Sunteți pe pagina 1din 3

Elemente de analiză dimensional şi teoria similitudinii

Sisteme de unităţi de măsură


– SI: m, kg, s, K, A, cd, mol
– MKS: m, kg, s, K
– MKfS: m, kgf, s, K
– CGS: cm, g, s, K, A, cd, mol
– FPS: ft, lb, s, °F, cd, mol

F kg·m/s2 MLT-2 forţa de rezistenţă care se opune deplasării corpului


v m/s LT-1 aria secţiunii transversale imersată în lichid a corpului
S m2 L2 viteza de deplasare a corpului
 kg/m3 ML -3
densitatea lichidului
g m/s2 LT -2
acceleraţia gravitaţională
μ kg/m·s -1 -1
ML T viscozitatea dinamică a lichidului

Bilanţul de materiale
Bilanţul de materiale pentru un utilaj sau o instalaţie reprezintă particularizarea
principiului conservării masei, pentru materialele din utilajul sau instalaţia respectivă.

Amestecarea continuă
Gm,2
wA,2 Bilanţul general de materiale:
Gm,3
Gm,1 BG : G m, I   Gm, E  Gm,1  Gm, 2  Gm,3
wA,1 wA,3
Bilanţul parţial de materiale pentru substanţa dizolvată A:
BP A : G m, I  wA, I   Gm, E  wA, E
 Gm,1  wA,1  Gm , 2  wA, 2  Gm,3  wA,3
Bilanţ parţial de materiale pentru solvent (amestecuri binare):
BP solvent : Gm,1  (1  wA,1 )  Gm, 2  (1  wA, 2 )
 Gm,3  (1  wA,3 )
Bilanţuri de materiale pentru operaţii de separare
2

BG : Gm,1  Gm, 2  Gm,3

1 BP A j : Gm,1  w j ,1  Gm, 2  w j , 2  Gm,3  w j ,3 ;


j  1,, N C  1

3
Decantarea

Decantarea este operaţia de separare a unei Gm,1 Gm,2


suspensii (amestec eterogen solid-lichid) în
fazele componente, sub acţiunea diferenţiată a
wA,1 wA,2
unui câmp de forţe
Gm,3
gravitaţional sau centrifugal, asupra fazelor de densităţi
diferite. wA,3 Gm,2
Evaporarea simplă G m,1
Evaporarea este operaţia de concentrare a unei soluţii diluate, w A,1

prin eliminarea parţială a solventului cu ajutorul fenomenelor de


fierbere (vaporizare). Gm,0
Absorbţia
Absorbţia este operaţia de separare a unui component solubil dintr- Gm,3
un amestec gazos, prin dizolvarea acestuia într-un lichid, în care restul wA,3

componenţilor amestecului gazos sunt insolubili.


În mod uzual, operaţia se realizează trecând amestecul gazos în G L
GMG
contracurent cu lichidul în care are loc absorbţia, printr-un aparat tip X
M
2 Y2
2
coloană.
X , Y   molA
molinert
A – componentul solubil din amestecul gazos
BG : GML , 2  GMG ,1  GML ,1  GMG , 2 
GML ,inert  (1  X 2 )  GMG ,inert  (1  Y1 )  1
GML GMG
G L
M ,inert  (1  X 1 )  G G
M ,inert  (1  Y2 ) X1 Y1

X2 Y X1 Y
BP A : GML , 2  GMG ,1 1  GML ,1  GMG , 2 2
1 X 2 1  Y1 1  X1 1  Y2 GSm,1 X'1
Prin rearanjarea ecuaţiei de bilanţ general, se obţine:
GMG ,inert Y1  Y2   GML ,inert  X1  X 2   GM , A
GGm,1 GGm,2
Uscarea GLm
Y'1 Y'2
Uscarea reprezintă operaţia de eliminare parţială
a unui lichid dintr-un material solid, cu ajutorul unui X' GSm,2
uscătorului cu
2
agent gazos cald, care este contactat în interiorul
materialul solid umed.
În mod uzual, lichidul care trebuie eliminat este apa, iar ca agent gazos se foloseşte aerul
cald.
BG : GmG,1  GmS ,1  GmG, 2  GmS , 2
Y '1 X '1 Y '2 X '2
BP apa : GmG,1  GmS ,1  GmG, 2  GmS , 2
1  Y '1 1  X '1 1  Y '2 1  X '2
Debitul masic de apă eliminat din materialul umed:
GmS ,inert ( X '1  X '2 )  GmG,inert (Y '2 Y '1 )  GmL
Consumul specific de aer uscat (cantitatea de aer necesară eliminării unui kilogram de apă
din materialul solid):
GmG,inert 1 kg
 , aer
G L
m Y  Y1 kgapa
2
' '
Rectificarea
Rectificarea este operaţia de separare a unui amestec omogen de lichide
cu volatilităţi diferite dar apropiate şi constă dintr-o succesiune T de
C
evaporări şi condensări care au loc intr-o coloană de
rectificare. P GMD
GML
Succesiunea de evaporări şi condensări se realizează trecând xD o
GMF
parte din lichidul obţinut din condensarea vaporilor rezultaţi la vârful
colanei în contracurent cu vaporii. xF GMV
BG : GMF  GMD  GMW
G'ML
BP A j : GMF  x Fj  GMD  x Dj  GMW  xWj
GMW
binar : R
xW
 BG : GMV  GML  GMD

M  BP usor : GMV  y D  GML  x D  GMD  x D  Bilanţuri de materiale pentru operaţii

 y x
D D
continue în regim tranzitoriu
Regimul tranzitoriu este un caz particular al
 BG : GMF  GMV  GML  G 'ML GMV 
 regimului dinamic.
N G 'ML  GMF  GML - este caracterizat prin faptul că un parametru

 BP usor : GM  x  GM  x  G 'M  x
F F L F L F
sau mai mulţi au evoluţii (eventual particulare)
 BG : G 'ML  GMV  GMW
în raport cu timpul.
 - este considerat o stare de tranziţie între două
P  BP usor : G 'ML  xW  GMV  yW  GMW  xW  regimuri staţionare.

 y W  xW -
- echivalent cu “stingerea” sau “amortizarea” unei perturbaţii.
Bilanţuri de materiale pentru instalaţii complexe
La stabilirea bilanţurilor de materiale pentru instalaţii complexe, trebuie să se ţină
seama de recirculări, purjări şi trasee de ocolire (by-pass).
- Recircularea (reciclu) reprezintă recuperarea unor materii prime sau auxiliare şi
reintroducerea lor în proces, prin dirijarea în amonte.
- Purja este reprezentată prin eliminarea unei impurităţi sau a unui inert acumulat cel
mai frecvent din buclele de recirculare, cu preţul pierderii simultane a unei cantităţi
de substanţe utile.
- Ocolirea (by-pass) presupune divizarea unui curent şi dirijarea uneia din părţi pe
lângă un utilaj sau grup de utilaje în aval.
- Traseele de ocolire sunt necesare în organizarea instalaţiei (opriri la revizii şi
reparaţii), sunt impuse de tehnologie sau sunt necesare pentru automatizare
(bucle de reglare).
GMD , xDj
BG 0  1  2 : GM0  GMR  GMW
GME , xEj BP A j 0  1  2 : GM0  x 0j  GMR  x Rj  GMW  xWj
BG 0 : GM0  GMD  GMF
BP A j 0 : GM0  x 0j  GMD  x Dj  GMF  x Fj
GM0, x0 j GMF, xF j
0 1 2 BG 1 : GMF  GMR  GME
BP A j 1 : GMF  x Fj  GMR  x Rj  GME  x Ej
BG 2 : GME  GMD  GMW
GMR , xRj
GMW , xW j BP A j 2 : GME  x Ej  GMD  x Dj  GMW  xWj