PROIECT DE LECŢIE

Unitate de învăţământ: Şcoala Gimnazială „Voievod Litovoi”, Tg-Jiu

Data : 19.02. 2018
Profesor : Popescu Mihaela
Aria curriculară: Limbă şi comunicare
Disciplina: Limba şi literatura română
Clasa : a VII-a
Subiectul lecţiei: „PRONUMELE NEHOTĂRÂT ȘI ADJECTIVUL PRONOMINAL NEHOTĂRÂT”
Tipul lecţiei : dobândire de noi cunoştinţe
COMPETENŢE GENERALE:

 Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje orale în situaţii de comunicare monologată şi
dialogată

 Utilizarea corectă şi adecvată a limbii române în producerea de mesaje scrise, în diferite contexte de realizare, cu
scopuri diverse X

COMPETENŢE SPECIFICE:

 alcătuirea unor propoziţii şi fraze corecte din punct de vedere gramatical

 sesizarea corectitudinii utilizării categoriilor gramaticale învăţate

OBIECTIVE OPERAŢIONALE:
A. Cognitive – la sfârşitul lecţiei, elevii vor fi capabili:

 să definească pronumele nehotărât și adjectivul pronominal nehotărât;

 să identifice pronumele şi adjectivele pronominale nehotărâte în propoziţii şi texte scrise;

  să diferenţieze pronumele nehotărât după alcătuire;
 să identifice funcţia sintactică a pronumelor nehotărâte;
 să integreze, în enunţuri, diferite pronume nehotărâte.
 Să precizeze categoriile gramaticale ale pronumelui nehotărât;
 Să analizeze sintactic şi morfologic pronumele şi adjectivul pronominal nehotărât din enunţurile date;
 Să rezolve exerciţiile propuse
B. Afective – elevii trebuie:

 să participe cu interes şi atenţie la lecţie;

 să accepte solicitările profesorului şi să se mobilizeze pentru realizarea lor.

C. Psiho-motorii – elevii vor fi capabili:

 să-şi dirijeze efortul oculo-motor către centrul de interes vizat de profesor;

X
 să-şi reprime tendinţa de a practica mişcări inutile în timpul orei.

EVALUAREA: observarea sistematică, evaluarea orală, evaluarea scrisă.

STRATEGIA DIDACTICĂ:
a) Metode şi procedee: se vor folosi, alternativ sau combinat, metode precum: învăţarea prin descoperire, exerciţiul,
expunerea, conversaţia euristică, problematizarea, schema la tablă, jocul didactic, analiza gramaticală.
b) Forme de organizare a învăţării: activitate frontală combinată cu activitatea individuală şi pe grupe;
c) Mijloace didactice: fişe de lucru, teste de evaluare formativă, manualul, tabla, „plicul cu surprize”, „copacul
pronumelor”.
d) Resurse: capacităţile normale de învăţare ale elevilor, conţinuturi conform programei şcolare;
e) Durata : 45 minute
f) Locul de desfăşurare: sala de clasă
g) Material bibliografic:
 Crăciun, Corneliu – Metodica studierii limbii şi literaturii române în gimnaziu şi liceu, Editura EMIA, Deva,
2007;
 Pamfil,Alina, Limba şi literatura română în gimnaziu.Structuri didactice deschise, Editura Paralela 45, Piteşti
2006
 Parfene, Constantin – Metodica studierii limbii şi literaturii române în şcoală. Ghid teoretico-aplicativ, Iaşi,
Editura POLIROM, 1999;
 Koronka, Adriana – Morfologia limbii române, Editura UNIVERSITAS, Petroşani, 2005;
 Metea, Alexandru, Limba română pentru elevi. Vocabular. Morfologie. Sintaxă, Editura HELICON,
Timişoara, 1993
 DOOM II, Academia română, Institutul de Lingvistică „Iorgu Iordan”, Editura UNIVERS ENCICLOPEDIC,
Bucureşti, 2005; X
 Manualul pentru clasa a VII-a , Editura HUMANITAS, Bucureşti, 2000;
 Pădureanu,Victoria(coord.), Gramatică. Fişe de lucru pentru clasa a VI-a, Ediţia a IV-a, revăzută şi
adăugită,Editura Paralela 45, Bucureşti 2008
 Programe şcolare pentru clasele V-VIII.Aria curriculară: limbă şi comunicare, Bucureşti 2009
 www.didactic.ro

SCENARIUL DIDACTIC
Nr. Strategia didactică
Crt Etapele demersului Unităţi de conţinut Metode şi Mijloace şi Forme
. didactic Activitatea profesorului şi a elevului procedee materiale de Evaluare
didactice organiza
re
1. Moment Profesorul consemnează absenţii şi îi mobilizează pe elevi în Verificarea modului
restabilirea ordinii. în care elevii au
organizatoric Elevii îşi pregătesc materialele necesare începerii activităţii. Conversaţia caietele Frontal alcătuit tema pentru
1 min Profesorul verifică tema pe care elevii au avut-o pentru acasă. elevilor; acasă și corectarea
material eventualelor
didactic greșeli.
2. I. EVOCAREA Ora debutează cu un exercitiu de spargere a ghetii.

EXERCITIU-Rebusul
CAPTAREA Elevilor li se prezintă o planşă pe care este schiţat un
ATENŢIEI rebus. De asemenea, li se va repartiza şi lor o fişă cu acelaşi Rebusul Fişă de lucru Frontal Observarea
5 min. conţinut. (Anexa 1) Explicaţia Individual comportamentelor
X
Ei trebuie sa urmărească întrebările de pe fişă pentru a elevilor
putea identifica răspunsul. Elevul care va găsi răspunsul
corect se va deplasa în faţa clasei şi va completa spaţiile
corespunzătoare.
După completarea rebusului, pe verticală, elevii vor
descoperi cuvintele PRONUME NEHOTĂRÂT .
3. ANUNŢAREA După ce elevii au completat pe fişă, toate spaţiile , Conversaţia Tabla Frontal Elevii îşi notează
SUBIECTULUI profesorul anunță că în această oră vor încerca să afle Explicaţia Creta Individual titlul pe caiete
LECȚIEI ȘI A împreună ce este PRONUMELE NEHOTĂRÂT dar și Caietele
OBIECTIVELOR ADJECTIVUL PRONOMINAL NEHOTĂRÂT . elevilor
2 min. Se anunţă titlul lecţiei, se scrie pe tablă şi se enumeră
obiectivele operaţionale.
4. II. Clasa va fi împărţită pe grupe, fiecare rând de elevi
reprezentând o grupă.
REALIZAREA Grupa I are sarcina de a se gândi la enunţuri în care apar
cuvintele: cineva, ceva.
SENSULUI Grupa II are sarcina de a se gândi la enunţuri cu
următoarele cuvinte:. fiecare, oricare. o
26 min Grupa III are sarcina de a se gândi la enunţuri care să Conversaţia Caietele
cuprindă cuvintele: oricăruia, fiecăruia. Exerciţiul elevilor
Învâţarea Tabla
a) etapa Se formulează enunţuri de către fiecare grupă. Enunţul prin
intuitivă cel mai reuşit al fiecărei grupe se scrie pe tablă şi în caiete. descoperire
Elevii sunt îndemnaţi să observe fiecare enunţ şi să Pe grupe
Individual
înlocuiască fiecare pronume cu un substantiv.
Frontal
Elevii vor preciza care dintre cele două părţi de vorbire
dă indicaţii precise asupra obiectului.
analiza
răspunsurilor
Profesorul explică titlul
(pronume lat. Pronomen, după fr. Pronom= după nume- elevilor
parte de vorbire flexibilă care ține locul unui substantiv) Expunerea Caietele
(nehotărât= nesigur, neclar, șovăitor, lipsit de precizie
X ) Sinteza elevilor
Elevii notează pe caiete. Problematiza Tabla
b) etapa Profesorul formulează definiţia Pronumelui nehotărât, o rea
analitică scrie pe tablă iar elevii îşi notează în caiete.
Definiţie : Învâţarea
Pronumele nehotărât este parte de vorbire flexibilă prin
care înlocuiește un substantiv, fără să dea indicații precise descoperire Individual
despre obiectul denumit de acesta. Frontal
Clasa se împarte din nou pe grupe, fiecăreia distribuindu-se
câte un „plic cu surprize”. Acesta conţine diferite pronume.
Elevilor li se cere să le grupeze ţinând cont de anumite
criterii: (Anexa 2)
Grupa I: alege pronumele nehotărâte simple : unul, altul etc. Caietele
Grupa II:alege pronumele nehotărâte compuse, care se elevilor
formează cu particula invariabilă, de origine verbală “ori”, Tabla
“oare”, “fie”, “va”, “ alt” .
 Grupa III:alege locuțiunile pronominale nehotărâte.

[Grupa I: unul, altul, una, alta, unii, unele, altele, cutare,

niscai, tot, toată, toți, toate, mult, multă, mulți, multe, puțin,
puțină
Grupa II: oricine, orice, oricare, oricât, oarecine, oarece,
oarecare, fiecine, fiece, fiecare, altcineva, cineva, ceva
c) etapa Grupa III: nu știu cine, cine știe cine, te miri ce, te miri
sintetică cine, nu se știe cât.
Fiecare grupă aşază pronumele nehotărâte identificate în
„Copacul Pronumelor nehotărâte” corespunzător.

Profesorul realizează o schemă pe tablă:

FELUL pronumelor nehotărâte:
a) alcătuire:
 simple: unul, altul,una, alta, unii, alții, X unele,
altele, cutare, niscai, tot, toată, toți, toate, mult,
multă, mulți, multe, puțin, puțină, puțini, puține, Jocul Fişă de lucru Pe grupe
atât, atâta, atâți, atâtea, alde. didactic Planşă Individual
 compuse: fiecare,fiece, fiecine, oricine,orice, Învăţarea
oricare, oricât, orișicine, orișicare, orișice, orișicât prin
careva, cineva, ceva, vreunul, vreuna, vreunii, descoperire
vreunele.
 locuţiuni pronominale nehotărâte: nu știu
cine, nu știu ce, cine știe cine, te miri cine, cine
știe ce, te miri ce, câte și mai câte.
După ce au terminat de notat de pe tablă, profesorul îi
îndeamnă pe elevi să se întoarcă la enunţurile de la începutul
lecţiei. Ei trebuie să adreseze întrebări potrivite pentru a afla
funcţia sintactică a pronumelor.
În exemplele date, elevii vor preciza care dintre formele
subliniate sunt adjective pronominale şi vor indica
substantivele determinate de acestea.
N.B:
Când pronumele nehotărât stă în fața unui substantiv cu
care se acordă în gen, nr. și caz ( și răspunde la întrebarea
Care?), devinde Adjectiv pronominal nehotărât cu funcția
sintactică de atribut adjectival.

Când pronumele nehotărât, stă după un substantiv și

răspunde la întrebările Al, a, ai, ale CUI? are funcția de
atribut pronominal exprimat prin pronume nehotărât,
deoarece nu se acordă cu substantivul.
Elevii rezolvă cerinţa şi descoperă funcţiile sintactice pe
care le poate îndeplini pronumele nehotărât.
De asemenea, profesorul notează pe tablă un alt enunţ
unde trebuie să identifice funcţia sintactică a pronumelui
X Exerciţiul
nehotărât:
Învăţarea
Învățând, fratele lui a devenit altul. prin Caietele Frontal
Profesorul scrie pe tablă funcţiile sintactice ale pronumelui descoperire elevilor Individual
nehotărât: Tabla
a) Nominativ:
 Subiect
 Nume predicativ
b) Acuzativ:
 Complement direct
 Complement indirect
 Atribut pronominal prepozițional
 Nume predicativ
 Complement circumstanțial de loc
 complement circumstanţial de mod
c) Dativ
 Complement indirect
  Nume predicativ
 Atribut pronominal prepozițional
 complement circumstanţial de mod
d) Genitiv:
 Atribut pronominal genitival
 Atribut pronominal prepozițional
 Nume predicativ
 Complement circumstanțial de loc
 complement circumstanţial de mod
Elevii îşi notează în caiete.
Profesorul atrage atenţia că sunt numai pronume
nehotărâte formele: careva, cineva, altcineva, altceva,
altcareva, oricine, fiecine, precum şi faptul că sunt numai
adjective nehotărâte formele: fiece, alde, niscai, niscaiva.
5. III.
Profesorul cere elevilor să folosească noţiunile despre
REFLECȚIA X
pronume nehotărât şi să analizeze, după model, pronumele
nehotărât de la exerciţiul 1, de pe fişa de lucru a fiecărei
grupe. analiza
Analiza Caietele Individual
OBŢINEREA gramaticală elevilor Pe grupe răspunsurilor
Exerciţiul Fişă de lucru elevilor
PERFORMANŢEI
evaluare finală
10 min
Se rezolvă de pe fişa de lucru ex. 2 şi 3.

FEEDBACKUL
.
Se realizează pe parcursul lecţiei, prin aprecieri verbale
de tipul: „Bine!”, „Corect!”, „Da!”, „Exact!, prin
răspunsurile pe care le dau elevii.

Frontal
 Conversaţia Individual
6. Asigurarea retenției și Se rezolvă cerinţele de pe fişa de evaluare formativă. Se fac
a transferului aprecieri asupra modului în care s-a desfăşurat lecţia, se Conversaţia Fişa de lucru Frontal
1 min notează elevii care s-au remarcat.Se comunică tema pentru Tema pentru Individual
acasă: Rezolvaţi ex. 4 de pe fişa de lucru. acasă