Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
I. FR PENTRU APARITIA AB
• Factori predispozanti: predispun la AB
• Factori cauzali: determina aparitia AB la indivizii predispusi
• Factori adjuvanti: favorizeaza AB la expunerea indivizilor predispusi la factorii cauzali
•
1.Factori predispozanti
ATOPIA = predispozitia genetica de a dezvolta un raspuns mediat de
ig E la aeroalergeni obisnuiti
- ~ 30% populatia generala
- cel mai important factor predispozant
- substrat genetic cert, incomplet definit
- caracteristici: boli atopice inconstant prezente
(rinita alergica, dermatita, urticarie, AB alergic)
teste cutanate pozitive
ig E serice ↑ (totale si specifice)
2.Factori cauzali
Aeroalergenii : alergenii din aerul atmosferic, cauza cea mai frecventa
■ Alergenii de interior (din casa) provin din :- acarieni domestici
- animale de casa
- gandaci
- fungi
→ AB cu caracter peren(manifestari tot anul)
1
CURS 3 PNEUMOLOGIE
• Acarienii domestici
- sursa cea mai frecventa,
cauza majora de AB in toata lumea
- prevalenta manifestarilor astmatice ~ gradul de expunere
- alergenii prezenti in corpurile, secretiile si excretiile acarienilor
sursa de alergeni cea mai importanta din praful de casa
sunt in majoritate enzime proteolitice
> 2mg Der p I = FR semnificativ pentru alergie la acarieni
- specii mai importante in zonele temperate:
Dermatophagoides pteronissynus(climate constant umede)
D. farinae(zone cu ierni lungi si uscate)
D. microceras
Euroglyphus marinae
• Alergenii animali
- provin din secretii(saliva), excretii(urina, fecale), peri
- pisicile: sensibilizatori potenti
alergen principal – Fel d I, in secretiile si excretiile pisicii
< 1500mg Fel d I/g in praful de casa(cu pisica)
< 1 mg Fel d I/g in casele fara pisica/curatate
persista in cantitati semnificative timp indelungat
(6 luni) dupa indepartarea acestuia
- cainii: mai rara
alergen: Ca d I cel mai important,
in cantitati mari in saliva, praful din casele cu caini
- rozatoarele: alergie la cei care le cresc in dormitor(copiii)
la cei ce locuiesc in case parazitate
la crescatorii de rozatoare(profesional)
- proteinele urinare
● Alergenii gandacilor
- specii implicate - gandacul american: Periplaneta americana
- gandacul german: Blatella germanica
- alergeni identificate in praful de casa: Bla g I, Bla g II, Per a I
Fungii
- drojdiile si mucegaiurile – dezvoltate in
spatii intunecoase, umede, slab ventilate
sistemele de aer conditionat
- cel mai frecvent implicati: Penicillinum , Aspergillus , Alternaria , Cladosposium, Candida
■ Alergenii de exterior
→ AB sezonier, cel putin initial(simptome in anumite perioade ale anului)
● Polenurile
- alergene din arbori: inceputul primaverii
ierburi: sfarsitul primaverii
buruieni: vara si toamna
- exista calendare polenice
● Fungii
- in zonele temperate au caracter sezonier
- manifestari in special toamna
- Alternaria, Cladosporium
2
CURS 3 PNEUMOLOGIE
■ Sensibilizanti profesionali
- singura cauza documentata de AB
- expunere repetata → AB cu persistenta in caz de continuare a expunerii,
cu disparitie completa dupa incetarea expunerii
→ AB ce persista si dupa incetarea expunerii
- mecanism alergic la sensibilizantii profesionali
- pulberi si reziduuri, alimente si medicamente intâlnite in diferite profesii (la brutari,
blanari, tabacari, farmacisti, cosmeticieni)
■ Aspirina si AINS
- AB la cei cu polipoza nazala/sinuzita
- rareori la copii
- intoleranta la aspirina persista toata viata odata dezvoltata
3.Factori adjuvanti
▪ Fumatul pasiv al copiilor → ↑ frecventa AB
▪ Poluantii aerieni de exterior
- ↑ frecventa AB in zonele intens urbanizate
- poluanti rezultati din arderea produselor petroliere: oxizi de N, de S, C
▪ Poluantii aerieni de interior
- oxizii de N, de C, de S, formaldehida
- in cursul prepararii alimentelor, incalzirii locuintei cu
gaz metan/alti combustibuli
- semnificativa pentru copiii mici si cladirile foarte bine izolate
▪ Infectiile respiratorii virale
- intervin in declansarea si agravarea crizei de astm.
- rol primordial - la copii: rhinovirusul syncitial respirator , virusul parainfluenzae
- la adulti: rhinovirusul ,virusul influenzae
PATOGENIE
Elementele esentiale ale patogeniei AB:
• I. raspunsul imun la aeroalergeni
• II. inflamatia acuta a cailor aeriene
• III. inflamatia cronica a cailor aeriene
3
CURS 3 PNEUMOLOGIE
4
CURS 3 PNEUMOLOGIE
5
CURS 3 PNEUMOLOGIE
V. Genetica astmului
• Predispozitia sugerata de agregarea familiala(poligenic si incomplet)
• Locusuri genice si gene candidate identificate:
- regiunea 5q _ citokine proinflamatorii, R β-adrenergic, R corticosteroid, LTC4-sintaza
- regiunea 11q _ atopia
- regiunea 14q _ atopia
- cromozomul 6, 12q, 13
FIZIOPATOLOGIE
• Limitarea fluxului de aer in caile aeriene predominant in expir, aparuta pe fondul HRB
• Obstructia din AB determinata de:
– bronhospasm
– hipersecretie de mucus cu formare de dopuri mucoase intraluminale
– exudat inflamator intraluminal → modifica proprietatile peliculei protectoare → ↑
tensiunii superficiale si favirizarea colabarii cailor aeriene in expir
– vasodilatatie
– edemul peretului bronsic
– remodelarea peretului bronsic
→ sd. obstuctiv - reversibilitatea
- variabilitatea
→ HRB la o varietate de stimuli
→ hipoxemie datorita tulburarilor raportului V/Q
TLCO normal
MORFOPATOLOGIE
• modificari similare, de intensitati diferite
● dopuri din mucus, celule inflamatorii si resturi celulare, care se extind pâna la nivelul bronsiilor
respiratorii
• denudare parcelara a epiteliului bronsic
• vasodilatatie cu extravazare plasmatica la nivelul microcirculatiei si edem
• infiltrat celular in submucoasa cu eozinofile, mononucleare(macrofage, LT activate),
neutrofile uneori
• remodelarea cailor aeriene
- hipertrofie musculara neteda
- neoformare vasculara
- cresterea nr. de celule caliciforme
- depunere de colagen sub membrana bazala
CLASIFICARE
RACKEMAN(1940)
-Astm bronsic extrinsec, alergic
- Astm bronsic intrinsec, nealergic
Astmul bronsic extrinsec
– 25-30%, evolutie sezoniera, debut in copilarie sau la adultul tanar
– rectie imunologica de tip 1 declansata de unul sau mai multe antigene.
– se asociaza cu antecedente personale sau familiale de rinita alergica, urticarie si
eczeme, cu teste cutanate pozitive la extractele antigene, cu cresterea serica a
imunoglobulinelor E, cu pozitivitatea testelor de provocare bronsica, prin inhalarea de
alergen specific.
6
CURS 3 PNEUMOLOGIE
MANIFESTARI CLINICE
■ Criza de astm bronsic
– apare mai ales in timpul noptii, când se considera ca tonusul vagal este mai crescut
– debut brusc, uneori fiind precedat de prodroame: simptome de rinita si traheita
spasmodica
– durata crizei variabila de la 10-15 minute la 2-3 ore
– dispneea dominanta, expiratorie
– respiratia devine suieratoare, bradipneica, cu expir prelungit.
– tusea constanta, initial uscata, apoi devine productiva cu sputa albicioasa,
gelatinoasa, putin abundenta (sputa "perlata")
– senzatia de constrictie toracica, mai rara descrisa
– caractere: variabile in timp
ziua si noaptea
prezenta unui factor declansator
Examen obiectiv :
– pacient anxios, dispneic
– pacientul adopta o pozitie (de obicei sezânda, cu gâtul intins si capul proiectat
anterior) care usureaza respiratia
– expir prelungit
– bradipnee de tip expirator, wheezing
– torace destins in inspir cu participarea m. respiratori accesori, hipersonoritate,
diminuarea murmurului vezicular, raluri bronsice ronflante si sibilante diseminate
bilateral pulmonar
– in accesele mai prelungite: "zgomot de porumbar" (amestec de ronflante, sibilante si
buchete de subcrepitante)
– in accesele mai severe: cianoza periferica, tahicardie, intarirea zgomotului II in
focarul pulmonarei
■ Exacerbarea Astmatica
• debut mai progresiv, de exemplu dupa o infectie de cai respiratorii
• durata ore - zile
• rareori si greu reversibila spontan, de obicei sub tratament antiinflamator
• tipic: dispnee cu debut si agravare progresiva, wheezing si senzatie de constrictie toracica,
cu tuse neproductiva, intermitent slab productive, cu agravari si ameliorari temporare (crize
bronhospastice)
■ Simptome Continui
• Dispnee >/< continua, agravata la efort sau in afara efortului
• wheezing si senzatie de constrictie toracica
7
CURS 3 PNEUMOLOGIE
8
CURS 3 PNEUMOLOGIE
EXAMENE PARACLINICE
• Examenul microscopic al sputei:
- eozinofile, spirale Curschmann, cristale Charcot-Leyden, uneori corpi Creola (aglomerari de
celule descuamate, mucus, materie proteica)
- in astmul intrinsec domina polimorfonuclearele si bacteriile
Sputa indusa – masurarea inflamatiei
• Examenul radiologic
- normal
- hiluri etalate pe un parenchim prea clar, cu cresterea spatiului aerian retrosternal
- uneori se pot constata infiltrate
atelectazii
pneumotorax/pneumomediastin.
• Probele functionale respiratorii: obstructie variabila
▪ Sd. obstructiv - VEMS ↓
- raport VEMS /CV< 70%
▪ Teste de bronhomotricitate → HRB nespecifica
- bronhoconstrictoare (metacolina, histamina, alergeni specifici)
- bronhodilatatoare
pozitive: VEMS-ul se modifica > 15-20% din valoarea initiala
> 12% din prezis
> 200 ml
▪ Variabilitatea PEF (debitul expirator instantaneu de varf) – zilnica
▪ Rezistenta la flux a cailor aeriene(Raw) – crescuta
scade dupa bronhodilatator
▪ VR, CRF, CPT – crescute
evidentiaza hiperinflatia
▪ TLCO - normal
• Spirometrie
• Tehnica masurarii PEF
• (atasati piesa bucala sterila / de unica folosinta)
1. Stati in picioare cu capul drept, si tineti PEFmetru orizontal, astfel incat sa nu impiedicati
miscarea cursorului; cursorul trebuie sa fie adus la 0.
2. Inspirati adanc, puneti piesa bucala in gura, strangeti buzele in jurul ei si expirati cat mai
puternic si mai repede puteti; NU introduceti limba in piesa bucala !!!
3. Cititi rezultatul si readuceti cursorul la 0
4. Refaceti masuratoarea (pasii 1-3) inca de doua ori; alegeti (si notati) valoarea CEA MAI
MARE din cele trei masuratori.
• Sindrom Obstructiv Variabil
- masurarea PEF -
• Cresterea PEF cu peste 15% la 15-20 (max. 30) minute dupa administrarea inhalatorie a unui
2mimetic cu durata scurta de actiune
• Variatia PEF cu peste 20% intre masuratoarea de dimineata la trezire si cea de seara la
culcare la cei care iau un bronhodilatator (sau peste 10% la cei care nu iau un
bronhodilatator)
• Scaderea PEF cu peste 15% la 5-10 minute dupa un efort (alergare) de 6 minute
9
CURS 3 PNEUMOLOGIE
• Testele cutanate
- evidenta hipersensibilizarea bolnavului la alergeni specifici
- baza diagnosticului etiologic al AB alergic
DIAGNOSTIC
• Diagnosticul pozitiv
- in doua situatii: in criza/in perioada de acalmie.
- anamneza
+ teste de stimulare bronşică (HRB la stimuli specifici)
+ diagnostic etiologic
• Diagnosticul diferential
– bronsita cronica astmatiforma (necesita teste de provocare)
– unele conditii mecanice (corpi straini, edem laringian, tiroida plonjanta, cancer
traheo-bronsic, adenopatii mediastinale, anevrism aortic); se pot diferentia prin
caracterul inspirator al dispneei si prin examenele complementare
– insuficienta ventriculara stânga: recunoasterea dispneei de origine cardiaca este
inlesnita de anamneza, cardiomegalie, sufluri, tulburari de ritm, prezenta
subcrepitantelor de staza, modificari electrocardiografice
– embolia pulmonara
– sindromul carcinoid (wheezing, flush cutanat, diaree, eliminare urinara de 5- hidroxi-
indolacetic)
Medicaţia antiastmatică
• Antiastmatice
– Controller
– Reliever
1.Antiastmatice-”controller”
Corticoizi inhalatorii
Corticoizi sistemici
Cromone
Teofiline retard
Beta 2 agonişti de lungă durată
Anti-leucotriene
10
CURS 3 PNEUMOLOGIE
2. Antiastmatice-”reliever”
Beta 2 agonişti de scurtă durată
Beta 2 agonişti orali de scurtă durată
Corticoizi sistemici
Anticolinergice
Teofiline cu durată scurtă de acţiune i.v.
Medicaţia “controller”
-Medicaţie zilnică
-Tratament de durată,controlul la distanţă al bolii
-Agenţii antiinflamatori,agenţii antialergici-cei mai eficaci
-Măsură de profilaxie secundară
-Nu în criză
Medicaţia -”reliever”
-Acţionează rapid
-Administrate la nevoie
-Terapia de bază pentru cuparea crizei
-Nu au efecte de lungă durată
Corticoizii inhalator -“controller”
• Beclometazon dipropionat: 200-1000g
• Budesonid: 200-800g
• Triamcinolon acetonid: 400-2000g
• Fluticasone propionat: 100-650g
• Flunisolide: 500-2000g
-Cei mai puternici antiinflamatori
-Acţionează pe celule proinflamatorii, mediatori,etc.
-Creşte răspunsul la beta agonist
-Calea de administrare-inhalatorie
-Administrare pe calea aerosol dozatoarelor sau sub formă de pulbere cu inhaler tip Turbuhaler,
Discushaler,etc
-Toleranţă foarte bună-anxietate nemotivată
-Virtual eficace indiferent de vârstă şi severitate bolii
-Reduce: simptomele de astm,hi- perreactivitatea,frecvenţa atacurilor,spitalizărilor,mortalitate
-Ameliorează: funcţia; previne îngustarea căilor aeriene
-Diminuă necesarul de corticoid oral
-Efecte reversibile după stopare
Efecte secundare locale
- disfonie,răguşeală
- candidoză orofaringiană
- iritarea gât,tuse( datorită aditivi,pudră)
- legate de: doză,sensibilitatea pacient,depunere orofaringe
- reduse de: spacer, spălare gură
Efecte sistemice: foarte rare, legate de absorbţia tract gastro-intest.
Efecte sistemice excepţionale-suprarenale, os,oculare; Medicaţie de elecţie în astmul bronşic
Consideraţii generale:
-tratamentul de lungă durată
-administrare regulată
-postefect
-efectele adverse minore, nu impun întrerupere terapie
-medicaţie de elecţie în toate stadiile de astm(discutabil stad.I)-doze crescânde stadiul II-III
11
CURS 3 PNEUMOLOGIE
Corticoizii sistemici-“controller”
Produse orale-tablete sau sirop
-prednison,prednisolon,metilprednisolon,etc.
-efecte mineralcorticoide minime
Produse injectabile i.m.,i.v.
-metilprednisolon etc.
-hemisuccinat de hidrocortizon
-Acţiune antiinflamatorie puternică
-Mecanismele de acţiune simi- lare cu ale corticoizilor topici
-Efectele secundare mult mai evidente
Indicaţii:
-exacerbările de astm
-tratamentul scurt “ de şoc” -con trolul rapid al astmului cronic
-declinul gradual al unui astm cu tratament corect
-tratamentul pe termen lung al astmului cronic în stadiul IV,status astmaticus
Doze: 0,5-1 mg per kgcorp
-folosire doze minime
-schimbare doze gradual şi lent
-creştere doze la infecţii severe,traume,intervenţii chirurgicale,tratament dentar
-tratament zilnic sau alternativ
-administrare matinală
Efecte secundare:
-folosire scurtă durată :perturbare metabolism glucoză, apetit,greutate,TA,retenţie apă,
schimbare dispoziţie,ulcer gastric, necroza capului femural
Efecte secundare:
-folosire îndelungată
-osteoporoză, fracturi spontane
-HTA, diabet zaharat, obezitate, cataractă, subţiere piele, simptome gastro-intestinale,
tulburări mentale(euforie,depresii,manii), Cushing, slăbiciune musculară, oprire creştere,
-supresia suprarenalei
Precauţii
-pacienţii care prezintă astfel de tulburări
-sechele tuberculoză
-infecţii cu herpes virus,varicelă
-induce dependenţă
Consideraţii terapeutice
-nu este terapie de primă intenţie decât în mod excepţional
-efectul terapeutic persistă mai mult decât cele metabolice
-7-14 zile suficiente pentru eva luarea prezenţei răspunsului
-astmul corticodependent-scade cu 5 mg săptămână
Concluzii
-lipsa răspuns la corticoizi - astm corticorezistent, complianţă saraca, farmacocinetică
anormala, leziuni căi aerienereversibile, anomalii de gluco receptori
-în cazuri extreme administrare în exces de preferat decît sub dozare
-“switch” terapia
Cromone -“controller”
• Cromoglicat disodic (administrare via aerosol dozator-20 mg/puf,Spinhaler ,nebulizator)
• Nedocromil sodic (administrare via aerosol dozator 2mg/puf)
-Acţiune slabă antiinflamatorie
12
CURS 3 PNEUMOLOGIE
Teofiline retard-“controller”
-Cele mai importante metilxantine utilizate în astm
-Efect antiinflamator mai mic şi imunomodulator la doze mai mari
-Efect bronhodilatator la dozele obişnuite
-Efect pe hiperreactivitatea bronşică
-Administrare-orală sau parenterală
-Forme de prezentare-tablete de la 100-600 mg
-Recomandarea de familiarizare cu un produs şi a nu se încerca trecerea de la un produs la altul
-Inhibă fosfodiesterazele
-Inhibă reacţia imediată şi tardi vă
-Relaxează musculatura netedă, stimulează contracţia diafrag mului
-Concentraţia serică-5-15g/ml
-Doza toxică apropiată de cea terapeutică
Efecte secundare în trepte:
-greaţă,vomă,tahiaritmii,agitaţie
-cefalee,hiperxcitabilitate neuro musculară,,insomnii,gastralgii,
diureză crescută,tulburări de comportament
-convulsii
Monitorizare
- Clearance crescut de :inductori enzimatici(RMP,fenobarbiturice),fumat,vârste mici,diete bogate
proteine,sărace în carbohidraţi
- Clearance scăzut de :inhibitori enzimatici(macrolide,cimetidina).Insuficienţe cardiace, hepatice,
pneumonii,infecţii virale, vaccinări,bătrâni
● Bronhodilatator adiţional la cei cu steroizi inhalatori
• Ameliorează funcţia pulmonară
13
CURS 3 PNEUMOLOGIE
• Astmul nocturn
• Astmul în treapta a II-a,aIII-a,a-IV-a
• După ce corticoizii topici şi beta2 agoniştii au eşuat
• Dozare riguroasă
- creştere treptată a dozelor
- scăderea lor cu 25% din doza dacă apar efecte adverse
- monitorizare clinică, PEF, teofilinemiei
• de preferat administrările unice sau de două ori pe zi-complianţa
Antileucotriene -”controller”
Agenţi folosiţi relativ recent
-Montelukast
-Zafirlukast
Acţiune: -inhibă receptori leucotrienelor
-inhibă bronhoconstricţia
-reduc răspunsul indus de aler -gen, efort,aer rece şi aspirină
-efecte antiinflamatoare uşoare
-reduc inflamaţia eozinofilică
14
CURS 3 PNEUMOLOGIE
Administrare
Montelukast-o tabletă 10 mg pe zi
Zafirlukast-2 tablete
Toleranţă foarte bună
Efecte adverse
-uşoare disfuncţii hepatice
-cefalee,dureri abdominale
Utlizare clinică:
-astmul uşor şi moderat pe termen lung pentru reducerea simptomelor,necesar de beta 2
agonişti, funcţiei pulm.
-Pacienţii care nu sunt controlaţi cu corticoizi inhalatori
-Astm sever,la aspirină,la efort
Concluzii:
-medicaţie încă foarte scumpă
-nu trebuie folosit în tratamentul crizelor
-nu trebuie reduse brusc dozele de corticoizi
-testarea pentru a vedea care sunt pacienţii cu cel mai bun răspuns
15
CURS 3 PNEUMOLOGIE
Trepte de severitate
c)Treapta 3: Astm moderat persistent
a)Treapta 1: Astm intermitent Simptome diurne: zilnice
Simptome diurne: -utilizare zilnica de 2 agonisti
- <1episod/saptamina -crizele interfera activitatea zilnica
Simptome nocturne: Simptome nocturne:
- 2/luna - >1/saptamina
Asimptomatic si cu PEF normal intre crize PEF: -variabilitate >30%
PEF: -variabilitate <20% - 60-80% din valoarea standard
- >80% din valoarea standard d)Treapta 4: Astm sever persistent
Simptome diurne: continue
b)Treapta 2:Astm usor persistent -limiteaza activitatea fizica
Simptome diurne: Simptome nocturne:
- 1episod/saptamina dar <1episod/zi -frecvente
Simptome nocturne: PEF: -variabilitate >30%
- >2/luna - 60% din valoarea standard
PEF: -variabilitate 20-30% e)Treapta 4: Astm sever persistent
- >80% din valoarea standard Simptome diurne: continue
-limiteaza activitatea fizica
Simptome nocturne:
-frecvente
PEF: -variabilitate >30%
- 60% din valoarea standard
16
CURS 3 PNEUMOLOGIE
17