www.formaremedicala.

ro

Introducere in BPOC
Lectia 2: Fiziologia aparatului respirator
Aceasta lectie se va concentra asupra functiei normale a sistemului respirator pentru a
va permite ulterior sa intelegeti alterarile aparute in functionalitatea plamanului in
BPOC.

Sef lucrari Dr. Dragos Bumbacea – autor

Dr. Daciana Toma – referent
Dr. Razvan Miftode – referent
Prof. Dr. Miron Bogdan – coordonator cursuri BPOC

Sumar
In aceasta lectie vom aborda urmatoarele subiecte:
1. Etapele respiratiei, cu descrierea etapei pulmonare a
procesului -ventilatia pulmonara si schimbul de gaze.
2. Reglarea nervoasa a miscarilor ventilatorii si a fluxului de
aer din caile aeriene.
3. Volume si capacitati pulmonare.

1
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor.
Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor
 www.formaremedicala.ro

Etapele respiratiei
Se descriu trei etape ale respiratiei:
Etapa pulmonara sau respiratia pulmonara care cuprinde:
 Ventilaţia pulmonara
 Perfuzia pulmonara si difuziunea alveolo-capilara (schimbul de gaze)
Etapa sanguina sau functia respiratorie a sangelui realizeaza transportul
oxigenului spre tesuturi si al bioxidului de carbon spre plamani.
Etapa tisulara sau respiratia tisulara reprezinta asigurarea unui aport continuu de
oxigen pentru ca celulele sa poata realiza oxidarea substratelor necesara activitatii lor.

Ventilatia pulmonara
Este procesul prin care se realizeaza circulatia alternativa a aerului intre mediu ambiant
si alveolele pulmonare, antrenand astfel patrunderea aerului bogat in oxigen catre
alveole si eliminarea dioxidului de carbon catre exterior.
 Ventilatia se realizeaza prin miscarile cutiei toracice sub influenta muschilor
respiratori, plamanii avand doar un rol pasiv.
 Variatiile ciclice ale volumului toracopulmonar induc diferente de presiune intre
aerul atmosferic si cel intrapulmonar.
 Se produc doua miscari de sens opus: inspiratorie si expiratorie.

2
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor.
Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor
 www.formaremedicala.ro

Inspiratia
In timpul miscarii inspiratorii are loc cresterea
volumului cutiei toracice in trei dimensiuni si o crestere
secundara a volumului pulmonar (expaniunea
pulmonara).
Expansiunea plamanilor in cursul inspiratiei determina
scaderea presiunii aerului intrapulmonar, cu
aparitia unui gradient de presiune (aprox 2-
3 mmHG) fata de aerul atmosferic, cu
patrunderea aerului in plamani.

Expiratia
La sfarsitul inspirului, prin relaxarea musculaturii
inspiratorii (diafragm si muschi intercostali) are loc si
reculul fibrelor elastice din peretii alveolari cu expulzia
aerului din plamani.
Expirul reprezinta astfel un proces care se
realizeaza cu un consum energetic minim.
In BPOC, din cauza distrugerii fibrelor
elastice din peretii alveolari acest
proces este afectat. Expirul se
realizeaza astfel cu dificultate
necesitand un efort crescut.

3
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor.
Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor
 www.formaremedicala.ro

Musculatura implicata in miscarile ventilatorii

Muschii respiratori implicati in miscarile cutiei toracice sunt:
Inspiratori
 Diafragmul si intercostalii externi in
inspiratia de repaus
 In efort se mai adauga scalenul,
sternocleidomastoidianul, pectoralii,
trapezul sau dorsalii
Expiratori
 Expirul este un act pasiv in respiratia
de repaus. Devine activ in expirul
fortat – proces in care contribuie
muschii respiratori accesori-
abdominali, intercostalii interni, patratul lombelor, tringhiularul sternului.

Schimbul de gaze - hematoza pulmonara

Oxigenarea sangelui din capilarele pulmonare
poarta numele de hematoza pulmonara.
In repaus sangele arterial transporta sub forma de
HbO2 97,5% din cantitatea totala de O2 .
Datorita fierului bivalent pe care il contine,
hemoglobina se combina foarte rapid cu O2 , fiecare
din cei 4 atomi de fier ai gruparilor hem putand fixa
o molecula de oxigen.

4
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor.
Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor
 www.formaremedicala.ro

Schimbul de gaze - gradienti de concentratie

La nivel pulmonar schimburile gazelor se realizeaza datorita
difuziunii si presiunilor partiale ale O2 si ale CO2 in cele doua
medii separate de membrana alveolo-capilara: aerul alveolar si
sangele din capilarele pulmonare.
In aerul alveolar presiunea O2 este mult mai mare (100 mmHg)
decat in sangele venos capilar (40 mmHg), deci 𝐎𝟐 va trece din
aerul alveolar in sange pana se echilibreaza cu O2 din aerul
alveolar.
𝐂𝐎𝟐 va urma un drum invers, trecand din sangele venos, unde se gaseate la o
presiune de 47 mmHg, in aerul alveolar, unde presiunea sa partiala
este de 40 mmHg.

Schimbul de gaze - factori esentiali

Schimbul de gaze intre sange si aerul atmosferic se realizeaza prin difuzie.
O serie de factori contribuie in acest proces:
a) suprafata mare de schimb. Astfel, datorita existentei alveolelor pulmonare care au
forma de sac, se obtine o suprafata pulmonara de aproximativ 70-80 𝐦𝟐 , la adult.
b) cale de difuzie foarte scurta. Din acest motiv, peretele alveolar are o grosime ce
permite trecerea rapida a gazelor dintr-o parte in alta.
c) existenta gradientilor de concentratie pentru oxigen si dioxid de carbon.
In BPOC prin distructia peretilor alveolari
suprafata de schimb gazos este mult
diminuata afectand schimbul de gaze.

5
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor.
Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor
 www.formaremedicala.ro

2. Reglarea nervoasa a ventilatiei si afluxului de aer in

caile aeriene
Desi miscarile ventilatorii reprezinta un proces
involuntar, automat, o serie de muschi pot fi
controlati voluntar avand ca efect modificarea
ritmului natural al succesiunii inspirului si
expirului.
Reglarea fluxului de aer in caile aeriene este un
proces automat in totalitate care nu poate fi
controlat voluntar fiind realizat de catre sistemul
nervos vegetativ.

Reglarea nervoasa a ventilatiei

Interactiunea intre controlul voluntar si involuntar al respiratiei este complexa,
implicand o serie de elemente:
 Chemoreceptori ce sesizeaza modificari in concentratiile de O2 si CO2 din sange
si le trasmit catre trunchiul cerebral.
 Mecanoreceptori ce monitorizeaza
activitatea de la nivelul musculaturii
respiratorii si cailor aeriene (receptori
de intindere, iritativi).
 Maduva spinarii si neuronii motori
care transmit impulsuri catre
musculatura respiratorie.
 Trunchiul cerebral (bulb si punte) unde
se gasesc cei doi centri respiratori -
inspirator si expirator - ce realizeaza
controlul automat al ventilatiei).
 Centri nervosi superiori la nivelul
carora se realizeaza controlul voluntar al
ventilatiei.

6
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor.
Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor
 www.formaremedicala.ro

Controlul automat al ventilatiei

Centrii nervosi din trunchiul cerebral contin populatii neuronale care au rolul de a initia
impulsuri nervoase care genereaza ritmul ventilator.
Maduva spinarii si neuronii motori trimit implusurile la nivelul musculaturii respiratorii
care prin contractie/relaxare intervin in derularea succesiunii automate intre inspir si
expir.
Ritmul si amplitudinea miscarilor ventilatorii sunt reglate prin mecanism de feed-back
de catre informatiile culese de receptorii aflati la nivelul diferitelor structuri (tesut
nervos, vase de sange, plamani).

Sistemul nervos vegetativ (autonom)

Sistemul nervos vegetativ reprezinta parte
a sistemului nervos periferic cu rol in
reglarea automata, involuntara a functiei
organelor interne.
Cele doua componente ale sistemului
nervos vegetativ simpatic si parasimpatic
actioneaza in antagonism, sistemul nervos
vegetativ simpatic controland activitatea
organelor interne in conditii de stress (fuga
sau lupta) in timp ce sistemul nervos
parasimpatic restabileste echilibrul.
La nivel pulmonar sistemul nervos
autonom contribuie la reglarea
bronhomotricitatii, actionand asupra
musculaturii netede din peretele
bronhiilor.

7
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor.
Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor
 www.formaremedicala.ro

Sistemul nervos vegetativ (autonom)

Contractie/relaxarea musculaturii netede din peretii bronhiolari ajusteaza fluxul aerian
la nivelul acinilor pulmonari.
Reglarea bronhomotricitatii este realizata prin intermediul sistemului nervos vegetativ
astfel:
 Sistemul nervos vegetativ simpatic realizeaza relaxarea musculaturii netede
din peretii bronhiilor
 Sistemul nervos vegetativ parasimpatic realizeaza contractia mulsculaturii
netede din peretii bronhiilor

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV SIMPATIC - SNVS

Mediatorii chimici (neurotransmitatorii) prin intermediul carora actioneaza SNVS sunt:
- Adrenalina
- Noradrenalina
Acesti neurotransmitatori actioneaza la nivelul
celulei efectoare (ex: fibra musculara neteda)
asupra receptorilor specifici SNVS, receptorii
adrenergici.
Receptorii adrenergici se impart in:
 Alfa
 beta 1, beta 2 si beta 3
La nivel pulmonar mai raspanditi sunt receptorii
adrenergici beta 2: in muschiul neted, mastocite,
glandele bronsice, celulele epiteliale. (Receptorii
adrenergici beta 1 sunt mai frecventi la nivelul cordului, iar beta 3 in tesutul gras).

8
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor.
Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor
 www.formaremedicala.ro

SISTEMUL NERVOS VEGETATIV PARASIMPATIC - SNVP

Actiunea SNVP la nivel pulmonar este mediata de catre nervul vag.
Mediatorul chimic al SNVP este reprezentat de acetilcolina (ACH) care actioneaza asupra
receptorilor SNVP, receptorii colinergici.
Receptorii colinergici la nivelul plamanului sunt
muscarinici de tip:
M1 – care stimuleaza eliberarea ACH-
>contractie
M2 – care inhiba eliberarea ACH -> dilatatie
M3 – care stimuleaza eliberarea ACH -
>contractie
Receptorii muscarinici sunt mai larg raspanditi
in caile aeriene largi de unde eficacitatea lor
scazuta in astmul bronsic in care cel mai tare
sufera caile aeriene mici.

3. Volumele si capacitatile pulmonare

In cursul miscarilor ventilatorii, patrund si ies
din plamani cantitati de aer a caror marime
este in functie de talia persoanei de varsta, de
sex, de postura, etc. si a caror cuantificare poate
aduce informatii asupra integritatii aparatului
toraco-pulmonar.
Evaluarea volumelor se face prin spirometrie
cu ajutorul spirometrelor.

9
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor.
Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor
 www.formaremedicala.ro

Volumele si capacitatile pulmonare

Concluzii
Respiratia reprezinta un proces complex alcatuit din trei faze (pulmonara, sanguina si
tisulara)
Faza pulmonara este reprezentata de ventilatia pulmonara si schimbul de gaze la nivel
pulmonar.
Schimbul de gaze se realizeaza la nivelul membranei alveolo-capilare ce ofera un perete
extrem de subtire (difuziune rapida) si o supafata mare de schimb – prin gradient diferit
de concentratie pentru O2 si CO2 intre cele doua medii (aerul alveolar si sangele capilar).
Ventilatia pulmonara este reprezentata de totalitatea miscarilor respiratorii care asigura
transportul aerului in si din plamani, fiind reglata de catre centrul respirator din bulb ce
actioneaza in principal la stimulii chimici (nivelul de O2 si CO2 din sange).
Bronhomotricitatea este reglata neuroumoral prin intermediul sistemului nervos
vegetativ (simpatic – produce relaxarea bronsica prin adrenalina actionand pe receptorii
adrenergici de la nivelul fibrelor musculare netede; parasimpatic – produce constrictia
bronsica prin acetilcolina actionand pe receptorii colinergici muscarinici de la nivelul
musculaturii netede bronsice).

10
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor.
Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor
 www.formaremedicala.ro

Referinte
1. HARRISON’s – „Principles and Practice of Internal Medicine”, 17th Edition (2008).
2. HAULICA – „Fiziologia Umana”, editia a II-a, Ed. Medicala”, 2002.
3. Clancy J, McVicar A. – “The respiratory System. Physiology and anatomy: a
homeostatic aproach. London, Edward Arnold.
4. Stevens A, Lowe J.- Respiratory system. Human hystology, Barcelona, Mosby.

11
Drepturile de autor asupra acestui document apartin formatorilor.
Este interzisa reproducerea totala sau partial fara acordul autorilor