Introducere

Energia solarã reprezintã una din potenţialele viitoare surse de

energie, folositã fie la înlocuirea definitivã a surselor convenţionale de
energie cum ar fi: cãrbune, petrol, gaze naturale etc, fie la folosirea ei ca
alternativã la utilizarea surselor de energie convenţionale mai ales pe timpul
verii, cea de a doua utilizare fiind în momentul de faţã cea mai raspânditã
utilizare din întreaga lume.

Poate cel mai evident avantaj, în vederea utilizãrii acesteia, pe care

îl are, este acela de a nu produce poluarea mediului înconjurãtor, deci este o
sursã de energie curatã; un alt avantaj al energiei solare este faptul cã sursa
de energie pe care se bazeazã întrega tehnologie este gratuitã.

Utilizarea energiei solare apare din timpurile istoriei ca prezentã în

viaţa oamenilor sub diferite forme: armã, curioziotate, utilizare efectivã;
astfel în secolul al III-lea î.H., matematicianul grec Arhimede (287 - 212
î.H.) a apãrat cetatea Siracuza (Sicilia) de atacuri, cu ajutorul unor oglinzi
uriaşe care orientau fasciculele de luminã focalizatã spre navele inamice,
incendiindu-le.

în 1767, apare şi termenul de

energie termo-solarã, când omul de
ştiinţã eleveţian Horace de Saussure a
inventat "cutia fierbinte", în fapt cel
dintâi colector solar iar în 1830
astrologul Sir John Hershel utilizeazã
"cutia fierbinte" pentru a gãti în
timpul unei expediţii în sudul Africii
ori în anul 1891 când are loc
patentarea primului sistem comercial
de încãlzire a apei de cãtre Clarence
Kemp.
 Dintre toate sursele de energie care intrã în categoria surse ecologice
şi regenerabile cum ar fi: energia eolianã, energia geotermalã, energia
mareelor; energia solarã se remarcã prin instalaţiile simple şi cu costuri
reduse ale acestora la nivelul unor temperaturi în jur de 100°C, temperaturã
folositã pentru încãlzirea apei cu peste 40 grade peste temperatura mediului
ambiant, instalaţii folosite la încãlzirea apei menajere sau a clãdirilor. De
aceea, este deosebit de atractivã ideea utilizãrii energiei solare în scopul
încãlzirii locuinţelor şi se pare cã acesta va fi unul dintre cele mai largi
domenii de aplicaţie a energiei solare în urmãtorul secol. Tehnologia
echipamentului pentru instalaţiile solare de încãlzire a clãdirilor este deja
destul de bine pusã la punct într-o serie de ţãri ca Japonia, S.U.A., Australia,
Israel, Rusia, Franţa, Canada şi Germania.

Conversia şi captarea energiei solare

Moduri de conversie a energiei solare
Formele de energie şi formele de
conversie a acestora
În funcţie de etapele de conversie şi utilizare, energia are formele
urmãtoare:

• Energie primarã (Aceastã energie este recuperatã din naturã)

o Finitã (combustibili clasici)
o Regenerabilã
• Energie secundarã definitã ca formã de energie obţinutã prin
conversia energiei primare şi care poate fi folositã într-o gama largã
de aplicaţii (energie electricã, mangalul, cãrbunele sortat de calitate
superioarã, lemnul de foc tãiat şi spart etc.)
• Energie finalã reprezintã energia obţinutã prin conversia energiei
secundare într-un motor ,cazan , calculator, bec…
• Energia utilã se obţine prin conversia energiei finale şi este energia
efectiv înglobatã într-un produs sau exclusiv utilizatã pentru un
serviciu.

Formele primare pot fi grupate astfel:

 • Surse convenţionale (clasice): sursele care s-au impus prin folosire
îndelungatã (combustibili fosili, deşeurile combustibile)
• Surse neconvenţionale : surse care nu au o folosire îndelungatã
(energie nuclearã, energie primarã regenerabilã cu cele trei forme:
energie solarã, energie geotermalã, energia datã de mişcarea
planetelor).

Sursele regenerabile (reînnoibile) sunt sursele care se

regenereazã pe mãsurã ce sunt consumate. Sursele regenerabile de
energie sunt radiaţia solarã, energia geotermalã şi energia datã de
mişcarea planetelor din Sistemul Solar.

Cel mai mare aport de energie primarã este adus de radiaţia solarã
ce ajunge în straturile superioare ale atmosferei terestre. Aproximativ 30%
din radiaţia primitã de pamânt este reflectatã în spaţiul cosmic de cãtre nori
şi suprafaţa terestrã iar restul de 70% este absorbitã ea regãsindu-se în
cãldura aerului, a apei, în cãldura latentã de evaporare a apei din mãri şi
oceane şi de pe suprafaţa de uscat umedă; se regãseşte în biomasã datoritã
proceselor de fotosintezã din plante.

Cãldura absorbitã de aer şi apã este remisã în cele din urmã sub
formã de radiaţii infraroşii (IR) spaţiului înconjurãtur.

Cãldura latentã de evaporare a apei este deasemenea eliberatã prin

condensare.

Energia geotermalã produce un flux de energie comparativ mic

dinspre litosferã spre atmosferã şi oceane prin conducţia cãldurii. Din
aceastã energie numai 1% se regãseşte în vulcani sau în câmpuri geotermale
active.

Mişcarea planetelor din sistemul solar se regãseşte disipatã în

mareele din oceane. Fluxurile de energie generate de radiaţia solarã şi
celelalte douã surse în mediului înconjurãtor al omului sunt fluxurile
naturale de energie secundarã care sunt mult mai mici decât fluxurile
rezultate prin transferul direct de enegie de la lumina solarã. Aceste fluxuri
de energie naturalã sunt:

• Energia potenţialã şi cineticã a cursurilor de apã

• Vânturile, valurile şi energia cineticã a curenţilor oceanici
• Energia solarã absorbitã prin fotosintezã din biomasã
 Cele mai importante fluxuri naturale de energie din mediul
înconjurãtor direct al omului, ce pot fi exploatate sunt:

• Radiaţia solarã absorbitã la nivelul scoarţei terestre

• Vânturile care transportã aer fierbinte şi umed spre poli şi aer rece şi
uscat cãtre ecuator

Conversia energiei solare în alte forme de

energie
Pentru utilizarea energiei solare este nevoie de conversia acesteia în
alte forme de energie, conversii care sunt:

conversia fototermicã
care prezintã o mare importanţã în aplicaţiile industriale (încãlzirea
clãdirilor, prepararea apei calde de consum, uscarea materialelor,
distilarea apei etc.). în cazul conversiei fototermice, adicã a
termoconversiei directe a energiei solare, se obţine cãldura
înmagazinatã în apa, abur, aer cald, alte medii (lichide, gazoase sau
solide). Cãldura astfel obţinutã poate fi folositã direct sau convertitã în
energie electricã, prin centrale termoelectrice sau prin efect
termoionic; poate fi folositã prin transformãri termochimice sau poate
fi stocatã în diverse medii solide sau lichide.

conversia fotomecanicã
care prezintã importanţã deocamdatã în energetica spaţialã, unde
conversia bazatã pe presiunea luminii dã naştere la motorul tip "velã
solarã", necesar zborurilor navelor cosmice. Conversia fotomecanicã
se referã la echiparea navelor cosmice destinate cãlãtoriilor lungi,
interplanetare, cu aşazisele "pânze solare", la care, datoritã interacţiei
între fotoni şi mari suprafeţe reflectante, desfãşurate dupã ce nava a
ajuns în "vidul cosmic", se produce propulsarea prin impulsul cedat de
fotoni la interacţie.

conversia fotochimicã
care poate prin douã moduri sã utilizeze Soarele într-o reacţie
chimicã, fie direct prin excitaţii luminoase a moleculelor unui corp, fie
indirect prin intermediul plantelor (fotosintezã) sau a transformãrii
 produselor de dejecţie a animalelor. Conversia fotochimicã priveşte
obţinerea pilelor de combustie prin procesele de mai sus.

conversia fotoelectricã
cu mari aplicaţii atât în energetica solarã terestrã, cât şi în energetica
spaţialã. Conversia fotoelectricã directã se poate realiza folosind
proprietãţile materialelor semiconductoare din care se confecţioneazã
pilele fotovoltaice. Problema a fost complet rezolvatã la nivelul
sateliţilor şi a navelor cosmice, dar preţurile, pentru utilizãrile curente,
sunt încã prohibitive.

Captarea energiei solare - Domenii de

utilizare
Energia solarã cu ajutorul diverselor instalaţii se utilizeazã în toate
domeniile de activitate şi pentru diferite procese cum ar fi: cel mai raspândit
pentru încãlzirea apei menajere, pentru producerea de curent electric, pentru
uscarea lemnului, pentru desalinizarea apei etc. Energia solarã se foloseşte în
diverse activitãţi cum ar fi:

Utilizãri directe în industrie şi  cuptoare solare

  uscãtorii solare
 încãlzitoare solare
agriculturã
 distilerii solare
 desalinizarea apei de mare
 transformarea în energie
Utilizãri indirecte în industrie şi mecanicã
agriculturã  transformarea în energie
electricã
 climatizare de iarnã şi varã
 apã caldã menajerã
Utilizãri casnice  frigidere solare
 sobe de gãtit solare
 pile solare
Utilizãri cosmice

Powered by