Universitatea “Dunărea de Jos” din Galaţi

Facultatea de Economie şi Administrarea Afacerilor

Proiect la disciplina „Comerţ internaţional”

Romania

Student: Caranfil
Specializare: ECTS
Anul de studiu: 2
Cadrul didactic coordonator: conf.dr.Mihaela-Carmen

Galaţi
2019
 Comerţul exterior şi politica comercială a Romaniei
în perioada 2015-2017 (2018)
Capitolul 1. Prezentare generală a Romaniei ........................................................................................... 3
Poziţie geografică, istorie, apartenenţa la organizaţii internaţionale ................................................. 4
Pozitia geografica ................................................................................................................................ 4
Istoric ................................................................................................................................................... 5
Apartenenta la organizatii internationale......................................................................................... 7
Capitolul 1.2 Date statistice macroeconomice .......................................................................................... 8
Capitolul 1.3.Structura economei nationale ............................................................................................. 9
Capitolul 2: Comertul international al Romaniei ................................................................................. 10
Capitolul 3.1: Volumul valoric al comertului exterior si soldul balantei comerciale ......................... 11
Capitolul 3.2.Structura fizica a exporturilor si importurilor ............................................................... 11
Capitolul 3.3.Principalele tari partenere in comertul exterior ( la export si import) ......................... 12
Capitolul 4.Transportul in Romania ....................................................................................................... 13
Capitolul 5.Regimuri navale in Romania ............................................................................................... 15
Capitolul 6:Turismul: Principalele zone sau obiective turistice ........................................................... 16
Concluzii : .......................................................................................................................................... 19
Bibliografie: ....................................................................................................................................... 20
Capitolul 1. Prezentare generală a Romaniei

Drapel Stema

Suprafața totală: 238.397 km

Cel mai înalt punct: Vârful Moldoveanu (2.544 m)
Cel mai jos punct: Marea Neagră (0 m)
Cel mai mare oraș: București( Capitala)
Populație : - Recensământ 2017 -20.121.641
Densitate: 84,4 loc/km²
Limba oficiala: română
Grupuri etnice: 88,9% români ; 6,5% maghiari ; 3,3% romi ; 1,3% alte minorități etnice
Sistem politic: Republică semi-prezidențială

Președinte al României: Klaus Iohannis

Prim-ministru al României: Vasilica-Viorica Dăncilă
Independență față de Imperiul Otoman: -declarată-10 mai 1877
-recunoscută-13 iulie 1878
Aderare la UE: 1 ianuarie 2007
Monedă:Leu (RON)
 Poziţie geografică, istorie, apartenenţa la organizaţii internaţionale
Pozitia geografica
România este un stat situat în sud-estul Europei Centrale, pe cursul inferior al Dunării, la nord
de peninsula Balcanică și la țărmul nord-vestic al Mării Negre. Pe teritoriul ei este situată
aproape toată suprafața Deltei Dunării și partea sudică și centrală a Munților Carpați.
Se învecinează cu Bulgaria la sud, Serbia la sud-vest, Ungaria la nord-vest, Ucraina la nord și
est și Republica Moldova la est, iar țărmul Mării Negre se găsește la sud-est.De-a lungul
istoriei, diferite porțiuni ale teritoriului de astăzi al României au fost în componența sau sub
administrația Daciei, Imperiului Roman, Imperiului Otoman, Imperiului Rus și a celui Austro-
Ungar.

Cele mai mari orașe din România

Numele Numele
Loc Pop. Loc Pop.
orașului orașului

1 București 1.883.425 11 Brăila 180.302

Cluj-
2 324.576 12 Arad 159.074
Napoca

3 Timișoara 319.279 13 Pitești 155.383

4 Iași 290.422 14 Sibiu 147.245

5 Constanța 283.872 15 Bacău 144.307

București Timișoara
Târgu
6 Craiova 269.506 16 134.290
Mureș

Baia
7 Brașov 253.200 17 123.738
Mare

8 Galați 249.432 18 Buzău 115.494

Cluj-Napoca Iași
9 Ploiești 209.945 19 Botoșani 106.847

Satu
10 Oradea 196.367 20 102.411
Mare
 Istoric
Statul modern român a fost creat prin unirea principatelor Moldova și Muntenia (sau Țara
Românească), acceptată ca structură federativă de Marile Puteri în urma Convenției de la Paris
din 1858, și apoi cimentată după alegerea concomitentă ca domnitor în ambele state a
unionistului Alexandru Ioan Cuza.

Alexandru Ioan Cuza

Unirea a fost o vreme în pericol, dar oamenii politici ai vremii au reușit să-l aducă pe tronul
princiar pe Carol de Hohenzollern-Sigmaringen, care a acceptat Constituția și a depus jurământul
la 10 mai 1866. 11 ani mai târziu în 1877, tot la 10 mai, România și-a proclamat independența,
pe care a obținut-o pe câmpul de luptă, iar în 1881, în aceeași zi a anului, Carol a fost încoronat
ca rege al României. În 1913, România a intră în război împotriva Bulgariei, la capătul căruia a
obținut Cadrilaterul. În 1914, regele Carol I moare, rege al României devenind Ferdinand I.
În 1916 România a intrat în Primul Război Mondial de partea Antantei. Deși forțele române nu s-
au descurcat bine din punct de vedere militar, până la sfârșitul războiului, Imperiile Austriac și
Rus s-au dezintegrat; Adunarea Națională în Transilvania, și Sfatul Țării în Basarabia și
Bucovina și-au proclamat Unirea cu România, iar Ferdinand s-a încoronat rege al României la
Alba Iulia în 1922.
În urma Pactului Ribbentrop-Molotov din 1939, România a acceptat în iunie 1940 pierderea
Basarabiei, Bucovinei de Nord și Ținutului Herța în favoarea URSS. In anul 1940 , România a
cedat Ungariei nordul Transilvaniei, inclusiv orașul Cluj.
Regimul comunist instaurat, condus de Partidul Muncitoresc Român, și-a întărit poziția printr-o
politică de tip stalinist de descurajare a oricărei opoziții politice și de schimbare a structurilor
economico-sociale ale vechiului regim burghez. La începutul anilor 1960, guvernul român a
început să-și afirme o anumită independență față de Uniunea Sovietică în politica externă, fără să
renunțe însă la politica represivă (pe care o eticheta drept „cuceriri revoluționare”) în politica
internă. În 1965 liderul comunist Gheorghe Gheorghiu-Dej a murit, după care România intră
într-o perioadă de schimbări. După o scurtă luptă pentru putere, în fruntea partidului comunist a
venit Nicolae Ceaușescu, care a devenit secretar general al Partidului Comunist Român în 1965,
președinte al Consiliului de Stat în 1967 și președinte al Republicii Socialiste România în 1974.
Conducerea lungă de câteva decenii a președintelui Nicolae Ceaușescu a devenit din ce în ce mai
autoritară în anii 1980.
În contextul căderii comunismului în toată Europa de Est, un protest început la mijlocul lunii
decembrie 1989 la Timișoara s-a transformat rapid într-un protest național împotriva regimului
politic socialist, înlăturându-l pe Nicolae Ceaușescu de la putere.
În mai 1990 s-au organizat alegeri ale partidelor pentru legislatură și președinție. Iliescu a fost
ales președinte, iar partidul său, Frontul Salvării Naționale, a câștigat controlul legislativ. Petre
Roman a devenit prim-ministru. Alegerile însă nu au pus punct demonstrațiilor
antiguvernamentale. Dezlănțuirile minerilor au dus la demiterea guvernului Roman în septembrie
1991. În octombrie, fostul ministru de finanțe, Theodor Stolojan i-a urmat lui Roman ca prim-
ministru și a format un nou cabinet. În alegerile naționale din 1992, Ion Iliescu și-a câștigat
dreptul la un nou mandat. Cu sprijin parlamentar de la partidele parlamentare naționaliste PUNR,
PRM și fostul partid comunist PSM, a fost format un guvern în noiembrie 1992, sub prim-
ministrul Nicolae Văcăroiu.
Din 2004 România este membru NATO, iar din 2007 a devenit membră a Uniunii Europene. În
urma alegerilor legislative din noiembrie 2008, Partidul Democrat-Liberal a obținut cele mai
multe mandate, fiind urmat de alianța dintre PSD și PC, PNL și UDMR. Ulterior se formează un
guvern de alianță, între PSD+PC și PDL, condus de Emil Boc, pentru ca din decembrie 2009, în
urma votului Parlamentului, PDL, UDMR și grupul parlamentar al independenților (devenit
UNPR) să alcătuiască cabinetul Boc 2. Obligat să facă reduceri masive de cheltuieli bugetare din
cauza unei crize financiare mondiale, guvernul a devenit deosebit de nepopular și a demisionat,
iar succesorul său a fost înlăturat de la putere de Parlament în 2012 după doar două luni de
mandat. Deși nu a reușit să-l demită prin referendum în vara acelui an, majoritatea nou-formată,
condusă de PSD i-a impus președintelui guvernele conduse de Victor Ponta. După o scurtă
perioadă cu un guvern neutru politic, PSD a revenit la guvernare după alegerile din 2016, dar
acțiunile lor de limitare și frânare a eforturilor de combatere a corupției au fost întâmpinate cu
proteste de stradă.
Apartenenta la organizatii internationale
După decembrie 1989, România și-a reorientat politica pe calea întăririi legăturilor cu
occidentul, în mod special cu Statele Unite și Uniunea Europeană.
Dacă, în 1972, România devenea membră a Băncii Mondiale și a FMI și de asemenea a
Organizației Mondiale a Comerțului, în 2004 ea a devenit membră a NATO. România este
membră a Uniunii Europene de la 1 ianuarie 2007.
Liderii actuali ai României au făcut declarații publice în ceea ce privește strângerea relațiilor
cu alte țări europene și, de asemenea, în ceea ce privește ajutorul dat acestora în procesul
integrării euro-atlantice, (în special în cazul Moldovei, Ucrainei și Georgiei). Liderii români au
declarat public în mai multe ocazii că se așteaptă c, într-o perioadă de aproximativ 10 ani, toate
țările democratice postsovietice din Europa Răsăriteană și din Caucaz să acceadă în UE și
NATO.
În decembrie 2005, președintele Traian Băsescu și Secretarul de Stat SUA Condoleezza Rice
au semnat un acord care permite instalarea de baze militare americane în România.
România și-a arătat în mod public sprijinul pentru Turcia și Croația în eforturile făcute de
aceste țări pentru admiterea la Uniunea Europeană. (Relațiile economice turco-române au statut
privilegiat).
Relațiile româno-maghiare s-au aflat tot timpul la nivelul cel mai înalt, Ungaria sprijinind
eforturile României de aderare la UE. Reprezentanții minorității maghiare din Romania participă
la coaliția de guvernământ.
România s-a dovedit un partener de nădejde al aliaților în timpul Războiului din Golf, în mod
special în timpul președinției române a Consiliului de Securitate al ONU.
România a avut o participare valoroasă în operațiunile UNAVEM II din Angola, IFOR/SFOR
din Bosnia, Albania, Afganistan și Irak, (unde are un contingent de peste 800 de soldați, sosiți
după invazia SUA în această ultim țară).
În timpul conflictului din Iugoslavia, autoritățile române au respectat cu strictețe sancțiunile
dictate de ONU împotriva Iugoslaviei. În ciuda simpatiilor pro-sârbe din rândul populație și a
anumitor partide politice, România a sprijinit NATO în campania din Kosovo și a permis
aeronavelor aliate să survoleze spațiul aerian românesc. România fost prima țară care a aderat la
programul Parteneriat pentru Pace (ianuarie 1994), ceea ce i-a deschis drumul către aderarea la
NATO în 2004. România este membră a OSCE și a Consiliul de Cooperare Nord Atlantică.

Fostul președinte al României, Traian Băsescu și cel de-al

patruzeci și treilea președinte al Statelor Unite ale Americii, George Walker Bush (27 iulie
2006)
Capitolul 1.2 Date statistice macroeconomice
2015 2016 2017

PIB pe cap de locuitor (EUR) 8.075 8.600 9.550

PIB (miliarde EUR) 160 170 188

Creșterea economică (PIB, variație anuală în%) 4 4.8 6.9

Consumul (variația anuală în%) 5.8 8 10.2

Investiții (variație anuală în%) - 7.1 -1.8 4.5

Producția industrială (variație anuală în%) 2.8 1.8 7.8

Vânzări cu amănuntul (variație anuală în%) 8.9 13.5 10.7

Rată de șomaj 7.1 5.9 4.9

Soldul fiscal (% din PIB) -0.8 -3.0 -2.9

Datoria publică (% din PIB) 37,7 37.4 35.0

Rata inflației (IPC, variație anuală în%, EOP) -0.9 -0.5 3.3

Rata inflației (IAPC, variație anuală în%) -0.4 -1.6 1.1

Cont curent (% din PIB) -1.2 -2.0 -3.6

Soldul contului curent (miliarde EUR) -2.0 -3.6 -6.3

Soldul comercial (miliarde EUR) -8.0 -9.0 -12.0

Datoria externă (% din PIB) 57.4 54.7 49.8

Capitolul 1.3.Structura economei nationale
Creșterea economică a revenit în perioada 2013-17, determinată de exporturile industriale
puternice, de recoltele agricole excelente și, mai recent, de politicile fiscale expansive în
perioada 2016-2017, care au redus aproape de patru ori deficitul fiscal anual al Bucureștiului, de
la + 0,8% din PIB în 2015 la - 3% din PIB în 2016 și estimată la -3,4% în 2017. Industria a
depășit performanțele altor sectoare ale economiei în 2017. Exporturile au rămas un motor al
creșterii economice, condus de comerțul cu UE, care reprezintă aproximativ 70% din comerțul
din România. Cererea internă a fost principalul motor, datorită reducerilor fiscale și creșterilor
salariale mari care au început anul trecut și urmează să continue în 2018.

O îmbătrânire a populației, emigrarea forței de muncă calificate, evaziunea fiscală semnificativă,

îngrijirea medicală insuficientă și relaxarea agresivă a pachetului fiscal compromit creșterea
economică și stabilitatea economică pe termen lung și reprezintă vulnerabilitățile de vârf ale
economiei.
PIB - compoziția, de sectorul de origine: agricultura: 4,2% (. 2017) industrie: 33,2% (2017)
servicii: 62,6% (2017)
Agricultură - produse: grâu, porumb, orz, sfecla de zahăr, semințe de floarea soarelui, cartofi,
struguri; ouă, oi
Industrii: mașini și echipamente electrice, montaj auto, textile și încălțăminte, mașini ușoare,
metalurgie, produse chimice, prelucrarea produselor alimentare, rafinarea petrolului, minerit,
cherestea, materiale de construcții
Forța de muncă: 8.951.000 (2017)
Forța de muncă - după ocupație: agricultură: 28,3% , industrie: 28,9% , servicii: 42,8% (2017)
Buget: venituri: 62.140.000.000 (2017) ; cheltuieli: 68.130.000.000 (2017)
Impozite și alte venituri: 29,3% (din PIB) (2017)
Valoarea de piață a acțiunilor tranzacționate public:
42.240.000.000 $ (2017) ; 34.060.000.000 $ (2016 ) ; 42.590.000.000 $ (2015)
Soldul contului curent:
- 3.4 miliarde de dolari (2015) ; 3.9 miliarde de dolari (2016) ; 7.114 miliarde dolari (2017)
Rezervele de schimb valutar și de aur:
38.76 miliarde dolari (2015) ; 40.35 miliarde dolari (2016) ; 44,43 miliarde dolari (2017)
Datorie - extern: 92.650.000.000 $ (2015) ; 93.710.000.000 $ (2016) ; 95.970.000.000 $ (2017)
Stocul de investiții străine directe - la domiciliu:
72.000.000.000 $ (2015) ; 76.930.000.000 $ (2016) ; 94.000.000.000 $ (2017)
Stocul de investiții străine directe - în străinătate:
5.432.340.000 $ (2015) ; 5.963.000.000 $ (2016) ; 6.822.000.000 $ (2017)
Curs valutar: lei (RON) pe dolar american :
4.0592 (2015) ; 4.0592 (2016) ;4.0772 (2017)

Capitolul 2: Comertul international al Romaniei

Capitolul 3.1: Volumul valoric al comertului exterior si soldul balantei
comerciale
Valoarea totală a comerţului international al României in anul 2017, a fost de 127.640,8
mil. euro, în creştere cu 11,1% fata de anul 2016, exportul înregistrând o creştere la 58.147,6
mil. euro (+9,5%), iar importul o creştere la 69.493,2 mil. euro (+12,4%). În aceste condiţii,
deficitul balanţei comerciale a României a crescut cu 29,3%, de la nivelul de -8.774,5 mil. euro (
in 2016), la -11.345,6 mil. euro (in 2017).
Balanța comercială a României este negativă. Importurile depășesc exporturile cu
aproximativ 15%. La balanța comercială negativă participă îndeosebi comerțul cu China,
Ungaria, Polonia, Germania sau Olanda. Din contră, o balanța pozitivă a comerțului reciproc are
România cu Marea Britanie, SUA sau Franța. Decizia votanților britanici cu privire la retragerea
Marii Britanii din UE ar putea fi pentru economia românească nefavorabilă dar nicidecum
fundamentală sau nerezolvabilă. Economia românească în ultimii ani este într-o formă bună.
Creșterea PIB-ului, rata joasă de datorie a sectorului de stat și alți indicatori duc la considerația
aderării României în zona euro. Acceptarea potențială a monedei euro se tot amână, deci ar putea
fi cel mai apropiat termen în anul 2020. În cazul în care economia gri va fi redusă, guvernul ar fi
mai eficient, infrastructura transportului sar îmbunătăți, viitorul acestei țări ar fi mai pozitiv. În
același timp va fi foarte important ca forța de muncă românească să emigreze mai puțin în vest în
căutarea condițiilor mai bune de muncă, acesta fiind și motivul pentru care populația acestei țări
este în scădere.

Capitolul 3.2.Structura fizica a exporturilor si importurilor

Exporturile:
54.450.000.000 $ (2015) ; 57.720.000.000 $ (2016) ; 64.580.000.000 $ (2017)
Export - mărfuri:
mașini și echipamente, alte produse industriale, produse agricole și alimentare, metale și produse
metalice, produse chimice, minerale și combustibili, materii prime
Importurile:
62.34 miliarde dolari (2015) ; 68.43 miliarde dolari (2016) ; 78.12 miliarde dolari (2017)
Importuri - mărfuri:
mașini și echipamente, alte produse industriale, produse chimice, produse agricole și alimentare,
combustibili și minerale, metale și produse metalice, materii prime
 Capitolul 3.3.Principalele tari partenere in comertul exterior ( la export si
import)
Top 10 tari partenere la export in anul 2015 Top 10 tari partenere la import in anul 2015

Top 10 ţări partenere la export din Top 10 tari partenere la import din
2017,comparativ cu 2016 2017 ,comparativ cu 2016
Capitolul 4.Transportul in Romania
Rețeaua de aeroporturi destinate traficului aerian public este formată din 17 aeroporturi civile,
toate fiind deschise traficului internațional. 12 dintre ele sunt deschise permanent, iar restul la
cerere. Din cele 17 aeroporturi, 4 funcționează sub autoritatea MTCT, 12 sub autoritatea
consiliilor județene și un aeroport a fost privatizat. Ca o observație generală, flota aeriană din
România se află într-un amplu proces de modernizare. Flota de aeronave destinate traficului
comercial s-a redus de la 55 de aeronave în anul 1991 la 34 de aeronave în anul 2004, prin
scoaterea din exploatare a aeronavelor vechi.

Tower Center International

La 18 septembrie 1954 s-a înființat compania TAROM, care mai funcționează și astăzi. La
câțiva ani după lansare, TAROM opera deja zboruri către aproape toate țările europene, iar din
1966 efectuează zboruri peste Atlantic. Începând cu anul 1974 a realizat zboruri către Sydney via
Calcutta și a introdus curse regulate spre New York și Beijing.Pe piața autohtonă sunt prezente
cele mai mari companii aeriene europene clasice (Lufthansa și Air France) și low-cost (Easyjet și
Ryanair). În 2004 s-a înființat Blue Air, prima companie românească de transporturi aeriene cu
tarif redus.
Transportul fluvial românesc se află încă la un nivel foarte redus (sub un procent) dar având
potențial de creștere mare datorită râurilor navigabile dar și a fluviului Dunărea. În 2006, în
România existau 1.731 km de ape navigabile. România are 2.251 de nave fluviale de categoria I,
care pot efectua misiuni economice pe apele fluviale internaționale și circa 587, care pot naviga
doar pe partea românească a Dunării și pe râurile interioare. Cele mai multe nave înmatriculate
sunt cele de agrement, circa 13.246, turismul de agrement pe Dunăre și cel în apele maritime ale
României dezvoltându-se în ultimii ani. Important pentru România este Canalul Dunăre-Marea
Neagră ce leagă portul Cernavodă cu portul maritim Constanța, scurtând cu aproximativ 400 de
km ruta mărfurilor de la Marea Neagră până la porturile dunărene din Europa Centrală.
Principalele mijloace de transport în comun sunt autobuzele, troleibuzele, tramvaiele și
microbuzele, în general operate de regii autonome administrate de autoritățile locale (de
exemplu, Regia Autonomă de Transport București). Singurul oraș care dispune de un sistem de
metrou este București. Metroul din București a fost deschis în 1979, fiind astăzi cel mai folosit
mijloc de transport din București, cu peste 650.000 de pasageri zilnic

Statia de metrou Titan

Caile Ferate Romane

Capitolul 5.Regimuri navale in Romania

Cu o lungime de 245 km a coastei maritime, România ocupă un loc important în cadrul țărilor
riverane Mării Negre prin amploarea spațiului terestru cu ieșire la mare. De asemenea, țara
noastră deține 1.075 km de fluviu, reprezentând 38% din lungimea totală a Dunării, din care 236
km sunt ape interioare, ambele maluri ale acestuia fiind pe teritoriul român. Ca suprafață, bazinul
Dunării ocupă pe teritoriul României 221.670 km2, reprezentând 28% din totalul bazinului
hidrografic.
 Capitolul 6:Turismul: Principalele zone sau obiective turistice
· litoralul Marii Negre cu renumite statiuni de cura heliomarina (Mamaia, Mangalia, Saturn,
Jupiter - Cap Aurora, Venus, Neptun), de cura balneara (Techirghiol, Eforie Nord, Eforie Sud,
Mangalia), cu orase de vacanta pentru copii (Navodari) si tineret (Costinesti), cu vestigii ale
oraselor antice (Tomis, Callatis, Histria).
· zona Bucegi-Brasov (principala zona a turismului montan si hibernal din Romania cu orasul
Brasov si statiunile Poiana Brasov, Sinaia, Predeal s.a.).

Sfinxul din Bucegi

· Valea Oltului cu statiuni balneare in judetul Harghita (Tusnad) si Valcea (Calimanesti-
Caciulata, Olanesti, Govora).
· NV Moldovei (Bucovina) cu monumente de arta feudala incluse in catalogul UNESCO
(bisericile cu fresce interioare si exterioare de la Voronet, Moldovita, Sucevita, Humor,
manastirea Putna si vechea capitala a Moldovei, Suceava)
· M-tii Apuseni cu spectaculoase fenomene carstice (pesteri - inclusiv pestera cu ghetar fosil de
la Scarisoara, cetatile Ponorului, Cheile Turzii, defileul Crisului Repede s.a.) si o cultura veche
populara, nealterata.
· Maramuresul, cu valori folclorice si etnografice (o adevarata civilizatie a lemnului: porti
sculptate, case, biserici cu turle inalte - Ieud, Bogdan Voda, Rozalvea s.a. - Cimitirul Vesel de la
Sapanta s.a., port popular viu colorat) unice in tara, cu statiuni balneare (Ocna Sugatag) si de
sporturi de iarna (Borsa, Mogosa).
· Delta Dunarii
· Portile de Fier (cu statiunea Baile Herculane, cunoscuta din timpul romanilor; defileul
Dunarii, fenomene carstice in munti si podisul Mehedinti: Topolnita, Closani s.a.)

· M-tii Fagaras (supranumiti "Alpii Translivaniei").

· Alte zone: Ceahlau - Lacu Rosu; M-tii Semenic, zona Tarnavelor cu biserici fortificate, M-tii
Retezat (cu parcul national omonim), M-tii Rodnei (inclusiv statiunile balneare de pe Somesul
Mare), centre turistice: Bucuresti, Cluj-Napoca, Iasi, Sibiu (capitala culturala a Europei),
Timisoara.

Cetatea Rasnov

Castelul Peles
Manastirea Putna

Salina Turda

Piața din Sibiu cu Turnul Sfatului

Concluzii :
In total activitatea de comerţ exterior, putem aprecia că aceasta a evoluat negativ din punctul
de vedere al volumului, precum şi al celor două elemente, import şi export. Reducerea
exporturilor şi a importurilor, a fost stimulată şi de uşoara apreciere a monedei naţionale. Pe
acest fond, elementul pozitiv al aprecierii (instabilităţii) leului are efect negativ asupra
exporturilor. Mulţi dintre exportatori, fie şi-au temperat activităţile, fie au înregistrat, dacă nu
pierderi, cel mult câştiguri modeste.
Pe lângă efectele crizei economico-financiare, un alt element care a determinat evoluţia
exporturilor şi importurilor într-un ritm mai lent decât al importurilor, este acela că procesul de
privatizare şi restructurare a determinat închiderea unor societăţi comerciale sau regii autonome
sau calitatea produselor realizate nu a fost în măsură să satisfacă exigenţele beneficiarilor externi.
Principalul aspect, dincolo de structura exportului şi importului pe categorii majore de bunuri (de
capital, intermediare şi de consum) îl reprezintă faptul că reducerea masivă a schimburilor de
bunuri intermediare, cu precădere a importurilor, a fost de natură să diminueze capacitatea
productivă a industriei, dar şi a altor activităţi, şi să afecteze în perspectivă activităţile economice
din lunile următoare. Din punct de vedere al dinamicii comerţului cu ţările partenere, atât la
import cât şi la export, se remarcă aproape în toate cazurile scăderi, în unele cazuri importante.
Bibliografie:
-http://www.imm.gov.ro/politica-comerciala-a-romaniei-ca-stat-membru-al-ue/
-https://tradingeconomics.com/romania/news
-https://theodora.com/wfbcurrent/romania/romania_economy.html
-https://en.wikipedia.org/wiki/Economy_of_Romania
-https://www.focus-economics.com/countries/romania
-https://europa.eu/european-union/about-eu/countries/member-countries/romania_ro
-https://ro.wikipedia.org/wiki/Rom%C3%A2nia
-http://www.scritub.com/economie/comert/EVOLUTIA-COMERTULUI-EXTERIOR-
A102811213.php
-https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php/International_trade_in_goods/ro
-http://imm.gov.ro/wp-content/uploads/2018/11/RO-Comert-international-11-2017.pdf
-http://www.infoghidromania.com/romania.html