Potrivit datelor furnizate de Institutul Național de Statistica, la nivel national, in anul 2014 existau 5690

firme care au ca principal obiect de activitate, codul 4322 “Lucrari de instalatii sanitare, de incalzire si de
aer conditionat” din care doar 2,5% sunt din județul Dolj. Majoritatea dintre acestea (un procent de
86% la nivel național) se situeaza in sectorul microintreprinderilor.
Clasa de marime Romania Județul Dolj
0-9 persoane 4888 129
10-49 persoane 710 14
50-249 persoane 86 1
250 persoane si peste 6 0
Total 5690 144
Sursa: INSSE
Numărul de firme pe regiuni (cod CAEN 4322)

Sursa: INSSE

Regiunea Sud-Vest Oltenia se afă pe ultimul loc pe țară din punct de vedere al firmelor din această clasă.
La nivel național piața lucrărilor de acest tip a fost afectată în mod vizibil de efectele crizei economice,
numarul firmelor din acest sector cunoscând un declin simtitor in perioada 2009-2011. Această evoluție
este similară celei înregistrate de firmele de construcții.

Evoluția numărului de firme din România (având ca principal obiect de activitate

4322 sau 4120)
Sursa: INSSE
În plus, cifra de afaceri la nivelul sectorului Construcții a scăzut foarte mult față de nivelul înregistrat în
anul 2008.

Cifra de afaceri din unitatile locale, pe sectorul Construcții, pe total clase de marime dupa numarul de
persoane ocupate (Milioane lei RON)

Sursa: INSSE

 Dimensiunea pieței țintă (mărimea pieței țintă și tendințele de evoluție pe orizontul de operare
al obiectivului); Identificați aria geografică de acoperire a produsului/ serviciului

Serviciile firmei se adreseaza clientilor din mediul urban din Regiunea Sud-Vest Oltenia.
Populatia rezidenta la 1 ianuarie, Regiunea Sud-vest Oltenia
Pentru început, noile servicii ale firmei vor viza populația județului Dolj. Aceasta a crescut continuu până
în anul 1992, iar apoi a fost urmată de o scădere accentuată de circa 90.000 de persoane (-13,3%) în
ultimele două decenii, pe fondul sporului natural negativ, precum și a migrației externe și interne1.

Potrivit datelor oferite Institutul Național de Statistică, populația județului Dolj este în prezent de
700117 persoane, reprezentând 31,73% din populația la nivelul Regiunii Oltenia. Din perspectiva
numărului de locuitori, județul ocupă prima poziție la nivel regional și locul 8 la nivel național, după ce,
până în anii 60, era cel mai populat județ al României, după Municipiul București.
Din perspectiva structurii pe vârste a populației, se remarcă faptul că județul Dolj este afectat de un
proces avansat de îmbătrânire demografică, ponderea cea mai mare deținând-o persoanele cu vârsta
cuprinsă între 45 și 49 de ani. Forma piramidei vârstelor indică o îngustare continuă a acesteia,
corespunzând scăderii dramatice a natalității după anul 1989.

Piramida vârstelor populației județului Dolj, pe sexe, la nivelul anului 2016

1
Consiliul Județean Dolj, Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Județului Dolj pentru perioada 2014-2020,
Craiova 2015
Sursa: Directia Judeteana de Statistica Dolj
Pe ansamblu, în județul Dolj, se observă o migrare a populației spre mediul urban. Dacă în anul 1992,
balanța înclina în favoarea mediului rural, în prezent, majoritatea populației este concentrată în mediul
urban (55,30%).

Sursa:INSSE

Indicatori demografici

Reg. SV Oltenia Jud. Dolj

Natalitate Mortalitate Spor Natalitate Mortalitate Spor
 (nr. (nr. natural (nr. nascuti (nr. natural
nascuti vii) Decedati) vii) Decedati)
Anul 2002 21128 32107 -10979 6447 10730 -4283
Anul 2010 18908 29663 -10755 6197 10008 -3811
Anul 2011 17823 28272 -10449 6045 9567 -3522
Anul 2012 18134 28339 -10205 6087 9543 -3456
Anul 2013 18218 27327 -9109 6297 9265 -2968
Anul 2014 17164 28430 -11266 5840 9584 -3744
Sursa: INSSE

Scăderea populației județului în ultimii ani s-a produs pe fondul unui spor natural negativ. Astfel
numărul născuților vii a cunoscut un trend descrescător în ultimii ani, în 2014 înregistrând un nivel de
5840 născuți vii față de 6045 născuți vii în anul 2011. Totodată numărul persoanelor decedate a crescut
de la 9567 în 2011, la 9584 în 2014, s-a păstrat totuși la un nivel superior numărului născuților vii.
La nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia, anul 2014 arata o înrăutățire a indicatorului spor natural, diferenta
dintre numarul nascutilor vii si cel al decedatilor ajungand la -11266 persoane, fata de situatia
inregistrata in anii anteriori, unde numarul decedatilor il depasea pe cel al nascutilor cu 9109 (in 2013) si
10205 (in 2012).
Potrivit unui studiu realizat de către Prof. Univ. Dr. Vasile Ghețău, directorul Centrului pentru Cercetări
Demografice al Academiei Române, populația regiunii Sud-Vest, și implicit a județului Dolj, va scădea cu
14,7% până în anul 2030, respectiv cu 33,5% până în anul 2050, mult peste media națională de 8,2%,
respectiv 20,6%. În acest context, județul Dolj va număra circa 560.000 de locuitori în 2030 și 435.000 în
anul 2050, față de peste 750.000 la începutul anilor 902.

Potrivit datelor furnizate de Institutul National de Statistica, numărul de locuințe existente în județul
Dolj la sfârșitul anului 2014 a fost de 283447, în creștere cu 0.28% față de anul 2013. În cadrul acestei
categorii, doar 1245 locuinte se afau in prioprietate majoritar de stat. Ponderea locuințelor din mediul
urban a reprezentat 48,71% în anul 2014.
Locuinte existente la sfarsitul anului pe forme de proprietate, județul Dolj
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2007 2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Total Total 274725 276100 277244 278051 281175 281857 282666 283447
- Urban 131967 132415 133066 133424 136916 137209 137600 138061
Proprietate Total 4510 4822 4917 4884 1234 1249 1251 1245
majoritar de
stat
- Urban 3082 2972 3040 3000 969 984 980 974
Proprietate Total 270215 271278 272327 273167 279941 280608 281415 282202
majoritar
privata
- Urban 128885 129443 130026 130424 135947 136225 136620 137087
Sursa:INSSE

2
http://www.cjdolj.ro/documente%202015/SDES_Dolj_2014-2020_rev_20_oct.pdf
 Evoluția numărului de locuințe în județul Dolj

Sursa:INSSE
Gradul de aglomerare al locuintelor la începutul anului 2014, caracterizat prin numărul mediu de
persoane ce revine pe o locuintă, a scăzut usor de la 2,84 persoane pe o locuintă la 2,82 persoane pe o
locuintă față de începutul anului 2013.
La începutul anului 2014 au fost date în folosintă 426 locuinte, în crestere cu 156 locuinte comparativ cu
începutul anului 2014, revenind în medie 1,4 locuinte la 1000 locuitori.
Din punct de vedere al surselor de finantare, ponderea locuintelor terminate finantate din fondurile
populatiei a fost de 100,0% atât la începutul anului 2014, cât si la începutul anului 2013.
În municipiul Craiova funcționează 62 de unități de învățământ preuniversitar din care 21 sunt grădinițe
cu program prelungit, 17 sunt școli gimnaziale iar 24 sunt unități liceale3.
. În judetul Dolj, potrivit Strategiei de Dezvoltare Economico-Sociala a Judetului pentru perioada 2014-
2020, 26,7% dintre locuințele din județ erau racordate la sistemul centralizat de termoficare (exclusiv
din municipiul Craiova), 10,7% dispuneau de centrală proprie (din care 8% pe bază de gaze naturale, iar
restul pe alte tipuri de combustibili), 60,3% utilizau sobe (din care 57% pe bază de combustibili solizi), iar
2,3% erau neîncălzite. 36,6% dintre locuințele din județul Dolj folosesc gazele naturale pentru
prepararea hranei, 59,2% butelii pe bază de gaz, iar 2,8% sobe. 44,8% din locuințele din județ dispun de
toaletă cu apă în interiorul locuinței, 1,9% în afara locuinței, 48,5% nu dispun de toaletă cu apă, iar 4,8%
nu au toaletă4.

În luna aprilie 2016, s‐au eliberat 3740 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în creştere cu
12,0% față de luna martie 2016 şi cu 11,5% față de luna aprilie 2015.
În perioada 1.I – 30.IV.2016, s‐au eliberat 11017 autorizații de construire pentru clădiri rezidențiale, în
creştere cu 4,6% față de perioada corespunzătoare a anului precedent5.

3
RAPORTUL PRIMARULUI MUNICIPIULUI CRAIOVA PRIVIND STAREA ECONOMICĂ,SOCIALĂ SI DE MEDIU A
MUNICIPIULUI CRAIOVA ÎN ANUL 2014
4
Strategia de Dezvoltare Economico-Socială a Județului Dolj pentru perioada 2014-2020, Craiova, 2015
5
http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/autoriz04r16.pdf
 Autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri
-numar-
Autorizaţii pentru clădiri nerezidenţiale
Autorizaţii pentru clădiri
rezidenţiale clădiri administrative alte clădiri
apr.2015 mart.2016 apr.2016 apr.2015 mart.2016 apr.2016 apr.2015 mart.2016 apr.2016
TOTAL 3355 3339 3740 19 19 15 540 567 547
Mediul 1163 1170 1201 11 9 8 206 246 211
urban
Mediul 2192 2169 2539 8 10 7 334 321 336
rural
Sursa:INSSE

În luna aprilie 2016 față de aceeaşi lună a anului precedent, se remarcă o creştere a numărului de
autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (+385 autorizații), creştere reflectată în
următoarele regiuni de dezvoltare: Nord‐Est (+162 autorizații), Nord‐Vest (+109), Vest (+93), Sud‐Est
(+52), Centru (+34) şi Sud‐Vest Oltenia (+8). Scăderi s‐au înregistrat în următoarele regiuni de
dezvoltare: Bucureşti‐Ilfov (‐58 autorizații) şi Sud‐ Muntenia (‐15)6.

Sursa:INSSE

 Analizați stadiul actual al pieţei – nevoi şi tendinţe

La nivel european, în ceea ce privește numărul de întreprinderi care activează în sectorul ”Lucrari
speciale de constructii”(Diviziunea 43), acesta este, de departe, cel mai mare dintre cele trei diviziuni ale

6
http://www.insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/autoriz04r16.pdf
sectorului construcțiilor (Secțiunea F). În anul 2010, în UE-27 exitau 2,3 milioane de întreprinderi active
în acest sector, echivalent cu 70,1% din totalul întreprinderilor de construcții și mai mult de 1 din 10
(10,6%) din totalul întreprinderilor din economia întreprinderilor nefinanciare (secțiunile B, J și L la N și
diviziunea 95).
În anul 2014, numărul fimelor din domeniul lucrărilor speciale de construcții era de 2,4 milioane de
întreprinderi, marcând o ușoară creștere de 3,96% față de nivelul din anul 2010.

Număr de firme în Uniunea Europeană (UE-27) din sectorul construcțiilor și lucrărilor speciale de
construcții

Sursa:Eurostat

Firmele din domeniul 4322 - Lucrari de instalatii sanitare, de incalzire si de aer conditionat și-au
mențiunut o pondere de aproximativ 15% în structura firmelor din diviziunea lucrărilor speciale de
construcții. În anul 2013, acestea erau în număr de 365106, în creștere cu 4,41% față de nivelul
înregistrat în anul 2010.
Număr de firme în Uniunea Europeană (UE-27) din domeniul 4322 - Lucrari de instalatii sanitare, de
incalzire si de aer conditionat
2008 2009 2010 2011 2012 2013
Uniunea Europeană (28 de țări) : : : 357995 361755 365106
Uniunea Europeană (27 de țări) 349061 335460 349683 355392 : :
Belgia 8640 9261 10171 10167 10601 10564
Bulgaria 1246 1348 1239 1145 1129 1120
Republica Cehă : : : : : :
Danemarca 3516 3369 3273 3179 3117 3034
Germania (până în 1990 fostul teritoriu al FRG) 37396 37452 37545 38474 40667 38415
Estonia 639 638 704 735 780 825
Irlanda 4134 4142 3576 3281 : :
Grecia : 10441 10438 9479 9453 9269
Spania 40682 34314 32994 30554 31896 33201
Franţa 53484 47750 57560 59019 60915 65246
Croaţia 2562 2768 2815 2603 2465 2426
Italia 69504 68829 68500 67347 66400 65514
Cipru 496 429 675 667 656 708
Letonia 717 691 670 629 731 796
Lituania 1942 1140 1098 1499 1562 1798
Luxemburg 244 251 251 256 256 271
Ungaria 9646 9336 9081 8887 8336 7781
Malta 163 149 169 : : :
Olanda 6645 7414 8267 8406 8796 9660
Austria 3801 3855 3940 3978 4006 4150
Polonia 24409 23576 24313 25424 24989 25648
Portugalia 6864 6652 6314 6016 5582 5351
România 6351 6900 5737 5187 5467 5537
Slovenia 1661 1669 1659 1638 1647 1662
Slovacia 409 508 5334 5029 4944 4625
Finlanda 4047 4075 4094 4133 4072 4020
Suedia 7866 7945 8218 8440 8585 8529
Regatul Unit 30610 29969 29634 30434 29954 31052
Islanda : : : : : :
Liechtenstein : : : : : :
Norvegia 3983 4036 4071 4096 4183 4246
Elveţia : : : : : :
Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, : : : 314 323 336
Turcia : 15480 : : : :
Bosnia si Hertegovina : : : 314 229 :
Sursa:Eurostat

În întreprinderile din domeniul lucrărilor speciale de construcții lucrau 7,85 milioane de persoane,
echivalentul a 5,9% din forța de muncă a a întreprinderilor non-financiare și 58,5% din forța de muncă
din sectorul construcțiilor. Acestea au generat valoare adăugată de 273 miliarde de euro, reprezentând
aproximativ 4,6% din totalul întreprinderilor non-financiare și 55,0% din totalul întrepriderilor din
construcții. Aceste cifre sugerează că, sectorul lucrărilor speciale de constructii este compus dintr-un
număr foarte mare de întreprinderi relativ mici.

Performanțele firmelor din diviziunea ”Lucrari speciale de constructii”(Div. 43) în Uniunea Europeană
Sursa: Eurostat
În anul 2014, cifra de afaceri a firmelor din domeniul lucrărilor speciale de construcții a fost de 750
miliarde euro, în creștere cu 5,19% față de nivelul din anul 2010. Valoarea adăugată înregistrată de
aceste firme cu un an în urmă a fost de 278 miliarde euro.
Se pare că, în anul 2010, productivitatea muncii din sectoarele lucrărilor speciale de construcții în anul
2010 a fost de 34,8 mii EUR per persoană angajată. Aceasta a fost cea mai scăzută productivitate a
muncii dintre cele trei diviziuni ale sectorului de construcții și a fost cu aproximativ o cincime mai mică
decât media întreprinderilor nefinanciare (44,8 mii EUR per persoană angajată).
Productivitatea muncii în Uniunea Europeană (mii EUR per persoană)
2008 2009 2010 2011 2012 2013
43 - Lucrari speciale de constructii 40 36 34,8 36,2 36 37
4322 - Lucrari de instalatii sanitare, de 36 34 35,41 37,4 37 37
incalzire si de aer conditionat
Sursa: Eurostat

În cadrul UE-27, cele mai mari două sectoare secundare de construcții specializate au fost reprezentate
de grupul 432 - Lucrari de instalatii electrice si tehnico-sanitare si alte lucrari de instalatii pentru
constructii și grupul 433 - Lucrari de finisare.
Numărul de angajați din domeniul 4322 - Lucrari de instalatii sanitare, de incalzire si de aer
conditionat
2008 2009 2010 2011 2012 2013
Uniunea Europeană (28 de țări) : : : 11389 11256 11398
Uniunea Europeană (27 de țări) 11367 11471 11023 11304 : :
Belgia 21123 21381 23334 23247 23735 21063
Bulgaria 9299 9502 7106 6308 5615 5408
Republica Cehă : : : : : :
Danemarca 20165 16607 15690 17767 17683 17451
Germania (până în 1990 fostul teritoriu al FRG) 233820 258808 230988 270593 287901 296469
Estonia 4536 3462 : : 2818 :
Irlanda 9332 6827 3409 4720 : :
Grecia : 6531 6571 4467 3544 3854
Spania 130152 101521 88285 80151 74878 71147
 Franţa 131640 167915 176877 172902 165076 172724
Croaţia 10725 10556 9300 8465 8522 8037
Italia 110783 116391 115568 108248 104913 99986
Cipru 1766 1729 1847 1777 1632 1343
Letonia 8114 5713 5285 5049 5630 6218
Lituania 9422 6891 6130 6301 6436 6428
Luxemburg 4789 4799 4912 5077 5292 5303
Ungaria 19424 17826 16569 16029 15627 15062
Malta 427 466 738 : : :
Olanda 53260 51799 50989 50764 49354 45590
Austria 33022 33906 34336 34429 35080 35207
Polonia 52589 56206 52518 55166 53023 54811
Portugalia 18847 18729 18704 18037 15707 14313
România 52769 48697 41664 41581 39376 37618
Slovenia 4030 4152 3859 3752 3653 3714
Slovacia 4849 5718 6933 6271 5591 4846
Finlanda 18938 18712 18791 19775 19692 19929
Suedia 36437 36404 37162 39253 38953 39074
Regatul Unit 120412 110284 113345 117781 112500 126827
Islanda : : : : : :
Liechtenstein : : : : : :
Norvegia 18930 18789 17816 18743 19203 19909
Elveţia : : : : : :
Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei, : : : 1149 1239 1228
Turcia : 32312 : : : :
Bosnia si Hertegovina : : : 2059 1895 :
Sursa: Eurostat
Împreună au asigurat aproximativ trei sferturi din ocuparea forței de muncă sectoriale în UE-27 în 2010
și o pondere puțin mai mică la valoare adăugată.

În ceea ce privește valoarea adăugată, între statele membre ale UE în 2013, Germania a avut cea mai
mare pondere la nivel european (25,21%), urmată de Franța (18,40%). România a avut o pondere de
doar 0,51% în valoarea adăugată din domeniul 4322 la nivel Uniunii Europene.

Vaoarea adăugată înregistrată de fimele din domeniul 4322 în UE (milioane euro)

GEO / TIME 2008 2009 2010 2011 2012 2013
Uniunea Europeană (28 de țări) : : : 53237,6 52833,4 52843,5
Uniunea Europeană (27 de țări) 52666,6 49676,7 49821,38 53109,4 : :
Belgia 1377,7 1366,4 1590,8 1660,3 1663,2 1457
Bulgaria 93,8 79,4 48,8 46,5 44 44,6
Republica Cehă : : : : : :
Danemarca 1210,2 1017 941,5 966,4 983,3 1012,2
Germania (până în 1990 fostul 11165,5 11732 11008,3 12425,2 13973,6 13320,6
teritoriu al FRG)
Estonia 84,5 44,6 : : 54,8 :
Irlanda -143,1 550,2 179,5 292,6 : :
Grecia : 241,9 229,6 182,1 138,6 117,6
Spania 5331 3871,8 3720,4 2903,6 2638,5 2579,5
Franţa 8742 8584,7 9193,9 9364,7 9366,9 9722,3
Croaţia 191,3 176,8 147,1 128,2 117,4 107,5
Italia 6582,1 5810,4 6166,1 7229,2 5731,3 5699,3
Cipru 62 56,9 60,4 61 49,6 28,2
Letonia 101,2 43,9 38,6 41,4 67,8 76,3
Lituania 117 46,2 42,3 51,7 55 67,3
Luxemburg 243,2 231 281,4 284,9 306,8 267
Ungaria 275,4 212,1 200,3 203,7 177,8 183,4
Malta 8,2 8,5 14,3 : : :
Olanda 2918,3 2948,3 2942,3 2937,8 2784,4 2616,1
Austria 1753,8 1789,1 1808,1 1862,1 1884,6 2020,9
Polonia 1284 1036,2 1097,9 1246 1097,9 1149
Portugalia 380,9 386,8 394,7 353,3 287,8 272,1
România 570,7 409,7 330,6 360 265,1 269,9
Slovenia 140 118,6 109,1 115,1 103,8 108,9
Slovacia 92,9 107,3 210,8 148,9 263 122,4
Finlanda 1068,9 1017,6 963,3 1016,5 1071,6 1035,3
Suedia 2264,2 1945,6 2174,8 2528,5 2651,2 2657,6
Regatul Unit 6142,1 5736,1 5731,3 6302,2 6169 6806,5
Islanda : : : : : :
Liechtenstein : : : : : :
Norvegia 1463 1283,1 1322,2 1459 1641,5 1693,7
Elveţia : : : : : :
Fosta Republică Iugoslavă a : : : 8,7 10,5 9,1
Macedoniei,
Turcia : 270,9 : : : :
Bosnia si Hertegovina : : : 20 21,5 :
Sursa: Eurostat

Statele membre ale UE, cel mai puțin specializate în sectorul lucrărilor speciale de construcții sunt
Irlanda, Letonia, România, Bulgaria, Ungaria și Lituania, unde sectorul activităților speciale de construcții
a contribuit cu mai puțin de 2,5% din valoarea adăugată a economiei întreprinderilor nefinanciare7.
În ceea ce privește, structura de mărime a întreprinderilor din sectorul lucrărilor speciale de construcții,
acesta este dominat de întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri, care au mai puțin de 250 de persoane).
IMM-urile au ocupat aproximativ 93,0% din forța de muncă din activitățile speciale de construcții și au
contribuit cu 88,6% din valoarea adăugată.

 Analizați potențialul de creştere a pieţei

7
http://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/Specialised_construction_activities_statistics_-
_NACE_Rev._2
Pentru anii următori se estimează o creștere a ponderii secorului de construcții la nivelul valorii adugate
în Regiunea Sud-Vest Oltenia și la nivel național.
Pentru anul 2016, CNP anticipează că serviciile vor continua să aibă cea mai semnificativă contribuție la
creșterea economică, de 1,6% din PIB.
Începând din acest an, ponderea construcțiilor în structura PIB-ului urmeză să crească, până la nivelul de
7,6% în 2019.8

Sursă: Comisia Națională de Prognoză (CNP)

 Descrieți factorii economici, politici, legislativi, tehnologici, sociali care au o influență directă
asupra dinamicii sectorului/ domeniului de activitate vizat.

 Factori economico-sociali

Mediul economic este generat de elementele sistemului economic în care opereaza firma. Acesta
este strict legat de ciclul economic în care se afla în prezent economia națională și regională. Structura
economică a regiunii Sud-Vest Oltenia este consecința atât a potențialului economic natural, cât si a
tradiției economice existente în regiune. Tradiția economică moștenită din perioada comunistă vorbește
despre o regiune divizată economic între agricultură (județele Dolj și Olt) și o industrie bazată în special
pe exploatarea intensivă a resurselor naturale existente (județele Gorj, Vâlcea si Mehedinți).

Dezvoltarea sectorului antreprenorial este puternic influenţată de ambientul socio-economic în

care este luată decizia de a dezvolta o afacere. Nivelul scăzut al dezvoltării antreprenoriale din România,
relevat, între altele, de densitatea redusă a IMM-urilor raportată la populație, mai exact valoarea de 24
de IMM- uri/1000 de locuitori, se situează mult sub media de 42 de IMM-uri/1000 de locuitori din
Europa. Ca urmare, IMM-urile nu reuşesc să contribuie semnificativ la Produsul Intern Brut și la
creșterea economică a țării, atât timp cât nu există un număr suficient de mare de firme și un cadru
favorabil înființării și creșterii lor9.

O analiză asupra situației sociale în Regiunea Sud-vest Oltenia relevă faptul că în această regiune
sunt puțini salariați, șomeri mulți, pensionari cu venituri mici, precum și salarii sub media pe țară. Indicii
sărăciei arată că zona este una dintre cele mai afectate din România. Din analiza datelor statistice se
poate observa că în toate județele Olteniei veniturile înregistrate de cei care lucrează și de pensionari
sunt sub media pe țară, deci puterea de cumpărare nu poate fi mare. În multe județe, numărul

8
http://cursdeguvernare.ro/prognoza-cum-va-evolua-structura-economiei-in-urmatorii-trei-ani.html
9
Planul de Dezvoltare Regională Sud-Vest Oltenia 2014 – 2020
pensionarilor este mai mare decât numărul salariaților, iar rata șomajului sare cu mult peste media pe
țară.

În toate județele Olteniei s-a ajuns la un paradox: populația inactivă este mai numeroasă decât cea
activă, care poate munci.

La sfârșitul anului 2014, în Oltenia existau 377.504 salariați, ceea ce reprezenta 7,96% din totalul
salariaților din România, în număr de 4.742.350 de persoane. În Dolj munceau cu forme legale 122.000
de persoane la sfârșitul anului 2014, în timp ce totalul populației este de 550.000 de persoane, din care
mai mult de jumătate sunt apte de muncă10.

Piaţa construcţiilor a fost una dintre cele mai afectate pe timp de criză, contractându-se cu peste 40%
între anii 2009 şi 2014, în timp ce mai bine de 200.000 de angajaţi au dispărut de pe ştatele de plată din
această industrie, iar mai multe firme, fie ele mici, de talie medie sau chiar de anvergură, s-au văzut în
situaţia de a intra în insolvenţă.
Estimările Comisiei Naţionale de Prognoză mai arată că în următorii cinci ani, volumul lucrărilor de
construcţii nu va reuşi să crească cu o rată anuală mai mare de 5 - 6%, în ciuda faptului că în România
există o mare nevoie de construcţii, fie ele locuinţe, clădiri nerezidenţiale sau infrastructură11.

Numărul unităților locale active la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia înregistrat între anii 2008 și 2014
demonstrează o evoluție descendentă până în anul 2011 urmată de o scădere constantă până în anul
2014.
Numărul unităților locale active între anii 2008 și 2014 la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Regiunea SUD-VEST 40835 40166 36989 34381 36048 36535 37708
OLTENIA
Dolj 14799 14519 13509 12632 13487 13790 14383
Gorj 6665 6642 6166 5734 5925 5976 6139
Mehedinti 4322 4168 3774 3366 3509 3418 3457
Olt 6722 6738 6268 5867 6220 6325 6508
Sursa:INSSE

În regiunea Sud Vest Oltenia, cel mai ridicat numar de de unități locale active se înregistrează in județul
Dolj, diferențele față de celelalte județe fiind semnificative.
Pe clase de mărime, microîntreprinderile dețin cea mai mare pondere (88,07%).

Numărul unităților locale active pe clase de mărime după numărul de salariați – Regiunea Sud-Vest
Oltenia (intervalul 2008 – 2014)
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Total 40835 40166 36989 34381 36048 36535 37708
0-9 persoane 36289 35961 32943 29886 31509 32099 33209
10-49 persoane 3624 3423 3308 3697 3739 3679 3761

10
http://www.gds.ro/Local/2015-03-23/oltenia,-campioana-saraciei-din-romania/
11
http://www.zf.ro/eveniment/ne-confruntam-cu-probleme-serioase-in-constructii-nu-se-poate-anticipa-cate-
firme-vor-rezista-14764847
50-249 persoane 742 621 587 653 638 616 611
250 persoane si peste 180 161 151 145 162 141 127
Sursa:INSSE

În ceea ce privește evoluția cifrei de afaceri la nivelul unităților locale active în perioada 2008-2012,
comparativ cu celelalte regiuni ale țării, Regiunea Sud-Vest Oltenia înregistrează valori destul de
scăzute, cu toate că din anul 2009, trendul a fost unul crescător.
Cifra de afaceri înregistrată la nivelul unităților locale active, pe regiuni de dezvoltare
Anul Anul Anul Anul Anul
2008 2009 2010 2011 2012
Regiunea NORD-VEST 97637 87251 92936 103236 109894
Regiunea CENTRU 101575 89907 97180 108889 117624
Regiunea NORD-EST 72151 62643 63847 71049 79650
Regiunea SUD-EST 103706 90059 97577 108884 121541
Regiunea SUD-MUNTENIA 117552 102056 111755 135284 140063
Regiunea BUCURESTI - ILFOV 347556 317303 334163 363875 369100
Regiunea SUD-VEST OLTENIA 58439 50778 52064 58870 63405
Regiunea VEST 75677 67987 73221 85147 93049
Sursa: INSSE

Schimbările generate de necesitatea modernizării economiei regionale si managementul acestor

schimbări de către factorii de decizie sunt principalii răspunzători pentru starea economică actuală a
regiunii.

Structura economică sus-menționată este reflectată în repartizarea PIB regional între diferitele sectoare
economice. Deși justificată prin potențialul natural și tradiția economică din regiunea Sud-Vest Oltenia,
această structurare a PIB pe sectoare economice nu este compatibilă cu o economie modernă și
dezvoltată, principala cauză fiind diferențele de productivitate între diferitele sectoare economice12.

Regiunea Sud-Vest Oltenia înregistra la finele anului 2014 un produs intern brut (PIB) total de 48013,1
milioane RON la prețuri curente, în creștere cu 13,32 % față de anul 2010. Analiza dinamicii PIB din
Regiunea Sud-Vest Oltenia în perioada 2000-2013, conform datelor furnizate de Institutul Național de
Statistică, evidențiază o creștere cu aproximativ 580,25% față de anul 2000, existând un trend crescător
de la an la an pentru întreaga perioadă cu excepția unei ușoare scăderi în anul 2009.
Analiza dinamicii PIB din regiunea Sud-Vest Oltenia
- Milioane RON-

Sursa:INSSE

12
Planul pentru Dezvoltare Regionala Sud-Vest Oltenia 2014-2020 (PDR Sud-Vest Oltenia)
PIB total al Regiunii SV Oltenia reprezintă la nivelul anului 2013 doar 7,53 % din valoarea PIB național,
ocupând ultimul loc între regiuni.
Regiune PIB (anul 2013) % din total
Regiunea NORD-VEST 71712 11,25%
Regiunea CENTRU 70502,9 11,06%
Regiunea NORD-EST 65380,3 10,26%
Regiunea SUD-EST 72153,7 11,32%
Regiunea SUD-MUNTENIA 77804,3 12,21%
Regiunea BUCURESTI - ILFOV 170844 26,80%
Regiunea SUD-VEST OLTENIA 48013,1 7,53%
Regiunea VEST 60529,9 9,50%
Sursa:INSSE
Dinamica PIB din regiunea Sud-Vest Oltenia

Sursa:INSSE
Analizând dinamica PIB la nivelul județelor regiunii Sud-Vest Oltenia, observăm că pe întreaga perioadă
analizată, județele și-au păstrat locul în ierarhia privind contribuția pe care au adus-o la formarea PIB
regional. Astfel, județul Dolj este leader în perioada de analiză 2000/2013, având o contribuție la
realizarea PIB în anul 2013 de 32,57% din valoarea regională, înregistrând o ușoară creștere cu 14,89% în
anul 2011 față de anul 2010.

Produsul intern brut pe cap de locuitor a cunoscut o dinamică pozitivă la nivelul anului 2013 înregistrând
o valoare de 23521,1 lei prețuri curente, în creștere cu 4,62% față de anul precedent.

Anul 2012 Anul 2013

Regiunea Nord -Vest 26028,7 27658
Regiunea Centru 28696,7 29903,8
Regiunea Nord - Est 18682,1 19955
Regiunea Sud-Est 25615,7 28671,8
Regiunea Bucuresti - Ilfov 69141,6 74842,8
 Regiunea Sud - Muntenia 22806,9 25122,5
Regiunea Sud -Vest - Oltenia 22482,4 23521,1
Regiunea Vest 31861,6 33231,8

Sursa:INSSE
Analiza Produsului Intern Brut pe categorii de resurse (Valoarea Adăugată Brută)
Valoarea adăugată brută (VAB) este soldul contului de producţie şi măsoară excedentul valorii bunurilor
sau a serviciilor produse peste valoarea bunurilor şi serviciilor consumate pentru producţie,
reprezentând deci, valoarea nou creată în procesul de producţie.

Analizând VAB la nivel național observăm o creștere continuă a acesteia în perioada 2009-2014, de la
193444 la 253597 milioane RON.
Valoarea adaugata bruta la costul factorilor, pe sectoare de activitate CAEN Rev.2, pe total
clase de marime ale intreprinderilor
-milioane lei prețuri curente-
Anul Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2008 2009 2010 2011 2012 2013 2014
Total 221400 193444 200613 209796 22117 24083 25359
8 0 7
Industrie (div. 05 - 39) 85690 75052 83907 88239 95396 10228 10745
2 2
Constructii (div. 41,42,43) 26671 21869 19781 19531 18533 25816 20945
Comertul cu ridicata si cu amanuntul, intretinerea 6538 5124 4276 4228 3944 3922 4225
si repararea autovehiculelor si a motocicletelor -
div. 45
Comertul cu amanuntul, cu exceptia 13399 12329 12361 12699 13720 22108 16774
autovehiculelor si motocicletelor - div. 47
Comert cu ridicata cu exceptia comertului cu 25005 20310 20150 20802 22224 14949 25366
autovehicule si motociclete - div. 46
Servicii de piata prestate pentru populatie 4354 3622 3271 3614 3575 3594 4552
Servicii de piata prestate pentru intreprinderi 59743 55138 56867 60683 63786 68158 74282
Sursa:INSSE
Sectorul costrucțiilor a avut, în 2014, o pondere de doar 8,26% în VAB la nivel național, situându-se după
industrie ( 42,37%), servicii (31,09%) și comerț (8,28%).

Analizând dinamica VAB/ PIB regional pe activități ale economiei naționale CAEN Rev.2 (perioada 2008-
2010) observăm următoarele domenii cu pondere însemnată în PIB-ul la nivel regional administrație
publică și apărare; asigurări sociale din sistemul public; învățământ; sănătate și asistență socială (12,77%
în anul 2010), comerț cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor; transport
și depozitare; hoteluri și restaurante (11,81% în 2010), construcții (10,33% în 2010), agricultură,
silvicultură și pescuit (8,08% în 2010) și tranzacții imobiliare cu o pondere de 7,79% din PIB la nivel
regional în anul 2010.

Contribuția fiecărei ramuri la formarea PIB-ului la nivelul Regiunii Sud-Vest Oltenia

-procente-
2009 2010
Agricultură, silvicultură şi pescuit 9,43% 8,08%
Industria extractivă; industria prelucrătoare; producţia şi furnizarea de energie 25,87% 31,97
electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat; distribuţia apei; %
salubritate, gestionarea deşeurilor, activităţi de decontaminare
Construcţii 11,47% 10,33
%
Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor; 16,93% 11,81
transport şi depozitare; hoteluri şi restaurante %
Informaţii şi comunicaţii 1,05% 0,99%
Intermedieri financiare şi asigurări 1,10% 0,93%
Tranzacţii imobiliare 6,62% 7,79%
Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţi de servicii administrative şi 2,71% 2,84%
activităţi de servicii suport
Administraţie publică şi apărare; asigurări sociale din sistemul public; 13,43% 12,77
învăţământ; sănătate şi asistenţă socială %
Activităţi de spectacole, culturale şi recreative; reparaţii de produse de uz casnic 1,52% 1,75%
şi alte servicii
Sursa: http://www.dolj.insse.ro/cmsdolj/rw/pages/r34_PIB_Reg.ro.do
2009 2010
Valoarea adaugată brută regională (VABR) 36008,30 37442,60
Produs intern brut regional (PIBR)- total 39953,8 41941,2
Produs intern brut regional pe locuitor (lei) 17752,8 18735,1
Sursa: http://www.dolj.insse.ro/cmsdolj/rw/pages/r34_PIB_Reg.ro.do

Conform estimărilor Comisiei Naționale de Prognoză, PIB-ul României va creşte anul viitor cu 4,1%, cele
mai mari creşteri -de 4,2 % - urmând a fi realizate în regiunile de dezvoltare Sud-Muntenia, Sud-Vest
Oltenia şi Centru.

Conform perspectivei principalilor indicatori economico-sociali în profit teritorial, publicată de Comisia

Naţională de Prognoză, în regiunile Sud-Est şi Vest creşterea economică va fi de 4,1%, în Nord-Vest şi
Bucureşti-Ilfov de 4%, în timp ce avansul cel mai mic, de 3,9 %, va aparţine regiunii Nord-Est.
În 2017, creşterea economică la nivel naţional va fi de 4,2%, cu un avans de 4,1% în Nord-Est şi
Bucureşti-Ilfov, 4,2% în Sud-Est, Sud Muntenia, Vest, şi Nord-Vest şi de 4,3% în Sud-Vest Oltenia şi
Centru.
Media la nivel naţional este estimată de CNP la 4,5 %. Pentru anul viitor CNP estimează o creştere
economică de 3,6%, pe primul loc urmînd să se afle regiunea Sud-Vest Oltenia-cu 4,1%, iar pe ultimul
Sud Muntenia –cu 2,6%13.

13
http://www.clujmanifest.ro/economic/anul-viitor-crestere-a-pib-ului-de-4-la-suta-in-regiunea-nord-vest/
 Sursa:cnp.ro
Valoarea produsului intern brut, pe judeţe şi regiuni

Sursa:cnp.ro

Evoluţia principalilor indicatori economico-sociali

în regiunea SUD – VEST OLTENIA
Sursa:cnp.ro

La nivelul județului Dolj, se estimează o îmbunătățire a indicatorilor economico-sociali pentru următorul

an, conform estimărilor Comisiei Naționale de Prognoză.

În ceea ce privește populația Regiunii Sud-Vest Oltenia, nu există diferenţe majore între tendinţele
ocupaţionale pentru femei şi bărbaţí și există o cultură ridicata în ceea ce priveşte mobilitatea forţei de
muncă. De asemenea, există un interes în crestere pentru invatamantul tehnic deși există un declin
puternic al angajărilor în industrie.
Regiunea se confruntă și cu un decalaj între pregătirea oferită de școală și cerințele pieței muncii
precum și o descreștere naturală a populației. De asemenea, munca “la negru” este un fenomen larg
răspândit iar șomajul este în creștere.

Pe de altă parte, la nivelul regiunii Sud-Vest Oltenia există numeroase fonduri alocate de către UE pentru
dezvoltarea resurselor umane, ceea ce va facilita accesul pe piața muncii a multor categorii defavorizate.
Nici salariile celor care muncesc în Regiunea Sud-Vest Oltenia nu se situează la nivelul mediei pe țară.
Potrivit datelor oferite de Directia Regionala de Statistica Dolj, câștigul salarial mediu net pe țară era de
1.884 de lei pe lună, la sfârșitul anului 2014. În regiunea Oltenia, cel mai mare câștig salarial mediu net a
fost înregistrat în județul Gorj – 1.767 de lei pe lună, dar sub cel de pe țară. Doljenii au câștigat pe finalul
anului trecut cu circa 200 de lei mai puțin decât media pe țară, salariul mediu net fiind de 1.684 de lei pe
lună. În Mehedinți, salariile sunt și mai mici. Câștigul salarial mediu net de acolo a fost de doar 1.560 de
lei pe lună. Salariații din Olt au câștigat, în decembrie 2014, 1.547 de lei pe lună, în medie, iar cei din
Vâlcea au încasat cei mai puțini bani dintre toți oltenii, abia ajungând la o medie salarială de 1.438 de lei
pe lună. Se observă că salariații cel mai bine plătiți din România trăiesc în zonele puternic industrializate.
Cele mai mari câștiguri salariale sunt în judeţele Ilfov (2.006 lei pe lună), Timiș, Cluj și Argeș, cu sume
cuprinse între 1.880 – 1.920 de lei pe lună14.

 Factori politici și legislativi

14
http://www.gds.ro/Local/2015-03-23/oltenia,-campioana-saraciei-din-romania/
Mediul politic reflectă gradul de implicare a statului, forţele politice şi relaţiile dintre ele, stabilitatea
climatului politic intern şi extern, reglementările guvernamentale şi internaţionale, impozite şi taxe,
constrângeri generale şi ale autorităţilor locale.

Instabilitatea politică și legislativă va influența în mod negativ activitatea societății dar prin corecta si
uniforma aplicare a unor reguli valabile pentru toti agentii economici se va încuraja lumea afacerilor.
Legislatie in domeniul Instalatiilor si al Constructiilor:
 ORDIN nr. 565 din 8 mai 2009 pentru aprobarea Ghidului de finanţare a Programului de înlocuire
sau de completare a sistemelor clasice de încălzire cu sisteme care utilizează energie solară,
energie geotermală şi energie eoliană ori alte sisteme care conduc la îmbunătăţirea calităţii
aerului, apei şi solului
 HG nr. 28 din 2008 privind aprobarea conţinutului-cadru al documentaţiei tehnico-economice
aferente investiţiilor publice, precum şi a structurii şi metodologiei de elaborare a devizului
general pentru obiective de investiţii şi lucrări de intervenţii
 LEGEA nr.10 din 1995 privind calitatea in constructii
 LEGEA nr. 199 din 2004 pentru modificarea si completarea legii 50 din 1991 privind autorizarea
lucrarilor in constructii
 HG nr.525 din 1996 privind aprobarea regulamentului general de urbanism
 HG nr.273 din 1994 privind regulamentul de receptie lucrari constructii
 HOTARARE nr.844 din 1999 pentru aprobarea normelor metodologice de aplicare a O.G. nr.20
din 1994 privind masuri pentru reducerea riscului seismic
 HOTARAREA nr.925 din 1995 pentru aprobarea regulamentului de verificare si expertizare
tehnica de calitate a proiectelor si executiei lucrarilor
 HOTARAREA nr.1076 din 2004 privind stabilirea procedurii de realizare a evaluarii de mediu
pentru planuri si programe
 HOTARAREA nr.1179 din 2002 privind aprobarea structurii devizului general si al metodologiei
privind elaborarea devizului general
 LEGEA Fondului Funciar nr. 18 din 1991
 LEGEA nr. 597 din 2001 privind unele masuri de protectie si autorizare a constructiilor in zona de
coasta a Marii Negre
 LEGEA nr.119 din 2005 privind aprobarea O.U.G. nr.122 din 2004 pentru modificarea art.4 din
legea 50 privind autorizarea executarii lucrarilor
 LEGEA nr.169 din 1997 pentru modificarea si completarea legii fondului funciar nr.18 din 1991
 LEGEA nr.20 din 2002 privind modul de elaborare a studiului de prefezabilitate si fezabilitate
pentru proiecte de parteneriat public-privat
 LEGEA nr.350 din 2001 privind amenajarea teritoriului si urbanismul
 LEGEA nr.401 din 2003 pentru modificarea si completarea legii 50 din 1991 privind autorizarea
lucrarilor in constructii
 LEGEA nr.50 din 1991 privind autorizarea executarii constructiilor
 ORDIN nr.1430 din 2005 pentru aprobarea Normelor Metodologice de aplicare a legii 50 din
1991 privind autorizarea lucrarilor
 Regulamentul General de Urbanism din 27 iunie 1996 - Republicare
 B.R.M.L. - LEGEA nr.11 din 1994 privind instructiuni de metrologie legala
 B.R.M.L. - ORDONANTA de GUVERN nr.20 din 1992 privind activitatea de metrologie
 B.R.M.L.- HOTARAREA nr. 1055 din 2001 privind conditiile de introducere pe piata a mijloacelor
de masurare
  HOTARAREA nr.101 din 1997 pentru aprobarea normelor speciale privind caracterul si marimea
zonelor de protectie sanitara
 HG nr.273 din 1994 privind regulamentul de receptie lucrari constructii
 OUG nr. 18/2009 privind cresterea performantei energetice a blocurilor de locuinte. Ordonanta
de urgenta nr. 18/2009
 ORDINUL nr. 1.036 / 06.11.2015 privind modificarea anexelor nr. 1 şi 2 la Ordinul ministrului
dezvoltării regionale şi administraţiei publice, nr. 951/2015 pentru aprobarea Programului
naţional privind creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, cu finanţare în anul
2015
 ANEXELE nr. 1 si 2 la Ordinul nr.1.036 / 6.11.2015 - Programul naţional privind creşterea
performanţei energetice a blocurilor de locuinţe, derulat conform OUG nr. 18/2009, în anul
2015
 LEGE nr. 180 din 30 iunie 2015 pentru modificarea şi completarea OUG nr. 18/2009 privind
creşterea performanţei energetice a blocurilor de locuinţe
 Ordinul nr. 951/14.05.2015 privind creșterea performanței energetice a blocurilor de locuințe cu
finanțare în anul 2015
 Ordinul nr. 2194 / 06.11.2014 privind modificarea anexelor nr. 1 şi 2 la Ordinul viceprim-
ministrului, ministrul dezvoltării regionale şi administraţiei publice, nr. 785/2014 pentru
aprobarea Programului naţional multianual privind creşterea performanţei energetice a
blocurilor de locuinţe, cu finanţare în anul 2014
 Normativ pentru proiectarea, executarea și exploatarea instalatiilor de ventilare si climatizare,
Indicativ I5 – 2010
 Normativ pentru proiectarea, executarea și exploatarea instalațiilor de încălzire centrală.
Indicativ I 13-2015.

Noul Cod Fiscal influenţează în foarte mare măsură activitatea companiei. De altfel, trebuie avuţi în
vedere următorii factori politici: necesitatea alinierii legislaţiei de profil la cea a Uniunii Europene,
reglementarea accesării fondurilor europene, eficientizarea legilor în vigoare.

De asemenea, noile directive europene privind eficiența energetică au o influență semninificativă

asupra acestei piețe, dictând, cel mai adesea, înlocuirea sistemelor actuale de încălzire cu altele noi și
mai eficiente din punct de vedere energetic.
În ceea ce priveşte activitatea companiilor din domeniul menţionat, nu există prevederi speciale de
restricţionare.

 Factori tehnologici

În acest domeniu, factorii tehnologici au o influență foarte mare dat fiind faptul că pentru acordarea
unor servicii excelente clienţilor și asigurarea unei profitabilități ridicate sunt necesare scule și
echipamente performante, care să intensifice aptitudinile personalului. Astfel, utilizarea celor mai noi
materiale și tehnologii existente pe piață este esențială pentru asigurarea unor servicii de calitate.

In ultimii ani piata materialelor de constructii a avut o evolutie exploziva, atat ca tipuri de materiale si
tehnologii, cat si ca volum. In cadrul acestei piete, instalatiile termice si sanitare au reprezentat un
sector foarte important. Încă din anul 1997 au început să fie montate în România centrale termice ca o
necesitate a maririi confortului termic si a imbunatatirii conditiilor de viata, acest domeniu cunoscând
un progres contunuu caracterizat prin apariția unor modele eficente energetic.
Intreprinderile mici si mijlocii, deopotriva si intreprinderile mari, se confrunta cu probleme legate de
cultura inovarii, valorificarea proprietatii intelectuale, asigurarea calitatii si asigurarea competitivitatii
prin produse si tehnologii ecologice.
Din nefericire, România, în general, şi Oltenia, în particular, alocă un foarte mic procent din buget pentru
activităţile de cercetare.

Cheltuieli totale din activitatea de cercetare-dezvoltare (Mii lei RON)

Sursa: INSSE

Regiunea Sud-Vest Oltenia se află pe penultimul loc la nivel național în ceea ce privește nivelul
cheltuielilor din activitatea de cercetare-dezvoltare, primul loc fiind ocupat de Regiunea Bucuresti-Ilfov.
Intreprinderi inovatoare (produs, proces, nefinalizate, abandonate, organizare, marketing) pe
activitati
Anul Anul Anul Anul Anul Anul
2002 2004 2006 2008 2010 2012
Total 3983 5171 6013 9986 8116 5968
Industrie 2907 3489 3789 6003 4439 3415
Industrie extractiva 23 33 44 81 61 45
Industrie prelucratoare 2832 3402 3675 5698 4143 3200
Energie electrica si termica, gaze si apa 52 54 70 : : :
Productia si furnizarea de energie electrica si termica, gaze, : : : 58 71 58
apa calda si aer conditionat
Distributia apei, salubritate, gestionarea deseurilor, : : : 166 164 112
activitati de decontaminare
Servicii 1076 1682 2224 3983 3677 2553
Sursa:INSSE

Cele mai multe întreprinderi inovatoare sunt din domeniul industriei și serviciilor.
La nivel național, se observă în ultimii ani o creștere a proiectelor de cercetare în următoarele domenii:
explorarea si exploatarea spatiului, transport, telecomunicatii si alte infrastructuri, energie, cultura,
activitati recreative, religie si mass-media, sisteme politice si sociale, structuri si procese, stiinte naturale
si exacte.
Numarul proiectelor pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, conform NABS
Tipuri de programe de cercetare-dezvoltare conform NABS 2007 Anul Anul Anul Anul
2011 2012 2013 2014
Total, din care, pe programe NABS: 9518 8394 7421 8143
Explorarea si exploatarea pamantului 61 78 45 42
Mediu inconjurator 670 358 456 555
Explorarea si exploatarea spatiului 33 59 56 72
Transport, telecomunicatii si alte infrasructuri 46 38 57 109
Energie 140 57 127 202
Productia si tehnologia industriala 852 549 647 740
Sanatate 712 437 444 510
Agricultura 872 868 1244 737
Educatie 175 582 170 132
Cultura, activitati recreative, religie si mass-media 100 151 319 279
Sisteme politice si sociale, structuri si procese 64 95 219 112
Promovarea generala a cunoasterii: cercetare-dezvoltare finantata din 2161 2073 1033 1066
fondurile generale universitare (GUF), pentru:
stiinte naturale si exacte 816 589 279 357
stiinte ingineresti si tehnologice 901 1311 620 452
stiinte medicale si de sanatate 102 21 15 61
stiinte agricole 93 30 32 36
stiinte sociale si economice 211 78 65 112
stiinte umaniste 38 44 22 48
Promovarea generala a cunoasterii: cercetare-dezvoltare finantata din alte 3502 2898 2496 3460
surse decat fondurile generale universitare, pentru:
stiinte naturale si exacte 668 761 976 1075
stiinte ingineresti si tehnologice 1866 1494 696 1733
stiinte medicale si de sanatate 63 76 295 43
stiinte agricole 53 21 48 56
stiinte sociale si economice 455 293 207 235
stiinte umaniste 397 253 274 318
Sursa:INSSE