Sunteți pe pagina 1din 50

GRUPUL SCOLAR

"GHEORGHE MARINESCU"
TARGU-MURES

LUCRARE DE DIPLOMA
SCOALA POSTLICEALA
"GHEORGHE MARINESCU"
TARGU MURES

LUCRARE DE DIPLOMA
INGRIJIREA PACIENTULUI
CU ASTM BRONSIC
-2007-

CUPRINS
Capitolul 1. Prezentarea notiunilor de anatomie si fiziologie a arborelui
bronsic.

1.1 Anatomia si fiziologia arborelui bronsic...............................................5

1.2 Prezentarea teoretica a astmului


bronsic...............................................5

1.2.1Definitie....................................................................................5
1.2.2 Etiologie....................................................................................
6

1.2.3 Patogenie...................................................................................
6

1.2.4 Simptomatologie.......................................................................
7

1.2.5 Tratament..................................................................................
7

Capitolul 2. Supravegherea pacientului din momentul internarii pana


la externare si efectuarea tehnicilor impuse de afectiune.

2.1 Internarea pacientului cu astm bronsic in


spital...................................10

2.2 Asigurarea conditiilor de


spitalizare....................................................11

2.3 Asigurarea conditiilor igienice pacientilor internati............................11

2.3.1 Pregatirea patului si accesoriile


lui.........................................12

2.3.2 Schimbarea lenjeriei de


pat.....................................................12

2.3.3 Asigurarea igienei personale corporale si vestimentare a


pacientului.
.................................................................................................12

2.3.4 Efectuarea toaletei generale si pe regiuni a


pacientului..........12

2.3.5 Observarea pozitiei pa 16316l1124q cientului in


pat.....................................13

2.3.6 Schimbarea pozitiei pacientului si mobilizarea lui.................13


2.3.7 Captarea
eliminarilor...............................................................14

2.4 Supravegherea functiilor vitale si


vegetative.......................................14

2.5 Alimentatia
pacientului........................................................................16

2.6 Administrarea
medicamentelor............................................................17

2.7 Recoltarea produselor biologice si


patologice.....................................18

2.8 Pregatirea pacientului si efectuarea tehnicilor speciale impuse de


afectiune......................................................................................................
20

2.9 Profilaxia astmului


bronsic..................................................................24

2.10 Externarea
pacientului.......................................................................25

Capitolul 3.

3.1 Prezentarea cazurilor de


boala.............................................................26

3.1.1 Plan de ingrijire nr.


1..............................................................26

Anexa 1 : Culegerea datelor - date


fixe..........................................26

- diagnostic de internare

- anamneza
- istoricul bolii

- manifestarii de dependenta

- problemele
pacientului

Anexa 2 : Diagnostic de
ingrijire.......................................................27

Obiective

Interventii

Evaluare

Anexa 3 : Functiile
vitale...................................................................29

Recoltarii de produse biologice si patologice

Examinari paraclinice

Tratament

Regim alimentar

3.1.2 Plan de ingrijire nr.


2.................................................................30

Anexa 1 : Culegerea datelor - date


fixe..........................................30

- diagnostic de internare

- anamneza

- istoricul boli

- manifestari de dependenta
- problemele pacientului

Anexa 2 : Diagnostic de
ingrijire.......................................................31

Obiective

Interventii

Evaluare

Anexa 3 : Functiile
vitale..................................................................32

Recoltarii de produse biologice si patologice

Examinari paraclinice

Tratament

Regim alimentar

3.1.3 Plan de ingrijire nr.


3.................................................................33

Anexa 1 : Culegerea datelor - date


fixe..........................................33

- diagnostic de internare

- anamneza

- istoricul boli

- manifestari de dependenta

- problemele pacientului

Anexa 2 : Diagnostic de
ingrijire.......................................................34
Obiective

Interventii

Evaluare

Anexa 3 : Functiile
vitale...................................................................35

Recoltarii de produse biologice si patologice

Examinari paraclinice

Tratament

Regim alimentar

3.2 Cocluzii asupra


lucrarii..........................................................................36

Bibliografie

CAPITOLUL I

Prezentarea Notiunilor De Anatomie Si Fiziologie

A Arborelui Bronsic

1.1 Anatomia si fiziologia arborelui bronsic

Bronhia principala, patrunzand in plaman prin hil, se imparte in


intrapulmonar la dreapta in trei bronhii lobare ( superioara,mijlocie si inferioara ),
iar la stanga in doua bronhii ( superioara si inferioara ).

Bronhiile lobare se divid apoi in bronhii segmentare care asigura aeratia


segmentelor bronhopulmonare. Ele au limite, aeratie, vascularizatie si patologie
proprie. Plamanul drept are 10 segmente, iar cel stang are 9, lipsind segmentul
medio-bazal.

Bronhiile segmentare se divid in bronhiole lobulare care deservesc lobulii


pulmonari, unitati morfologice ale plamanului, de forma piramidala, cu baza spre
periferia plamanului si varful la hil. Bronhiolele lobulare, la randul lor, se ramifica
in bronhiole respiratorii de la care pleaca ductele alveolare terminate prin saculeti
alveolari. Pereti saculetilor alveolari sunt compartimentati in alveole pulmonare.

Bronhiolele respiratorii, impreuna cu formatiunile derivate din ele ( ducte


alveolare, saculeti alveolari si alveole pulmonare ) formeaza acinii pulmonari.
Acinul e unitatea morfofunetinata a plamanului.

Structura arborelui bronsic se mofifica si ea. Bronhiile lobare au structura


asemanatoare bronhiilor principale. Bronhiile segmenatare au si ele un schelet
cartilaginos, insa cartilajul e fragmentat ( insule de cartilaj ), in schimb bronhiile
lobulare si respiratorii pierd complet scheletul cartilaginos. Bronhiile respiratorii
si lobulare au un perete fibroelastic, peste care sunt dispuse fibre musculare
netede, cu dispozitie circulara. In peretii ductelor alveolare intalnim numai
membrane fibroelastica acoperita de epiteliu.

Alveolele pulmonare au forma unui saculet unic, cu perete extreme de


subtire, adaptat schimburilor gazoase.

Prezentarea teoretica a bolii

1.2.1Definitia astmului bronsic

Astmul bronsic este o boala caracterizata prin accese de dispnee


predominant expiratorie cu durata, severitate si moment de aparitie variabile care
apar la persoane cu hipersensibilitate traheobronsica la stimuli variati, fiind sub
aspect anatomic o stenoza bronsiolara, tranzitorie cu "restitutia ad integrum" in
acalmiile intercalare.

1.2.2 Etiologia astmului bronsic

Astmul bronsic are la baza factori etiologici heterogenic care declanseaza


sau provoaca criza de astm.
Din punct de vedere etiologic, astmul bronsic se clasifica astfel :

a) astm extrinsec = astm alergic = astm neinfectios

Cele mai obisnuite alergene sunt : polenul, praful de camera, parul si


scuamele de animale, fungii atmosferici, unele alergene alimentare ( lapte, oua,
carne ) sau medicamentoase ( acidul acetilsalicilic, penicilina, aminofenazona,
unele produse micribiene ).

b) astm intrinsec = astm nealergic = astm infectios

De obicei, se iveste in timpul iernii si se asociaza cu tuse si expectoratie


muco- purulenta si factori infectiosi ( exemplu bronsite cornice ).

c) astm mixt - se intrica alergia cu infectia


d) astm cu etiologie neprecizata
e) astm cu alte etiologii

Aici intervin factorii :

- psihici - socul psihic sau starile psihoafective


- endocrini - pot declansa, agrava sau ameliora astmul ; hipofiza, tiroida,
corticosuprarenalele, gonade, pancreas exocriu.
- biometeorologici - temperature, presiunea atmosferica, umiditatea, vantul,
altitudinea, razele solare.
f)astm la effort
g) astm la aspirina

1.2.3 Patogenia astmului bronsic

Roluri importante in producerea bolii astmatice au :

a) terenul
b) leziuni ale cailor respiratorii
c) cauzele declansate ( factori alergici si nealergici ).

Fundamentul in astmul bronsic este obstructia generalizata a cailor


respiratorii ce determina dificultatea respiratiei cu perturbari ventilatorii si ale
schimbarilor gazoase. Aceasta obstructie este consecinta urmatorilor factori :

a) spasmul musculaturii netede prin peretii tractului bronsic


b) edem inflamator al mucozei bronsice
c) hipersecretie de mucus
d) cresterea presiuni intrapulmonare care devine factorul agravant al obstructiei
bronsice.

1.2.4. Simptomatologia astmului bronsic

La inceput, crizele sunt tipice, cu inceput si sfarsit brusc, cu intervale libere ;


mai tarziu, in intervalele dintre crize, apar semnele bronsitei cornice si ale
emfizemului, cu dispnee mai mult sau mai putin evidenta. Criza apare in a doua
jumatate a noptii, de obicei brutal, cu dispnee si neliniste, prurit si hipersecretie ;
alteori e anuntata de prodroame ( stranut, lacrimare, prurit al pleoapelor, cefalee
). Dispneea devine paroxistica, brodipneica, cu expiratie prelungita si
suieratoare. Bolnavul ramane la pat sau alearga la fereastra, prada setei de aer.
De obicei sta in pozitie sezanda, cu capul pe spate si sprijinit in maini, narile
dilatate, jugulare turgescente.

In timpul crizei, toracele e imobil, in inspiratie fortata.

La sfarsitul crizei, apare tusea uscata, chinuitoare ( deoarece expulzarea


secretiilor se face cu dificultate ), cu sputa vascoasa, albicioasa ( perlata ). Criza
se termina in cateva minute sau ore, spontan sau sub influenta tratamentului.

Starea de rau astmatic se caracterizeaza prin crize violente, durand peste


24-48 h rezistente la tratament, de obicei fara tuse si expectoratie, cu polipnee,
asfixie, cianoza, colaps vascular, somnolenta pana la coma. Apare dupa
administrarea in exces de simpaticomimetice ( Alupent ), sedative, opiacee,
barbiturice, suprimarea brusca a corticoterapiei, suprainfectie bronsica.

1.2.5 Tratamentul astmului bronsic

Astmul bronsic raspunde la o gama larga de preparate si proceduri. Si in


aceasta afectiune masurile prevenite sunt foarte importante. Prima actiune
vizeaza combaterea fumatului si propaganda antitobagica. Alte masuri : evitarea
virozelor respiratori. Sensibilitatea particulara a bolnavilor la infectii impune, de
asemenea, evitarea virozelor respiratorii si in primul rand, aglomeratiile in timpul
epidemiilor.

Chimioprofilaxia recidivelor bronsitice, in astmul bronsic intricate se


realizeaza cu Tetraciclina, mai rar Penicilina V. S-au incercat si Eritromicina,
Ampicilina si Biseptolul. Cu Biseptolul s-au obtinut rezultate bune in lunile de
iarna.

Tratamentul cu aerosoli ( inhaloterapia ) este indispensabil in anumite


forme. Se parctica 2-4 inhalatii pe sedinta, uneori mai mult, dar fara a abuza.
Metoda comporta si anumite riscuri, in special inhalarea de diferiti germeni, ceea
ce impune folosirea strict personala si pastrarea in stare de sterilizare a
aparatului.

Principalele bronhodilatatoare folosite sunt :

a) beta - adrenergicele
b) anticolinergicele
c) derivatii xantinici
Beta - adrenergicele sunt derivati ai adrenalinei, care din cauza efectelor
secundare ( ca si efedrina) nu mai e utilizata astazi. Din generatia a doua se
folosesc Izoprenalina ( Aludrin ) si Ociprenalina ( Alupent, Astmopent ) ;

Superiori acestora sunt derivatii din generatia a treia : Terbutalinul ( Bricanyl ),


Fenoterolul ( Berotec ), Salbutasnolul ( Ventolin si Sultanol ) si Clenbuterolul
(Spiropent). Sunt folositi cu precadere in aerosoli dozati. Dozajul correct ( 4x2
inhalatii / zi ) este practice lipsit de efecte adverse cardiovasculare. Cele sub
forma de spray dozat sunt de intrebuintare curenta. S-a incercat si prepararea
tabletelor de Ociprenalina, Salbutamol si Terbutalina. Preparatul Ventolin (
Salbutamol ) pare cel mai util. Ca reactii adverse dupa supradozaj, pot aparea :
tremuraturi, nervozitate, palpitatii, tahicardie, cresterea debitului cardiac si a
tensiunii arteriale. Aceste manifestari apar spontan prin reducerea dozei.

Dintre anticolinergice, cap de serie este atropina, astazi foarte putin


intrebuintata din cauza tulburarilor provocate. In practica s-a impus preparatul
Atrovent care nu are efecte secundare ale atropinei. Rezultatele sunt inferioare
beta adrenergicelor.

Dintre Xantine se foloseste Teofilina si derivatii sai, Miofilina, Aminofilina si


Runidural. Au slaba actiune pe cale orala si mai buna actiune pe cale iv sau ca
aerosoli. Rezultatele sunt inferioare betaadrenergicelor si anticolinergicelor.

Alte preparate folosite in tratamentul astmului bronsic :

a) Prostaglandinele - prezinta numai un interes teoretic.


b) Cromoglicatul disodic (Intal, Lomudal) - desi nu este bronhodilatator, se
foloseste ca masura preventiva ; se administreaza inaintea expunerii la
alergenul causal, cu turboinhalatorul de mana ( spinhaler ), 4 capsule/zi ( 20
mg / capsula ) la 4-6 ore, sau sub forma de solutie pentru aerosoli.
c) Zaditenul ( Ketotifen ) - are tot efect preventive si e administrat sub forma de
gelule, oral, 1 mg dimineata si seara.

Corticoterapia este tratamentul cel mai eficace, dar datorita riscurilor,


ramane o terapie de impas. Se folosesc Prednison, Superprednol, produse
retard ( Celestone, Kenalog ), Synachten retard sub protectie de alkaline, calciu,
potasiu. In general, corticoterapia trebuie rezervata formelor grave ; tratamentul
continuu se va temporiza, se vor folosi doze minime.

Se mai folosesc antibioticele, de preferinta Oxacilina, Cloxacilina,


Tetraciclina, in prezenta semnelor de infectie ; expectorante si mucolitice (
Bisolvon, Mucosolvin) - in crize si suprainfectie ; sedative slabe ( Bromoval,
Nervocaliu ) ; oxigen - in crizele cu polipnee.

Masurile profilactice vor fi aplicate intotdeauna : evitarea mediului alergizant


; evitarea substantelor iritante bronsice - tutun, alcool ,etc.

Tratamentul in starea de rau astmatic :

Se administreaza hemisuccinat de hidrocortizou, urmat de perfuzii cu solutie


de glucoza 5 % .

Tratamentul parenteral trebuie sa fie cat mai scurt, urmarindu-se scoaterea


bolnavului din criza. ACTH este superior, dar poate da accidente alergice. Se
administreaza de la inceput antibiotice ( nu Penicilina, fiind alergizanta ),
fluidifiante, diuretice ( Ederen ), oxigen si in cazuri deosebite de grave, se indica
bronhoaspiratie, respiratie asistata.

In tratamentul astmului bronsic, antitusivele nu se administreaza decat in


cazuri deosebite ; sunt interzise morfina, opiaceele, tranchilizantele,
neurolepticele ; se combat abuzul de simpaticomimetice si de medicamente
alergizante ( Penicilina).

CAPITOLUL II

Supravegherea Pacientului Din Momentul


Internarii Pana La Externare Si Efectuarea

Tehnicilor Impuse De Afectiune

2.1 Internarea pacientului cu astm bronsic

In spital

Internarea in spital constituie pentru fiecare bolnav o etapa deosebita in viata


sa, deoarece se realizeaza in scopul vindecarii sale, dar se intrerup legaturile
permanente cu munca, familia si prietenii sai.

In cadrul serviciului de primire bolnavul are primul contact cu spitalul la biroul


de internari, unde : se identifica bolnavul, se verifica biletul de internare ( sau de
trimitere ), se inregistreaza datele personale in registrul de intrari/iesiri din spital
si se pregateste bolnavul pentru examenul medical.

De la serviciul de internare bolnavul e condos la sectia interne unde medicul


hatareste salonul in care va fi internat bolnavul, tinand seama de diagnostic,
stadiul si gravitatea bolii,sex.

Asistentei ii revine ca sarcina :

- ajutorul acordat bolnavului la dezbracare si imbracare

- ajutorul la efectuarea ingrijirilor igienice.

- pregatirea medicamentelor de urgenta : MIOFILIN ( tablete si fiole ), antialergic


- HHC, cardiotonic - STROFANTINA sau DIGITALA, diuretic - FUROSEMID
(fiole).

Medicul in prezenta asistentei medicale efectueaza examenul clinic al


pacientului, dupa care fixeaza tratamentul de urgenta concomitant cu acordarea
asistentei de urgenta ; medicul intocmeste foaia de observatie a pacientului, in
care se vor inscrie datele personale sau anamnestice ale acestuia, cine a insotit
bolnavul in spital, la ce mijloc de transport sa recurs ( specializat - ambulanta,
nespecializat - masina particulara ), starea prezenta, interventiile si tratamantul
efectuat in timpul transportului si la camera de garda.
Identificarea si cunoasterea adresei pacientului sau a celui mai apropiat
apartinator au o importanta pentru a se instiinta membrii familiei in caz de
agravare a bolii sai deces.

In prezenta medicului, asistenta medicala :

- adiministreaza cu promptitudine medicatia de urgenta.

- conecteaza bolnavul la aparatul de respirat.

- monitorizeaza pacientul : - functiile vitale - la 15 minute

- pH sangvin - la 1 ora

- electroliti Na - la 8 ore

- recolteaza probe pentru analizele de laborator considerante urgente, grupa


sangvina si Rh, hemoglobina, hematocrit, probe de coagulare, glicemia.

La internare pacientul va primi echipamentul spitalului, hainele acestuia vor fi


inventariate, inregistrate si pastrate intr-o incapere destinata acestui scop.
Bolnavilor sau apartinatorilor li se inmaneaza un bon pe baza caruia se restitue
imbracamintea la externare. In cazul in care persoanele venite la internare
prezinta paraziti, se va efectua deparazitarea lor si a efectelor acestora, inainte
de depozitare.

Asistenta medicala preda foaia de observatie la registratura sectiei si


conduce bolnavul in salon, unde il va prezenta celorlalti bolnavi si il va ajuta sa isi
aranjeze obiectele personale in noptiera.

2.2 Asigurarea conditiilor de spitalizare

Scopul spitalizarii e vindecarea bolnavilor, de aceea trebuie create conditii


care cresc capacitatea de vindecare a organismului, forta de aparare si
scoaterea bolnavuluide sub eventualele influente nocive ale mediului in care
traieste.

Saloanele trebuie sa fie luminoase, bine aerisite, fara curenti de aer.


Temperatura salonului trebuie sa fie de 18-20 ºC. Aerul trebuie sa fie umidificat.
Asistenta isi va petrece timpul in care nu are sarcini concrete de ingrijire
printer bolnavi ; discuta cu ei incercand sa le castige increderea sis a stabileasca
o relatie de comunicare cu bolnavii. Aceasta apropiere de bolnav o va ajuta la
indeplinirea sarcinilor de ingrijire, incurajand bolnavul si inlaturand anexietatea pe
care bolnavul astmic o are.

2.3 Asigurarea conditiilor igienice

pacientilor internati

2.3.1 Pregatirea patului si a accesoriilor lui

In conditiile spitalizarii, patul reprezinta pentru fiecare bolnav spatiul in care


isi petrece majoritatea timpului si i se asigura ingrijirea.

Accesoriile patului sunt : salteaua, 1-2 perne, patura, cearceaful, doua


fete de perna, musama, aleza sau traversa.

Atata patul cat si accesoriile lui se vor pastra in conditii de curatenie.

Tehnica pregatirii patului :

Tehnica poate fi realizata de 1-2 persoane.

2.3.2 Schimbarea lenjeriei de pat

Materialele necesare pentru schimbarea lenjeriei de pat sunt


: cearceaful de patura, fete de perna, cearceaf de pat, aleza, musama, sac de
rufe murdare.

2.3.3 Asigurarea igienei personale, corporale si vestimentare a pacientului

Prin igiena bolnavului se intelege ansamblul de tehnici si proceduri utilizate


in scopul intretinerii curateniei, mucoaselor, tegumentelor si fanerelor, ceea ce
reprezinta, in fond, si o modalitate de aparare a organismului impotriva bolilor.

Bolnavii cu astm bronsic au o sensibilitate crescuta fata de alergeni, dintre


care face parte si praful de casa. Pentru a preveni depunerea prafului , mobilierul
din salon va fi redus la strictul necesar si trebuie sa fie cat mai simplu. Personalul
care face curatenie in aceste saloane va fi atentionat sa foloseasca carpe umede
pentru a evita ridicarea prafului la stergere.
Bolnavii in stare de rau astmic necesita o atentie deosebita din partea
echipei medicale. Acestia fiind imobilizati la pat nu-si pot asigura curatenia
personala, drept pentru care vor fi ajutati de asistenta medicala.

2.3.4 Efectuarea toaletei generale si pe regiuni a pacientului

In efectuarea toaletei se va tine cont de anumite reguli si conditii :

- ferestrele si usile incaperii sa fie inchise.

- temperature incaperii sa fie de circa 18-20 ºC.

- toaleta se face inainte de masa si nu dupa ce bolnavul a mancat.

- se evita baia prelungita si prea obositoare.

- protejarea lenjeriei de pat ( daca toaleta bolnavului se efectueaza la pat ).

Trebuie avut in vedere ca acesti bolnavi primesc tratament cu corticoizi,


medicamente ce duc la deprimarea reactiilor imunologice si inflamatorii si
favorizeaza infectiile ( infectii micotice, virale, bacteriene si parazitare ) ; prin
urmare pastrarea tegumentelor si a mucoaselor intr-o stare se asepsie e o
conditie importanta in asigurarea unei starii de bine si ea trebuie respectata.

O atentie deosebita trebuie acordata toaletei cavitatii bucale dupa


expectoratie si mai ales dupa folosirea aerosolilor, acesti bolnavi fiind predispusi
sa faca candidoza orala si disfonie prin depunere pe orofaringe cu intrare in
circulatia sistemica. Pentru a evita aceste efecte secundare se recomanda
administrarea corticoizilor printr-un spacer atasat tubului inhalant, cu clatirea gurii
dupa utilizarea inhalatorului.

Parul trebuie sa fie curat, unghiile sa nu contina murdarie si sa fie taiate,


conductul auditiv extern, nasul san u contina rinoree, cruste.

2.3.5 Observarea pozitiei pa 16316l1124q cientului in pat

La bolnavii astmatici si in criza, pozitia in pat e fortata, determinata de


afectiunea de baza. La majoritatea afectiunilor de baza cea mai convenabila
pentru bolnav e cea semisezanda. Acest lucru nu trebuie fortat si daca starea
bolnavului nu contrazice, alegerea pozititei trebuie lasata la alegerea lui. In toate
cazurile insa el va fi indemnat sa-si schimbe pozitia cat mai des pentru a evita
complicatiile hipostatice.

Pozitia sezand luata de bolnav in pat sau la marginea patului in cursul


acceselor de astm bronsic, trebuie facuta cat mai comoda cu ajutorul anexelor
sau sprijinindu-l in brate.

Starea de rau astmatic e stadiul clinic cel mai grav al astmului bronsic. Se
manifesta printr-un sindrom de asfixie si de aceea echipa de ingrijire trebuie sa
urmareasca fiecare pas pentru combaterea complicatiilor grave care pot duce la
moartea bolnavului.

Bolnavului i se va explica ca pozitia sezand da la marginea patului, cu


toracele impins inainte, cu mainile pe langa corp, favorizeaza o buna oxigenare,
deoarece el are impresia ca se sufoca. Tot printr-o buna oxigenare se combate
cianoza tegumentelor, prezenta in starea de rau astmatic.

Pozitia bolnavului tradeaza nu numai o anumita stare patologica, ci si gradul


de severitate a imbolnavirii. Astfel daca intr-o imbolnavire usoara bolnavul
ramane activ, intr-una grava intalnim pozitie pasiva ( musculature fara tonicitate,
absenta miscarilor active ). Expresia fetei poate traduce unele stari ca :
anexitate, durere, anorexie, deprimare.

Ea se manifesta in functie de starea generala a bolnavului, si de aceea,


expresia fetei trebuie urmarita permanent.

La astmatici faciesul exprima spaima si sete de aer ( bolnavul are senzatie


de asfixiere ). Ei stau cu gura intredeschisa, sunt cianotici la fata, tegumentele
sunt palide, cenusii, acoperite de transpiratii reci.

2.3.6 Scimbarea pozitiei pacientului si mobilizarea lui

Schimbarile de pozitie pot fi active sau pasive si sunt efectuate cu ajutorul


asistentei in cazul pacientilor adinamici, epuizati fizic dupa crizele de astm
bronsic.

In mod normal, acesti pacienti se pot mobilize singuri cu greutate, in functie


de tipul de reactivitate a pacientului.

Pacientul e invatat sa intercaleze exercitiile de miscare cu exercitiile de


respiratie. Anvergura de miscare trebuie inceputa incet, marindu-se treptat in
functie de raspunsul fiziologic al pacientului ( puls, transpiratii, ameteli, culoarea
tegumentului, slabiciune musculara ).

2.3.7 Captarea eliminarilor

Daca nu exista contraindicatii speciale, bolnavul trebuie indemnat de mai


multe ori pe zi sa tuseasca in vederea eliminarii continutului patologic al arborelui
patologic, ceea ce permeabilizeaza caile respiratorii si il usureaza. E foarte
important ca sputa sa fie urmarita si pastrata pentru a fi vazuta de medic in cazul
in care se recomanda o serie de investigatii de laborator pentru examen citologic,
bacteriologic.

In conditii patologice , sputa se aduna in caile respiratoriisi actioneaza ca un


corp starin, declansand reflexul de tuse puternica, iritanta, de aspect perlat,
vascoasa, greu de eliminate print use.

Alaturi de expectoratie, asistenta trebuie sa urmareasca respiratia


tegumentelor si a mucoaselor, starea psihica a bolii si sa recunoasca in timp util
semnele premonitarii ale complicatiilor.

2.4. Supravegherea functiilor

vitale si vegetative

Una dintre cele mai importante sarcini ale asistentei e supravegherea


functiilor vitale si vegetative si noatarea acestora in foaia de observatie, iar in
cazul modificarii bruste a acestora se anunta medicul.

Modificarile functiilor vitale reflecta starea generala a bolnavului, precum si


evolutia boli.

In cazul astmului bronsic, accentual cade pe urmarirea respiratiei.

Miscarile respiratorii la omul sanatos sunt simetrice si ritmice, iar frecventa


normala a respiratiei e de 16-18 resp/min., putand insa varia dupa varsta si sex.
Bolnavii de astm bronsic au o respiratie ce se caracterizeaza printr-o inspiratie
normala urmata de o expiratie grea, fortata, zgomotoasa, wheezing ( respiratie
suieratoare ), deci o bradipnee expiratorie ce apare de obicei, paroxistic.
Tulburari respiratorii vor constitui un indice important in stabilirea
diagnosticului si aprecierea evolutiei bolii. Ajuta sa recunoastem precoce,
eventualele complicatii si la formutarea unui prognostic. Din acest motiv, e foarte
important ca asistenta sa urmareasca si sa noteze respiratia pacientului in foaia
de temperature cat mai précis. Pe foaia de temperature notarea respiratiei se
face cu un pix verde unindu-se apoi cu valoarea anterioara. Curba respiratorie se
obtine prin unirea valorilor obtinute la fiecare masuratoare, dimineata si seara.
Pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura se socoteste o resp/min.
Asistenta medicala va urmarii inspiratiile timp de 1 minut.

Expectoratia reprezinta eliminarea sputei de pe caile respiratorii, sputa fiind


totalitatea substantelor ce se elimina din bronhii in timpul tusei.

Astmul bronsic este, de obicei, de tuse productive, sputa provenind si de la


unele infectii bronsice. In astm, sputa are un aspect mucopurulent, e aderenta la
peretele bronhiilor, are o culoare albicioasa, arata si are denumirea de "sputa
perlata"

Temperatura corpului in conditii fiziologice are valoarea de 36-37 ºC, cu


mici variatii zilnice intre 0,5º - 1ºC si e rezultatul proceselor oxidative din
organism numite si termogeneza. Aprecierea exacta a temperaturii corpului se
face cu ajutorul termometrului.

Astmul bronsic e insotit frecvent de infectii ale cailor respiratorii si astfel pot
sa apara stari febrile. Notarea pe foaia de temperatura se face cu un punct
albastru ; pentru fiecare linie orizontala a foii de temperatura corespund 2
diviziunii de grad.

Tensiunea arteriala reprezinta presiunea pe care sangele circulant o


exercita asupra peretilor arteriali. Este determinata de forta de contractie a inimi,
de rezistenta intampinata de sange in artere, fiind data de elasticitatea si calibrul
sistemului vascular si de cascozitatea sangelui.

Valorile normale ale tensiuni arteriale la un adult sanatos sunt : 115-140 mm


Hg maxima sau sistolica, si 75-90 mm Hg minima sau diastolica.

In cazul astmului bronsic variatii patologice ale tensiuni arteriale apar numai
in cadrul anoxiei, cand tensiunea are tendinta la crestere. Pe foaia de
temperatura notarea se face grafic sau cifric cu culoare rosie sau albastra.
Notarea grafica a tensiuni arteriale se face astfel : pentru fiecare linie orizontala a
foii de temperatura se socoteste 10 mm Hg ; se hasureaza patratele foii de
temperature corespunzatoare valorilor obtinute.

Pulsul reprezinta expansiunea ritmica a arterelor ce se comprima pe un plan


osos. Pulsul e sincron cu sistolele ventriculare. Valoarea normala a pulsului e
intre 60-80 pulsatii/minut, inregistrand mici variatii dupa varsta, sexul si inaltimea
individului. Asistenta are sarcina sa noteze pulsul pacientului in foaia de
temperature de mai multe ori pe zi. Pulsul se noateaza cu un punct rosu pe linia
corespunzatoare numarului de pulsatii. Pentru obtinerea graficului masurarea
pulsuslui se face dimineata si seara, punctele obtinute unindu-se printro linie
rosie. Fiecare linie orizontala a foii de temperature corespunde la 4 pulsatii/minut.

Diureza e cantitatea de urina eliminata pe perioada de 24 ore ; prin urina se


elimina din organism substante toxice provenite din metabolism. Cantitatea
normala emisa variaza intre 1200-1800 ml/zi si densitatea normala intre 1015-
1025. Astmatici pot sa aiba o usoara scadere a diurezei datorita transpiratiilor
abundente care se asociaza cu crizele de astm bronsic.

Prin scaun se elimina substanteleramase pe tubul digestive dupa ingestia


alimentelor. Omul sanatos are zilnic un scaun. Datorita inactivitatii si imobilizarii
la pat bolnavii astmatici acuza uneori o constipatie trecatoare.

2.5 Alimentatia pacientului

cu astm bronsic

Bolnavii cu crize usoare de astm se pot alimenta singuri, in schimb bolnavii


de rau astmatic necesita ajutor.

Alimentatia activa se face in sala de mese sau in salon pe o masa sau la


pat.

Alimentatia pasiva se face persoanelor imobilizate la pat, in pozitie sezand,


sprijinit. In acest caz se foloseste o masuta speciala care se fixeaza deasupra
patului.

Un rol al asistentei medicale e supravegherea alimentatiei bolnavului. La


servirea mesei bolnavul e incurajat, i se explica importanta nutritiei in procesul de
vindecare.
Pacientii cu astm bronsic primesc un aport marit de lichide, luand in
consideratie pierderile de lichide prin expectoratie si prin transpiratie abundenta
din cauza respiratiei ingreunate. Batranii si copii primesc o atentie deosebita din
puncte de vedere al bilantului hidric, ei fiind dispusi la o deshidratare mai rapida.

Bolnavii cu expectoratii mai abundente si fetide au o pofta de mancare


scazuta ; acestia inainte de masa in, fac toaleta cavitatii bucale.

Se vor evita elimentele posibil alergizante si in cazul in care primesc


tratament cu antiinflamatoare steroidiene de tip Prednison, se prescrie regim
desodat.

Alimentele permise pentru consum la bolnavul cu astm bronsic sunt :

- legume diferite
- preparate cu cantitati mici de grasime neprajita
- fructe crude, compoturi
- supe de legume
- paine neagra
- lapte proaspat cand nu determina manifestari alergice
Alimentele interzise sunt :
- carnea, pestele
- laptele fermentat
- fainoasele
- ouale
Mesele vor fi fractionate in cantitati mici si dese.

Pacientii cu astm alergic vor avea un regim hipoproteic, hipoglucidic,


normoglucidic, imbogatit cu minerale si vitamine.

2.6 Administrarea medicamentelor

In cazul unei crize de astm, bolnavul va fi adus in pozitie semisezanda


pentru a usura respiratia, apoi i se administreaza medicatia indicata de medic si
este supravegheat pana la terminarea accesului.

Tratamentul cu aerosoli e indispensabil in anumite forme. Se practica 2-4


inhalatii pe sedinta, uneori mai mult dar fara a abuza.

Principalele bronhodilatatoare folosite sunt :


1.Beta - adrenergicele - derivatii ai adrenalinei, care din cauza efectelor
secundare nu mai e utilizata astazi.

Din generatia a doua se folosesc : Izoprenalina ( Aludrin ) si Ociprenalina (


Alupent, Astmopent ) ;

Superiori acestora sunt derivatii din generatia a treia : Terbutalinul ( Bricanyl ),


Fenoterolul ( Berotec ), Salbutasnolul ( Ventolin si Sultanol ) si Clenbuterolul
(Spiropent). Sunt folositi cu precadere in aerosoli dozati. Dozajul correct ( 4x2
inhalatii / zi ) este practice lipsit de efecte adverse cardiovasculare. Cele sub
forma de spray dozat sunt de intrebuintare curenta. S-a incercat si prepararea
tabletelor de Ociprenalina, Salbutamol si Terbutalina. Preparatul Ventolin (
Salbutamol ) pare cel mai util. Ca reactii adverse dupa supradozaj, pot aparea :
tremuraturi, nervozitate, palpitatii, tahicardie, cresterea debitului cardiac si a
tensiunii arteriale. Aceste manifestari apar spontan prin reducerea dozei.

2. Anticolinergice - Atrovent ; rezultatele sunt inferioare beta-adrenergicelor.

3. Xantine - Teofilina si derivatii sai, Miofilin, Aminofilin si Runidural. Au slaba


actiune pe cale orala si mai buna actiune pe cale iv sau ca aerosoli.

Corticoterapia e tratamentul cel mai eficace , dar datorita riscurilor,


ramane o terapie de impas. Se folosesc Prednison - 1 tableta/zi, 5 mig ;
Supepredanol - 1 tableta/zi (0,5 mg/tableta ); Superprednol - 1 tableta/zi (0,5
mg/tableta ) ; produse retard - Celestone , Kenalog, Synachten - retard - 1 mg la
7-15 zile, sub protectie de alkaline, calciu, K. . In general, corticoterapia trebuie
rezervata formelor grave ; tratamentul continuu se va temporiza, se vor folosi
doze minime ( 30 mg Prednison /zi - tratament de atac ; 5 mg/zi tratament de
intretinere ).

Se mai folosesc antibioticele, de preferinta Oxacilina, Cloxacilina,


Tetraciclina, in prezenta semnelor de infectie ; expectorante si mucolitice (
Bisolvon, Mucosolvin) - in crize si suprainfectie ; sedative slabe ( Bromoval,
Nervocaliu ) ; oxigen - in crizele cu polipnee.

Tratamentul in starea de rau astmatic :

Se administreaza hemisuccinat de hidrocortizou in doza initiala de 25-100


mg iv, urmat de perfuzii cu 200-400 mg in 24 h, in solutie de glucoza 5 % ,2-3 l /
24 h.
Tratamentul parenteral trebuie sa fie cat mai scurt, urmarindu-se scoaterea
bolnavului din criza. ACTH ( 24-100 U / 24 h ) este superior, dar poate da
accidente alergice. Ca doza de intretinere 5-10 mg Prednison, cu tratament de
protectie, antiacide, regim desodat. Se administreaza de la inceput antibiotice (
nu Penicilina, fiind alergizanta ), fluidifiante, diuretice, oxigen si in cazuri
deosebite de grave, se indica bronhoaspiratie, respiratie asistata.

In tratamentul astmului bronsic, antitusivele nu se administreaza decat in


cazuri deosebite ; sunt interzise morfina, opiaceele, tranchilizantele,
neurolepticele ; se combat abuzul de simpaticomimetice si de medicamente
alergizante ( Penicilina).

2.7 Recoltarea produselor

Biologice si patologice

Recoltarea sangelui :

Sangele se recolteaza pentru examinari hemotologice. Biochimice,


serologice, bacteriologice, parazitologice.

Recoltarea sangelui se face prin :

- intepare - la adult pulpa degetului sau lobul urechii, iar la copii fata plantara a
halucelului sau calcaiului.
- punctie venoasa.

1.Recoltarea sangelui capilor prin intepare

Recoltarea se efectueaza pentru examenele hematologice :


hemoleneograma, dozarea hemoglobinei, determinarea timpului de sangerare si
coagulare, pentru examen parazitologic.

Materiale necesare : manusi de cauciuc sterile, tava medicala curate, solutii


dezinfectante ( alcool 70º ), ace sterile, tampoane de vata, camera umeda ( cutia
Petri), lame uscate si degresate, pipete Potain.

Tehnica : Bolnavul va fi asezat in pozitie sezanda cu mana sprijinita. Se


aseptizeaza pielea degetului inelar sau medius cu un tampon cu alcool 70º. Se
evita congestionarea prin frecare puternica si prelungita. Se asteapta evaporarea
completa a alcoolului. Cu un ac steril se inteapa cu o miscare brusca pielea
pulpei degetului, in partea laterala a extremitatii, perpendicular pe straturile
cutanate. Cu un tampon steril uscat se sterge prima picatura. Se lasa sa se
formeze o picatura de sange din care se recolteaza cu pipeta sau lama. Se
sterge cu un tampon cu alcool 70º.

2.Recoltarea sangelui prin punctie venoasa

Recoltarea se efectueaza pentru examene de laborator, biochimice,


hematologice, serologice si bacteriologice.

Locul punctiei : venele de la plica cotului, bazilica si cefalica, unde se


formeaza

un M venos prin anastomozarea venelor antebratului ; venele de pe fata dorsala


a mainii, venele femurale, venele subclaviculare, venel maleolare interne, venele
jugulare si epicraniene ( la copii ).

Materiale necesare : perna tare elastica pentru sprijinirea bratului, musama


mica, aleza mica, alcool sau benzina iodata sau tinctura de iod, instrumente si
materiale steril, ace sterile de 25-30 mm si diametrul de 6/10, 10/10 mm,
seringi,pense, manusi de cauciuc, tampoane de vata, garou de cauciuc, sau
banda Esmarch, eprubete uscate si etichetate, fiole cu solutii medicamentoase,
solutii perfuzabile, tavite renale.

Pregatirea bolnavului : Bolnavul e asezat intr-o pozitie confortabila. Se


examineaza cavitatea si starea venelor avand grija ca hainele san u impiedice
circulatia de intoarcere la nivelul bratului. Se aseaza bratul pe pernita si musama
in abductie si extensie, se dezinfecteaza tegumentele, se aplica garoul la o
distanta de 7-8 cm deasupra locului punctiei strangandu-l astefel incat sa se
opreasca circulatia venoasa fara a comprima artera. Se recomanda bolnavului sa
stranga pumnul, venele devenind turgescente.

Tehnica : Asistenta imbraca manusile sterile si se aseaza viz - a - viz de


bolnav. Se fixeaza vena cu policele maini stange la 4-5 cm sub locul punctiei,
exercitand o usoara compresiune si tractiune in jos asupara tesuturilor vecine.
Se fixeaza seringa, gradatiile fiind in sus in mana dreapta intre police si restul
degetelor. Se patrunde cu acul, traversand in ordine tegumentul in pozitie oblica,
apoi peretele venos, invingandu-se o rezistenta elastica pana cand acul
inainteaza in gol. Se schimba directia acului cu 1-2 cm in lumenul venei. Se
controleaza patrunderea acului in vena prin aspiratii cu seringa. Se continua
tehinca in functie de scopul punctiei venoase, injectarea medicamentelor,
recoltarea sangelui. In caz de sangerare ( emisie de sange ), se prelungeste acul
cu un tub de polietilena care se introduce in vasul collector, garoul ramanand
strans pe brat. Se indeparteaza staza venoasa prin desfacerea garoului. Se
aplica tampon imbibat cu solutie dezinfectanta la locul de patrundere a acului. Se
retrage apoi brusc acul. Se comprima locul punctiei in 1`-3`, bratul fiind in pozitie
verticala.

Dupa tehnica se face toaleta locala a tegumentelor, se schimba lenjeria


daca sa murdarit, se pregateste sangele pentru trimis la laborator si se
reorganizeaza locul de minca.

Procedeul de recoltare e stabilit in functie de analizele ce urmeaza sa se


efectueze.

Recoltarea sputei : sputa e un produs ce reprezinta totalitatea secretiilor ce


se expectoreaza din caile respiratorii prin tuse.

Materiale necesare : cutie Petri sterile, pahar conic, scuipatoare speciala


sterilizata fara substanta dezinfectanta, batiste de hartie, pahar cu apa.

Pregatirea bolnavului : Se anunta bolnavul, se instruieste sa nu inghita


sputa, sa nu o imprastie, sa expectoreze in vasul dat si sa nu introduca in vas si
saliva.

Tehnica : I se ofera paharul cu apa sa isi clateasca gura. I se ofera vasul de


colectare in functie de examenul cerut. I se solicita bolnavului sa expectoreze
dupa un efort de tuse. Se colecteaza sputa matinala sau adunata din 24 h.

In astmul bronsic extrinsec, examenul micriscopic al sputei pune in evidenta


eozinofile, cristale Charcot Leyden, spirale Curschmann si uneori corpi Creola,
adica aglomerari de celule epiteliale descumate si mucus.

In astmul bronsic intrinsic, in sputa predomina polinuclearele neutrofile si


bacterii, iar examenul bacteriologic pune in evidenta agentii infectiosi in cauza.

2.8. Pregatirea pacientului si efectuarea

Tehnicilor speciale impuse de afectiune


Explorarea radiological a toracelui :

Examenul radiologic e un important semn de eliminare sau descoperire a


altor boli pneumonice, el constituind infirmarea diagnosticului de astm.

1.Radioscopia si radiografia - dau o imagine asupra modificarilor petrecute


la nivelul plamanilor si inimii.

Se anunta bolnavul si i se explica conditiile in care se face examinarea.


Bolnavul va fi condus la serviciul de radiologie. Se explica bolnavului cum trebuie
sa se comporte in timpul examinarii. Va efectua cateva miscarii de respiratie, iar
radiografia se face in apnee dupa o inspiratie profunda.

Se dezbraca complet regiunea toracica. Parul lung al femeilor se leaga pe


crestetul capului, se indeparteaza obiectele radioopace. Se aseaza bolnavul in
pozitie ortostatica cu mainile pe solduri si coatele aduse inainte fara sa ridice
umerii in spatele ecranului cu pieptul apropiat de ecran sau caseta care poarta
filmul. Cand pozitia verticala e contraindicate se aseaza bolnavul in pozitie
sezand sau in decubit. In timpul examenului radiologic se ajuta bolnavul sa ia
pozitiile cerute de medic.

Dupa examinare bolnavul va fi ajutat sa se imbrace si va fi condus la pat. Se


noteaza in foaia de observatie examenul radiologic efectuat si data.

2. Bronhografia - reprezinta explorarea radiologica a arborelui traheobronsic


cu ajutorul unei substante de contrast ( lipiodol sau iodipin - liposolubile, ioduron
B sau diiodunol - hidroslubile ) cu ajutorul sondei Metras.

Materiale necesare : medicamente sedative ( fenobarbital, atropine ),


anestezice, sonda Metras sterila, substante de contrast ( lipiodol sau iodipin -
liposolubile, ioduron B sau diiodunol - hidroslubile ), expectorantesi calmante ale
tusei, scuipatoare.

Se anunta bolnavul si i se explica necesitatea tehnicii. Se anunta bolnavul sa


nu manance in dimineata examinarii.

Cu 1-3 zile inainte se administreaza bolnavului medicamente expectorante.


In ajunul examinarii se administreaza o tableta de fenobarbital sau alte
medicamente similare. Cu 30` inaintea examinarii se administreaza atropina
pentru a reduce secretia salivei si a mucusului din caile respiratorii,
medicamente, calmante pentru tuse. Bolnavul va fi ajutat sa se dezbrace si va fi
asezat in decubit dorsal putin inclinat spre partea care trebuie injectata. Medicul
efectueaza anestezia cailor respiratorii. Reusita examinarii depinde de calitatea
anesteziei.

Introduce sonda Metras in arboreal bronsic si apoi substanta de contrast


usor incalzita, incet, cu o presiune moderata. In timpul injectarii substantei de
contrast bolnavul va fi ajutat sa isi schimbe pozitia decubit ventral, dorsal, lateral
(drept si stang). In timpul examinarii radiologice se aseaza bolnavul in pozitie
Trendelemburg pentru a se evidential si arboreal bronsic din partile superioare
ale plamanilor, apoi se aseaza bolnavul cu toracele moderat ridicat pentru a se
evidential bronhiile mijlocii si inferioare.

Dupa examinare se ajuta bolnavul sa se imbrace si va fi condus la pat. Va fi


avertizat sa nu manance sis a nub ea timp de 2 ore pana cand inceteaza efectul
anestezicului. Va fi atentionat sa colecteze in scuipatoare substanta de contrast
care se elimina print use. Nu se inghite deoarece produce o intoxicatie cu iod.
Refularea substantei de contrast si patrunderea ei in stomac trebuie evitata
deoarece poate fi resorbita producand intoxicatii.

Explorarea endoscopica a arborelui traheobronsic :

Bronhoscopia - reprezinta explorarea arborelui traheobronsic cu ajutorul


unui aparat numit bronhoscop.

Materiale necesare : masti de unica folosinta, casolete cu masti, manusi


sterile, casolete cu tampoane, comprese de tifon sterile, pense, port tampon,
oglinda frontala, seringa laringiana, tavita renala, aparatele cu toate anexele
sterilzate, flaconul cu anestezic, xilina 2%, flaconul cu ser fiziologic, flaconul cu
solutie de adrenalina 1%, seringi de 10 ml de unica folosinta, tampoane,
comprese de tifon.

Bolnavul trebuie convins de necesitatea examenului asupra riscului pe care


si-l asuma, refuzandu-l, liosind medicul de o informare, diagnostica esentiala.
Bolnavul trebuie convins ca desi e neplacut, examenul nu e dureros in sine, iar
incidentele sau accidentele le survin foarte rar. Se creeaza bolnavului un climat
de siguranta pentru a asigura cooperarea lui in toate momentele examinarii
punandu-l in legatura cu alti bolnavi carora li sa efectuat o bronhoscopiesau o
fibroscopie. In ziua premergatoare examinarii se executa o testare la xilina 2%
pentru a depista o alergie la acest anestezic.
La indicatia medicului bolnavul va fi sedat atat in seara premergatoare explorarii,
cat si in dimineata zilei respective. Bolnavul trebuie anuntat ca nu trebuie sa
manance dimineata.

Pentru anestezie e asezat pe un scaun, in mana dreapta tine o scuipatoare


sau tavita renala, iar cu mana stanga dupa ce isi deschide larg gura isi scoate
limba si o imobilizeaza cu 2 degete deasupra si policele dedesubt. Intr-un prim
timp medicul cu ajutorul unui spray cu xilina isi anesteziaza limba, orofaringele si
hipofaringele, urmand sa anestezieze arboreal bronsic, instiland picatura cu
picatura anestezicul usor incalzit cu ajutorul unei seringi laringiene. Bolnavul e
condus in camera de bronhoscopie.

La efectuarea tehnicii sunt necesare 2 asistente. Prima asistenta aseaza


bolnavul pe masa de examinare in decubit dorsal cu extremitatea cefalica in
extensie. Sub umerii lui se plaseaza o perna tare care ridica capul cu 12-15 cm,
ajuta la extensia acestuia. Orienteaza capul in directia indicate de medic pentru a
permite acestuia o orientare cat mai completa. A doua asistenta ii serveste
medicului instrumentele si materialele necesare. Daca masa de examinare e
prevazuta cu o tetiera e nevoie de o singura asistenta. Ambele asistente inainte
de examinare se vor spala pe maini si vor purta masca sau cagula.

Dupa examinare bolnavul nu are voie sa manance 1 ora. Asistenta va


supraveghea in acest timp parametric vitali anuntand imediat medicul daca
survin modificari ale acestora. Asistenta va avea la indemana hemostatice care
le va administra in cazul unor hemoragii, chiar inainte de a anunta medicul
(Adrenostazin, Dicinone, Venostat ).

In urma bronhoscopiei pot aparea urmatoarele incidente si accidente :

- hemoragii
- diseminari tuberculoase
- suprainfectii cu diferiti germeni
- dureri in gura
- disfagie sau orofagie
- dureri retrosternale
- cefalee
- insomnii
- tuse
- expectoratie
- stare subfebrila
Explorarea functionala a aparatului respirator :

1.Spirometria - reprezinta explorarea ventilatiei pulmonare si se realizeaza cu


ajutorul spirometrului care e alcatui dintr-un cilindru gradat ce comunica cu
exteriorul printr-un tub de cauciuc prin care sulfa bonavul. Cilindrul gradat e
scufundat intr-un cilindru mai mare plin cu apa. Aerul expirat de bolnav face ca
cilindrul sa se ridice deasupra apei putandu-se citi pe el volumul de aer expirat.

Metoda cerceteaza numai capacitatea vitala.

2. Spirografia - permite inregistrarea miscarilor respiratorii. Se pot executa toate


masuratorile statice si dinamice.

Spirografia se poate determina cu :

- aparatul Eutest
- expirograful Sodart
- pneumoscreen

Aparatul Sodart e un aparat cu circuit inchis ; e alcatuit din spirometru


asociat cu chimograf pe care se inregistreaza, un barbotor cu hidrat de potasiu
sau carbonat de calciu pentru captarea CO2 si un dizpozitiv pentru dirijarea in
sens unic a curentului de aer.

Materiale necesare : aparat, piese bucale, pensa pentru pensat nasul,


pensa de servit si recipient cu solutie dezifectanta pentru piesele folosite (
piesele bucale obligatoriu sterilizate ).

Pregatirea bolnavului : in stationar, cu o zi inainte, bolnavul e informat ca


examinarea se executa dimineata pe nemancate sau la 3-4 ore dupa masa ;
bolnavii nu vor folosi nici un fel de medicatie excitanta sau depresiva a centrilor
respiratori cel putin cu 24 ore inainte.

Bolnavii din ambulator vor fi interogati in ziua prezentari la probe daca nu au


consumat alimente sau medicamente. In ziua examinarii asistenta care executa
proba, asigura repaus psihic si fizic fiecarui bolnav circa 30 de minute inainte de
proba. Bonavul va fi asezat in pozitie comoda pe scaun si va fi linistit pentru a i
se obtine colaborarea.

Racordarea bolnavului la aparat : se efectueaza tot prin intermediul piesei


bucale ; se solicita bolnavul sa respire linistit cateva secunde pentru acomodare ;
i se penseaza nasul cu clema, bolnavul respira linistit, obisnuit 30-40 de secunde
cu supapa aparatului deschisa ; se inchide circuitul si se pune aparatul in pozitie
de inregistrare.

Inregistrarea volumului curent - se inregistreaza 2-3 minute volumul


current prin respiratie linistita, normala

Inregistrarea capacitatii vitale ( CV ) - se solicita bolnavul sa faca o


inspiratie maxima, urmata imediat de o expiratie maxima ; se repeta proba pana
la obtinerea a 3 curbe egale sau cvasiegale ; curba inscrisa arata CV reala si se
numeste spirograma.

Determinarea volumului expirator maxim pe secunda ( VEMS ) - se reia


proba pentru determinarea VEMS-ului ; se solicita bonavul sa faca o inspiratie
maxima urmata de o expiratie fortata maxima ; se repeta proba pana se obtin 3
curbe egale sau cvasiegale ; se decupleaza bolnavul de la aparat ; se masoara
cantitatea de aer expirata in prima secunda, aceasta reprezentand VEMS-ul.

Testarea cutanata la alergeni :

Testele cutanate la alergeni reprezinta baza diagnosticului clinic la alergie,


respective baza diagnosticului de astmbronsic alergic.

Locul de electie pentru efectuarea testelor cutanate e fata interna a


antebratului.

Asistenta are ca sarcina sa ii explice bolnavului in ce consta examinarea, ii


atrage atentia pacientului fata de posibilitatea aparitiei unor semen ce prevestesc
o posibila hiperreactie din partea organismului si care pot duce chiar la aparitia
edemului glotic sau a socului filactic.

Rezultatele se citesc la 15 minute si consta in masurarea diametrului


eritemului, caci prin acest test se pot reproduce simptomele bolii.

2.9 Profilaxia bolii.

Educatia sanitara.
Profilaxia trebuie facuta in cazul copiilor nascuti din parinti astmatici pentru
ca aceste persoane prezinta un risc crescut prin teren si susceptibilitate mare de
a face astm bronsic. Aceasta profilaxie primara este utila inainte de aparitia
simptomelor bolii.

Profilaxia secundara sau cauzata presupune prevenirea expunerii la alergeni


; e o masura mai mult terapeutica, insa numai pentru unii alergeni, mai ales
pentru cei profesionali : faina, medicamente, par de animale, alimente.

Alergia la parful de casa poate fi ameliorate printr-o serie de masuri


profilactice :

- curatarea cu aspiratorul si aerisirea locuintei


- stergerea prafului cu carpe umede
- curatarea covoarelor cat mai des posibil
- indepartatea animalelor de casa
- combaterea igrasiei

In cazuri extreme insa cea mai buna metoda de profilaxie e schimbarea


locuintei sau a locului de munca.

O masura preventiva ce vizeaza hiperreactivitatea bronsica a astmaticului e


evitarea expunerii la diversi factori care pot influenta negativ evolutia bolii :
fumatul, fumul de tigara, ceata, iritanti ai mucoasei nazale, schimbari bruste de
temperature.

In astmul profesional, pe langa masuri directe de reducere a alergenilor la


locul de munca sunt obligatorii :

- examenul medical la angajare pentru ai indeparta pe subiectii cu boli


bronhopulmonare existente si pe cei cu raspuns correct la alergeni.
- examenul medical periodic al mucitorilor in vederea depistarii celor
sensibilizati si cu o boala in stadiul cat mai precoce pentru tratarea, urmarirea
si eventual schimbarea locului de munca.

Profilaxia tertiara se face odata ce sa instalat boala si are ca scop evitarea


aparitiei complicatiilor.

Pcientul e sfatuit sa urmareasca indicatiile medicului, sa evite expunerea la


frig, umeaeala sis a trateze precoce toate infectiile respiratorii, sa evite emotiile
puternice sis a revina la controale periodice de specialitate.
2.10 Externarea pacientului

Momentul in care bolnavul s-a vindecat si rupe contactul cu spitalul si


personalul medical se numeste externare.

Externarea se face pe baza biletului de externare semnat si parafat de catre


medicul care a ingrijit pacientul.

Imediat dupa externare incepe perioada de covalescenta in care pacientul


trebuie sa continue o perioada tratamentul pentru vindecarea completa.

Medicul si asistenta de ingrijire sfatuieste pacientul in privinta regimului de


viata, facandu-se educatia pentru sanatate, foarte importanta in viitoarul
pacientului.

CAPITOLUL III
3.1 PREZENTAREA CAZURILOR DE BOALA

3.1.1 Plan de ingrijire nr. 1

ANEXA 1

Culegera datelor :

Date fixe :

Nume : P

Prenume : V

Sex : Feminin

Varsta : 67 ani

Greutate : 70 kg

Inaltime : 1,69 m

Nationalitate : romana
Diagnostic de internare : Astm bronsic in criza, NTA

Anamneza :

Antecedente heredo - colaterale - neimportante

Antecedente personale - neaga

Istoricul bolii : Bolnava se intreneaza cu criza de dispnee de tip expirator, tuse


cu expectoratie mucopurulenta, cefalee cu ameteli care se agraveaza si se
intensifica cu palpitatii pentru care se interneaza in sectia interne pentru
tratament de specialitate. Bolanava relateaza ca e cunoscuta cu astm bronsic de
mai multi ani.

Manifestari de dependenta : dispnee de tip expirator, wheezing, tuse cu


expectoratie mucopurulenta, cefalee, ameteli, palpitatii.

Problemele pacientului :

- alterarea functiei respiratorii


- alterarea functiei circulatorii
- imposibilitatea de a se odihni
- incapacitatea de a-si acorda ingrijiri igienice corporale.
ANEXA 2

Diagnostic de mursing Obiective Interventii Evaluare


1.Alterarea functiei res- Pacienta sa Invat pacienta sa tuseasca Pacienta raspunde

-piratorii datorita aparitiei prezinte o sa expectoreze si sa bine la tratament

obstructiei bronsice mani- respiratie colecteze sputa in recipe- astmatic si se linistes-

-festata prin accese de dis- buna si cai -ent, administrez O2 la -te; starea de anexitate

-pnee paroxistica si tuse respiratorii nevoie. Asigur aerisirea a bolnavului se ameri-

cu expectoratie mucopu- permeabile. salonului, asigur pozitia -oleaza. Pacienta

-rulenta. semisezand (ortopnee) colaboreaza si

care favorizeaza o respi- raspunde la intrebari.

-ratie mai buna.

Fac educatie sanitara pt

prevenirea infectiei bron-

-sice. Administrez trata-

-mentul prescris de medic

cu expectorante, bronho-

-dilatatoare si desconges-

-tionante ale mucoasei

traheobronsice. Linistesc

pacientul psihic in vederea

imbunatatiri starii generale.


2.Alterarea functiei circu- Pacienta Invat pacienta sa evite con- Pacienta prezinta o

-latorii datorita palpitatii- sa prezinte -sumul excesiv de grasimi TA in limite normale,

-lor si nelinistii manifesta o circulatie si sa consume alimente bo- Raspunde pozitiv la

prin HTA adecvata. -gate in vitamine,zarzava- tratamentul medica-

-turi si fructe. -mentos si evita

Adm. medicatiei prescrise efortul fizic.

de medic cardiotonice,vaso-

-dilatatoare antiaritmice,

diuretice,hipotensoare.Ur-

-maresc efectul medicamen-

-telor adm. aplic tehnici de

favorizare a circulatiei,

efectuez exercitii pasive si

active,masaj al extremita-

-tilor.

Sfatuiesc pacienta sa conti-

-nue tratamentul medica-

-mentos atata timp cat e

necesar.

Diagnostic de mursing Obiective Interventii Evaluare


3.Imposibilitatea de a Pacienta sa Calmez tusea si dispneea prin Pacienta prezinta

se odihni datorita beneficieze adm. de medicamente prescrise un somn

nelinistii manifestata de un somn de medic. Invat pacienta tehnici odihnitor, tonus

prin insomnie. odihnitor atat de relaxare, exercitii respiratorii muscular prezent

calitativ, cat inainte de culcare. Sfatuiec echilibrata psihic

si cantitativ. pacienta sa consume o bautura

calda inainte de culcare (ceai

sau lapte).

Psihoterapie-calmez si linistesc

Bolnava.

Asigur un mediu ambiant

linistitor, fara zgomote.


4.Incapacitatea de a-si Pacienta sa Combat starea de liniste a Dupa efectuarea

Acorda ingrijirii prezinte o pacientei care a provocat uei bai bolnava

igienice corporale stare de bine transpiratiile. Asigur o stare de

datorita alternarii starii si sa isi curatenie perfecta a corpului

generale manifestata pastreze pentru a preveni aparitia

prin cefalee, ameteli tegumentele complicatiilor. Sterg pacientul

tuse, dispnee de tip intacte. de transpiratii si schimb lenjeria

expirator, wheezing, de corp de cate ori este nevoie.

HTA, palpitatii. Asigur un aport important de

lichide pentri reechilibrare

hidroeteclorlitica explicandu-i
pacientului necesitatea acestora

in vederea pastrarii elasticitatii

Pielii.
ANEXA 3

Data Functiile vitale si vegetative Examinari Tratament Regim


TA P T R Sca Diure de lab.si
-- -za paraclinice medicament alimenta
un
os r
11.05 240/10 80 36,5 20 1 1200 L - MIOFILIN : Regim
0 ºC V.N=4000- fiole
2007 b/mi resp/mi 800 normo-
mmHg n n 0 mm³ 2x1/zi IV fiole
-caloric,
V.O=7,700 10 ml Actiune
mm³ hiposod-
12.05 180/9 80 36,5 19 1 1150 H - V.N=4,2- bronhodilatato- at cu
0 ºC 5,5 ml/mm³ are.
2007 b/mi resp/mi evitarea
mmH n n V.O=4.5mil/ HHS : fiole 100 alimente-
g mm³ mg IV 2x1/zi
13.05 180/8 78 36,3º 18 1 1200 Htc - Actiune -lor care
0 C V.N=40-41 inflamatoare si
2007 b/mi resp/mi % decongesti- pot fi
mmH n n
g V.O=36,5 % -va, bronhodi- alergeni.
14.05 !70/70 85 37,2 19 1 1300 Hgh -
V.N=13-15 -latatoare
2007 mmH b/mi ºC resp/mi g/100 ml
g n n VENTOLIN :
V.O=13,1
g/100 ml Spray 2
15.05 165/7 80 36,8º 18 1 1200 Uree- pulverizari x
5 C V.N=20-40 3/zi.Actiune
2007 b/mi resp/mi mg %
mmH n n bronhodilatato-
g V.O=83 are.
mg%
16.05 140/8 75 36,5 18 1 1200 Glicemie BROMHEXI--
0 ºC NE : compri-
2007 b/mi resp/mi V.N=80-
mmH n n 120mg % -mate a 8 mg ;
g per os 3x1/zi.
V.O=72mg
%
17.05 145/8 75 36,4º 19 1 1100 VSH- Actiune exp-
0 C V.N=1-10
2007 b/mi resp/mi mm/ 1h -ectorant,flui-
mmH n n
g VO=13mm/1 -difica secre-
h
18.05 140/7 75 36,4º 18 1 1100 Examen -tiile traheo-
5 C sputa: bronsice
2007 b/mi resp/mi vascoase si le
mmH n n -macroscopic
g : vascoasa usureaza elim-

-microscopic -inarea.
:
AMPICILINA
eozinofilie
Rtg nu arata 4x1 f.IM,500
mg.Actiune
modificari. bacteriostatic

cu spectru larg

PREDNISON

1 tb/zi per os
doza de atac
30mg/zi se scade
treptat pana la
10 mg doza de
intr-

-tinere. Acti-

-une-antiimfl-

-amatoare,an-

-tialergic.

CAPTOPRIL:

Tb 3x1/zi per os.


Actiune

hipotensoare.

NITROP-
ECTOR : tb
3x1/zi per os.

Actiune
cardiotonica.

ASPACAR- -
DIN : tb 3x1/zi
per os.

Actiune
cardiotonica.

FUROSEMID

1tb la 2 zile per


os.Actiune

-diuretica.

DIPIRIDA-

-MOL : 3x1
tb/zi per os.

Actiune vaso-

-dilatatoare,
pentru
fluidificare.
3.1.2 Plan de ingrijire nr. 2

ANEXA 1

CULEGEREA DATELOR :

Date fixe :

Nume : V

Prenume : R

Sex : Feminin

Varsta : 18 ani

Greutate : 56 kg

Inaltime : 1,67 m

Nationalitate : romana

Diagnostic de internare : Astm bronsic alergic in criza.

Anomneza :

Antecedente heredo - colaterale - nesemnificative.

Antecedente personale - la 7 ani a avut varicela.

Istoricul bolii : Bolnava cunoscuta cu astm bronsic de la varsta de 15 ani prezinta


dispnee, wheezing, tuse productiva. Se interneaza in spital pentru investigatii si
tratament de specialitate.

Manifestari de dependenta : dispnee, wheezing, tuse.


Problemele pacientului :

- dificultate in a respire
- dificultate in a se alimenta
- perturbarea somnului

ANEXA 2

Diagnostic denursing Obiective Interventii Evaluare


1.Dificultate in a res- Pacienta sa Ii asigur pacientei o cat mai buna Pacienta dupa 1-2 zile

-pira datorita inflama- respire fara pozitie in timpul acceselor prezinta cai respiratorii

-tiei mucoasei si dificultate astmatice (pozitia ortopneica). permeabile si respira

spasmului musculatu- si sa aiba administrez medicamentele normal, nu mai

-rii bronsice manifest- caile respi- prescrise de medic pentru a prezinta dispnee.

-tata prin dispnee si -ratorii preveni crizele de astm.

wheezing. eliberate de

secretii.
2.Dificultate in a se Pacienta sa Ii explic bolnavei necesitatea Starea pacientei s-a

alimenta datorita se poata alimenattiei si a consumului ameriolat, i-a revenit

dispneei si anexitatii alimenta suficient de lichide. pofta de mancare.

manifestate prin corespunza-

imapetenta. -tor
3.Perturbarea Pacienta sa Am asigurat liniste in salon ca Pacienta se odihneste

somnului datorita aiba un pacienta sa se poata odihni. suficient pentru a

anexitatii manifestata somn Convingem pacienta ca starea ei prezenta o stare de

prin insomnie. odihnitor si se va ameliora. mai bine.

corespunza-

-tor

ANEXA 3

Data Functiile vitale si vegetative Examinari de Tratament Regim


TA P T R Sca- Diur- lab. si
un eza paraclinice medicamentos alimentar
3.06 129/75 82 37,2 14 1 1200 L - V.N=4000- HHS : 300 mg Alimente
8000 tablete. premise :
2007 mmHg b/min ºC resp/min mm³
Actiune legume
V.O=5,500 antiinflamator. fierte,
fructe
mm³
crude si
4.06 110/65 69 37ºC 13 1 1100 H - V.N=4,2- Ventolin : 3x1 + 2 sub forma
ml ser fiziologic.
5,5 ml/mm³ de compot
2007 mmHg b/min resp/min ; supe de
Actiune
V.O=4.500.000 bronhodilatator.
mm³ legume,
5.06 110/60 67 37ºC 15 1 1100 Htc - V.N=40- cartofi,
41 % paine
mmHg b/min resp/min neagra.
2007
V.O=29,8 %
6.06 120/70 63 36,7 15 1 1200 Hgh -V.N=13- Alimente
15 g/100 ml interzise :
2007 mmHg b/min ºC resp/min
V.O=13,3 Sa evite
g/100 ml alimentele
alergene.
7.06 110/65 75 37ºC 16 1 1200 Euzinofilie :
Sa evite
2007 mmHg b/min resp/min V.N = 2-3 %
alimentele
prea sarate
V.O = 0,5 % si
grasimile.
VSH - V.N=7-
15 mm la 2 h

V.O = 13mm la
2h

3.1.3 Plan de ingrijire nr.3

ANEXA 1

CULEGEREA DATELOR :

Date fixe :

Nume : M

Prenume : A

Sex : Feminin

Varsta : 51 ani

Greutate : 69 kg

Inaltime : 1,60 m

Nationalitate :romana

Diagnostic de internare : Astm in status astmaticus.

Anamnoza :
Antecedente heredo - colaterale : mama cu astm bronsic

Antecedente personale - neaga

Istoricul bolii : Pacienta relateaza ca e cunoscuta de astm bronsic de mai multi


ani. Cu 6 zile inainte de internare prezinta o viroza respiratorie ce declanseaza o
criza astmatica manifestata prin accese de dispnee expiratorie de tip wheezing
sit use. In dimineata zilei ce prevede internarea, pacienta prezinta un acces de
dispnee astmatica progresiv evoluand spre agravare pana la aparitia ortopmeei.
Se asociaza cu respiratia suieratoare si tuse. Dispneea nu se amerioliaza nici la
administrarea repetata, de miofilin si bronhodilatatoare simpaticometice,
respectiv spray Salbutamol, motiv pentru care se interneaza in sectia interne.

Manifestari de dependenta : dispnee de tip expirator, wheezing, tuse.

Problemele bolnavului :

- alterarea ritmului respirator


- alterarea starii generale
- alterarea hidratarii bolnavului
- perturbarea somnului
ANEXA 2

Diagnostic de mursing Obiective Interventii Evaluare


1.Alterarea ritmului Pacienta sa Asez pacienta intr-o pozitie se- Pacienta raspunde

respirator datorita respire -misezanda la marginea patului bine la tratament-

obstructiei bronsice normal, cu capul usor, in extensie. -ul medicamentos

manifestata prin dispneea sa Indepartez factorii care ar putea si dispneea a

dispnee cu ortopnee, dispara. produce alergii (praf,florii). disparut.

wheezing si tuse Asigur aerisirea salonului pentru

favorizarea unei bune respiratii.

Administrez tratamentul prescris

de medic, bronhodilatatoare.
2.Alterarea starii Pacienta sa Calmez pacienta, o asez intr-un Starea de anexitatea

generale datorita fie echilibra- salon cu bonavi, cu un nivel a disparut si

cefaleei si ddinamiei -ta psihic, sa ridicat si plini de optimism. bolnava prezinta

nanifestata prin dispara starea Ajut pacienta sa isi recunoasca o stare de bine.

anexitate. de anexitate anexitatea si sa o combatem Pacienta sustine ca

si sa fie com- distrugandu-i atentia de la boala cefaleea a dispa-

-batuta diminuez stimuli care l-ar putea -rut si prezinta o

cefaleea si deranja. Aerisesc salonul conditie fizica

adinamia. asigurandu-i o stare de confort mai buna.

si asigur conditii de odihne

pentru bolnav. Invat pacienta sa

expectoreze, explicandu-i

necestitatea acesteia.

Administrez la indicatia medi-

-cului analgezice si expectorante


3.Alterarea hidratarii Reechilibra- Administrez pacientei ceaiuri Pacienta relateaza

pacientei, datorita -rea hidroele- indulcite explicandu-i necesita- ca respecta

dezechilibrului -ctolitrica a -tea ingerarii a cat mai multe li- indicatiile in

hidroelectrolitic pacientei si -chide. Schimb lenjeria de corp legatura cu

manifestata prin impiedicarea si de pat de cate ori este nevoie. hidratarea.

transpiratii abundente unei eventu- Asigur conditii corespunzatoare

si expectoratie. -ale raciri din de temperatura mediului. Ajut

cauza trans- pacienta sa isi efectueze toaleta

-piratiilor. corporala
4.Perturbarea Pacienta sa Combat tusea si dispneea. Invat Pacienta prezinta

somnului datorita aiba un somn pacienta tehnici de relaxare, un somn odihnitor

nelinistii si anexitatii odihnitor. exercitii respiratorii inainte de

manifestata prin culcare. Asigur un mediu

insomnie. ambiant, linistitor fara zgomote

Sfatuiesc pacienta sa consume

o bautura calda inainte de

culcare (ceai sau lapte).


ANEXA 3

Data Functiile vitale si vegetative Examinari Tratament medicamentos Reg


TA P T R Sca- Diu- de lab. alime
reza
un si
paraclinice
15.06 130/70 88 36,8 20 1 1000 L - SALBUTANOL:
V.N=4000-
2007 mmHg b/min ºC r/min ml 8000 1 puf/zi spray
mm³
Actiune-bronhodilatator.
V.O=7600
mm³ MIOFILIN : tb.
16.06 130/80 85 36,7 19 1 1200 H - V.N=4,2-
5,5 ml/mm³ 3x1/zi per os Actiune
2007 mmHg b/min ºC r/min ml
V.O=4.8 bronhodilatator.
mil/mm³
17.06 125/70 83 36,7 19 1 1000 Htc - HHS : 300 mg IV.Actiune
antiinflamator, steroid in
V.N=40-41
crizele
2007 mmHg b/min ºC r/min ml %
astmatice.
V.O=43 %
18.06 125/70 80 36,6 18 1 1200 Hgh - PREDNISON :
V.N=13-15
2007 mmHg b/min ºC r/min ml g/100 ml 5 mg tb 3x1/zi.

V.O=13,5
g/100 ml
19.06 125/80 80 36,6 18 1 1200 VSH - V.N=1- Actiune antiinflamator.
10 mm la 1 h
2007 mmHg b/min ºC r/min ml AMPICILINA :
V.O = 5mm la
1h 4x250 mg IM.
20.06 125/75 82 36,6 19 1 1200 Glicemie
Actiune bactericid, antibiotic
2007 mmHg b/min ºC r/min ml V.N=80- cu spectru larg.
120mg %
BROMHEXIM :
V.O=90mg
% 3x2 tb/zi.Actiune
21.06 130/80 80 36,6 18 1 1200 Creatinina -
V.N=0,6-1,2 mucolictic,favori-zeaza
2007 mmHg b/min ºC r/min ml mg% expectora

V.O=0,6 mg -tia,usureaza respiratia.


%

3.2 CONCLUZII ASUPRA LUCRARII

Ingrijirea bolnavului este o munca de mare raspundere care necesita


cunostiite profesionale profunde si calitatii morale deosebite.

Mi-am ales astmul bronsic ca tema a lucrarii de diploma pentru faptul ca este
o afectiune extreme de frecventa, intalnita atat la adulti cat si la copii, cu debut la
orice varsta si indiferent de conditia sociala.
Lucrarea e constituita din 3 capitole :

- primul capitol prezinta teoretic boala, respective unele aspecte legate de


etiologie, simptomatologice, patogenie si tratament
- al doilea capitol cuprinde ingrijirele bolnavului cu astm bronsic acordate de
asistenta, de la internare si pana la externare, cu asigurarea conditiilor de
spitalizare, pozitia pacientului in pat, urmarirea functiilor vitale si vegetative
asigurarea igienei corporale, asigurarea unei alimentatii adecvate si
examinarii specifice. Capitolul cuprinde de asemenea, externarea
bolnavului, educatia sanitara si profilaxia bolii.
- al treilea capitol cuprinde 3 cazuri de pacienti cu astm bronsic.

In cele 3 cazuri pe care le-am urmarit am observat ca aceasta afectiune este


rezultatul obstructiei bronsice acute care determina in anumite imprejurari,
aparitia unei expiratii tipice suieratoare, ca un tiuit numit "wheezing". Bolnavii se
plang de "lipsa de aer" si se aseaza de obicei sezand, pozitia ce le asigura
respiratia.

Criza de astm bronsic constitue o urgenta medicala majora care presupune


internarea pacientului in spital si acordarea de asistenta medicala de specialitate.

Bibliografie
1."Tratat de medicina interna" vol. I "Bolile aparatului respirator" sub redactia
prof. Radu Paun,coordinator prof. Constantin Anastasiu

Editura Medicala 1983

2."Medicina interna pentu cadre medii" Corneliu Borundel

Editura All,vol. II

3.Anatomia si fiziologia omului dr. Roxana Maria Albu

Editura Corint

4.Tehnici speciale de ingrijire a bonavilor,coordinator dr. Georgeta Balta


Editura Didactica si Pedagogica Bucuresti 1983