CONTINUT CADRU AL STUDIULUI DE FEZABILITATE PENTRU BENEFICIARII PRIVATI

-pentru proiecte care prevad lucrari de constructii-montaj-

(DOCUMENT A.P.D.R.P.)

l. Partile scrise

1- Date generale
1.0. Foaie de capdt

FOAIE de CAPAT

'-
oenumirea lucririi : CONSTRUIRE ATELIER MECANIC lN
.- COMUNA VLADIMIRESCU, JUDETUL ARAD

t:

Beneficiar : SFIRAILA FLoRICA.coRN ELIA

Amplasament : Loc.Vladimirescu, F.N , jud. Arad

Proiectant : S.C. Proiect IngArt S.R.L., ing. Roiban Alecs

Proiect nr. : 0812010

:- Faza : APROBARE FINANTARE

Data elabordrii : lulie 2010.

 1 .1 Denumirea/Numele solicitantului si date de identificare ale acestuia

Numete qi prenumete: SFIRAILA FLORICA-CORNELIA

Data nagterii: 15.07. 1 969
Locul nagterii: Ors Chisineu Cris Jud Arad
Nafionalitatea: romdnd;
Starea civild: necdsdtorita;
Domiciliul: Domicitiut: Str Baladei nr 1-3 Bl OX ap 2
cNP: 269071 5021 883

1.2 Scurt istoric al solicitantului

Fiind vorba de o intreprindere pe cale sa se infiinteze nu se poate vorbii de un

istoric solicitantul doreste construirea unui atelier mecanic in Comuna Vladimirescu

F.N

1.3 Obiecte de activitate ale solicitantului ( pentru care solicitantul are certificate constatatoare de la

Oficiul Registrului Comertuluil Colegiul Medicilor / Colegiul Medicilor Veterinari in sensul ca desfasoara

respectivel e activitati)

Solicitantul fiind persoana fizica nu este autorizat, urmand ca in momentul primirii

notificarii selectarii proiectului pentru finantare sa se autorizeze pentru activitatea finantata

prin proiect ca intreprindere individuala, asa cum este definita in OUG 4412008 cu modificarile si
completarile ulterioare, si sa-si inregistrate in spatiul rural sediul in com Vladimirescu F.N si

sa-isi activeze conform cod CAEN urmatoarele coduri CAEN

3312 REPARAREA MASINILOR

4520 INTRETINEREA SI REPARAREA AUTOVEHICULELOR

1.4 Principalele mijloace fixe aflate in patrimoniul solicitantului: resurse funciare (cu precizarea
regimului proprietatii), constructii, utilaje si echipamente, animale,etc.

Denumire miiloc fix Data achizitiei Valoare neta la data Bucati

intocmirii ultimului bilant
lai

1..CLADIRI TOTAL

1.'1 detaliati.

1.n detaliati..".

2.UTILAJE TOTAL

2.1 detaliati..

2.n detaliati..
3,ANIMALE
3.1 detaliaii..

3.n detaliati..
4.ALTELE - detaliati

TERENURI
Nr. Amplasare Suprafata totala Valoarea contabila Regim juridic
crt JudetjLocalitate (mp) / Categoria Lei
de folosinta

NU E CAZUL
2. Descrierea proiectului

2"1 Denumireainvesti{iei

CONSTRUIRE ATELIER MECANIC IN COMUNA VLADIMIRESCU, JUDETUL

ARAD

2.2 Elaborator (coordonate de identificare, cod CAEN, etc).

S.C. Proiect IngArt S.R.L., ing. Roiban Alecs Cod CAEN 7112 - Activitati de

inginerie si consultanta tehnica legate de acestea-elaborator partii desenate

2.3 Descrierea activitatii propuse prin proiect (activitate non-agricolalactivitatea

mestegugareasca/servicii pentru populatia rurala/investitii in producerea de energie
regenerabila). Se va descrie ce se doreste sa se realizeze prin proiect, respectiv, crearea de noi
capacitati de productie/servicii, etc. Se va preciza capacitatea existenta (daca e cazul) si
capacitatea propusa a se realiza la finalizarea investitiei.

In cazul investitiilor care au in componenta si investitii in echipamente de producere a energiei

din alte surse regenerabile decat biocombustibilii , utilizate in scopul desfasurarii activitatii, se va
descrie acest tip de investitie.
Pentru modemizari/ finalizarea constructiilor existente, achizitii de utilaje cu montaj si care
schimba regimul de exploatare al constructiei existente, se va atasa Expertiza tehnica de
specialitate asupra constructiei existente si Raportul privind stadiul fizic al lucrarilor.

In cazul proiectelor ce prevad achizitia de utilaje si mijloace de transport specializat este necesar
sa se demonstreze existenta unui spatiu pentru gararea acestora.

4
Solicitantul SF1RAILA FLORICA-CORNELIA va desfasura in mediul rural

urmatoarea activitati conform CAEN :

3312 REPARAREA MASINILOR.

Aceasta clasa include printre altele repararea si intretinerea tractoarelor,si a

utilajelor agricole

4520 INTRETINEREA SI REPARAREA AUTOVEHICI.,ILELOR

intretinerea si repararea autovehiculelor:

. reparatii mecanice;
. reparatii electrice;
. repararea sistemelor electronice de injectie;
. intretinerea uzuala;
. reparatii ale caroseriei;
. reparatii ale unor piese ale motorului;
. spalare, lustruire etc.;
. pulverizare si vopsire;
. repararea parbrizelor si a ferestrelor;
. repararea locurilor din autovehicule;
- repararea, ajustarea sau inlocuirea pneurilor si a tevii de esapament;
- tratamentul anti-rugina;
- remorcarea;
 - instalarea de piese si accesorii care nu fac parte din procesul de fabricatie;
- asistenta pe sosele.

Pentru a executa reparatii de buna calitate si cu cheltuieli minime,trebuie sa se

acorde o deosebita atentie tuturor etapelor procesului tehnologic,indifferent de ponderea lor

in volumul total de lucrari ce trebuie executate.

Dispozitivele utilizate la lucrarile de reparatii prezinta o mare diversitate de solutii

Lucrarile de reparatii curente,mijlocii si capitale se executa in atelierele de reparatii ale

intreprinderilor.Dupa marimea intreprinderii,aceste reparatii se pot face intr-un singur atelier

sau in mai multe ateliere,dintre care unul central sub directa conducere a mecanicului -

sef,iar cele organizate pe langa sectoarele productive,numite ateliere de sector.

Aceste ateliere ,in incinta carora se realizeaza reparatia trebuie sa indeplineasca mai multe

conditii,cum ar fi: buna dotare cu scule,scule care indepinesc protectia muncii ,piese de

schimb,conditii propice(buna iluminare ,atat naturala cat si artificiala;aerisirea constanta a

incaperi i ;folosirea ech ipamentu lu i protector, etc).

 Existenta atelierelor reprezinta un mod de a mari durata de functionare a

utilajelor, intreti nerea acestora.

Utilajele oricat de bine ar fi executate,intretinute si exploatate,in timpul functionarii sufera un proces

continuu de uzura.

procesul de uzura,ci doar il incetinesc.

Pe masura cresterii uzurii,scade precizia si calitate suprafetelor prelucrate, iar consumul de energie

creste.Deaceea,o deosebita importanta o prezinta cunoasterea limitelor de serviciu a pieselor(a

limitelor de uzura).Prin limita de uzura se intelege limita abaterii dimensionale a unei piese de

masina sau limita maxima a jocului unui ajustaj la care uzura a atins un asemenea qrad incat

capacitatea de lucru a piesei,a subansamblului sau a intregii masini a fost redusa intr-o masura

inadmisibila.

Daca in prima prioada de functionare sunt mici,iar remedierea lor consta obijnuit in simple

reglari,continuandu-se in exploatarea,uzurile pieselor cresc,iar defectiunile lor se extind si asupra

ansamblurilor,astfel incat remedierea acestora necesita un volum mare de munca.

Repararea utilajelor poate fi organizata dupa mai multe sisteme,si anume:

 . -reparatii executate in functie de necesitati;

. -reparatii executate dupa constatare;

. -reparatii preventive planificate.

Reparatia uilajului dupa necesitati se face neplanificat si anume la aparitia defectiunilor.

Sistemul de reparatii planificate prevede intrarea obligatorie a masinilor in reparatie la intervale de

timp bine precizate,indiferent de starea masinii.

Reparatiile dupa revizie se fac atunci cand se constata aceste defectiuni,in urma reviziei

plaificate.Sistemul de reparatii preventive planificate este cel mai des folosit,datorita urmatoarelor

avantaje:

-preantampina defectiunile,pastrand permanent utilajul in stare normala de functionare;

-mareste durata de functionare.

In cadrul proiectului CONSTRUIRE ATELIER MECANIC lN COMUNA VLADIMIRESCU.

JUDETUL ARAD se propune si achizitia de panouri solare

 Energie verde" este un termen care se referd la surse de energie regenerabila 9i

nepoluantd. Electricitatea generatd din surse regenerabile devine din ce in mai

disponibila. Prin alegerea unor astfel de surse de energie regenerabila SFIRALA

FLORICA-CORNELIA poate susline dezvoltarea unor energii curate care vor reduce

impactul asupra mediului asociat generdrii energiei convenfionale Ei vor creste

independenla energeticd

2.4 Fundamentarea necesitatii si oportunitatii investitiei,

In zona Vladimirescu nu mai exista la ora actuala Atelier mecanic care sa se ocupe cu

reparea masinilor si utilajelor agricole, fermieri fiind nevoitii sa parcurga distante mari pentru

a-si asigura mentenanta si repararea utilajelor de aceea doamna SpinAtLA FLORICA-

GORNELIA sa gandit sa inceapa proiectul CONSTRUIRE ATELIER MECANIC lN COMUNA

VLADIMIRESCU, JUDETUL ARAD,care are ca scop construirea unei hale, avand destinatia

de atelier mecanic pentru reparatii curente la autovehicule, autocamioane, utilaje agricole.

. ln conceptia P.N.D.R analiza micro-intreprinderilor din spatiul rural evidentiaza

capacitatea redusa a acestora de a raspunde necesitatii de a furniza locuri de munca

intreprindere); in anul 2005, acestea reprezentau 13% din numarul total de

microintreprinderi la nivel national si aproximaliv 4,2 micro-intreprinderill000 locuitori.

Micro-intreprinderile existente in spatiul rural acopera o gama limitata de activitati

productive si servicii si nu valorifica suficient resursele locale. Majoritatea s-au orientat

catre comeri (aprox. 70o/o din totalul micro-intreprinderilor din sectorul serviciilor),

datorita recuperarii rapide a investitiilor si a unei experiente minime necesare pentru

organizarea unor astfel de activitati, in timp ce, industria prelucratoare detine doar 16%

din totalul micro-intreprinderilor din spatiul rural.

Conform Planului national strategic economia rura16 prezintd diferenlieri

semnificative in funcfie de regiuni, de trdsdturile demograficespecifice, sociale gi

economice. Aceasta diferenliere este vizibila mai ales in ceea ce priveste sdrdcia in

spaliul rural romdnesc, reflectatd intr-un nivel scdzut de trai al populaliei gi Tn lipsa de

surse de venituri alternative.

Activitalile specifice, altele decdt cele agricole gi forestiere in spaliul rural, depind de

distribulia teritorialdicomer! gi de alte activitdli ale lanlului de distribufie. Astfel, se poate

t0
::- spune cd principalele activitali depind de resursele naturale locale disponibile, de

relieful 9i de tradiliile zonei. in ceea ce privegte datele statistice, aga cum s-a menlionat

anterior, agricultura, industria alimentard 9i silvicultura sunt de o importanfa primordiald

pentru economia rurald, prezenla activitalilor nonagricole, legate de sectorul primar, mai

ales exploatarea resurselor naturale 9i procesarea, fiind nesemnificative in termeni

economici. In general, activitalile non-agricole din spafiul rural includ: mineritul,

producerea de energie 9i silvicultura, procesarea produselor alimentare, mici activitali

comerciale, de servicii 9i megtegugiregti.

Cu exceplia industriei miniere 9i a industriei energetice, activitalile non-agricole sunt

derulate cu precidere de cdtre micro-intreprinderi 9i intreprinderi mici gi mijlocii (lMM-

uri). Totugi, economia rurali este slab diversificatd Ei inca dependenta de activitdtile

agricole, ceea ce are drept consecinld venituri reduse pentru intreprinzdtorii din mediul

rural.

Prin acest proiect cu denumirea CONSTRUIRE ATELIER MECANIC lN

COMUNA VLADIMIRESCU, JUDETUL ARAD solictantul SF1RAILA FLORICA-
CORNELIA respecta intr-u totul obiectiv general al masuri 312

11
 . Dezvoltarea durabild a economiei rurale prin incurajarea activitdtilor non-

agricole, Tn scopul cregterii numdrului de locuri de muncd gi a veniturilor

adiIionale

Activitatea desfasurata de solicitant va fi desfasurata intr-un domeniu non agricol si

prin implementarea proiectului se \ior crea locuri de munca in mediul rural

respectandu-se asfel si doua din obiectivele specifice al masurii 312 sl anume:

. Crearea 9i diversificarea serviciilor pentru popula[ia rurald prestate de cdtre

micro-Tntreprinderi

. Crearea gi menlinerea locurilor de munci in spa{iul rural

Solicitantul isiva activa siva desfusra urmatoarele coduri

CAEN - 3312 REPARAREA MASINILOR

_ 4520 INTRETINEREA SI REPARAREA AUTOVEHICULELOR

Proiectul este asfel in accord cu obiectivele operafionale ale masuri 312 si anume :

o reducerea gradului de dependenli fa[d de agriculturd

Solicitantul este un tanar de pana in 40 de ani care va active in mediul rural

respectandu-se asfel un alt obiectiv operational al masuri :

t2
 . incurajarea iniliativelor de afaceri promovate, Tn special de cdtre

tineri

lmplementarea acestui proiect impune cresterea productivitati in cadrul intreprinderi ,

reducerea cheltuielilor de productie, cresterea rentabilitatii economice a intreprinderi,

achizitia de utilaje moderne fiind principalul promotor al acestor schimbari, schimbari ce

vor afecta raportul dintre venituri si cheltuieli, veniturile avand castig de cauza.

Notiunea de cost reprezinta expresia valorica a unui consum de factori aducator de

venit. Cheltuiala devine cost prin intermediul consumului, costul fiind precedat de

consum. Reducerea costurilor de productie constituie un obiectiv prioritar, ceea ce

impune analiza detaliata a cheltuielilor care concura la formarea costurilor. studiul

eficientei acestora, precum si studiul relatiilor dintre costurile de productie si volumul de

activitate. Costul de productie depinde de cantitatea de factori achizitionati de pe pietele

unde se negociaza munca, capitalul, materiile prime si de pretul acestora. Obiectivul

central il constituie optimizarea consumului de resurse, asfel incat costul de productie

sa fie minim pentru a obtine o rentabiliate maxima .

Principalele elemente in reducerea costurilor de productie vor consta in

reducerea ponderii costurilor cu mana de lucru, a costurilor cu energia si cu materiile

prime in general. Reducerea costului de productie trebuie sa aiba loc fara influente

negative asupra calitatii bunurilor materiale si serviciilor, ci, dimpotriva, concomitent

trebuie sa se asigure un spor de calitate. Reducerea costurilor pe seama reducerii

13
calitatii este antieconomica. Totodata, tendinta generala impusa de concurenta pe piata

este ca bunurile economice sa incorporeze in costurile lor cit mai putina materie prima,

munca de inalta calificare si sa fie obtinute cu cea mai moderna tehnologie.

Utilajele si echipamentele achizitionaie in cadrul proiectului inglobeaza tehnologie

inalta, respectand standardele comunitare de mediu.Acestea sunt mai eficiente din

punct de vedere energetic, permitand o mai buna utilizare a resurselor energetice. In

plus , nivelul emisiilor atmosferice datorate gazelor de esapament va fi unul redus .

2.5 Piata de aprovizionare/desfacere, concurenta si strategia de piata ce va fi aplicata pentru

valorificarea produselor/serviciilor obtinute prin implementarea proiectului

POTENTIALII FURNIZORI AI SOLICITANTULUI

Denumire furnizor de Adresa Produs furnizat si Valoare % din total
materii prime/materiale cantitate aproximativa achizitii
auxi iare/produse/servici
I i aproximativa lei
S,C Prodagro Tehnic Arad Piese schimb 60000 60
Diversi c Arad Diverse 4000 LO

POTENTIALII CLIENTI AI SOLICITANTULUI

Nr.crt Client (Denumire si Valoare % din vanzari
adresa) lei
1 Fermierii si agricultorii din 200.000 65
zana
a
Soferii din zona 150000 45
Vladimirescu
n

Piala serviciilor este formatd din doud laturi corelative: cererea gi oferta, Ea

reprezinte sfera economicd in care nevoile de consum pentru servicii apar sub forma

T4
cererii, iar produclia sub forma ofertei 9i din confruntarea acestora se finalizeazd

tranzacfii prin intermediul actelor de vdnzare - cumpdrare. Astfel, piala este locul

abstract unde se intdlnesc agenlii economici; ea asigurd compatibilitatea actiunilor

lor si

le dd informaliile necesare definirii proiectelor lor.

Pe ldnga elementele cantitative, in cazul serviciilor, elementele calitative,

au o
deosebitd semnificafie esenliale sunt criteriile de calitate cum ar fi: rapiditate,

siguran{d, regularitate, flexibilitate, confort, posibilitatea de asigura legdturi

,,din poartd

in poartd", criterii pe care si viitoarea intreprindere apartinand doamnei SF1RAILA

FLORICA-CORNELIA le va respecta

O alta caracteristicd a pieiei serviciilor se referd la modul de manifestare a

concurenfei. Pe piafd concurenfa se manifestd in primul rdnd prin pre{uri. in

determinarea prelului trebuie sd se find seama, conform teoriei subiective marginaliste

a valorii, mai intdi de faptul cd valoarea unui produs este proprie fiecdrui individ

(individualism) care o estimeazd in funclie de propria ierarhie subiectivd a nevoitor

(subiectivism). Tn al doilea rdnd, aceasti valoare depinde de cantitatea produselor de

care dispune individul pentru consumul sdu, intervine deci raritatea: pentru acelagi

individ, un produs rar va avea o valoare mai mare decdt un produs din care poate

dispune pdnd la salietate

15
 In domeniul serviciilor insd, mai marea sau mai mica raritate a acestora nu

poate fi un element determinant al stabilirii prefului 9i deci al concurenfei avdnd in

vedere cd serviciile nu sunt omogene, deci nu sunt comparabile. Prin urmare,

concurenla prin preluri este de o manieri deosebitd, fiind vorba in aprecierea prefului

serviciului de un ansamblu de consideralii calitative, chiar psihologice, subiective,

determinate de legdturile, adesea personale, intre prestator gi client.

In multe sectoare ale serviciilor intrarea liberd in ramurd gi libera circulafie a

capitalurilor ingrddite de costurile mari de intrare sau de iegire de pe pia{d, ceea ce

conduce la frecvente situafii de monopol sau oligopol. Fiecare producdtor de servicii

dispune de o paletd intreaga de mijloace pentru a se diferenlia: bineinfeles, calitatea

prestaliei sale pe care clien{ii sunt adesea incapabili de a aprecia la justa sa valoare,

rela[ia personald pe care o intrefine cu clientela sa, atmosfera din unitate si

amplasarea sa geograficd

Punctul de plecare in desfasurarea unei activitati economice trebuie sa-l

constituie cercetarea nevoilor de consum, a perspectivelor acestora. Toate activitatile

conecte ce alcatuiesc ciclul economic complet al bunurilor si serviciilor incepdnd cu

conceperea si crearea acestora si termindnd cu comercializarea lor vor fi raportate la

aceste nevoi, asigurdndu-se o cdt mai completa si eficienta satisfacere a lor. Tn plus,

finalizarea activitatii intreprinderilor nu se va limita la vdnzarea produselor si serviciilor,

i6
ci va include si urmarirea comportarii lor in consum, a nivelului de satisfacere a nevoilor

pentru care au fost concepute.

Orientarea strategica a intreprinderilor moderne reprezinta o caracteristica a

politicii de marketing a acestora. Politica de marketing incorporeaza un set de strategii

adecvate conditiilor concrete in care intreprinderea isi desfasoara activitatea potrivit

opiniilor ei, desemndnd liniile delimitorii ale atitudinii si conditiei intreprinderii in vederea

atingerii obiectivelor propuse.

Mediul economic fiind, el insusi, in "miscare", determina o anumita dificultate in a aleqe

cea mai buna strategie. Mult mai facila este, insa, situatia cdnd se porneste de la

anumite "repere" economice bine conturate, a caror evolutie poate fi cunoscuta sau

anticipata (piata, preturi, cerere, politica economica promovata fata de agricultura etc.).

Tn acest context, este de subliniat rolul ce revine evolutiei cererii, concurentei interne si

a celei externe {produse similare importate care fac presiune asupra preturilor),

preferintelor si exigentelor diferitelor categorii de consumatori.

In zona Vladimirescu nu mai exista la ora actuala Atelier mecanic care sa se ocupe

cu reparea masinilor si utilajelor agricole prin urmare concurenta nu va exista mult timp

de acum incolo

t7
3. Date tehnice ale investitiei

3.1 Date generale

3.1'1 Zona gi amplasamentul (regiunea, judelul, localitatea) investitiei, suprafala gi situalia juridicd
ale terenului care urmeazd sd fie ocupat (definitive gi/sau temporar) de lucrare

Judeful Arad este situat in partea de vest a Romdniei 9i se intinde din Munlii

Apuseni {partea de est a judefului) pana in cdmpia largd formatd de rdurile

Mureg 9i Crigul Alb. Punctele extreme ale judelului sunt cuprine intre

coordonatele 20"45' (Nadlac) 9i 22"39' (Tarnavifai longitudine esticd, respectiv

45"58' {Lalagin!) gi 46'38' (Berechiu) latitudine nordicd.

Relieful cregie altitudinal de la vest la est, constituindu-se 3 mari unitdii de

relief: Cdmpia de Vest (incluzdnd Cdmpia Tnaltd a Aradului 9i Cdmpia Crigului

Alb), Dealurile Vestice gi Munlii Apuseni, reprezentali de Muniii Zarand, Muntii

18
Codru-Moma gi porliuni din Masivul Gaina. intre culmile montane se intercaleazd

Depresiunea Zdrandului.

Refeaua hidrograficd este reprezentatd de rdul Mureg cu afluen[ii sdi, de

Crigul Alb, precum 9i de cdteva rduri care fac parte din releaua hidrografica a

Crigului Negru (Teuz, Sartig). Lacurile sunt de origini diferite, naturale de luncd Ei

antropogene (Cladova gi Tauf)

Clima este preponderent continental-moderati, media temperaturilor oscildnd

in intervalul 8"C la munte gi 1 1"C in zona de cAmpie. Precipitaliile medii anuale

inregistreazd valori cuprinse intre 600-1000 mmlmp

19
 ffifl] , { ,irh zu A.e
Jtc<3*'[*l j\$.."!i-]
.,:q t{
,$, t}
l-r,:t+:'eil

Sediul intreprinderi va fi situat in com. Vladimirescu,F.N , jud. Arad. Amplasamentul pe care

se va realiza prezentul obiectiv, in suprafafa de 5000 mp, este situat administrativ in loc.

Vladimirescu, jud. Arad si are, in momentul de fata, categoria de folosinta de teren arabil in

extravilan.

Terenul se gaseste in vecinatatea drumului judetean 1948, soseaua Siriei, la sud de

aceasta, avand dimensiunile de aproximativ 120x40m.

Amplasamentul in studiu face parte din punct de vedere geomorfologic din campia

joasa TIMIS-BEGA-MURES denumita depresiunea panonica. Asfel, zana mentionata se

incadreaza in complexul aluvionar a carui geomorfologie se datoreaza influentei apelor

z\)
curgatoare, care au dus in timp la transportarea si depunerea de particule fine (din diverse

roci).

Suprafata relativ neteda a campiei a imprimat apelor curgatoare si a celor in retragere

cursuri ratacitoare cu numeroase brate si zone mlastinoase, ceea ce a dus la depuneri de

particule cu dimensiuni si fragmente de la foarte fine (argile coloidale) la particule de prafuri si

nisipuri, care prin asanarea apelor s-a ajuns la straturi in genere separate in functie de

marimea fragmentelor de baza.

In asemenea situatii, stratifica{ia poate sa se schimbe pe distante uneori mici.

Geologic, zona se caracterizeaza prin existenta in partea superioara a formatiunilor

cuaternare, reprezentate de un complex alcatuit din argile, prafuri si nisipuri, cu extindere la

peste 200 m adancime. Fundamentul cristalin-granitic se afla la circa 1400-1700 m adancime.

Atentie! Activitatea propusa prin proiect trebuie sa se desfasoare in spatiul rural

3.1.2 Caracteristicile geofizice ale terenului din amplasament (studiu geotehnic, studii topografice,
nivelul maxim al apelor freatice, date climatice) - daca investitia o impune
. Zona seismicd de calcul D, cu ks = 0,16 gi Tc=1,0 s ;

. Clasa de importanla a construcliei : lV, alfa=O.8 ;

o Categoria de importanfd a construcliei D

21
 Terenul are un aspect plan, iar stabilitatea generald a amplasamentului este
asiguratd. Ad6ncimea de inghe!-dezghe!, conform STAS 6054^77 este de 0,70-0,80 m.

Lucrdrile de investigare geotehnicd, au indicat pentru terenul de fundare o

stratificalie alcdtuita din umpluturd gi sol vegetal, pdna la addncimea de 0,5 m, dupd

care urmeazd argila prdfoasd cafenie cu intercalalii ruginii plastic vdrtoasd pdnd ta 1,3

m addncime, apoi argila prdfoasd cafenie apoi cafeniu gdlbuie cu concreliuni de calcar

plastic vdrtoasd pdna la 2,5 m addncime, praf argilos cafeniu cenugiu plastic vdrtos cu

intercalafii ruginii gi mangan alterat pdna la 3,7 m addncime. lar p6na la addncimea

finala de investigare, praf argilos nisipos cafeniu cenugiu umed plastic vdrtos spre baza

cu trecere la plastic consistent.

Pentru terenul de fundare de sub cota la care se va recomanda fundarea, parametrii

geotehnici prezintd varialii intre urmdtoarele limite:

umiditate naturali: w = 1 8-24%

indice de plasticitate: lp = 25-50o/o

indice de consisten{d: lc = 0.7-0.9

unghiul de frecare interioard: o = 16-18 grade

coeziunea:c=30-45kPa

- modulul de deformalie liniara: E = 8500-9200 kPa

La data executdrii lucrdrilor, apa subterand a fost interceptata la addncimea de 4,0

m. Considerdm cd este vorba de un acvifer sub presiune 9i cd apa subterand nu se va

putea ridica la nivelul fundafiilor decdt in condiliile strdpungerii pachetului de argild, care

22
 se caracterizeazd printr-o permeabilitate foarte ridicata. linand cont de addncimea la

care vom recomanda fundarea viitoarei construcfii, apreciem cd apa subterand nu va

influenla fundaliile.

In ceea ce privegte viitoare construclie, recomanddm o fundare directa la addncimea

de 0,9 m. La stabilirea addncimii de fundare recomandatd, s*a avut in vedere

addncimile de fundare ale cladirii invecinate, de care se va alipii noua construcfie,

epuizarea completd a umpluturilor 9i depdgirea addncimii maxime de inghef-dezghe!, cu

asigurarea totodatd a unei incastrdri minime in terenul naturat sdndtos. Pe por{iunea de

alipire cu construcfia anexd funda{iile acesteia se vor subzidii de la 0,5 m actual la 0,g

m = addncimea de fundare recomandatd.

Stratul de fundare va fi constituit din argila prdfoasd cafenie cu intercala{ii ruginii

plastic vdrtoasd.

i3.2 Caracteristicile principale ale construcliilor

lln stabilirea principalelor caracteristici ale constructiilor ce formeaza ferma s-a tinut cont

de conditiile sanitar-veterinare si anume:

- amplasarea sa fie facuta in asa fel incat acesta sa poata fi racordat la o

retea de apa potabila care sa asigure atat necesarul tehnologic pentru

productie dar si pentru mentinerea unei stari de igiena corespunzatoare;

aa
L-)
 - previzionarea cu doua retele de canalizare din care una pentru preluarea

apelor reziduale industriale si alta pentru evacuarea reziduurilor provenite

de la grupurile sanitare;

- sistemul de iluminare artificiala trebuie sa asigure o intensitate egala cu

lumina naturala a zilel, acesta fiind o conditie necesara pentru a nu

denatura culoarea laptelui si a produselor lactate;

- sa fie prevazut cu sistem pentru improspatarea aerului si asigurarea unui

microclimat optim pentru personalul lucrator, dar in special pentru

obtinerea unor produse de bune calitate;

- instalatiile folosite la transportul si prelucrarea cerealelor, sa fie facute din

materiale inoxidabile astfel incat acestea sa nu influenteze calitativ

cerealele:

3.2.1 Pentru clddiri: deschideri, travei, aria construit5, aria desfdguratd, numdrul de niveluri si
indltimea acestora, volumul construit

Clddiri:

Pe amplasamentul sus mentionat se propune construirea unei hale, avand destinatia

de atelier mecanic pentru reparatii curente Ia autovehicule, autocamioane, utilaje agricole,

spatii sanitare si spatii pentru clienti aferente activitatii mentionate.

De asemenea se propune construirea de platforme tehnologice ce deservesc fluxul

tehnologic si ajuta la o buna functionare a activitatii specifice atelierelor auto.

24
 Hala:

Hala va fi alcatuita dintr-un corp cu regim de inaltime P, cu o suprafata de 759mp,

alcatuita din ateliere mecanice pentru diferite tipuri de reparatii, o zona de depozitare si un

: spatiu pentru centrala termica; un corp cu regim de inaltime P+1E, cu o suprafata construita

de 233,33mp compartimentat astfel: la parter - vestiar, grup sanitar, birouri consultant, spatiu
clienti si la etaj * vestiar, grup sanitar, birou maistru, birou sef sectie, secretariat.

Caracteristici:

-lungime: Bl,00m

-15!ime: 11,50m

-inallime: 8,35m

-suprafafd: 931,50mp

-volum:6650mc

-regim de inallime: parter si partial parter si etaj

Structura de rezistenta va fi metalica, stalpi, grinzi si pane metalice, fundatii izolate sub

stalpi, inchideri din panouri sandwich, invelitoare de asemenea din panouri sandwich.

Drumuri, platforme betonate, imprejmuiri:

25
 Parcela este imprejmuita pe tot conturul cu un gard din plasd
de sdrmd avdnd
lungimea de 336,30m1 si inal{imea de 2,00m, fixatd pe montanfi
metalici, av6nd ta partea

inferioari un mic soclu din beton.

De asemenea pe parcela mai sus mentionata se vor amenaja platforme

tehnologice

ce vor asigura fluxul tehnologic necesar utilizarii halei.

Platformele au suprafala totald de 1045mp gi vor avea urmatoarea

stratificalie: teren
natural compactat, refuz de cariera compactat, balast compactat
min. 20 cm, geotextil, beton

armat min. 20 cm.

Se propune un acces din drumul lasat paralel cu DJ 1g4e, accesul pe

acest drum
facandu-se din intersectia existenta in zona imediat invecinata
cu amplasamentul in cauza.

Coeficienfi existenti 9i propugi:

Sc = 992,33 mp

Scd = 1225,66 mp

P.O.T. = 19,85%

3-2-2 Pentru refele: lungimi, ldlimi, diametre, materiale, condiliide pozare

etc"

26
 1'Alimentarea cu apa potabila se va realiza prin
intermediul unei conducte din

pofipropilena cu diametrul de 2", racordata

in reteaua existenta a amplasamentutui,

retea legata la sistemul de alimentare cu apa communal,

pentru un debit de O,4titrilsec.

Pentru asigurarea necesarului de apd maxim zilnic

al sediului de fermS alimentarea
se va realiza din pu{ul forat existent. Gonducta de
aduc{iune s-a prevdzut din {eavd de

ofef de a 2 1Q lori 9i se monteazd ingropata ra o addncime de - 1,5 m.

din incinta (care nu face

obiectul acestui protect) va fi de tip inelar, pentru medie presiune din
feavd de o[el,
comund pentru consumur curent gi de incendiu. pe relea
vor fi prevdzute:

' cdmin cu vane pentru inchiderea apei in caz de avarie

' Hidranfi subterani pentru combaterea incendiului

din exterior

' Hidran{i de grddind pentru intrefinerea spafiilor verzi, spdlatul drumurilor

si
platformelor.

Pentru tronsoanele expuse inghetului, tevile se vor proteja

cu izolatii termice pe
baza de spume poliuretanice.Tronsoanete montate
subteran, se vor poza la adancimea

de 1,00m fata de cota terenului natural.

Alimentarea cu energie electricd a fermei se face printr-un

racord aerian de la
linia electricd ce alimenteazd loc. VLADIMIRESCU

2'Alimentarea cu energie electrica se va realizaprin intermediul

unui bransament

aerian' cu cablu torsadat rYYR 3x25 +16mmp, legat la

reteaua existenta,aeriana. Acest

bransament va alimenta cu energie electrica, un tablou

electric de distributie,echipat

27
complet cu sigurante automate calibrate pentru fiecare circuit dupa cum urmeaza:

circuitul de iluminat 2kW, circuitul de prize monofazate in cabinetul medical si filtru,

circuit monofazat pentru alimentare aparate de muls, circuit trifazat pentru tancul de

lapte ( agitator cu motor de 0,33kW),circuit pentru alimentare boiler apa calda de 150

litri, circuitul trifazat pentru agregatul de producere frig in camera frigorifica de pastrat

cadavre si mortalitati, in total SkW.lnstalatia de iluminat se va realiza cu cabluri de

energie de tip CYY 3 x 1,5 mmp sau NW 3 x 1,5 mmp,montate apparent si protejate in

tubuti de protectie tip IPEY cu diametrul de l6mm.Corpurile de ituminat folosite sunt de

tip fluorescent, cu grad normal de protectie,minim, lP 44.

Pentru circuitele de prize monofazate si trifazate se vor folosi cabluri electrice de

energie tip NYY 4 x 2,5mmp, montate apparent in tubuti de protectie tip IPEY cu

diametrul de 20mm.

Circuitele de prize sunt protejate impotriva suprasarcinilor si scurtcircuitelor de catre

intrerupatoare automate( disjunctoare) modulare 1P+N si 3P+N avand curentul nominal

de 16,4 sau 25A si capacitatea de rupere de 1OKA. Protectia impotriva atingerilor directe

este realizata cu blocuri de protectie diferentiala tetrapolare de 4010,034.

Alimentarea de joasd tensiune a consumatorilor viitori se va face prin refele electrice

aeriene pe stdlpi din beton armat (din cauza prezenlei posibile a apei freatice toate

cablajele vor fi executate aerian)

In cadrul cadrul obiectivului propus vor exista urmdtoarele retele:

28
 -relea de alimentare cu api gi incendiu;

-refea de canalizare menajerd;

-refea de colectare a apelor pluviale;

-refea de alimentare gi distribuire a energiei electrice.

Reteaua de apa/incendiu:

Alimentarea cu apd va fi asigurata prin bransarea la releaua existentd in imediata

vecinatate a parcelei, refea ce asigurd apa pentru nevoile igienico-sanitare ale personalutui,

apa pentru sp5lat pardoseli interioare, stropit platforme exterioare 9i spalii verzi, stingerea

incendiilor.

Releaua exterioard de apa se va realiza in sistem ramificat si se va executa din teavi

de polietilena de inalta densitate, PEHD, SDR 17, PN10, de diametru D ext.=80x1 1.4mm.

Pe releaua de distribulie se vor monta vane de sectorizare pentru a se putea interveni

in cazul unei posibile avarii.

Pe aceasta relea se vor monta gi hidranli exteriori de incendiu-2 hidranfi supraterani

de incendiu, DN 80mm, PN 10 bar - hidranli utilizali pentru stingerea incendiilor din exterior.

ZY
 Pozarea conductelor se va face la o adfrncime mai mare
decat adancimea de inghet.

Montarea conductei se face intr-o trangee cu dimensiunile

de 0,6x.lm sdpatd manual, pe un
pat de nisip de 10 cm. Lateral conductei peste generatoare
9i se vor executa umpluturi de
nisip in grosime de 15cm. in rest, umpluturile se vor executa cu pdmdntul rezultat
din
sdpdturd.

Reteaua de canalizare:

Canalizarea apelor uzate menajere de la grupurile sanitare se

va conduce la sistemul
de canalizare existent pe parceld si in final la fosa septica ecologica.
Racordru! la re{eaua

existentd se va realiza din leava de PVC-KG, imbinare cu mufd gi garniturd

der cauciuc, de

diametru 160mm. Lungimea refelei de canalizare este de B5m.

colectarea apelor pluviale se va face de pe acoperigul halei prin jgheaburi

gi burlane
iar de pe platformele betonate prin rigole. Acestea colecteazd in
camine care sunt legate la

sistemul de colectare existent de pe parceld.

Transportul apei pluviale se va face prin jgheaburi burlane

9i din tabla cu o lungime de

60m1, rigole carosabile amplasate in platformele tehnologice avand lungimea de 150m1, in

cdmine, prin leava din pVC cu diametrul de 200mm.

30
 Distribufia energiei electrice se va realiza prin
brangarea la releaua existentd in
vecinatatea parcelei' Dln acesta se va alimenta tabloul
general de distribufie TGD, amplasat

in interiorul halei 9i de la acesta la tablourile electrice

de subdistribulie aflate in interiorul
halei.

3'2'3' Pentru cladirile care se modemizeaza se va prezenta

ca parte componenta din studiul de
fezabilitate expertiza tehnica de specialitate asupra
constructiei existente, intocmita, datata, semnata
si stampilata de un expert tehnic atestat pentru proiectele
care prevad modemizarea/consolidarea/
extinderea/ desfiintarea partiala/ lucrari de reparatii, precum
si finalizarea constructiilor a caror
executie a fost intrerupta inainte de finalizarea completa
a acestora.

Pentru modernizarea/consolidarealschimbarea regimului

de funclionare pentru construc/iile exstente
se va anexa copia Rapoftulai de expeftizd tehnicd, fnsolitd
de copia certificatutui de atestare al
elabora lorului a ces tuia.
Nu e cazul
3,3 Structura constructivd

Pentru cli1dii gi relele se va face o descriere a solultTlor

tehnlce avute in vedere, cu recomanddri
pnuind tehnologia de realizare pi condiliile
de exploatare ale fiecdrui obtec!.

3'4 Principalele utilaje de dotare ale construcliilor (centrale

termice, hidrofoare, ascensoare etc.)

3.5 lnstalalii aferente construcq-ilor

se vor descrie solu/iile adoptate pentru instalafiile
de iluminat, forla, curenfi slabi, apd, canalizare
etc.

31
 a) Instalalii electrice interioare :

Construclia va fi echipata cu urmdtoarele categorii de instala[ii electrice:

alimentare normald cu energie electrici (furnizor S.C. Electrica S.A.);

instalalii de iluminat normal 9i siguranfa;

instalafii de proteclie impotriva tensiunilor accidentale;

instalafii electrice de curenti slabi: telefonie.

a)Distribufia energiei electrice in cladire se face de la tabloul general TECF la

consumatori. Alimentarea cu energie electricd se VA face din tabloul general de

distributie TEGD.

Distribulia energiei electrice din tabloul TECF la receptoare (grup de receptoare)

se va face prin coloane trifazate sau monofazate, in cabluri gen CYY-F sau MyyM

montate in tuburi de proteclie din PVC ignifug, fiecare din plecari fiind protejate cu

siguranle fuzibile sau intrerupdtoare automate. Tabloul de distributie se va realiza in

cutie din policarbonat, si va fi executat de o firmd de specialitate.

PUTERE ELECTRICA SIMIJLTAN ABSORBITA P SMAXAbS = /5.00 KW

b)lnstala{ii electrice de ifuminat giprize:

" lnstala{ia de iluminat normal:

in scopul realizdrii unui iluminat funcfional, pentru asigurarea corespunzatoare a

confortului, in stricta concordanld cu prescripliile normelor romdnesti in vigoare, cu

JZ
 ambianta arhitecturala 9i cu zonele ce le deservesc, s-a proiectat
un iluminat uniform

distribuit.

Pentru zona spafiilor tehnice, bdilor gi grupurilor sanitare

se va realiza un iluminat

fluorescent cu corpuri de iluminat etange, iar in celelalte incaperi, iluminatul se va

realiza prin corpuri de iluminat tip fluorescente lP20 tip regleta.

Comanda luminii se va

face prin intrerupdtoare montate in incdperi. Se va asigura un nivel

minim de iluminare

de 200 lux.

Pentru spaliul de circulalie se va realiza un iluminat fluorescent

cu corpuri de
iluminat etange, comanda iluminatului fdcdndu-se cu ajutorul unor
butoane cu revenire

etange. se va asigura un nivel minim de iluminare de 200 lux.

Comanda luminii in interiorul clddirii se va realiza cu ajutorul elementelor de

comandd tradifionale: intrerupdtoare, comutatoare, amplasate in locuri

accesibile. la o

inalfime de 1,2 m de la cota pardoselii finite.

Traseele electrice de iluminat vor fi realizate cu cabluri gen cyy-F sau MyyM
pozate in tuburi de proteclie din PVC ignifug care se vor
monta ingropat. Legdturile in
doze - amplasate la o distanld de 20 cm de la tavanul incdperilor
- se vor realiza cu

cleme.

. lnstala{ii electrice de prize:

aa
JJ
 Toate prizele sunt cu contact de proteclie fiind alimentate cu cabluri gen CW-F

sau MWM in tub proteclie PVC ignifug montat ingropat pAna la prizele individuale.

Prizele se vor amplasa la o fnaltime de 0,4 m de la cota pardoseliifinite.

' INSTALATil SANTTARE:

A. Instafalii sanitare.

Instalaliile interioare sanitare constau in:

- conductele de alimentare cu apd rece ale punctelor de consum;

- conductele de scurgere la canalizare ale apelor uzate menajere.

a. lnstala{ii interisare apd rece:

Apa rece pentru consum menajer va fi asiguratd prin re{eaua de api rece de

incinti de la reteaua ce alimenteazaloc. Vladimirescu.

Alimentarea cu apd rece a investi{iei s-a propus a se realiza printr-un racord de

D ext = 32 x 3,0 mm, realizat din leavd de polietilend de inaltd densitate, de culoare
neagrd pentru relele de apd, PEHD, pn 10 bar.

Distribulia apei reci se va realiza din hidroforul amplasat in zona bransamentului

9i se va monta parlial la nivelul pardoselii 9i parlial la nivelul tavanului. Conductele de

distribufie se vor realiza din leava de cupru pentru instalalii sanitare tip SANCO sau

similard.

Din distribufie se "formeazS" coloanele de apd rece executate din

leavd de cupru

34
 pentru instalafii sanitare tip SANCO sau similard, se vor poza ingropat in perete
sau

aparent acolo unde montajul ingropat nu se poate realiza.

Circuitele de apd rece pentru fiecare obiect sanitar se vor monta parfial ingropat

in slit perete / parlial aparent la nivelul pardoselii, mascate in plinta gi se vor realiza
din

leavd de cupru pentru instarafii sanitare tip sANCo sau similard.

Toate izolaliile se vor executa obligatoriu dupa efectuarea probelor de presiune.

b. l*stalalii interioare de canalizare menajerd:

Solulia realizdrii canalizdrii interioare constd intr-o canalizare distinctd pentru

corpul administrativ, cu evacuare in exterior intr_un bazin vidanjabil de capacitate

2T

mc, amplasat in incintd, a apelor uzate menajere.

Conducta colectoare orizontald se va poza sub pardoseata corpului filtru in zona

de umpluturd cu pdmant.

Coloana de aerisire a canalizdrii interioare se va masca conform detaliilor de

arhitectura 9i se va "prelungi" p6nd deasupra acoperigului, pentru aerisirea canalizdrii

menajere interioare.

Sistemul conductelor de legdtura la obiectele sanitare

9i colectare orizontal se
vor executa din tuburi 9i racorduri speciale din polipropilend ignifugd, imbinate prin
mufe

gi garnituri de cauciuc.

35
 Instalalia interioard de canalizare se va executa din conducte de pVC import,
tip

PANNON - PIPE sau similar, cu imbinare cu mufe gi garnituri de cauciuc.

Tuburile de canalizare 9i piesele de legatura montate in legdturi la obiectele

'
sanitare vor fi de culoare gri (pentru interior) - PVC-KA, iar cele montate in exterior se

vor prevedea de culoare portocalie _ pVC _ KG.

in proiectarea intregului ansamblu al instalafiilor sanitare interioare si exterioare.

s-au avut in vedere, pe langd realizarea parametrilor de control gi a cerintelor

estetice si

asigurarea unei bune exploatdri.

Traseele instalafiilor interioare de apa rece gi canalizare s-au ales astfel incdt
sd

se asigure lungimi minime de conducte gi accesul in timpul exploatdrii.

La trecerea prin pere{i gi plangee, conductele aparente se monteazaintuburi

de

protecfie. In porliunile in care conductele traverseaza elemente de

constructie nu se

admit imbindri.

Armdturile se vor monta astfel incdt sd permitd cu ugurinla accesul

si/sau

demontarea in vederea intre{inerii 9i reparaliilor.

Distanfa minimd intre conductele paralele gi neizolate, sau intre acestea fetele
si

finite ale elementelor de construclii adiacente, va fi de minimum 3 cm.

Conform Normativului 17, conductele de apd se vor amplasa faid de instalaliile

electrice, maijos cu 30 cm.

36
 B. Instala[ii de ventilatie:

Ventilalia in corpul administrativ, hald gi copertind se va realiza natural prin amplasarea

de ferestre 9i goluri conform plangelor din proiectul tehnic.

3.6 Situa$a existenti a utilitdlilor si analiza acestora

Se vor descrie modulde asigurare a acestora gisolutiile tehnice adoptate.

Utilitalile se vor asigura in modul urmdtor:

' A{imentarea cu apd potabi{d gi tehnologicd se va asigura din releaua existentd in

imediata vecinatate a parcelei, retea ce alimenteaza com. Vladimirescu.

' Canalizarea menaierd - apele uzate se vor colecta prin releaua propusd in

sistemul de colectare existent pe amplasament.

' Energia electricd se va asigura prin brangarea Ia releaua existentd de pe

parceld.

3.7 Avize gi acorduri

Avizele 9i acordurile emise de organele in drept, potrivit legislalieiin vigoare, privind:

- certificatul de urbanism, cu incadrarea amplasamentului in planul urbanistic, avizal9i aprobat potrivit

legii;
- alte avize de specialitate, stabilite potrivit dispoziliilor legale.

3.8 Caracteristici tehnice si

functionale ale utilajelor/echipamentelor tehnologice/echipamentelor de
transporU dotarilor ce urmeaza a fi achizitionate prin proiect si prezentarea tehnica a constructiilor in
care urrneaza a fi amplasate utilajeleidotarile (inclusiv utilitati). Se vor preciza de asemenea

an
 denumirea, numarul si valoarea utilajelor/ echipamentelor tehnologicelechipamentelor
de transpory
dotarilor care vor fi achizitionate, cu fundamentarea necesitatii acestora
iutilizati formatul tabelar
prezentat mai jos)- Se va descrie fluxut tehnologic, actiMtatea si tehnologia aplicata in cadrul
proiectului.
Atentie! Nu se va mentiona marca, denumirea producatorului, lirma, etc...

Nr.crt Denumire/Tip Numar bucati Valoare fara TVA TVA Totalcu TVA
utilaj/echipament Euro- Euro Euro
1
ELEVATOR 3.2 T 1
700 408
1 21 08
Aparat dejantat roti
2 1
(semiautomat) 1200 288 1488
Aparat dejantat
3 1
automat 800 432
1 2232
4 Aparat echilibrat roti 1
Q0a 288 1 488
Aparat echilibrat roti
5 1
autoturisme cu
monitor 2900 696 3596
Elevator hidraulic 3
6 1
T 2500 600 31 00
Statie service A/C
7 (automatica) 1
2200 528 2728
Stand pentru
8 1
verificarea
Instalatiei de franare
la autovehicule
usoare. 8800 2112 10912
I Sistem complect de
analiza a gazelor 1

esapate 51 00 1224 6324

Detector de jocuri in
1A 1
articulatii special
proiectat 2050 492 2542
Stand pentru
11 1
verificarea
instalatiei de franare
si a amortizoarelor
la autovehicule
usoare 3000
1 31 20 1il2A
12 panouri solare 1
21 000 5040 26040
TOTAL 12 63450 15228 78678

TEHNOLOG IA EXECUTARI I REPARATI I LOR

La intocmirea unui proces tehnologic de reparatie se are in vedere:

38
 -tipul reparatiei care trebuie executata (curenta,mijlocie
sau capitala);

-felul si gradul de complexitate a ansamblului si

subansamblurilor:

-numarul de utilaje identice sau asemanatoare

care urme aza ase repara

Pentru executarea unei reparatii de buna calitate

si cu cheltuieli minime, trebuie sa se acorde o

deosebita atentie tuturor etapelor procesului tehnologic,indiferent

de ponderea lor in volumul

total de lucrari ce trebuie executate.

In general,un proces tehnologic de reparatie cuprinde

ca principale etape:

o -primirea utilajului
'demontarea lui,curatirea sisortarea pieselor componente

I -executarea lucrarilor de reconditionare a pieselor si procurarea pieselor

noi;

o -asamblarea utilajului;

o -rodarea,incercarea,regrarea si expedierea utirajurui.

In functie de numarul de utilaie identice sau asemanatoare

care urme aza ase repara,procesul

tehnologic de reparatie poate fi individual sau pe subansambluri.

Procesul tehnologic de reparatie individuala se aplica atunci

cand numarul utilajelor supuse

reparatiilor mijlocii sau capitale este mic{una sau cateva

bucati).

39
 Subansamblurile se demonteaza in piesele componente,curatite
si spalate,dupa care se supun

unui control atent pentru constatarea defectelor si a gradului

de uzura.piesele cu importanta

mare sunt supuse unui control defectoscopic,dupa cum

urmeaza:

-pentru constatarea defectelor superficiate,controlul

cu lichide penetrante sau cu pulberi

magnetice;

-pentru constatarea defectelor interioare,control cu radiatii penetrante(x

sau y)sau cu

ultrasunete.

In urma controlului,piesele se impart in trei categorii{operatia

de sortare)bune,uzate recuperabile

sau uzate nereconditionabile.

Piesele bune-sunt depozitate,asteptandu-si randul pentru ca toate

lucrurile pregatitoare ale

reparatiei sa se termine.

Piesele uzate reconditionabile-li se intocmeste tehnologia de reconditionare,alegandu-se

acele procedee de reconditionare la care se preteaza materialul din

care sunt confectionate

piesele si configuratia lor geometrica.Odata stabilita tehnologia

de reconditionare,se trece la

aplicarea ei.

40
 Piesele uzate nereconditionabile-datorita gradului mare de uzura sau diferitelor

deteriorari{sparturi,fisuri etc),nu mai pot fi utilizate.Pentru inlocuirea lor se poate proceda

in doua

moduri:

-se achizitioneaza piese noi,identice(piese de schimb)din comert sau direct de la

intreprinderea care a fabricat utilajul;

-se executa in atelierele intreprinderii care face reparatia piesei noi,pe baza desenelor

executate in cartea tehnica a masinii reparate sau dupa proiecte intocmite pe baza pieselor

inlocuite si a desenului de ansamblu al masinii.

Prima cale se aplica in mod obijnuit pentru inlocuirea pieselor sau subansamblurilor
de uz

general,tipizate sau standardizate(rulmenti,motoare si aparataj electric ,curele ,lanturi,

reductoare).

Cea de-a doua cale se utilizeaza pentru inlocuirea pieselor unicate,mai ales atunci cand
utilajul

provine din import si achizitionarea unor piese de schimb de la firma producatoare

devine prea

costisitoare.

Separat,batiul se supune unor operatii asemanatoare (curatire control,reconditionare),dupa

care

este depozitat in vederea terminarii,tuturor operatiilor de reconditionare ale celorlalte piese.De

41
 obicei reconditionarea batiului este cea care dureaza cel mai mult,si atunci;celelalte piese

asteapta in depozite terminarea reconditionarii batiului.

Cand toate piesele au fost reconditionate sau procurate,se trece la remontarea

ansamblului,incercareae,eroarea si reglarea lui,dupa metodologia descrisa in capitolele

precedente.

Dupa finisarea lui definitiva,utilajul este predat beneficiarului impreuna cu

documentele

insotitoare necesare,intre care se afla si un certificate de garantie a utilaju lui reparat,valabil

pentru o anumita perioada de timp{6 luni,1 an etc)sau durata de functionare(1000h de

functionre,2O.000 km parcursi etc.),functie de tipul utilajului respectiv.

In ceea ce priveste executia propriu-zisa a reparatiei,ea este realizata de catre echipe

de

muncitori specializati pe anumite tipuri de utilaje reparate.

Dezavantajul acestui proces tehnorogic de asamblare consta in aceea

ca durata de reparatie a

utilajului este foarte mare.Practic,asamblarea utilajului nu poate fi determinata

decat atunci cand

toate piesele ansamblului au fost reconditionate.De asemenea,din punct de vedere

economic,procesul este dezavantajos datorita stationarilor pieselor reconditionate.

42
 Totusi,acest tip de proces tehnologic poate fi inlocuit cu altceva atunci cand este necesara

repararea unui numar foarte mic de utilaje.

Procesul tehnologic de reparatie pe subansambluri(fig.22.2)se deosebes-te de procesul

tehnologic de reparatie individuala prin aceea ca,datorita numarului mare de utilaje

reparate,este

posibila aplicarea metodelor de asamblare pe posturi de lucru

specializate sau in flux continuu.

Se elimina in felul acesta stationarile pieselor,ele trecand la montaj imediat ce au fost

reconditionate.ln acest mod un ansamblu nu se mai alcatuieste din aceleasi piese pe

care le-a

avut inainte,ci din alte piese,apartinand altor utilaje identice aflate simultan in curs de reparare

sau scoase din depozite dintr-un stoc de rezerva.Pe masura ce piesele uzate se

reconditioneaza,ele sunt trecute in depozite,completand stocul de rezerva.

Prin utilizarea acestui process tehnologic de reparatie,durata reparatiei este mult

mai mica.

In plus calitatea reparatiilor efectuate este mai buna,deoarece recondi-tionarea pieselor

se

poate face pe utilaje perfectionate,cu scule,dispozitive si verificatoare de

buna calitate,care nu

puteau fi justificate din punct de vedere economic in cadrul procesului tehnologic

de reparatie

individuala.

43

#'-
 Datorita marilor avantaje economice pe care le prezinta procesul tehnologic
de reparatie pe

subansambluri,el a devenit baza de organizare a unor intreprinderi specializate

de reparare a

automobilelor,a tractoarelor,a motoarelor,a locomotivelor,a vaguanelor,a

masinilor agricole etc.

b.Primirea si demontarea utilajelor

Dupa cum s-a aratat mai sus,repararea utilajelor se poate face

in cadrul atelierelor mecanic-sef

ale intreprinderilor sau in intreprinderi specializate.

ln cazul in care reparatia se executa in cadrul intreprinderii careia

acestuia in atelierul de reparatii se face pe baza unor documente cu caracter

intern intocmite de

serviciu I mecanic-sef.

Atunci cand reparatia se executa intr-o alta intreprindere,la primire utilajului pentru
reparare se

intocmeste un prCIces-verbal de predare- primire In care se specifica

eventualele lipsuri sau

starea utilajului.

Dupa primirea utilajului,in functie de tipul lui,se efectueaza o spalare exterioara,pentru

a se

usura demontarea ulterioara.prin utilaiele mari(tractoare,autocamioane etc)acest

lucru se

realizeaza pe rampe speciale,cu jet de apa.

AA
T-
 Utilajele mici(motoare,compresoare,unele masini-unelte)se spala local,cu carpe sau perii,cu

petrol sau motorina,in vederea curatarii unor elemente de asamblare.

Inainte de demontarea utilajului,se situeaza,cu atentie componenta lui, modul de functionare

si

tipurile de asamblari utilizate.Se cauta apoi sa se stabileasca o ordine a demontarii,astfel incat

sa nu se produca deteriorarea pieselor componente.

Dupa aceste lucrari pregatitoare, se trece la demontarea propriu-zisa.Se demonteaza la inceput

acele piese si subansambluri care sunt usor acesibile si care impiedica accesul la alte

subansambluri.Pe masura Ge se face demontarea,piesele scoase se depoziteaza pe

categorii,pe sol sau pe stative,in lazi de lemn sau in cutii metalice,astfel incat sa se evite lovirea

sau deteriorarea lor.

ln cazul in care se demonleaza pentru prima data un anumit tip de utilaj,deci lipseste experienta

intr-o astfel de lucrare, se urmareste cu atentie alcatuirea masini,intacmindu-se schite cu pozitia

pieselor.Acest luceu permite remontarea cu usurinta a utilajului la sfarsitul reparatiei.Este

bine

ca piesele componente ale unui anumit ansamblu sa se depoziteze separate.Unele piese a

caror pozitie este mai greu se stabilit vor fi insotite de etichete cu numele de ordine sau indicatii

de asamblare(ordinea in care se monteaza,piesele vecine,etc ).

45
T

I
Pentru scoaterea subansamblurilor si a pieselor grele din batiu se folosesc poduri rulante si
I
macarale.Acestea usureaza si accelereaza procesul de demontare,asigurand totodata conditiile
I
l cerute de protectia muncii.La demontarea unor piese ca mesele,saniile si traversele masinilor-

unelte,motoarele autovehicolelor,etc ,terbuie sa se previna eventuala lor ra$turnare in timpul

I
ridicarii.Arborii si suruburile conducatoare lungi se protejeaza impotriva incovoierii in timpul
I
I demontarii.

*Demontarea subansamblurilor se face im mod diferit in functie de tipul imbinarilor utilizate.

I -

*Demontarea imbinarilor cu strangere - se face cu ajutorul pieselor hidraulice,pneumatice,cu

I
I surub sau cu cremaliera.Daca imbinarea respective nu poate fi demontata,ca urmare a ruginirii

I pieselor,locul imbinarii se umezeste cu petrol.Acesta patrunzand in jocul dintre piese,disloca

I rugina si unge piesele asamblate,astfel incat demontarea devine mai usoara.ln cazul in care

I imbinarea nu cedeaza se poate incalzi piese exterioara la 100-200"C si prin dilatarea ei,ca

urmare a maririi diametrului,demontarea devine mai usoara.Daca nici in acest fel piesele nu pot
T

I fi reparate,se pastreaza piesa care este mai greu de executat si se distruge cealalta prin taiere

I cu fierastraul,strunjire sau alte procedee.

I
46

I
I
I
'a

I *Demontarea imbinarilor cu suruburi si piulita

- se face cu ajutorul aceloras scule care au fost
t
folosite si pentru asamblare:chei,surubelnite,etc.Pentru a se evita deteriorarea piulitelor sau a
t
capetelor suruburilor se vor folosi chei potrivite pe dimensiunea pieselor respective.Daca
I
imbinarea nu cedeaza nu se va continua incercarea de desurubare deoarece,suprasolicitand
I
piesele aceste se pot rupe.
I
I c.Curatirea pieselor demontate.Dupa demontare,piesele sunt curatite de unsoare sau de

si oxizi.Metoda cea mai comoda si mai productive de curatire este

t ulei,murdarie spalarea

t pieselor in petrol lampant sau benzina. Pentru economisirea acestor substante,inultimul timp,se

I folosesc cu rezultate bune solutii chimice de degresanti sau detergenti.

I La spalarea pieselor cu benzina se adauga in aceasta tetraclorura de carbon(pana la 3%) care

I are rolul de a micsora inflamabilitatea benzinei.Trebuie avut in vedere faptul ca degajarile de

I clor,datorate acestui adaos dauneaza pieselor din cupru sau din aluminiu.Piesele mari se spala

l cu ajutorul carpelor inmuiate in petrol sau solutii chimice.

t Pentru spalarea pieselor mici sau mijlocii se pot folosi bai de spalare.

t d.Constatarea defectelor si sortarea pieselor

I
47
I
I
t
I

Dupa curatirea si spalarea pieselor,acestea se supun unui control pentru stabilirea defectelor si
I

a gradului de uzura.
I

Pentru a se face o apreciere corecta este necesar sa se cunoasca,in detaliu,rolul functional si

conditiile tehnice impuse pieselor examinate

Piesele de importanta mare(arbori cotiti,biele,pistoane,roti dintate,axe ale cutiilor de viteza

etc.)se supun unui control defectoscopic.Controlul defectoscopic cu pulberi magnetice-se face

prin introducerea piesei centrate intr-un camp magnetic,produs de o bobina sau de un jug

magnetic,sau prin trecerea unui current electric de intensitate mare prin piesa

Printr-o actiune ingrijita in partea operatorului prin metodele descrise pot fi puse in evidenta si

fisuri cu deschideri de ordinal micronilor.

Pe baza rezultatelor controlului visual,al masurarilor si al controlului defectoscopic

nedistructiv,piesele cercetate se impart in trei categorii:

-piese neuzate care merg la asmblare;

-piese uzate nerecuperabile care sunt trecute la fier vechi;

-piese uzate recuperabile destinate reconditionarii.

48
t
I
Piesele sortate sunt depozitate separate si transportate la locul corespunzator situatiei in car
t
se afla.
I
e.Masini,scule si dispozitive folosite la lucrarile de reparatii
I
I Masinile si instalatiile utilizate la reparatii sunt,de obicei,identice cu utilajele folosite la lucraril
I
de asamblare.Totusi exista o serie de utilaje folosite in mod special la lucrarile de reparatie.
I
ln general,utilajele in cadrul lucrarilor de reparatii pot fi grupate in urmatoarele categorii:
I
-masini-unelte universale folosite la prelucrarea prin aschiere a pieselor(strunguri,masini d
t
frezat,sepinguri,masini de rectificat,masini de gaurit etc.);
I
-masini utilizate pentru demontarea si montarea pieselor{pies
I
hidraulice,pneumatice,mecanice cu surub sau cu crematiera);
I
-masini utilizate la executia lucrarilor de lacatuserie(masini de pilit,de frezat,de daltuit,d
I
razuit,de polizat etc.);
I
- masini si instalatii pentru reconditionarea pieselor prin sudare,lipire,metalizare;
t

I -masini-unelte speciale utilizate la repararea utilajelor mari sau foarte mari.Aceste masin

I unelte *de frezat,de gaurit, de rectificat etc.-sunt asemanatoare masinilor obisnuite,insa a

I
49
I
I
I
t
I
posibilitatea de a fi deplasate la locul in care se gaseste pies ace urmeaza a se prelucra:batiu
I
unei masini-unelte foarte mari,sabota unui ciocan mechanic,batiul unui compressor'etc.
I
Lucrarile propriu-zise sunt foarte diferite,functie de tipul si complexitatea utilajelor reparate.lr
I
cadrul acestor lucrari se executa operatii specifice tipurilor de piese si subansambluri din care
I
este alcatuit utilajul.
I
I f.Asamblarea utilajelor reparate

I Lucrari de incheiere

I Asamblarea utilajului reparat nu prezinta deosebiri esentiale fata de acceasi lucrare executate

I asupra utilajului nou,mai ales cand reparatia se executa in cadrul unei productii in serie(process

I tehnologic de reparatie pe subansambluri).

I O atentie deosebita se va acorda insa asamblarii unicatelor,mai ales cand gradul lor de

I complexitate este foarte mare.Se va urmarii ca reconditionarea utilajului sa se faca identic stari

I initiale,fara sa ramana piese nemontate sau gresit amplasate.Daca la demontare s-au nota

I pozitiile pieselor si s-a facut marcarea lor,atunci asamblarea va fi considerabil usurata.C

t remarca speciala priveste rodajul,care poate fi scurtat,daca majoritatea pieselor vechi au fos

I utilizate fara reconditionari.

50
I
I
I
I
La terminarea lucrarilor de incheiere(rodaj,incercari in mers in gol si in sarcina),se face
t predarea utilajului catre beneficiar,cu care ocazie se intocmeste un process-verbal de reparatie.
4- Durata de realizare (luni) gietape principale
I Grafic de esalonare a investitiei exprimat valoric pe luni si activitati.
ln procesul de estimare a duratei de exeutie a obietivelor de conslructii si a planificarfi activibtilof incepand cu data semnarii

I conAactului de finantare cu Agentia de

nefavorab il rea liza ii invstitrTlor.
Pliti pntu Dezvofbre Rurald si Pescuit, proiectantul va lua in calcul si perioadele de timp

I
I
I
I
I 214000 zuro

I
I
21'19T.
::t::::::.:
€llro. j:::

I :

1498(X} euro

I 69802 euro

I j ::i:: riiii

I 69.802,eurq
:::: .:.'::: .::l: :.
l t:
: ::' ::.:,

t
I
51

I
I
I
t
I
T 5. Costulestimativ al investifiei
Valoarea totala a investitiei cu detalierea pe structura devizului general, insotit de devizele pe obiecte, conform legislatiei in vigoare

t
(HG 2Bl09.01.2008). In cazul in care apar cheltuieli eligibile si neeligibile, se vor prezenta devize pe obiect separate (pe categorii de
cheltuieli eligibile si neeligibile).

I Nu sunt permise aiat cheltuieli eligibile cat si neeligibile in cadrul cap. 4.1. - Constructii si insialatii fara a se detalia pe devize pe
obiect lucrarile corespunzatoare spatiilor/instalatiilor ce se vor executa. Pentru restul subcapitolelor aferente cap. 4 se vor preciza
care suni echipamentele, utilajele/moniajul care sunt neeligibile.

I ln estimarea costurilor investiei prin intocmirea bugetului estimativ se va verifica in Baza de date de preturi pe de site-ul APDRP si
se vor printa si atasa la cererea de linantare paginile referitoare la bunurile si serviciile incluse in proiect, identificate in baza.

I In sifuatia in care valorile bunurilor/servciilor nu se incadreaza in limitele din Baza de date de preturi, se vor atasa trei oferte pentru
categoriile de bunuri/servicii care depasesc valoarea de 50.000 EUR si o oferta pentru categoriile de bunurilservicii care se

t incadreaza inbe 10.000 EUR si 50.000 EUR. La ofertele de servicii, se vor mentiona si tarifele orare. Cererile de oferte sunt
documente obligatorii care febuie avute in vedere la stabilirea rezonabiiitatii preturilor si hebuie sa aiba cel putin urmatoarele
caracteristici:

t -
-
sa fie dataie, personalizate si semnate;
sa contina detalierea unor specificatii tehnice minimale.
Atentie: la dosarul cererii de finantare vor fi atasate numai paginile relevante din ofertele respective, cuprinzand pretul, furnizorul si

I caracteristicile tehnice ab bunului, detaliate la punctul 3.8 de mai sus (maxim 23 pagini/oferta).
Pentru lucrari, proiectantul va declara sursa de prefuri folosita.
Atentie!

I In cazul proiectelor care includ si invstitii care au drept scop implementarea noilor provociri, solicitantul completeaza in
dreptul coloanei PERE valorile aferente acestei investitii. Bugetul 6te exprimat in EURO.

5.1 Deviz financiar {Cheltuieli pentru proiectare si consultanta}

I ln RON/EURO la cursul 4.U42leileuro din data de 01 .O7-2A1A
Nr. Denumirea capitolelor si subcapitde de Valoare (tara TVA) TVA Valoare( inclusivTVA)

I crt cheltuieli
RON EURO RON RON EURO

I
1 3 4 5 1

4 Chelfuieli penhu sfudii de teren (geotehnice,

geologice, hidrologice, hidrogeotehnice,

I fotogrammetrice, iapografice si de stabilitate a

terenului pe cafe se amplaseaza obiectivul
deinvestitie)

I Chelfuieli pentru obtinere de avize, acsrduri si

autorizatii - total. din care
9297 2140 2231 11528 2654

I 1. obtinerea/prelungirea
ceritificatului de urbanism
valabilitatii 0 ,

t 2. obtinerealprelungirea valabilitatii autorizatiei

de construireldesfiintare. obtinere autorizatii
9297 2140 2231 11528 2654

52
t
I
T
 de scoatere din circuitul agricol

3. obtinerea avizelor si acordurilor pentru 0 0

racorduri si bransamente la retelele publice de
apa, canalizare, gaze, termoficare, energie
electrica, telefonie, etc.
4. obtinere aviz sanitar, sanitar-veterinar si 0 0 0 0
fitosanitar
5. obtinerea ce*ificatului de nomenclatura 0 0 0 0
shadala si adresa
6. intocmirea documentaliei, oblinerea n 0 0 0
numdrului Cadastral provizoriu si
inregistrarea terenului in Cartea Funciara
n 0
7. obtinerea avizului PSI 0 0

B. obiinerea acordului de mediu 0 0 0 0

'10. alte avize, acorduri si autorizatii solicitate
7437 1712 1785 9222 2123
prin lege(isc)

1. obtinereaiprelungirea valabilitatii 0
ceritificatului de urbanism
3 Proiecbre si inginerie - total, din care: 0

1. Cheltuieli pentru elaborarea tuturor fazelor 0

de proiectare - total. din care:
a. studiu de prefezabilitate 0

b. studiu de fezabilitate
0

c. proiect tehnic
B6BB 2000 2085 10774 2480
d. detalii de executie
0

e. verificarea tehnica a proiectarii

0

f. eleborarea certificatului de performanta

energetica a cladirii
2. Documentatii necesare pentru obtinerea 0
acordurilor, avizelor si autorizatiilor aferente
obiectivului de investitii
3. Cheltuielile pentru expertiza tehnica
efectuata pentru constructii incepute si
neterminate sau care urmeaza a fi modificate
prin proiect (modern izari, consolidari, etc. )

4. Cheltuielile pentru efectuarea expertizei,

cercetdrii 9i auditului energetic
,4
Organizarea procedurilor de achizitie 0

53
q

Cheltuieli pentru consultanta - total, din care:

1- plata seruiciilor de consultanta la elaborarea

memoriului justificativ, studtilor de piata, de
evalaare, la intocmirea cererii de finantarel
2. plata sewiciilor de consultanta in domeniuJ
managementului investi{iei saa administrarea
contractalai de executie
6
Chelfuieli penhu asistenta tehnica - trctal. din 2172 500 521 2693 620
care:

1. asistenta tehnica din partea proiectantului

0
in cazul cAnd aceasta nu intri in tarifarea
proiectirii
2. plala dirigintilor de gantier desemnali de
2172 500 521 2693 620
autoritaiea contractanti, autorizati conform
prevederilor legale pentru verificarea execu!iei
lucrdrilor de constructii 9i instalatii

Total valoare
27594 6352 6623 34217 7877

54
 5.2 Deviz obiect 1. CONSTRUIRE Atelier mecanic
Conform HG 28109.01.2009
ln RON/EURo la cursur 4.3442 rei/euro din data de 01.07.2010
Nr. Denumirea capitoletor si subcapitole de Valoare (fara TVA) TVA Valoare( inclusivTVA)
crt. cheltuieli RON EURO RON RON EURO
1 2 3 4 l' 5 7
LUCRARI DE CONSTRUCTII 825398 190.000 1 98096 1923494 235600
1 Terasamente
2 Constructii: rezistenta (fundatii, 0 180000 0 0
structura de rezistenta)
si arhitectura
(inchideri exterioare, compartimentari.
finisaie)
a
0 0 0
4 lnstalatii electrice 0 4500 0 0
5 Instalatii sanitare 0 5500 0 u
6 0 0 0 0
Instalatii de incalzire, ventilare,
climatizare, PSl, radio-TV, lntranet
7 Instalatii de alimentare cu gaze naturale
0 0
B Instalatii de telecomunicatii 0 0 0 0
TOTAL I 0 0 0 0
il II. MONTAJ 0 n 0
n U 0
Montaj utilaje si echipamente
tehnologice

TOTAL Il 0 0 0 0
ill IIIPROCURARE
0 0
Utilaje si echipamente tehnologice

Utilaje si echipamente de transporr

Dotari

TOTAL III 825398 190.000 138096 1923494 235600

TOTAL( Total I + Total l/+ Total lll)
825398 190.000 19B096 1923494 235600

55
 5.2 Deviz obiect 2 Fosa septica
Conform HG 2Bl09.01.2009
ln RON/EURO la cursul 4.9442lei/euro din data de 01.07.2010
Nr. Denumirea capitolelor si subcapitole de Valoare (fara TVA) TVA Valoare( inclusiv TVA)
crt. cheltuieli RON EURO RON RON EURO
1 z 3 4 5 7
LUCRARI DE CONSTRUCTII
1 Terasamente
2 Constructii: rezistenta (fundaiii,
17377 4000 4174 21547 4960
structura de rezistenta) si arhitectura
(inchideri exterioare, compartimentari.
finisaje)
3 0 0 0
4 Instalatii electrice 0 0 U 0
5 Instalatii sanitare 0 0 0
A
0 0 0 0
Instalatii de incalzire, ventilare,
climatizare, PSl, radio-TV, Intranet

Instalatii de alimentare cu gaze naturale 0

0
I Instalatii de telecomunicatii 0 0 0
TOTAL I 0 0 U 0
il II. MONTAJ 0 0 n U

U n
Montaj utilaje si echipamente
tehnologice

TOTAL II 0 0 0 0
ill IIIPROCURARE
0 0
Utilaje si echipamente tehnologice

Utilaje si echipamente de transport

Dotari

TOTAL IIf
17377 4000 417A 21547 4960
TOTAL( Total | + Totaf /l+ Totat ill)
17377 4000 4170 21547 4960

56
 5.2 Deviz obiect 3 platforma Betonata
Conform HG 2Bl09.01.2008
ln RONIEURO la cursul 4.3442 tei/euro din data de 01.07.2010
Nr. Denumirea capitolelor si subcapitole de Valoare (fara TVA) TVA Valoare{ inclusivTVA)
crt. cheltuieti RON EURO RON RON EURO
1 2 e 4 6
5 7
LUCRARI DE CONSTRUCTII
1 Terasamente
2 Constructii: rezistenta (fundatii,
86884 20000 20852 147736 24800
structura de rezistenta) si arhitectura
(inchideri exterioare, compartimentari,
finisaje)
3 0 0 U U
4 Instalatii electrice 0 0 0
c Instalatii sanitare n 0 0
o 0 0 0 0
Instalatii de incalzire, ventilare,
climatizare, PSl, radio-TV, Intranei

7 Instalatii de alimentare cu gaze naturale u U 0

8 Instalatii de telecomunicatii 0 0 0 0
TOTAL ] 0 U 0
II II. MONTAJ n n 0
n 0 0 0
Montaj utilaje si echipamente
tehnologice

TOTAL II 0 0 0 0
ill IIIPROCURARE
0 0
Utilaje si echipamente tehnologice

Utilaje si echipamente de transport

Dotari

TOTAL III
86884 20000 208s2 147736 24800
TOTAL( Total / + ToAt ft+ Totat ilt)
86884 20000 20852 107736 24800

57
 5.3 Deviz Achizitii utilaje si echipamente
Conform HG 28/09.01.2008
ln RONIEURO la cursul 4.3442lei/euro din data de 01.07.2010
Nr. Denumirea capitolelor si subcapilole de Valoare (fara WA) TVA Valoare( inclusivTVA)
crt. cheltuieli RON EURO RON RON EURO
1 2 3 4 5 5 a

LUCRARI DE CONSTRUCTII
1 Terasamente
, Constructii: fezistenta (fundatii, 0 0 0 0
structura de rezistenta)
si arhitectura
(inchideri exterioare, compartimeniari,
finisaje)
3 0 0
4 Instalatii electrice 0 0 0 0
5 Instalatii sanitare 0 0 0
o 0 0 0 0
Instalatii de incalzire, ventilare,
climatizare, PSl, radio-TV, Intranet

7 Instalatii de alimentare cu gaze naturale 0 0 0

I lnstalatii de telecomunicatii 0 0 0 0
TOTA' I 0 0 0
tl II. MONTAJ 0 0
0 0 0 U
Montaj utilaje si echipamente
tehnologice

TOTAL II 0 0 0 0
ill IIIPROCURARE U

Utilaje si echipamente tehnologice

184411 42450 44259 228670 52638

Utilaje si echipamente de transport

Dotari

TOTAL III
184411 42450 44259 228670 52638
TOTAL( Tobl | + Total ll+ Totaf t'll)
184411 42454 44259 228670 52638

58
 5.3 Deviz Achizitii panouri solare
Conform HG 2Bl09.01.2008
ln RON/EURO la cursul 4.3442leileuro din data de 01 .07.2010
Nr. Denumirea capitolelor si suhapitole de Valoare (fara WA) TVA Valoare{ inclusivTVA)
crt. cheltuieli RON EURO RON RON EURO
1 2 3 5 5 7
LUCRARI DE CONSTRUCTII
4
Terasamente
2 Constructii: rezistenta (fundatii, 0 0 0 0
structura de rezistenta)
si arhiteciura
(inchideri exterioare, compartimentari,
finisaje)
3 0 0 0 0
4 lnstalatii electrice 0 0 0 0
5 Instalatii sanitare 0 0 0 0
6 0 0 0 0
Instalatii de incalzire, ventilare,
climatizare, PSl, radio-TV, Intranet

7 Instalatii de alimentare cu gaze naturale 0 n 0

I Instalatii de telecomunicatii 0 0 0 0
TOTAL I 0 0 0 0
il II. MONTAJ 0 0
43444 1000 /043 Ee97 f240
Montaj utilaje si echipamente
tehnologice

TOTAL II 0 0 0 0
ill III PROCURARE
0 0
Utilaje si echipamente tehnologice 86884 20000 20852 107736 24800

Utilaje si echipamente de transport

Dotari

TOTAL III
91228 21AAA 21895 113123 26040
TOTAL( Total / + Tobf ll+ Total ill)

.5.4 Deviz general estimativ

DEVIZU L GEN ERAL ESTIMATIV AL I NVESTITI EI

Privind cheltuielile n@esare realizarii:

CONSTRUIRE ATELIER MECANIC IN COMUNAVLADIMIRESCU, JUDETULARAD CONfOTM
HG
28/09.01.2008

59
 In RON/EURO la cursul 4.342leileuro din data de 01.07.2010
Nr. Denumirea capitolelor si subcapitole de Valoare (fara TVA) TVA Valoare( inclusiv TVA)
crt. cheltuieli
RON EURO RON RON EURO
1 2 3 4 5 6 7
Cap.1 Chelfuieli pentru obtinerea si amenajarea
terenului
'f.'l Obtinerea terenului 0 U 0 0
f,2, Amenajarea terenului 0 0 0
4e Amenajari penhu protectia mediului si 0 0 0 0
aducerca la starea initiala
Total capitol 1 0 0 0
Cap.2 Cheltuieli pentru asigurarea utilitatilor necesare 0 0 0 0
obieciivului
Toial capitol 2 0 0 0
Cap. 3 Chelfuieli pentru proiectare si asistenta tehnica
4640 5753
Stadii de teren
3.2. Taxe pentru obtinerea de avize acordari si 9297 2231
2140 11528 2653
autorizatii
aa P roiec tare s i in gine rie
B6BB 2000 2085 10774 2480
J. zl. Organizarea procedurilor de achizilie
Consultanta
2A Asistenta tehnica
2172 500 521 2693 620
Total capitol 3
464A 5754
9sp4 Cheltuieli pentru investitia de baza 1205298 277450 289272 /494570 344038
4./. Cons tructii si in sta la tii
929659 214000 223118 1152777 265360
4.2. Montaj utilaje tehnologice 43444 1000 1043 5387 1240
4.3. Utilaje echipamente tehnologice si functionale 27f295 65t10 336406
62450 77438
ca montaj
ta Utilaje fara montaj si ech' mente de transport

ta Dobri
4.6 Active necorporare
Total capitol 4
1245298 277450 289272 M9457A 344038
Gap. 5 Alte cheltuieli
7437 1712 1 785 9222 2123
E'l Organizare de santier.
5.1.1- Lucrari de const uctii
5.1.2. Cfreltuieli c on exe organ tzafii santierulai
5.2. Comisioane, ,cote taxe costul credilului
7437 1712 1785 9222. 2123
5.3. Cheltuieli diverse si neprevazure
Total capitol 5
7437 1712 1785 92n 2123
Cap.6 Cheltuieli penhu probe tehnologice si teste si

60

I
 predare la beneficiar
6.1_ Pregatirea personalufui de exploalare

Probe tehnologice si teste

Total capitol 6

Total General 1232893 2B3BO2 295894 1528787 351914

Din care C+M 0 0 0 0 U

6. Finanfarea investitiei

Din valoarea totald a investiliei de 351914.Euro, ajutorul public nerambursabil este de 19g661.Euro.
Pen*a a se veriflca incadrarea cheltuielilor efigibile din buget in
limitele prevazute in fisa masurii se va atiliza cursul de schimb
Euro/Leu publtcat pe pagina web a Banct'! central Europene
www.ecb.int/ndex-html de fa data intocmrir stadiufai de Fezabilitate.

Curs Euro / leu 4,3442 din data de 0L0Z2010

Procent finantare pubtica = 70. %

S-ursele def nanlar,e ngl cornptetarea

necesaruluj',defipantare-,d'ncdre,'' .

Conform conditiilor impuse de fisa tehnica a masurii aferente proiectului

intocmit de

solicitant si ghidului solicitantului masuria 3l2 procentul de finantare publica

este de

7}Yo

61
 7. Date privind forfa de muncd :

7.1 Total personal existent 0

din care personal de execulie 0
7. 2 Estimdri privind
fo(a de muncd ocupatd prin realizarea investiliei
Numar locuri de munca nou create cu norma intreaga, pentru personalul
implicat direct in activitdti de
produclie/servicii (personalul muncitor - direct productiv si cel mult un loc de munca cu indirect productiv).

7 se vor creea 7 noi locuri de munca (1 titular cu functia de director, 1 maistru

sef. .

2 mecanici agricol,3 mecanici auto)

Conform oUG nr- 44l20AB privind desfasurarea activitatilor economice de

catre

PFA, intreprinderile individuale si familiale , persoanele fizice autorizate

si intreprinderile

familiale nu pot sa angajeze personal cu contract de muncd pe perioadd

nedeterminatd.ln schimb intreprinderea individulala cum este cazul in cadrul

SF1RAILA

FLORICA-CORNELIA poate angaia terte persoane Art. 24.din OUG 44;2AAg prevede

in mod expres- Pentru organizarea si exploatarea intreprinderii sale, intreprinzatorul

persoana fizica, in calitate de angajator persoana fizica, poate

angaja terte persoane cu

contract individual de munca, inregistrat la inspectoratul teritorial de munca, potrivit

legii,

si poate colabora cu alte PFA, cu alti intreprinzatori persoane fizice titulari ai unor

intreprinderi individuale sau reprezentanti ai unor intreprinderi familiale ori cu alte

62
persoane juridice, pentru efectuarea unei activitati economice, fara ca aceasta sa ii

schimbe statutul juridic dobandit potrivit prezentei sectiuni.

7.3 Reprezentant legal (nume, prenume, functie in cadrul organizatiei, studii si experienta

Numete si prenumele: SF1RAILA FLORICA-CORNELIA

Data nagterii: 15.07. 1 969
Locul nagterii: Ors Chisineu Cris Jud Arad
Nafionalitatea: rom dnd ;

Starea civild: necdsdtorita;

Domiciliul: Domicitiut: Str Baladei nr 1-3 Bl OX ap 2
cNP: 269071 5021 883

Pregdtirea profesionald: liceu

Experienfa in domeniu: Solicitantul se obliga ca pana la finalizarea investitiei sa absolve
un curs de pregatire profesionala, inaintea ultimei plati a ajutorului.conform declaratiei
atasate

Resursele umane sunt privite ca totalitatea aptitudinilor fizice si intelectuale pe care

omul le utilizeaza in procesul de productie. Ele includ si experienta fie acumulata, fie

obtinuta prin calificare si se dezvolta pe masura evolutiei societatii omenesti.Acest tip

de resurse au o dubla apartenenta: la sfera demografiei si la cea a

economiei.Resursele umane sunt unice in ceea ce priveste potentialul lor de crestere si

dezvoltare, precum si capacitatea lor de a-si cunoaste si invinge propriile limite si

63
reprezinta una din cele mai importante investitii ale unei organizatii, ale carei rezultate

devin tot mai evidente in timp

ll. Pd(ile desenate

- Plan de amplasare in zoni (1:2S.000-1:5.000)

- Plan general (1:5.000-1:500)
- Plan de situatie cu amplasarea retelor de utilitati, surse de apa si receptori ape uzate (1:1.000-l:500)
- Planuri de arhitecturd - planurile nivelurilor, secliuni pentru principalele obiecte de constructii
- Planul de amplasare a utilajelor pe fluxul tehnologic

64
lll. Proiectii financiare si indicatori financiari (Anexele B pentru persoanele juridice si Anexele
C pentru persoanele fizice autorizate, persoane fizice, intreprinderile individuale,
intreprinderile familiale) pentru demonstrarea criteriului de eligibilitate vizand viabilitatea
investitiei
INDICATORI FINANCIARI

lNDlcAToRl FINANCIAR| - pentru PERSOANE FtztcE AUTORIZATE sl

ASOCIATII FAMILIALE
Total Total Total Total Total
Anul an1 an2 an3 an4 an5
UM
Nr.
Specificatie
crt. Valoare
Valoare
investitie(Vi)=
1,232,993
1 valoarea totala a RON
proiectuluifara
TVA
Durata de
recuperare a 1.7221
2 ANI
investitiei (Dr)
maxim 12 ani
Rata de
3 B%
actualizare
Valoare .

actualizata neta 6,035,312

4 RON
(VAN) - trebuie sa
fie pozitiva
Disponibil de
numerar la
5 sfarsitul perioadei RON 453,339 527,920 608,467 695,277 788,252
- trebuie sa fie
pozitiv

65
 Limitele indicatorilor care trebuie respectate sunt urmdtoarele:

Valoarea investitiei (Vl) = valoarea totala a proiectului fara TVA:1,232,gg3

1, RON

Durata de recuperare a investitiei (Dr) - trebuie sd fie maxim 12 ani 1.7221

ani
Aceastd valoare este foarte bund tindnd cont de domeniul fn care s-a fdcut investitia, stiut

fiind faptul cd in domeniul agricol nu se inregistreazd cregteri accelerate ale profitului in

raport cu investitia fdcutd

2. Rata fluxul de numerar RAFN) - trebuie sa fie >1,2, pentru anii

Indicatori An1 An2 An3 An4 An5

RAFN

4'Valoarea actualizata neta {VAN) - trebuie sa fie pozitiva Valoarea netd actualizatd
VNA este egala 3,962,99G

ceea ce corespunde situaliei unui proiect eligibil, deoarece VNA estemai mare decfrt
zero.

S.Disponibill de numerar la sfarsitul perioadei (randul 60, din anexa , C4 <<Flux de

numerar > trebuie sa fie pozitiv in anii de previzionare evaluati

66
 Indicatori An1 An2 An3 An4 An5

Disponibil de

numerar curent
453,339 527.82A 608,467 695,277 788,252
(RON)

2.1 Prognoza incasarilor si platilor pentru anii 1, 2 si 3 de implementare

2.2 Prognoza incasarilor si platilor anii 1-S de previziune
2.3 Indicatori financiari

67