Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
01-Caiet Studentesc 1-Contractii 2014 2015 PDF
01-Caiet Studentesc 1-Contractii 2014 2015 PDF
Contractiile betonului
(material de informare)
Prezentul material reprezinta o sumara sinteza din diverse surse bibliografice, destinata a fi utilizata in cadrul
concursului studentesc PREMIILE PROFESIONALE CARPATCEMENT, editia 2014-2015. R.Gavrilescu
1. Introducere
6. Bibliografie
1. Introducere
Betonul este un material a carui structura interna este microfisurata inca din primele zile de
la punerea in opera si a carui proprietăti mecanice se modifica, intr-o anumita masura, lent si
continuu, pe durata de serviciu a elementului / structurii in care este incorporat. Chiar inainte de
aplicarea oricarei solicitari mecanice betonul prezinta fisuri fine la interfata agregat grosier – piatra
de ciment datorita diferentelor inevitabile dintre proprietatile fizico-mecanice si termice, legate de
contractie sau caldura de hidratare, ale celor doua materiale (piatra de ciment si agregat). Aceste
microfisuri sunt considerate a fi cauza principala a rezistentei reduse la tractiune a betonului.
Aproximativ 80% din contractii au loc in primul an de serviciu al betonului. Limitarea si
gestionarea aspectelor nedorite legate de contractie este considerata de multi autori a fi una din
cele mai delicate probleme necesar a fi rezolvate in etapa de proiectare. Contractia plastica si
impiedicata1 poate determina fisuri care afecteaza durabilitatea betonului iar in cazul betonului
aparent poate cauza probleme estetice. Insasi contractia relativ libera a betonului (dale de beton
simplu turnate pe o suprafata plana2) este periculoasa intrucat, din diferite cauze, rosturile se pot
deschide in mod exagerat sau se pot bloca aparand o serie de probleme de exploatare.
Limitarea insuficienta a contactiei betonului genereaza stari de eforturi
secundare/suplimentare care evolueaza in timp initiind fisurarea - fenomen cu potential evolutiv -
rezultand in final o durabilitate mai redusa, integritate structurala si performante incerte. Fisurarea
poate fi prevenita daca efortul produs de contractie este mai redus decat rezistenta la intindere a
betonului, aceasta din urma avand o valoare foarte redusa.
Primele modificari ale volumului elementului de beton apar dupa ce priza cimentului a avut
loc, ele putand fi atat de contractie cat si de umflare functie de mediul in care se face intarirea:
uscat respectiv umed (imersat). Pastrarea alternativa in aer uscat respectiv in apa poate determina
1
cele mai multe cazuri practice intalnite in practica (betonul structural)
2
este situatia imbracamintilor rutiere aferente drumurilor si aeroporturilor
fenomene alternative contractie-umflare, datorata comportamentului gelic al unor hidrocompusi,
insa in final piatra de ciment va avea o contractie remanenta.
Umflarea betonului, insotita de o crestere de masa de ordinul a 1%, este cauzata de
absorbtia apei de catre gelul de ciment, moleculele de apa actionand impotriva fortelor de coeziune
si tinzand sa indeparteze particulele de gel intre ele. Fenomenul, putand fi asociat cu fisurarea, este
important de gestionat pentru betonul aflat in ape agresive dpdv chimic (ex. apa de mare) si la
constructiile submarine greu vizitabile unde se poate pune in discutie durabilitatea armaturilor in
urma difuziei substantelor chimic agresive (ex : clor) prin beton.
Viteza de dezvoltare a contractiei este mai mare in primul an de viata al betonului. Ca
valoare de referinta, caracteristica, se considera contractia masurata la varsta de un an estimandu-
se ca dupa aceasta varsta valorile contractiilor cresc relativ putin in timp (pana la amortizarea
completa a fenomenului) si anume cu maxim 10 .... 30% din contractia masurata dupa primul an.
Pentru cimenturi “candidat” cu continut ridicat de adaosuri, care prin domeniul lor potential de
utilizare pot ajunge sa fie incorporate in elemente/structuri cu rol de etansare, se recomanda
monitorizarea contractiilor pe o perioada mai lunga de timp pentru a se putea surprinde momentul
de timp dupa care reactia puzzolanica nu mai este importanta cantitativ.
Pe durata de serviciu a elementului / structurii din beton se pot intalni simultan sau separat
mai multe tipuri de contractii, dupa cum urmeaza.
Inainte de inceperea prizei, prin betonul in stare plastica, agregatele (in special cele de
diametru mare, mai grele) au tendinta de a se lasa la partea inferioara a elementului turnat existand
tendinta ca la suprafata sa apara zone de fisurare sau de pierdere locala de nivel. Tendinta de
tasare („de cadere”) a agregatelor poate fi limitata sau intarziata de armaturi (daca sunt suficient de
dese) si/sau prin turnarea betonului in elemente dezvoltate pe verticala in straturi de grosime
limitata (redusa). Un beton cu tasare mare („fluid”), incomplet / insuficient malaxat va avea o
tendinta mare de contractie si de aparitie a fisurilor din tasarea agregatelor.
Contractia chimica este o consecinta a reactiilor ce au loc intre ciment si apa, constand intr-o
reducere interna de volum a compusilor cimentului si apei interstitiale, fiind parte a contractiei
endogene.
Deoarece contractia chimica se raporteaza la volumele compusilor initiali si finali rezultati din
hidratare ea poate fi cuantificata doar in baza diferentelor maselor moleculare, un lucru dificil dpdv
practic. Intrucat este foarte dificil de a cunoaste volumul exact al diferitilor compusi rezultati in urma
hidratarii aceasta contractie practic nu poate fi masurata experimental.
3
datorate prezentei armaturilor; acestea se recunosc usor intrucat respecta traseul armaturilor
CEM APA La turnare
E
CEM ciment nehidratat
APA apa care nu a reactionat
H produsi de hidratare
C
G goluri
E contractia endogena
C contractia chimica
Fig. 3. Prezentarea consecintei aparitiei produsilor de hidratare asupra volumului elementului de beton.
Acest tip de contractie, des intalnita in practica, se datoreaza pierderii rapide a apei de
consistenta, prin evaporare, la suprafata betonului aflat înca în stare plastică. Marimea contractiei
este functie de compozitia betonului (clasa, dozaj si tip de ciment, A/C etc.), temperatura mediului
înconjurător, umiditatea relativă, viteza vântului la suprafata expusă a betonului si marimea
suprafetei expuse a elementului. Intrucat masurile de remediere sunt limitate ca si eficacitate
trebuie acordata o atentie deosebita prevenirii acestui tip de contractie.
Migrarea din interior catre exterior si respectiv evaporarea apei de la suprafata betonului au
loc pe toata durata de serviciu a elementului turnat, insa contractii plastice, respectiv de uscare, au
loc doar in prima perioada de la turnare. Odata ce matricea de pasta de ciment a devenit rigida,
contractia plastica determinata de consumarea apei in reactii de hidratare se diminueaza.
O pierdere a apei de consistenta a betonului similara cu evaporarea poate avea loc si prin
absorbtie de catre un strat de agregat uscat, balast stabilizat, pamant sau cofraj poros aflat sub
betonul proaspat turnat. Contractie plastica poate avea loc inclusiv la marginea dalei de beton
propaspat turnat in situatia cand cofrajul este necorespunzator (material necorespunzator, murdar
de mortar etc.) si absoarbe laptele de ciment.
Mustirea betonului si contractia plastica se influenteaza reciproc. Intarzierea prizei
favorizeaza mustirea si determina o contractie plastica mai mare – pe de alta parte o tendinta de
mustire mai mare previne o uscare prea rapida a suprafetei betonului si aceasta diminueaza
fisurarea din contractia plastica in prima perioada de la turnare insa potentialul de aparitie al unor
fisuri „de coaja”, similare cu cele de contractie plastica, la partea superioara a elementului este
mare.
Cand cantitatea de apa evaporata pe unitatea de suprafata este mare (mai mare de
2
1Kg/m h) si depaseste cantitatea de apa migrata din interior spre suprafata are loc fisurarea din
contractie plastica. Limitarea evaporarii apei de consistenta imediat dupa turnare, prin masuri
eficiente de tratare, diminueaza intr-o masura importanta acest tip de fisurare.
Fig. 4. Dependenta volum apa evaporata – viteza vantului (Va) – temperatura aerului (ta)
Graficul de mai sus arata ca aproximativ 1 litru de apa se evapora intr-o ora din beton, ceea ce
corespunde cantitatii totale de apa continute in primii 2 cm ai unei dale de beton de 1 metru patrat!
Fisurile datorate contractiei plastice sunt (de regula) paralele intre ele si aflate la o distanta
de 0,3....1m4 putand avea adancimi considerabile. In mod normal fisurile de contractie plastica nu
se extind catre colturile libere ale elementului intrucat acolo este posibila o contractie libera.
Contractia plastica este cu atat mai mare cu cat este mai ridicat dozajul de ciment din beton si cu
cat mai ridicata este valoarea raportului A/C. Pentru acelasi dozaj de ciment la mc de beton riscul
de fisurare din contractie plastica creste odata cu cresterea finetii de macinare a (clasei) cimentului.
Protejarea betonului de soare si vant, turnarea si finisarea rapida a acestuia precum si
asigurarea prompta a protectiei corespunzatoare sunt masuri eficiente de prevenire a aparitiei
consecintelor contractiei plastice.
4
distanta poate varia de o maniera importanta functie de multi parametri
5
dupa inceputul prizei contractia endogena este proportionala cu gradul de hidratare respectiv aceasta se
datoreaza exclusiv contractiei chimice. Pe masura ce structura interioara a betonului se formeaza, ponderea
contractiei chimice devine tot mai redusa si apare cealalta componenta.
6
auto-uscarii
elementului migreaza catre suprafata si se evapora (posibil) formand fisuri in stratul superficial de
beton si microfisuri in masa betonului, datorate eforturilor interioare generate de suctiunea apei
catre exterior. Contractia din uscare avanseaza de la suprafata elementului catre interior foarte lent,
constatandu-se experimental faptul ca uscarea poate ajunge in timp de o luna la adancimea de
75mm iar dupa 10 ani la 600mm.
Pierderea apei libere, care apare la suprafata elementului de beton si se evapora, determina
o contractie foarte mica sau chiar nu determina contractie. Pe masura ce uscarea continua, este
indepartata apa adsorbita iar modificarea de volum a betonului este aproximativ egala cu volumul
unui strat monomolecular de apa de la suprafata tuturor particulelor de gel aflate in zona supusa
uscarii.
Pierderea de umiditate are loc la suprafata betonului asa incat pe adancime apare si un
gradient de umiditate care genereaza contractii diferentiate aparand eforturi de tractiune in zona de
suprafata (fisurari) si de compresiune in zona interioara.
Contractia endogena si la uscare continua pe toata durata de viata a unei structuri, in primii
5 ani consumandu-se cca. 80% din potential. Experimental aceasta se determina, impreuna cu
contractia endogena, prin masuratori directe efectuate asupra unor prisme de microbeton (sau
beton) tinute in medii standardizate.
7
baraje, fundaţii de dimensiuni mari
8
betonul este izolator termic în acest caz
Cei doi componenti majori ai betonului (agregatele si piatra de ciment) au coeficienti de
dilatare termica diferiti. Aceasta diferenta de coeficienti de dilatare termica intre agregat si piatra de
ciment nu are obligatoriu efect negativ cuantificabil prin aparitia de fisuri semnificative din contractia
termica - daca diferentele de temperatura nu depasesc 60°C. Coeficientul de dilatare termica de
ansamblu al betonului (luat in calcule) este o rezultanta (o medie ponderata) a celor doua valori. In
practica se ia in considerare un singur coeficient de dilatare temica (cel al agregatelor grosiere).
Expansiunea termica nu este uniforma in toata masa elementului de beton – impiedicarea
expansiunii libere determina aparitia unor eforturi de compresiune in anumite zone (in interior) si de
intindere in altele (la exterior). Datorita faptului ca betonul are o conductivitate termica redusa,
apare un gradient de temperatura intre partea interioara mai calda si partea exterioara (mai rece).
Daca efortul de intindere de la suprafata betonului, determinat de expansiunea partilor interioare
mai calde, depaseste rezistenta acestuia la intindere are loc un proces de fisurare superficiala.
Din cele prezentate anterior rezulta cat de importanta este viteza de evolutie a temperaturii,
fie ca aceasta se refera la mediul inconjurator sau la interiorul elementului de beton fiind de preferat
ca evolutia caldurii de hidratare sa aiba loc lent, un aspect ce poate fi controlat prin dozajul de
calcar in ciment.
Contractia termica depinde mult de raportul in care se afla volumul (V) elementului si
suprafata (S) expusa intrucat forma elementului influenteaza de fapt distanta pe care caldura este
disipata din interiorul masivului. Este situatia barajelor, caracterizate prin raport V/S mare, in care
gestionarea risurilor legate de contractia termica este necesar sa fie facuta cu mare atentie.
Elementele de beton care prezinta o suprafata mare de expunere9 (drumuri) sunt mai putin
sensibile fenomenului de contractie termica deoarece transferul de caldura in mediul inconjurator se
produce mult mai usor. In acest caz elementele de beton vor fi mai sensibile fenomenului de
contractie plastica si de uscare intrucat cantitatea de apa evaporata este proportionala cu suprafata
expusa.
9
respectiv raport V/S mic
10
datorita contractiei de uscare
sunt complet umpluti cu apa, difuzia CO2 in pasta de ciment este foarte lenta. Este posibil de
asemenea, ca difuzia ionilor de calciu din pasta de ciment sa determine precipitarea de CaCO3
ceea ce determina colmatarea suprafetei porilor aflati la suprafata elementului de beton.
Utilizarea anumitor aditivi (super)plastifianti pot spori contractiile betonului, in mod particular
aditivii intarzietori de priza pot genera o contractie plastica mai mare. Aparitia carbunelui nears din
agregate sau din cenusa folosita ca adaos in ciment poate constitui o cauza de aparitie a unor
degradari locale, influentand modul de hidratare al cimentului si avand un anumit potential legat de
11
In senul ca odata cu cresterea A/C creste si contractia
contractie. Praful rezultat din concasarea agregatelor, indepartat insuficient, poate constitui de
asemenea o sursa de aparitie a unor contractii suplimentare totusi acest subiect, fiind intalnit in mod
exceptional, nu este dezvoltat in literatura de specialitate insa deseori este intalnit in practica.
Proiectarea compozitiei betonului, tratarea acestuia precum si modul in care se face
exploatarea elementului/structurii influenteaza mult aparitia si dezvoltarea diferitelor tipuri de
contractii.
Fig. 5. Evolutia [2] contractiei pe termen scurt pentru doi lianti, functie de modul de tratare al probelor
Legenda:
CEM CEM I 52.5
CEM + 22% calcar amestec de CEM I 52.5 si 22% filler de calcar
aer probele sunt pastrate in aer si se fac ealuarile contractiei imediat dupa decofrare
7 zile in apa probele sunt pastrate 7 zile in apa anterior evaluarii contractiei.
12
in aer imediat dupa preparare si respectiv 7 zile in apa
5. Contractia betoanelor preparate cu cimenturi cu zgura sau cenusa
A. Sunt prezentate rezultate ale contractiei axiale obtinute pe betoane preparate cu CEM II/A-S
32.5R si CEM II/A-V 32.5R avand aceeasi sursa (fabrica de ciment Deva), la un dozaj de
ciment de 400Kg/mc (prisme de microbeton, 4x4x16cm, aparat de tip Graf, reprezinta media
valorilor pe trei prisme).
0,7
0,6
0,5
0,4
mm/m
0,3
0,2
0,1
0
14 zile 21 zile 28 zile 56 zile 90 zile 180 zile 360 zile
D-A-S D-A-V timp
B. Sunt prezentate rezultate ale contractiei axiale obtinute pe betoane preparate cu CEM II/A-S
32.5R si CEM II/B-S 32.5R avand aceeasi sursa (fabrica de ciment Fieni), la un dozaj de
ciment de 400Kg/mc (prisme de microbeton, 4x4x16cm, aparat de tip Graf, reprezinta media
valorilor pe trei prisme).
0,6
0,5
0,4
mm/m
0,3
0,2
0,1
0
14 zile 21 zile 28 zile 56 zile 90 zile 180 zile 360 zile
F-A-S F-B-S timp
6. Bibliografie: