Sunteți pe pagina 1din 23

N II

.1 7, A
r
ăN
t ic
a
m
Te
a i

ic
bl
Pu

COOPERATIVELE AGRICOLE -
CONDIȚIE FUNDAMENTALĂ PENTRU
DEZVOLTAREA MEDIULUI RURAL

Ministerul Agriculturii
și Dezvoltării Rurale
CUPRINS
ABREVIERI .........................................................................................................................................................................2

PREZENTARE .....................................................................................................................................................................3

INTRODUCERE ..................................................................................................................................................................5

Cooperativele agricole, oportunități și provocări în dezvoltarea rurală ..............................................................................6

DE VORBĂ CU SPECIALIŞTII ............................................................................................................................................7

Dr. Claudiu Frânc, președintele Federației Crescătorilor de Bovine din România ...............................................................8
Dr. Victor Lăcătuș - Cooperativa Agricolă „Legume de Vidra” ............................................................................................11

COOPERATIVELE ASTĂZI ...............................................................................................................................................13

Forme de asociere în agricultură .......................................................................................................................................14


Bariere în asociere și soluții pentru depășirea lor ..............................................................................................................16
Avantajele asocierii: economice, sociale și politice ............................................................................................................18
Bune practici în asociere ...................................................................................................................................................20

COOPERAȚIA ÎN VIITOR .................................................................................................................................................25

Modelul CRPE: percepții privind asocierea în agricultură .................................................................................................26


Pilonul I - plăți directe .......................................................................................................................................................27
Camerele agricole, abordare legislativă .............................................................................................................................29
Cooperativele agricole, mijloc pentru transformarea exploatațiilor agricole mici în afaceri profitabile .............................31

COOPERAȚIA TRANSNAȚIONALĂ .................................................................................................................................33

Exemple de succes .............................................................................................................................................................34


Textul acestei publicaţii are doar scop informativ și nu implică răspundere juridică.

Informaţii suplimentare despre Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale şi USR pot fi accesate pe Internet: www.madr.ro; www.rndr.ro GLOSAR ............................................................................................................................................................................39
USR: Departamentul Publicaţii, 2015 BLIBLIOGRAFIE ..............................................................................................................................................................40
Copyright fotografii: © shutterstock.com, Cooperativa Agricolă Lunca Someșului Mic, Asociația Fructul Secuiesc, Cooperativa „Someș-Arieș”,

Biocoop

Fotografie copertă: © shutterstock.com

© RNDR, 2015

Reproducerea textelor este autorizată cu condiţia menţionării sursei.


ABREVIERI PREZENTARE

APIA Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură


CAP Cooperativă Agricolă de Producție
CE Comisia Europeană
COGECA Comitetul General al Cooperativelor Agricole din Uniunea Europeană
COPA Comitetul Organizațiilor Profesionale din Agricultură
CRPE Centrul Român pentru Politici Europene
DG-AGRI Directoratul General pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală
FCBR Federația Crescătorilor de Bovine din România
FDSC Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile
FEADR Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală
FEGA Fondul European de Garantare Agricolă
GLT Grup de Lucru Tematic
INS Institutul Național de Statistică
ITRSV Inspectoratul Teritorial de Regim Silvic și de Vânătoare
MADR Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
OG Ordonanță de Guvern
ONG Organizație non-guvernamentală
PAC Politica Agricolă Comună
De ceva timp, producătorii agricoli români prin creșterea prețurilor. Rezultă astfel o
PNDR Programul Național de Dezvoltare Rurală nu mai sunt protejați de barierele vamale, astfel decapitalizare accentuată a acestora, în special în
RAF Romanian-American Foundation încât, din cauza ofertei deficitare de produse anii preponderent secetoși.
agricole din România, piața este invadată de
RNDR Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală oferta agroalimentară europeană, fapt care îi Pe de altă parte, nivelul scăzut al câștigurilor
UE Uniunea Europeană pune în imposibilitatea de a acoperi din pierderi agricultorilor îngreunează controlarea factorilor

2 3
de influență de tipul condițiilor climatice și al
atacului provocat de boli și dăunători, ceea ce
determină oscilația producției agricole de la
un an la altul, rezultatul final fiind o producție
redusă destinată comercializării și venituri mai
mici și fluctuante pentru agricultori.

Prin urmare, productivitatea scăzută,


capacitatea redusă de investiții și accesul deficitar
la piețele de desfacere se dovedesc elemente
care arată că asocierea în domeniul agricol este
singura soluție de intervenție.

Bazele unei asocieri de succes trebuie să rezide


în dorința micilor fermieri de a-și îmbunătăți
viabilitatea și profitabilitatea exploatațiilor prin
înțelegerea reală a ideii „Unde-s mulți puterea
crește”.

Cu scopul de a-i pregăti pe beneficiari pentru


noua perioadă de programare, precum și pentru
a-i conștientiza cu privire la formele de asociere,
în cadrul acestei reviste sunt abordate subiecte
de interes, cum sunt avantajele asocierii și
barierele întâmpinate în dezvoltarea ei, și
sunt prezentate modele propuse de experții
Centrului Român pentru Politici Europene
și concluziile Grupurilor de Lucru Tematice
organizate de Rețeaua Națională de Dezvoltare
Rurală.

De asemenea, pentru încurajarea noilor forme


asociative și promovarea transferabilității,
revista „Cooperativele agricole – Condiție

INTRODUCERE
fundamentală pentru dezvoltarea mediului
rural” prezintă modele de bune practici din țară,
studii de caz de la nivel european și exemple
privind cooperarea regională, națională și
transnațională.

4 5
Cooperativele agricole, oportunități și
provocări în dezvoltarea rurală

Agricultura este principala sursă de venit din În România, formele asociative sunt
zonele rurale. Cooperativele agricole joacă un rol binecunoscute din perioada comunistă, însă
important în sprijinirea producătorilor agricoli au scăzut mult de atunci în zonele rurale. Țara
și a grupurilor marginalizate, cum sunt tinerii și noastră are unele dintre perspectivele cele mai
femeile. Acestea dezvoltă zonele rurale într-un favorabile pentru dezvoltarea de asociații agricole
mod durabil, prin crearea de locuri de muncă și productive, dar acestea nu sunt valorificate
implementarea unor modele de afaceri rezistente suficient pentru a deveni un adevărat pilon în
la fluctuațiile economice. Prin cooperare, susținerea economiei locale. În UE27, dintr-un
producătorii au acces la o gamă largă de servicii: total de 13,7 milioane de ferme, 3,9 milioane sunt
noi piețe, resurse naturale, informații, tehnologie, situate în România, reprezentând circa 28,7%.
forme de creditare, activități de instruire și Dacă dimensiunea medie UE27 a unei ferme este
formare etc. De asemenea, aceasta facilitează de 12,6 hectare, aceasta este de numai 3,5 hectare
participarea producătorilor în procesul decizional în România, adică aproximativ de patru ori mai
la toate nivelurile și îi sprijină din punct de vedere mică. Diferențele sunt și mai vizibile când se
juridic și în negocierea contractelor încheiate cu analizează dimensiunea exploatației: în UE27,
furnizorii de materii prime și utilaje agricole. media este de 11,3 UDE, iar în România, 1 UDE.

Deși avantajele existenței formelor asociative Alegerea formei de asociere de către proprietarii
sunt incontestabile în întreaga lume, fermierii de terenuri, ca modalitate de desfășurare a
români ezită atunci când vine vorba să se unească activității lor, este determinată de posibilitățile
într-o cooperativă agricolă. În prezent, sub 1% individuale scăzute de capitalizare a gospodăriei
dintre fermierii români fac parte dintr-o formă familiale proprii, care nu-i permit acesteia să-și
asociativă. Comparativ, în Uniunea Europeană, asigure toate mijloacele necesare desfășurării
media de organizare este de 34%. Motivul activităților. Prin asociere, mai ales dacă membrii
poate fi faptul că, în țara noastră, termenul de dispun de mijloace materiale, se poate acționa
„cooperativă” este, de regulă, privit cu suspiciune, în sensul anihilării efectelor nedorite ale lipsei
dat fiind că înființarea acelor „cooperative” din
comunism i-a desproprietărit pe țărani și, în loc să
de capital. Asocierea în agricultură trebuie să
reprezinte într-adevăr un fenomen organic, de DE VORBĂ CU
SPECIALIŞTII
se cultive spiritul de asociere și de încredere (adică jos în sus, iar pentru îndeplinirea acestui obiectiv
pilonii de bază ai unei întreprinderi cooperatiste), este nevoie de eforturi concertate de informare
s-au desființat comunitățile organice, alterându-se și consultanță oferită fermierilor privind această
complet relațiile dintre oameni, prin masificarea opțiune și, mai mult, de animare a comunităților
și dezrădăcinarea rezultate în urma colectivizării. prin metode participative.

6 7
Dr. Claudiu Frânc, președintele Federației Moldova, Bulgaria sau Cehia. Principala De asemenea, FCBR a luat parte la elaborarea
activitate comercială desfășurată de FCBR PNDR 2014-2020 și la toate reuniunile și
Crescătorilor de Bovine din România constă în comerțul diversificat, cu animale vii grupurile de lucru ale MADR, fiind membră în
(atât de reproducție, cât și pentru îngrășare), Comitetul de monitorizare al programului, este
lapte și produse din lapte, carne și produse din membră a Consiliului Consultativ al Autorității
Federația Crescătorilor de Bovine din au înființat FCBR. În urma acestui demers, au carne, cereale și plante furajere, îngrășăminte, Naționale Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța
România (FCBR) este o organizație profesională constatat că împreună pot negocia mult mai fertilizanți, combustibili etc. Alimentelor și a Patronatului Român, singura
care are în componență 32 de asociații județene eficient cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării formă patronală care are reprezentativitate
de crescători de vaci, precum și asociația Rurale (MADR) și cu alte instituții din domeniu În ceea ce privește activitățile de informare și în sectorul agricol. Prin intermediul acestei
fermierilor care distribuie lapte prin dozatoare. și așa au apărut și primele forme de susținere transfer de cunoștințe, FCBR participă la târguri structuri patronale, este membră cu drepturi
Membrii federației dețin 67% din efectivul financiară a sectorului creșterii bovinelor din și expoziții organizate în statele partenere, depline în comisiile de dialog social la MADR
total de bovine din România. Aceasta a apărut România. Dacă la început au fost înscrise în la sesiuni de informare și documentare și la alte șapte ministere, iar membrii FCBR au
ca o necesitate a crescătorilor de bovine de la federație numai opt organizații, în următorul privind identificarea problemelor comune ale mandate de reprezentare la nivelul județelor
noi, pentru a se bucura de sprijin în obținerea an s-a ajuns la 22 de asociații județene afiliate. fermierilor și susținerea lor în fața instituțiilor în comisiile de dialog social de la prefecturi,
beneficiilor acordate de legislația europeană Acest fapt a dus la recunoașterea FCBR de către europene și naționale, la elaborarea de Inspectoratul Teritorial de Muncă, Agenția
stabilită prin Politica Agricolă Comună (PAC) și toate instituțiile statului și de toți partenerii proiecte transfrontaliere în acest domeniu de Județeană pentru Ocuparea Forței de Muncă,
pentru a face față concurenței de pe piață. sociali ca o organizație profesională solidă. activitate, este antrenată în grupul de experți Direcția pentru Agricultură și Dezvoltare
ai Rețelei Naționale de Dezvoltare Rurală, Rurală și alte instituții cu care agricultorii au
După preaderarea României la Uniunea Federația are ca scop apărarea intereselor pentru promovarea PAC 2014-2020, și este relație de colaborare în teritoriu. De asemenea,
Europeană, deschiderea piețelor a dus la un fermierilor crescători de bovine în relația cu responsabilă de buna desfășurare a grupului de federația este prezentă la televiziune, radio, în
excedent de produse din lapte și carne. La acea instituțiile statului, cu organizații din domenii cu lucru tematic din cadrul rețelei. presa scrisă națională și locală, informându-i în
dată, fermierii români erau decapitalizați și influență în activitatea de creștere a bovinelor, mod constant pe fermieri despre drepturile și
dezorganizați, nu aveau la dispoziție programe precum și cu alte structuri de organizare a obligațiile pe care le au.
de dezvoltare și nu beneficiau de forme de sprijin agricultorilor din țară și din străinătate. Aceasta
financiar, ajungând în situația de a produce la participă activ la elaborarea actelor normative Printre obiectivele viitoare ale federației
prețuri necompetitive. care privesc sectorul agricol din România și de la se numără încurajarea afilierii structurilor
nivelul Uniunii Europene, prin COPA-COGECA, asociative din județele în care aceasta nu are
Tot în acea vreme și profitând de golul existent organizații în care este membră. reprezentare, convingerea asociațiilor județene
în organizarea fermierilor români, societățile de să constituie cooperative sau grupuri de
procesare multinaționale nou apărute ofereau FCBR pune la dispoziția membrilor ei producători care să le permită vânzarea tuturor
prețuri foarte mici pentru produsele românești. consultanță agricolă și în domeniile conexe, produselor în mod organizat și la prețuri reale,
Acest fapt s-a suprapus și cu perioada în care, asigură negocierea prețurilor produselor preluarea (prin cooperative) sau dezvoltarea
ca urmare a sistemului de privatizare, aproape obținute în ferme, prestează servicii prin de fabrici de procesare care să facă posibilă
toate fabricile de procesare din România erau programul de control al performanțelor la valorificarea superioară a laptelui din fermele
falimentare. specia bovină și organizează și promovează membrilor și participarea activă la elaborarea
schimburi de experiență cu fermierii crescători de acte normative care să le reglementeze
În condițiile date, mai multe asociații județene de bovine din alte state, cum sunt Olanda, activitatea și să îi apere de distorsiunile de pe
au înțeles că singure nu pot reuși, astfel încât Austria, Ungaria, Germania, Franța, Republica piață.

8 9
Dr. Victor Lăcătuș - Cooperativa Agricolă
„Legume de Vidra”

Cooperativa Agricolă „Legume de Vidra”, lucrurile în perspectivă și realizează ce înseamnă


înființată în ianuarie 2013, a pornit la drum să fii mai puternic, să fii „mare!”. Deși cei mai
cu 12 membri, cultivatori din comuna Vidra, mulți sunt de acord că asocierea este o soluție,
județul Ilfov. Acțiunea a fost realizată în cadrul neîncrederea îi ține pe loc. De asemenea, mulți
proiectului „Asocierea, o șansă pentru așteaptă ca atunci când intră într-o cooperativă
agricultori”, programul „Dezvoltare rurală să primească ceva, nu să dea, iar în această
prin antreprenoriat și asociere”. Proiectul formă de organizare trebuie să și plătești
a fost inițiat și finanțat de Romanian-American impozite, plus taxele de înființare și de intrare
Foundation (RAF) și desfășurat în parteneriat în cooperativă. Pentru mulți, avantajele pe care
cu mai multe fundații, dintre care un rol decisiv ți le oferă cooperativa par nesemnificative. Dar
l-a avut Fundația pentru Dezvoltarea Societății nu este așa. Prin cooperativă am cumpărat
Civile (FDSC). Pentru început, FDSC a efectuat semințe, îngrășăminte, pesticide, la prețuri
un sondaj printre cultivatorii de legume din de „angro”, economia fiind uneori și de 50%.
comună, întrebarea principală fiind „V-ar La aceasta se adaugă posibilitatea de a vinde
interesa să faceți parte dintr-o asociație de împreună, mai mult și la prețuri mai bune, către
legumicultori?”. Dintre respondenți, 57% au beneficiari siguri, pe bază de contract. În felul
spus „Da!”, 12% dintre aceștia punând anumite acesta, banii dați pe taxe (cum ar fi TVA-ul)
condiții. Un răspuns categoric negativ l-au sunt recuperați. Nu mai spun de timpul pe care
dat 20%. Printre condițiile exprimate au fost nu-l mai pierzi vânzându-ți singur produsele,
menționate următoarele: dacă este avantajos de de stresul provocat de lipsa unei piețe reale de
ambele părți, dacă se oferă piață de desfacere, desfacere a legumelor, și nu numai.
să nu fie păcăliți, să vină cineva care să fie în
stare să conducă, să vedem cine mai vrea. Deși În concluzie, ne-am propus următoarele:
cei mai mulți au fost de acord cu ideea unei • să valorificăm producția de legume a
asocieri, după circa șase luni de negocieri, abia membrilor prin contracte ferme de distribuție
11 persoane s-au arătat hotărâte să semneze și prin deschiderea de magazine proprii în
actul de constituire, o ultimă condiție fiind ca și marile zone comerciale din București;
subsemnatul să facă parte din cooperativă. • să asigurăm cerințele membrilor cooperatori
privind aprovizionarea cu mijloacele
Iată că între sondaj și realitate a fost o mare necesare producției agricole și să facilităm
diferență. Oamenii încă se tem să lucreze dezvoltarea profesională a acestora;
împreună. Din păcate, stăm prost la capitolul • să dezvoltăm legumicultura pe baze
mentalitate. Foarte puțini sunt cei care văd științifice, în acord cu principiile de agro-

10 11
mediu, care protejează terenul agricol cu o rețea de supermarketuri din București, care
(principalul mijloc de producție al ne-a obligat foarte mult. Din păcate, doar șapte
comunității locale), dar și consumatorul; membri au fost de acord să semneze contracte.
• să dezvoltăm comunitatea din care facem În final însă, contractele s-au desfășurat bine,
parte. ambele părți fiind mulțumite. Practic, până la
finele lunii noiembrie am vândut legume de
Cooperativa Agricolă „Legume de Vidra” este 480 000 de lei, ceea ce a însemnat 12 700 de euro
abia la început. Nu suntem mici, suntem chiar de persoană, cooperativa realizând un profit de
foarte mici, dar optimiști. Nici în Occident nu 3 200 de euro. Legumele de bază pe care le-am
au fost de la început mari, deși în trecutul lor nu comercializat prin supermarket au fost: tomate,
a existat comunism. În primul an, în 2013, am salată, țelină, conopidă, gulii, varză albă, varză
început timid să vindem legume on-line. Am avut roșie, pătlăgele vinete și verdețuri. În prezent,
sprijinul RAF, care a pus la bătaie 100 000 de suntem în faza de negociere a prelungirii
dolari pe o perioadă de trei ani. Din acești bani, în contractului, dar deja discutăm de pe alte poziții.
primele șase luni am plătit un director executiv,
care era și el membru în cooperativă și care a La sfârșitul lui 2014, numărul de membri
răspuns și s-a ocupat direct de vânzările on-line, producători ajunsese la 19. Dintre aceștia, 16 vor
folosindu-și propria mașină. Vânzările on-line comercializa produsele prin supermarket.
au constituit o adevărată încercare pentru noi. Deja am făcut și o primă investiție: o mașină
Calitatea, promptitudinea și seriozitatea au fost de transport legume, cu frig, de 1 000 de
însă hotărâtoare. Pot să spun că nu ne-am făcut kilograme, second hand, cu 25 500 de lei. În
de râs. funcție de structura de culturi și de programul
de livrări, după un calcul economic, vom decide
2014 a fost un an și mai greu din unele puncte dacă este necesară achiziția unei a doua mașini.
de vedere. Am reușit să realizăm contracte ferme De asemenea, cu ajutorul financiar al RAF,
vom sprijini, pe rând, dezvoltarea membrilor
cooperativei, furnizându-le diverse materiale
necesare pentru modernizarea solariilor
existente sau construirea unora noi.

Nu în ultimul rând, suntem nerăbdători să


inițiem discuții cu specialiștii Rețelei Naționale
de Dezvoltare Rurală în realizarea de proiecte
prin care să putem accesa fonduri europene, pe COOPERATIVELE
Măsura 16 - „Cooperare”. Dorim ca într-un viitor
apropiat să avem un depozit de legume, dar mai
ales o seră pentru răsaduri. Faptul că suntem
ASTĂZI
asociați într-o cooperativă ne crește șansele de
a câștiga proiectele pe care le vom depune.

12 13
Forme de asociere în agricultură Societatea agricolă, cea mai importantă formă cooperatiste) și al implementării politicilor
de asociere în agricultură, este o societate de tip agricole de stimulare a asocierii producătorilor
privat, cu capital variabil și un număr nelimitat din domeniu, care se organizează și funcționează
și schimbător de asociați, având ca obiect potrivit prevederilor legii.
exploatarea agricolă a pământului, animalelor
Relațiile de asociere și cooperare sunt comercializarea produselor agricole și silvice, și altor mijloace aduse în societate, precum Cooperativa agricolă se constituie și
diversificate în funcție de varietatea legăturilor formele asociative menționate anterior pot fi și realizarea de investiții de interes agricol. funcționează cu minimum cinci persoane și
care se stabilesc între agricultură și alte ramuri recunoscute ca grupuri de producători. Obligațiile societății agricole sunt garantate cu exercită o activitate economică, tehnică și socială
ale economiei naționale, precum și în interiorul patrimoniul social, asociații fiind răspunzători destinată furnizării de bunuri, servicii și locuri
agriculturii, între agenții economici și unitățile de Grupurile de producători sunt persoane juridice numai cu părțile lor sociale. de muncă, exclusiv sau preponderent pentru
depozitare, prelucrare și desfacere a produselor cu scop lucrativ și gestiune economică proprie membrii ei.
agricole. și asociații de fermieri care comercializează Asociația este subiectul de drept, constituit din
la comun produsele obținute. Aceste grupuri trei sau mai multe persoane care pun în comun Există două tipuri de cooperative agricole:
Concentrarea producției în exploatații de asigură producția planificată și adaptată cererii (pe baza unei înțelegeri) și fără drept de restituire • cooperative de gradul I, constituite din
dimensiuni optime, precum și diversificarea pieței, conform condițiilor de calitate și cantitate. contribuția materială, cunoștințele sau aportul asociații de persoane fizice;
și specializarea producției agricole sunt strâns De asemenea, promovează aprovizionarea și lor în muncă, pentru realizarea unor activități • cooperative de gradul II, formate din
legate de dezvoltarea relațiilor de asociere și plasarea pe piață a produselor obținute de în interes general, comunitar sau, după caz, în persoane juridice constituite din cooperativele
cooperare de-a lungul fluxurilor tehnologice de membrii lor. Grupului îi revine sarcina de a interes personal nepatrimonial. de gradul I, în majoritate, sau persoane fizice
producere a materiilor prime agricole, dar și de optimiza costurile de producție, de a stabili și juridice, după caz.
prelucrare și valorificare a produselor. prețurile la producător și de a promova utilizarea Cooperativa agricolă reprezintă o asociație
practicilor de cultivare, a tehnicilor de producție autonomă de persoane fizice și/sau juridice, după La intrarea în cooperativa agricolă, bunurile
Conform legislației în vigoare, în agricultură și a practicilor de gestiune a deșeurilor care să nu caz, persoană juridică de drept privat, constituită mobile și imobile care se constituie ca aport
există următoarele forme de asociere: dăuneze mediului înconjurător. pe baza consimțământului liber exprimat de la capitalul social sunt evaluate pentru a se
• societăți agricole și alte forme de asociere părți, în scopul promovării intereselor membrilor determina valoarea părților sociale subscrise
în agricultură (Legea nr. 36/1991 privind Membru al unui grup de producători poate cooperatori (în conformitate cu principiile în natură de membrii cooperatori. În cazul
societățile agricole și alte forme de asociere fi oricine deține legal o bază de producție, cooperativelor pentru administrarea și
în agricultură, cu modificările și completările își declară în scris intenția de a comercializa gestionarea terenurilor agricole, bunurile care
ulterioare); producția agricolă proprie și plătește cotizația, sunt aduse în folosință și terenurile de orice fel
• asociații (OG nr. 26/2000 cu privire la asociații în conformitate cu statutul grupului. Membrii rămân în proprietatea membrilor cooperatori,
și fundații, aprobată prin Legea nr. 246/2005, sunt obligați să aplice reglementările adoptate cooperativa agricolă având dreptul de uzufruct.
cu modificările și completările ulterioare); de organizația de producători cu privire la
• cooperative agricole (Legea nr. 566/2004 raportarea producției și protecția mediului Activitățile cooperativelor agricole sunt axate
privind cooperația agricolă, cu modificările și înconjurător. De asemenea, trebuie să facă parte îndeosebi pe furnizare de servicii, achiziții
completările ulterioare). doar dintr-o organizație de producători pentru și vânzări, procesare a produselor agricole,
comercializarea unuia sau mai multor produse manufacturiere și de mică industrie în agricultură,
Având în vedere prevederile OG nr. 37/2005 care fac obiectul organizării comune de piață, exploatare și gestionare a terenurilor agricole,
privind recunoașterea și funcționarea grupurilor conform legislației în vigoare, și să comercializeze silvice, piscicole și a efectivelor de animale,
și organizațiilor de producători pentru cea mai mare parte a producției. finanțare, asistență mutuală și asigurare agricolă.

14 15
Bariere în asociere și soluții pentru BARIERE ÎN ASOCIERE SOLUȚII PENTRU DEPĂȘIREA LOR
Mentalitatea: lipsa de practică democratică, Sisteme de revizie, control și asigurare a transparenței, sarcini
depășirea lor neîncrederea, aversiunea față de fiscalitate foarte clare pentru membri, modele de bune practici, vizite de
(inclusiv plata cotizațiilor), dificultatea de a vedea studiu, educația de la vârste mici, mai multă informare
dincolo de interesul propriu, lipsa de viziune
Lipsa formelor de asociere din România cooperației este scăzut. Comunicarea slabă între Insuficiența cunoștințelor legate de asociere Structuri de suport care să ofere informație și facilitare pentru
asocierea în agricultură (de exemplu, proiectul finanțat de RAF,
se explică, în mare parte, prin reticența și agricultorii din aceeași comunitate, lipsa de
Camerele agricole, RNDR, ONG-uri, instituții publice);
interesul scăzut al producătorilor agricoli față de informații privind beneficiile asocierii și absența Folosirea mass-media;
formele asociative, din cauza nivelului redus de sprijinului din partea autorităților locale sunt doar Instruirea managerilor de cooperative (de exemplu, curs
conștientizare și a absenței informațiilor cu privire trei dintre problemele care încetinesc procesul de susținut de COGECA);
la avantajele rezultate prin asociere, a gradului asociere și, după cum sugerează Centrul Român Diseminarea de bune practici prin studii și publicații
diferit de pregătire a persoanelor așteptate pentru Politici Europene, ar trebui ca acestea să Insuficiența cunoștințelor cu privire la Structuri de suport care să ofere consultanță cu privire la
să participe la formele asociative (înțelegerea aibă prioritate la rezolvare prin intermediul unor managementul afacerii managementul afacerii;
diferită a scopurilor și principiilor de funcționare politici publice în agricultură. Aceste inițiative Plată motivantă pentru angajații cooperativelor
ale acestora) și a mentalității legate de asocierea ar trebui să sprijine dezvoltarea capacităților Insuficiența fondurilor pentru formarea și Accesarea de finanțări și acordarea de facilități fiscale
obligatorie (de exemplu, fostele CAP-uri). formelor asociative și cooperatiste prin acțiuni finanțarea cooperativelor (stimulente)
de instruire și consultanță, să includă asociațiile Dubla impozitare (se impozitează mai întâi Redefinirea relației dintre membrul cooperator și cooperativă,
Dificultățile cu care se confruntă micii rurale în programele de susținere a economiei tranzacția între membrul cooperator și prin schimbarea legislației
producători agricoli și care justifică necesitatea sociale, să înființeze departamente specializate în cooperativă, apoi și vânzarea către terți)
asocierii sunt determinate de cooperarea dificilă cu cadrul camerelor agricole, să finanțeze depozitele Lipsa încurajărilor din partea autorităților Înființarea altor structuri de suport ale formelor asociative (de
unitățile prestatoare de servicii, mai ales în cazul în și piețele de proximitate, să susțină lanțurile scurte exemplu, ONG-uri, finanțatori privați)
care suprafața pe exploatație este redusă, precum de producție și să asigurare facilități fiscale directe.
Afilierea redusă la organizații naționale și Subvenționarea de către stat a cotizațiilor pentru afiliere la
și de lipsa sau slaba dezvoltare a structurilor de internaționale (taxele de afiliere la organizațiile rețelele europene (de exemplu, COPA- COGECA)
marketing. La începutul anului 2015, România se situează internaționale sunt foarte mari)
mult în urma țărilor din Vestul Europei în privința Dificultatea de a concura cu produsele din import Marketing comun cu celelalte cooperative;
Insuficienta dezvoltare a formelor asociative în dezvoltării sectorului asociativ în domeniul (acestea vin la prețuri foarte scăzute, mai ales pe Crearea de lanțuri scurte de distribuție;
agricultură se datorează mai degrabă capitalului agriculturii, atât în ceea ce privește diversitatea, cât filiera multinaționalelor) Sprijin financiar (subvenții)
social scăzut, promovării insuficiente a inițiativelor și prezența pe piață. Distorsiunile provocate de fondurile europene (de Mai multe informații cu privire la finanțările europene și de alte
funcționale de acest gen și lipsei unei viziuni exemplu, terenuri trecute din circuitul pomicol în tipuri
legate de sprijinul de care asociațiile ar avea circuitul agricol pentru a obține subvenții)
nevoie (consultanță, dezvoltare organizațională, Insuficiența liderilor în agricultură Măsuri pentru a face din cooperative și alte forme asociative
planificarea afacerii). adevărate pepiniere de lideri;
Sesiuni de instruire a liderilor privind managementul afacerii și
Asocierea în agricultură este un fenomen în alte teme de interes
creștere, însă există multe bariere care trebuie Nerespectarea înțelegerilor din cooperativă de Reguli stabilite de comun acord, penalități, sancțiuni
depășite (Tabelul de la pagina 17). Cu toate că către membrii acesteia
asocierea se bazează pe relațiile interpersonale, Vârsta medie ridicată a fermierilor Sprijin pentru instalarea tinerilor fermieri, transferul
capitalul social pus la dispoziție de membrii exploatației (integral)

16 17
Avantajele asocierii: Avantajele cooperativelor agricole:
• caracterul democratic al mecanismelor •
proiecte de colaborare și clustere;
oferirea de servicii diverse către membri
economice, sociale și politice de funcționare, care au la bază principiile
cooperatiste moderne; •
(servicii tehnice, de informare și consultanță);
posibilitatea investițiilor în infrastructuri de
• posibilitatea înființării lor și de către persoane depozitare sau procesare;
Constituirea producătorilor agricoli în care dispun de un capital mic; • trecerea de la vânzarea produselor agricole
forme asociative deschide noi oportunități de • facilitățile fiscale acordate de stat: scutirea neprocesate la cele cu valoare adăugată;
dezvoltare economică, prin atragerea unor de la plata impozitului agricol pentru • punerea în valoare a resursele locale și crearea
avantaje locale, zonale sau regionale, și folosește primii cinci ani de la constituire, accesul la de produse locale;
puterea colectivă în scopul creșterii prosperității subvenții, la fondurile publice și la fonduri • apropierea de consumator (pot fi inițiate
membrilor, a familiilor lor și a comunităților din externe prevăzute în programul de susținere lanțuri scurte de distribuție);
care fac parte. Indiferent de forma de organizare a agriculturii României, scutirea de la • îmbunătățirea accesului produselor locale la
de care aparțin (asociații, cooperative sau grupuri plata taxelor vamale pentru importurile de consumator;
de producători), membrii formelor asociative tractoare, mașini și utilaje agricole sau • vânzarea prin intermediul marilor retaileri,
au drepturi stabilite democratic, iar acesta echipamente de irigat, recunoașterea și târguri, magazine (asociația crește astfel
reprezintă unul dintre cele mai mari beneficii. asimilarea cooperativelor agricole de către puterea de negociere a membrilor);
MADR ca grupuri de producători, pentru • accesarea mai ușoară a fondurilor europene;
Avantajele grupurilor de producători: a beneficia de toate drepturile prevăzute de • o gestiune mai bună a riscurilor în agricultură
• reducerea costurilor de producție (de oferă posibilități de întrajutorare și accesare legislația în vigoare, contribuția la dezvoltarea (de exemplu, prin crearea unor fonduri
exemplu, prin achiziționarea de utilaje care de informații, iar reprezentanții asociațiilor rurală, prin crearea de noi locuri de muncă, și mutuale);
sunt folosite în comun de toți membrii); sunt un partener pertinent de dialog cu angajarea tinerilor într-o formă de activitate • realizarea parteneriatelor benefice pentru
• exploatarea unor suprafețe de teren care MADR, în elaborarea deciziilor care privesc organizată. membri (de exemplu, parteneriate cu institute
permit aplicarea tehnologiilor moderne, producătorii agricoli și interesele acestora); de învățământ, pentru transferul de inovație);
competitive de producție și de gestiune a • creșterea capacității de negociere, în vederea Avantajele asociațiilor: • crearea locurilor de muncă permanente și
deșeurilor, în vederea conformării cu normele obținerii unor prețuri mai bune atât la sezoniere.
de protecție a mediului și de conservare a cumpărarea în comun a materiilor prime ECONOMICE:
biodiversității de care suntem obligați să necesare producției, cât și la valorificarea • posibilitatea de negociere a unui preț mai bun SOCIALE:
ținem cont ca membri ai UE; produselor, prin ofertarea unor cantități mai al produselor; • creșterea capitalului social (se reface
• posibilitatea planificării și modificării mari, în condiții de calitate ridicată; • degrevarea producătorului de sentimentul de comunitate);
producției conform cererii cantitative și • promovarea mai eficientă a producției, atât responsabilitatea vânzării; • comunicarea și sprijinul între membri.
calitative de pe piață; pe piața internă, cât și pe cea externă. • un branding și un marketing mai bun al
• accesul mai ușor la fondurile europene și la produselor; POLITICE:
contractarea creditelor bancare; În condițiile mediului puternic concurențial, • posibilitatea de negociere a unui preț mai mic • formarea liderilor în agricultură (aceștia
• facilitarea comunicării între fermieri, precum aceste aspecte, cărora le pot fi adăugate și altele, al inputurilor (costuri mai reduse); reprezintă interesele fermierilor);
și între reprezentanții lor și instituțiile pot duce la creșterea veniturilor producătorilor • extinderea producției și capitalizarea • preluarea unei părți din atribuțiile statutului
guvernamentale (asociația reprezintă un agricoli și la conștientizarea de către ei a membrilor; (de exemplu, control-performanță),
for de discuții, de schimburi de opinii, de responsabilităților pe care le au ca factori cu • creșterea standardului de viață al membrilor; reechilibrând balanța de putere dintre stat și
soluționare a unor probleme dintre membri, drepturi și obligații pe piață. • accesul membrilor la informație, inovație, fermieri.

18 19
Bune practici în asociere crești automat suprafața cultivată, dar ca Asociația Fructul Secuiesc
să ai clienți, toate produsele trebuie să fie
calitatea întâi, să arate bine, să nu fie lovite Istvan Mar este cel care, în anul 2010,
și să fie curate, ambalate frumos și, mai ales, a înființat Asociația Fructul Secuiesc,
proaspete”. pentru a genera venituri la nivelul comunității
Cooperativa Agricolă Lunca Someșului rurale prin folosirea varietăților de fructe
Mic La nici un an de la înființarea cooperativei, din livezi tradiționale, a fructelor de pădure
membrii acesteia au livrat peste 350 de tone și a ciupercilor din pădurile aflate sub tutela
Pentru a face față pieței agricole autohtone de legume (varză, țelină, ardei, morcovi, roșii comunității locale.
tot mai dinamice, 16 legumicultori din și castraveți) către un lanț de supermarketuri.
comunele Apahida și Jucu, din județul Cluj, Experiența dobândită ca antreprenor social
s-au unit, în anul 2013, cu sprijinul Fundației Pentru a-și completa portofoliul, au încheiat în cadrul câtorva proiecte de dezvoltare
Civitas pentru Societatea Civilă și al Fundației un parteneriat cu o altă cooperativă din zonă, economică locală, implementate în Nepal,
Româno-Americane, constituind Cooperativa astfel încât vor începe să furnizeze și cartofi. Maroc și Peru, care au avut ca scop identificarea
Agricolă Lunca Someșului Mic. Totodată, faptul că acționează concertat le resurselor naturale cu valoare sporită și
permite legumicultorilor ardeleni să aibă o inițierea de activități economice în interesul
Viziunea acesteia presupune dezvoltarea relație bună și cu furnizorii de inputuri. și prin participarea comunităților locale, l-a
durabilă a agriculturii locale prin promovarea determinat pe Istvan să revină în țară, unde
spiritului antreprenorial în rândul De asemenea, Cooperativa Lunca Someșului există numeroase comunități rurale care trebuie
producătorilor locali și adaptarea producției Mic și-a creat un brand, denumit „Lunca”, ajutate. Așa a luat naștere Asociația Fructul
din punct de vedere calitativ și cantitativ la sub care sunt realizate produse naturale, care Secuiesc, cea care propune pentru prima dată
cerințele consumatorilor. Misiunea asumată combină dulceața morcovului din Grădina un model multiplicabil pentru dezvoltarea
este de a valorifica potențialul agricol al spațiului Clujului cu gustul acrișor al merelor devenite satelor românești din întreaga țară. Este o
românesc, în special al celui transilvănean, prin parte a sucului natural marca „Lunca”. Fiecare afacere socială, care oferă o modalitate de
asocierea micilor producători și colaborarea cu sticlă, atent aleasă, trece prin mâinile a cel puțin generare de venit pentru aproximativ 1 000 de
„actorii” relevanți ai pieței financiare, și de a patru membri ai cooperativei, de la spălare, familii din peste 25 de comunități defavorizate.
promova produsele locale. sterilizare, umplere cu licoarea magică, până la
etichetare și capișonare, fiind pregătită pentru
Ca urmare a forței câștigate prin asociere, iarnă și pentru intrarea în „lumea bună” a
fermierii din Cooperativa Agricolă Lunca consumatorului exigent.
Someșului Mic au crescut suprafața cultivată, tone, unde legumele sunt ținute la rece înainte
de la circa 30 de hectare în 2013 la aproximativ de ambalare și vânzare. Cu toate acestea, fermierii încă se plâng
70 de hectare în 2014, ceea ce le permite să de lipsa forței de muncă și a tehnologiilor
livreze săptămânal 30 de tone de legume. Chiar președintele cooperativei explică moderne. Toți participanții au observat că
rețeta succesului: „Toată lumea vrea ca această cooperativă este o oportunitate care
Totodată, ca asociați, ardelenii au pus mână dintr-o mână de varză să își ia Mercedes, trebuie fructificată și au început să cultive
de la mână și au construit un centru de preluare dar nu se poate. Trebuie să faci producție pe mai mult, iar acest fapt dovedește că se simt
și depozitare a mărfii, cu o capacitate de 80 de suprafețe mari, mecanizat. Dacă ai clienți, confortabil în asociație.

20 21
Acestea folosesc facilitățile de procesare, acest sens, fructele colectate în mod tradițional a-și vinde produsele mai bine, este necesar să Biocoop
ambalare și distribuție puse la dispoziție de din flora spontană (fructe de pădure, ciuperci) se organizeze în acest tip de cooperativă de
asociație, pentru a valorifica recolta proprie de și fructele varietăților autohtone sunt procesate aprovizionare și vânzare în comun. Așa a luat În urmă cu 10 ani a fost înființată prima
varietăți tradiționale de fructe de livadă și de și ambalate prin folosirea tehnologiilor ființă prima cooperativă agricolă a crescătorilor cooperativă țărănească ecologică din România:
pădure, utilizând rețete și tehnici de procesare avansate din domeniul industriei alimentare. de bovine din județul Cluj: Cooperativa Biocoop (Sibiu). Unul dintre parteneri, Willy
tradiționale. Este un model de succes pentru Alături de acest model, valorile de bază ale „Someș-Arieș”. Aceasta a avut inițial șapte Schuster, povestește: „Treaba asta cu Biocoop
zona Odorhei, care va fi multiplicat în curând afacerii sociale (respectul față de munca membri fondatori, fermieri care dețineau, a crescut organic, însă ideea de ne uni a fost a
în mai multe locuri din țară. omului din comunitate și de resursele naturale, însumat, 1 500 de vaci-matcă. Treptat, alți lui Wolfgang Radatz, care a venit cu un proiect
transparența activităților implementate 20 de fermieri dintre cei aproximativ 200 de de dezvoltare din Germania, s-a stabilit aici,
Asociația Fructul Secuiesc își desfășoară și comunicarea permanentă a rezultatelor crescători de bovine din județ și-au exprimat în Sibiu, și prin intermediul său am început să
activitatea pe 34 000 de hectare de livadă acestora) au contribuit la câștigarea titlului dorința să adere la această formă de organizare, ne cunoaștem între noi”. La acel moment, cei
tradițională și 27 339 de hectare de păduri. „Social Entrepreneur Of The Year 2014”. ajungându-se în prezent la 53 de fermieri. șase gospodari bio din județele Sibiu și Mureș
Fructele colectate de pe aceste suprafețe sunt s-au organizat pentru a le oferi localnicilor și
procesate în două întreprinderi comunitare ale Cooperativa „Someș-Arieș” Mircea Ciurea, membru al cooperativei și vizitatorilor de pretutindeni produse sănătoase,
asociației: Manufactura de Procesare Fructe de președintele Federației Crescătorilor de Bovine locale și certificate ecologic.
Livadă (Lupeni) și Centrul de Procesare Fructe Vizita pe care mai mulți fermieri din Cluj au din România, declara: „Foarte important este
de Pădure și Ciuperci (Zetea). Performanța efectuat-o la un moment dat în Franța a fost faptul că oamenii au înțeles că se dovedește
financiară este reflectată în primul rând de punctul de plecare al inițiativei lor. Aceștia au mai convenabil pentru fiecare să predăm
numărul oamenilor care pot genera venituri vizitat câteva ferme constituite în cooperativă și laptele împreună. Obținem toți un preț mai
suplimentare din activitățile economice au considerat că, pentru a avea profit și pentru bun”. Această afirmație este completată de
implementate prin organizație. Astfel, în anul situația la zi, Cooperativa „Someș-Arieș”
2013, aproximativ 3 000 de persoane și-au adunând 350 000-400 000 de litri de lapte pe
putut baza traiul pe oportunitățile economice lună. Această cantitate este livrată către unul sau
oferite de asociație. În ceea ce privește cererea, mai mulți procesatori cu renume din regiune și
Asociația Fructul Secuiesc își stabilizează chiar către procesatori din străinătate.
poziția de piață prin diversificarea continuă a
produselor, ajungând în momentul de față la Cooperativa intenționează să se înscrie la
42 de sortimente, grupate pe șase categorii. Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale ca
grup de producători, pentru a beneficia de cota
Activitatea majoritară a asociației se de 5% din cifra de afaceri, considerată sumă
concentra pe piața internă, dar în 2014 a nerambursabilă.
fost semnat un contract cu un partener din
Germania, iar acesta, pe lângă comercializarea De asemenea, vor fi cumpărate și toate
bunurilor materiale, dorește să transmită și inputurile: sămânță, erbicide, îngrășăminte,
mesajul atașat produselor. furaje. Achiziționându-se cantități mari, vor
fi obținute prețuri mai mici sau discount-uri
Modelul pus în aplicare de Istvan Mar este semnificative. Tot ce se realizează în fermă va
considerat unul inovator prin faptul că a reușit fi vândut prin cooperativă, cu interesul de a
să combine tradiționalul cu contemporanul. În obține prețul cel mai bun.

22 23
Astăzi, din acest „exemplu de antreprenoriat” Exemplele de bune practici evidențiate la
denumit Biocoop fac parte 10 familii, toate bio- nivelul celor patru asociații agricole cu scop
certificate, care produc legume, fructe, miere, economic prezentate anterior constau în
brânză, lapte, unt, smântână, ouă, cârnați identificarea oportunităților de dezvoltare
și alte produse tradiționale din porc, pâine, agricolă ale regiunii, determinarea potențialului
plăcinte și prăjituri, ulei, dulcețuri, siropuri, agricol, acțiuni de facilitare comunitară,
ceaiuri, zacuscă sau paste făinoase artizanale, susținerea unui grup de inițiativă puternic,
la cerere, fiecare membru fiind responsabil colaborarea cu autoritățile locale, consultanță
pentru produsele lui. tehnică și de afaceri, organizarea de târguri
și vizite de studiu și facilitarea accesului la
Pentru membrii ei, cooperativa a reprezentat capital.
oportunitatea de a-și promova și valorifica
produsele proprii ecologice, atât prin magazinul Motivațională pentru perioada imediat
Biocoop deschis în Sibiu, cât și la diverse următoare este declarația domnului Mihail

COOPERAȚIA
târguri din țară, prin internet sau chiar prin Dumitru, director general adjunct în cadrul
intermediul ghidurilor turistice. Asemenea DG-AGRI al Comisiei Europene: „Producătorii
fermierilor, care au nevoie de acces pe piață, și care se asociază în grupuri vor avea avantaje
consumatorii din România au nevoie să ajungă
ușor la produsele bio. Astfel, prin intermediul
net superioare celor care nu se asociază și
vor avea semnificativ mai multe șanse să ÎN VIITOR
clienților formați, membrii Biocoop au acces acceseze fondurile structurale alocate prin
la piață, oferind, în schimb, o hrană aleasă, Politica Agricolă Comună în perioada 2014-
selectă și direct de la producători. 2020”.

24 25
Modelul CRPE: percepții privind Pilonul I - plăți directe
asocierea în agricultură
Centrul Român pentru Politici Europene (CRPE) cotidiene ale mediului agricol. Asupra subiectului Noul pachet privind Politica Agricolă 2. o componentă „de ecologizare”, în calitate
are ca obiectiv sprijinirea rolului României în legat de valorificarea reformei Politicii Agricole Comună în perioada 2014-2020 menține de sprijin suplimentar, pentru a compensa
Europa prin furnizarea de expertiză în domeniul Comune în cazul României, CRPE a susținut cei doi piloni, Pilonul I - „Plăți directe” și costurile furnizării de bunuri publice
politicilor publice. măsura de cooperare, care constituie o noutate Pilonul II - „Dezvoltare rurală”, dar sporește ecologice neremunerate de piață;
față de anteriorul PNDR. Cele două sub-măsuri legăturile dintre ei, oferind astfel o abordare 3. o plată suplimentară timp de cinci ani către
În ceea ce privește asocierea în agricultură, CRPE subsecvente măsurii de cooperare sunt crearea mai cuprinzătoare și mai integrată a măsurilor tinerii fermieri;
a efectuat mai multe cercetări, iar în cadrul acestora, de grupuri operaționale care să faciliteze accesul de sprijin specifice respectivei politici. Pachetul 4. o plată redistributivă, prin intermediul
experții au tras concluzia că, în prezent, micii fermieri fermelor la inovație și susținerea cooperării pe introduce, în particular, o nouă arhitectură căreia fermierilor li se poate acorda un
întâmpină dificultăți în a-și desfășura activitățile pe orizontală și verticală între „actorii” din lanțul pentru plățile directe, care este mai bine ajutor suplimentar pentru primele hectare;
piețele de desfacere. În același timp, comercializarea de aprovizionare. Aceste sub-măsuri vor avea orientată, mai echitabilă și mai ecologică, 5. un sprijin suplimentar pentru venit în zonele
producției agricultorilor se dovedește greoaie, în efecte pozitive asupra gradului de asociere al precum și un mecanism de siguranță îmbunătățit care se confruntă cu anumite constrângeri
situația în care marile lanțuri de magazine au exigențe producătorilor și al lanțurilor de retailer-i. și o dezvoltare rurală consolidată. naturale;
ridicate legate de cantitate, calitate ori modalitatea 6. un ajutor cuplat cu producția acordat
de livrare. Din aceste motive, derivă și lipsa de Raportul CRPE „Asocierea în agricultură – Mecanismele de sprijin direct fac anumitor sectoare agricole sau tipuri de
contractare, în ciuda faptului că numărul de lanțuri calea produselor românești spre marile lanțuri trecerea de la „decuplarea completă” la activități agricole, din motive economice și/
de magazine, comercianți și procesatori crește. De de comercializare. Contractare și reglementare „orientare” sau sociale;
asemenea, dificultățile cu care se confruntă fermierii în relația producător-supermarket” formula 7. o schemă simplificată destinată micilor
mai sunt legate de lipsa de formare și informare și recomandări precum „sprijin pentru a forma Sistemul din 2013, de decuplare a ajutoarelor fermieri, cu plăți de până la 1 250 de euro.
de costurile ridicate pe care le presupun serviciile structuri asociative și mai ales pentru ca acestea să agricole și de acordare a unui sprijin general Primele trei componente sunt obligatorii
de promovare și marketing, cele care le-ar facilita și fie sustenabile pe termen mai îndelungat, necesitatea pentru venit, se va transforma, în noua perioadă pentru statele membre, iar ultimele patru,
ridica standardele în relația cu lanțurile de retail. unei măsuri dedicate dezvoltării structurilor de programare, într-un sistem în care fiecare opționale.
asociative în agricultură prin programe integrate, componentă este legată de obiective sau funcții
De-a lungul timpului, CRPE a cercetat situația care să susțină costurile de incubare ale acestor specifice. În acest fel, perioadele de referință Statele membre urmează să aloce 30 % din
asocierii în agricultură și a propus seturi de soluții, asociații, de la consultanță pe constituire și dezvoltare istorice nu vor mai juca un rol semnificativ. pachetul lor financiar național de plăți directe
în vederea rezolvării diferitelor probleme și pentru organizațională, planificarea afacerii și a desfacerii pe componentei „de ecologizare”. Celelalte 70 de
ca instituțiile competente să elaboreze politici piață, până la obținerea de finanțare.” Cu alte cuvinte, Plățile unice vor fi înlocuite cu un procente vor fi alocate componentei „plată de
publice care să răspundă nevoilor producătorilor, percepția CRPE privind asocierea, rezultată din sistem de plăți multiple, constituit din bază”, după deducerea tuturor sumelor alocate
dar și contextului actual al activităților economice diferite rapoarte și cercetări, trimite către necesitatea șapte componente: rezervelor naționale de drepturi (obligatorii
pe care le desfășoară retailerii. unei promovări mai eficiente și clare a măsurilor 1. o plată de bază pe hectar, al cărei nivel până la 3% din pachetele naționale), plăților
corelate cu asocierea în agricultură și a avantajelor urmează să fie armonizat în funcție de complementare redistributive (până la 30%),
În ceea ce privește Programul Național de asocierii, cum sunt reducerea costurilor de producție criteriile economice sau administrative plăților în favoarea tinerilor fermieri (obligatorii
Dezvoltare Rurală (PNDR) 2014-2020, CRPE a și obținerea mai ușoară de finanțări și subvenții, astfel naționale sau regionale și supus unui proces până la 2%), zonelor defavorizate (până la 5%)
subliniat necesitatea adaptării acestuia la realitățile încât producătorii să capete mai multă încredere. de convergență; sau plăților cuplate cu producția (până la 15%).

26 27
Noile plăți de bază pe hectar sunt rezervate
exclusiv fermierilor activi, pe baza unei „liste
izolați, în aliniament, grup de arbori/pâlcuri
arbustive din zona de câmpie, margini de Camerele agricole, abordare
legislativă
negative”, care urmează să fie stabilită de fiecare câmp, iazuri, rigole etc), zone-tampon,
stat. hectare de teren agro-forestier, zone cu
specii forestiere cu ciclu scurt de producție,
Opțiunile României privind aplicarea zone de culturi secundare sau strat vegetal și
Pilonului I - „Plăți directe”: zone având culturi fixatoare de azot; Rețeaua Națională de Dezvoltare Rurală fermierilor, ale persoanelor fizice și juridice
1. Plata directă pe suprafață (SAPS) va continua 6. Plata pentru tinerii fermieri va avea alocat (RNDR) face parte dintre organismele care din sfera agriculturii și din domenii conexe,
până în 2020, inclusiv; 2% din plafonul național anual FEGA, doresc să stimuleze dialogul între „actorii” cum sunt industria alimentară, silvicultura,
2. Plățile directe nu vor fi reduse, deoarece reprezentând o plată suplimentară de circa participanți la procesul de dezvoltare rurală, piscicultura, turismul rural sau agroturismul,
România propune acordarea de plăți 23 de euro pe hectar pentru exploatații de printre competențele ei numărându-se și propagând totodată politicile agricole comune,
redistributive prin utilizarea a peste 5% maximum 60 de hectare. Tinerii din actualul organizarea de evenimente menite să-i pună față programele naționale de dezvoltare rurală
din plafoanele naționale anuale din Fondul PNDR urmează să beneficieze de această în față pe cei în cauză. și politicile publice de susținere financiară a
European de Garantare Agricolă (FEGA); primă pentru perioada rămasă până la cinci agriculturii, pe care instituțiile României le
3. Vor fi acordate plăți redistributive în valoare ani. Unul dintre acestea a fost și seminarul de elaborează.
de 5 euro pe hectar pentru primele 5 hectare 7. Va fi aplicată schema simplificată destinată consultare organizat în 27-28 noiembrie 2014,
și circa 45 de euro pe hectar pentru restul tinerilor fermieri, urmând să fie acordați cel cu privire la situația camerelor agricole private, În aceeași măsură, Legea camerelor agricole
de 25 de hectare. Pentru plata redistributivă mult 1 250 de euro per fermă. care a reunit camere agricole deja constituite, stabilește misiunea acestora de a intensifica
se utilizează circa 5,3-5,7% din plafonul 8. În privința sprijinului cumulat, urmează să asociații reprezentative ale fermierilor, patronate absorbția fondurilor europene și de a fi un
național anual 2015-2020 (FEGA); fie stabilite procentul alocat din plafonul și sindicate din domeniul agriculturii și grupuri adevărat consultant în domeniile agriculturii
4. În 2015-2017 vor fi transferate 112 333 536 de național anual FEGA și culturile/sectoarele de acțiune locală. și conexe, având competența de a ține legătura
euro de la Pilonul I - „Plăți directe” la Pilonul care primesc acest sprijin, cu justificarea permanentă cu autoritățile publice, cu instituții
II - „Dezvoltare rurală”, sumă considerată necesității lui, descrierea condițiilor de Concluziile acestui eveniment au fost ale administrației publice centrale și locale și de
ca fiind suficientă pentru finanțarea schemei eligibilitate, a duratei schemei, a cuantumului necesitatea modificării Legii camerelor agricole a colabora cu acestea în domeniile de competență
mici fermieri din PNDR, astfel încât să nu per unitate și a limitelor cantitative, dacă și începerea imediată a proceselor de inițiere, anterior menționate.
fie afectate alocările PNDR prevăzute pentru este cazul; constituire și formare a acestor instituții, cât și
celelalte măsuri; 9. La capitolul fermier activ, cuantumul plății abrogarea Ordonanței 58/2013 și revenirea la Prin intermediul evenimentului organizat,
5. Pentru a primi plata pentru culturi verzi directe (primite în anul anterior) sub care Legea 122/2012. RNDR, entitate prezentă constant la stimularea
(din FEGA), reprezentând 30% din plafonul toți beneficiarii sunt considerați fermieri dialogului dintre „actorii” din domeniul
național anual, beneficiarii trebuie să activi este de 5 000 de euro, pentru a nu Actuala Lege 122/2012 privind camerele pentru agriculturii și sectoarelor conexe, a răspuns la
respecte anumite condiții: diversificarea crește excesiv costurile administrative agricultură, industrie alimentară, piscicultură, nevoia de formare a unui sistem de consiliere
culturilor, menținerea pășunilor permanente (acest cuantum ar însemna maximum 39 de silvicultură și dezvoltare rurală reglementează și consultanță în România și a contribuit la
și prezența de zone de interes ecologic (ZIE) hectare per exploatație), fiind necesară și „modalitatea de înființare, organizare și accelerarea procesului de formare a camerelor
pe suprafața agricolă. În cazul în care o realizarea unei liste a entităților excluse funcționare” a acestor instituții private, de agricole la nivel județean.
exploatație are mai mult de 15 hectare de de la plățile directe: companii, societăți, interes public, nonprofit, care au personalitate
teren arabil, începând cu anul 2015, cel agenți economici etc. care prin natura lor juridică. Chiar dacă până la sfârșitul anului 2014 se
puțin 5% (apoi 7%) din acesta trebuie să nu practică agricultura ca activitate de bază, constituiseră numai 15 camere agricole, se
reprezinte ZIE. În cadrul ZIE au fost incluse dar care pot deține/gestiona suprafețe de Potrivit Art. 2, alin. (1), camerele agricole dorește organizarea alegerilor pentru înființarea
terase, elemente de peisaj (garduri vii, arbori teren agricol. au rolul de a reprezenta și promova interesele camerelor agricole în județele care nu dispun încă

28 29
de această instituție. În acest sens, nu numai că
se lucrează la o legislație care să evite politizarea
Cooperativele agricole, mijloc pentru
camerelor, dar aceasta va reflecta și consensul
dintre principalele asociații profesionale și
transformarea exploatațiilor agricole
camerele agricole existente. mici în afaceri profitabile
S-a discutat despre sistemul electiv și au fost În România, agricultura este principala plus, ele nu dispun de mijloacele tehnice necesare
dezbătute două variante de constituire a listelor sursă de venit în mediul rural. Potrivit datelor efectuării lucrărilor agricole, astfel încât apelarea la
electorale specifice, prima fiind cea în care statistice prezentate de INSSE*, în 2010 servicii specializate este o necesitate. Investițiile în
electorii se înscriu automat din listele Agenției erau peste 3 800 000 de exploatații agricole, mașini costisitoare (combine, mașini de semănat,
de Plăți și Intervenție pentru Agricultură și ale totalizând 15 600 000 de hectare. Dintre acestea, de erbicidat etc.) nu se justifică economic pentru
Inspectoratului Teritorial de Regim Silvic și de peste 3 500 000, acoperind 4 245 000 de hectare, exploatațiile mici sau pentru cele de câteva zeci
Vânătoare, iar cea de-a doua, în care electorii sunt exploatații agricole mici, cu o suprafață de de hectare. Având în vedere structura culturilor,
sunt membri ai camerei, plătitori de cotizații. până la 5 hectare. în funcție de nevoile fermierului, chiar și pentru
exploatațiile de 200-300 de hectare este rentabilă
Un alt punct important al dezbaterilor a fost Exploatațiile agricole de mici dimensiuni sunt numai investiția în utilaje de uz general: tractor,
decizia unanimă ca vârsta maximă pentru tânărul păstrătoarele tradițiilor economice, gastronomice, plug, combinator-cultivator, remorcă etc.
fermier să fie de 40 de ani, România punându-se culturale și ale patrimoniului, acestea fiind
astfel în acord cu regulamentele europene, având atribute care definesc identitatea națională, locală, Practicarea agriculturii presupune costuri
în vedere că în Ordonanța de Urgență nr. 58/2013 regională și a ruralului românesc. De asemenea, considerabile, influențate și de condițiile
se precizează faptul că fermierii tineri cu vârsta ele consolidează agricultura în privința stabilității climatice. Variațiile mari ale acestora au
până în 35 de ani pot fi înscriși pe listele electorale. și contribuie la asigurarea securității alimentare la consecințe directe asupra nivelului producțiilor.
nivel general și la reducerea sărăciei. Prin urmare, în viitor, fermierii vor plăti mai mult
În continuare, RNDR va reveni cu recomandări, pentru motorină, electricitate, îngrășăminte,
în calitate de instituție, care pune în comun Fermele mici și cele de familie pot aduce pesticide etc. Efectele costurilor în continuă
ministerele responsabile, agenții guvernamentale diversitate producției și pot face față mai ușor creștere, nivelul solicitat de producție și prețurile
naționale, sectoare economice secundare și crizelor și schimbărilor de pe piață, deoarece au pieței reprezintă tot atâtea motive pentru care
terțiare, ferme mici, grupuri și minorități o capacitate mai mare de adaptare față de alți este necesară asocierea fermierilor.
etnice, grupuri de acțiune locală și parteneriate operatori. Datorită acestei adaptabilități, produsele
similare, universități, institute de cercetare, oferite de fermele de familie răspund mai bine Cooperativele agricole sunt o piesă
autorități publice și asociațiile lor, proprietari, cerințelor consumatorilor. Aproximativ 85% dintre importantă în puzzle-ul dezvoltării rurale
ferme comerciale, proprietari și administratori produsele agroalimentare românești ating un
de păduri, precum și sectoare civile și non-profit standard ridicat de calitate, care poate fi comparat Cooperativele agricole contribuie la
și organizații ale acestora. cu cel din statele cu o agricultură dezvoltată, însă îmbunătățirea productivității exploatațiilor
povara cea mai mare a fermelor de familie constă agricole de mici dimensiuni și fac posibil accesul
În aceeași măsură, RNDR va rămâne un în faptul că acționează pe o piață concurențială la marketingul produselor, la economii, creditare,
promotor al dezbaterilor în ceea ce privește care nu acoperă integral costurile de producție. În asigurări și tehnologie. Cooperativele agricole
subiectele pe care le abordează agricultura și
domeniile conexe. *Recensământul General Agricol 2010

30 31
servesc drept punți între fermieri și piețe, prin
agregarea produselor, facilitarea adoptării de noi
tehnologii și input de materie primă. De asemenea,
ele contribuie la creșterea producției de alimente,
la diversificarea culturilor și le oferă micilor
producători o platformă de comunicare pentru
luarea deciziilor care le influențează activitățile.

În termeni simpli, conceptul modern al acestei


asocieri nu înseamnă că proprietarul își dă pământul
și animalele la cooperativă și muncește normat la
CAP, ci că are ferma lui, societatea lui agricolă și
producția proprie, dar pentru obținerea unui preț
mai bun, comercializarea se face alături de ceilalți
membri ai cooperativei. În acest fel, fermierii se pot
gândi la o etapă ulterioară, respectiv la procesare.
În Europa de Vest există și cooperative pentru
servicii. Acestea sprijină fermierii în executarea
unor lucrări agricole specializate, întreținerea și
repararea utilajelor, a instalațiilor din zootehnie,
transportul specializat etc.

În perioada 2010-2012, numărul cooperativelor


agricole a crescut cu 180%, activele au sporit
cu 153% și veniturile cu 164%, iar numărul de
angajați s-a mărit cu 10%. În plus, la nivelul
agricultorilor, în special tineri, există o percepție
pozitivă privind asocierea. Un studiu realizat în
ianuarie 2014 de Centrul Român pentru Politici
Europene arată că dintre cei 100 de tineri
chestionați, 64% intenționează să se asocieze în

COOPERAȚIA
următorii doi ani.

Pe de altă parte, pentru a-i sprijini pe micii


fermieri, în noul Program Național de Dezvoltare
Rurală au fost introduse măsuri și forme de TRANSNAȚIONALĂ
sprijin suplimentare dedicate, având în centru
ferma de familie, toate acestea cu scopul de a
susține dezvoltarea micilor producători.

32 33
Exemple de succes fermei (transplant de embrioni, inseminare să cumpere toată producția lor. Strategia
artificială), produse de management și Agrifirm este să fie o legătură în lanțul de
publicarea de reviste. succes al clienților și partenerilor și să genereze
valoare pentru membrii ei.
FrieslandCampina este o cooperativă de
EXEMPLUL 1. Rolul cooperativelor din lume, care activează în sectorul cultivării produse lactate, cu 19 850 de fermieri-membri Studiile de caz prezentate arată că
transnaționale olandeze în dezvoltarea fructelor, legumelor și cartofilor, cu operațiuni din Olanda, Germania și Belgia. internaționalizarea are un rol bine stabilit
cooperativelor în peste 40 de țări. în strategia tuturor celor patru cooperative.
Produsele cooperativei sunt reprezentate Aceasta le permite să-și depășească limitele
Dezechilibrele identificate la nivelul Are peste 1 500 de angajați și nouă filiale, de băuturi pe bază de lapte (pentru sugari și creșterii interne, să intre pe noi piețe, pentru
negocierii între părțile contractante din înființate pentru a se asigura că fiecare piață nutriția copilului), brânză, unt, smântână și a obține avantaje de cumpărare sau să reducă
cadrul lanțului de aprovizionare cu alimente căreia i se adresează este optim servită. Membrii deserturi. Ambiția FrieslandCampina este riscurile asociate.
au atras atenția Comisiei Europene, care s-a Coforta au o relație strânsă cu instituția proprie, dublu orientată: în primul rând să fie mai
angajat să faciliteze restructurarea sectorului a cărei strategie este de a dezvolta, deschide atractivă pentru membrii agricultori, apoi să Totodată, membrii cooperativelor au o
prin încurajarea creării de cooperative de și stabiliza canale de piață în care produsele pună în circulație și să crească notorietatea influență puternică în procesul de luare a
producători agricoli. fermierilor din cadrul cooperativei să poată fi substanțelor nutritive esențiale ale produselor deciziilor. Trei dintre cele patru cooperative
comercializate. lactate naturale în întreaga lume. Pentru a (CRV, FrieslandCampina și Coforta) încă mai
Directoratul General pentru Agricultură și realiza această strategie, FrieslandCampina au unii dintre furnizorii externi sau clienți ca
Dezvoltare Rurală a lansat un studiu denumit CRV este o întreprindere internațională pune accent pe creșterea economică și pe membri ai cooperativei. Agrifirm a avut membri
„Sprijin pentru Cooperativele agricultorilor”, activă în domeniul creșterii și îmbunătățirii crearea de valoare. Relația dintre cooperativă străini în urmă cu câțiva ani și a decis să pună
care furnizează informațiile de fond menite să-i reproducției și geneticii bovinelor, care și-a și membrii ei este foarte puternică, ceea ce capăt parteneriatului, din cauza efortului și
ajute pe fermieri să se organizeze în cooperative, luat angajamentul să aducă o valoare adăugată înseamnă că membrii au obligația de a livra, în cheltuielilor pe care le presupunea menținerea
ca un instrument pentru consolidarea fermierilor. Acționarii sunt cooperativa timp ce FrieslandCampina are datoria de a le acestora.
orientării lor pe piață și generarea unui venit olandeză CR Delta și cooperativa flamandă cumpăra produsele.
solid. Acest raport oferă informații relevante VRV. Studiul a mai relevat că managerii
extrase din patru studii de caz aferente unor În 1 iunie 2010, Cooperativa Agrifirm, reprezentanțelor din străinătate sunt mai bine
cooperative transnaționale. Alegerea acestora Unitățile înființate de acționari încă din din Meppel, și Cehave Landbouwbelang, informați cu privire la mediul concurențial
a avut la bază sectoarele în care activează. 2009 sunt active în țările vecine, pentru din Veghel, au fuzionat pentru a forma al cooperativelor și simt când este nevoie de
Astfel, au fost selectate The Greenery, CRV, a răspunde optim cerințelor clienților. Coöperatie Agrifirm UA, cu sediul în consolidarea poziției competitive a firmei în
FrieslandCampina și Agrifirm. Cooperativa olandeză CR Delta are în prezent Apeldoorn, Olanda. străinătate.
22 750 de membri (80% din CRV), în timp ce
The Greenery este o companie Asociația de îmbunătățire a situației bovinelor În calitate de cooperativă de fermieri și În ceea ce privește strategia pe termen
internațională înființată în 1996, axată pe flamande VRV are 6 500 de membri (20% din grădinari de piață, Agrifirm și-a asumat lung, două dintre cele patru cooperative
comercializarea produselor vegetale proaspete CRV). Activitățile desfășurate de cooperativă misiunea de a crea valoare pentru membrii intenționează să fuzioneze cu altele. În
(fructe și legume), ale cărei acțiuni sunt sunt cercetarea, creșterea și comercializarea de ei. Este activă în Țările de Jos, în sectoarele acest sens, există următoarele argumente:
deținute integral de cooperativa Coforta, cu material genetic (material seminal, embrioni), de creștere a animalelor, agricultură și concurența (dacă nu le poți învinge, alătură-
aproximativ 900 de fermieri afiliați. Coforta colectarea și prelucrarea de date cu privire horticultură. Membrii nu au obligația de a te lor), existența unui echilibru între membri
este una dintre cele mai mari cooperative la bovine, servicii desfășurate în cadrul vinde cooperativei, însă Agrifirm se angajează și mărimea companiei.

34 35
EXEMPLUL 2. Cooperativa de al XIX-lea, ca urmare a problemelor întâlnite În 2001, Valio a lansat pe piață laptele fără eficacitatea utilizării noilor tehnologii brevetate
procesare lapte Valio, dezvoltare la nivelul deținătorilor de ferme mici și a lipsei lactoză, un produs inovator, obținut printr-o și premiate. Obiectivele ei de dezvoltare au
structurală terenului agricol. Cooperativele au fost văzute metodă brevetată de cooperativă, denumită fost axate încă din start pe scăderea costurilor
ca metode sigure de generare a schimbărilor separare cromatografică (Zero Lactose™). de prelucrare a laptelui, creșterea puterii pe
Directoratul General pentru Agricultură necesare în zonele rurale. piață, divizarea bine definită a sarcinilor între
și Dezvoltare Rurală al Comisiei Europene Departamentul de cercetare și inovare, cooperativă și membri și recunoașterea rolului
a lansat un studiu denumit „Sprijin pentru Valio, una dintre cele mai mari și importante responsabil pentru crearea de noi produse, organizației centrale.
cooperative”, pentru a aduce la cunoștința companii finlandeze, este considerată un lider are aproximativ 120 de angajați. În urma
agricultorilor din întreaga lume informațiile pe piață locală, ca principal producător de cercetărilor efectuate asupra bacteriilor EXEMPLUL 3. Internaționalizarea
necesare organizării în cooperative și a produse lactate. benefice din lapte și cu ajutorul unor tehnologii cooperativelor de zahăr Cosun,
consolida astfel orientarea lor pe piață și licențiate au fost produse mai multe tipuri Südzucker/Agrana și Tereos
obținerea unui venit stabil. Obiectivul a fost de Pentru consumatorii finlandezi, Valio este de alimente funcționale: Evolus®, pentru
a facilita restructurarea sectorului agricol prin asociată cu produse naturale de calitate, scăderea tensiunii arteriale, produse din gama Studiul privind internaționalizarea
încurajarea creării de organizații voluntare de compania fiind axată pe fabricarea unei Gefilus (LGG®), cu efecte pozitive asupra cooperativelor de zahăr s-a concentrat, în
producători. game variate de brânză, unt și iaurt. A fost copiilor cu diverse alergii, infecții și risc primul rând, pe analiza poziției de cooperare
înființată în anul 1905, în orașul Hanko, pe crescut de diabet, și LGG® Extra, produse și a strategiei internaționale a trei cooperative
Prezentul studiu de caz oferă informații coasta de Sud a Finlandei. Numele original a lactate probiotice cu ingrediente axate pe buna care activează în domeniu: Cosun, Südzucker/
despre dezvoltarea cooperativei Valio, o fost „Voivienti-osuusliike Valio r.l” sau „Butter funcționare a sistemului digestiv. Agrana și Tereos.
companie finlandeză de prelucrare a laptelui în Export Cooperative Valio”, principala piață de
produse lactate. desfacere fiind Anglia. În 1909, și-a extins gama În 2011, cooperativa a înregistrat 78 de Poziția și strategia de internaționalizare
de la unt la alte produse lactate, apoi, până produse noi în Finlanda, plus altele în Rusia, contribuie semnificativ la dezvoltarea
Finlanda este cea mai nordică țară din lume în 1920, activitatea comercială pe teritoriul Suedia și Estonia. beneficiilor economice pentru membrii
angajată în practicarea agriculturii în formă Finlandei a devenit mult mai avantajoasă decât cooperativelor, la nivelul lanțului de
tradițională și deține aproximativ 63 000 de în străinătate. Primul laborator și l-a înființat în În 2012, Valio a avut o cifră de afaceri netă de aprovizionare cu zahăr. Prin urmare, în cadrul
ferme, cu o suprafață agricolă medie de 36 de 1916, pentru a îmbunătăți procesul tehnologic două miliarde de euro, din care o treime a fost acestui studiu au fost evidențiate diferențele de
hectare. de procesare a laptelui și pentru a susține piața obținută pe baza operațiunilor internaționale. la nivelul strategiei de internaționalizare, cele
produselor lactate obținute în cadrul fermelor instituționale și cele privind relațiile dintre
Persoanele fizice, preponderent familii de familie. De-a lungul unui secol de dezvoltare și după membrii cooperativelor.
de fermieri, dețin 90% din totalul fermelor o varietate de proiecte la nivel global, Valio
agricole. Valio Ltd este deținută de 18 cooperative de a rămas fidelă originilor ei. Compania este În industria zahărului, cooperativele joacă
prelucrare a laptelui din care fac parte 7 900 de concentrată pe inovarea produselor lactate și un rol important nu numai în aprovizionarea
În ceea ce privește producția lactată, în membri. La ora actuală, sub marca Valio sunt pe dezvoltare durabilă, fiind încă de la început o pieței cu sfeclă de zahăr, dar și în ceea ce
Finlanda sunt înregistrate 10 200 de ferme, fabricate în jur de 1 100 de produse lactate. Valio cooperativă formată din ferme agricole de mici privește managementul firmelor din industria
cu o medie de 29 de vaci de lapte. Suprafața și Ltd deține 15 unități de producție în Finlanda, dimensiuni, axate pe îmbunătățirea condițiilor zahărului și poziționarea strategică a acestora.
numărul efectiv de ferme de lapte au crescut două în Estonia, una în Belgia și o unitate de de creștere a animalelor și obținerea unui lapte Cosun și Tereos sunt două cooperative
semnificativ în ultima perioadă. procesare brânzeturi și un centru administrativ pur, de calitate. tradiționale deținute de producătorii de
în Moscova. Filiale ale cooperativei operează sfeclă de zahăr. Cosun este o cooperativă cu
Interesul scandinavilor față de organizarea în Rusia, Suedia, Statele Unite ale Americii, Ca lider pe piață în domeniul industriei aproximativ 10 000 de membri, iar Tereos are
în cooperative a început la sfârșitul secolului statele baltice și China. lactatelor, Valio este în măsură să dovedească 12 000 de membri. Ambele funcționează pe

36 37
bază de contract și sunt conduse de o singură
entitate, dar în procesul decizional se ține cont
și de părerea majorității.
cu succes pe alte piețe (de exemplu, produse
alimentare procesate, ingrediente alimentare,
bio-energie), reușind astfel să coordoneze
GLOSAR
întreg procesul de producție. Südzucker și
Comparativ cu aceste două cooperative, grupul Tereos au crescut prin diversificare
Südzucker/Agrana este o companie listată și integrare pe orizontală și pe verticală.
public la bursă, cu un model de afaceri Tereos combină strategii de integrare și Asociație – constituire de trei sau mai multe Integrare pe verticală – adăugarea unor
persoane care (pe baza unei înțelegeri) pun în produse asemănătoare care pot fi vândute prin
oarecum diferit, putând fi caracterizată ca o de diversificare pe verticală, insistând pe
comun și fără drept de restituire contribuția rețeaua curentă de distribuție și realizarea
firmă patronată de cooperativa Süddeutsche implementarea acestora încă de la punerea în materială, cunoștințele sau aportul lor în muncă unor elemente de produs sau serviciu necesare
Zuckerrübenverwertungs-Genossenschaft aplicare a reformei regimului zahărului în UE. pentru realizarea unor activități în interes general, produselor sau serviciilor finale ale altei firme,
SZVG, care deține majoritatea acțiunilor. Logistica de dezvoltare la locul de muncă se comunitar sau, după caz, în interes personal și reciproc (integrarea pe orizontală determină
bazează pe controlul întregului proces, de la A nepatrimonial. apariția unor rețele extrem de importante).
În toate cele trei cazuri, membrii au o la Z, pentru sfeclă de zahăr, trestie de zahăr,
influență directă asupra politicii și strategiei grâu, porumb, cartofi și manioc. De asemenea, Cooperativă agricolă – asociație autonomă Membru al unui grup de producători –
cooperativei, prin intermediul reprezentanților grupul și-a diversificat produsele pe bază de de persoane fizice și/sau juridice, după caz, orice persoană care deține legal o bază de producție,
aleși. Din studiul realizat de DG-AGRI reiese amidon, prin achiziționarea a cinci fabrici din persoană juridică de drept privat, constituită pe își declară în scris intenția de a comercializa
faptul că există o relație reciproc avantajoasă grupul britanic Tate & Lyle. baza consimțământului liber exprimat de părți, producția agricolă proprie și plătește cotizația,
între producătorii de zahăr, în calitate de în scopul promovării intereselor membrilor în conformitate cu statutul grupului. Membrii
membri sau investitori, și firmele de zahăr. Südzucker și Tereos au o strategie cooperatori (în conformitate cu principiile sunt obligați să aplice reglementările adoptate de
cooperatiste) și implementării politicilor agricole organizația de producători cu privire la raportarea
internațională, privind fiecare piață ca pe o
de stimulare a asocierii producătorilor din producției și protecția mediului înconjurător.
În ciuda tuturor schimbărilor survenite platformă care le ajută să capete noi abilități domeniu, care se organizează și funcționează
la nivelul pieței (regimul legislativ al UE în și tehnici pe care mai apoi le vor aplica pe potrivit prevederilor legii. Cooperativa agricolă Plată redistributivă – ajutor financiar
domeniul zahărului, înlocuitorii de zahăr alte piețe. La nivel internațional, Cosun, se constituie și funcționează cu minimum cinci suplimentar față de plata de bază, acordat
competitivi sau creșterea importurilor Südzucker/Agrana și Tereos nu aplică modelul persoane și exercită o activitate economică, tehnică fermierilor care dețin între 5 și 30 de hectare de
de zahăr), toate companiile au continuat lor de afaceri de cooperare sau semi-cooperare și socială destinată furnizării de bunuri, servicii și teren.
să investească în producția de zahăr și în pentru producătorii de sfeclă de zahăr din noile locuri de muncă exclusiv sau preponderent pentru
îmbunătățirea tehnologiei utilizate în acest state, considerând societățile nou achiziționate membrii ei. Societate agricolă – societate de tip privat,
sector. ca unități comerciale suplimentare, cu care au cu capital variabil și cu un număr nelimitat și
o relație pur contractuală. Grup de producători – persoane juridice schimbător de asociați, având ca obiect exploatarea
Reformele din industria zahărului au avut cu scop lucrativ și gestiune economică proprie agricolă a pământului, animalelor și altor
un impact major în restructurarea acesteia și Rezumând informațiile pe care le-a furnizat și asociații de fermieri care comercializează la mijloace aduse în societate, precum și realizarea
comun produsele obținute. Aceste grupuri asigură de investiții de interes agricol, neavând caracter
asupra strategiei companiilor. În ultimii ani, această analiză reținem că, în conformitate cu
producția planificată și adaptată în conformitate comercial. Societatea agricolă reprezintă cea mai
Cosun și-a redefinit poziția concentrându- sprijinul oferit de reglementările pieței, astfel cu cererea pieței, potrivit condițiilor de calitate și importantă formă de asociere în agricultură.
se pe producția de zahăr și prelucrare la de cooperative pot contribui la o producție, cantitate.
scară mare. În consecință, a vândut spațiile prelucrare, distribuție și comercializare Strategie de internaționalizare – strategie
comerciale care erau prea departe în lanțul continuă și stabilă a produselor și serviciilor Integrare pe orizontală – lărgirea ariei aplicată de unele întreprinderi în scopul de a
de aprovizionare. Südzucker și Tereos au alimentare și nealimentare, în vederea obținerii de activitate, fie înainte, fie înapoi, în raport face față provocărilor lansate de globalizarea
luat decizii strategice diferite, investind în de profit și a unor venituri stabile pentru cu afacerile curente, pe lanțul producție- afacerilor, prin formarea de alianțe sau fuziunea
sectoare de activitate diversificate și intrând fermieri. vânzare. cu alte întreprinderi, chiar concurente.

38 39
BIBLIOGRAFIE

Alboiu Cornelia, Toderiță Alexandra. Asocierea în agricultură – calea produselor românești spre marile lanțuri de
comercializare. Contractare și reglementare în relația producător-supermarket. Policy Memo nr. 37, Centrul Român de
Politici Europene.

Filippi, M., Kühl, R., and Smit, B., 2012. Support for Farmers’ Cooperatives; Case Study Report; Internationalisation of
Sugar Cooperatives: Cosun, Südzucker/Agrana, Tereos. Wageningen: Wageningen UR.

Ganea Oana, Toderiță Alexandra, Ghinea Cristian. Raport de cercetare. Percepțiile a 100 mici producători agricoli în
legătură cu asocierea. Centrul Român de Politici Europene.

Toderiță Alexandra, Ghinea Cristian, Luca Lucian. Cum valorifică România reforma PAC – Comentariile CRPE asupra
Proiectului Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020 și a interacțiunii acestuia cu Pilonul I (plăți directe). Centrul Român
de Politici Europene.

Turek Rahoveanu, M.M., Turek Rahoveanu, A., 2014. Agricultural cooperative structures in the perspective the new CAP Contact:
in Romania 2014-2020, p. 98-114, capitol în cadrul monografiei „Contemporary Issues of Sustainable Rural Development:
International Approaches and Experiences of Eastern Europe and Russia”. Sediul Naţional al Unităţii de Sprijin a Reţelei (USR)

Str. Nicolae Filipescu, nr. 39-41, et. 6, sector 2, Bucureşti, cod poştal 020961
Zaalmink, W., and Lakner, D., 2012. Support for Farmers’ Cooperatives; Case Study Report; The Role of Dutch
Transnational Cooperatives in Cooperative Development. Wageningen: Wageningen UR. Tel.: 031 690 0214, Fax.: 031 690 0215

E-mail: info@rndr.ro
***Institutul Național de Statistică, Recensământul General Agricol 2010, 2011.
Internet: www.rndr.ro
***Legea nr. 121 din 6 iulie 2012 pentru modificarea și completarea Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultură,
silvicultură și dezvoltare rurală, publicată în Monitorul Oficial nr. 472, din 11 iulie 2012. Această publicaţie a fost realizată de Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale din România în cadrul proiectului „Înfiinţarea şi sprijinirea

Reţelei Naţionale de Dezvoltare Rurală”. Proiect cofinanţat prin FEADR prin Măsura 511 din cadrul PNDR 2007 - 2013.
***OUG 58/2013 pentru modificarea și completarea Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultură, industrie
alimentară, piscicultură, silvicultură și dezvoltare rurală și pentru abrogarea Art. II din Legea nr. 122/2012 pentru 2015
modificarea și completarea Legii nr. 283/2010 privind camerele pentru agricultură, silvicultură și dezvoltare rurală,
Conţinutul acestei publicaţii nu reprezintă în mod necesar poziţia oficială a Uniunii Europene.
publicată în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 347, din 12 iunie 2013.
Se distribuie gratuit.
*** Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014-2020, disponibil la: http://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/
programare-2014-2020/PNDR_2014_-_2020_01.07.2014.pdf

Departamentul Publicaţii USR

40

Ministerul Agriculturii
și Dezvoltării Rurale