Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Sănătate la ceaun
Fierturile de porumb au fost apreciate încă din vremea lui Columb, dar, ulterior, au
ajuns să fie considerate hrana săracilor.
Recent, s-a descoperit prezenţa în boabele de porumb a unor substanţe derivate ale
acizilor arahidic şi palmitic, extrem de importante pentru sănătatea organismului.
La populaţiile unde se consumă zilnic terci de mălai, incidenţa bolilor hepatice este
de 10 ori mai mică, iar copiii au o dezvoltare mai bună.
Reduce cantitatea de colesterol din sînge, scăzînd astfel riscul de ateroscleroză şi,
implicit, de infarct.
Ei bine, mămăliga moale are de patru ori mai puţine calorii faţă de pîine.
Încă din cele mai vechi timpuri, românii au folosit mămăliga ca leac.
2
De exemplu, doar pentru a evita pelagra, este suficient consumul zilnic de
mămăligă cu o jumătate de litru de lapte şi un ou.
Pentru durere în gît şi răceală, se pun pe o tablă încinsă două linguri de mălai şi se
stă cu nasul deasupra fumului produs, amestecînd continuu.
Se lasă să se răcească, cît poate suporta pielea, după care se întinde pe zona
pieptului într-un strat de două degete pe torace şi se ţine 15 minute, după care se
înlătură, iar pielea se şterge cu un tampon înmuiat în spirt camforat.
De folos şi în obezitate
Mămăliguţa e utilă şi celor care suferă de obezitate, deoarece acest aliment conferă
o senzaţie de saţietate extrem de rapidă, datorită fibrelor alimentare din compoziţia
sa.
3
Studiile de specialitate au arătat că la persoanele care consumă regulat porumb,
anumite probleme generate de hipotiroidie, cum ar fi îngrăşarea, somnolenţa, lipsa
de tonus fizic şi mental, sînt reduse considerabil.
Se pune în strat de 3-4 cm pe locul lipomului, avînd grijă ca partea care vine în
contact cu pielea să fie presărată cu tămîie fin pisată, aşa cum se pune sare pe o felie
de pîine cu unt.
4
Mălai în tavă
Păsatul este tot un fel de terci, însă mălaiul din care e făcut e mai grunjos, mai mare
şi mai tare la fir.
Cocoloşul sau bulzul se face din brînză învelită în mămăligă şi coaptă apoi pe
cărbuni. În unele locuri, mălaiul se amestecă cu dovleac fiert.
Porumbul ca atare se mai mănîncă şi fiert (în oală) , fript (la spuză) sau făcut
floricele (la tigaie).
Pe cea pripită o mănîncă mai mult orăşenii si se prepară punînd mălai puţin cîte
puţin în apa sărată fierbinte, aşa încît mămăliga să fiarbă în mod egal toată.
Fierberea durează mai puţin decît la mămăliga vîrtoasă , preferată mai mult la
ţară .
În acest caz, mălaiul se pune tot dintr-odată în apa sărată, se lasă să fiarbă pînă
încearcă de mai multe ori să dea în foc, ca laptele.
Ştiaţi că?
* 100 g făină de porumb are 351 calorii, 100 grame de pufuleţi au 520 calorii
5
* Mămăliga se taie perfect dacă lama cuţitului se umezeşte cu apă
* Mămăliga nu mai face cocoloaşe dacă înainte de a pune mălaiul la
fiert îl stropiţi cu apă rece.
Dieta cu mămăligă
Micul dejun:
mămăligă fierbinte, cît mai crudă, amestecată în mod tradiţional cu un ou moale şi
lactate