CĂILE POSIBILE ALE EVOLUŢIEI OMULUI

Potrivit teoriilor evolutive, pongidele şi homenidele provin dintr-un strămoş – Propliopithecus, apărut
în urmă cu circa 30 mln de ani
Din homenide au apărut ramuri cu o evoluţie nereuşită: ramapitecii, gigantopitecii şiaustralopitecii,
care au trăit în urmă cu 1,5-5 mln de ani în Africa; pitecantropii, careau trăit în urmă cu 550 mii de ani
în Africa şi sud-estul Asiei; neandertalienii, care autrăit în urmă cu 30-40 mii de ani.Gigantopitecii
atingeau o talie de peste 2 m, aveau dinţi molari enormi (de 2 ori maimari decât la gorilă şi de 6 ori
mai mari decât la om). Au trăit în China şi Indonezia şierau contemporani cu australopitecii din
Africa. Ei aveau o staţiune bipedă şi după poziţia sistematică se aflau aproape de
driopiteci.Gigantopitecii se scot o ramură oarbă în evoluţia homenidelor. De la această
formăne-au rămas doar unele fragmente fosile (dinţi, oase lungi, fragmente de
mandibulă).Ramapitecii au fost descoperiţi în India, Asia Centrală, China şi Europa. Au
trăit înmiocenul superior (10-15 milioane de ani în urmă) şi aveau dinţii incesivi şi
caninir e l a t i v r e d u ş i , a r c u l d e n t a r p a r a b o l o i d ( c a l a o m ) . S e
p r e s u p u n e c ă r a m a p i t e c i i foloseau obiectele naturale drept unelte. Din aceste
considerente ei sunt priviţi ca oformă de trecere către om.A u s t r a l o p i t e c i i a u t r ă i t
î n p l i o c e n a c u m 6 - 1 m i l i o a n e d e a n i î n u r m ă . E i a u f o s t descoperiţi de Dart
în 1925 în Africa de Sud. Mai apoi, graţie familiei de antropologi L e a k e y ( L . S . B . L e a k e y ,
M a r y L e a k e y , R i c h a r d L e a k e y ) ş i A . C . W o l k e r e i a u f o s t descoperiţi şi în Africa
Centrală (Tanzania, Etiopia).Australopitecii de tip grasil aveau o talie mică (120-140cm) şi
cântăreau circa 25 kg, iar cei de tip masiv aveau 1 6 0 - 1 6 5 c m ş i c â n t ă r e a u c i r c a
40-50 kg. Membreleinferioare erau mai lungi decât la pongine, dar
m a i scurte decât la omul actual. Posedau mersul biped, dar staţiunea verticală nu era
perfectă. Structura dinţilor eraasemănătoare cu cea umană. Capacitatea craniană esteestimată
la 450-600 cm3, fiind puţin superioară faţă de cea a
gorilei.A u s t r a l o p i t e c i i e r a u a n i m a l e d e s a v a n ă , l o c u i a u î n p e ş t e r i s a
u î n a p r o p i e r e a c u r s u r i l o r d e a p ă , e r a u vegetarieni sau
o m n i v o r i , h r ă n i n d u - s e ş i c u c a r n e . E i puteau forma cete.A u s t r a l o p i t e c i i , c a ş i
f o r m e l e m e n ţ i o n a t e m a i s u s , s u n t p r i v i ţ i c a n i ş t e t e n t a t i v e nereuşite de
umanizare.După antropologul Keith drept criteriu de umanizare poate servi capacitatea
craniană. După el formele careau o capacitate craniană sub 800 cm3 ar fi maimuţe, iar formele
cu o capacitate craniană peste 800 cm3 ar fi
oameni.Î n s ă c a p a c i t a t e a c r a n i a n ă n u p o a t e f i u n c r i t e r i u absolut, deoarece
ea trebuie raportată întotdeauna la m ă r i m e a c o r p u l u i . D a r w i n , d e e x e m p l u , a f i r m a
c ă inteligenţa nu se poate măsura în cm3.Un alt antropolog, cum ar fi Herber, consideră
dreptc r i t e r i u d e u m a n i z a r e c a p a c i t a t e a c o n f e c ţ i o n ă r i i uneltelor de muncă.
Acest criteriu a fost recunoscut de ştiinţa modernă, care susţine că etapa umană în evoluţia
omului începe odată cu producerea uneltelor de muncă şicuprinde arheantropii, paleantropii şi
neantropii.Arheantropii sunt oamenii cei mai vechi şi reprezintă nişte forme de tranziţie fileticăîntre
primatele subumane şi om.H o m o e r e c t u s h a b i l i s ( “ o m u l a b i l ” ) r e p r e z i n t ă u n
arheantrop timpuriu. El avea
og r e u t a t e d e c i r c a 4 0 k g , u n m e r s b i p e d , m â i n i m o b i l e ş i m i ş c ă r i d i f
e r e n ţ i a t e . Capacitatea craniană atingea 680 cm3

Homo erectus habilis a făurit industria “de prond” (folosea p i e t r e l e d e p e m a l u l

apelor ca unelte). Se presupune că
a p r o d u s ş i u n e l t e d e p i a t r ă c i o p l i t ă ( “ c u l t u r a K a u f e n ” ) . Cunoştea
şi producea focul.H o m o e r e c t u s e r e c t u s ( “ p i t i c a n t r o p u l ” ) a t r ă i t c u c i r c a
1 , 3 milioane – 400.000 de ani în urmă. A fost descoperit în 1891de către E.Dubois pe insula Jawa
(Indonezia), iar mai apoi şiî n s u d -
e s t u l A s i e i ş i î n A f r i c a . A v e a s t a ţ i u n e e r e c t ă , o capacitate craniană
de 860 cm3 – 1225 cm3. Utilizau uneltede piatră slab cioplită.H o m o e r e c t u s p e k i n e s i s
( “ s i n a t r o p u l ” ) a f o s t d e s c o p e r i t î n 1921 la Ciu-ku-tien (China) şi studiat de
F.Weidenreich. Ses o c o a t e m a i e v o l u a t c a p i t e c a n t r o p u l . E l a v e a o
capacitatec r a n i a n ă d e c i r c a 1 0 7 5 c m 3 . T r ă i a î n p e ş t e r i , c u n o ş t e a
ş i folosea focul pentru prepararea hranei.H o m o e r e c t u s h e i d e l b e r g e n s i s ( “ o m u l
Heidelberg”) a
fostd e s c o p e r i t î n 1 9 0 7 , l â n g ă H e i d e l b e r g ( G e r m a n i a ) . S e d e o s e
b e ş t e d e c e i l a l ţ i arheantropi printr-o dezvoltare superioară a mandibulei.H o m o e r e c t u s
paleohungaricus (“omul ungur”) a fost descoperit în Ungaria. Spredeosebire
de arheantropii menţionaţi această formă fosilă se presupune că avea
o capacitate craniană de circa 1400 cm3.S e p r e s u p u n e c ă a r h i a n t r o p i i m e n ţ i o n a ţ i m a i
s u s r e p r e z i n t ă n i ş t e r a m u r i o a r b e î n evoluţia omului actual. În acelaşi timp antropologii
susţin că anume de la arheantropiau evoluat paleantropii, reprezentantul principal al cărora este Homo
neanderthalensis(“omul de Neanderthal”). Neandertalienii au apărut cu circa 600.000 de ani în urmă şi
au trăit în Europa, Asia,A f r i c a . A f o s t d e s c o p e r i t î n 1 8 5 6 l â n g ă D u s s e l d o r f . E i
a v e a u t a l i a d e 1 , 5 m , i a r capacitatea cutiei craniene atingea 1600 cm3.
Neandertalienii se hrăneau ca animalemari, practicau vânatul, se îmbrăcau în piei de
animale, vieţuiau în colectivităţi. Seadăposteau în peşteri, unde întreţineau focul. Ei au
creat cultura pietrei cioplite a paleoliticului. N e a n t r o p i i a u a p ă r u t a c u m c i r c a
2 5 0 . 0 0 0 d e a n i î n u r m ă . E i s - a u d e s p r i n s d i n paleantropi şi au fost
caracteristici pleistocenului superior. Reprezentantul tipic alneantropilor este Homo
sapiens fossilis cu trei rase europene (tipul de Cro -
Magnon,t i p u l d e C h a n c e l a d e ( a s e m ă n ă t o r e s c h i m o ş i l o r ) ş i t i p u l d e l a
C o m b e - C h a p e l l e (protomediteranean)).Omul de Cro-Magnon a fost descoperit în 1868 în
peştera Cro-Magnon (Franţa), dincare s-au găsit 5 schelete. Aveau înălţimea de 180 cm, craniul cu o
capacitate de circa1500 cm3. El avea trăsăturile fizice ale omului actual. La el a apărut graiul articulat
şiarta.
Urmaşul direct al omului fosil (Homo sapiens fossilis) este omul actual contemporan(Homo sapiens
recens).