ŞEZĂTOARE- DIVERSITATEA CULTURALĂ

Prof. Ogrean Maria

Grădiniţa cu Program Normal Cuci

Judeţul Mureş

,,NE SIMŢIM BINE-MPRUNĂ ŞI SUNTEM CU VOIE BUNĂ”

Scena este aranjată redând interiorul unei case ţărăneşti (cu scăunele , cu covoare
tradiţionale, pat tradiţional cu scoarţe şi perne, gardul din faţa casei pe care este agăţată o sită ,
legănuţul copilului, masă pe care este o vază cu flori şi o farfurie cu pâine şi sare, blide puse jos
(sub care sunt ascunse un cocean, o oglindă, un pieptene, o bumbişcă, un cărbune si alte obiecte
de artă populară.)
Gazda: (Gazda matură prin casă, aranjează faţa de masă, culcă copilul).
Bună ziua tuturor!
Bun găsit , dragi spectatori!
La Cuci astăzi v-am poftit
O serbare am pregătit.
Deşi suntem cam puţini
Cu mult drag noi va primim.
Nu suntem artişti vestiţi, ci începători
Şi cu noi , vă rog, să fiţi îngăduitori!
Fiind o zi de sărbătoare , vă poftim la şezătoare!
( Intră fetele care aduc cu ele furci de tors, ştrincăneala, cusătura, gheme pentru depănat, lâna de
scărmănat.)

O fetiţă: Bună ziua, gazdă aleasă!

Am venit la tine acasă
S-a dus vestea-n depărtare
Că aici e şezătoare.
Primeşte-ne gazdă-n casă
Că nu facem cale-ntoarsă.

Gazda: Bucuroasă c-aţi venit!

De oaspeţi m-am pregătit.
Obiceiul din stăbuni
Păine şi sare servim.

(Gazda serveşte fetele cu pâine şi sare.)

Dar hai, poftiţi intraţi
Pe scaune v-aşezati.
Odaia-i încăpătoare
E loc pentru fiecare.
(Fetele se aşează pe scăunele .)
O fetiţă: Acum că ne-am aşezat
Ne-apucăm şi de lucrat.
De tors sau de scărmănat,
De cusut , de depănat,
Unele de ştrincănit,
De-i nevoie de sfârnit.
(Fetele încep lucrul.)

O fetiţă: Vom cânta şi vom dansa

Poezii vom recita
În dulcea limbă română,
În maghiară, în germană.
În orice limbă vorbeşte
Româneşte, ungureşte,
Germană sau ţigăneşte
Copilul tot copil este.
Desi suntem diferiţi
Noi cu toţi suntem uniţi.
Ne simţim bine-mpreună
Şi suntem cu voie bună.

Gazda: Unde sunt băieţii oare

Ei nu vin la şezătoare?
Hai să vedem de-or veni
Şi aici ne-om întâlni.

O fetiţă: (Se ridică şi ia o floare de pe masă.)

Foaie verde de sulfină
Mi-a spus mie o vecină
Cum să fac feciori să vină.
(Merge la gard şi-l scutură.)
Să scutur gardul
Să vină băiatul
Să n-aibă stare
Până la noi în şezătoare.
(Apoi se plimbă prin casă, rupe câte o petală de la floare şi o aruncă pe jos.)
Veni-vor, n-or veni,
Cu ei ne-om întălni.
(Spune aceste versuri în timp ce arunca petalele pe jos.)

Toate fetele: N-au venit nici cu floare, hai să descântăm cu sita!

O fetiţă: (Ia sita de pe gard pe care deapănă un fir de aţă.)

Cum se-ntinde aţa pe sită
Toţi feciorii aici să vină.
În toate serile, din toate şezătorile.
Apoi mai vine o fetiţă, se aşează spate-n spate şi rostogolesc sita de la una la cealaltă, printre
picioare, spunând:

O fetiţă: Hurduluc, butuc, pe Ion să-l aduc?

Cealaltă fetiţă:
Îl aduc, îl aduc!
(Jocul se repetă de 2-3 ori, spunând alte nume de băieţi.)

Toate fetiţele: N-or venit băieţii nici cu sita, să încercăm şi cu mătura.

(Două fetiţe merg călare pe mătură prin casă.)

Fetiţele: Veni-vor, n-or veni, cu ei ne-om întâlni?

(Apoi bat cu mătura în gard.)
De n-or veni, boala rea i-o stropşi
De n-or pleca, boala rea i-or călca!

Toate fetiţele: Nu au venit nici cu mătura.

Gazda: Să-ncercăm şi cu socul.

(Ia două beţe şi le freacă deolaltă, parcă ar tăia cu fierăstrăul, stând în genunchi.)
Soc soroc, să ne-aduci feciori la joc.
Că feciori de n-ai s-aduci,
Viaţă lungă n-ai s-apuci.
Vântul te va reteza,
Floarea ţi se va usca.
(Se aud băieţii că vin.)

O fetiţă: Vin, vin, vin! ( Sare de bucurie şi bate din palme.)

Un băiat: Deschideţi porţile mari

La case de gospodari!
V-aţi temut că n-om veni?
Dară noi suntem aici.
Bună ziua gazdă bună,
Multe sunteţi împreună,
Multe fete-n şezătoare,
Fiecare ca o floare.
Nu găseşti oriunde te duci
Fete faine ca la Cuci.
( Apoi dăruieşte gazdei un fir de busuioc.)
V-am adus un fir de busuioc
Ca să vă poarte noroc.
( Gazda serveşte băieţii cu pâine şi sare.)
Cântecul ,,CÂND VII BADE-N ŞEZĂTOARE”

Când vii bade-n şezătoare la, la ….

Nu sta la uşă-n picioare la,la…
Uită-te-n casă de-a rândul la, la…
Şi te-asează und ţi-e gândul la, la…

De ţi-e gându-n altă parte la, la…

Du-te bade mai departe la, la…
Că sunt multe şezători la, la…
Cu fete şi cu feciori la, la…

(Băieţii se aşează lângă fete, le pupă şi sfârnesc.)

Un băiat: Am venit în şezătoare

Îmbrăcaţi de sărbătoare.
Iată-mă sunt românaş
Mititel şi drăgălaş.
Tata-mi zice că-s fecior,
Mama-mi zice puişor.
Mă îmbracă, mă găteşte,
Uite aşa pe româneşte:
Cu opinci , cu zurgălăi,
Cum stă bine la flăcăi.
Şi cu cuşma pe-o ureche
Ca să le fiu drag la fete.
Şi aşa mă duc la horă
Să-i aduc măicuţii noră.

Cântecul ,, ROMÂNAŞUL”

Sunt român, român voinic la,la…

Şi n-am frică de nimic la, la…
România-i ţara mea la,la…
Drag mi-e să trăiesc în ea la, la...
România-i ţara mea la, la la
Drag mi-e să trăiesc în ea la, la la.

O fetiţă: Iată-mă sunt româncuţă

Cam micuţă, dar drăguţă.
În picioare-am opincuţe
Şi la brâu port tricolor ,
Pe cap năframă cu flori.
Poale mândre c-ale mele ,
Mititele, frumuşele,
Spuneţi care fată mare se făleşte că le are?
Am şi şoarţe tot frumoase,
Cum le ştie mama.
Şi la gât mi-am pus mărgele
Tot din ale mamei mele.

Cântecul ,, ROMÂNCUŢA” (cu negativ)

1 .Bună vreme, bună vreme oameni buni

C-aşa-i vorba, c-aşa-i vorba la români.
C-aşa este dat să fie
Pe români chiar dintr-o mie
Să-l cunoşti cum e să fie la, la…
Fiindcă el şi la tristeţe, e sfătos şi-ţi dă poveţe,
Dar întâi îţi dă bineţe. La,la…

2. Vreme bună, vreme bună la români

Nu vă fie cu mirare oameni buni.
Nu vă fie cu mirare dacă plouă sau e soare
La români e sărbătoare. la, la…
Dacă plouă, dacă tună , la români e vreme bună
Ei din roade fac cunună. la, la…

3. C-aşa este , c-aşa este la români

Obiceiul , obiceiul din străbuni.
Că românul cât trăieşte cântă şi se veseleşte,
Când e de muncit, munceşte la, la…
Şi ce dacă sunt micuţă, sunt gătită şi-s drăguţă
Sunt şi eu o româncuţă. la, la...
Că românul cât trăieşte cântă şi se veseleşte,
Când e de muncit, munceşte la, la…
Şi ce dacă sunt micuţă, sunt gătită şi-s drăguţă
Sunt şi eu o româncuţă. la, la...

Un copil: De cântat aţi tot cântat

Hai acum şi la jucat!

Dansul popular ,,CEARDAŞ ROMÂNESC”

Un copil: Foaie verde trei alune

Zicători cine ne spune
Sau proverbe că-s mai bune?

Toţi: S-auzim, să ascultăm!

Un copil: Omul harnic , muncitor
De pâine nu duce dor.
Leneşul la toate
Spune că nu poate.
Lenea e cucoană mare,
Care cere de mâncare.

Un copil: Cine fură azi un ou,

Mâine va fura un bou.
Ce nu este al tău, nu lua la tine,
Că te vede Dumnezeu şi nu este bine.

Un copil: Lauda de sine

Nu miroase a bine.
Nu te lauzi cu ce faci,
Alţii spun, iar tu să taci.

Un copil: Vorba dulce, mult aduce.

Poartă-te frumos şi să fii politicos.

Un copil: Cine are carte, are parte.

Cine se scoală de dimineaţă,
Departe ajunge-n viaţă.

GLUMĂ:
- O zis mama către mine, către mine, către mine - bis( cântă pe o melodie)
-Ce a zis mama ta către tine?
-Ascultă! (Şi repetă cântecul.)
-Acum acultă ,tu! Eu stau seara la portiţă – bis ( cântă pe aceeaşi melodie)
-De ce stai sera la portiţă?
-Ca să aud ce zice mama ta către tine.

Un copil: Foaie verde de cicoare

Să spunem şi-o ghicitoare!

Toţi: S-auzim , să ne distrăm!

În pădure naşte, în pădure creşte ,
Vine acas, ne-nveseleşte. ( cetera)

Cine-i mic şi subţirel,

Trage aţa după el? ( acul de cusut)

Lungi urechi, picioare lungi,

Doar cu puşca îl ajungi.
Doarme-n lan şi în tufiş,
Tot cu ochii mari deschişi. (iepuraşul)
Este mare, are coarne,
Ne dă lapte şi smântână,
Brânză proaspătă şi bună. ( vaca)

5 pitici, 5 voinici,
Cât sunt ei de mititei
Faci cu ei tot ce vrei. (degetele )

Un copil: Hai mândruţă să te joc,

Din călcâi să iasă foc.
Jocul nostru românesc
Eu aş vrea să îl pornesc.

Dansul popular ,, PURTATA”

Un copil: La drăguţa jucăuşă

Stă gunoiul după uşă.
La drăguţa cea voinică
Spală oala o pisică.
Tot cu ochii în oglindă
Şi gunoiul pân la grindă.
Pe sub masă , pe sub pat,
De trei luni n-a măturat.
Şi podeaua-i nespălată
Şi cenuşa stă sub vatră.

Cântecul ,, LA OGLINDĂ”(cu negativ)

Azi am să-ncrestez în grindă -

Jos din cui acum, oglindă!
Mama-i dusă-n sat! Cu dorul
Azi e singur puişorul,
Şi-am închis usa la tindă
Cu zăvorul.
Mama-i dusă-n sat! Cu dorul
Azi e singur puişorul,
Şi-am închis usa la tindă
Cu zăvorul.

Iată-mă! Tot eu cea veche!

Ochii? hai, ce mai pereche!
Şi ce cap frumos răsare!
Nu-i al meu? Al meu e oare?
Dar al cui! Şi la ureche
Uite-o floare.
Şi ce cap frumos răsare!
Nu-i al meu? Al meu e oare?
Dar al cui! Şi la ureche
Uite-o floare.

Asta-s eu! Şi sunt voinică!

Cine-a zis ca eu sunt mică?
Uite, zău, acum iau seama
Că-mi stă bine-n cap năframa
Şi ce fată frumuşică
Are mama!
Uite, zău, acum iau seama
Că-mi stă bine-n cap năframa
Şi ce fată frumuşică
Are mama!

Un copil: Când aud toba cântând

Le las toate la pământ.
Las uşile ne-ncuiate
Şi vitele neadăpate.
Cât e jocul de jucat ,
Eu tot nu m-am săturat.
De-ar ploua ploaie cu foc,
Eu nu mă despart de joc.

Dansul popular ,, BRAŞOVEANCA”

Un copil: Foaie verde şi-o lalea

Hai să mai cântăm ceva.

Cântecul ,, SUNT O FATĂ FRUMUŞICĂ”( cu negativ)

Sunt o fată, sunt o fată frumuşică,

Şi de fel sunt marunţică, măi, măi.
Sunt o fată, sunt o fată frumuşică,
Şi de fel sunt mărunţică, măi, măi
Mor flăcăii după mine, si eu cred c-aşa-i mai bine.
Nici nu sunt prea naltă tare, nu ştiu lor cum li se pare.

Dară mie, dară mie, nici nu-mi pasă,

Că-s în sat cea mai aleasă, măi, măi.
Dară mie, dară mie, nici nu-mi pasă,
Că-s în sat cea mai aleasă, măi, măi.
Seara când ies în pridvor, nu pot sta de ochii lor,
Şi cu toti mă necăjesc, că nu vreu să le vorbesc.
Dimineata, dimineata când mă scol,
Nu pot sta de ochii lor, măi, măi.
Dimineata, dimineata când mă scol,
Nu pot sta de ochii lor, măi, măi.
Nu ştiu cum să fac să scap, că eu de ruşine tac,
La apă nu mă mai duc, să nu dau de vreun bucluc.
Nu ştiu cum să fac să scap, că eu de ruşine tac,
La apă nu mă mai duc, să nu dau de vreun bucluc.

Un copil: Pe la podul de la Cuci,

Măi bădiţă să mă duci.
Să aud cucul cântând
Şi pe tine fluierând.

Cântecul ,, CÂNTEC DE CĂTĂNIE”(cu negativ)

Când era ca să-mi petrec

Da' mi-o venit ordin să plec.
Când era ca să-mi petrec
Da' mi-o venit ordin să plec
Ordin de la-mpărăţie şa lai lai la
Să mă ducă-n cătănie şa lai lai la

Strânge-mă mândră pe braţe

Da' mă sărută cu dulceaţă.
Strânge-mă mândră pe braţe
Da' mă sărută cu dulceaţă.
Că pe mâine-n ceasul zece şa lai lai la
Îi veni şi mi-i petrece. şa lai lai la

Şi-a venit şi măicuţa

Da' să mă petreacă şi ea.
Şi-a venit şi măicuţa
Da' să mă petreacă şi ea.
Auzi mândro trenul vine, şa lai lai la
Plânge inimioara-n mine. şa lai lai la

Auzi mandro ori n-auzi?

Da' ori ţi-e lene să-mi răspunzi?
Auzi mandro ori n-auzi?
Da' ori ţi-e lene să-mi răspunzi?
Auzi mandro - toba bate şa lai lai la
Rămâneţi cu sănătate. şa lai lai la
Că-i poruncă-mpărătească
Trebe să se împlinească!
Un copil: Am câtat tot româneşte,
Hai să zicem şi-ungureşte!

Cântecul ,,AZ A SZÉP”(cu negativ)

Az a szép, az a szép, akinek a szeme kék,

akinek a szeme kék.
Csodaszép, csodaszép, akinek a szeme kék,
akinek a szeme kék.
Lám az enyém, lám az enyém sötétkék,
Mégse vagyok a babámnak elég szép,
Az a szép, az a szép, akinek a szeme kék,
akinek a szeme kék.

Az a szép, az a szép, akinek a szeme kék,

akinek a szeme kék.
Csodaszép, csodaszép, akinek a szeme kék,
akinek a szeme kék.
Bár az enyém nem egészen sötétkék,
Mégis ragyog, ha beáll a sötétség,
Az a szép, az a szép, akinek a szeme kék,
akinek a szeme kék.

Un copil: Zsenge fuvon harmat csilog

Szemed kekje felem ragyog
Hoviragok habfeherje
Tiszta szived tundoklese.
Kek ibolya szemed masa
Szerelmed harmat hullasa
Han dog mehek muzsikalja
Lepesed tunderek tanca.
Tavaszad ude reggelen
Ha laszavam szal feled
Hagy ovtal es vigyastal ram
Koszonom draga jo anyam.

Dansul popular ,, CEARDAŞ UNGURESC”

Un copil: Selyemtollas kismadarak

Kiultek az agra
Kerlelik alagy szellot
Hagykedvesen himbolya.
Kisibolya kek szemeben
Halalkodas rejlik
Koszonom a napsugarnak
Hagy meleg fenylik.
Cântecul ,,GÓLYA, GÓLYA, SÁRGA LÁBÚ GÓLYA MADÁR”(cu negativ)

Elfogyott a mákos tészta, megmaradt a tál,

Én utánam barna kislány mind hiába jársz.
Gólya, gólya sárga lábú gólya madár.

Hetven éves öregapám most házasodik,

Összeveri a bokáját s úgy ugrándozik.
Gólya, gólya, sárga lábú gólya madár.

Dans popular ,, GÓLYA”

Un copil: Hai acuma fetelor,

Facem jocul blidelor.
Ursitul să ni-l aflăm
Să râdem, să ne distrăm. (Fiecare fată ridică o farfurie şi spune versuri despre obiectul găsit
dedesubt.)
Fata1: Un cocean de cucuruz
E sărac şi e ursuz.

Fata2: Oglindă, o ce frumos,

Dar păcat, e mincinos.

Fata3: Pieptenele, fete mari,

Este om cu dinţii mari
.
Fata4) :Bumbişcă cu gămălie
Frumuseţe, sărăcie.

Fata5: Cărbune din vatră scos,

Un foarte negricios.

Fata6: O farfurie cu sare,

E urât, dar e cu stare.

Educatoarea: La grădiniţă ne-am jucat,

Lucruri multe am învăţat.
Cine-mi spune frumuşel
Al României drapel?
Cine ştie oare, ce culori, el are? (ruşu, galben, albastru)
Dar al Franţei? (ruşu, alb, albastru)
Dar al Ungariei? ( roşu, alb, verde)

Un copil: Hai un pic să ne distrăm

Şi-n franceză să cântăm.
Cântecul ,,C'EST GUGUSSE”

C'est Gugusse avec son violon

Qui fait danser les filles
Qui fait danser les filles
C'est Gugusse avec son violon
Qui fait danser les filles et les garçons.

Mon papa ne veut pas que je danse, que je danse

Mon papa ne veut pas que je danse la polka
Il dira ce qu'il voudra, moi je danse moi je danse
Il dira ce qu'il voudra, moi je danse la polka.

Dans popular francez ,, LA BOUREE”

Educatoarea: De jucat aţi tot jucat

Dar de mâncat n-aţi mâncat.
Ce mâncare face acasă
Unguroaica, şi-i gustoasă? (gulaş)

Românaşul, bucătar
Ne găteşte pe grătar
Doar mirosul de îl simţi
Numai poţi să te abţii. ( mici)

Italianul ne găteşte
Cu ciuperci sau şi cu peşte.
O plăcintăel ne coace,
Iară nouă mult ne place. (pizza)

GLUMĂ: -Vecină, să-ţi spun ceva eu,

Azi mi-am vândut capra meu.
-Nu se spune capra meu, ci capra mea.
-A ta, a ta, că eu nu am capră.
În grădină-mi tot intra
Şi am vândut capra ta.

Un copil: 1, 2, 3 ( în limba germană)

Pe loc să nu stai.

Dans german ,,BRUNDERHEN KOM TANT MIT MIR”

Fetiţele: Puţin acum vă lăsăm

Vacile le adăpăm. ( fetele ies din scena pentru a se costuma ţigăneşte)

Cântecul ,,LELE MARIE , MÂNDRĂ FLOARE”

Lele Marie, mândră floare, la, la...
Leagă-mi capul că mă doare la, la...
Şi mi-l leagă c-o ştergură
Că-s beteag de băutură.

Ș-asară am fost beteag, da beteag

C-am văst paharul pe prag, da pe prag
Și jinarsul în oiagă,
Și mândra care mi-i dragă.
Lume!

Un băiat: V-aducem cu bucurie

Versuri din copilărie.

,,SUNT COPIL CA FIECARE” de Adrian Paunescu

Sunt copil ca fiecare
Şi mă joc mereu,
Jucăria cea mai mare
Este tatăl meu.

Şi când tata nu-i acasă

Ci-i altundeva
Jucăria cea frumoasă
Este mama mea.

Şi când mama şi cu tata

Sunt plecaţi de-aici
Pentru joc, să tineţi seama,
Am nişte bunici.

Scumpă mamă, dragă tată

Roata nu stă-n loc,
Că voi fi şi eu odată
Jucărie-n joc.

IEPURASUL MEU IUBIT

Iepuraşul meu iubit,
Cine te-ntrece la fugit?
Ai lăbuţe mititele,
Ochişori două mărgele,
Mustăcioară la guriţă
Şi un petec de codiţă.

Un băiat: Eu aş vrea ca să pornesc

Încă un dans românesc.
Hai acum să-ntindem hora
Că ni-i dragă tuturora.

Dansul popular ,, ALUNELU”

Fetiţele: Treaba noi am terminat

Şi priviti, ne-am costumat!

Dans şi cântec ţigănesc ,,ANDROMEDA ŞUGAŞ NANE”

Andromeda sugaş nane

Ma pirani suga nane
Lori pravaj precinava – hop, hop, hop
Jepas munghe, jepas manghe hop, hop, hop
Taj la, la, laj – Taj la, la, laj – hop, hop, hop
Jjepas munghe, jepas manghe hop, hop, hop.

Un copil: Foaie verde bob năut

Timpul iute a trecut.
Cu mult drag, noi am lucrat,
Am cântat şi am jucat,
Am glumit şi ne-am distrat.
Noi cu toţi ne bucurăm,
Şi acum ,vă salutăm. (Se prind toţi copiii de mâini, în rând, salutând spectatorii.)
La sfârşit de şezătoare
Veniţi toţi cu mic , cu mare
Să întindem hora mare. ( Copiii invită spectatorii să danseze alături de ei.)