Adolescenta

-Deși încep să apară stări depresive comparabile cu cele observate la adulți (Bemporad &
Wilson, 1978; Weiner, 1975), adolescenții par să-și exprime uneori depresia care stă la baza
comportamentelor care diferă de manifestările tradiționale ale depresiei adulte. De exemplu,
maladaptivemcomportamentul adolescent (de exemplu, abuzul de droguri) a fost privit ca
fiind legat de depresie
-
Severitatea unui episod depresiv în timpul adolescenței poate, cel puțin parțial, să fie
influențată de gradul de vulnerabilitate inerent în organizarea personalității subiacente
(Chodoff, 1970, 1972, Salzman, 1975). Deși cercetările au fost dedicate identificării
atributelor unei structuri de personalitate vulnerabilă la depresie (pentru recenzii, vezi
Akiskal,
Hirschfeld, & Yerevanian, 1983; Chodoff, 1972), aceste eforturi au oferit o perspectivă
limitată asupra diatezei care stă la baza depresiei adolescenților, numai dacă studiile privind
structura de caractere asociate cu depresia nu s-au concentrat în mod tipic asupra perioadei
adolescentului. Mai mult decât atât, chiar și în ceea ce privește grupurile de vârstă, altele
decât adolescența, controversa persistă asupra contribuțiilor relative ale atributelor individuale
de personalitate, cum ar fi nevoile excesive de dependență (de exemplu, Arieti & Bemporad
1980, Chodoff, 1972, Hirschfeld, Klerman, Chodoff, Korchin, Barrett , 1976), absența
competenței (Cicchetti & Schneider-Rosen, 1986) și introversion (Akiskal și colab., 1983),
sisteme de credință disfuncțională (Abramson, Seligman & Teasdale 1978; În plus, nu avem
încă o perspectivă asupra relevanței factorilor psihosociali contemporani în geneza depresiei
adolescente (Robbins & Kashani, 1
Diverse scriitori, în discutarea dinamicii psihologice a depresie, au presupus că baza pentru
depresie diferă pentru bărbați și femei Aceste opinii pot fi văzute ca urmare a mai multor
considerațiile generale de dezvoltare ale socializării diferențiate a sexelor și de la concepția
diferită de sine și lume pe care cultura noastră o creează la bărbați și femei Sroufe și Rutter
(1984) au observat că depresia la băieții tineri este adesea înglobată în contextul tulburărilor
comportamentale externalizarea modelului expresiei simptomelor. În cazul fetelor tinere,
dimpotrivă, depresia se manifestă prin pasivitate și o întoarcere spre interior - un model de
internalizare a expresiei simptomelor.
Bazându-se pe recunoașterea importanței socializării diferențiate în funcție de gen (JH Block,
1983) și ghidate de studiile recente privind relația dintre sentimentele depresive și ajustarea în
eșantioanele nonclinice ale adolescenților (Ebata & Peterson, 1988), am anticipat că subiecții
de sex masculin cu tendințe depresive în adolescenta târzie își vor manifesta nefericirea
internă prin acțiuni vizibile, ostilitate și agresiune - un model externalizator al expresiei
simptomelor. În schimb, am așteptat ca subiecții de sex feminin cu tendințe depresive la
adolescența târzie să fie caracterizați de o preocupare introspectivă cu sine și de o stima de
sine inadecvată - un model de internalizare a expresiei simptomelor. Având în vedere această
diferență de gen în expresia simptomelor, am anticipat simptomele depresive la adolescenții
de sex feminin
au comportamente mai puțin simple, mai puțin vizibile și mai puțin simple
consecințe decât simptomele depresive la adolescenții de sex masculin.
Deși au fost de așteptat doar diferențe modeste de gen în ceea ce privește nivelul mediu al
depresiei, fetele având probabil o scor mai mare decât băieții, ne-am așteptat la diferențe
diferențiale de gen în corelatele simptomelor depresive