în caz ca se depisteaza o prelungire a timpului de
sângerare (peste 3 minute) sau a celui de coagulare (peste 7 minute).
Tuturor persoanelor trecute de 50 ani si fostilor suferinzi hepatici li se vor face
obligatoriu probele hepatice;
. determinarea grupei sanguine si a factorului R.H este obligatoriu
33
înaintea oricarei interventii care pune cât de cât problema administrarii
intraoperatorii de sânge;
-de mare importanta este de asemenea, sa se cunoasca si sa se trateze daca
bolnavul are alergie la unele medicamente;
-bolnavii care au folosit tranchilizante preoperator sau hipotensoare, de tip
Hipozin, pot sa faca scaderi tensionale intraoperatorii care adeseori foarte greu
se remediaza si de aceea interventia operatorie la acesti bolnavi trebuie facuta la
5-8 zile dupa ce au fost luate ultima oara aceste medicamente.
Starea de nutritie a bolnavului trebuie sa fie buna înaintea operatiei. Un bolnav
deshidratat si denutrit face importante complicatii postoperatorii.
Femeile trebuie întrebate în legatura cu data la care trebuie sa apara ciclul
menstrual pentru ca pe de o parte nu este recomandabil a se face interventie
chirurgicala în timpul menstruatiei, iar pe de alta parte pentru catulburarile de
ciclu releva stari patologice generale sau genitale ori prezenta unei sarcini.
In cazul apendicitei acute "la rece" bolnavul va servi prânzul si cina în mod
normal, si nu în cantitati crescute pentru ca tractul digestiv sa fie cât mai liber. El
va bea o cantitate normala de lichide. Pentru asigurarea unui somn bun si
înlaturarea starii de anxietate preoperatorie, bolnavul va primi seara înainte de
culcare, câte o tableta de Luminai si Romergan.
Inaintea operatiei se va efectua:
- raderea pilozitatii din regiunea învecinata cu zona unde urmeaza a se practica
incizia;
- efectuarea unei clisme foarte necesara pentru bolnavii operati pe tractul
digestiv.
Femeile îsi vor lega strâns parul. Bolnavii nu vor avea la gât lantisoare, obiecte
de podoaba la mâini, la gât. Unghiile vor fi taiate scurt si nu vor fi lacuite pentru
a se putea observa capilarele extremitatilor degetelor. Protezele dentare vor fi
scoase pentru ca acestea sa nu se deplaseze în timpul anesteziei si sa astupe caile
respiratorii.
34
Bolnavii batrâni cu varice este bine sa li se aplice bandaj elastic pe gamba si
treimea interioara a coapsei, cu scopul de a evita staza si o acumulare prea mare
de sânge în aceste vene, aceasta ar contribui la reducerea masei sangvine, motiv
de producere a unui soc întra sau postoperator precum si pentru împiedicarea
aparitiei tromboflebitei postoperatorii. Cu circa 45 minute înainte ca bolnavul sa
fie introdus în sala de operatie i se va administra o fiola de Mialgin
intramuscular, iar cu 30 minute înainte o fiola de Atropina, medicatie asa numita
preanestezica.
În toata aceasta perioada preoperatorie asistenta medicala de anestezie si cea din
blocul operator se va preocupa de starea psihica a bolnavului asigurându-1 ca totul se
va desfasura în conditii normale.
3.1ANESTEZIA SI ACTUL CHIRURGICAL

In general este bine ca interventia chirurgicala pentru apendicita acuta, date fiind
surprizele care pot surveni la deschiderea cavitatii peritoneale, sa se desfasoare sub
anestezie generala, obtinuta fie pe cale respiratorie prin intubatie traheala, fie prin
introducerea unui anestezic intrarahidian. Se introduce 1,5 pâna la 3 ml de anestezic
în functie de greutatea bolnavului si de durata presupusa interventiei
chirurgicale. Bolnavii cu rahianestezie trebuie supravegheati în permanenta si
perfuzati cel putin cu ser glucozat în timpul operatiei pentru a mentine la
normal constantele biologice care au tendinta de a se altera ca urmare a
efectuarii rahianesteziei.
In timpul actului chirurgical se va controla foarte. des tensiunea arteriala, pulsul,
numarul respiratiilor pe minut, faciesul, culoarea extremitatilor si starea generala a
pacientului. Se administreaza permanent oxigen pe sonda nazala. Ori de câte ori se
face anestezie generala cu intubatie traheala, pentru ca bolnavii sa suporte bine sonda,
se administreaza miorelaxante. Se folosesc ca miorelaxante Miorelaxinul, Floxedilul.
35
ACTUL CHIRURGICAL
Consta în apendicectomie McBurney este calea cea mai des folosita pentru abordarea
apendicelui, fiind convenabila pentru rezolvarea celor mai multe situatii. Este o incizie
oblica în flancul si regiunea inghinala dreapta, lunga de 6-8cm. Lungimea inciziei
cutanate trebuie sa fie proportionala cu gradul de adipozitate al individului, ca si cu
leziunea presupusa a fi gasita deoarece prelungirea acesteia, dupa deschiderea cavitatii
peritoneale si dupa efectuarea manevrelor infructuase de gasire a apendicului este
greoaie ca executie, necesitând modificarea câmpurilor de izolare, ridicarea
penselor de reper, executia unei noi hemostaze, etc. De aceea este indicat ca
la bolnavii cu adipozitate marcata sau la cei care se banuieste existenta unei leziuni
apendiculare mai complexe sa se efectueze înca de la început o incizie cutanata mai
lunga, de circa 10-15cm. Dupa ce apendicele a fost extirpat, se face sutura "plan cu
plan'' a peretelui abdominal si pansamentul steril.
3.2 ÎNGRIJIRI POSTOPERATORII

Odata adus bolnavul în salonul sau, sau în cel de terapie intensiva, asistentei
medicale îi revine sarcina de a-i acorda atentie deosebita. Ea trebuie sa nu uite
ca orice operatie poate fi marcata de complicatii grave si sa acorde oricarui semn
de alarma pe care îl da bolnavul sau oricarui semn patologic pe care-1 constata în
starea generala a bolnavului maximum de atentie.
36
Daca bolnavul trebuie sa continue o perfuzie de sânge sau solutii de electroliti,
asistenta medicala va informa asupra cantitatii pe care o are de administrat si o va
administra. Deasemenea, va da medicatia prescrisa de medic postoperator de câte
ori este necesar va administra medicamentatia calmanta în limita prescrisa de
medic. Asistenta medicala nu va parasi nici un moment bolnavul, atâta timp cât
el este sub influenta substantelor narcotice. Actiunea acestora poate sa revina cu
toate ca bolnavul a plecat din sala de operatie trezit, cu reflexele capatate, poate
sa recada sub actiunea drogurilor administrate si daca nu este supravegheat limba
poate sa-i cada în fundul laringelui, sa astupe glota si bolnavul sa moara asfixiat.
In caz ca bolnavul a transpirat îi va schimba lenjeria. Va crea bolnavului cea
mai buna pozitie în pat asezându-i perna, ridicându-i spatarul patului, ajutându-
1 sa se miste pe o parte si pe alta, facându-i masaje si frectii pe piept si pe spate.
Copiii operati ca si adultii care nu sunt constienti au tendinta sa-si smulga
pansamentele si de aceea trebuie imobilizati la pat si supravegheati foarte
îndeaproape.
Majoritatea bolnavilor care au fost operati, sunt transportati în saloane de terapie
intensiva unde ramân un timp. Aici se trezesc în prezenta unui personal
necunoscut, într-un pat si într-un spatiu deasemenea strain. Aceasta situatie poate
sa le creeze neliniste, anxietate. De aceea trebuie sa li se explice ca spitalizarea
lor într-un salon de terapie intensiva este un procedeu obisnuit dupa narcoza si
un procedeu special pentru respectivul bolnav. I se va arata ca în terapia
intensiva lucreaza cadre de aceeasi calitate cu cele din saloanele obisnuite si li se
va vorbi în oarece masura familiarizat cu noul loc în care se afla. Ramâne apoi
sarcina asistentei de terapie intensiva sa demonstreze bolnavului ca este în
deplina securitate. Acelasi lucru i se va explica si familiei care poate sa fie
alarmata ca bolnavul respectiv a fost retinut într-un salon de terapie intensiva.
Asistenta medicala trebuie sa stie ca imediat ce pacientul este în situatie de a
pune întrebari în legatura cu evolutia operatiei, o va face si ca majoritatea
pacientilor se vor interesa daca afectiunea lor nu a fost extrem de grava.
37
Asistenta este datoare sa asigure bolnavul ca totul a decurs normal, ca nu a fost
nimic grav, si prin raspunsurile clare si simple, pe care le da bolnavului, nu
trebuie sa dea acestuia impresia ca îi ascunde ceva ci pur si simplu ca ea stie ca
nu a fost nimic deosebit, ca totul s-a desfasurat normal, ca totul a evoluat bine.
3.3 ÎNGRIJIREA PLĂGII OPERATORII
In obligatiile asistentei medicale intra si îngrijirea plagii operatorii. De la sala de
operatie bolnavul vine cu plaga acoperita cu un pansament steril. Asistenta
medicala trebuie sa examineze acest pansament, sa-1 schimbe zilnic si sa
observe daca acest pansament nu este îmbibat cu sânge sau cu puroi. Daca este
îmbibat, ea trebuie sa anunte imediat medicul, care va examina pansamentul
bolnavului si va da instructiuni necesare suplimentare în functie de caz.
Scoaterea firelor
Firele de sutura se scot în general între a IV-a si a V-a zi de la operatie, iar
bolnavul este externat a VI-a sau a VII-a zi de la operatie, daca nu are
complicatii.
3.4COMPLICAŢIILE POST-OPERATORII SI PREVENIREA LOR
Complicatiile post-operatorii care pot aparea:
-complicatii hemoragice;
-complicatii bronsice;
-complicatii supurative;
-tromboembolii.
a) Hemoragia intraperitoneala urmarea unei defectiuni sub o forma
sau alta în modul de executie a ligaturii mezoapendicelui. Ea necesita
reinterventie, printr-o cale de acces larga pentru identificarea arterei
ileocecoapendiculare si ligaturarea ei în mod corect.
b) Complicatiile respiratorii sunt cele mai frecvente complicatii
postoperatorii. Complicatiile respiratorii pot fi atelectazia pulmonara,
bronsita, pneumonia.
Atelectazia se datoreste unei bronhii mai mult sau mai putin importante si
imposibilitatea de circulatie a aerului, în zona de sub acel segment. Pneumonia
38
este de cele mai multe ori urmarea unei atelectazii. Din cauza neventilarii zonei
respective, germenii microbienii existenti aici se dezvolta si dau nastere unei
pneumonii, care poate cuprinde si zone mai largi.
De obicei complicatia apare la 24-48 ore de la operatie, se manifesta printr-un
puls mai frecvent, respiratii mai numeroase, tuse. dureri toracice, cianoza si stare
de agitatie, în scurt timp apare expectoratia mai mult sau mai putin abundenta.
Aceste complicatii apar de obicei la cei în vârsta, la fumatori sau cei care varsa
în timpul interventiei operatorii si au aspirat o parte din continutul vomat.
Intubatia traheala si substantele narcotice administrate pe cale respiratorie
favorizeaza complicatiile pulmonare ca si unele infectii ale arborelui respirator,
preexistente operatiei. Complicatiile respiratorii apar la bolnavii care au stat mult
în decubit dorsal dupa operatie.
Terapia acestei complicatii consta în primul rând în prevenirea aparitiei ei în
timpul operatiei, apoi în aranjarea corecta a pozitiei bolnavului în pat, evitarea
ca acesta sa stea pe un cearceaf îmbibat cu transpiratii sau secretii, plasarea sa
într-o camera bine aerisita si lipsita de germeni infectiosi. Cu deosebire bolnavii
mai în vârsta vor fi asezati imediat dupa operatie alternativ câte o jumatate de ora
în decubit dorsal, în decubit lateral stâng, în decubit lateral drept.
Secretiile nazofaringiene vor fi aspirate cu insistenta la bolnavii înca inconstienti.
Iar dupa trezire bolnavii vor fi pusi sa le evacueze singuri si cât mai complex.
Imediat ce bolnavul se poate mobiliza din pat; el trebuie sa faca miscari cât mai
lente, mai ales miscari respiratorii iar ori de câte ori se constata ca are arbore
bronsic încarcat va fi invitat sa tuseasca si sa expectoreze.
Asistenta medicala trebuie sa cunoasca bine posibilitatea aparitiei unei astfel de
complicatii, adeseori grava si sa ajute bolnavul sa execute o respiratie profunda
sa-1 sfatuiasca sa expectoreze, sa-i administreze medicatia ajutatoare pe care o
prescrie medicul.
c) Complicatii supurative. Marea majoritate a operatiilor se vindeca "perprimam"
fara sa supureze. Uneori însa plaga se infecteaza din diferite motive (de obicei
intraoperator) si catre a V-a si a VI-a zi apare un sindromperitoneal însotit de
39
toate semnele peritonitei localizate. In acest caz este indicata reinterventie
chirurgicala de urgenta, cu drenajul colectiei purulente, prin introducere de
tuburi de dren în fundul de sac Douglas.
d)Complicatii circulatorii. Cea mai frecventa si cea mai grava din complicatiile
circulatorii este boala tromboembolica. Formarea de cheaguri în venele
bazinului si ale membrelor inferioare prezinta un pericol postoperator frecvent.
Aceste cheaguri se datoresc încetinirii circulatiei venoase, unor traumatisme sau
iritatii care s-au produs asupra venelor sau prin compresiune ce încetineste
circulatia venoasa postoperatorie.
Anestezia si actul chirurgical oricât de novice pot fi ele, pot determina uneori
aparitia acestui accident.
Decubitul dorsal prelungit, lipsa de mobilizare precoce a membrelor mai ales a
color inferioare, chiar imediat dupa operatie sunt factori determinanti ai operatiei
cheagurilor în venele membrelor inferioare si ale micului bazin. La aparitia
acestui accident, participa adesea depresiunea respiratorie (amplitudinea foarte
scazuta a miscarilor toracice) cauzata de decubitul dorsal prelungit. Din cauza
unei amplitudini mult scazute a miscarilor respiratorii, circulatia sângelui venos
catre inima, mai ales în vena cava inferioara, este mult încetinita cauza frecventa
pentru formarea de cheaguri. Printre factorii predispozanti se numara obezitatea,
vârsta înaintata, afectiuni cardio-vasculare, debilitate, starile de nutritie
defectuoase, focarele de infectie, prezenta de vene varicoase. Trombii formati în
venele bazinului mic sau ale membrelor inferioare, pot sa se dezvolte dând
tulburari locale (situatia cea mai frecventa) sau pot sa porneasca de aici catre
plamâni dând nastere unei embolii pulmonare, urmata deseori de moartea
bolnavului. Afectiunea embolica poate depasi plamânul, ajungând la creier, unde
poate da nastere unei embolii cerebrale urmata de tulburari grave nervoase sau
chiar de moarte.
Boala trombolitica (feblotromboza sau trombofeblite) debuteaza de obicei prin
dureri la pulpa gambei molet, dureri sesizate de bolnav fie când merge, fie chiar
când sta în pat. De multe ori acesti bolnavi pot fi surprinsi de asistenta medicala
40
masându-si pulpa, cu intentia de a-si calma durerea. Este un gest inactiv,
adeseori extrem de periculos, pentru ca prin masaj, bolnavul poate sa-si
mobilizeze cheagului prins înca de endoane care pornind apoi de-a lungul venei
poate da o emboliza grava, chiar mortala. Tratamentul preventiv consta în
mobilizarea foarte precoce în pat si imediat ce este posibil, miscarea pe propriile
picioare. Tratamentul curativ consta în administrarea de Heparina, urmata de
Trombostop sub controlul examenelor de laborator (timp Quick, timp Hawell,
coagulograma) a starii generale si locale a bolnavului.
Aceste complicatii nu au nimic specific pentru interventia în sine, ele putând
surveni dupa orice act operator. In ceea ce priveste frecventa cu care survin dupa
apendicectomie, ca si gravitatea lor, acestea depind de multiplii factori care este
modul de solutionare operatorie, urmarirea si tratamentul postoperatpriu.
41
CAPITOLUL IV
CAZUL l
NUME: P
PRENUME: N
VARSTA: 50 de ani
Data nasterii : 18 iulie 1967
DOMICILIU: Rosiorii de Vede
OCUPATIE: pensionara
NATIONALITATEA: romana
RELIGIE: ortodoxa
DATA INTERNARII: 05.12.2016
ORA INTERNARII: 11¹º
DIAGNOSTICUL LA INTERNARE:
- apendicita acuta, obezitate
MOTIVELE INTERNARII:
- durere in fosa iliaca dreapta, greturi si scaune moi.
ISTORICUL BOLII:
- simptomatologia a debutat in urma cu cateva zile, cu dureri in fosa iliaca
dreapta, greturi si scaune moi; simptomatologia se accentueaza, motiv pentru
care se interneaza pentru tratament de specialitate in sectia chirurgie.
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE:nesemnificative
ANTECEDENTE PERSONALE:nesimnificative
CONDITII DE VIATA SI MUNCA:igienice
EXAMEN CLINIC GENERAL
STARE GENERALA:modificata
STARE DE CONSTIINTA:prezenta
FACIES:incercanat
TEGUMENTE:palide
MUCOASE:clinic normale
APARAT RESPIRATOR:
42
- torace cu aspect normal,
- sonoritate pulmonara normala,
APARAT CARDIOVASCULAR :
- TA-110/60 mmHg
- AV- 80 pulsatii/minut
APARAT DIGESTIV :
- tranzit intestinal fiziologic,
-scaune moi ,
- varsaturi prezente,
APARAT URO-GENITAL:
- mictiuni frecvente,
- urini de aspect normal.

Starea pacientei impune interventii la urmatoarele nevoi:
-nevoia de a se misca si a-si mentine o buna postura
-nevoia de a adormi ,a se odihni
-nevoia de a se imbraca,a se dezbraca
-nevoia de a fii curat,a-si proteja tegumentele
43
CAZUL l
ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
Nevoia Elemente de Elemente de Surse de Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare

fundamentala independenta dependenta dificutate nursing autonome si
delegate
Nevoia de a Torace normal

respira conformat Analize
TA=120/60
mmHg
A.V=76b/min
Nevoia de a Torace normal

respira conformat
TA=110/60 VSH,HL,TS
mmHg
A.V=76b/min
44
Nevoia de a Torace normal VSH=2m/h
respira conformat HB=13g%
TA=120/60 TS=2’
A.V=76b/min TC=2,45’
Nevoia de a Respira in
respira limite
normale
Nevoia de a Nevoia
respira normala
satisfacuta
45
Nevoia de a Bolnava se Alimentatie Pacienta sa nu Vom ajuta bolnavul sa Bolnava
bea si a alimenteaza inadecvata prezinte greturi se alimenteze echilibrat
manca si se prin deficit si varsaturi sa nutritional
hidrateaza in din cauza fie echilibrata
mod normal greturilor si hidroelectroMc
calitativ si varsaturilor si nutritional in
cantitativ manifestata 24 de ore.
prin
constipatie.
Nevoia de a Bolnava se Pacienta sa fie Asistenta ajuta Bolnava se

bea si a alimenteaza echilibrata bolnava in timpul alimenteaza
manca si se psihic ,sa aiba varsaturilor,sprijinind- calitativ si
hidrateaza in o stare de bine o. cantitativ
mod normal
calitativ si
cantitativ
46
Asigura un climat
Nevoia de a cald ,confortabil, bine Evoluti
bea si a aerisit favorabila
manca -asistenta
supravegheaza pulsul
TA
Nevoia de a Evolutie
bea si a favorabila
manca
Nevoia de a Nevoia Evolutie

bea si a normal favorabila
manca satisfacuta
47
Nevoia de a Pacienta
elimina elimina in
limite
fiziologice
normale
elimina elimina in
limite
fiziologice
normale
Nevoia de a D=1500ml
elimina
S=1000ml
48
Nevoia D=1800ml
de a
elimina S=1000ml
Nevoia Nevoia normal

de a satisfacuta
elimina
Nevoia Incapacitatea Postura Bolnava sa Ajutarea bolnavei la

de a se de a merge neadecvata nu prezinte schimbarea pozitiei
49
misca si dureri in
a avea o epigastru
buna si fosa
postura iliaca in 2
zile
Nevoia Durere sold Incapacitatea Apendicita Disconfort Asezarea Adiministreaza medicatia Persista
de a se drept,impotenta de a merge abdominal bolnavulei prescrisa de durerea
misca si functionala,menbru din cauza in pozitie medic(antiinflamatoare la nivelul
a avea o inferior procesului comoda antiinfectioasa,antialgice)si soldului
buna drept,tronatie si inflamator urmareste afectele drept.
postura abductie medicatiei Pacient
in pozitie
de
decubit
50
Nevoia de a Nevoia
se misca si a normal
avea o buna satisfacuta
postura
Nevoia de a Somn Apendicita Dificultate de Somn si Algocalmin 2

dormi si a se necorespunzator a dormi si a odihna tb/zi Evolutie
odihni se odihni eficienta Cefort 2 g/zi favorabila
Nevoia de a Somn Dificultate de Algocalmin 2 Evolutie

dormi si a se necorespunzator a dormi si a tb/zi favorabila
odihni se odihni Cefort 2 g/zi
51
Nevoia de a Nevoia este
dormi si a se normal
odihni satisfacuta
Nevoia de a Dificultate Dificultate in Bolnava sa se Ajutarea Bolnava se

se imbraca si in a se a se dezbraca imbrace,dezbrace bolnavului la imbraca cu
dezbraca dezbraca si a se singur in termen imbracat si ajutor si
imbraca de 32 de ore dezbracat apoi singura
Nevoia de a Dificultate Dificultate in Bolnava sa se Sugereaza

se imbraca si in a se a se dezbraca imbrace cu ajutor apartinatorilor sa-
dezbraca dezbraca si a se in termen de 24 i procure bolnavei
imbraca de ore haine largi,usor
de imbracat
52
Nevoia de a Nevoia
se imbraca si normal
dezbraca satisfacuta
Nevoia de a T=36º C(d) Risc de Bolnava sa-si Asistenta aplica

mentine hipertermie mentina comprese reci
temperatura T=36,2º C(s) datorita temperatura ,punga cu
corpului procesului corpului in limite gheata,aeriseste
inflamator fiziologice incaperea
Nevoia de a T=37,6º Bolnava sa aiba Administreaza

mentine C(d) o stare de bine medicatia
temperatura fizic si psihic recomandata de
corpului T=37,8º C(s) medic(antibiotice)
53
Nevoia de a T=36,8º C(d) Asigura
mentine imbracaminte
temperatura T=36,5 C(s) lejera
corpului
Nevoia de a T=36,8 º C(d) Asistenta

mentine calculeaza
temperatura T=36,5 º C(s) bilantul
corpului ingesta-
excreta pe 24
ore
Nevoia de a Nevoia
mentine normal
temperatura satisfacuta
corpului
Nevoia de a Alterarea Regulile de Pieptanatul Plaga
fi curat si a-si intergritatii igiena sa fie zilnic,taierea operatorie nu
54
proteja tegumentelor respectate cu unghiilor s-a complicat
tegumentele datorita strictete
plagii
operatorii
Nevoia de a Igiena Ingrijirea Se face Ingrijirea

fi curat si a-si tegumentelor zilnica toaleta plagii privind
proteja si a si se aplica curatenia
tegumentele mucoaselor pansament corpului
steril
55
Nevoia de a
fi curat si a- Nevoia
si proteja este
tegumentele normal
satisfacuta
Asistenta
Nevoia de a Agitatie,nervozitate Neliniste in Stare de Combaterea informeaza Stare
epuiza legatura cu neliniste durerii,calmarea bolnava cu generala
pericolele posibilitatea unor bolnavei privire la alterata
complicatii masurile de
prevenire a
complicatiilor
postoperatorii
Nevoia de a Bolnava si-
epuiza Agitatie,nevozitate Durere,constrangeri Stare de Sa nu mai fie Repaus la pat a insusit
pericolele fizice neliniste nelinistita ,sa informatiile
nu prezinte si a inteles
56
complicatii necesitatea
participarii
la ingrijire
proprie
Nevoia de a Facies crispat Discutii cu Pacienta
epuiza bolnava linistita
pericolele
Nevoia de a Nevoia
epuiza normala
pericolele satisfacuta
comunica cu comunica cu
semeni personalul
medical
57
semeni personalul
medical
semeni personalul
medical
Nevoia de a Nevoia
comunica cu satisfacuta
semeni
Nevoia de a Incapacitatea Dificultate de Pacienta
actiona de a se ruga a actiona ortodoxa
conform dupa
propriilor credintele si
credinte si valorile sale
valori
58
comform dupa
valori
Nevoia de a Incapacitatea Absenta

actiona de a merge la locurilor de a
conform biserica practica
propriilor religia
credinte si
valori
59
Nevoia de a Incapacitatea
actiona de a se ruga
conform
propriilor
credinte si
valori
Nevoia de a Bolnava are Internat la Dificultatea Ajutarea Facilitatea Imposibilitatea

se realiza sentimentul de spital de a-si asuma bolnavei de a accesului de a indeplini
inutilitate rolul social si se adapta la familiei rolul social
de a se rolul de
realiza bolnav
de a se rolul de
realiza bolnav
Nevoia de a Discutii cu
60
se realiza bolnava
Nevoia de a Nevoie
se realiza satisfacuta
Nevoia de a Imposibilitatea Dificultatea Accesul la Bolnava se

se recreia de a participa desfasurarilor radio si T.V resuma la
la activitatile recreative activitati
recreative reduse
se recreia de a participa desfasurarilor radio si T.V resuma la
la activitatile recreative activitati
recreative reduse
Nevoia de a Nevoia
se recreia normal
satisfacuta
Nevoia de a Bolnava
invata si prezinta
61
descoperi interes fata
de afectiune
Nevoia de a Bolnava este

invata si interesat de
descoperi afectiune
Nevoia de a Nevoia Pacienta este
invata si normal externata
descoperi satisfacuta
62
EPICRIZA
Pacienta se interneaza in sectia de chirurgie ,simptomatologie debuteaza in urma
cu cateva zile cu dureri in fosa iliaca dreapta,greturi si varsaturi.
Beneficiaza de urmatoarele investigatii paraclinice :
-hemoleucograma
-hemoglobina=13,6%
-examen urina normal
-reactie VDRL=negativa
-pacienta a suferit interventie chirurgicala
-anestezie generala.
Recomandari medicale :
-evitarea eforturilor fizite timp de 30 de zi
-evitarea alimentelor si bauturilor care provoaca gaze intestinale.
63
CAZUL II
NUME: C
PRENUME: A.
VARSTA: 29 ANI
DATA NASTERII:11 IUNIE 1988
DOMICILIU:Rosiorii de Vede
OCUPATIE: casiera
RELIGIE: ortodoxa
ORA INTERNARII: 19³º
- apendicita acuta,infectie urinara
- durere in fosa iliaca dreapta.
- senzatie de voma, febra.
ISTORICUL BOLII:
- pacientul acuza de circa o saptamana dureri in fosa iliaca dreapta, insotite
de circa doua zile de febra si senzatie de voma.
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: nesemnificative
ANTECEDENTE PERSONALE: nesemnificative
STARE DE CONSTIINTA: prezenta
FACIES: palid, incercanat
TEGUMENTE: normal colorate
MUCOASE: normal colorate
64
APARAT RESPIRATOR:
- torace cu aspect normal;
- sonoritate pulmonara normala;
- murmur vezicular fiziologic.
APARAT CARDIOVASCULAR:
- TA – 105/60 mmHg;
- AV – 80 pulsatii/minut;
- soc apexian in spatiu V intercostal stang;
APARAT DIGESTIV:
- abdomen suplu, mobil, dureros spontan si la palpare in fosa iliaca dreapta;
- tranzit intestinal fiziologic;
- senzatie de voma;
- splina nepalpabila.
APARAT URO-GENITAL:
- mictiuni fiziologice;
- urini de aspect normal;
- loje renale nedureroase
-a se misca si a-si mentine o buna postura
-a adormi,a se odihni
-a se imbraca,a se dezbraca
-a fii curat ,a-si proteja tegumentele.
65
66
CAZUL ll
Nevoia Elemente de Elemente de Surse de Diagnostic Obiective Interventii Evaluare

fundamentala independenta dependenta dificutate de nursing autonome si
delegate
Nevoia de a Torace
respira normal Analize
conformat
TA=130/60
mmHg
A.V=76b/min
67
Nevoia de a Torace
respira normal
conformat VSH,HL,TS
TA=110/60 TC
mmHg radiografie
A.V=76b/min
Nevoia de a Torace VSH=2m/h

respira normal HB=13g%
conformat TS=2’
TA=140/60 TC=2,45’
A.V=76b/min
68
respira limite
normale
Nevoia de a Nevoia
respira normala
satisfacuta
Nevoia de a Bolnava se Alimentatie Bolnava sa nu Vom ajuta Bolnava este

bea si a alimenteaza inadecvata prezinte greturi bolnavul sa se echilibrat
manca si se prin deficit si varsaturi alimenteze nutritional
hidrateaza in
mod normal
calitativ si
cantitativ
69
Nevoia de a Bolnava se Bolnava sa fie Asistenta face Bolnava se
bea si a alimenteaza echilibrata bilantul alimenteaza
manca si se hidroelectrolitic lichidelor calitativ si
hidrateaza in si nutritional in ingerate si cantitativ
mod normal 24 ore eliminate
calitativ si
cantitativ
Nevoia de a Evoluti
bea si a Administreaza favorabila
manca substante
acidulate cu
lamaie(reci)fara
a fi indulcite la
2-3 ore in porti
mici
bea si a favorabila
70
manca

manca satisfacuta
elimina elimina in
limite
fiziologice
normale
elimina elimina in
limite
fiziologice
normale
Nevoia de a D=1500ml
71
elimina
S=1000ml
Nevoia de D=1600ml
a elimina
S=1100ml
Nevoia de Nevoia normal

a elimina satisfacuta
Nevoia de Incapacitatea Imobilitate Bolnava sa se Ajutarea

a se misca de a merge datorita deplasezeputin bolnavei la
si a avea o contra- cu ajutor in schimbarea
buna indicatiilor decurs de 24 pozitiei
postura fizice de ore
72
Nevoia de Durere sold Apendicita Postura Asezarea Asistenta Persista
a se misca drept,impotenta Incapacitatea neadecvata bolnavei in ajuta bolnava durerea la
si a avea o functionala,menbru de a merge pozitie sa faca nivelul
buna inferior comoda primii pasi soldului
postura drept,tronatie si postoperator drept.
abductie Pacient in
pozitie de
decubit
73
Nevoia de a Nevoia
se misca si normal
a avea o satisfacuta
buna
postura
Nevoia de a Somn Apendicita Dificultate Somn si Algocalmin 2 tb/zi

dormi si a necorespunzator de a dormi odihna Gentamicina80g/zi Evolutie
se odihni si a se eficienta favorabila
odihni
Nevoia de a Somn Dificultate Algocalmin 2 tb/zi Evolutie

dormi si a necorespunzator de a dormi Gentamicina /zi favorabila
se odihni si a se
odihni
74
Nevoia de a Nevoia este
dormi si a normal
se odihni satisfacuta
Nevoia de a
se imbraca si Dificultate Dificultate Pacienta sa se Asistenta Bolnava se
dezbraca in a se in a se imbrace,dezbrace identifica imbraca cu
dezbraca dezbraca si a singura in termen capacitatea si ajutor si
se imbraca de 24 ore limitele fizice ale apoi
bolnavei singura
Nevoia de a Dificultate Dificultate Ajutarea Ii acorda

se imbraca si in a se in a se bolnavei la suficient timp
dezbraca dezbraca dezbraca si a imbracat si pentru a se
se imbraca dezbracat imbraca si
dezbraca
75
Nevoia de a Nevoia
Nevoia de a T=36º C(d) Bolnava sa-si Asistenta aplica

mentine mentina comprese
temperatura T=37,2º C(s) temperatura reci,punga cu
corpului corpului in limite gheata
fiziologice
Nevoia de a T=37,6º Bolnava sa fie Aeriseste

mentine C(d) echilibrata incaperea,asigura
temperatura hidroelectrolitic imbracaminte
corpului T=37,8º C(s) lejera
76
Nevoia de a T=36,8º Asistenta administreaza
mentine C(d) medicamentatia recomandata
temperatura de
corpului T=36,5 C(s) medic(antibiotice,antitermice)
Nevoia de a T=36,8 º Asistenta calculeaza bilantul

mentine C(d) ingesta-excreta pe 24 ore
temperatura
corpului T=36,5 º
C(s)
Nevoia de a Nevoia
mentine normal
corpului
Nevoia de a Igiena Ingrijirea Pieptanatul zilnic,taierea Ingrijirea

fi curat si a- tegumentelor zilnica unghiilor privind
77
si proteja si a curatenia
tegumentele mucoaselor corpului
Nevoia de a Igiena Ingrijirea Pieptanatul zilnic,taierea Ingrijirea

fi curat si a- tegumentelor zilnica unghiilor privind
si proteja si a curatenia
Nevoia de a fi
curat si a-si Nevoia
proteja este normal
tegumentele satisfacuta
Nevoia de a Agitatie,nervozitate Durere,constrangeri Stare de Combaterea Repaus la Stare
epuiza fizice neliniste durerii,calmarea pat generala
pericolele bolnavei alterata
Nevoia de a Agitatie,nevozitate Durere,constrangeri Asistenta Durerile
epuiza fizice Stare de Sa diminueze asigura au scazut
pericolele neliniste semnele durerii tratament in
78
in 24 ore cu intensitate
antialgice
la
indicatia
medicului
Nevoia de a Facies crispat Discutii Pacienta
epuiza cu linistita
pericolele bolnava
Nevoia de a Nevoia
epuiza normala
semeni personalul
medical
79
semeni personalul
medical
semeni personalul
medical
Nevoia de a Nevoia
semeni
conform dupa
valori
comform dupa
80
valori

conform dupa
valori
comform dupa
valori
81
propriilor religia
credinte si
valori
Nevoia de a Incapacitatea
actiona de a se ruga
conform
propriilor
credinte si
valori
de a se rolul de
realiza bolnav
se realiza sentimentul de spital de a-si asuma bolnavei de accesului de a indeplini
inutilitate rolul social si a se adapta la familiei rolul social
de a se rolul de
82
realiza bolnav
se realiza bolnava
Nevoia de a Nevoie

se recreia de a particita desfasurarilor radio si T.V rezuma la
la activitati recreative activitati
recreative reduse

recreative reduse
83
Nevoia de a Nevoia
se recreia normal
satisfacuta
84
recreative reduse

recreative reduse
Nevoia de a Nevoia
se recreia normal
satisfacuta
Nevoia de a Bolnava
invata si prezinta
de afectiune
85
descoperi afectiune
Nevoia de a Nevoia Pacienta este
invata si normal externat
descoperi satisfacuta
86
EPICRIZA
Pacienta se interneaza in sectia de chirurgie ,acuza de circa o saptamana dureri

in fosa iliaca dreapta, insotite de circa doua zile de febra si senzatie de voma.
-hemoleucograma
-hemoglobina=13,6%
87
CAZUL IIl
NUME: M
PRENUME: A.
VARSTA: 27 ANI
DATA NASTERII:10 mai 1990
DOMICILIU:Rosiorii de Vede
OCUPATIE: casinica
RELIGIE: ortodoxa
ORA INTERNARII: 15³º
- apendicita acuta
- durere in fosa iliaca dreapta.
- senzatie de voma, febra.
ISTORICUL BOLII:
- pacientul acuza de circa trei zile dureri in fosa iliaca dreapta, insotite de
circa doua zile de febra si senzatie de voma.
ANTECEDENTE HEREDO-COLATERALE: nesemnificative
ANTECEDENTE PERSONALE: nesemnificative
STARE DE CONSTIINTA: prezenta
FACIES: palid, incercanat
TEGUMENTE: normal colorate
MUCOASE: normal colorate
APARAT RESPIRATOR:
88
- torace cu aspect normal;
- sonoritate pulmonara normala;
- murmur vezicular fiziologic.
APARAT CARDIOVASCULAR:
- TA – 110/60 mmHg;
- AV – 78 pulsatii/minut;
- soc apexian in spatiu V intercostal stang;
APARAT DIGESTIV:
- abdomen suplu, mobil, dureros spontan si la palpare in fosa iliaca
dreapta;
- tranzit intestinal fiziologic;
- senzatie de voma;
-splina nepalpabila.
APARAT URO-GENITAL:
- mictiuni fiziologice;
- urini de aspect normal;
-a se misca si a-si mentine o buna postura
-a adormi,a se odihni
-a se imbraca,a se dezbraca
-a fii curat ,a-si proteja tegumentele.
89
90
CAZUL lll
Nevoia Elemente de Elemente de Surse de Diagnostic Obiective Interventii Evaluare

fundamentala independenta dependenta dificutate de nursing autonome si
delegate
Nevoia de a Torace Analize
respira normal Bolnava sa Scaderea In 24 de ore
conformat aiba un ritm febrei,asigurarea pulsul
TA=110/60 cardiac repausului fizic bolnavei a
mmHg normal si psihic revenit la
A.V=78b/min normal
Nevoia de a Torace VSH,HL,TS
respira normal Administarea
conformat medicatiei
TA=110/60
mmHg
A.V=78b/min
91
Nevoia de a Torace VSH=2m/h
respira normal HB=13g%
conformat TS=2’
TA=130/60 TC=2,45’
A.V=78b/min
respira limite
normale
Nevoia de a Nevoia
respira normala
satisfacuta
Nevoia de a Bolnava se Vom Bolnava
bea si a alimenteaza Bolnava sa ajuta bolnava sa se se
manca si se nu prezinte alimenteze alimenteaza
hidrateaza in greturi si calitativ
mod normal varsaturi si cantitativ
calitativ si
cantitativ
92
Nevoia de a Bolnava se Bolnava este
bea si a alimenteaza Asistenta face echilibrata
manca si se bilantul lichidelor nutritional,nu
hidrateaza in ingerate si eliminate prezinta
mod normal semne de
calitativ si deshidratare
cantitativ
Nevoia de a Evoluti
bea si a favorabila
manca
bea si a favorabila
manca
manca satisfacuta
93
Nevoia de Pacienta Bolnava sa Asistenta:efectueaza
a elimina elimina in aiba tranzit clisma evacuatoare
limite pentru gaze simpla,explicand
fiziologice in 6 ore scopul interventiei
normale
Nevoia de Pacienta
a elimina elimina in
limite
fiziologice
normale
Nevoia de D=1400ml
a elimina S=1100ml
94
Nevoia de D=1500ml
a elimina S=1100ml
Nevoia de Nevoia normal

a elimina satisfacuta
Nevoia de a Incapacitatea Postura Bolnava sa Ajutarea

se misca si de a merge neadecvata se deplaseze bolnavului la
a avea o putin cu schimbarea
buna ajutor in pozitiei
postura decurs de 24
ore
Nevoia de a Durere sold Incapacitatea Apendicita Postura Asezarea Ajutarea Persista
se misca si drept,impotenta de a merge neadecvata bolnavului bolnavului la durerea la
a avea o functionala,menbru in schimbarea nivelul
buna inferior pozitie pozitiei soldului
postura drept,tronatie si comoda drept.
95
abductie Pacient in
pozitie de
decubit
Nevoia de a Nevoia
se misca si a normal
avea o buna satisfacuta
postura
Nevoia de Somn Apendicita Dificultate Somn si Asistenta Evolutie

a dormi si a necorespunzator acuta de a dormi si odihna asigura:mediul favorabila
se odihni a se odihni eficienta lipsit de
zgomot
Nevoia de Somn Dificultate Algocalmin 2 Evolutie
a dormi si a necorespunzator de a dormi si f/zi favorabila
96
se odihni a se odihni Cefort 2g /zi
Nevoia de Nevoia este

a dormi si a normal
se odihni satisfacuta
Bolnava se
Nevoia de a Dificultate in Dificultate in Ajutarea Asistenta ii imbraca si
se imbraca si a se dezbraca a se dezbraca bolavului la recomanda dezbraca cu
dezbraca si a se imbracat si daca ameteste ajutor si apoi
imbraca dezbracat sa se imbrace singura
in pozitie
sezand
97
Nevoia de a Dificultate in Dificultate in Ajutarea Sa ajute
se imbraca si a se dezbraca a se dezbraca bolnavului la bolnava in
dezbraca si a se imbracat si caz de
imbraca dezbracat solicitare
Nevoia de a Nevoia
Nevoia de T=36º C(d) Bolnavei sa-i Administrarea
a mentine T=37,4º C(s) scada de antibiotice
temperatura temperatura si antitermice
corpului in primele 6 la indicatie
ore medicului
Nevoia de T=37,6º C(d)
a mentine T=37,6º C(s)
temperatura
corpului
98
Nevoia de T=36,8º C(d)
a mentine T=37,5 C(s)
temperatura
corpului
Nevoia de T=36,8 º C(d)
a mentine T=36,5 º C(s)
temperatura
corpului
Nevoia de Nevoia
a mentine normal
corpului
Nevoia de Igiena Regulile de Asistenta Ingrijirea
a fi curat si tegumentelor igiena sa fie ingrijeste privind
a-si proteja si a respectate cu plaga curatenia
tegumentele mucoaselor strictete operatorie corpului
Nevoia de Igiena Ingrijirea Pieptanatul Ingrijirea
99
a fi curat si tegumentelor zilnica zilnic,taierea privind
a-si proteja si a unghiilor curatenia
Nevoia de a fi
curat si a-si Nevoia
proteja este
tegumentele normal
satisfacuta
Nevoia de a Agitatie,nervozitate Durere,constrangeri Stare de Combaterea Repaus la Stare
epuiza fizice neliniste durerii,calmarea pat generala
pericolele bolnavei alterata
Nevoia de Agitatie,nevozitate Durere,constrangeri Stare de Bolnava sa fie Stare de Bolnava a
epuiza fizice neliniste convinsa de neliniste inteles
pricolele evolutia buna a necesitatea
bolii participarii
la propria
ingrijire
100
Nevoia de a Facies crispat Discutii Pacienta
epuiza cu linistita
pericolele bolnava
Nevoia de a Nevoia
epuiza normala
Nevoia de a Pacienta Bolnava sa Asistenta : Bolnava

comunica cu comunica cu aiba incurajeaza reuseste sa
semeni personalul comunicare bolnava si comunice
medical adecvata cu ofera adecvat
echipa de informatii
ingrijire despre starea
ei
semeni personalul
101
medical
semeni personalul
medical
Nevoia de a Nevoia
semeni
Nevoia de a Incapacitatea Dificultate de

actiona de a se ruga a actiona Pacient
comform dupa ortodox
valori
Nevoia de a Incapacitatea Dificultate de Pacient
actiona de a se ruga a actiona ortodox
102
comform dupa
valori
propriilor religia
credinte
sivalori
Nevoia de a
actiona Incapacitatea
conform de a se ruga
propriilor
credinte si
valori
se realiza sentimentul spital de a-si asuma bolnavei de a accesului de a indeplini
de inutilitate rolul social si se adapta la familiei rolul social
103
de a se rolul de
realiza bolnav
se realiza sentimentul spital de a-si asuma bolnavei de a accesului de a indeplini
de inutilitate rolul social si se adapta la familiei rolul social
de a se rolul de
realiza bolnav
se realiza bolnava
Nevoia de a Nevoie
Nevoia de a Imposibilitatea Dificultatea Bolnava sa Accesul la Bolnava se

se recreia de a particita desfasurarilor capete interes radio si T.V rezuma la
la activitati recreative pentru activitati
104
recreative anumite reduse
activitati
recreative reduse
Nevoia de a Nevoia
se recreia normal
satisfacuta
invata si prezinta
de
afectiune
105
descoperi afectiune
Nevoia de a Nevoia Pacienta se
invata normal externeaza
si descoperi satisfacuta
106
EPICRIZA
Pacienta se interneaza in sectia de chirurgie ,acuza de circa trei zile dureri in

fosa iliaca dreapta, insotite de circa doua zile de febra si senzatie de voma.
-hemoleucograma
-hemoglobina=13,6%
107
BIBLIOGRAFIE
1.C.Borundel-Manual de medicina interna pentru asistenti medicali,
Editura Medicala,Bucuresti,1974
2.V.ranga si Teodorescu Exarcu-Anatomia si fiziologia omului,
Editura Medicala,1969
3.Lucretia Titirca-Ghid de nursing,Editura Viata Medicala Romaneasca,
Bucuresti,1995
4.Lucretia Titirca-Urgente medico-chirurgicale, Editura Medicala
Bucuresti,1993
5.Lucretia Titirca-Brevier de explorari funcionale si de ingrijiri speciale
acordate bolnavilor,Editura Viata medicala romaneasca,
1994
6.Lucretia Titirca-Tehnici de evaluare si ingrijiri acordate de asistentii
medicali , Editia a Vlll a,Bucuresti ,2008
7.C.Morez-Tehnica ingrijirii bolnavului ,Editura Medicala ,1978
8.Georgeta Balta,Antoaneta Metaxatos,Aglaia Kyovski-Tehnici de ingrijire
generala a bolnavilor,Editura didactica si pedagogica,Bucuresti,1983
9.Stanciu Maria-Proceduri de nursing,Editura Ex Ponto,Constanta,2007
10.Anca costin,Ana Maria Coruga-Curs de medicina interna pentru
astistentii medicali,Editura P.I.M,Iasi,2008
11.Sub redactia Elena Scortanu-Ingrijiri in boli interne si specialitati
inrudite,manual pentru asistenti medicali generalisti,Editia a ll a,2008
12.Karl Heinz Kristel-Ingrijirea bolnavului ,Editura AU
Education,Bucuresti,1998

Ingrijirea Bolnavilor Cu Apendicita

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Ingrijirea Bolnavilor Cu Apendicita

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MINISTERUL EDUCATIEI NATIONALE

SCOALA POSTLICEALA FEG EDUCATION ROSIORII DE VEDE

LUCRARE DE SPECIALITATE PENTRU

Rosiorii de Vede, 2018

INGRIJIREA BOLNAVULUI CU APENDICITA

1.5 ANATOMIE PATOLOGICĂ

Apendicita acuta congestiva sau catarala

Apendicita acuta flegmonoasa la microscop

Forme clinice simptomatice:

1.7 MANIFESTĂRI CLINICE

DIAGNOSTICUL DIFERENŢIAL AL APENDICITEI ACUTE

2.1 EXPLORĂRI PARACLINICE

2.2 EVOLUŢIA SI COMPLICAŢIILE

3.1ANESTEZIA SI ACTUL CHIRURGICAL

3.2 ÎNGRIJIRI POSTOPERATORII

- urini de aspect normal.

-nevoia de a se misca si a-si mentine o buna postura

-nevoia de a adormi ,a se odihni

-nevoia de a se imbraca,a se dezbraca

-nevoia de a fii curat,a-si proteja tegumentele

Nevoia Elemente de Elemente de Surse de Diagnostic de Obiective Interventii Evaluare

Nevoia de a Torace normal

Nevoia de a Torace normal

Nevoia de a Bolnava se Pacienta sa fie Asistenta ajuta Bolnava se

Nevoia de a Nevoia Evolutie

Nevoia Nevoia normal

Nevoia Incapacitatea Postura Bolnava sa Ajutarea bolnavei la

Nevoia de a Somn Apendicita Dificultate de Somn si Algocalmin 2

Nevoia de a Somn Dificultate de Algocalmin 2 Evolutie

Nevoia de a Dificultate Dificultate in Bolnava sa se Ajutarea Bolnava se

Nevoia de a Dificultate Dificultate in Bolnava sa se Sugereaza

Nevoia de a T=36º C(d) Risc de Bolnava sa-si Asistenta aplica

Nevoia de a T=37,6º Bolnava sa aiba Administreaza

Nevoia de a T=36,8 º C(d) Asistenta

Nevoia de a Igiena Ingrijirea Se face Ingrijirea

Nevoia de a Incapacitatea Absenta

Nevoia de a Bolnava are Internat la Dificultatea Ajutarea Facilitatea Imposibilitatea

Nevoia de a Imposibilitatea Dificultatea Accesul la Bolnava se

Nevoia de a Bolnava este

Nevoia Elemente de Elemente de Surse de Diagnostic Obiective Interventii Evaluare

Nevoia de a Torace VSH=2m/h

Nevoia de a Bolnava se Alimentatie Bolnava sa nu Vom ajuta Bolnava este

Nevoia de a Nevoia Evolutie

Nevoia de Nevoia normal

Nevoia de Incapacitatea Imobilitate Bolnava sa se Ajutarea

Nevoia de a Somn Apendicita Dificultate Somn si Algocalmin 2 tb/zi

Nevoia de a Somn Dificultate Algocalmin 2 tb/zi Evolutie

Nevoia de a Dificultate Dificultate Ajutarea Ii acorda

Nevoia de a T=36º C(d) Bolnava sa-si Asistenta aplica

Nevoia de a T=37,6º Bolnava sa fie Aeriseste

Nevoia de a T=36,8 º Asistenta calculeaza bilantul

Nevoia de a Igiena Ingrijirea Pieptanatul zilnic,taierea Ingrijirea

Nevoia de a Igiena Ingrijirea Pieptanatul zilnic,taierea Ingrijirea

Nevoia de a Incapacitatea Dificultate de Pacienta

Nevoia de a Imposibilitatea Dificultatea Accesul la Bolnava se

Nevoia de a Imposibilitatea Dificultatea Accesul la Bolnava se

Nevoia de a Imposibilitatea Dificultatea Accesul la Bolnava se

Pacienta se interneaza in sectia de chirurgie ,acuza de circa o saptamana dureri

Nevoia Elemente de Elemente de Surse de Diagnostic Obiective Interventii Evaluare

Nevoia de Nevoia normal

Nevoia de a Incapacitatea Postura Bolnava sa Ajutarea

Nevoia de Somn Apendicita Dificultate Somn si Asistenta Evolutie

Nevoia de Nevoia este