Sunteți pe pagina 1din 36

Ministerul Educatiei si Cercetarii

Colegiul National “Grigore Ghica ” – Dorohoi


Judetul Botosani.

Proiect de atestare a competentelor


profesionale

Candidat Indrumator
Ionita Florin Lucian profesor Ghetman Daniela

Mai 2008

Cuprins:
Limbajul HTML...........................................................2
Pagini WEB.................................................................10
Retele de calculatoare..................................................14
Prezentarea site-lui......................................................16
Codul sursa...................................................................19
Capitolul 1
Limbajul HTML
Ce este HTML ?

Unul din primele elemente fundamentale ale WWW (World Wide Web) este HTML
(Hypertext Markup Language), care descrie formatul primar in care documentele sunt
distribuite si vazute pe Web. Multe din trasaturile lui, cum ar fi independenta fata de
platforma, structurarea formatarii si legaturile hipertext, fac din el un foarte bun format
pentru documentele Internet si Web.
Primele specificatiile de baza ale Web-ului au fost HTML, HTTP si URL.
HTML a fost dezvoltat initial de Tim Berners-Lee la CERN in 1989. HTML a fost vazut ca
o posibilitate pentru fizicienii care utilizeaza computere diferite si schimbe intre ei
informatie utilizind Internetul. Erau prin urmare necesare câteva trasaturi : independenta de
platforma, posibilitati hypertext si structurarea documentelor. Independenta de platforma
inseamna ca un document poate fi afisat in mod asemanator de computere diferite (deci cu
fonte, grafica si culori diferite), lucru vital pentru o audienta atat de variata.

Hipertext inseamna ca orice cuvant, fraza, imagine sau alt element al documentului
vazut de un utilizator (client) poate face referinta la un alt document, ceea ce usureaza mult
navigarea intre multiple documente sau chiar in interiorul unui aceluiasi document.
Structurarea riguroasa a documentelor permite convertirea acestora dintr-un format in altul
precum si interogarea unor baze de date formate din aceste documente.

SGML si HTML

Tim Berners-Lee a utilizat ca model SGML (Standard Generalized Markup


Language), un standard international in plina dezvoltare. SGML avea avantajul unei
structurari avansate si al independentei de platforma dar proiectarea lui a avut in vedere
mai mult structura semantica a documentului decat modul de formatare. Flexibil, SGML
putea fi descris ca o specificare pentru descrierea altor formate. Utilizatorii puteau crea noi
formate (DTD, Document Type Definitions) care puteau fi intelese de orice produs soft
SGML pur si simplu prin citirea mai intai a definitiilor noilor formate.

HTML este pur si simplu un DTD, deci o aplicatie a SGML. In primii ani de
evolutie HTML a crescut lent, in principal pentru ca ii lipseau posibilitatile de a descrie
publicatii electronice profesionale; limbajul permitea oarece control asupra fontelor dar nu
permitea inserarea graficii. In 1933, NCSA a imbogatit limbajul pentru a permite inserarea
graficii si au construit primul navigator grafic, Mosaic.

Au urmat apoi contributii ad hoc ale diverselor firme care au adus adaugiri
limbajului HTML (adaugiri si nu imbogatiri pentru ca unele taguri nu erau in conformitate
cu principiile generale ale SGML) astfel incat, prin 1994 limbajul parea scapat de sub
control. Urmarea a fost ca la prima conferinta WWW din Geneva (Elvetia) s-a constituit un
grup (HTML Working Group) a carui prima misiune a fost formalizarea HTML intr-un
DTD al SGML, lucru care s-a concretizat in HTML Level 2 (sau HTML 2.0; Nivelul 1,
deci HTML 1.0, a fost proiectat de Tim Berners-Lee). Importanta actiunii acestui grup
consta in faptul ca, odata standardizat, limbajul poate fi apoi extins intr-un mod mai
controlat la alte nivele.

Standardul oficial HTML este World Wide Web Consortium (W3C), care este afiliat
la Internet Engineering Task Force (IETF). W3C a enuntat cateva versiuni ale specificatiei
HTML, printre care si HTML 2.0, HTML 3.0,HTML 3.2, HTML 4.0 si, cel mai recent,
HTML 4.01. In acelasi timp, autorii de browsere, cum ar fi Netscape si Microsoft, au
dezvoltat adesea propriile "extensii" HTML in afara procesului standard si le-au incorporat
in browserele lor. In unele cazuri, cum ar fi tagul Netscape , aceste extensii au devenit
standarde de facto adoptate de autorii de browsere.

HTML 2.0, elaborat in Iunie 1994, este standardul pe care ar trebui sa-l suporte
toate browserele curente -- inclusiv cele mod text. HTML 2.0 reflecta conceptia originala a
HTML ca un limbaj de marcare independent de obiectele existente pentru asezarea lor in
pagina, in loc de a specfica exact cum ar trebui sa arate acestea. Daca doriti sa fiti siguri ca
toti vizitatorii vor vedea paginile asa cum trebuie, folositi tagurile HTML 2.0.

Specificatia HTML 3.0, Enuntata in 1995, a incercat sa dezvolte HTML 2.0 prin
adaugarea unor facilitati precum tabelele si un mai mare control asupra textului din jurul
imaginilor. Desi unele din noutatile HTML 3.0 erau deja folosite de autorii de browsere,
multe nu erau inca. In unele cazuri, taguri asemanatoare implementate de autorii de
browsere au devenit mai raspandite decat tagurile "oficiale". Specificatia HTML 3.0 acum
a expirat, deci nu mai este un standard oficial.

In Mai 1996, W3C a scos pe piata specificatia HTML 3.2 , care era proiectata sa
reflecte si sa standardizeze practicile acceptate la scara larga. Deci, HTML 3.2 include
tagurile HTML 3.0 ce erau adoptate de autorii de browsere ca Netscape si Microsoft plus
extensii HTML raspandite. In Bilantul asupra HTML, W3C recomanda ca providerii de
informatii sa utilizeze specificatia HTML 3.2.Versiunile curente ale majoritatii browserelor
ar trebui sa suporte toate, sau aproape toate aceste taguri.

De asemenea exista extensii Netscape si Microsoft care nu fac parte din specificatia
HTML 3.2, ori pentru ca sunt mai putin utilizate, ori au fost omologate dupa aparitia
HTML 3.2. Pentru ca navigatorul Netscape a fost printre primele browsere care suporta
anumite taguri HTML 3.0, iar Netscape detine in jur de 70% din piata de browsere, multi
au crezut eronat ca toate extensiile Netscape (incluzand taguri ca si facilitati ca ferestrele)
fac parte din HTML 3.0 sau HTML 3.2.

La momentul aparitiei acestui tutorial, HTML 4.0 este larg utilizat si au fost deja
publicate specificatiile HTML 4.01.

Documentele HTML sunt documente in format ASCII si prin urmare pot fi create
cu orice editor de texte. Au fost insa dezvoltate editoare specializate care permit editarea
intr-un fel de WYSIWYG desi nu se poate vorbi de WYSIWYG atata vreme cat
navigatoarele afiseaza acelasi document oarecum diferit, in functie de platforma pe care
ruleaza. Au fost de asemenea dezvoltate convertoare care permit formatarea HTML a
documentelor generate (si formatate) cu alte editoare. Evident conversiile nu pot patra
decat partial formatarile anterioare deoarece limbajul HTML este inca incomplet.

Ce este o retea ?
 Doua sau mai multe computere conectate
 Comunicatii si partajare
 Hardware and software
 Interoperabilitate

O retea este un grup de computere capabile sa comunice unele cu altele, sa partajeze


fisiere, date, programe sau operatii. Computerele intr-o retea sunt conectate prin hardware
si software.
Hardwar-ul este legatura fizica dintre computere (legaturi telefonice, fibre optice,
routere, placi de retea si chiar calculatoarele.
Softwar-ul este reprezentat de programele care fac posibila utilizarea hardware-ului
pentru comunicatii si schimbul de informatie.
Software care permite lucrul in retea respecta un set de reguli care sunt cunoscute
sub numele de protocol de retea. Reteaua poate fi interoperabila.
Adica diferite computere de diferite tipuri, folosind diferite sisteme de operare, pot
fi conectate, pot sa comunice unele cu altele sa partajeze informatie, daca respecta aceleasi
protocoale de retea.

Ce este URL ?
 Un mod de a identifica resurse disponibile prin WWW - World Wide Web
 O modaliate de adresare
 O ierarhie
 Protocoale, calculatoare si fisiere

URL, Uniform Resource Locator. Un URL identifica o resursa de pe Internet, de


exemplu o pagina de web, un server gopher, un catalog de biblioteca, o imagine. URL
reprezinta o adresare standard pentru o resursa Internet si ajuta utilizatorul sa localizeze
resursa. Orice resursa de pe Internet are un URL unic. URL ul este alcatuit din litere,
numere si semne de punctuatie.
Structura de baza a URL este ierarhica cu ierarhia de la stanga la dreapta.

 http://www.healthyway.com:8080/exercise/mtbike.html
 gopher://gopher.state.edu/
 ftp://ftp.company.com/

De exemplu URL: ftp://ftp.company.com/freeware/program.exe ne spune:


 protocolul de acces este FTP;
 resursa este pe masina "ftp" in domeniul "company", care este parte a domeniului
".com,"
 resursa este in directorul numit "freeware" si este programul "program.exe"
Nu toate URL urile au directoare si nume de fisiere.

Un URL poate fi Casa sensitive (este important ce tip de litere folosim mari sau
mici).

 http://www.example.edu/library/catalog/guide.txt
 http://www.example.edu/library/catalog/GUIDE.txt

Ce este World Wide Web ?


 Un mod de a oferi sau accesa informatie pe Internet
 Se bazeaza pe hipertext si HTTP (Hypertext Transfer Protocol)
 Este nonliniara
 Multimedia
 Flexibila

World Wide Web, pe scurt WWW sau "Web-ul," este un univers de informatie
disponibil prin protocol http.

 permite sa fie create legaturi de la un item de informatie la altul;


 se pot face accesari de sunete, grafica si animatii ;
 pot fi accesate resurse cu alte protocoale de pe Internet ca ftp, gopher si telnet.
 Informatia este prezentata ca documente numite si pagini de web, fisiere cu extensia
*.htm, sau *.html care au fost pregatite utilizind limbajul Hypertext Markup
Language (HTML).
 Legaturile hipertext pot sa faca trimiteri catre alte documente, sunete, imagini, baze
de date, adrese e-mail .
 WWW este nonliniar. Nu exista cap si sfarsit. Nu trebuie sa urmaresti o cale
ierarhica prin informatia oferita .

Ce este o pagina web ?


 O unitate de informatie
 HTML (Hypertext Markup Language)
 Fisier text
 HTTP (Hypertext Transfer Protocol)

O pagina web este o unitate de informatie , un document disponibila prin World


Wide Web (WWW). O pagina de web poate fi mai mare decat un ecran de calculator s
poate sa fie tiparita pe mai mult de o foaie de hartie

Pagina de web este transferata pe computerul utilizatorului prin hypertext transfer


protocol (HTTP).
HTTP este metoda prin care fisiere hipertext ca pagini de web sunt transferate prin Internet.
HTTP este un protocol client / server.

Pagina de web este creata utilizand Hypertext Markup Language (HTML). HTML
consta in o serie de coduri standard sau taguri care se folosesc pentru a defini structura unei
pagini de web. Aceste coduri permit ca pagina de web sa aibe particularitati ca bold text,
italic text, titluri ingrosate, pauze de paragraf si liste numerotate.
Paginile de web contin texte , imagini, sunete, filme video si legaturi hipertext catre
alte resurse de pe Internet. Toate aceste facilitati pot fi utilizate prin intermediul codurilor
HTML.
Paginile de web sunt gazduite de obicei pe serverele HTTP. Utilizatorul cere o
pagina serverului, prin browserul propriu care este o aplicatei client dand clic pe o legatura
sau tastand un URL particular (Uniform Resource Locator). Serverul trimite informatia
ceruta la computerul utilizatorului.
Browserul interpreteaza codurile HTML, s afiseaza informatia pe ecran.

In sumar:
O pagina web este o unitate de informatie numita document, disponibila pe
(WWW) World Wide Web. Paginile de web sunt create utilizand limbajul HTML care
defineste continutul paginii de web: text, grafica, video, sunete. Sunt fisiere cu extensia
html.
Paginile de web sunt trimise si primite prin protocolul HTTP, un protocol
client/server, prin care se face transferul fisierelor pe Internet. Browserul clientului
primeste pagina de web decodeaza limbajul si o afiseaza pe ecran.

Hyperlinks - Hiperlegaturi

O pagina de web permite un acces usor la alte pagini prin hiperlegaturi.


O hiperlegatura permite printr-un clic de mouse accesul al o alta pagina de web sau
la un alt calculator.
O legatura apare de obicei subliniata sau este indicata de transformarea cursorului
de la mouse intr-o mina.
Hiperlegatura permite o navigare ramificata, stabilirea unui traseu personal, pentru
fiecare persoana care navigheaza pe web.
Se poate in acest mod face ceea ce se numeste instruire asistata de calculator
ramificata.

Ce este un browser ?
 O interfata
 Software
 Un program client
 poate fi bazat pe text sau pe grafica
Un browser este un soft care ofera o interfata intre utilizator si serverul de web de
pe Internet . Browserul contacteaza serverul si transmite cererea de informatie apoi
primeste informatia si o afiseaza pe calculatotul clientului.

Un browser grafic permite utilizatoarului sa vada imagini si sa sa utilizeze mouseul


pentru hiperlegaturi. Un browser bazat pe text nu poate afisa grafica
Hiperlegaturile sunt accesibile doar prin tastatura
LYNX este un exemplu de browser text.

Capitolul 2

Pagini Web
Paginile de Web sunt scrise intr-un limbaj numit HTML (Hypertext Markup
Language limbaj de marcare hipertext). HTML permite utilizatorilor sa produca, pagini
care includ texte, grafica si indicatori la alte pagini de Web. Vom incepe sa studiem HTML
cu acesti indicatori, pentru ca ei reprezinta tocmai mecanismul care tine Web-ul conectat
URL- Uniform Resource Locators
O pagina de Web poate sa contina referinte la alte pagini. Sa explicam cum sunt
implementate aceste referinte. Inca de la crearea Web-ului a fost clar ca pentru a avea o
pagina care sa indice spre alta pagina este necesar un mecanism care sa permita numirea si
regasirea paginilor. In particular sunt trei intrebari la care trebuie sa se raspunda inainte de
a se putea afisa o pagina:
l. Cum se numeste pagina ?
2. Cum este localizata pagina ?
3. Cum se face accesul la pagina ?
Daca fiecare pagina ar avea un nume unic, atunci nu ar exista nici o ambiguitate în
identificarea paginilor. Totuşi, problema nu este inca rezolvata. Sa consideram de exemplu
o paralela intre oameni si pagini. In SUA aproape fiecare persoana are un numar de
asigurare sociala; care este un identificator unic, astfel incat nu exista doua persoane cu
acelasi numar. Totusi, cunoscand numai numarul respectiv nu exista nici o posibilitate de a
gasi adresa persoanei respective, si sigur nu se poate afla daca persoanei respective trebuie
sa i se scrie in engleza, spaniola sau chineza. Web-ul are practic acelasi fel de probleme.
Solutia aleasa identifica paginile intr-un mod care rezolva toate trei problemele in
acelasi timp. Fiecare pagina are un URL (Uniform Resource Locater - adresa uniforma
pentru localizarea resurselor) care functioneaza ca nume al paginii general valabil. Un URL
are trei componente: protocolul, numele DNS al masinii pe care este memorat fisierul si un
nume local, care indica in mod unic pagina (de obicei numele fisierului care contine
pagina). De exemplu, URL-ul departamentului din care face parte autorul este:
http://www.cs.vu.nl/welcome.html
Acest URL este format din trei componente: protocolul (http), numele DNS al
serverului (www.cs.vu.nd) si numele fisierului (welcome.html), cu semnele de punctuaţie
corespunzătoare.
Se utilizeaza notatii care reprezinta prescurtari standard. De. exemplu user/ poate sa
fie pus in corespondenta cu directorul WWW al utilizatorului user, folosind conventia ca o
referinta la directorul respectiv implica un anumit fisier, de exemplu index.html. De
exemplu pagina autorului poate sa fie referita ca:
http://www.cs.vu.nl/~ast/
chiar daca de fapt numele fisierului este diferit. Pe multe servere un nume de fisier indica
implicit pagina organizatiei careia ii apartine serverul.
Acum ar trebui sa fie clar cum functioneaza hipertextul. Pentru a face o portiune de
text selectabila, cel care scrie pagina trebuie sa furnizeze doua elemente: textul prin care se
face selectia si URL-ul paginii care trebuie adusa dacă textul este selectat. Cand se face
selectia, programul de navigare cauta numele serverului utilizand DNS-ul. Pe baza adresei
IP a serverului, programul de navigare stabileste o conexiune TCP spre server. Utilizand
această conexiune, se transmite numele fisierului utilizand protocolul specificat. Bingo.
Acum soseste pagina.
Protocolul http este protocolul nativ pentru Web; el este utilizat de catre serverele de
HTTP.
Protocolul ftp este utilizat pentru accesul la fisiere prin FTP (File Transfer Protocol
-protocol pentru transferul de fisiere), protocolul Internet de transfer de fisiere. FTP este
utilizat de peste douazeci de ani si este foarte raspandit. Numeroase servere de FTP din
toata lumea permit ca de oriunde din Internet sa se faca o conectare si sa se aduca orice
fisier plasat pe un server FTP. Web-ul nu aduce schimbari aici, face doar ca obtinerea
fisierelor sa se faca mai usor, pentru ca FT'P are o interfata mai putin prietenoasa. In viitor
probabil ca FTP-ul va dispare, deoarece nu exista nici un avantaj pentru o organizatie sa
aiba un server de FTP in loc de un server de HTTP, care poate sa faca tot ce face un server
de FTP, si chiar mai mult (desigur mai exista niste argumente legate de eficienta).
Este posibil sa se faca acces la un fisier local ca la o pagina de Web, fie utilizand
protocolul file (fisier), sau pur si simplu utilizand numele fisierului. Această abordare este
similara utilizarii protocolului FTP, dar nu implica existenta unui server. Desigur
functioneaza numai pentru fisiere locale.
Protocolul news permite unui utilizator de Web sa citeasca un articol din stiri ca si cum
ar fi o pagina de Web. Aceasta inseamna de fapt ca un program de navigare este in
acelasi timp si un cititor de stiri. De fapt multe programe de navigare au butoane sau
elemente de meniu care permit citirea stirilor USENET mai usor decat daca se utilizeaza
cititoare de stiri obisnuite.

Protocolul news admite două formate. Primul format specifica un grup de stiri si
poate sa fie utilizat pentru a obtine o lista de articole de la un server de stiri preconfigurat.
Al doilea format cere identificatorul unui articol, de exemplu AA0134223112@csutah.edu.
Programul de navigare aduce articolul de la serverul corespunzator utilizand protocolul
NNTP.
Protocolul gopher este utilizat de sistemul Gopher, care a fost proiectat la
universitatea Minnesota. Numele este cel al echipei atletice a universitatii, the Golden
Gopher, de asemenea acest nume este utilizat in argou pentru “go for”; adica o comanda de
aducere Gopher-ul a precedat Web-ul cu cativa ani. Este o metodă de regăsire a informatiei,
similar conceptual cu cea utilizată de Web, dar acceptand numai text si imagini. Cand un
utilizator se conecteaza la un server de Gopher, va avea la dispozitie un meniu de fisiere si
directoare, fiecare intrare putand să fie conectata la orice meniu de Gopher oriunde in lume.
Marele avantaj al Gopher-ului in raport cu Web-ul este ca functionează foarte bine
cu terminale ASCII care afisează 25 x 80 caractere si din care exista înca foarte multe in
lume. Pentru ca este bazat pe text, Gopher este foarte rapid. De aceea în lume există multe
servere de Gopher. Utilizatorii de Web pot sa acceseze un server de Gopher si sa vada
fiecare meniu Gopher ca o pagină Web cu intrari selectabile. Daca nu ati lucrat cu Gopher-
ul utilizati masina favorita de cautare in Web pentru a cauta cuvantul “gopher”.
Este posibil sa se trimită cerere de cautare completă unui server de Gopher utilizand
un protocol gopher+. Ce se va afisa este rezultatul cererii transmise serverului de Gopher.
Ultimele doua protocoale nu sunt de fapt protocoale pentru aducerea unor pagini de
Web si nu sunt suportate de orice program de navigare, dar sunt utile. Protocolul mailto
permite transmiterea de posta dintr-un program de navigare. Pentru a face aceasta operatie
se selecteaza butonul OPEN si se specifica un URL constand din mailto: urmat de adresa
destinatarului. Majoritatea programelor de navigare vor raspunde cu un formular care are
intrari corespunzatoare subiectului si altor informatii din antet si spatiu pentru mesaj.
Protocolul telnet este utilizat pentru stabilirea unei conexiuni pe o masină aflata la
distanta. Se utilizeaza în acelasi fel ca si programul Telnet, ceea ce nu constituie o surpriza,
deoarece majoritatea programelor de navigare utilizeaza programul Telnet.
Pe scurt URL-urile au fost proiectate nu numai pentru a permite utilizatorilor sa
navigheze prin Web, dar si pentru a utiliza FTP, news, Gopher, email si telnet, ceea ce face
inutile interfetele specializate pentru aceste protocoale integrand astfel intr-un singur
program, navigatorul în Web, aproape toate tipurile de acces in Internet. Daca metoda nu ar
fi fost proiectata de un fizician ar fi putut sa para produsul departamentului de publicitate al
unei companii de software.

Capitolul 3

Introducere in retelele de calculatoare

O parte integranta, poate cea mai importanta, a Internetului este World Wide Web
(WWW), care reprezinta un grup de calculatoare si servicii Internet care permit accesarea
facila si, totodata, rapida a informatiilor, cat si deplasarea printre resursele existente pe plan
mondial. Aceste servicii WWW includ medii de tip hipertext, cat si informatii multimedia.
Internetul este reprezentat, de asemenea, de oamenii care raspund pentru realizarea tehnica a
accesului la servicii, care colaboreaza impreuna in crearea unor servicii informative interesante; oamenii care,
conectandu-se la retea, folosesc totalitatea informatiilor acumulate de la crearea retelei Internet.
Reteaua de calculatoare este formata din computere conectate intre ele, facilitate
care permite comunicarea si accesarea reciproca a resurselor. Mediul comunicational care
leaga computerele in retea poate fi un cablu, o retea de telefon, legaturi prin fibra optica,
legaturi prin satelit, si altele. Scopul principal al conectarii computerelor in retea este
dorinta de impartasire a resurselor si posibilitatea de a avea acces la ele de la distanta.
Aceste resurse pot fi: memoria operationala, memoria masiva (de exemplu, discuri),
imprimante, puterea de calcul a procesorului si altele. Avantajul crearii retelelor de
calculatoare este, printre altele, scaderea costurilor unitare de echipare a calculatorului cu
echipamente periferice (de exemplu folosirea in comun a imprimantei), folosirea
concomitenta a datelor si posibilitatea de lucru simultan a unor echipe formate din mai
multi oameni la dezvoltarea unor proiecte complexe (de exemplu, pregatirea unui program
multimodular), si de asemnea, accesul de la distanta la resursele calculatoarelor (de
exemplu, munca realizata acasa poate fi in cateva secunde transmisa in calculatorul
angajatorului).

Tipuri de retele
O impartire directa si intuitiva a retelelor de calculatoare poate fi facuta luand drept
criteriu suprafata in care actioneaza reteaua respectiva. Pe aceasta baza putem identifica
urmatoarele tipuri de retele
 Locale – LAN (Local Area Network)
 Metropolitane – MAN (Metropolitan Area Network)
 Intinse WAN (Wide Area Network)
Internetul este rezultatul conectarii intre ele a retelelor LAN, MAN, si WAN. Datorita
caracterului sau global, Internetul apartine categoriei WAN. Internetul inseamna si servicii
de retea. Printre cele mai populare se numara:
 Posta electronica, care permite transmiterea rapida a informatiilor sub forma de
texte, precum si a altor elemente atasate, cum ar fi: poze, fisiere;
 WWW – serviciu informational hipertext mondial;
 Grupuri de discutii si noutati in retea, sisteme de distributie a informatiilor
 FTP (File Transfer Protocol) – serviciu de transfer de fisiere (date) intre
calculatoarele conectate la retea;

Protocoale comunicationale
Calculatoarele care lucreaza in retea comunica intre ele. Comunicarea poate avea
caracter de transmitere a datelor intr-una sau doua directii. Garantia transferului corect
consta in stabilirea unor principii/norme de transmitere a unor date usor de inteles pentru
toate calculatoarele care participa la schimbul acestora. Ansmblul principiilor, normelor
care descriu modalitatile de transmitere a datelor se numesc protocoale. Protocoalele
definesc foarte precis principiile de impartire a datelor in cantitati mai mici, tehnicile de
refacere a datelor initiale in calculatorul respectiv, precum si mecanismele de conrol care
permit verificarea corectitudinii datelor transmise. Pentru realizarea unei transmisii corecte,
cele doua calculatoare care participa la schimbul de date trebuie sa foloseasca acelasi
protocol. Protocolul de comunicare folosit in reteaua Internet este TCP/IP (Transmission
Control Protocol/Internet Protocol). Alte protocoale, cu care ne intalnim facand cunostinta
cu serviciile in reteaua Internet sunt, printre altele, HTTP (Hyper Transfer Protocol)
folosit la transferul paginilor web si FTP (File Transfer Protocol), folosit in procesul de
copiere a fisierelor (datelor) intre calculatoarele conectate la o retea.

Modalitati de acces la Internet


Reteaua Internet este construita pe baza unei asa-zise retele de coloana vertebrala
(backbone), formata din calcualtoare cu o putere mare de calcul conectate intre ele prin
circuite de telecomunicatii cu o foarte buna izolare de trecere. La aceste servere sunt
cuplate retelele locale, precum si serverele distribuitorilor de servicii de Internet mai mici
pentru firme si clienti individuali.

Printre metodele de conectare a calculatoarelor la reteaua Internet gasim circuite de


telecomunicatii fixe, legaturi tip modem, precum si accesul prin intermediul terminalelor
portabile (telefoanele mobile). Cele mai rapide si stabile sunt circuitele de telecomunicatii
fixe. Acest tip de conectare este folosit de obicei de firme, facultati, care doresc sa-si
stabileasca un acces permanent la retea prin intermediul circuitelor de telecomunicatii cu o
izolare de trecere relativ mare (acelasi circuit poate fi folosit simultan de catre mai multe
calculatoare), care sunt gata sa plateasca mai mult decat consumatorii individuali ce
folosesc accesul la retea un timp limitat, de exemplu o ora sau doua zilnic.

Capitolul 4

Prezentarea site-lui
Argument:

Tara noastra are un deosebit potential turistic, iar internetul este o sursa rapida de
informare si mult mai complexa fata de vechile ghiduri turistice . De aceea am creat acest
site pentru ca utilizatorul sa aiba acces rapid la informatiile despre obiectivele turistice din
Romania.Modul in care este structurat site-ul ofera utilizatorului o imagine ampla asupra
regiunilor turistice romanesti si a potentialului acestora.

Site-ul este format din 16 pagini web si anume:


 Index.html
 noua romanie.html
 harta.html
 o tara incantatoare.html
 munti.html
 sa descoperim.html
 moldova.html
 maramures.html
 marea neagra.html
 bucuresti.html
 delta.html
 atat de multe.html
 statiuni.html
 transilvania.html
 contact.html
 marele tur.html

Prima pagina index.html contine 14 link-uri catre paginile adiacente inclusiv pagina
contact si o imagine subiectiva pentru tema aleasa.
Celelalte pagini contin informatii generale despre obiectivele turistice cat si despre traditiile
culturale din regiunile turistice reprezentative ale Romaniei. De exemplu: noua
Romanie.html prezinta un scurt istoric si oportunitatile turistice actuale ale Romaniei
Site-ul isi pastreaza structura si in celelalte pagini, fiind usor de utilizat de catre vizitator,
fiecare fereastra avand legaturi cu celelalte si un link catre pagina principala.
Ultima pagina contact.html contine informatii despre datele de contact a autorului
acestui website ,un link catre pagina principala si unul catre documentatia proiectului.
Capitolul 4
Prezentarea codului sursa a site-lui

index.html

<html><head><title>Turism in Romania</title></head>
<body>
<script language="JavaScript" src="imagini/turism.js">
</script>
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" width="665">
<tbody><tr>
<td colspan="3"><img src="imagini/header_rom.gif" usemap="#Map" border="0"
height="226" width="665"></td>
</tr>
</tbody></table>
<table align="center" border="0" cellpadding="0" cellspacing="0" width="665">
<tbody><tr>
<td valign="top"><a href="noua romanie.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image31','','img/o_noua2.gif',1)"><img name="Image31"
src="imagini/o_noua1.gif" border="0"></a></td>
<td valign="top"><a href="marea neagra.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image37','','img/marea2.gif',1)"><img name="Image37"
src="imagini/marea1.gif" border="0"></a></td>
<tr>
<td valign="top"><a href="harta.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image32','','img/harta2.gif',1)"><img name="Image32"
src="imagini/harta1.gif" border="0"></a></td>
<td valign="top"><a href="bucuresti.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image34','','img/bucuresti2.gif',1)"><img
name="Image34" src="imagini/bucuresti1.gif" border="0"></a></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top"><a href="o tara incantatoare.htm"
onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image33','','img/o_tara2.gif',1)"><img name="Image33"
src="imagini/o_tara1.gif" border="0"></a>&nbsp;
</td>
<td valign="top"><a href="delta.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image38','','img/delta2.gif',1)"><img name="Image38"
src="imagini/delta1.gif" border="0"></a></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top"><a href="munti.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image36','','img/munti2.gif',1)"><img name="Image36"
src="imagini/munti1.gif" border="0"></a></td>
<td valign="top"><a href="atat de multe.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image25','','img/atit2.gif',1)"><img name="Image25"
src="imagini/atit1.gif" border="0"></a></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top"><a href="sa descoperim.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image35','','img/sa_descoperim2.gif',1)"><img
name="Image35" src="imagini/sa_descoperim1.gif" border="0"></a></td>
<td valign="top"><a href="statiuni.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image24','','img/statiuni2.gif',1)"><img name="Image24"
src="imagini/statiuni1.gif" border="0"></a></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top"><a href="moldova.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image41','','img/moldova2.gif',1)"><img
name="Image41" src="imagini/moldova1.gif" border="0"></a></td>
<td valign="top"><a href="transilvania.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image39','','img/transilvania2.gif',1)"><img
name="Image39" src="imagini/transilvania1.gif" border="0"></a></td>
</tr>
<tr>
<td valign="top"><a href="maramures.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image40','','img/maramures2.gif',1)"><img
name="Image40" src="imagini/maramures1.gif" border="0"></a></td>
</tr>
<td valign="top">
<br><a href="contact.htm" title="informatii despre autor"><b><i><u>Contact: Ionita
Florin Lucian</b></u></i></a>
</body></html>

noua romanie.html

<html><head><title>O noua Romanie</title>


<script language="JavaScript" src="imagini/turism.js">
</script>
<link href="imagini/turism.css" type="text/css" rel="stylesheet"></head><body
onload="MM_preloadImages('img/2marea2.gif','img/2atit2.gif','img/2harta2.gif','img/2sa_d
escoperim2.gif','img/2bucuresti2.gif','img/2statiuni2.gif','img/2o_tara2.gif','img/2delta2.gif',
'img/2moldova2.gif','img/2munti2.gif','img/2transilvania2.gif','img/2maramures2.gif','img/2
o_noua2.gif')" bgcolor="#ffffff" text="#000000">
<table align="center" cellpadding="0" cellspacing="0" width="750">
<tbody><tr>
<td colspan="6"><img src="imagini/header2_rom.gif" usemap="#Map" border="0"
height="96" width="750"></td>
</tr>
<tr>
<td width="187"><a href="noua romanie.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image19','','img/2o_noua2.gif',1)"><img
name="Image19" src="imagini/2o_noua1.gif" border="0" height="28"
width="187"></a></td>
<td width="68"><a href="harta.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image22','','img/2harta2.gif',1)"><img name="Image22"
src="imagini/2harta1.gif" border="0" height="28" width="68"></a></td>
<td width="109"><a href="bucuresti.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image24','','img/2bucuresti2.gif',1)"><img
name="Image24" src="imagini/2bucuresti1.gif" border="0" height="28"
width="109"></a></td>
<td width="196"><a href="o tara incantatoare.htm"
onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image26','','img/2o_tara2.gif',1)"><img
name="Image26" src="imagini/2o_tara1.gif" border="0" height="28"
width="196"></a></td>
<td width="190"><a href="delta.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image27','','img/2delta2.gif',1)"><img name="Image27"
src="imagini/2delta1.gif" border="0" height="28" width="190"></a></td>
</tr>
<tr>
<td width="187"><a href="marea neagra.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image20','','img/2marea2.gif',1)"><img name="Image20"
src="imagini/2marea1.gif" border="0" height="28" width="187"></a></td>
<td colspan="2"><a href="sa descoperim.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image23','','img/2sa_descoperim2.gif',1)"><img
name="Image23" src="imagini/2sa_descoperim1.gif" border="0" height="28"
width="177"></a></td>
<td width="196"><a href="moldova.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image28','','img/2moldova2.gif',1)"><img
name="Image28" src="imagini/2moldova1.gif" border="0" height="28"
width="196"></a></td>
<td width="190"><a href="transilvania.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image30','','img/2transilvania2.gif',1)"><img
name="Image30" src="imagini/2transilvania1.gif" border="0" height="28"
width="190"></a></td>
</tr>
<tr>
<td width="187"><a href="atat de multe.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image21','','img/2atit2.gif',1)"><img name="Image21"
src="imagini/2atit1.gif" border="0" height="49" width="187"></a></td>
<td colspan="2"><a href="statiuni.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image25','','img/2statiuni2.gif',1)"><img
name="Image25" src="imagini/2statiuni1.gif" border="0" height="49"
width="177"></a></td>
<td width="196"><a href="munti.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image29','','img/2munti2.gif',1)"><img name="Image29"
src="imagini/2munti1.gif" border="0" height="49" width="196"></a></td>
<td width="190"><a href="maramures.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image31','','img/2maramures2.gif',1)"><img
name="Image31" src="imagini/2maramures1.gif" border="0" height="49"
width="190"></a></td>
</tr>
<tr>
<td colspan="5" height="2" valign="top"><img src="imagini/bara.gif" height="5"
width="750"></td>
</tr>
</tbody></table>
<center>
</center>
<table align="center" border="0" cellpadding="0" cellspacing="0" width="750">
<tbody><tr>
<td valign="top">
<p></p><center><font class="titlupagina">
O NOUA ROMANIE
</font></center><p></p>
<table border="0" cellpadding="0" cellspacing="0" width="750">
<tbody><tr>
<td valign="top" width="250">
<p><font class="txt">
In decembrie 1989, Romania a redevenit o natiune libera. Tara noastra
este gata sa primeasca acum turisti din intreaga lume care sa se bucure
de minunata si diversificata ei traditie culturala, de pitorescul
peisajelor si de posibilitatile de petrecere a timpului liber. Un
nou val de entuziasm si daruire au redat stralucire obiectivelor turistice
pentru a transforma Romania intr-o destinatie de vacanta unica.
</font></p>
<p></p><center>
<font class="subtitlu">Atat de multe lucruri de vizitat si de facut</font>
</center><p></p>
<p><font class="txt">
Puteti alege dintr-o gama extrem de variata de activitati si de locuri
de vizitat. Puteti schia in statiuni montane traditionale sau construite
in acest scop, sau puteti sa trandaviti la soare pe plajele Marii
Negre, care sunt asemanatoare cu cele mediteraneene.
</font></p><p>
</p><p></p><center>
<table border="0" cellpadding="0" cellspacing="0">
<tbody><tr>
<td align="center" width="130"><img src="imagini/lac.jpg" border="1"
height="170" width="130"></td>
</tr>
<tr>
<td align="center" bgcolor="#00939f" width="130"><font
class="poza">Lacurile sunt specifice in multe
parcuri din Bucuresti</font></td>
</tr>
</tbody></table>
</center><p></p>
<p><font class="txt"> Puteti face
drumetii in locuri inca neumblate, unde raurile au apa cristalina,
sau puteti explora cu barca cei 5 640 km<sup>2</sup> de salbaticie din Delta
Dunarii. Din aceasta suprafata totala, 4 340 km<sup>2</sup> se gasesc pe teritoriul
Romaniei. Aici puteti admira pelicani si alte specii de pasari amenintate
de disparitie, printre insule plutitoare acoperite de stuf.
</font></p>
<p><font class="txt">
Puteti de asemenea sa vizitati muzeele si galeriile de arta din orase
si sa descoperiti arhitectura specifica a acestora.
</font></p>
</td>
<td width="20">&nbsp;</td>
<td valign="top" width="310">
<p></p><center>
<font class="subtitlu">O istorie de legenda</font>
</center><p></p>
<p><font class="txt">In primul
rand, chiar numele tarii, Romania, ne reaminteste faptul ca civilizatia
Romei antice a avut o influenta decisiva asupra evolutiei sale si
ca multe monumente dateaza din perioada respectiva.
</font></p>
<p><font class="txt">Puteti admira,
de asemenea, fortarete medievale, manastiri construite in stil bizantin,
cu picturi murale exterioare, si case taranesti decorate in functie
de specificul fiecarei regiuni, iar castelul lui Dracula este doar
unul dintre numeroasele castele si palate impresionante care pot
fi vizitate.
</font></p><p>

</p><p></p><center>
<font class="subtitlu">Traditii culturale inca existente</font>
</center><p></p>
<p><font class="txt">In Transilvania
puteti asista la festivaluri populare care reprezinta o manifestare
autentica a obiceiurilor locale, si nu doar un spectacol special
destinat vizitatorilor. Sculpturile in lemn sau obiectele de ceramica
pe care le cumpara si sunt facute pentru a fi folosite cu placere,
ele nu reprezinta simple suveniruri lipsite de valoare.
</font></p>
<p><font class="txt">
Unul dintre aspectele extraordinare care caracterizeaza aceasta tara este
patrimoniul
ei folcloric. Timp de zeci de ani, el a fost foarte putin cunoscut
in afara hotarelor tarii. Dar patrimoniul Romaniei nu este doar
unul folcloric! Bucurestiul era numit in perioada interbelica "Micul
Paris" si pe buna dreptate!
</font></p>
<p><font class="txt">
Astazi, salile de opera si de concerte,
unde au loc spectacole de o excelenta calitate, expozitiile permanente
de arta, cum ar fi cea a sculptorului Constantin Brancusi, muzeele
si galeriile interesante sunt toate caracteristice noii si sofisticatei
sensibilitati artistice a romanilor.
</font></p><p>
</p><p></p><center>
<font class="subtitlu">Dotari moderne si preturi accesibile tuturor</font>
</center><p></p>
<p><font class="txt">Mai
mult decat atat, puteti vizita toate aceste locuri profitand de
confortul oferit de tot mai multe hoteluri si restaurante, de reteaua
interna de transport aerian, pe calea ferata sau cu autobuzul, toate
la preturi surprinzator de scazute. Specialitatile culinare locale
si vinurile de regiune sunt o adevarata revelatie. Sa nu uitam ca
spectacolele de opera sunt de calitate si accesibile tuturor. Romania
merita sa fie vizitata! Veniti sa va convingeti singuri!
</font>
</p><p>&nbsp;</p>
</td>
<td width="20">&nbsp;</td>
<td align="center" valign="top" width="150">
<p>
<table border="0" cellpadding="0" cellspacing="0">
<tbody><tr>
<td align="center" width="116"><img src="imagini/fata.jpg" border="1"
height="170" width="116"></td>
</tr>
<tr>
<td align="center" bgcolor="#00939f" width="116"><font class="poza">Noul
viitor este plin de
speranta si incredere</font></td>
</tr>
</tbody></table>
</p>
<p>
<img src="imagini/sigla.jpg" height="100" width="70">
</p>
<p>
<table border="0" cellpadding="0" cellspacing="0">
<tbody><tr>
<td align="center" width="116"><img borser="1" src="imagini/brasov.jpg"
height="126" width="116"></td>
</tr>
<tr>
<td align="center" bgcolor="#00939f" width="116"><font
class="poza">Brasov, unul dintre
splendidele orase medievale</font></td>
</tr>
</tbody></table>
</p>
</td>
</tr>
</tbody></table>
</td>
</tr>
</tbody></table>
<p><center> <a href="index.htm">Pagina principala</a></p>
</body></html>

Harta.html
<html><head><title>Harta Romaniei</title>
<script language="JavaScript" src="imagini/turism.js">
</script>
<link href="imagini/turism.css" type="text/css" rel="stylesheet"></head><body
onload="MM_preloadImages('img/2marea2.gif','img/2atit2.gif','img/2harta2.gif','img/2sa_d
escoperim2.gif','img/2bucuresti2.gif','img/2statiuni2.gif','img/2o_tara2.gif','img/2delta2.gif',
'img/2moldova2.gif','img/2munti2.gif','img/2transilvania2.gif','img/2maramures2.gif','img/2
o_noua2.gif')" bgcolor="#ffffff" text="#000000">
<table align="center" border="0" cellpadding="0" cellspacing="0" width="750">
<tbody><tr>
<td colspan="6"><img src="imagini/header2_rom.gif" usemap="#Map" border="0"
height="96" width="750"></td>
</tr>
<tr>
<td width="187"><a href="noua romanie.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image19','','img/2o_noua2.gif',1)"><img
name="Image19" src="imagini/2o_noua1.gif" border="0" height="28"
width="187"></a></td>
<td width="68"><a href="harta.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image22','','img/2harta2.gif',1)"><img name="Image22"
src="imagini/2harta1.gif" border="0" height="28" width="68"></a></td>
<td width="109"><a href="bucuresti.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image24','','img/2bucuresti2.gif',1)"><img
name="Image24" src="imagini/2bucuresti1.gif" border="0" height="28"
width="109"></a></td>
<td width="196"><a href="o tara incantatoare.htm"
onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image26','','img/2o_tara2.gif',1)"><img
name="Image26" src="imagini/2o_tara1.gif" border="0" height="28"
width="196"></a></td>
<td width="190"><a href="delta.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image27','','img/2delta2.gif',1)"><img name="Image27"
src="imagini/2delta1.gif" border="0" height="28" width="190"></a></td>
</tr>
<tr>
<td width="187"><a href="marea neagra.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image20','','img/2marea2.gif',1)"><img name="Image20"
src="imagini/2marea1.gif" border="0" height="28" width="187"></a></td>
<td colspan="2"><a href="sa descoperim.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image23','','img/2sa_descoperim2.gif',1)"><img
name="Image23" src="imagini/2sa_descoperim1.gif" border="0" height="28"
width="177"></a></td>
<td width="196"><a href="moldova.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image28','','img/2moldova2.gif',1)"><img
name="Image28" src="imagini/2moldova1.gif" border="0" height="28"
width="196"></a></td>
<td width="190"><a href="transilvania.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image30','','img/2transilvania2.gif',1)"><img
name="Image30" src="imagini/2transilvania1.gif" border="0" height="28"
width="190"></a></td>
</tr>
<tr>
<td width="187"><a href="atat de multe.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image21','','img/2atit2.gif',1)"><img name="Image21"
src="imagini/2atit1.gif" border="0" height="49" width="187"></a></td>
<td colspan="2"><a href="statiuni.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image25','','img/2statiuni2.gif',1)"><img
name="Image25" src="imagini/2statiuni1.gif" border="0" height="49"
width="177"></a></td>
<td width="196"><a href="munti.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image29','','img/2munti2.gif',1)"><img name="Image29"
src="imagini/2munti1.gif" border="0" height="49" width="196"></a></td>
<td width="190"><a href="maramures.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image31','','img/2maramures2.gif',1)"><img
name="Image31" src="imagini/2maramures1.gif" border="0" height="49"
width="190"></a></td>
</tr>
<tr>
<td colspan="5" height="2" valign="top"><img src="imagini/bara.gif" height="5"
width="750"></td>
</tr>
</tbody></table>
<center>
</center>
<table align="center" border="0" cellpadding="0" cellspacing="0" width="750">
<tbody><tr>
<td valign="top">
<p></p><center><font class="titlupagina">
HARTA ROMANIEI
</font></center></p>
<table border="0" cellpadding="0" cellspacing="0">
<tbody><tr>
<td width="278"><img src="imagini/m1.jpg" height="284" width="278"></td>
<td width="324"><img src="imagini/m2.jpg" height="284" width="324"></td>
<td width="288"><img src="imagini/m3.jpg" height="284" width="288"></td>
</tr>
<tr>
<td align="right" height="289" width="278"><img src="imagini/m4.jpg"
height="288" width="278"></td>
<td height="289" width="324"><img src="imagini/m5.jpg" height="288"
width="324"></td>
<td align="left" height="289" width="288"><img src="imagini/m6.jpg"
height="288" width="288"></td>
</tr> <tr>
<td align="right" height="2" width="278"><img src="imagini/legenda.jpg"
height="123" width="233"></td>
<td height="2" width="324"><img src="imagini/europa.jpg" height="232"
width="244"></td>
<td align="left" height="2" width="244">&nbsp;</td>
</tr>
</tbody></table>
<p><center> <a href="index.htm">Pagina principala</a></p>
</body></html>

o tara incantatoare.html
<html><head><title>Turism in Romania</title>
<script language="JavaScript" src="imAgini/turism.js">
</script>
<link href="imAgini/turism.css" type="text/css" rel="stylesheet"></head><body
onload="MM_preloadImages('img/2marea2.gif','img/2atit2.gif','img/2harta2.gif','img/2sa_d
escoperim2.gif','img/2bucuresti2.gif','img/2statiuni2.gif','img/2o_tara2.gif','img/2delta2.gif',
'img/2moldova2.gif','img/2munti2.gif','img/2transilvania2.gif','img/2maramures2.gif','img/2
o_noua2.gif')" bgcolor="#ffffff" text="#000000">
<table align="center" border="0" cellpadding="0" cellspacing="0" width="750">
<tbody><tr>
<td colspan="6"><img src="imAgini/header2_rom.gif" usemap="#Map" border="0"
height="96" width="750"></td>
</tr>
<tr>
<td width="187"><a href="noua romanie.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image19','','img/2o_noua2.gif',1)"><img
name="Image19" src="imAgini/2o_noua1.gif" border="0" height="28"
width="187"></a></td>
<td width="68"><a href="harta.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image22','','img/2harta2.gif',1)"><img name="Image22"
src="imAgini/2harta1.gif" border="0" height="28" width="68"></a></td>
<td width="109"><a href="bucuresti.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image24','','img/2bucuresti2.gif',1)"><img
name="Image24" src="imAgini/2bucuresti1.gif" border="0" height="28"
width="109"></a></td>
<td width="196"><a href="o tara incantatoare.htm"
onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image26','','img/2o_tara2.gif',1)"><img
name="Image26" src="imAgini/2o_tara1.gif" border="0" height="28"
width="196"></a></td>
<td width="190"><a href="delta.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image27','','img/2delta2.gif',1)"><img name="Image27"
src="imAgini/2delta1.gif" border="0" height="28" width="190"></a></td>
</tr>
<tr>
<td width="187"><a href="marea neagra.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image20','','img/2marea2.gif',1)"><img name="Image20"
src="imAgini/2marea1.gif" border="0" height="28" width="187"></a></td>
<td colspan="2"><a href="sa descoperim.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image23','','img/2sa_descoperim2.gif',1)"><img
name="Image23" src="imAgini/2sa_descoperim1.gif" border="0" height="28"
width="177"></a></td>
<td width="196"><a href="moldova.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image28','','img/2moldova2.gif',1)"><img
name="Image28" src="imAgini/2moldova1.gif" border="0" height="28"
width="196"></a></td>
<td width="190"><a href="transilvania.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image30','','img/2transilvania2.gif',1)"><img
name="Image30" src="imAgini/2transilvania1.gif" border="0" height="28"
width="190"></a></td>
</tr>
<tr>
<td width="187"><a href="atat de multe.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image21','','img/2atit2.gif',1)"><img name="Image21"
src="imAgini/2atit1.gif" border="0" height="49" width="187"></a></td>
<td colspan="2"><a href="statiuni.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image25','','img/2statiuni2.gif',1)"><img
name="Image25" src="imAgini/2statiuni1.gif" border="0" height="49"
width="177"></a></td>
<td width="196"><a href="munti.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image29','','img/2munti2.gif',1)"><img name="Image29"
src="imAgini/2munti1.gif" border="0" height="49" width="196"></a></td>
<td width="190"><a href="maramures.htm" onmouseout="MM_swapImgRestore()"
onmouseover="MM_swapImage('Image31','','img/2maramures2.gif',1)"><img
name="Image31" src="imAgini/2maramures1.gif" border="0" height="49"
width="190"></a></td>
</tr>
<tr>
<td colspan="5" height="2" valign="top"><img src="imAgini/bara.gif" height="5"
width="750"></td>
</tr>
</tbody></table>
<center>
</center>
<table align="center" border="0" cellpadding="0" cellspacing="0" width="750">
<tbody><tr>
<td valign="top">
<p></p><center><font class="titlupagina">
O TARA INCANTATOARE
</font></center><p></p>
<table border="0" cellpadding="0" cellspacing="0" width="750">
<tbody><tr>
<td valign="top" width="285">
<p><font class="txt">
Legendele, cum ar fi cea a contelui Dracula, sau istoria autentica a Romaniei sunt
tot atatea marturii ale acestui trecut fascinant. Astfel de marturii pot fi gasite in bisericutele
transilvanene din lemn cu acoperisuri inalte.
</font></p>
<p></p><center>
<table border="0" cellpadding="0" cellspacing="0">
<tbody><tr>
<td align="center" width="283"><img src="imAgini/bucovina.jpg"
border="1"></td>
</tr>
<tr>
<td align="center" bgcolor="#00939f" width="283"><font
class="poza">Minunate biserici si
manastiri impodobesc tinutul Bucovinei</font></td>
</tr>
</tbody></table>
</center><p></p>
<p><font class="txt">
Merita sa admirati tezaurul artistic al manastirilor din Bucovina, datand din
secolul al XVI-lea, sau sa ascultati vrajiti Rapsodia Romana compusa de George Enescu,
care s-a inspirat din minunatele teme folclorice.
</font></p>
<p><font class="txt">
Cea mai puternica influenta asupra dezvoltarii acestei tari a fost cea a Romei
antice.
</font></p>
<p></p><center><font class="subtitlu">
Sase sute de mii de ani de istorie
</font></center><p></p>
<p><font class="txt">
Primele semne de viata umana pe actualul teritoriu romanesc au fost gasite in
Muntii Carpati si dateaza aproximativ din 600.000 i.Hr.
</font></p>
<p><font class="txt">
Cu toate ca au existat colonii grecesti pe litoralul Marii Negre inca din secolul al
VI-lea i.Hr., prima formatiune statala centralizata a fost a dacilor, un popor din
neamul mai mare al tracilor.
</font></p>
<p>&nbsp;</p>
</td>
<td width="20">&nbsp;</td>
<td valign="top" width="255">
<p><font class="txt">
Civilizatia daca a ajuns la apogeu sub conducerea lui Decebal, in primul secol
i.Hr.,dar el a fost invins de legiunile imparatului roman Traian in anul 106. Au urmat
colonizarea romana si casatoriile mixte, iar noua populatie s-a increstinat.
</font></p>
<p><font class="txt">
In 271 legiunile romane s-au retras si au urmat o mie de ani de invazii sporadice
ale popoarelor migratoare, urmati de mai multe secole de cotropiri din partea turcilor si a
rusilor. In pofida acestora, civilizatia daco-romana si mostenirea latina au
supravietuit.
</font></p>
<p></p><center><font class="subtitlu">
Aparitia si dezvoltarea principatelor
</font></center><p></p>
<p><font class="txt">
Prima atestare documentara a poporului roman a fost facuta in jurul anului 1160,
iar la scurt timp dupa aceea, Tara Romaneasca si Moldova s-au constituit ca principate.
</font></p>
<p><font class="txt">
Mai multi voievozi, care s-au succedat la conducerea principatelor, au reusit sa
stavileasca invazia otomana, mai ales Mircea cel Batran, Vlad Tepes si Stefan cel
Mare. Acesta din urma a construit aproape cincizeci de manastiri si a pus bazele culturii
moldovene.
</font></p>
<p><font class="txt">
In secolul al XVI-lea, Mihai Viteazul a unit aceste doua principate din
Transilvania si i-a alungat pe turci. In multe privinte, secolele al XV-lea si al XVI-lea au
reprezentat o epoca de glorie a dezvoltarii arhitecturii si a artelor.
</font></p>
<p>&nbsp;</p>
</td>
<td width="20">&nbsp;</td>
<td valign="top" width="170">
<p></p><center><font class="subtitlu">
Formarea unei natiuni
</font></center><p></p>
<p><font class="txt">
Dupa moartea lui Mihai Viteazul in 1601 au urmat doua secole si jumatate de
conflicte, rastimp in care constiinta nationala a romanilor a inceput sa devina din ce in ce
mai puternica.
</font></p>
<p><font class="txt">
In 1859, cele doua principate, Tara Romaneasca si Moldova, s-au unit sub
numele de Romania. Noul stat a devenit monarhie in 1881, dar numai in 1918 a avut loc
unirea tuturor celor trei principate romane, prin alaturarea Transilvaniei.
</font></p>
<p><font class="txt">
Dupa 1945, sovieticii l-au obligat pe rege sa abdice si au impus regimul
comunist. Revolutia din decembrie 1989 a readus Romania printre democratiile europene.
</font></p>
<p><font class="txt">
Cel mai evident rezultat al acestui proces este faptul ca romanii dau din nou
dovada de ospitalitatea si generozitatea lor proverbiale, dupa cum isi vor da seama in
curand toti vizitatorii nostri.
</font></p>
<p>&nbsp;</p>
</td>
</tr>
</tbody></table>
<p>&nbsp;</p>
<table border="0" cellpadding="0" cellspacing="0" width="750">
<tbody><tr>
<td valign="top" width="220">
<p></p><center><font class="subtitlu">
O diversitate culturala plina de creativitate
</font></center><p></p>
<p><font class="txt">
Un astfel de trecut nu putea da nastere decat unui patrimoniu extrem de bogat de
realizari artistice si culturale.
</font></p>
<p></p><center>
<table border="0" cellpadding="0" cellspacing="0">
<tbody><tr>
<td align="center" width="169"><img src="imAgini/capra.jpg"
border="1"></td>
</tr>
<tr>
<td align="center" bgcolor="#00939f" width="169"><font
class="poza">Festivaluri locale
pline de viata au loc in fiecare an</font></td>
</tr>
</tbody></table>
</center><p></p>
<p><font class="txt">
La modul general, se pot delimita trei regiuni principale cu traditii folclorice
distincte, iar oricine calatoreste prin Romania poate admira splendide exemple
ale acestora.
</font></p>
<p></p><center><font class="subtitlu">
Mestesugurile si bucataria populare
</font></center><p></p>
<p><font class="txt">
Arhitectura, mestesugurile si bucataria populare din traditia romaneasca
reprezinta o
cultura vie cu o valoare unica.
</font></p>
<p></p><center>
<table border="0" cellpadding="0" cellspacing="0">
<tbody><tr>
<td align="center" width="198"><img src="imAgini/oseni.jpg"
border="1"></td>
</tr>
<tr>
<td align="center" bgcolor="#00939f" width="198"><font
class="poza">Muzica si costumele
traditionale sunt parte integranta a vietii in Romania</font></td>
</tr>
</tbody></table>
</center><p></p>
<p><font class="txt">
Admirati minutiozitatea cu care sunt sculptate portile de lemn in Transilvania,
minunatele bisericute din lemn, varietatea costumelor populare, diferite de la o
regiune la alta, si simplitatea obiectelor de arta populara.
</font></p>
<p>&nbsp;</p>
</td>
<td width="20">&nbsp;</td>
<td valign="top" width="280">
<p><font class="txt">
Obiectelor de ceramica, covoarelor tesute la razboi, icoanelor si sculpturilor in
lemn li se adauga specialitatile culinare locale si vinurile.
</font></p>
<p></p><center>
<table border="0" cellpadding="0" cellspacing="0">
<tbody><tr>
<td align="center" width="113"><img src="imAgini/fintina.jpg"
border="1"></td>
</tr>
<tr>
<td align="center" bgcolor="#00939f" width="113"><font
class="poza">Arhitectura satelor
romanesti este plina de imaginatie si de viata</font></td>
</tr>
</tbody></table>
</center><p></p>
<p><font class="txt">
Gastronomia este si ea o arta, iar romanii stiu sa foloseasca cu pricepere
ciupercile si legumele, carnea de porc, de pui sau de vita, uneori pentru a realiza mancaruri
condimentate cu o savoare orientala.
</font></p>
<p></p><center><font class="subtitlu">
Patronajul nobilimii
</font></center><p></p>
<p><font class="txt">
Familiile nobile din Romania au sprijinit intotdeauna construirea de monumente
si dezvoltarea artelor. Exista numeroase castele medievale, iar unele dintre ele par a se fi
desprins din paginile unor carti de povesti, cum este castelul Bran.
</font></p>
<p><font class="txt">
Altele seamana cu cele din Franta, cum ar fi Castelul Huniazilor, in timp ce
stilurile renascentist si baroc au fost adaptate unei arhitecturi specific romanesti de catre
conducatorul Tarii Romanesti de la sfarsitul secolului al XVII-lea,Constantin Brancoveanu.
</font></p>
<p></p><center><font class="subtitlu">
Arta si muzica moderna
</font></center><p></p>
<p><font class="txt">
In secolele XIX si XX, trezirea constiintei nationale a fost insotita de o inflorire a
talentului artistic.
</font></p>
<p><font class="txt">
Dramaturgul Eugen Ionesco, sculptorul Constantin Brancusi si compozitorul
George Enescu sunt doar trei exemple de seama in acest sens.
</font></p>
<p><font class="txt">
Talentul lor si cel al succesorilor lor este apreciat pe tot cuprinsul tarii in sali de
concerte, opere, galerii si expozitii. Patrimoniul cultural al Romaniei este autentic
atat in domeniul artei culte, cat si in cel al artei populare.
</font></p>
<p>&nbsp;</p>
</td>
<td width="20">&nbsp;</td>
<td valign="top" width="210">
<table border="0" cellpadding="0" cellspacing="2">
<tbody><tr>
<td bgcolor="#004a56" width="7"><font size="1">&nbsp;</font></td>
<td bgcolor="#00939f">
<font class="txtalb">
</font><p><font class="txtalb"><b>
Constantin Brancusi, un sculptor celebru
</b></font></p>
<font class="txtalb"> </font><p>
<font class="txtalb"> Lucrarile monumentale ale lui Brancusi (1876-1957) sunt
faimoase si bine reprezentate in colectiile internationale, mai ales in Muzeul de Arta
Moderna din New York.
</font></p>
<font class="txtalb"> </font><p>
<font class="txtalb"> Vizitand Romania, veti avea ocazia sa-i admirati opera in
peisajul pitoresc al unui parc din Targu-Jiu, langa Hobita, satul sau natal din nordul
Olteniei.
</font></p>
<font class="txtalb"> </font><p>
<font class="txtalb"> Aici, printre arbori si pajisti, puteti admira lucrarile "Poarta
Sarutului", "Coloana Infinitului" si "Masa Tacerii", aranjate chiar dupa dorinta lui Brancusi.
</font></p>
<font class="txtalb"> </font><p>
<font class="txtalb"> Targu-Jiu se afla intr-o regiune deosebita. Daca acest oras
nu a fost trecut pe itinerariul dumneavoastra de calatorie, acum este momentul sa o faceti!
</font></p>
<font class="txtalb"> </font>
</td>
</tr>
</tbody></table>
<p></p><center>
<table border="0" cellpadding="0" cellspacing="0">
<tbody><tr>
<td align="center" width="175"><img src="imAgini/masa_tacerii.jpg"
border="1"></td>
</tr>
<tr>
<td align="center" bgcolor="#00939f" width="175"><font
class="poza">Masa tacerii</font></td>
</tr>
</tbody></table>
</center><p></p>
</td>
</tr>
</tbody></table>
<p><center> <a href="index.htm">Pagina principala</a></p>
</body></html>

contact.html
<html>
<head><font color="red" size="4">Contact</head></font>
<body>
<body background="imagini/114691241.jpg">
<table width="600" border="0" align="center" cellspacing="0">
<tr>
<td width="220" height="28" bgcolor="#E2E2E2"><span
class="style6">Nume</span></td>
<td width="244" bgcolor="#E2E2E2"><span class="style6">IONITA</span></td>
</tr>
<tr>
<td height="28" bgcolor="#F5F5F5"><span class="style6">Prenume</span></td>
<td bgcolor="#F5F5F5"><span class="style6">FLORIN LUCIAN</span></td>
</tr>
<tr>
<td height="46" bgcolor="#E2E2E2"><span class="style6">Adres&#259;</span></td>
<td bgcolor="#E2E2E2"><span class="style6">sat Ibanesti, com. Ibanesti<br>
jud. Boto&#351;ani</span></td>
</tr>
<tr>
<td height="28" bgcolor="#F5F5F5"><span class="style6">Telefon</span></td>
<td bgcolor="#F5F5F5"><span class="style6">0753474281</span></td>
</tr>
<tr>
<td height="28" bgcolor="#E2E2E2"><span class="style6">E-mail</span></td>
<td bgcolor="#E2E2E2"><span class="style6"><a href="mailto:
ionita_boy_89@yahoo.com">ionita_boy_89@yahoo.com</a></span></td>
</tr>
<tr>
<td colspan="2" rowspan="2"><span class="style11"></span><span
class="style11"></span><span class="style11"></span><span
class="style11"></span></td>
</tr>
<tr>
<th height="36" scope="col">&nbsp;</th>
</tr>
<tr>
<th height="44" colspan="3" bgcolor="#F5F5F5" scope="col"><span
class="style6">Pentru a accesa documentul de prezentare a acestui proiect click <a
href="Prezentarea proiectului.doc" target="_blank"><font size="5" color="#75E3F7"
title="prezentarea proiectului">&nbsp;aici</font></a>.</span></th>
</tr>
</table>
<p align="center">&nbsp;</p>
<br><br><br><br><br><br><br><br><br><a href="index.htm" title="spre pagina
principala"><font size="4"><b><i>inapoi</a></b></i></font>
</body></html>

S-ar putea să vă placă și