Sunteți pe pagina 1din 4

mai acopera prin emiterea bonurilor de tezaur purtatoare de dobanda. Totalul bonurilor nu pot depasi 8% din vol tot al venit buget de stat.

Principii la baza buget:

1unitate bugetara: toate vnit si

pub sa fie inscrise intr-un sg docum care se num “bugetul statului”- bugelete autonome: inlocuite de unitati administr locale si de intrep publice care au personalitate juridica - bug. Extraordinare: se inscriu distinct de cele ordinare de ch

exceptionale datorate unor situatii deosebite cum sunt: calomitatii naturale, razboaie sau crize ec. -operatiiunile conturilor speciale de

trezorerie: depunerea unor sume de banii drepr garantie , achizitioanarea unor bunuri necesare statului. 2.anualitatea bugetului: stau la baza lui considerente de natura politica si tehnica. Anul bugetar poate coincide cu cel calendaristic si poate incepe pe 1 aprilie.

3. universalitatea bugetara: venit si

ch publice se gasesc in bugetul statului in sume globale sau totale 4. echilibrul bugetar: acoperirea

integrala a ch din veniturile cuvenite ala bugetului de stat.

5. specializarea si publicit bugetara:

veniturile bug trebuie sa fi inscrise in buget si aprobate de parlament pe surse de provenienta. credite bugetare = suma limitata inscrisa in bugetul de stat si aprobata

de parlament

ch

Intocmirea,executia si incheierea bugetului:

elaborarea se fundamenteaza pe obiectivele programului de guvernamant al partidului:

- pe anallizele efectuate de organele specializate ale minist fin publice si pe factori care pot determina modificari in marirea venit si ch. In executia bugetului pot aparea goluri temporare de casa ce pot fii acoperite pana la incasarea venit.se mai acopera prin emiterea bonurilor de tezaur purtatoare de dobanda. Totalul bonurilor nu pot depasi 8% din vol tot al venit buget de stat.

.Structura ven si ch

1. repartizarea: in fct de modul in

care au fost delimitate atributiile intre aparatul adim de stat ,central si local. 2.structura: difera de la un an la altul.

Metoda

de

impunere

si

de

indicilor exteriori, in cazul impozite de tip real b) metoda evaluarii directe; evaluarea pe baza declaratiei platitorului, adik plati tre sa aiba o evidenta clara in ceea ce priveste cheltui efactuate si venit realizate sa incheie bilant fiscal si evaluarea pe baza decalaratiei unei terte persoane care cunoaste marimea monedei impoz si eu obligatia prin lege sa declare org fin datele necesare stabilirii calc imp. c) metoda normativa: determinarea bazei impoz de catre insusi legea care reglementaeza materia impoz respectiv dupa anumite norme stabilind venitul impoz normal.

1.functii fin publice 1. repartitie: constituirea fond banesti publice, distribuirea fondurilor publice constitutive

- intrp publice si sc cu cap privat,

forme:imp,taxe,contributii,amenzi,pe

nalitati. -repartitia propriuzisa este percedata de invenatarierea nev sociale, distributia rep defapt stabilirea ch pub pe destinatii. 2. control: asigurea resurselor financiare in volumul necesar prevazut in bugetul de stat si locale in vederea asigurarii satisfacerii nev sociale

- conduce la organizarea unui control

riguros asupra repartizarii si utilizarii fondurilor publ,incasarea integrala a creantelor

parghii financiare: categorii valorice folosite in procesul de constiure si repartizare fondurilor financiare. Parghii folosite pt influentarea altor procese eco:

impozite, taxe, imprumuturi, subveentii.

In tarile dezvoltate parghiile stimuleaza sau restrang unele activ,incurajeaza anumite categorii sociale

- nu vizeaza numai obiective eco

sociale dar si social politice sau

democratice.

- impozitele directe si indirecte , taxe , alocatii bugetare, sunt folosite adesea in stransa leg cu alte parghii:

emisiunea monetara, preturie si tarifele etc

- ocupa un loc imp in mecanismul de

functionare al eco si se comporta ca metode ec de conducere.

Gruparea princip ch din bug de stat:

1. ch social cultural

- invatamant, sanatate, cultura

2. cu apararea nationala si ardinea

publica

3. cu pterea si admin de stat

- presedintia, organele puterii legislative

4. cu actiuniile eco de import natio si

de cercetare stiintif.

5. transferuri si subventii de fonduri

- completarea fondurilor proprii ale

unor

echilibruluo

6. cu datoria publica:

- dobanzi aferente datorieo pub externe, aferente datorieo publice interne gruparea ch din bug local:

vederea

bigete

locale

in

1. care se prevad in pugetele proprii

judetelor - ch cu cultura si religie, asistenta sociale, ajutoare, transporturi, rambursaro

2. care se prevad in buget proprii ale

comunelor oraselor si numici

- invatamant,

religie, transporturi, agricultura

cultura,

Bugetul de stat: plan financiar ce se intocmeste la nivel macroec pe termen scurt si mediu, previzionand veniturile si cheltuielile publice si a unor programe privind chelt pub si priv. - continutul sau se reflecta prin corelatiile macroec dintre fonsul de acumulare si consum si in slecial cu niv si ecolutia pib -in tarile dezvoltate se intocmeste la niv macroec un bug nou: bug ec nationale in Fr si bug eco in MB si SUA.

- bugetul general: consolidat reflecta

formarea venit fiscale si nefiscale si repartizarea acestora pe destinatii. Intocmirea,executia si incheierea bugetului:

elaborarea se fundamenteaza pe obiectivele programului de guvernamant al partidului:

sanatate,

impozit

grup venit din bug de stat:

pe

pr,venit,salarii,dividente,tva,accize 2.nefiscale: varsaminte din: profilul net al regiilor cutomere, de la instit pub, donatii si sposorizarii

1.fiscale:

3. diverse venituri: din recuperarea

ch de judecata ,imputatii,despagubiri, amenzi aplicate

4. venit din capital: valorificarea

unor bunuri ale institu pub, stocurilor de la rezervele de stat, impozite pe

cladiri etc.

5. v care se prevad in bugetele

- pe anallizele efectuate de organele specializate ale minist fin publice si pe factori care pot determina modificari in marirea venit si ch. In executia bugetului pot aparea goluri temporare de casa ce pot fii acoperite pana la incasarea venit.se

percepere a impozitului Cuprinde nasurile si metodele folosite de org fin pt stabilirea ,constatarea ,evaluarea materiei impoza, det cuantumului impoz si

locale:

curente,

din

capital,

cu

destinatie speciala

 

6.

care se prevad in bugetele proprii

ale comunelor ,oraselor si municip:

curente,

din

capital,

destinatie

perceperea sau incasarea impozitului. a) metoda evaluarii indirecte: folos

speciala

prezumtia

si

evalueaz

pe

baza

cote de impozitare= procentul care

-rolul trezorierului este acela de a

modernizare. In al doilea rand pt

se

aplica asupra bazei impozabile si

asigura disponibilul banesc atunci

acoperirea eventualelor pierderi sau

se

calcul impozitul

cand intrep are nevoie de el, astfel ca

insuficiente de capital pt stingerea

a)

cote fixe: stabilite in suma fixa

se impune o previziune precisa a

unor obligatiuni financiare fata de

independent de marimea benitului impoz b) cote procentuale: raman

acestuia, ceea ce se concretizeaza in elaborarea unui buget previzional de trezorerie.

terte persoane fizice si juridice.In acest caz intrep poate solicita de la actionarii sai, precizari spuse de la

neschimbate indiferent de marimea obiectului impoz

-pastreaza si manipuleaza cecurile si alte hartii de valoare

alte pers fizice sau juridice, noi contributii pt majorarea capitalului.

c)

cote progresive: cresc pe masura

 

cresterii venit imopz fie intr-un ritm constant fie unul variabil care pot si simple sau compuse.

Trasaturi imp directe: = preferabile fata de cele indirecte pt ca sunt reglementate in fct de natura venitului,

Gestiunea trezoreriei intrep are urmatoarele obiective:

-asigurarea disponibilitatilor de finantare a programului de activitati. -cresterea operativitatii incasarilor creantelor firmei fara a afecta politica fata de clienti -esalonarea echilibrata a scadentelor,

Majorarea de capital poate imbraca diferie forme:

a)aporturi noi in numerar si materiale de la asociatie b)incorporarea rezervelor constituite anual din profit in capital social c)convertirea creantelor intrep in actiuni Majorarea de capital prin emiterea de

au in vedere natura si marimea venitului impoz

-

obligatiilor de plata a firmei -clasarea escedentului de trezorerie

noi actiuni poate fi facuta simultan cu cea de incorporare a rezervelor

- usor de calculat

 

cat mai rentabil, cat mai putin riscant

insa numai majorarea capitalului in

- prevad un mim neimpozabil

si cu cea mai buna lichiditate

numerar este oportunitate de

dubla impunere: impunerea de 2 ori

finantare directa deoarece procura

a

aceluiasi

obiect

14. Categoriile de actiuni ,

intreprinderii noi lichiditati.Celelalte

impoz:venit,profit,avere -se intal numai la imp indirecte

asemanari si deosebiri din actiunile comune si cele preferate.

cai de majorare a capitalului(b si c) sunt oportunitati indirecte de

-

apare din rapoartele dintre stat cu

finantare.

privire la tratamentul fiscal al rezindentilor -este voita sau neintentionata determinarea profitului impozabil:

se calculeaza ca

12. Criteriul destinatiei res financiare in alegerea structurii financiare a firmei.In acest sens,se poate spune ca activele imobilizate din cadrul firmei,care repr nev cu caracter permanent,este judicious sa fie acoperit financiar cu cap permanent in timp ce activele de

exploatoare formate in principal din:-

stocuri de mat prime,material,marfuri etc;-creante asupra clentilor.Structura financiara a unei firme se espr nu numai ca un

raport intre indatorare si cap proprii

ci si ca rap intre finantarile pe termen

scurt si finantarile pe termen lung.Managementul financiar cand face analize financiare pe termen scurt si mediu,trebuie sa stab unii indicatori care sa marcheze gradul de

utilizare a capitalurilor proprii in

comparatie cu imprumuturile pe

termen mediu si lung sau cu totalul imprumuturilor.

13.Bugetul trezoreriei -reflecta structura fluxurilor de numerar pe o anumita perioada, -sursa principala a intrarilor de numerar o constituie operatiunile comerciale,

-platile sunt si ele diversificate: plati

de salarii, plati pt aprovizionari, plati

de impozite si taxe, plati privind

dividendele si altele.

-transferul de numerar catre intrep si

dinspre aceasta spre exterior este

Actiunile comune reprezinta o asociere deplina fara nici o rezerva la profiturile si valorile patrimoniale ale firmei. Sunt actiuni

de proprietari reali ai intreprinderii care controleaza conducerea firmei, au dreptul de vot si isi asuma riscul in caz de pierdere, lichidare si beneficiaza de profitul intreprinderii. Detinatorului de actiuni comune i se garanteaza dividende. Acestea se distribuie numai daca se realizeaza profit.

Actiunile preferate:

detinatorii acestor actiuni nu au drept de vot asupra activitatii intreprinderii

dar li se confera o serie de avantaje:

-stabilirea nivelului dividendelor in momentul emiterii actiunilor; -convertirea actiunilor preferate in actiuni comune; -rescumpararea de catre firma a

acestor actiuni; -prioritatea in rambursarea capitalului in caz de dizolvarea intreprinderii. Actiunile la purtator: pe ele nu se mentioneaza nici un nume si pot fi transmise din mana in mana. Actiunile nominale: pe ele se inscriu numele proprietarului si nu pot fi transmise decat prin transfer consemnat in Registrul intreprinderii. Pe parcursul activitatii intreprinderii aceasta poate sa emita actiuni noi in vederea sporirii capitalului social. Aceste actiuni au aceleasi drepturi ca si cele initiale. Vechii actionari au drepturi preferantiale de a subscrie lacresterea capitalului.

15.Majorarea

capitalului

intrep

pe parcursul activitatii:

In evolutia dezvoltarii intrep se nasc nevoi suplimentare de capital

determinate de efectuarea

noi

investitii pt dezvoltare si

de

a)Majorarea de capital prin aporturi noi in numerar poate fi realizata prin 2 solutii de tehnica financiara:

-Aport suplimentar de la actionarii vech, in acest caz se sporeste valoarea nominala a actiunilor vechi cu aportul suplimentar.In acest caz nu toti actionarii vechi consimt sa-si aduca aportul la majorarea de capital. -Emiterea de noi actiuni la care sa poata subscrie atat actionarii vechi cat si altii noi.

b)Majorarea capitalului prin incorporarea rezervelor in capitalul social. Pe masura dezvoltarii, intreprinderea realizeaza profituri din ce in ce mai mari, din care o parte se pun in rezerva. Cand aceste rezerve detin o pondere de 25% din cap social intrep procedeaza la incorporarea lor in cap social prin emiterea de noi actiuni care se impart gratuit acionarilor vechi fie ca se ridica valoarea nominala a actiunilor emise. Distribuirea gratuita de actiuni se face intr-un nr proportional cu cel al actinilor vechi ce rezulta din raportul: nr actiuni vechi / nr actiuni noi. Capitalul social al unei intrep poate fi si micsorat atunci cand aportul actionarilor se micsoreaza prin rascumpararea actiunilor sau prin scaderea pierderilor, care poarta denumirea de asanare financiara.

17. Caracteristicile obligatiunilor si categoriile de obligatiuni:

Obligatiunile se caracterizeaza prin urmatoarele:

a) sunt titluri de credit negociabile la Bursa de Valori

b)au valoare nominala care serveste drept baza de calcul a dobanzii c)este emisa o anumita rata a

statului,ale altor colectivitati si organisme specializate, iar cele interne sunt resurse care se degaja, in

-in strctura acestor credite gasim:credite de furnizori, diferite creante si credite bancare.

dobanzii care aplicata la valoarea nominala suma dobanzii sau a cuponului ce se va platii anual d)pretul de emisie este mai scazut

principal, din capacitate de autofinantare a intrep.

Capitalurile imprumutate mai pot fi impartite si dupa destinatia acestora in:

decat valoarea nominala.Diferenta se numeste prima de emisie

Din pct de vedere al termenelor de acordare capitalurile imprumutate

a)capitalul de imprumut care finanteaza activele corporale si

e)pretul de rambursare poate fi mai

sunt:

 

necorporale ale intrep

mare decat valoarea nominala,

A.

Imprumuturi pe termen lung

 

b)capitalul de imprumut ce

diferenta se numeste prima de

O

prima cale de a apela la imprumut

finanteaza activele circulante

rambursare.

o

constituie imprumuturile e baze de

f)durata imprumutului este stabilita prin contract dar durata de functionare a unei obligatiuni nu este prevazuta deoarece rambursarea imprumutului se poate face prin Bursa de Valori.

titluri de credit. De asemenea aceasta finantare mai este asigurata si de catre organisme specializate pe anumite domenii de investitii. In fct de provenienta lor imprumuturile petermen lung se grupeaza astfel:

18.Cotele de amortizare posibile de utilizat la calculul amortizarii capitalului, mobilizat in active corporale si necorporalePt stabilirea fondului de amortizare este necesar sa se cunoasca cotele de amortizare care sunt

Garantia imprumutului este data de

a)obligatiuni simple clasice.

a)imprumuturi obligatare

 

exprimate de regula in

un angajament al intrep.

b)imprumuturi

de

la

procente.Aceste cote au un

Daca marile intrep pot recurge si la imprumuturi pe baza de obligatiuni, intrep mici si mijlocii pot sa contracteze imprumuturi pe termen

organismelepublice specializate c)imprumuturi de la stat d)imprumuturi de la banci

character mediu si pot fi stabilite pe feluri sau grupe omogene de active corporale.In practica financiara se intalnesc urm categ

lung numai la banci sau la organisme

B.

Imprumuturi pe termen mediu

de cote de amortizare:-cote

financiare specializate.

Pt

realizarea echilibrului financiar al

proportionale in timp sau met

In practica financiara se pot utiliza mai multe categ de obligatiuni:

In acest caz intrep emite fiecarui imprumutator un nr de obligatiuni in schimbul fondurilor banesti care ii sunt imprumutate. In acest caz imprumuturile pot fi

intrep in cazul unor investitii sau preocuparea de unele imobilizari intrep contracteaza imprumuturi pe durata mai mica de 2-5 ani. Aceste imprumuturi se vor rambursa din fondurile banesti provenite din amortizarea acestor imobilizari

folosind metode de amortizare

liniara de amortizare;-cotele de amortizare pe unitate de produs;- cotele de amortizare progressive;-cotele de amortizare regressive.In Romania firmele folosesc cotele de amortizare liniare degresive si accelerate.

facute de populatie in institutii. Spre deosebire de actiuni,

accelerate.La acodarea acestor imprumuturi trebuie sa se tina seama

18.Cotele de amortizare posibile de utilizat la calculul amortizarii

obligatiunile nu dau dreptul la

de

anumite reguli financiare:

 

dividende,ci la un venit anual sub forma de dobanda fixa. Dobanda in procente: venit anual sub forma de dobanda / valoarea nominala a obligatiunii b)Obligatiunile indexate.

-imprumuturile nu trebuie sa depaseasca capitalul social sau propriu al intrep. -durata de acordare a imprumutului sa nu fie mai mare decat cea a

utilizarii investitiilor si se calculeaza

capitalului imobilizat, in active corporale si incorporale:

Pt stabilirea fondului de amortizare este necesar sa se cunoasca cotele de amortizare care sunt exprimate de regula in procente.Aceste cote au un caracter mediu si pot fi stabilite pe

La aceste obligatiuni pretul de

in

ani si anume:

feluri sau gromogeme de active

rambursare si dobanda variaza in conformitate cu un indice care are o legatura directa cu activul intrep cum ar fi: pretul de vanzare al produselor, cifra de afaceri obtinuta, volumul

durata medie de acordare a imprumutului= 2* (suma solicitata ca imprumut/ autofinantarea bruta anuala) Garantia acestui credit este data de

corporale a)metoda liniara de amortizare b)cote proportionale pe unitatea de produs c)cote proportionale progresive

final al productiei obtinute c)Obligatiunile participante. Detinatorilor acestor actiuni le da dreptul la o dobanda fixa plus una

rentabilitatea viitoare a intreprinderii. Creditul pe termen mediu poate fi acordat de catre o banca sau de catre organismele financiare specializate.

d)cote proportionale degresive In Romania intrep foloseste cotele de amortizare liniare, degresive si accelerate.

suplimentara indexata in fct de

O

forma a credituli pe termen mediu

a) Cotele de amortizare liniare:

profitul intrep emitente. d)Obligatiunile convertibile in actiuni.

este si creditul pe termen leasing(care consta in faptul k o institutie financiara achizitioneaza la

CAl=(Sa)suma anuala de amortizat in valoarea activului corporal * 100 / valoarea de intrare a activului

Aceste obligatiuni se pot transfera in actiuni si detinatorii lor sunt avantajati prin aceea ca au garantia rambursarii imprumuturilor si beneficiaza de cresterea economica a intrep. Pt intrep aceasta reprezinta o

cererea unor intreprinderi bunuri imobiliare, industriale, cladiri administrative pt livrari, pt a le inchiria acestora, in schimbul unei chirii periodice.

corporal in cadrul intrep Sa=valoarea de intrare a activului corporal in cadrul intrep / durata de serviciu conform cataloagelor tehnice cu modificarile ulterioare incepand cu 1 ianuarie 2005

majorare amanata de capitalul social.

C.

Imprumuturi pe termen scurt

 

Aceste cote au ca trasatura esentiala

16.Costul capitalurilor proprii si imprumutate folosite de intrep:

-se acorda pe o durata de pana la 1 an, avand rolul de a permite intrep sa-si finanteze operatiunile de

caracterul constant pe toata perioada in care activele corporale sunt supuse amortizarii, prezinta dezavantajul k

Capitalurile proprii se formeaza din surse sau contributii externe si surse sau contributii interne.Contributiile externe cuprind aportul proprietarilor si, eventual, unele aporturi ale

exploatare, operatiuni legale de ciclul de exploatare,adica de activele circulante, dupa cum creditele pe termen lung si mediu au scopul de a acoperii nevoile de investitii care au un caracter durabil.

nu tin seama de variabilitatea in timp a uzurii fizice si morale.Aceste cote sunt unice pt activele corporale identice, indiferent de ramura in care functioneaza si forma de proprietate luandu-se in considerare conditiile

normale de exploatare si uzura aferenta.In cazul unor active corporale care fct in conditii de exploatare deosebite, mediu umed, coroziv, temperaturi inalte, eea ce conduce la o uzura accelerata se prevad cote de amortizare mai mari, durata de serviciu este mai mica. b)Cote de amortizare proportionale pe unitatea de produs:

-se aplica in cazul in care obiectul exploatat este limitat ca sortiment, in industria carbonifera, forestiera, in saline, etc. A=Vi(Va) / Ro c)metodele cotei de amortizare progresive:

-se caracterizeaza prin faptul ca ele cresc pe masura ce are loc inaintarea in timp folosirii a activelor corporale d)Cote proportionale degresive:

-amortizarea se micsoreaza pe masura ce activele corporale se apropie de expirarea duratei de serviciu. -se recomanda ca sa fie folosite la calcularea amortizarii unor active corporale care sunt supuse frecvent uzurii morale,