PROIECT DE LECŢIE

Data: 03.03.2014
Clasa: a VI-a E
Disciplina: Geografia continentelor: Europa
Profesor: Badea Viorica
Tema capitolului: Europa – regiuni şi ţări
Subiectul lecţiei: Diferenţieri regionale. Uniunea Europeană
Competenţe generale:
 C1: Utilizarea limbajului specific în prezentarea regiunilor geografice ale Europei şi ale
caracteristicilor Uniunii Europene;
 C2: Raportarea realităţii geografice la un suport cartografic;
 C3: Dobândirea deprinderilor de citire şi interpretare a hărţii şi a schiţelor din manual.
Competenţe specifice:
Cunoştinţe:
 să identifice regiunile geografice ale Europei;
 să precizeze caracteristicile regiunilor geografice ale Europei;
 să identifice pe hartă principalele forme de relief ale regiunilor geografice;
 să precizeze tipurile de climă specifice fiecărei regiune geografică a Europei;
 să localizeze ţările care fac parte din Uniunea Europeană;
 să precizeze caracteristici geografice, politice şi economice ale U.E.;
Abilităţi:
 Să transfere informaţia de pe suport cartografic în limbaj oral sau scris
 să localizeze pe hartă conţinutul elementelor lecţiei şi să folosească atlasul geografic cu
precizie
Atitudini:
 Înţelegerea necesităţii utilizării metodelor de analiză cartografică a realităţii
înconjurătoare ca abilitate de bază în învăţarea pe parcursul întregii vieţi;
 să manifeste interes pentru conţinutul lecţiei.
Strategia didactică: dirijată, cognitivă, euristică
Metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţia, comparaţia, expunerea, lucrul cu harta şi
manualul
Mijloace de învăţământ: manualul, harta fizică a Europei, imagini, fişe de lucru
Tipul lecţiei: de verificare şi dobândire de cunoştinţe
Organizarea activităţii elevilor: frontală, individuală
Evaluarea: continuă, formativă
Conţinutul informativ al lecţiei:
Diferenţieri regionale. Uniunea Europeană
Diferenţieri regionale
Europa este împărţită în următoarele mari regiuni:
- Europa de Est (sau Europa Continentală)
- Europa Nordică (Peninsula Scandinavă şi regiunile înconjurătoare)
- Europa Centrală
- Europa Atlantică (sau Europa de Vest)
- Europa Mediteraneană (sau Europa Sudică)
Uniunea Europeană
Construcţia europeană a cunoscut, până în prezent, trei etape importante:
1. În 1951, înfiinţarea Comunităţii Europene a Cărbunelui şi Oţelului (CECO), reunind 6 ţări:
Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg şi Olanda
2. Înfiinţarea, prin tratatele de la Roma (martie 1957), a Comunităţii Economice Europene
(CEE), care şi-a stabilit drept obiectiv principal crearea unei pieţe comune;
3. Transformarea CEE în Uniunea Europeană (UE), potrivit Tratatului de la Maastricht (februarie
1992).
Principalele obiective ale UE:
 asigurarea păcii şi a bunăstării cetăţenilor săi;
 o piaţă internă în cadrul căreia libera concurenţă să se desfăşoare nestânjenită (piaţa unică
a fost instituită în 1993, iar moneda unică a fost lansată în 1999).
 dezvoltare durabilă bazată pe creştere economică, eliminarea şomajului, un nivel ridicat
de protecţie a mediului;
 dezvoltarea progresului ştiinţific şi tehnic;
 combaterea discriminării, protecţia cetăţenilor, egalitatea dintre femei şi bărbaţi,
solidaritatea dintre generaţii precum şi protecţia drepturilor copilului
 asigurarea solidarităţii între statele membre.
Statele membre UE (27 state): Belgia, Franţa, Germania, Italia, Luxemburg, Olanda
(1951), Danemarca, Marea Britanie (1973), Grecia (1981), Portugalia, Spania (1986), Austria,
Finlanda, Suedia (1994), Cehia, Cipru, Estonia, Letonia, Lituania, Malta, Polonia, Slovacia,
Slovenia, Ungaria (2004), Bulgaria, România (2007).
Caracteristici geografice, politice, economice ale UE:
 UE deţine aproape jumătate din întinderea Europei (45%) şi peste 2/3 din populaţia
acesteia;
 din punct de vedere geografic, se suprapune Europei de Vest şi Centrale;
 UE şi-a propus să aibă nu numai rol economic ci şi politic;
 înglobează ţări ce acoperă întregul spectru de structuri statale;
 include cele mai multe dintre statele dezvoltate ale lumii;
 este cel mai important factor economic de pe Glob.
Condiţii iniţiale de realizare: nivelul clasei corespunde cerinţelor programei şcolare
Locul de desfăşurare: cabinetul de geografie
Durata lecţiei: 50 minute
Bibliografie: Octavian Mândruţ, Silviu Neguţ, Manual pentru clasa a VI-a (Geografia
continentelor: Europa), Editura Corint
 ETAPELE ACTIVITATEA PROFESORULUI ACTIVITATEA
LECŢIEI ELEVULUI
1.Organizarea Se verifică prezenţa mijloacelor de învăţământ Pregătesc manua-
clasei -1min. necesare lecţiei, tabla; se notează absenţii. lele,caietele.
2.Reactualizarea Se adresează frontal elevilor mai multe întrebări: Sunt atenţi
cunoştinţelor din - Care sunt ţările cu cele mai multe sosiri de turişti Răspund
lecţia anterioară: şi cu cele mai mari venituri din turism?
„Turismul” - Care sunt tipurile de turism practicate în Europa?
=10 min. - Daţi exemple de staţiuni balneare din Europa!
- Daţi exemple de obiective turistice cultural-
istorice!
- Daţi exemple de staţiuni montane!
3.Anunţarea lecţiei Se prezintă titlul lecţiei noi: ”Diferenţieri Rezolvă rebusul
noi şi a geografice regionale. Uniunea Europeană” şi se
obiectivelor ope- expun oral obiectivele ce reflectă conţinutul lecţiei. Notează în caiete
raţionale propuse
1 min.
4.Dirijarea învă- Cu ajutorul elevilor se identifică pe hartă regiunile Răspund
ţării şi dobândirea Europei.
de noi cunoştinţe Se notează pe tablă.
=30 min. Se cere elevilor o reactualizare a cunoştinţelor din Sunt atenţi
lecţiile anterioare cu privire la formele de relief
precum şi a tipurilor de climă întâlnite în fiecare
regiune a Europei.
Se prezintă elevilor cele trei etape în construcţia Sunt atenţi
Uniunii Europene.
Se notează pe tablă. Notează
Se prezintă elevilor principalele obiective al Sunt atenţi
Uniunii Europene.
Se notează pe tablă. Notează
Cu ajutorul elevilor sunt identificate statele membre Identifică
ale UE.
Se notează pe tablă. Se notează
Se prezintă elevilor principalele caracteristici Sunt atenţi
geografice, politice, economice ale UE
Se notează pe tablă. Notează
5.Fixarea cunoş- Se distribuie elevilor fişa de lucru, după care se Răspund
tinţelor - 8 min. verifică rezolvarea acesteia.
7.Tema pentru Învăţarea lecţiei, folosindu-se manualul, harta şi Receptează
acasă caietul de notiţe.

Conţinutul fişei de lucru:

 FIŞĂ DE EVALUARE CONTINUĂ
Diferenţieri regionale. Uniunea Europeană

1. Prezentaţi două obiective ale Uniunii Europene.

2. Prezentaţi două caracteristici geografie, politice sau economice ale Uniunii Europene.
3. Precizaţi numărul de state membre ale Uniunii Europene.
4. Identificaţi pe harta alăturată regiunile geografice ale Europei, notate cu cifre.
1 - …………………….. 2 - …………………………... 3 - …………………………..
4 - …………………….. 5 - …………………………… 6 - …………………………..

PROIECT DE LECŢIE
Data: 13.12.2012
Clasa: a VII-a F
Disciplina: Geografia continentelor extraeuropene
Profesor: Badea Viorica
Tema capitolului: Asia – prezentare geografică generală
Subiectul lecţiei: Relieful
Competenţe generale:
 C1: Utilizarea limbajului specific în prezentarea caracteristicilor geografice ale Japoniei;
 C2: Raportarea realităţii geografice la un suport cartografic;
 C3: Dobândirea deprinderilor de citire şi interpretare a hărţii şi a schiţelor din manual.
Competenţe specifice:
Cunoştinţe:
 să localizeze Japonia pe harta Asiei;
 să identifice vecinii Japoniei;
 să localizeze pe hartă principalele insule ale Japoniei;
 să precizeze unităţile de relief ale Japoniei;
 să precizeze tipurile de climă ale Japoniei;
 să precizeze tipurile de vegetaţie ale Japoniei;
 să identifice principalele oraşe ale Japoniei;
 să identifice resursele naturale ale Japoniei;
 să identifice principalele tipuri de culturi şi grupele de animale specifice Japoniei;
 să identifice activităţile industriale ale Japoniei;
 să identifice tipurile de transporturi.
Abilităţi:
 să transfere informaţia de pe suport cartografic în limbaj oral sau scris
 să localizeze pe hartă conţinutul elementelor lecţiei şi să folosească atlasul geografic cu
precizie
Atitudini:
 înţelegerea necesităţii utilizării metodelor de analiză cartografică a realităţii
înconjurătoare ca abilitate de bază în învăţarea pe parcursul întregii vieţi;
 să manifeste interes pentru conţinutul lecţiei.
Strategia didactică: dirijată, cognitivă, euristică
Metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţia, comparaţia, expunerea, lucrul cu harta şi
manualul
Mijloace de învăţământ: manualul, harta fizică a Asiei, imagini, fişe de lucru
Tipul lecţiei: de verificare şi dobândire de cunoştinţe
Organizarea activităţii elevilor: frontală, individuală
Evaluarea: continuă, formativă

Conţinutul informativ al lecţiei:

Japonia
Aşezare
- în vestul Pacificului, lângă Asia
Vecinii: Oc. Pacific (E),Marea Japoniei (V), Marea Ohotsk (N), Marea Chinei de Est (S)
Relieful
- stat insular (peste 6000 insule), dintre care cele mai mari: Hokkaido, Honshu, Sikoku, Kyushu
- relief predominant muntos, cu multe vârfuri care trec de 2000 m
- cea mai mare înălţime: vf. Fuji, 3376 m
- aproape 200 vulcani, dintre care 50 sunt activi
- frecvente cutremure
Clima
- tropicală – în Ryukyu
- temperată în rest
Vegetaţia
- pădurile acoperă 2/3 din suprafaţă: conifere, cedrul japonez, pinul roşu, magnolii, arborele
de camfor
Populaţia şi aşezările
- 127 mil. locuitori
- Oraşe: Tokyo, Nagoya, Osaka, Kyoto, Kobe, Hiroshima
Agricultura
- se cultivă bumbac, citrice, trestia de zahăr, tutun, ceai (în sud), grâu, orz, cartof, sfecla de
zahăr (în nord), orez (în câmpiile litorale)
- se cresc viermi de mătase; se practică pescuitul, marecultura.
Resurse naturale
- în cantităţi mici
- cărbuni, hidroenergie, plumb, zinc, sulf
Industria
- se bazează pe importul de materii prime
- domină pe plan mondial la: automobile, nave, motociclete, maşini de cusut, instrumente
muzicale
Căile de comunicaţie
- tuneluri submarine – cel mai lung din lume 53 km
- Tokaido – una dintre cele mai rapide garnituri de tren, între Tokyo şi Osaka
- porturi, aeroporturi
Turismul
- atracţii turistice: peisaje de munte, vulcani, temple, grădini miniaturale
Condiţii iniţiale de realizare: nivelul clasei corespunde cerinţelor programei şcolare
Locul de desfăşurare: cabinetul de geografie
Durata lecţiei: 50 minute
Bibliografie: Octavian Mândruţ, Manual pentru clasa a VII-a (Geografia continentelor
extraeuropene), Editura Corint
ETAPELE ACTIVITATEA PROFESORULUI ACTIVITATEA
 LECŢIEI ELEVULUI
1.Organizarea Se verifică prezenţa mijloacelor de învăţământ necesare lecţiei, Pregătesc ma-
activităţii tabla; se notează absenţii. nualele, caietele
= 1 min. de notiţe
2.Reactualiza- Se adresează frontal elevilor mai multe întrebări: Sunt atenţi
rea cunoştin- Care este poziţia geografică a Chinei? Răspund
ţelor din lecţia Care sunt vecinii Chinei?
anterioară Care sunt formele de relief ale Chinei? Identificaţi-le pe hartă!
„China” Care sunt tipurile de climă ale Chinei?
=10 min. Care sunt principalele fluvii ale Chinei? Identificaţi-le pe hartă!
Care sunt tipurile de vegetaţie ale Chinei?
Câţi locuitori are China?
Care este capitala Chinei? Identificaţi pe hartă şi alte oraşe!

3.Anunţarea Se notează titlul lecţiei:”Japonia” şi se expun oral obiectivele Notează în caiete

lecţiei noi şi a ce reflectă conţinutul lecţiei Sunt atenţi
obiectivelor
propuse
=1 min.
4.Dobândirea Se cere elevilor să prezinte poziţia geografică a Japoniei şi li se Sunt atenţi
cunoştinţelor cere să o identifice pe hartă. Identifică
=35 min. Se notează pe tablă. Notează
Se cere elevilor să urmărească harta fizică a Asiei inclusă în Urmăresc
atlasul geografic sau în manual.
Se cere elevilor să identifice vecinii Japoniei. Identifică
Se notează pe tablă. Notează
Cu ajutorul elevilor sunt identificate cele patru mari insule ale Identifică
Japoniei.
Se notează pe tablă. Notează
Se prezintă elevilor principalele forme de relief. Sunt atenţi
Se precizează cea mai mare înălţime a Japoniei.
Se notează pe tablă. Notează
Se prezintă imagini cu cel mai înalt vârf, Fujyama. Sunt atenţi
Sunt amintite fenomenele care se înregistrează în Japonia:
cutremure şi vulcanism
Se prezintă elevilor tipurile de climă şi vegetaţia specifică
Japoniei.
Se noteză pe tablă. Notează
Se prezintă imagini cu specii ale vegetaţiei. Urmăresc
Se precizează elevilor numărul de locuitori ai Japoniei şi se Sunt atenţi
prezintă zonele mai populate.
Se notează pe tablă. Notează
 Se precizează capitala Japoniei şi principalele oraşe. Sunt atenţi
Se notează pe tablă. Notează
Se prezintă imagini cu principalele oraşe. Sunt atenţi
Cu ajutorul elevilor se prezintă principalele tipuri de culturi şi Identifică
principalele grupe de animale.
Se notează pe tablă. Notează
Se precizează principalele resurse naturale.
Se notează pe tablă.
Se precizează principalele ramuri industriale. Sunt atenţi
Se notează pe tablă.
Se precizează zonele în care sunt concentrate căile de Sunt atenţi
comunicaţie.
Se notează pe tablă. Notează
Cu ajutorul elevilor se precizează principalele atracţii turistice.
Se notează pe tablă.

5.Fixarea Se distribuie elevilor fişa de lucru, după care se verifică Răspund

cunoştinţelor rezolvarea acesteia.
=5 min.
6.Tema pentru Învăţarea lecţiei, folosindu-se manualul, atlasul geografic şi Receptează
acasă caietul de notiţe.

Conţinutul fişei de lucru:

 FIŞĂ DE EVALUARE CONTINUĂ
Japonia

A. Completaţi spaţiile libere cu informaţia care lipseşte:

1. Japonia se învecinează în est cu ………………..
2. Cea mai mare înălţime din Japonia se află în vârful ……………. .
3. Un tip de climă întâlnit în Japonia este …………………….
4. Capitala Japoniei este oraşul ……………………
5. Alte două oraşe mari din Japonia sunt: …………………… şi ………………………
6. Două atracţii turistice din Japonia sunt: ………………….. şi ……………………….

B. Notaţi pe harta alăturată cele mai mari insule ale Japoniei:

1. Honshu 2. Shikoku 3. Hokkaido 4. Kyushu

PROIECT DE LECŢIE
Data: 13.12.2012
Clasa: a VIII-a C
Disciplina: Geografia României
Profesor: Badea Viorica
Tema capitolului: Relieful
Subiectul lecţiei: Delta Dunării
Competenţe generale:
 C1: Utilizarea limbajului specific în prezentarea caracteristicilor Deltei Dunării;
 C2: Raportarea realităţii geografice la un suport cartografic;
 C3: Dobândirea deprinderilor de citire şi interpretare a hărţii şi a schiţelor din manual.
Competenţe specifice:
Cunoştinţe:
 să identifice poziţia geografică a Deltei Dunării;
 să identifice limitele Deltei Dunării;
 să precizeze caracteristicile generale ale Deltei Dunării;
 să enumere braţele Deltei Dunării;
 să localizeze braţele Deltei Dunării;
 să localizeze grindurile din cadrul Deltei Dunării;
 să localizeze laguna Razim-Sinoe;
Abilităţi:
 Să transfere informaţia de pe suport cartografic în limbaj oral sau scris
 să localizeze pe hartă conţinutul elementelor lecţiei şi să folosească atlasul geografic cu
precizie
Atitudini:
 Înţelegerea necesităţii utilizării metodelor de analiză cartografică a realităţii
înconjurătoare ca abilitate de bază în învăţarea pe parcursul întregii vieţi;
 să manifeste interes pentru conţinutul lecţiei.
Strategia didactică: dirijată, cognitivă, euristică
Metode şi procedee: conversaţia euristică, explicaţia, comparaţia, expunerea, lucrul cu harta şi
manualul
Mijloace de învăţământ: manualul, Harta fizică a României, fişe de lucru
Tipul lecţiei: de verificare şi dobândire de cunoştinţe
Organizarea activităţii elevilor: frontală, individuală
Evaluarea: pe parcursul lecţiei, finală
Conţinutul informativ al lecţiei
Delta Dunării
Este cea mai nouă şi mai joasă regiune a ţării, fiind situată la vărsarea Dunării în Marea
Neagră.
A. Braţele Deltei:
a) în nord:
- braţul Chilia, cel mai lung şi cu debitul cel mai mare;
- la vărsare se formează în prezent o nouă deltă (Delta secundară a Chiliei, ce aparţine
Ucrainei).

b) în centru:
- braţul Sulina, cel mai scurt, dar singurul navigabil pentru vasele maritime;
- a fost îndreptat şi canalizat cu peste un secol în urmă.
c) în sud:
 - braţul Sfântul Gheorghe, al doilea ca lungime şi debit.
B. Relieful Deltei Dunării:
a) terenuri joase (braţe, lacuri, gârle, mlaştini, bălţi, canale) situate sub nivelul mării şi
inundate;
b) terenuri înalte (grinduri şi ostroave);
- grindurile reprezintă potţiunile mai înalte, neinundabile;
- grinduri fluviale, grinduri fluvio-maritime (Letea, Caraorman, Sărăturile) şi
grinduri continentale (Chilia, Stipoc).
- altitudinea maximă în deltă este de 12 m în grindul Letea;
- adâncimea maximă - 30 m, în lungul braţelor;
- altitudinea medie 0,5 m.
C. Laguna Razim – Sinoe
Este cea mai întinsă suprafaţă lacustră din ţara noastră şi se consideră că aparţine Deltei
Dunării. Ea reprezintă un fost golf despărţit de mare printr-un cordon de nisip.
D. Delta Dunării – cea mai nouă regiune a ţării
Formarea Deltei Dunării este determinată de:
- existenţa unei cantităţi mari de aluviuni aduse de Dunăre;
- lipsa mareelor;
- panta redusă a fluviului şi a platformei continentale (care favorizează depunerea
aluviunilor)
- curenţii circulari ai Mării Negre.

Condiţii iniţiale de realizare: nivelul clasei corespunde cerinţelor programei şcolare

Locul de desfăşurare: cabinetul de geografie
Durata lecţiei: 50 minute
Bibliografie: Octavian Mândruţ, Manual pentru clasa a VIII a (Geografia României), Editura
Corint

ETAPELE ACTIVITATEA PROFESORULUI ACTIVITATEA

LECŢIEI ELEVULUI
1.Organizarea Se verifică prezenţa mijloacelor de învăţământ Pregătesc ma-
activităţii necesare lecţiei, tabla; se notează absenţii nualele, caietele
=1 min. de notiţe
2.Reactualiza- Se adresează frontal elevilor mai multe întrebări: Răspund
rea cunoştin- -Care sunt limitele Câmpiei Române?
ţelor din lec- -Cum s-a format Câmpia Română?
ţia anterioară: -Care este altitudinea medie a Câmpiei Române?
„Câmpia -Care sunt altitudinile minime şi maxime din
Română” Câmpiei Române?
=10 min. -Care sunt tipurile de câmpii?
-Care este grosimea maximă a stratului de loess?
-Care sunt diviziunile Câmpiei Române?

3.Anunţarea Se notează titlul lecţiei: ”Delta Dunării” şi se expun Notează în caie-

lecţiei şi a o- oral obiectivele ce reflectă conţinutul lecţiei. te
biectivelor
propuse
 4.Dobândirea Se cere elevilor să identifice poziţia geografică a Identifică
de noi cunoş- Deltei Dunării.
tinţe Se prezintă limitele Deltei Dunării şi se cere elevilor Sunt atenţi
=30 min. să le identifice pe hartă. Identifică
Se notează pe tablă. Notează
Sunt prezentate braţele Dunării şi caracteristicile Sunt atenţi
acestora.
Se notează pe tablă. Notează
Se cere elevilor să identifice pe hartă braţele Dunării. Identifică
Se prezintă elevilor imagini cu braţele Dunării.
Se prezintă elevilor formele de relief întâlnite în Sunt atenţi
Delta Dunării. Localizează
Se cere elevilor să le localizeze pe hartă. Notează
Se notează pe tablă. Sunt atenţi
Se prezintă elevilor imagini cu terenuri joase şi cu Identifică
terenuri înalte ale Deltei. Notează
Se prezintă altitudinile medii, minime şi maxime din Sunt atenţi
Deltă. Identifică
Se notează pe tablă. Sunt atenţi
Se prezintă caracteristicile lagunei Razim-Sinoe. Localizează
Se cere elevilor să o identifice pe hartă. Notează
Se prezintă elevilor imagini cu laguna Rayim-Sinoe.
Se prezintă elevilor cauzele care au dus la formarea
Deltei Dunării.
Se notează pe tablă.
5.Fixarea Se distribuie elevilor o fişă de lucru şi se cere Răspund
cunoştinţelor rezolvarea acesteia.
=8 min.
6.Tema pentru Învăţarea lecţiei, folosindu-se manualul, caietul de Receptează
acasă notiţe şi atlasul geografic.
=1 min.

Conţinutul fişei de lucru:

FIŞĂ DE EVALUARE CONTINUĂ

Delta Dunării
A. Completaţi spaţiile libere cu informaţia care lipseşte:
1. O deltă secundară s-a format în dreptul braţului………..
2. Singurul braţ navigabil se numeşte ……………..
2. Cele mai înalte suprafeţe de uscat din Delta Dunării se numesc ……………….
3. Altitudinea maximă din Delta Dunării se numeşte ………………
4. Doi factori care au contribuit la formarea Deltei Dunării sunt: ………………………………. şi
………………………………………………………

B. Notaţi cu cifre pe harta alăturată braţele Deltei Dunării:

1. Chilia 2. Sf. Gheorghe 3. Sulina

PROIECT DE LECŢIE

PROIECT DE LECŢIE

Data: 13. 12. 2012

Clasa: a VIII-a A
Disciplina: Geografia României
Profesor: Badea Viorica
Tema capitolului: Relieful
Subiectul lecţiei: Evaluare sumativă secvenţială – Dealurile şi podişurile
Competenţe specifice:
 să cunoască repartiţia spaţială a elementelor naturale
 să denumească elementele naturale notate pe hartă
 să caracterizeze elementele naturale reprezentate pe hartă
 să localizeze elemente naturale pe suportul cartografic
Tipul lecţiei: evaluare
Organizarea activităţii elevilor: individuală
Evaluarea: scrisă
Conţinutul informativ

TEST DE EVALUARE SECVENŢIALĂ

DEALURILE ŞI PODIŞURILE

 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu

SUBIECTUL I _______________________________________________________(16 puncte)

Scrieţi pe foaia de testare, răspunsurile corecte care completează propoziţiile de mai jos:
1. În partea de sud a Depresiunii Colinare a Transilvaniei, pe valea Oltului se află depresiunea …………
2. Cele mai multe iazuri se întâlnesc în diviziunea Podişului Moldovei numită …......................
3. Podişul Casimcei din Podişul Dobrogei a apărut în timpul orogenezei…………………..
4. În structura petrografică a Podişului Mehedinţi predomină şisturile cristaline şi ……………

SUBIECTUL II _____________________________________________________ (24 puncte)

Scrieţi pe foaia de testare, litera corespunzătoare răspunsului corect pentru fiecare dintre
afirmaţiile de mai jos:
1. Podişul Târnavelor se află între valea Oltului şi valea:
a. Someşului b. Târnavei Mici c. Târnavei Mari d. Mureş
2. În „domurile” Podişului Transilvaniei se află zăcăminte de:
a. sare b. gaz metan c. cărbune d. petrol
3. În Podişul Mehedinţi este prezent relieful:
a. glaciar b. vulcanic c. carstic d. eolian
4. Nu sunt specifice Podişului Moldovei rocile numite:
a. şisturi verzi b. argile c. nisipuri d. pietrişuri
5. Podişul Dobrogei de Sud înclină:
a. de la nord la sud b. de la est la vest c. de la vest la est d. de la sud la nord

6. Podişul Getic s-a format prin:

a. sedimentare b. erupţii vulcanice c. eroziune d. cutare

SUBIECTUL III_____________________________________________________ (14 puncte)

Pentru Podişul Moldovei, precizaţi:
 1. limitele;
2. trei aspecte specifice ale reliefului;
3. două diviziuni.

SUBIECTUL IV _____________________________________________________ (12 puncte)

Comparaţi relieful Depresiunii Colinare a Transilvaniei cu relieful Podişului Dobrogei,
precizând o asemănare şi două deosebiri între ele.
Asemănarea şi deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de relief: modul de
formare, tipuri de roci, altitudini, tipuri de relief, orientare, alte aspecte specifice ale reliefului.
Notă: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două unităţi de relief vor fi tratate
comparativ şi nu separat
SUBIECTUL V_____________________________________________________ (24 puncte)
Pe harta de mai jos sunt marcate, cu numere, subunităţi de relief .
Scrieţi pe foaia de testare:
1. numele subunităţilor de relief marcate, pe hartă, cu numerele 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7;
2. un aspect specific al reliefului subunităţii marcate, pe hartă, cu numărul 8;
3. un aspect specific al reliefului subunităţii marcate pe hartă cu numărul 9.

TEST DE EVALUARE SECVENŢIALĂ

DEALURILE ŞI PODIŞURILE
BAREM DE EVALUARE SI DE NOTARE

 Se punctează oricare alte modalităţi de rezolvare corectă a cerinţelor.

  Nu se acordă punctaje intermediare, altele decât cele precizate explicit prin barem. Nu se
acordă fracţiuni de punct.
 Se acordă 10 puncte din oficiu. Nota finală se calculează prin împărţirea punctajului
total acordat pentru lucrare la 10.

SUBIECTUL I
Se acordă câte 4 puncte pentru fiecare răspuns corect:
1. Făgăraş
2. Câmpia Moldovei
3. caledoniene
4. calcarele
Total (1+2+3+4) =16 puncte

SUBIECTUL II
Se acordă câte 4 puncte pentru fiecare răspuns corect:
1. d; 2. b; 3. c; 4. a; 5. b; 6. a.
Total (1+2+3+4+5+6) = 24 puncte

SUBIECTUL III
Se acordă 14 puncte astfel:
1. două limite - 4 p (2 p pentru fiecare)
2. trei aspecte specifice ale reliefului – 6 p (2 p pentru fiecare aspect)
3. două diviziuni – 4 p (2 p pentru fiecare diviziune)
Total 14 puncte

SUBIECTUL IV
Se acordă câte 4 puncte pentru fiecare asemănare şi deosebire corect formulată între relieful
Depresiunii Colinare a Transilvaniei şi relieful Podişului Dobrogei. Pentru răspunsuri parţial
corecte se acordă câte 1 punct.
Asemănarea şi deosebirile se pot referi la oricare dintre următoarele elemente de relief: modul de
formare, tipuri de roci, altitudini, tipuri de relief, orientare, alte aspecte specifice ale reliefului.
Notă: Punctajul complet va fi acordat numai dacă cele două unităţi de relief vor fi tratate
comparativ şi nu separat
Total 12 puncte

SUBIECTUL V
1. Se acordă câte 2 puncte pentru fiecare răspuns corect:
1 - Dealurile Silvaniei 2 - Podişul Târnavelor 3 - Podişul Getic 4 - Podişul Sucevei
5 - Podişul Bârladului 6 - Podişul Dobrogei de Sud 7 - Podişul Mehedinţi
2. Se acordă 2 puncte pentru oricare aspect specific corect formulat. Pentru răspuns parţial corect
se poate acorda punctaj intermediar (1p).
3. Se acordă 2 puncte pentru oricare aspect specific corect formulat. Pentru răspuns parţial corect
se poate acorda punctaj intermediar (1p).
Total (1+2+3) = 24 puncte