Sunteți pe pagina 1din 28

See discussions, stats, and author profiles for this publication at: https://www.researchgate.

net/publication/325477815

Austria

Chapter · March 2018

CITATIONS READS
0 157

1 author:

Monica Maria Coros


Babeş-Bolyai University

81 PUBLICATIONS 98 CITATIONS

SEE PROFILE

Some of the authors of this publication are also working on these related projects:

Romanian Tourism & Digital Marketing View project

Gastronomic Tourism & Food-services View project

All content following this page was uploaded by Monica Maria Coros on 31 May 2018.

The user has requested enhancement of the downloaded file.


AUSTRIA (Republik ÖSTERREICH)
Lect. univ. dr Monica Maria
COROȘ Facultatea de Business, UBB
Cluj monica.coros@tbs.ubbcluj.ro

Austria: ai ajuns, trăiește din plin!


Austria: arrive and revive!
Österreich: ankommen und ausleben!
Capitală: Viena Suprafață: 83.879 km²

Populație: 8.507.786 (2014)


Populație ca % din populația totală a UE: 1,7 %
(2014) PIB: 329,296 miliarde € (2014)

Limb
ă oficială:parlamentară
Sistem politic: republică germană
federală
Stat membru UE de la: 1 ianuarie 1995
Număr de locuri în Parlamentul European: 18
Monedă: Euro.
Stat membru al zonei Euro de la 1 ianuarie
1999 Stat membru Schengen de la 1 decembrie
2007. 37,6 milioane de sosiri turistice
(2014) 131,9 milioane de înnoptări
(2014)
Caseta nr. 1. Informații cu privire la Austria
Surse: http://europa.eu/about-eu/countries/member-
countries/austria/index_en.htm#goto_0;
www.bmwfw.gv.at/Tourismus/Seiten/default.aspx

Recommended quotation:

1. Coros Monica Maria, capitol, „Austria”, in Turismul rural european.


Ediția a II-a revizuită și adăugită, SITECH, Craiova, 2018, 604 pagini;
pp. 11-45, editori: Emilian M. Dobrescu, Puiu Nistoreanu, ISBN: 978-
606-11-6281-9.
Renumitul ghid turistic, Lonely Planet, descrie
Austria drept o țară a contrastelor în care
conviețuiesc peisajele spectaculoase cu elegantele
orașe. Din vârful Alpilor sau din apele unui lac alpin,
turistul poate ajunge să cutreiere străduțele
fascinante ale Vienei
[http://www.lonelyplanet.com/austria].

Aspecte istorice
Portalul oficial de promovare a Austriei ca
destinație turistică internațională, Austria.info,
punctează influența istoriei asupra aceastei țari, după
cum urmează: „Istoria Austriei este, la fel ca şi cele
ale majorităţii statelor europene, deosebit de agitată.
Însă pe parcursul secolelor, elemente unice ale
caracterului austriac s-au păstrat şi cultivat. Mai
presus de toate, dragostea pentru savoare, frumosul,
rafinamentul au acţionat întotdeauna ca motoare ce
au împins civilizaţia mai departe.” [Austria.info]. În
fond, oficialii fac referire exact la ceea ce astăzi
atrage milioane de turiști în această destinație.
Sursele istorice [Austria.info] indică faptul că regiunea Austriei contemporane era locuită încă din
perioada epocii târzii a pietrei (8.000 î.Ch.). Datând din epoca fierului (cca. 7.000 î.Ch.), Hallstatt, cea
mai veche localitate a Austriei, atrage anual peste un milion de vizitatori și este amplasată în mijlocul
regiunii Salzkammergut; de altfel, acesta a și dat numele culturii omonime (epoca fierului sau Cultura
Hallstatt). Primul regat, Noricum, format în acest spațiu datează din epoca celților (800-400 î.Ch.);
prosperitatea localnicilor se datora exploatării și comercializării sării. Teritoriile Austriei au fost în cea
mai mare parte cucerite de romani. Ulterior, pe măsură ce apunea Imperiul Roman, creștea influența
popoarelor migratoare. Astfel, începând cu secolul al VI-lea d.Ch., în spațiul austriac s-au stabilit
bavarii. Cu scopul de a stopa înaintarea slavilor și a avarilor, pe la 800 d.Ch., Carol cel Mare trasa o
graniță în zona Austriei Inferioare (Niederösterreich) de azi. La Est de Enns s-a dezvoltat un marchizat
subordonat ducelui de Bavaria, avându-l pe Leopold Babenberger drept înfeudat. La 996 apare pentru
prima oară denumirea Ostarrichi, transformată ulterior în Österreich. Leopold Babenberger, ctitorul
Austriei, și-a stabilit reședința la Pöchlarn, mutând-o ulterior la Melk. În această perioadă, are loc
colonizarea teritoriului și se construiesc numeroase mănăstiri. Viena a devenit capitala Austriei în
secolul al XII-lea, în vremea ducatului lui Heinrich Jasomirgott.
Odată cu înscăunarea regelui Rudolf I, în 1273, începe perioada de circa 650 de ani de domnie a
Casei de Habsburg. Hofburg-ul vienez câștigă tot mai multă putere politică – inițial la nivel regional, iar
ulterior în plan european și mondial. În timpul domniei lui Friederich al III-lea, Austria devine imperiu
(1452). Secolul al XVI-lea a fost marcat de înaintarea otomanilor, care au continuat să reprezinte o
amenințare preț de încă un secol și jumătate. Arta a resimțit din plin îndepărtarea pericolului musulman,
1
dând viață barocului. De domnia împărătesei Maria Theresa (1717-1780) este indisolubil legată
modernizarea imperiului, prin implementarea unor profunde reforme în cadrul instituțiilor publice și
administrative, demers continuat de fiul ei, monarhul iluminat și liberal Joseph al II-lea (1741-1790).
Muzica se afla în această perioadă sub influența unuia dintre cei mai prodigioși și mai talentați
compozitori clasici, Wolfgang Amadeus Mozart (1756-1791). De altfel, Austria este considerată și țara
muzicii, iar Viena capitala acestei arte. Alte nume sonore ale muzicii clasice sunt Joseph Haydn (1732-
1809) și Franz Schubert (1779-1828).
Revoluția franceză și instaurarea lui Napoleon și-au pus amprenta asupra Europei la finalul
secolului al XVIII-lea. Apoi, în 1814-1815, Viena, ca gazdă a Congresului de Pace ce a urmat războielor
napoleoniene, s-a implicat activ în noua orânduire a Europei. Pe fondul schimbărilor aduse de Revoluția
franceză, împăratul Franz I și Metternich, cancelarul de stat, au instaurat un regim bazat pe limitarea
liberăților cetățenești și pe cenzură, ceea ce a condus la un nou context propice dezvoltării artelor,
aceasta fiind perioada de dezvoltare a stilului Biedermeier. Revoluțiile pașoptiste au zguduit din nou
întregul continent. În Austria, anul 1848 a culminat cu detronarea lui Franz I de către burghezie și
înscăunarea împăratului Franz-Joseph I (1830-1916) și a soției sale, Elisabeth (1837-1898), cunoscută
drept Sissi. Cei doi monarhi au transformat Viena într-o splendidă metropolă central-europeană, cu
arhitectura superbă ce dăinuie și astăzi. Arta, muzica și cultura continuă să ia avânt în Viena celei de-a
doua jumătăți a secolului al XIX-lea. Jugendstil-ul (Art Nouveau sau Sezession) marchează arhitectura și
artele vizuale (mai ales între 1890 și 1910) prin pictori și arhitecți precum Gustav Klimt, Egon Schiele,
Koloman Moser, Josef Hoffmann, Joseph Maria Olbrich, Max Kurzweil, Adolf Loos sau Otto Wagner.
Muzica stă sub semnul romantismului lui Johann Strauss-Tatăl (1804-1849), respectiv al romantismului
târziu al lui Anton Bruckner (1824-1896) sau al lui Gustav Mahler (1860-1911). Nu poate fi omisă nici
popularitatea valsului vienez, datorată îndeosebi muzicii jucăușe a lui Johann Strauss-Fiul (1825-1899),
care a compus nu mai puțin de 500 de valsuri, polci și cadriluri, precum și alte partituri de muzică de
dans. Finalul de veac aduce și dezvoltarea psihanalizei, cu Sigmund Freud (1856-1939) drept exponent
de talie mondială.
Începutul secolului al XX-lea este sub semnul uni stat multinațional austriac tensionat și frământat,
în care asasinarea arhiducelui Franz-Ferdinand (1863-1914), moștenitorul tronului imperial, este strâns
legată de începutul primei conflagrații mondiale. Anul 1916, prin moartea împăratului Franz Joseph I
prevestește și sfârșitul dinastiei Habsburgilor. Sfârșitul războiului a condus la transformarea Austriei în
republică.
Prima jumătate a veacului trecut a fost a unei Austrii foarte șubrede din punct de vedere economic și
cu profunde probleme de natură politică, ce culminează în 1934 cu un război civil și cu schimbarea
constituției, cancelarul Engelbert Dollfuss (1892-1934) instituind un stat corporatist autoritar. Până la
Anschluss (anexarea Austriei de către Hitler, la 12 martie 1938), statul continuă să fie guvernat printr-o
dictatură austro-fascistă, urmată de dictatura național-socialistă a lui Hitler, încheiată în 1945. Finalul

1 Maria Theresa a fost singurul monarh de sex feminin din întreaga dinastie de 650 de ani a Casei de Habsburg; domnia ei a
debutat în 1740 [Sursă: http://departments.kings.edu/womens_history/mariatheres.html].
celei de-a doua conflagrații mondiale redă Austriei independența, dar republica rămâne pentru încă 10
ani sub ocupația forțelor aliate (Marea Britanie, Franța, SUA și Uniunea Sovietică). Independența de
facto a Austriei este obținută în urma semnării Acordului de Stat dintre Austria și forțele aliate, cu
asumarea neutralității ei. În contextul situării la limita Cortinei de Fier, Austria se transformă rapid într-o
punte de legătură între est și vest, acordând azil refugiaților politici în urma Revoluției maghiare din
1956 și a Primăverii de la Praga din 1968. Mai mult, Austria devine gazda organizațiilor internaționale
precum ONU sau OPEC, respectiv a numeroase reuniuni economice și politice europene și/sau
mondiale. Din 1995 Austria a devenit membră a Uniunii Europene, parcursul ei contemporan fiind
determinat de acest statut.

Aspecte geografice
Învecinată cu Cehia și cu Germania (la Nord), cu Liechtenstein și cu Elveția (la Vest), cu Italia și cu
Slovenia (la Sud), respectiv cu Ungaria și cu Slovacia (la Est), Austria este o țară central-europeană
situată în bazinul mijlociu al Dunării. Suprafața totală a țării ajunge la 83.871 de kilometri pătrați (din
care: uscatul ocupă 82.445 și apele 1.426), iar populația țării se ridica în 2010 la 8.214.160 de locuitori.
Forma de guvernământ este republica federală parlamentară [Portal Românesc de Comerț; Ambasada
României în Republica Austria; CIA.gov].
Austria este înzestrată cu un spectaculos relief preponderent muntos, îmbogățit de prezența Dunării.
Concret, „pentru Austria, Dunărea este mai mult decât un râu: ea este spațiu cultural și cale navigabilă, o
legătură economică și mentală a Austriei de Europa Centrală și de Est, respectiv și una dintre cele mai
atractive regiuni ale țării” [Austria.info]. Statul alpin și dunărean este alcătuit din trei mari unități de
relief: Alpii Orientali, ce acoperă circa 70 % din teritoriul Austriei, Câmpia Estică, cu bazinul Vienei,
care acoperă circa 20 % din suprafața țării și Podișul Hercinic, situat în Nord-Estul Dunării [Glăvan,
2000: 77]. Clima Austriei este temperat-continentală, adesea noroasă, cu ierni reci cu ploi frecvente și
zăpadă câteodată în zonele de câmpie, dar cu zăpadă în regiunile montane și cu veri cu temperaturi
moderate, uneori cu ploi scurte și răcoroase. Altitudinea minimă este înregistrată în zona lacului
Neusiedler (115 m), în vreme ce ghețarul Großglockner ajunge la 3.798 m). Printre cele mai importante
resurse naturale ale Austriei pot fi amintite: țițeiul, huila, lignitul, lemnul, minereul de fier, zăcămintele
de cupru, zinc, antimoniu, wolfram, grafit și sare, respectiv resursele hidroenergetice. Aproape 40 % din
teritoriul Austriei este ocupat de terenuri agricole (38,4 %), împărțite după cum urmează: terenuri arabile
(16,5 %), culturi permanente (0,8 %) și pășuni permanente (21,1 %); sistemul de irigații acoperă în total
2
1.170 km din suprafața țării. Circa jumătate din suprafața țării este împădurită (47,2 %). Restul
teritoriului este destinat altor utilizări (14,4 %). Din punctul de vedere al dezastrelor naturale, Austria
este expusă alunecărilor de teren, avalanșelor și cutremurelor, primele două sunt în mod evident asociate
reliefului și precipitațiilor specifice.
Austria excelează în privința politicilor de protecție a naturii, foarte probabil tocmai datorită faptului
că autoritățile centrale, regionale și locale conștientizează principalele probleme de mediu ale țării (o
ușoară degradare a pădurilor generată de poluarea aerului și a solului; poluarea solului prin utilizarea de
substanțe chimice în agricultură; poluarea aerului prin emisii de dioxid de carbon rezultate din utilizarea
cărbunilor și a produselor petroliere în industrie, dar și în transporturi) și ia constant hotărâri în vederea
diminuării efectelor lor nocive. Spre exemplu, Austria este tranzitată intens de transportatorii rutieri,
facilitând accesul Nord-Sud, respectiv Est-Vest la nivelul Europei; în acest context, legislativul austriac
a adoptat un nou regulament rutier (la finele anului 2015) prin care se introduc măsuri de reducere a
vitezei de deplasare pe anumite tornsoane ale autostrăzilor de la 130 km/h la 100 km/h cu mențiunea IG-
L (Immissionsschutzgesets Luft) ce încadrează nerespectarea regimului vitezei în categoria nerespectării
mediului și conduce la amenzi drastice (de până la 2.180 de euro) [UZPR, 2015].
Austria are o climă temperat-continentală, cu particularități locale datorate altitudinii, care
determină, de altfel, și vegetația etajată constituită din păduri (ce ocupă 38,9 % din suprafața țării) de
foioase (stejar, fag) și conifere; pădurile găzduiesc specii de interes cinegetic (cerb, urs, mistreț, capră
neagră). Pitorești și deosebit de atractive sunt pășunile alpine și montane, care împreună cu stâncăriile,
zăpezile și ghețarii îmbogățesc frumusețea peisajelor. Acestora li de se adaugă o generoasă rețea
hidrografică consituită din Dunăre (300 km) și afluenții ei, precum și din numeroasele lacuri naturale sau
antropice utilizate pentru activități recreative (pescuit sportiv, agrement nautic, plajă, înot etc.) [Glăvan,
2000: 77].
Din punct de vedere turistic, Alpii constituie cea mai valoroasă resursă naturală a Austriei (ea
deținând aproape 29 % din întregul lanț Alpin). Mititeanu arată că aproximativ 63 % din teritoriu este
acoperit de Alpi. În plus, Austria se mândrește cu un Club Alpin înființat în 1862. Alpii Orientali se
împart în trei mari sectoare paralele. Primul sector, situat la Nord este cel al Alpilor Calcaroși, care
prezintă altitudini cuprinse între 2.500 și 2.900 de metri, cu peisaje pitorești, cu numeroase abrupturi, cu
stânci și forme carstice deosebite. Urmează sectorul Alpilor Centrali, care se desfășoară pe o lungime de
aproximativ 400 de kilometri și care oferă o mare diversitate de peisaje alpine, numeroși ghețari, masive
montane înzăpezite mai mult sau mai puțin pe parcursul întregului an și o multitudine de văi
spectaculoase. Ultimul sector este cel al Alpilor Calcaroși de Sud. Valea Innului (520 km), cu afluenții
Salzach și Enns, este, probabil, cea mai impunătoare dintre numeroasele văi longitudinale și transversale
ce brăzdează teritoriul țării.
Statul federal (Figura nr. 1) este alcătuit din nouă regiuni (Länder): Burgenland, Carintia (Kärtnen),
Austria Inferioară (Niederösterreich), Austria Superioară (Oberösterreich), Salzburg, Stiria (Steiermak),
celebrul Tirol, Vorarlberg și regiunea Vienei. Abundența de resurse turistice naturale, cultural-istorice
foarte valoroase și atractive îi „conferă Austriei o vocație turistică internațională, în care se impun
aspectele peisagistice de mare frumusețe, domeniile schiabile, satele și stațiunile turistice (din Tirol),
stațiuni balneare, centrele turistice cu o zestre istorică și culturală impresionante” [Glăvan, 2000: 78].

Figura nr. 1. Regiunile Austriei


Sursă: http://www.euload.com/harti/Harta_Austria.php
Portalul de promovare a turismului [Austria.info] este extrem bogat și cuprinde informații foarte
bine structurate cu privire la destinația turistică în ansamblu, respectiv cu privire la fiecare regiune în
parte. Se remarcă și numeroasele orășele cochete, puternic impregnate din punct de vedere istoric. Unele
s-au dezvoltat în împrejurimile Vienei, dar și în Austria Inferioară și în Burgenland, integrând excelent
arhitectura impunătoare a capitalei și natura pitorească. Altele, îndeosebi cele din Austria Superioară și
din Salzburg, au o atmosferă unică generată de șarmantele fațade ale vechilor case ale burgheziei de
odinioară; și ele se încadrează remarcabil de armonios în natura impresionantă. Nu mai puțin atractive
sunt orășelele pitorești din Carintia și din Stiria sau ansamblurile urbane grațioase din Tirol și din
Vorarlberg. Acestea din urmă sunt, de altfel, și regiunile în cadrul cărora se remarcă fascinanta coabitare
milenară a oamenilor cu Alpii.
Niederösterreich (Austria Inferioară) prezintă unele dintre cele mai diverse și mai atractive peisaje.
De pildă, valea Dunării de la Wachau abundă în monumente arhitectonice în cele mai reprezentative
stiluri: gotic, renascentist, baroc și romantic. Oferta Land-ului este completată de Mostviertel (regiunea
2
seducţiei ). Peisajul montan este reprezentat de Niederösterreich Süd-Alpin (cu munţii din Semmering-
Rax-Schneeberg, Bucklige Welt sau Wechsel, una dintre zonele favorite de drumeție). Acestora li se
adaugă și Waldviertel (o regiune liniștită și izolată de podiş, gazdă a mii de bălți, iazuri şi mlaştini),
precum și colinele și dealurile cu vii, respectiv străduţele cu crame ale satelor pitorești și ospitaliere,
adesea alese ca destinații pentru cicloturism.
Regiunea Oberösterreich (Austria Superioară) îmbogățește peisajul cu: împăduritul Mühlviertel ce
prezintă culmi line, dar și un relief montan spectaculos, cu multe piscuri ascuțite și cu numeroase hăuri;
vechi cetăți, castele și ruine valorificate ca puncte de atracție turistică de mai toate localitățile de pe
cursul Dunării (din triunghiul Linz-Wels-Steyr), care invită bicicliștii să le cutreiere; Innviertel și
Hausruckviertel completează semnificativ oferta culturală austriacă, prin posibilitatea de a trăi direct
cultura populară în satele vechi și pitorești ale regiunii Salzkammergut, gazdă a munților maiestuoși și a
numeroase lacuri. Munții, lacurile și resursele culturale se îmbină armonios și în zona dominată de
Salzburg, dând naștere unora dintre cele mai apreciate produse turistice austriece: turismul cultural
urban și turismul montan de vară, respectiv de iarnă; ultimele nu ar putea să aibă același farmec dacă nu
ar fi susținute de sate pitorești.
Protecția naturii și turismul durabil sunt două chestiuni luate în serios de autorități, mai bine de o
treime din suprafața țării fiind sub protecția naturii. Mai mult, Austria este împânzită de parcuri
naționale și de arii protejate. Unele dintre cele mai renumite sunt: zona Lavanttal; rezervaţia naţională
Nockberge şi Millstätter Alpe; cea mai mare rezervaţie naţională, Parcul Național Hohe Tauern, este
dominată de Großglockner; Parcul Naţional Kalkalpen, accesibil de la Pyhrn-Eisenwurzen și nu numai
acestea.
Tabelul nr. 1. Principalele areale turistice ale Austriei și formele de turism practicabile

Sursă: Prelucrare după Glăvan, 2000: 78-81, Austria.info, www.austria.hartaeuropa.com și www.infotravelaustria.ro


Urmat de o succintă prezentare a fiecărei regiuni, cu evidențierea elementelor specifice,
valorificabile îndeosebi în cadrul turismului rural, Tabelul nr. 1 cuprinde o sinteză a tipurilor de turism
practicabile în arealele turistice ale Austriei. Printre cele mai cunoscute destinații austriece se pot aminti:

2 Este numită așa deoarece primăvara întreaga zonă din sudul Dunării înflorește, transformându-se într-o mare albă de
flori parfumate, gazdă a numeroase sărbători pitorești și vesele.
Tirol, Vorarlberg și Stiria. Tirolul mai că ar putea fi considerat sinonim (chiar și parțial) al Austriei, fiind
una dintre cele mai căutate zone de schi ce se bucură, totodată, și de o valorificare excelentă a resurselor
culturale ale satelor ei.
Vorarlberg ocupă colțul Vestic al Austriei, până la Pasul Arlberg (1.802 m) și are: o unitate montană
calcaroasă de peste 2.700 m; peisaje carstice și alpine pitorești; sate agropastorale cu tradiție turistică;
râuri, cascade și chei sălbatice. Localizat în aria montană Vestică a Alpilor Calcaroși la Nord și a Alpilor
Centrali la Sud, despărțiți de Valea Innului, Tirolul este cel mai important areal turistic al Austriei. Zona
prezintă văi și forme de relief extrem de variate și de spectaculoase. În Tirol sunt numeroase domenii
schiabile, inclusiv la peste 3.000 m. Tirolul este alcătuit din: Alpii Calcaroși (Alpii Bavariei), Innthal
(Valea Innului), Alpii Centrali, Zillertal (Valea Zillerului), Tirolul de Est și Kitzbühel. În Tirol se găsesc
96 de stațiuni pentru sporturi de iarnă, dintre care 33 au diferențe de nivel de peste 1.000 m, iar 8 sunt la
altitudini de peste 1.600 m. Ținutul are numeroase lacuri. Tot aici se află și Hochgurgl (stațiune
localizată la cea mai mare altitudine din Austria, 2.150 m). Renumită pentru spiritul tirolez, regiunea
are multe sate turistice și abundă în localități pitorești cu resurse etnofolclorice foarte valoroase. Apoi,
Land-ul Salzburg cuprinde extremitatea Estică a Alpilor Calcaroși, Alpii Salzkammergutului (cu
masivul Dachstein, 2.996 m) și Alpii Salzburgului (2.713 m) ce se transformă apoi în Podișul Austriei.
Zona prezintă o mare diversitate peisagistică glaciară, carstică și alpină și, de asemenea, este bogată în
ape minerale și termale cu valori terapeutice deosebite. Regiunea Carintia-Stiria ocupă partea Central-
Sudică a Austriei, suprapunându-se prelungirilor Estice ale Alpilor Stiriei (2.396 m) și Leitha; oferă
peisaje variate cu peșteri, chei, abrupturi, dar și forme blânde și domoale, pășuni și terenuri agricole,
lacuri naturale și antropice, cărora li se adaugă ape minerale, dar și numeroase și variate monumente
istorice și de artă. Carintia este supranumită Riviera Austriacă. Localitățile Liesertal şi Maltatal
constituie destinația europeană cea mai prietenoasă pentru familii. Mai mult, Carintia găzduiește
Trebesing, satul bebelușilor și al copiilor [Babydorf.at] care are un hotel (cu fermă) dedicat celor mai
mici clienți [Babyhotel.eu]. Capitala Austriei, Viena, este un spațiu de sine-stătător ce se suprapune
bazinului Dunării. Relieful este de câmpie, joasă, cu coline în jur, cu păduri și lacuri ce îi îmbogățesc
peisajul. Dunărea joacă un rol-cheie în toate localitățile sale, pline de monumente istorice și de artă. Cea
mai Estică și mai nouă regiune este Burgenland sau Țara Soarelui (cu peste 300 de zile însorite pe an)
și are o ofertă bogată de cultură și de evenimente culturale, dublată de resurse naturale și balneare
atractive, precum și de oferta de vinuri, având inclusiv un drum al vinului. Podișul Austriei se întinde în
zona de Nord-Est a Austriei (sub Alpii Salzkammergut), suprapunându-se și culoarului Dunării. Ținutul
se caracterizează prin: peisaje diverse, ape minerale, lacuri glaciare, fonduri piscicole; stațiuni balneare
și stațiuni montane.
Ținând cont de caracteristicile fizico-geografice și de maniera în care localitățile, predominant
rurale și suburbane, au reușit să se integreze armonios în peisajul austriac, devine limpede faptul că
turismul montan și cel rural reprezintă tipurile dominante de turism ale Austriei, așa cum se va putea
observa mai jos.

Aspecte demografice
Conform celor mai recente date statistice disponibile (Caseta nr. 1) în 2014, populația totală a țării
se ridica la 8,5 milioane de persoane; populația totală a Austriei reprezintă circa 1,7 % din totalul
cetățenilor Uniunii Europene [Eurostat]. Rata totală de fertilitate este de 1,44 copii/femeie, fiind net
inferioară „nivelului de înlocuire” de circa 2 copii/femeie [Austrian Embassy Washington DC]. Mai
mult, statisticienii estimează un declin demografic manifestat prin scăderea natalității și a dimensiunii
familiilor, precum și prin creșterea numărului gospodăriilor cu un singur membru [Laimer și Sonntag,
2014: 8].
Figura nr. 2. Piramida populației Austriei, la nivelul anului 2015
Sursă: https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/au.html
Conform Institutului de Statistică din Austria, populația tinde să îmbătrânească [Statistik.at]. Dacă
în 1990, persoanele inactive pe piața muncii (0-19 ani) erau puțin sub 25 %, la nivelul anului 2014
procentul lor avea să scadă sub 20 % și se estimează ca până în 2030 să ajungă la 19,3 %. În anul 1990,
persoanele active pe piața muncii (20-64 de ani) reprezentau 60,8 % din totalul populației, procentul
crescând la 61,9 % în 2014, dar anticipându-se un regres de până la 57,3 % în 2030. Populația inactivă
pe piața muncii (de peste 65 de ani) nu reprezenta nici 15 % în 1990, urcând la 18,4 % în 2014 și
estimându-se o creștere până la aproape un sfert (23,4 %) în 2030. Distribuția populației în funcție de
sex și de vârstă este redată în Figura nr. 2, iar rata de creștere a populației este estimată la 0,55 %.
Speranța de viață este în medie de 81,39 de ani (cu 78,76 de ani pentru bărbați și cu 84,15 ani în cazul
femeilor). Procentul vârstnicilor este de circa 20 % din total. În concordanță cu aceeași sursă [CIA.gov],
circa 66 % din populația țării este concentrată în marile centre urbane; tendința este de urbanizare (cu o
rată anuală de creștere de 0,4 % pentru perioada 2010-2015). Densitatea populației este de 96,2
2 3
locuitori/km . Viena este, de departe, cel mai mare oraș, concentrând peste o treime din populația țării .
Următoarele orașe, în funcție de numărul locuitorilor lor, sunt: Graz (274.207), Linz (197.427), Salzburg
(148.420), Innsbruck (126.965), Klagenfurt (97.880), Villach (60.500), Wels (59.858) și Sankt Pölten
(52.747) [CityPopulation.de].
Regiuni preponderent urbane (populație rurală
< 20 % din populația totală)
Regiuni intermediare (populație rurală
între 20 % și 50 % din populația totală)
Regiuni preponderent rurale (populație rurală
> 50 % din populația totală)
Figura nr. 3. Distribuția zonelor rurale, mixte și urbane la nivelul Austriei
Sursă: http://ec.europa.eu/eurostat/web/rural-development/statistics-illustrated
Privită din perspectiva repartiției teritoriului, Austria este o țară predominant rurală (Figura nr. 3),
ceea ce, în combinație cu relieful preponderent montan, îi și conferă farmecul aparte. Un caracter urban
dominant au zonele dezvoltate în jurul: Vienei, Innsbruckului, Slazburgului, Linzului, Grazului și
Viellachului. Peste jumătate din populația Austriei este stabilită în localități predominat rurale
[Ec.Europa.eu; OECD.Stat, 2014].
Conform recensământului populației din 2001 [Statistik.At], Austria are o populație majoritar
austriacă (91,1 %); se mai regăsesc etnici din fosta Republică Iugoslavia (croați, sloveni, sârbi și

3 Zona metropolitană depășește 2,4 milioane de persoane, orașul propriu-zis având circa 1,8 milioane de locuitori.
bosniaci), reprezentând circa 4 % din total; urmează turcii (1,6 %), germanii (0,9 %) și alte etnii
nespecificate (2,4 %). Germana este limba cea mai vorbită la nivelul statului (88,6 %) și este limba
națională adoptată în toate regiunile; urmează: turca (2,3 %), sârba (2,2 %), croata (1,6 %, limbă oficială
în Burgenland) și alte limbi în procent de 5,3 % (slovena, limbă oficială în Carintia de Sud și maghiara,
în Burgenland). Predomină catolicii (73,8 %); protestanții sunt nu chiar 5 %; urmează: musulmanii
(circa 4 %), ortodocșii (în jur de 2 %) și alte culte creștine (sub 1 %). La recensământul din 2001, ateii
declarați ajungeau la aproximativ 12 %.

Aspecte etnografice, folclorice și culturale tradiționale


Meșteșugurile și manufactura se bucură de o tradiție foarte veche, conservată și promovată. Astfel,
în Austria, unele ateliere au devenit în timp veritabili actori globali, în veme ce în altele persistă
atmosfera de mai bine de trei secole. Oficialii [Austria.info] pun accent pe următoarele elemente
(detaliate în Anexa nr. 1): paharele Riedel; ceramica Gmundner și Gollhammer; meşteşugul austriac de
imprimare a modelelor pe materiale textile – blaudrucken; vopsirea manuală a textilelor și realizarea de
imprimeuri duble alb-albastre; pantofii Goiserer-Schuh și GEA-Schuhmanufaktur; broderia manuală a
Salzburger Federkielsticker etc.
Austria este împânzită de mici ateliere de manufactură, adevărate succese grație capacității lor de a
redefini constant echilibrul dintre tradiție și inovație; unele dintre ele sunt reunite în cadrul unei
organizații a vechilor ateliere de manufactură, Meisterstraßen (Străzile de Meșteșugari). În cadrul
organizației se regăsesc croitori de Dirndl, creatori de pălării și de pantaloni din piele, chiar și un
designer de rame de ochelari moderne și absolut deosebite, fiind confecționate din coarne de cerb.
Produsele gastronomice sunt pe lista recomandărilor ghidului turistic Michelin [Autriche, 2015: 48-
49]. Adesea, bucătăria austriacă este confundată cu cea vieneză și asociată acesteia, însă fiecare Land își
menține propriile specialități cu care își surprinde și își delectează vizitatorii. De altfel, destinația mai
este numită și „Țara Savorilor” [Austria.info]. Bucătăria are influențe din regiunile controlate odinioară
de Imperiu (Ungaria, Boemia, Slovacia, Ucraina, Bucovina, Polonia, Craina, Croația, Trieste, Dalmația,
precum și din Land-urile federale contemporane). Anexa nr. 2 trece în revistă cele mai relevante produse
gastronomice ale Austriei.
Jodler-ul este de departe unul dintre elementele emblematice ale tradițiilor austriece, fiind o formă
4
de comunicare la distanță . Pe lângă Jodler mai există și Almschrei și Juchzer; în secolul al XIX-lea a
apărut și o combinație între cântat și jodeln, Jodellied sau cântec de Jodler. De pildă, în 1902 au fost
identificate numai în Stiria 444 de Jodler-e și de Juchtzer-e. Sesizând faptul că în ultima vreme Jodler-
ul a devenit de-a dreptul o formă de psdeudo-folclor, s-a luat decizia de a combate această transformare
și de a proteja, implicit, elementul cultural autentic prin deschiderea, în 2012, în pădurea din Pinzgau, a
unui traseu Königsleitner Jodelwanderweg [Mein.Österreich.info].
Austria are o extrem de mare diversitate de tradiții și de evenimente folclorice, culturale, artistice
etc. De la sărbătorile și obiceiurile din mediul rural, până la concertele de talia Concertului de Anul Nou
al Orchestrei Filarmonice din Viena (Das Neujahrskonzert der Wiener Philharmoniker), vizionat de
peste un miliard de telespectatori din mai mult de 90 de țări, variatele evenimente transformă Austria
într-o destinație în care se întâmplă aproape permanent ceva. Ghidul turistic Michelin [Autriche, 2015:
50-51] amintește câteva dintre cele mai cunoscute evenimente populare austriece (detaliate în Anexa nr.
3).

4 Jodeln este activitatea de a cânta fără text, cu voce tare și cu treceri rapide dintr-un registru înalt în unul jos și
înapoi; cei mai buni cântăreți de Jodler-e sunt adevărați acrobați vocali. Jodler-ul s-a dezvoltat în zonele montane ale Austriei
și se prezintă într-o varietate foarte mare [Mein.Österreich.info].
Credința în Dumnezeu și tradițiile religioase marchează mai toate aspectele vieții sociale îndeosebi
în comunitățile rurale, dar nu numai. Formula de salut, utilizată în mai toate magazinele, restaurantele,
spațiile publice etc., este Grüß Gott. În Tirol, la margine de drum sau pe câmpuri, se întâlnesc adesea
troițe. În Carintia, sunt frecvente Bildstöcke (mici nișe de rugăciune, decorate cu scene biblice). Cele
mai multe dintre casele austriecilor au așa-numitul Herrgottswinkel (colțul lui Dumnezeu: loc de
reculegere și de rugăciune). Sfinții sunt foarte importanți; cel mai adesea întâlniți în locuințele oamenilor
sau pictați pe pereții exteriori ai caselor lor, alături de Fecioara Maria, sunt: Sfântul Florian (protectorul
față de incendii); Sfântul Gheorghe (care a omorât balaurul); Sfântul Christoph (protejează călătorii de
moarte de-a lungul traseului lor) [Autriche, 2015: 50].
Austriecii se mândresc din plin cu costumele lor populare, Trachten, de care sunt și foarte atașați.
Pantalonii largi ungurești se mai poartă în Burgenland doar de către ansamblurile populare, însă în
mediul rural din Tirol, Vorarlberg și Stiria continuă să se poarte, în mod uzual, dar și la biserică
(duminica sau de sărbători), precum și la evenimente vestoanele din loden și corsajele de catifea.
Lederhosen (celebrii pantaloni scurți din piele de căprioară, cu croiul perfect adaptat ritmurilor drăcești
ale dansului tirolez), care ajung până spre genunchi, cu pieptar și cu bretele lungi și curelele verzi din
fetru cu flori de colț brodate, sunt purtați în mod curent de bărbați împreună cu vestoane multicolore din
loden fără guler și necăptușite. Drindl continuă să stârnească admirația turiștilor, apare în mii de variante
regionale și cuprinde: o fustă plisată; un șorț deschis la culoare (bleu cu alb sau roz cu alb), legat în talie;
un corsaj alb cu mâneci bufante, ușor decoltat și încrețit; o jachetă scurtă, cambrată încheiată cu nasturi
sau legat cu șnur. Și orășenii sunt fideli lodenului, prin urmare acesta este utilizat în vestimentația lor. La
fel de populare ca și Lederhosen sunt și costumele bărbătești, respective deux-pièces-urile de damă,
Steirer Anzug, respectiv Steirer Kostüm, veritabile Alpensmoking-uri. Acestea sunt alcătuite din:
pantaloni sau colanți din loden gri (sau maro în Carintia), cu manșete verzi, purtați cu șosete albe și cu
vestoane lungi, lejere, cu revere verzi; costumul feminin este practic la fel, doar pantalonii fiind înlocuiți
de fustă. Elementele vestimentare tradiționale sunt păstrate și în moda curentă [Autriche, 2015: 51].

Aspecte economice specifice


Conform analizelor realizate de World Economic Forum [Schwab, 2015; Schwab 2016], Austria
este dezvoltată din punct de vedere economic, aparținând categoriei economiilor determinate de
inovație, la fel ca următoarele state europene: Belgia, Cehia, Cipru, Danemarca, Elveția, Estonia,
Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Luxemburg, Marea Britanie, Olanda,
Norvegia, Portugalia, Slovacia, Slovenia, Spania și Suedia. La nivel mondial în clasamentul pentru
2016/2017, Austria ocupă locul al 19-lea (progresând 4 poziții față de anul 2014), iar în plan european,
mai competitive decât ea sunt: Elveția (cea mai competitivă economie a lumii în ultimii 8 ani), Olanda,
Germania, Suedia, Marea Britanie, Finlanda, Norvegia, Danemarca și Belgia; față de anul precedent,
Austria a reușit să surclaseze Luxemburg și Franța.
Așa cum reiese din rapoartele WEF [Schwab, 2015; Schwab, 2016], competitivitatea economică a
Austriei se suprapune în multe cazuri peste cea a economiilor avansate sau este apropiată de valorile
Europei și ale Americii de Nord. PIB-ul Austriei a avut în cei 25 de ani de analiză (1990-2015) o
evoluție asecendentă, cu o revenire destul de rapidă după criza economică globală din deceniul
precedent. Austria se încadrează în categoria statelor ale căror economii se dezvoltă pe baza inovării.
Principalele probleme identificate la nivelul mediului de business sunt: reglementările restrictive în
domeniul laboratoarelor; birocrația guvernamentală oarecum ineficientă; nivelul relativ crescut al
impozitelor și al taxelor; complexitatea reglementărilor fiscale. Nu prezintă probleme din perspectiva
criminalității și a furturilor. Următoarele elemente nu constituie impedimente ale mediului de business:
inflația; instabilitatea guvernamentală; reglementările privind regimul valutei; sistemul public de
sănătate; lipsa de etică a forței de muncă; corupția; infrastructura; instabilitatea legislativă; accesul la
surse de finanțare; calificarea și pregătirea forței de muncă; capacitatea de inovare.
În anul 2015, PIB-ul Austriei s-a ridicat la 374,1 miliarde $; valoarea PIB-ului per capita a fost de
43.724,0 $. Economia Austriei este dominată de servicii, acestea generând în 2014 un procent de 70,5 %
din PIB-ul de 396,8 miliarde $; urmează sectorul industrial (aproximativ 28 % la PIB); agricultura și
silvicultura contribuie cu sub 2 % la PIB. Austriecii cultivă în special cereale, cartofi și fructe; sunt
producători de vin și de lactate; cresc bovine, porcine și păsări; și exploatează lemnul. Din punctul de
vedere al industriilor principale, se remarcă: construcțiile, utilajele, autovehiculele, automobilele și
componentele auto, alimentele, metalurgia, industria chimică, industria lemnului, papetăria,
echipamentele de comunicații și turismul. Forța de muncă se ridică la 3,823 de milioane de persoane,
care lucrează în: servicii (68,5 %), industrie (26 %) și agricultură (5,5 %). În activitățile de comerț
internațional ale Austriei, în 2014, exporturile se ridicau la 170,1 miliarde $, în vreme ce importurile
ajungeau la 172,5 miliarde $. Cele mai importante piețe de export sunt: Germania (30,4 %), Italia (6,5
%), Franța (5 %), SUA (4,7 %), Elveția (4,5 %) și Slovacia (4,2 %). Partenerii pentru import provin în
mare parte din aceleași țări: Germania (41,9 %), Italia (6,5 %), Elveția (4,6 %), Cehia (4,3 %) și Olanda
(4,1 %) [CIA.gov].
Un studiu elaborat de Camera de Comerț din Tirol (Wirtschaftskammer Österreich, Tirol – WKÖ
Tirol) arată că în jur de 90 % dintre afacerile din Austria se încadrează, conform accepțiunii UE, în
categoria afacerilor de familie (cu mai puțin de 10 angajați); dacă sunt eliminate din discuție firmele cu
un singur angajat („firma cu o singură persoană”), procentul „afacerilor de familie în sens îngust”
reprezintă puțin peste jumătate din numărul total de firme (54 %). Acestea concentrează 67 % din
populația ocupată (persoane independente, care lucrează pe cont propriu și angajați); cumulat, este vorba
despre 1,7 milioane de persoane. Totodată, aceste firme generează 58 % din cifra de afaceri (concret,
365 de miliarde €). În Austria funcționează 156.400 de afaceri de familie, dintre care 70 % își desfășoară
activitatea în orașe mici sau în comunități rurale. Principalele lor domenii de activitate sunt: turismul,
construcțiile și producția. Mai mult, în domeniul turismului austriac, afacerile de familie sunt
responsabile pentru 74 % dintre firmele active, 80 % din totalul persoanelor ocupate și 78 % din cifra de
afaceri realizată în acest sector de activitate [WKÖ Tirol, 2013].

Aspecte sociale
Conform raportului privind implementarea strategiei turismului austriac, turismul asigura, în 2012,
direct și indirect circa 333.000 de locuri de muncă cu normă întreagă (circa 9,5 % din total), creând
numeroase ramuri ocupaționale, atractive îndeosebi pentru tinerii din mediul rural, dar nu numai [Smeral
(coord.), 2013: 2].
În deplină concordanță cu economia dezvoltată și stabilă a țării și drept consecință a acesteia,
populația Austriei se bucură într-o mare proporție de un nivel de trai crescut și de o bună calitate a vieții.
Doar în jur de 4 % dintre austrieci trăiesc la limita subzistenței [CIA.gov]. Cele mai recente statistici ale
OECD [Regional Wellbeing] privind calitatea vieții cetățenilor din Austria arată că șomajul înregistrează
cele mai mici valori tocmai în regiunile cu cea mai intensă activitate turistică (Salzburg, Tirol, Austria
Superioară, Vorarlberg și Stiria), la polul opus găsindu-se, cum este și firesc, Viena. Desigur, aceleași
regiuni se bucură și de cea mai mare rată de angajare. Prin urmare, trebuie făcută asocierea dintre
șomajul scăzut și intensitatea activității turistice.
Cheltuielile publice pentru serviciile de sănătate se ridică la circa 11 % din PIB, plasând țara pe
poziția a 11-a, la nivel mondial, din 191 de țări. Densitatea medicilor este de circa 4,83 la mia de
locuitori, iar a paturilor de spital este în jur de 7,6 la mie. Întreaga populație are acces atât la surse de apă
potabilă, cât și la servicii de salubritate. Statul cheltuie aproape 6 % din PIB (5.8 %) pentru educație.
Șomajul în rândul tinerilor (15-24 de ani) ajunge la 9 %, fiind ușor mai ridicat în rândul femeilor.
Conform OECD, aproape 27 % din populația îmbătrânită este dependentă. În prezent, vârsta de
pensionare depășește 67 de ani [OECD.Stat, 2014].
Cele mai recente evaluări ale competitivității statelor lumii [Schwab, 2016], așa cum s-a arătat și
mai devreme, plasează Austria pe poziția a 19-a în plan global. Din analizele efectuate de specialiști
reiese că Austria se găsește în primele 25 de poziții al clasamentului pentru aspecte precum: cadrul
instituțional, infrastructura, sănătatea și educația primară, educația superioară și formarea profesională,
eficiența pieței bunurilor, pregătirea tehnologică, gradul de sofisticare a mediului de afaceri și inovarea.
Din raportul OECD [Better Life] din 2016 privind nivelul de viață, se pot desprinde câteva concluzii.
Astfel, doar în jur de 1,5 % din populație se confrunta în anul 2014 cu șomajul de lungă durată (de unul
sau mai mulți ani), în vreme ce populația activă (71,08 % cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani) era
ocupată în anul 2014; un procent de 7,32 % din populație avea un program de muncă foarte lung
(depășind în mod constant 50 de ore de muncă pe săptămână. În același timp, cei care au un contract de
muncă cu normă întreagă, alocă în jur de 14:55 ore pe zi activităților recreative și îngrijirii personale. Un
procent de aproape 69 % din populație își percepe starea de sănătate ca fiind bună sau chiar foarte bună.
Peste 81 % din populație consideră lipsit de pericole mersul pe jos seara. Economia austriacă
înregistrează o rată redusă a inflației, de 0,8 % pe an. Populația țării este bine pregătită din punct de
vedere educațional, procentele oficiale fiind concludente: 98,1 % din populație parcurgând ciclul primar,
din care 99,3 % pe cel secundar și 80 % pe cel terțiar. Mai mult, Austria este printre statele care își rețin
talentele (poziția 24) și care atrag talente (poziția 34). Totodată, capacitatea de inovare este una deosebit
de dezvoltată (poziția 7), reflectându-se și în: calitatea crescută a institutelor de cercetare (poziția 22),
buna colaborare dintre universități și industrie în domeniul cercetării și al dezvoltării de noi
produse/servicii (poziția 15), prin finanțarea cercetării în cadrul firmelor (poziția 19), precum și prin
disponibilitatea cercetătorilor și a inginerilor (poziția 27) [OECD, 2016, Better Life; Schwab, 2016].

Servicii specifice
În prima ediție a Travel & Tourism Competitiveness Report [WEF, TTCR, 2007: 51; 54], pe baza
datelor colecate și prelucrate de World Economic Forum (WEF) și de World Travel & Tourism Council
(WTTC), specialiștii încadrau Austria alături de: Elveția, Franța, Germania și Slovenia, în categoria
Cash-Cows („vaci de muls”) a matricii BCG (Boston Consulting Group). Cu alte cuvinte, Austria este
competitivă din punct de vedere turistic, având un scor ridicat, un risc redus în termeni de politici
economice și un ritm redus de creștere la nivelul industriei călătoriilor și a turismului. În aceste condiții,
investitorii realizează venituri superioare raportat la riscurile asumate. Mediul de business este stabil și
predictibil, ceea ce face destinația foarte atractivă pentru investitori, care cu eforturi investiționale relativ
reduse pot genera cvasi-continuu venituri sigure („mulgând” liniștiți afacerile deținute). Din perspectiva
statului, această poziție în matricea BCG implică nevoia de a încuraja sporirea investițiilor, prin
acordarea de stimultente, în vederea susținerii și a continuării creșterii destinației.
Din punctul de vedere al competitivității economice, Austria este în zona primei cincimi a
clasamentului global, având o infrastructură de bază foarte bună și performând în privința inovării și a
gradului de sofisticare. Infrastructura, în general, plasează Austria în rândul primelor state la nivel
global. Tehnologia menține și ea țara în top. Destinația excelează la capitolele infrastructură rutieră și
feroviară, ceea ce se traduce prin accesibilitate crescută la nivelul tuturor atracțiilor turistice. Serviciile
de comunicații și rețelele de electricitate constituie un alt punct forte al țării; circa 84 % dintre austrieci
utilizează Internetul. Având în vedere dimensiunea relativ redusă a statului, existența unui număr mic de
centre urbane de mari dimensiuni, precum și particularitățile reliefului preponderent montan, Austria are
o infrastructură aeriană bună care, prin cele 52 de aeroporturi (24 cu piste pavate, 28 nepavate și un
heliport), unde operează 89 de companii aeriene ce oferă zboruri preponderent internaționale (cu un
5
disponibil de 516,6 milioane de locuri-kilometri pe săptămână ), dar și naționale, o face ușor accesibilă
turiștilor și oamenilor de afaceri, deopotrivă [Schwab, 2016; Schwab, 2015; WEF, TTCR, 2015;
CIA.gov].
În privința competitivității ei turistice [WEF, TTCR, 2015], Austria ocupă un loc favorabil în
clasamentul global, închizând prima duzină, iar pe plan european este a 7-a. Prelucrările privind
competitivitatea economică și turistică a Austriei (Figura nr. 4) au fost realizate prin raportare la
competitorii ei ca destinație turistică; au fost avuți în vedere concurenții direcți identificați de WTTC
[2015]: Bulgaria, Cehia, Croația, Elveția, Franța, Germania, Italia, Polonia și Slovenia; lista a fost
6
completată cu restul statelor vecine : Slovacia și Ungaria. Deși nu se numără printre concurenții
Austriei, România a fost inclusă în analiză tocmai pentru o mai bună înțelegere a modului în care se
dezvoltă destinațiile competitive.

Figura nr. 4. Competitivitatea economică și turistică a Austriei față de cea a concurenților ei


Surse: prelucrare proprie pe baza: Schwab (ed.), 2015: 103; WEF, TTCR, 2015
Așa cum se observă în graficul de mai sus, Austria își surclasează pentru cele mai multe criterii
marea majoritate a competitorilor; prețul este singurul element pentru care statul se află printre cele mai
puțin competitive destinații. Destinația este mai performantă în raport cu toți concurenții ei în cazul
elementelor: siguranță și securitate, sănătate și igienă, precum și infrastructura serviciilor turistice; ea se
bucură de o competitivitate sporită și pentru: atractivitatea mediului de business, fiind surclasată doar de
Elveția și de Germania; calitatea resurselor umane și piața muncii, respectiv pentru infrastructura TIC,
fiind depășită numai de Elveția; precum și pentru sustenabilitatea mediului, caz în care o depășesc numai
Elveția și Ungaria.
Din perspectiva prioritizării turismului și a călătoriilor, Austria este foarte performantă, ocupând
locul 16 la nivel global, iar eficiența marketingului și a promovării o plasează pe locul 3 din cele 141 de
7
țări analizate în 2015 [WEF, TTCR]. Succesul destinației depinde direct de coerența strategiilor din
8
domeniul turismului. Autoritățile au luat decizia de a impulsiona turismul prin inovare și prin

5 Rezultatele studiilor întreprinse de WEF [TTCR, 2015] indică 455,1 de milioane de locuri-kilometri/săptămână pentru
zborurile internaționale și 4,9 milioane de locuri-kilometri/săptămână pentru zborurile naționale. Densitatea aeroporturilor
este de1,1 aeroporturi la milionul de locuitori din mediul urban (poziția 71 la nivel global).
6 Principatul Liechtenstein a fost omis din lipsă de informații statistice și pentru că nu este inclus în studiile WEF.
7 În 2007, WEF plasa Austria pe locul 4 din 124 pentru participarea la târguri de turism și pe 7 pentru eficiența
activităților de marketing și de branding de destinație turistică [WEF, TTCR, 2007].
8 S-au reunit oficiali ai următoarelor ministere ale republicii federale: Ministerul Federal pentru Știință, Cercetare și
Economie (care guvernează turismul), Ministerul Federal al Agriculturii, al Silviculturii, al Mediului și al Gospodăririi
încurajarea dezvoltării de oferte turistice pe parcursul întregului an, elaborând în 2010 cea mai recentă
strategie a turismului, Tourismusstrategie „Neue Wege im Tourismus”, prin a cărei implementare au dat
o nouă direcție turismului austriac [BMWFJ, 2010]. Strategia se centrează pe cele trei componente-cheie
ale ofertei Austriei: Alpii; Dunărea și lacurile; orașele și cultura. Această strategie pune un accent
deosebit pe dezvoltarea ecologică a infrastructurii de transport. În acest sens, se au în vedere
transporturile terestre. Pentru transporturile rutiere, soluțiile dezirabile presupun stimularea utilizării în
comun a diverselor forme de transport public, în vederea diminuării poluării (în condițiile în care circa
75 % dintre turiștii Austriei se deplasează cu automobilul). ÖBB-Personenverkehr AG este cel mai mare
furnizor de servicii de mobilitate; ÖBB și-a început activitatea în 2005 cu operațiuni de transport de
persoane, feroviar și cu autocarul, în baza Legii Federale a Transporturilor Feroviare din 2003. ÖBB-
Personenverkehr AG are peste 4.000 de trenuri, 2.200 de autobuse și operează 900 de rute de autobus.
De serviciile companiei beneficiază zilnic mai bine de un milion de persoane. Cei circa 2.800 de angajați
pun în practică misiunea companiei, și anume orientarea către client și încercarea de a-i satisface cât mai
bine toate nevoile, creând servicii cât mai apropiate de dorințele clienților. Totuși, doar 7 % dintre turiști
utilizează trenul, în principal pentru că multe regiuni și destinații intraalpine nu sunt încă accesibile pe
calea ferată. Mai mult, încă lipsesc legăturile internaționale directe dintre multe destinații austriece și
piețele lor sursă [ÖBB].
O componentă esențială a ofertei turistice estivale (în special, dar nu exclusiv), o constituie
destinațiile montane, care sunt frecventate pentru drumeții, turism activ etc. Organizația care
monitorizează activitatea montană este Verband Alpiner Veriene Österreichs (VAVÖ), rețeaua oficială
care reunește cele 12 Cluburi Alpine ale Austriei, cu peste 630.000 de membri. Infrastructura traseelor
alpine se concretizează prin 472 de cabane și de refugii montane (cu aproximativ 24.000 de locuri),
respectiv prin amenajarea și întreținerea a circa 50.000 de km de drumuri și de poteci, frecventate de în
jur de 3 milioane de drumeți anual [VAVÖ, 2015].
Peste 4.000 de firme activează și oferă peste 7.300 de locuri de muncă în sfera serviciilor recreative
și sportive, fără de care produsul turistic austriac nu s-ar bucura de atractivitatea unanim recunoscută.
Circa 14.000 de angajați lucrează în cele mai bine de 9.700 de firme active în cadrul industriei culturale.
Mai mult de 2.300 de agenții de turism oferă locuri de muncă pentru aproape 33.000 de persoane
[OECD, 2014].
În spiritul inovării, oficialii austrieci caută soluții pentru dezvoltarea și prestarea de servicii de
transport nepoluante și durabile. Una dintre direcțiile în care sunt canalizate investițiile statului și ale
mediului privat este cea a serviciilor de transport sustenabil.

Activitatea turistică și importanța ei specifică


Nu mai este de multă vreme o noutate faptul că Austria este o destinație turistică în (mare) vogă
pentru turiștii străini, dovadă (Figura nr. 5) în acest sens fiind și evoluția sosirilor și a încasărilor din
turismul internațional din perioada 1995-2014 [UN Data]. Important de notat este faptul că turismul
intern al Austriei tinde să genereze venituri aproape egale cu cele din sosirile internaționale. Spre
exemplu, conform OECD [2014], turismul Austriei a generat în 2012 venituri de 31.643 de milioane €,
din care 14.984 de milioane din turism intern, și 16.659 de milioane din sosirile internaționale.

Apelor; Ministerul Federal al Transporturilor, al Inovării și al Tehnologiei (BMVIT) și Societatea Federală de Căi Ferate din
Austria (ÖBB).
Figura nr. 5. Turismul de Figurile nr. 6 a și b. Contribuția turismului Austriei la PIB și la
9
incoming al Austriei piața muncii
Sursă: United Nations Data Surse: WTTC, 2015; WTTC, Infographic
În deceniul 2004-2014, conform prelucrărilor WTTC [2015; Infographic], ponderea turismului în
PIB-ul țării a înregistrat o tendință regresivă, scăzând de la 15,9 % în 2004, la 13,5 % în 2014, WTTC
prognozând o continuare a tendinței ascendente, la 15,3 % în 2015, iar pentru perioada 2015-2025 se
anticipează un spor anual de 3 % al contribuției totale a turismului la PIB, astfel ca în 2025 să ajungă la
60,7 miliarde € (de la cele 44,5 miliarde € din 2014). Evoluții similare se înregistrează și în cazul
contribuțiilor directe ale turismului la PIB, respectiv, la piața muncii, precum și în cazul contribuției
totale la piața muncii (Figurile nr. 6 a și b). Se estimează o creștere ușor mai accentuată (+3,5 %/an) în
cazul contribuției directe la PIB.
Similar, contribuția directă a turismului la dezvoltarea pieței muncii este estimată la 2,4 %
comparativ cu creșterea anuală de 1,6 % a contribuției totale a turismului la piața muncii. Exporturile
generate de sosirile internaționale au adus Austriei 16,8 miliarde € (9,7 % din totalul exporturilor din
2014); specialiștii WTTC au estimat o creștere cu 5,2 % pentru 2015 și de 4,5 %/an pentru orizontul de
timp 2015-2025. În anul 2025, WTTC prognozează venituri de 27,4 de miliarde € (9,7 % din total). În
anul 2014 s-au făcut investiții în turism în cuantum de 3,1 miliarde € (4,2 % din totalul investițiilor);
pentru anul 2015, se așteaptă confirmarea creșterii de 5,3 % prognozate. Până în 2025, se estimează o
creștere a investițiilor de 3,2 %/an, urmând să ajungă la: 4,5 milarde € (5,2 % din totalul investițiilor).
În raportul privind Austria, OECD [2014] arăta că, la nivelul anului 2012, în jur de 73.200 de firme
erau active (direct) în domeniul turismului; dintre acestea aproape jumătate prestau servicii de
ospitalitate (de cazare, 14.880 și de alimentație, 29.110). Numărul de locuri de muncă oferite direct în
turism se ridica la 326.300 (concret, 80.130 în sectorul de cazare și 123.040 în alimentație), ceea ce
determină un număr mediu de 5,4 angajați în unitățile de cazare și de 4,2 în cel de alimentație. Prin
urmare, industria de ospitalitate din Austria este dominată de structuri de mici dimensiuni, cel mai
probabil, operate sub forma afacerilor de familie.
Datele oficiale [StatCube.At] confirmă cele punctate anterior, arătând că, în anul 2013, în cadrul
firmelor active în domeniul serviciilor (260.510), aproape 18 % erau dedicate căzării și alimentației
publice (46.073), generând 4,32 % din cifra de afaceri (16.759.171.000 €) și asigurând circa 15 % dintre
locurile de muncă ocupate pe ramură.

9
Impactul direct al turismului este asociat în primul rând cu: hotelurile, agențiile de turism, transportatorii aerieni, alte
servicii de transport (excluzând serviciile de transport pentru navetiști), precum și activitatea din zona serviciilor de
alimentație publică, respectiv a industriilor recreative și de divertisment, pe care le sprijină direct. Contribuțiile indirecte
rezultă din însumarea veniturilor realizate pe lanțul de distribuție, a investițiilor și a sumelor colectate de structurile
guvernamentale [WTTC, 2015].
În statisticile oficiale [Statistik Austria, Beherbergungsstatistik, 2015], la nivelul Austriei sunt luate
10 11
în considerare 9 tipuri de unități publice de cazare și 3 tipuri de unități de cazare private , care au o
capacitate mai mică de 10 locuri. Conform Institutului Național de Statistică al Austriei [StatCube.At],
oferta de primire turistică a a țării cuprindea la nivelul anului 2014 un total de 64.339 de unități de
cazare, cu aproape 4.000 de structuri mai puțin decât în 2008. Totodată, în aceeași perioadă numărul
șomerilor din acest sector a crescut de la 17.457 la 25.180 de persoane, deși numărul de înnoptări a
sporit de la 126.718.888 la 131.900.739. Raportat la anul 2010, veniturile din industrie au crescut cu 17
%, sporul angajaților a fost de 5 %, iar costul forței de muncă a crescut cu 23 % [StatCube.At;
Beherbergungsstatistik, 2015].
Rezultatele analizelor Camerei de Comerț din Tirol (WKÖ) indică o creștere de circa 10 % a
înnoptărilor, de la 118.747.000 în 1980 la 131.901.000 în 2014. Se mai observă și menținerea relativ
constantă a ponderilor înnoptărilor turiștilor austrieci în totalul anual (circa 24 % în 1980, respectiv puțin
peste 27 % în 2014). Prin urmare, turismul austriac este preponderent de incoming. Distribuția turiștilor
străini în funcție de țara de origine arată că Germania este de departe cel mai important generator de
înnoptări turistice internaționale în Austria, deținând în 2014 o pondere de circa 65 % din totalul
înnoptărilor (totuși, -8 % față de 1990). În top urmează înnoptările olandezilor, ale elvețienilor și ale
cetățenilor din Liechtenstein, respectiv cele ale britanicilor. Ponderi demne de luat în seamă au și
înnoptările: italienilor, belgienilor, cehilor, rușilor, francezilor, maghiarilor. Mai bine de o cincime dintre
înnoptările din 2014 sunt generate de străinii sosiți din alte țări.
Studiile WKÖ [2015] indică o preferință clară pentru Tirol și Salzburg, destinații care nu au
înregistrat modificări semnificative în evoluția înnoptărilor în perioada 1990-2014. În privința
interesului manifestat de turiști față de tipurile de structuri de cazare, apare o orientare clară înspre
unitățile de cazare clasificate la nivel superior (4 și 5 stele), respectiv la nivel mediu (3 stele),
concomitent cu declinul cererii pentru structurile clasificate inferior. Totodată, pentru perioada analizată
scade și ponderea înnoptărilor în structurile private [WKÖ, 2015].
Marea majoritate a activităților preferate de turiști au legătură cu mediul rural, unde se pot desfășura
[InvestinAustria.at]; astfel, topul activităților de iarnă cuprinde: schi (66 %), jocuri de iarnă în zăpadă
(35 %), relaxare (11 %), cumpărături (9 %), drumeții/mountain biking (9 %), vacanțe în natură (8 %) și
city-break-uri (8 %); iar cel al activităților de vară include: drumeții montane și alpinism (40 %), vacanțe
în natură (39 %), înot (30 %), cicloturism și mountain biking (19 %), city-break-uri (12 %), vizite și
plimbări (11 %), cumpărături (10 %) și vacanțe culturale (10 %).
Programul guvernamental pentru dezvoltare rurală, Österreichisches Programm für ländliche
Entwicklung 2014-2020. Programmtext, elaborat în 2012 [BMLFUW] indică dezvoltarea rurală drept
una dintre prioritățile naționale având în vedere că aproape 45 % din populația țării trăiește în mediul
2
rural (cu o densitate de 57,4 de locuitori/km ), iar 21 % dintre cetățeni locuiesc în zone intermediare
(nici urbane, nici rurale) și numai 34 % din populație este efectiv urbanizată. Șomajul este de 2,7 % în
mediul rural. Din cele 4.185.700 de locuri de muncă din 2012, un procent de 71,9 % era ocupat în
sectorul terțiar (din care 265.000, reprezentând 6,3 %, în turism); din același total, 39,6 % se găseau în
mediul rural. La nivelul anului 2011, capacitatea totală de cazare se ridica la 981.301 locuri, din care

10 Hoteluri și unități similare; case de vacanță comerciale; centre de tratament prestat prin sisteme sociale; centre de
tratament private și publice; hostel-uri și case de oaspeți; refugii alpine; tabere pentru copii și pentru tineret; campinguri și
altele, care sunt mai greu de cuantificat: spații de cazare puse la dispoziție în școli sau în alte clădiri – internate, centre de
tratament, tabere de tineret, alte refugii, spații de campare, corturi ridicate temporar, cămine studențești, trenuri, vase de
croazieră etc [Statistik Austria, Beherbergungsstatistik, 2015].
11 Locuințe private, exclusiv cele din gospodării rurale; reședințe private în cadrul gospodăriilor țăranilor –
apartamente, bungalouri, case de vacanță, ce pot fi închiriate; precum și reședințe secundare/case de vacanță altele decât
ferma țărănească
[Statistik Austria, Beherbergungsstatistik, 2015].
72,5 % se găseau în mediul rural, 13,7 % în zone intermediare, iar 13,8 % în mediul urban. Analizele
stategilor turismului austriac [Fritz; Schiman și Smeral, 2015: 8] au scos la iveală o diminuare a
duratelor medii de ședere în intervalul 1990-2014 (de la 5-5,4 nopți la începutul anilor ’90 la 3,8 nopți în
2014 pentru străini, respectiv de la 4,6 nopți în 1990 la 3 nopți în 2014 pentru austrieci). Astfel, la cinci
ani de la începerea implementării strategiei de dezvoltare a turismului austriac, devine din ce în ce mai
clar că este necesară adaptarea ofertei noilor nevoi ale turiștilor postmoderni, care caută experiențe
inedite și memorabile. În acest context, specialiștii arată că investițiile în dezvoltarea turismului balnear
și de tratament, respectiv adoptarea de măsuri complexe pentru combaterea sezonalității și pentru
transformarea Austriei într-o destinație atractivă pe parcursul întregului an, constituie direcția în care
trebuie să se orienteze autoritățile federale, regionale și locale, precum și prestatorii [Fritz; Schiman și
Smeral, 2015: 8-9].
Programul guvernamental își propune continuarea dezvoltării infrastructurii specifice și de sprijin
pentru a se putea intensifica activitatea turistică și pentru a se asigura activități turistice pe parcursul
întregului an. Inovarea este conceptul de bază al acestei dezvoltări și se urmărește în toate domeniile:
ecologic, tehnic, socio-economic etc. Investițiile vizează: stimularea mobilității ecologice, prin
dezvoltarea de sisteme de transport sustenabile; realizarea de pachete turistice cu mobilitate puțin
poluantă, inclusă; crearea unor centre logistice sau a unor centrale de mobilitate turistică, respectiv de
rețele integrate de transport, precum: tren, în circuit, cu transport urban gratuit, în contul biletelor de tren
plătite sau cu transport pe cablu pentru doritori, inclus în prețul pachetului. Un alt obiectiv constă din
realizarea de investiții în infrastructura turistică transregională de mici dimensiuni, în centre de
informare turistică, precum și în infrastructura pentru petrecerea timpului liber. Totodată, se are în
vedere și dezvoltarea sustenabilă a turismului montan, care se sprijină într-o mare măsură pe satele din
proximitate [BMLFWUW, 2012].
Succesul Austriei ca destinație turistică este strâns legat de modul în care este organizată întreaga
activitate turistică, inclusiv promovarea destinației. Turismul austriac este unul eterogen și extrem de
diversificat, ceea ce impune abordări complexe în demersurile organizațiilor de management de
destinație turistică. Prin urmare, în organizarea și în gestionarea problemelor turismului [EC, 2015], s-a
ținut cont de aceste particularități, precum și de statul federal. Astfel, turismul este descentralizat la
nivelul celor nouă Land-uri, care, conform legislației în vigoare, au competențe și atribuții legislative și
executive, deopotrivă, în limitele legislației naționale și europene. La nivel național, problemele
turismului cad în sarcina Ministerului Federal pentru Știință, Cercetare și Economie, care a elaborat și
implementează strategia turismului, urmărind realizarea unei coordonări strânse (apropiată și directă) și
strategice în problemele turismului austriac. În acest fel, se întărește coordonarea dintre nivelul central și
cel rural.
La nivel național, în funcție de situație, forul guvernamental cooperează și/sau se consultă cu:
Comisia Parlamentară pentru Turism (înființată în 2006); Paternerii sociali (Camera Economică Federală
a Austriei, Camera de Muncă Federală a Austriei); ÖHT (Banca Austriacă pentru Dezvoltare
12
Turistică ); Institutul Național de Statistică al Austriei; Asociațiile Private de Turism (Asociația
Hotelierilor din Austria); Asociația Agențiilor de Turism și a Turoperatorilor; etc. Finanțate în proporție
de 75 % din fondurile Ministerului de resort și în procent de 25 % din resursele Camerei de Comerț,
activitățile de cercetare a piețelor, de inovare a produselor și a pachetelor turistice, precum și de

12 Deschiderea și interesul manifestate de autoritățile federale față de investițiile în turism reies cât se poate de clar din
faptul că Austria este una dintre puținele țări ce se pot lăuda cu existența unei instituții bancare dedicate finanțării hotelăriei și
industriei ospitalității (Österreichische Hotel und Tourismusbank sau ÖHT Bank). Astfel, li se asigură acces la finanțări
bancare microîntreprinderilor din ospitalitatea și din turismul austriac, ce altminteri nu ar avea decât posibilități foarte
limitate de creditare. Banca a fost fondată încă din anul 1947! [BMWFW, 2015; ÖHT Bank].
13
promovare a ofertei în ansamblu, îi revin Oficiului Național pentru Turism al Austriei (ONT Austria
sau ANTO – Austrian National Tourist Office). Activitățile și preocupările ONT Austria sunt centrate pe
următoarele: marketing (în colaborare cu cele 9 Birouri de Turism ale Land-urilor Federale; fiecare
Land organizându-și, la rândul său, activitățile specifice de marketing de destinație turistică);
subvenționare (prin ÖHT); inovare (îndeosebi prin programul Innovationsmillion); infrastructură și
mediu de business. La nivelul Land-urilor federale apar: Parlamentul fiecărui Land; Administrațiile și
Instituțiile de Guvernământ Local; respectiv și Camerele de Comerț/Economice și cele de Muncă. Land-
urile și regiunile au propriile lor Oficii și/sau Centre Turistice Regionale. La nivel local se regăsesc:
municipalitățile și administrația locală, respectiv Oficiile și/sau Centrele Turistice Regionale. Autonomia
decizională presupune și existența unei componente de legiferare/reglementare; astfel, fiecare Land
poate adopta propriile acte normative și hotărâri cu privire la: activitatea turistică în general; problemele
de mediu; planificarea regională și teritorială; chestiunile legate de infrastructură, precum și la
problemele legate de finațarea anumitor activități la nivel local. Culegerea de date statistice privind
activitatea turistică este obligatorie, iar metodologia și conținutul cercetărilor sunt reglementate legal și
vizează atât excursiile fără înnoptare, cât și sosirile turistice de scurtă sau de lungă durată [Laimer și
Sonntag, 2014: 4].
Specialiștii Ministerului de resort au sintetizat provocările turismului austriac, identificând unele cu
importanță sporită (TIC și inovare; conectivitate și infrastructură de transport; angajare în turism;
combatere a sezonalității; modificări demografice; îmbunătățire a accessibilității în destinațiile turistice;
îmbunătățire a calității ofertei turistice; sarcini administrative și de reglementare) și unele cu importanță
medie/moderată (diversificare a ofertei turistice; protejare a patrimoniului cultural; protejare a
patrimoniului naural; îmbunătățire a calități datelor staistice; criză economică și perioadă de redresare;
creștere a sustenabilității ofertei turistice; combatere a modificărilor climatice; dezvoltare și
implementare de practici responsabile în turism; respectiv, și concurență din partea altor destinații) [EC,
2015]. Aceste aspecte reies și din analizele WEF [2015].
Obiectivele ONT Austria includ: alocarea de resurse financiare suficiente și redirecționarea a cel
puțin 50 % din garanțiile ÖHT, ceea ce se așteaptă să conducă la o creștere a înnoptărilor la 140 de
milioane în anul 2018; facilitarea acordării de vize turistice în baza reglementărilor Schengen; acordarea
unei atenții sporite turismului rural; în acest sens, se au în vedere măsuri precum: crearea unor condiții-
cadru atractive, menite a încuraja companiile din turism în zonele rurale; finanțarea cercetării și
dezvoltării îndeosebi în acele domeniile benefice pentru mediul rural (de exemplu, turismul); crearea
unor condiții-cadru mai bune pentru prestatorii de servicii turistice medicale și de sănătate, respectiv de
tratament [EC, 2015].
Portalul online Austria.info cuprinde două secțiuni, una dedicată turiștilor și una pentru
intermediari. A doua secțiune vizează exclusiv relațiile de tip Business-to-business și a fost creată cu
scopul de a eficientiza promovarea și comercializarea produselor și a serviciilor turistice ale Austriei.
Sunt promovate oficial circa 250 de agenții de turism turoperatoare de incoming specializate pe diverse
piețe, tipuri de turism etc. Întregul portal de promovare a destinației este realizat în nu mai puțin de 29
de limbi străine (cărora li se adaugă, desigur, germana).
Guvernul federal sprijină inovarea în turism (îndeosebi în destinațiile rurale), punând accentul pe
cooperare și susținând financiar atari demesuri prin diverse programe, precum: Bund-Länder-
Innovationsmillion – Leuchtturmprojekte (un milion de euro acordat Land-urilor federale pentru inovare)
sau Investitionen in Wachstum und Beschäftigung (investiții în creștere economică și în angajare) și nu
numai. Alte mecanisme de finanțare funcționale sunt European Agricultural Fund for

13 ONT Austria promovează oferta turistică a țării, în ansamblul ei, precum și oferta fiecărui Land federal în parte, în
peste 30 de țări; cele 9 Land-uri au portaluri online proprii, desprinse din site-ul oficial.
Rural Development (EAFRD) și European Regional Development Fund (ERDF) [BMWFW, 2015; ÖHT
Bank; EC, 2015].

Modelul specific de turism rural al Austriei


Din motive de limitare a spațiului, în cadrul acestei secțiuni nu vom reveni asupra aspectelor legate
de turismul rural austriac amintite anterior, ci ne vom rezuma la a le completa.
Studiul realizat de specialiștii austrieci de la WiPool [Austria.tourism] a condus la concluzia că de
turismul rural (la ferma țărănească) sunt interesați îndeosebi cetățenii din țările Central- și Est-europene,
ce îl îndrăgesc. Așa cum s-a arătat mai devreme, oferta de ospitalitate a Austriei este dominată de
afacerile de familie, fapt pentru care își și conservă excelent caracterul tradițional. Mai mult, străinii
contribuie în cea mai mare măsură la activitatea turistică a statului, iar cererea se îndreaptă preponderent
spre turismul rural (circa 80 % din total). Turismul rural structurat a pornit inițial de la fermierii care
găzduiau oaspeții ce nu mai găseau locuri disponibile în hotelurile aglomerate în perioadele de vârf de
sezon. De fapt, turismul rural austriac (cazarea la localnici, mai ales la fermieri) are o tradiție
îndelungată: „circa 25 % dintre ferme primesc oaspeți de peste 100 de ani, această formă asigurând un
trai sigur și decent pentru aproximativ 10 % din totalul fermierilor austrieci.” [García Henche, 2004: 61-
62; Tălângă, 2010: 36]. Mai mult, specialiștii români explică de ce Tirolul este o destinație de referință:
„În Austria, expansiunea masivă a turismului s-a realizat prin dezvoltarea unei concepţii originale, având
la bază preocupări sociale puternice. Locuitorul muntelui fiind în centrul strategiei de amenajare, aici s-a
dezvoltat un turism montan rural, plecând de la nodurile vechi populate [...], Tirolul, ce are ca trăsătură
dominantă dezvoltarea progresivă şi controlată local. O atenţie deosebită s-a acordat prezervării
mediului natural şi cultural, promovându-se peisajul natural şi uman nealterat, tradiţional, creaţia
artificială neavându-şi locul aici. Datorită particularităţilor concepţiei de amenajare turistică (context
instituţional şi politic bazat pe descentralizare, dezvoltare turistică echilibrată şi continuă, larga
distribuţie a activităţilor turistice în centre de talie mică şi mijlocie), Tirolul a fost considerat model de
dezvoltare a turismului verde.” [Studiu de fezabilitate, 2010: 15].
Intensificarea activității turistice în mediul rural a condus desigur, la creșterea economică a satelor
și, implicit, la creșterea nivelului de trai al localnicilor, precum și la diversificarea procupărilor și a
activităților acestora. În timp, printr-o continuă aliniere la cerințele turiștilor tot mai sofisticați,
activitatea s-a profesionalizat. În prezent, turismul rural se bazează pe agroturism privat, dar și pe:
hanuri, hoteluri și apartamente. Organizația care coordonează activitatea turistică rurală este asociația
Urlaub am Bauernhof (Vacanțe la Fermă sau Holidays on the Farm). Calitatea de membru este strict
legată de respectarea prevederilor impuse de asociație. Condiția de bază este ca întreprinzătorul să fie
exclusiv agricultor, astfel reușindu-se respectarea standardelor privind calitatea serviciilor prestate.
Fiecare fermă poate să ofere cel mult 10 paturi per unitate familială. Ferma agroturistică trebuie să fie
exploatată de membrii familiei. Activitatea trebuie să se desfășoare în condiții legale, iar datele tuturor
turiștilor vor fi înregistrate. Turismul rural dezvoltat în Austria constituie unul dintre cele mai elocvente
exemple din perspectiva succesului și a relației succes-marketing și promovare eficientă [García
Henche, 2004: 61-62; Antonescu și Antonescu, 2013: 123-124].
Rețeaua Urlaub am Bauernhof reglementează, organizează, coordonează, controlează și
promovează turismul rural al Austriei care se desfășoară în satele turistice de recreere (Urlaubsdörfer).
14
Conform Eurogîtes , fermele austriece cele mai frumoase și, de asemenea, verificate din punct de
vedere calitativ poartă emblema Urlaub am Bauernhof, care garantează faptul că ferma este funcțională
și că experiența turistului va fi autentică, acesta având ocazia de a trăi viața cotidiană a familiei
fermierului și de a se bucura de cel puțin 3 produse tipice realizate în casă. Fermele de vacanță sunt

14 Organizația europeană ce patronează turismul rural și care reunește 35 de organizații de profil din 27 de țări.
clasificate pe flori, numărul de margarete indicând și nivelul de confort – controalele și evaluările sunt
realizate de membrii unui juriu ce vizitează fermele și le testează ofertele. Oferta promovată de asociație
prin intermediul portalului propriu este una foarte bogată și diversificată. Website-ul este tradus în cinci
limbi străine (engleză, olandeză, poloneză, cehă și maghiară); conținutul nu pare să difere. Ofertele sunt
structurate în funcție de sezon: estival sau hibernal. Fiecare regiune are propria secțiune. Fermele sunt
împărțite în funcție de tema pe care o oferă: copii și bebeluși; bio și sănătate; echitație; respectiv,
persoane cu dizabilități. Portalul cuprinde în prezent 1.687 de ferme (Figura nr. 7) [Eurogîtes; Urlaub
am Bauernhof].

Figura nr. 7. Fermele înscrise în rețeaua Urlaub am Bauernhof


Sursă: http://www.urlaubambauernhof.at/index.php?id=16&L=2&sessionId=1451354267
Fermele sunt împărțite în patru mari categorii, în funcție de tipul de vacanță pe care îl oferă:
Vacanță la ferma țărănească (gospodărie tipică, inclusiv animale); Vacanță la vie (fermă viticolă sau
gospodărie cu vie); Casă țărănească (locuință tipică din mediul rural, dar fără animale) și Cabană de
munte. Experiențele oferite cuprind cinci categorii generice: tradiție populară; gastronomie sau bucătărie
și pivniță/cramă; munci țărănești; economie, agricultură și zootehnie locală; ferma țărănească. Există
cataloage electronice consistente ce pot fi descărcate pentru fiecare dintre temele menționate, respectiv
pentru cele 9 Land-uri promovate. Calitatea prestațiilor din mediul rural mai este certificată pentru
produse ecologice și bio (Austria Bio Garantie și Eco-label for Tourism).

Figura nr. 8. Secțiunea pentru copii a site-ului Urlaub am Bauernhof


Sursă: http://www.urlaubambauernhof.at/kinderseite/
Un aspect deosebit îl constituie faptul că portalul Urlaub am Bauernhof are o secțiune dedicată
copiilor (Figura nr. 8). Conținutul este prezentat exclusiv în limba germană. Toate fermele au animale,
copiii și/sau părinții pot face selecția în funcție de animalele preferate (vite, cai, păsări, purcei, iepuri,
cobai, oi sau capre). Secțiunea Informații generale prezintă succint conceptul de fermă ca unitate de
primire turistică și face legătura cu site-ul principal. O altă secțiune este cea a Bauernhof ABC (ABC-ul
fermei țărănești), care cuprinde un mic dicționar al experienței la fermă. Mai există informații cu privire
la protecția animalelor și o broșură pentru copii. În fine, pagina oferă și un colț de joacă ce conține
diverse jocuri, precum Sudoku la fermă, planșe de colorat online, ghicitori, pălăria cu glume etc.
Satelor turistice li se adaugă și cele 20 de sate dedicate pasionaților de drumeții montane și de
alpinism (Bergsteiger Dörfer sau Mountaineering Villages); acestea sunt incluse în proiectul omonim și
sunt organizate pe baza unor criterii clare și stricte, ce vizează protecția mediului și exploatarea durabilă,
satele montaniarzilor fiind localizate în arii protejate.

Perspectivele turismului rural


Succesul Austriei ca destinație este strâns legat de modul în care se organizează și se finanțează
întreaga activitate turistică, inclusiv promovarea ei. Caracterul tradițional al ofertei austriece este
excelent conservat și valorificat tocmai datorită faptului că industria serviciilor de ospitalitate este
dominată de afacerile de familie. Competitivitatea crescută a turismului austriac, preponderent rural și
de incoming, își are rădăcinile în eforturile oficialilor de sprijinire a dezvoltării turismului în spiritul
inovării, al durabilității și al sustenabilității, în condițiile conservării, ale promovării și ale valorificării
autenticității. Riguroasa implementare a politicilor de mediu, contribuie la creșterea atractivității Austriei
ca destinație pentru turism în natură, oferind o șansă excelentă dezvoltării turismului rural și montan pe
parcursul întregului an. Montaniarzii, amatorii de drumeții, cicloturiștii și schiorii se bucură fiecare în
felul său, pe parcursul întregului an, de munții și de lacurile unei destinații, în care mai bine de o treime
din teritoriu se află sub protecția naturii.
Perspectivele turismului rural austriac sunt direct dependente de viziunea autorităților cu privire la
prioritățile și la dezvoltarea mediului rural. Astfel, strategia de dezvoltare a spațiului rural [BMLFUW,
2012] urmărește, în primul rând, sprijinirea dezvoltării de proiecte-pilot în turismul rural axate pe
dezvoltarea de noi produse și servicii turistice, precum și pe promovarea și pe comercializarea acestora.
Concret, destinațiile austriece trebuie să prezinte oferte creative și inovative, relevante pentru
consumator. Al doilea punct avut în vedere este cooperarea micilor întreprinzători (la organizarea unor
fluxuri de lucru comune; la utilizarea în comun a investițiilor realizate și a resurselor disponibile în
cadrul destinației; la dezvoltarea și/sau promovarea unor oferte de produse și de servicii turistice rurale
comune; prin cooperarea intrasectorială pentru realizarea de economii și prin cooperarea intersectorială
și crearea de rețele, îndeosebi cu firme din domeniul agricol). Profesionalizarea și creșterea calității
turismului și a gastronomiei din mediul rural reprezintă a treia componentă a strategiei. Crearea unor
oferte turistice inovative și durabile din perspectiva mediului, pentru a atrage turiștii în mediul rural pe
parcursul întregului an, constituie a patra prioritate. Crearea și dezvoltarea de lanțuri de aprovizionare
și de distribuție scurte constituie al cincilea obiectiv strategic (ce presupune inclusiv stimularea
integrării verticale și orizontale a prestatorilor locali, precum și crearea și consolidarea piețelor locale și
dezvoltarea produselor centrate pe turismul gastronomic). Orice demers de dezvoltare a turismului se
face în condițiile strictei respectări și protejări a mediului înconjurător.

Bibliografie
1. Antonescu, Daniela; Antonescu, Raluca-Mirela, 2013, „Dezvoltarea durabilă a agroturismului
în Uniunea Europeană și în România”, in volumul Conferinței internaționale Dezvoltare durabilă în
condiții de instabilitate economică, ediția a II-a, 21-22 iunie 2013, Fundația și Universitatea Academia
Comercială Satu-Mare, pp. 119-128,
http://conferinta2013.academiacomerciala.ro/_VOLCONF2013PDF/volumconferinta/DEZVOLTAREA
%20DURABILA%20A%20AGROTURIMSULUI%20IN%20UNIUNEA%20EUROPEANA%20SI%2
0IN%20ROMANIA_ANTONESCU.pdf [Accesat: 29.12.2015].
2. Bădiță, Alexandra, 2011, „Austria, imperiul varietăților culinare”, in eCuisine.ro, 20.08.2011,
http://www.ecuisine.ro/stil-ecuisine/bucatarii-internationale/austria-imperiul-varietatilor-culinare
[Accesat: 29.12.2015].
3. Coroș, Monica Maria, 2016, „Austria”, in Turismul rural european, editori Emilian M.
Dobrescu; Puiu Nistoreanu, Ed. SITECH, Craiova, pp. 10-37.
4. Fritz, Oliver; Schiman, Stefan și Smeral, Egon, 2015, Bericht über die Entwicklung und
Struktur der Österreichischen Tourismus- und Freizeitwirtschaft im Jahr 2014, iunie 2015,
Österreichisches Institut für Wirtschaftsforschung (WIFÖ), Bundesministerium für Wissenschaft,
Forschung und Wirtschaft (BMWFW),
http://www.bmwfw.gv.at/Tourismus/TourismusInOesterreich/Documents/LAGEBERICHT%202014%2
0mit%20Deckblatt_geringe%20Aufl%C3%B6sung.pdf [Accesat: 29.01.2016].
5. García Henche, Blanca, 2004, Marketing în turismul rural, Editura IRECSON.
6. Glăvan, Valile, 2000, Resurse turistice pe Terra, Editura Economică, București.
7. Laimer, Peter și Sonntag, Ulf, 2014, „The German and the Austrian Travel Habits: An Analysis
over Time Based on the German Reiseanalyse and the Austrian Official Travel Behaviour Surveys”, in
th
The 13 Global Forum on Tourism Statistics, Nara, Japonia, 17-18 noiembrie 2014,
http://www.mlit.go.jp/kankocho/naratourismstatisticsweek/global/pdf/presentation/2-1.pdf [Accesat:
19.09.2016].
8. Lohmann, Martin; Müller, Hansruedi; Pechlaner, Harald; Smeral, Egon (coord.); Wöber, Karl,
2013, Österreich-Tourismus gewinnt an Boden. Bericht des Expertenbeirats „Tourismusstrategie”,
BMWFJ, Viena, http://www.bmwfw.gv.at/Tourismus/Documents/Bericht%20des%20Expertenbeirats
%202013.pdf [Accesat: 19.01.2016].
9. Mititeanu, Dinu și Marlen, fără dată, „Alpii și țările alpine”, in Chemarea Muntelui. Relatări,
amintiri, gânduri, sfaturi, opinii despre munte (blog de călătorie), http://dinumititeanu.ro/Alpii-si-tarile-
alpine [Accesat: 27.12.2015].
10. Schwab, Klaus (editor), 2016, The Global Competitiveness Report 2016-2017. Insight Report,
World Economic Forum, Geneva, http://www3.weforum.org/docs/GCR2016-
2017/05FullReport/TheGlobalCompetitivenessReport2016-2017_FINAL.pdf [Accesat: 30.09.2016].
11. Schwab, Klaus (editor), 2015, The Global Competitiveness Report 2015-2016. Insight Report:
Growth through Schocks, World Economic Forum, Geneva, http://www3.weforum.org/docs/gcr/2015-
2016/Global_Competitiveness_Report_2015-2016.pdf [Accesat: 21.01.2016].
12. Tălângă, Cristian, 2010, Turism rural, note de curs pentru învățământ la distanță, Facultatea de
Geografie, Universitatea București,
http://www.unibuc.ro/prof/ene_m/docs/2015/oct/28_11_00_397_Turism_rural_an_III_Talanga.pdf
[Accesat: 23.11.2015].
13. Ambasada României în Republica Austria, http://viena.mae.ro/node/484#null [Accesat:
27.12.2015].
14. Austria Bio Garantie, http://www.abg.at/ [Accesat: 19.01.2016].
15. Austria.info, 2015, http://www.austria.info/ro/ [Accesat: 19.01.2016].
16. Austria.tourism, 2015, https://www.austriatourism.com/ [Accesat: 19.01.2016].
17. Austrian Business Agency (ABA), Austria. Invest with the World Champion,
http://investinaustria.at/en/downloads/brochures/tourism-2013.pdf [Accesat: 4.01.2016].
18. Austrian Embassy Washington DC, Facts and Figures, „Population”,
http://www.austria.org/population/ [Accesat: 29.11.2015].
19. Autriche, 2015, Collection „Le Guide Vert”, Michelin – Guides Touristiques, France.
20. Bergsteiger Dörfer, http://www.bergsteigerdoerfer.at/ [Accesat: 8.01.2016].
21. Bundesministerium für Land- und Forstwirtschaft, Umwelt und Wasserwirtschaft (BMLFUW),
2012, Österreichisches Programm für ländliche Entwicklung 2014-2020. Programmtext,
https://www.bmlfuw.gv.at/land/laendl_entwicklung/leprogramm.html [Accesat: 19.01.2016].
22. Bundesministerium für Wirtschaft, Familie und Jugend (BMWFJ), 2010, Neue Wege im
Tourismus. Die neue österreichische Tourismusstrategie,
http://www.bmwfw.gv.at/Tourismus/Documents/Strategie_Neue%20Wege%20im%20Tourismus.pdf
[Accesat: 19.01.2016].
23. BMWFW; BMLFUW; Bundesministerium für Verkehr, Innovation und Technologie (BMVIT)
și ÖBB-Personenverkehr AG (ÖBB), 2014, Nachhaltige Mobilität im Tourismus. Leitfaden,
http://www.bmvit.gv.at/bmvit/verkehr/gesamtverkehr/tourismus/downloads/leitfaden_mobilitaet.pdf
[Accesat: 19.01.2016].
24. BMWFW, 2015, Bericht über die Lage der Tourismus- und Freizeitwirtschaft in Österreich
2014, http://www.bmwfw.gv.at/Tourismus/TourismusInOesterreich/Documents/LAGEBERICHT
%202014%2 0mit%20Deckblatt_geringe%20Aufl%C3%B6sung.pdf [Accesat: 19.01.2016].
25. City Population – Austria, „Population Statistics for Countries, Administrative Areas, Cities
and Agglomerations – Interactive Maps and Charts”, http://www.citypopulation.de/Oesterreich-
Cities.html [Accesat: 3.12.2015].
26. Dezvoltarea infrastructurii de agrement în stațiunea turistică Voineasa, județul Vâlcea. Studiu
de fezabilitate, 2010, https://www.oar-bucuresti.ro/anunturi/2010/09/17/a/72789fisa5.pdf [Accesat:
21.01.2016].
27. EU Ecolabel Tourist Accommodation Catalogue, http://ec.europa.eu/ecat/services [Accesat:
21.01.2016].
28. Eurogîtes, 2016, Country Holidays in Europe, http://www.eurogites.org/member.php?
lang=EN&id=AT [Accesat: 9.01.2016].
29. European Commission (EC), 2015, Annual Tourism Report 2015. Austria,
http://eurlex.europa.eu/Notice.do?val=123070%3Acs&lang=en&list=123070%3Acs%2C&pos=1&page
=1&nbl=1&pgs=10&hwords= [Accesat: 12.01.2016].
30. Lonely Planet, 2015, http://www.lonelyplanet.com/austria [Accesat: 29.11.2015].
31. Mein.Österreich.info, http://www.mein-oesterreich.info/musik/jodeln.htm [Accesat:
29.12.2015].
32. ÖBB, fără an, http://personenverkehr.oebb.at/en/index.jsp [Accesat: 29.11.2015].
33. Österreichische Hotel und Tourismusbank (ÖHT Bank), http://www.oeht.at/home/ [Accesat:
9.01.2016].
34. Organizația Economică pentru Cooperare și Dezvoltare (OECD), fără an, „Regional Well-
Being”, http://www.oecdregionalwellbeing.org/ [Accesat: 4.01.2016].
35. OECD, 2014, „Austria”, in OECD Tourism Trends and Policies 2014,
http://dx.doi.org/10.1787/tour-2014-9-en [Accesat: 10.01.2016].
36. OECD, 2016, Better Life Initiative: Measuring Well-Being and Progress,
http://www.oecd.org/statistics/better-life-initiative.htm#Countrynotes [Accesat: 30.09.2016].
37. OECD.Stat, 2014, Factbook Country Statistical Profiles, http://stats.oecd.org/# [Accesat: 18
ianuarie 2016].
38. Portal Românesc de Comerț Exterior, http://www.portaldecomert.ro/Tara-Austria-992.htm
[Accesat: 29.11.2015].
39. Statistik Austria, Beherbergungsstatistik Monatliche Nächtigungsstatistik Jährliche
Bestandsstatistik. Standard-Dokumentation Metainformationen (Definitionen, Erläuterungen,
Methoden,Qualität),2015,
http://www.statistik.at/web_de/dokumentationen/Wirtschaft/Tourismus/index.html [Accesat:
20.01.2016].
40. Statistik Austria,
http://www.statistik.at/web_de/statistiken/menschen_und_gesellschaft/bevoelkerung/index.html
[Accesat: 19.01.2016].
41. StatCube.At, Statistik Österreich, 2016, „Tourism”,
http://www.statistik.at/web_en/statistics/Economy/tourism/index.html [Accesat: 17.01.2016].
42. Urlaub am Bauernhof, http://www.urlaubambauernhof.at/?L=2 [Accesat: 15.10.2015].
43. Urlaub am Bauernhof, Kinderseite (Pagina copiilor),
http://www.urlaubambauernhof.at/kinderseite/ [Accesat: 15.10.2015].
44. Wirtschaftskammer Österrreich (WKÖ), 2015, Statistisches Jahrbuch der WKÖ. Jährliche
Broschüre mit den wichtigsten Wirtschaftsdaten, „Kapitel 11. Tourismus”,
http://wko.at/statistik/jahrbuch/2015_k11.pdf [Accesat: 20.01.2016].
45. WKÖ, 2015, Statistisches Jahrbuch der WKÖ. Jährliche Broschüre mit den wichtigsten
Wirtschaftsdaten, „Kapitel 14. Struktur der Unternehmen”, http://wko.at/statistik/jahrbuch/2015_k14.pdf
[Accesat: 20.01.2016].
46. WKÖ Tirol, 2013, Familienunternehmen in Österreich. Bedeutung, Besonderheiten,
Herausförderungen, https://www.wko.at/Content.Node/Interessenvertretung/Daten--Fakten--
Zahlen/t/Dossier_Familienunternehmen_WKT.pdf [Accesat: 20.01.2016].
47. World Economic Forum (WEF), Travel and Tourism Competitiveness Report (TTCR), colecțiile
2007 (Furthering the Process of Economic Development), 2008 (Balancing Economic Development and
Environmental Sustainability), 2009 (Managing in a Time of Turbulence), 2011 (Beyond the Downturn),
2013 (Reducing Barriers to Economic Growth and Job Creation) și 2015
(Growth Through Shocks), Elveția, Geneva, www.weforum.org [Accesat: 28.12.2015].
48. World Travel & Tourism Council – The Authority on World Travel & Tourism (WTTC), 2015,
Travel&Tourism.EconomicImpact2015.Austria,https://www.wttc.org/-
/media/files/reports/economic%20impact%20research/countries%202015/austria2015.pdf [Accesat:
19.01.2016].
49. WTTC, Infographic, fără an, http://wttc-infographic.org/austria [Accesat: 19.01.2016].
50. The World Factbook: Austria, Central Intelligence Agency (CIA.gov),
https://www.cia.gov/library/publications/the-world-factbook/geos/au.html [Accesat: 27.12.2015].
51. Turismark.ro, „Essen și trinken în Austria sau... ce se poate mânca și bea în Austria”, 14 mai
2010, http://www.turismark.ro/blogs/index.php/blog-calatorii/2010/05/14/essen-trinken-austria [Accesat:
27.12.2015].
52. United Nations – UNWTO, 2016, Statistics, „Arrivals of non resident tourists/visitors,
departures and tourism expenditure in the country and in other countries”,
http://data.un.org/DocumentData.aspx?id=372 [Accesat: 10.01.2016].
53. Uniunea Ziariștilor Profesioniști din România (UZPR), 2015, „Amenzi drastice pe autostrăzile
din Austria, aparent fără niciun motiv. Atenţie mare la semnul IG-L!”, 23 noiembrie 2015,
http://uzp.org.ro/amenzi-drastice-pe-autostrazile-din-austria-aparent-fara-niciun-motiv-atentie-mare-la-
semnul-ig-l/ [Accesat: 24.11.2015].
54. Verband Alpiner Veriene Österreichs (VAVÖ), 2015, http://vavoe.at/ [Accesat: 27.12.2015].
55. http://www.austria.hartaeuropa.com/ [Accesat: 27.12.2015].
56. http://www.babydorf.at [Accesat: 19.01.2016].
57. http://www.babyhotel.eu [Accesat: 19.01.2016].
58. http://www.euload.com/harti/Harta_Austria.php [Accesat: 29.11.2015].
59. http://www.carnuntum.co.at/ [Accesat: 29.11.2015].
60. http://departments.kings.edu/womens_history/mariatheres.html [Accesat: 30.11.2015].
61. http://europa.eu/about-eu/countries/member-countries/austria/index_en.htm#goto_0 [Accesat:
7.01.2016].
62. http://www.infotour.ro/ghid-turistic/austria/hallstatt/ [Accesat: 29.11.2015].
63. http://www.infotravelaustria.ro/ [Accesat: 29.11.2015].

Anexe
Anexa nr. 1. Artizanat și meșteșuguri
 Paharele Riedel sunt celebrele pahare tiroleze, suflate de meșteșugarii din orășelul Kufstein
(Tirol), utilizate astăzi în cadrul degustărilor de vinuri din Austria, până în Franța și Italia, respectiv în
SUA.
 Ceramica Gmundner provine din cel mai mare atelier de creaţie manuală, specializat în ceramică
din Europa Centrală, localizat la Traunsee (în regiunea Salzkammergut); meșteșugarii oferă peste 500 de
forme care, anterior finalizării, sunt modelate manual de până la 60 de ori, conform meşteşugului vechi
de trei secole.
 Ceramica Gollhammer este realizată tot în Salzkammergut; modelele prelucrate exclusiv manual
sunt foarte variate.
 Meşteşugul austriac de imprimare a modelelor pe materiale textile, cunoscut și ca arta
imprimeurilor ce combină culorile albastru-alb, este o tradiție foarte veche, păstrată și valorificată astăzi
de imprimeria Blaudruckerei Wagner din Bad Leonfelden; tehnica presupune utilizarea unei stofe
albastre pentru scoaterea în evidență a imprimeului alb, aplicat utilizându-se modelele vechi de sute de
ani ale familiei Wagner, transmise din generație în generație cu tot cu explicațiile referitoare la
simbolistica și semnificația lor. Vopsitoria Färberei Koó (mică afacere de familie) este centrată pe Josef
Koó, ultimul maestru din Burgenland specializat în vopsirea manuală a textilelor și în realizarea
(manuală sau cu ajutorul unei prese manuale) de imprimeuri alb-albastre duble (cu modele diferite pe
fiecare față), precum și în vopsirea materialelor textile cu indigo extras din plante.
 Pantofii Goiserer-Schuh, făuriți manual într-un mic atelier de pantofar din secolul al XIX-lea,
sunt ieșiți din comun grație celor ale căror picioare le încalță (au fost și sunt purtați de capete încoronate,
dar și de Hubert von Goisern, promotor al genului muzical Neues Volkmusik și „ambasador muzical” al
Austriei).
 Tot pantofi produce, dar pentru o clientelă mai puțin renumită, și GEA-Schuhmanufaktur,
atelierul de creaţie din Schrems (Waldviertel); modelele clasice, arta manuală și standardele calitative
ridicate prin care sunt realizați pantofii acestor artizani se asociază cu dorința producătorilor de a oferi
cea mai bună calitate la prețuri rezonabile.
 Salzburger Federkielsticker sunt artiștii broderiei manuale realizate pe articole din piele cu unelte
confecționate din pene de fazan. Ultimii artizani care practică acest meșteșug sunt Walter Grübl şi
Herbert Klieber din oraşul Eben (Salzburg); ei împodobesc în continuare articole precum: Ranzen (curea
lată, brodată bogat, purtată peste pantalonii din piele ai costumului tradiţional austriac), curele, teci
pentru cuţite, agrafe de păr, portmonee, bretele, coperţi din piele pentru albume, poşete etc.
[Austria.info].

Anexa nr. 2. Gastronomie


 Printre cele mai renumite preparate culinare pot fi amintite: Wiener Schnitzel-ul, gefüllte
Kalbsbrust, Tafelspitz mit G´röste, Knödel, Käsespätzle, Schweinsstelze, Zwiebelrostbraten,
Erdeapfelsalat, Sauerkraut sau Gulasch; apoi supele: Wiener Suppentopf; Fritattensuppe, Nudelsuppe,
Knödelsuppe sau Gemüsesuppe; acestora li se adaugă nu mai puțin delicioasele și cunoscutele deserturi,
precum: Sacher Torte (preparat prima dată în 1832), Linzer Torte (pregătit după o rețetă veche de mai
bine de 350 de ani), Wiener Apfelstrudel, Topfenstrudel, Marmeladekrapfen, Mohr im Hemd,
Palatschinken sau Eismarillenknödl; dulciurile sunt și ele renumite: praline cu Marzipan (Mozart
Kugeln) și Vaniellekipferl; gustările sărate, Käsekreiner, sau dulci, Zwetschenknödl, nenumăratele tipuri
de găluște umplute, completează și ele lista de produse culinare; melcii, care în secolul al XVIII-lea erau
alimentele de bază ale poporului, se numără astăzi printre delicatesele austriece [Turismark.ro, 2010;
Bădiță, 2011; Autriche, 2015: 48-49; Austria.info].
 Băuturile fac parte din deliciile Austriei: de la cappucino-ul vienez cu ciocolată până la o foarte
mare varietate de cafele (Viena și-a pus în mod decisiv amprenta asupra modului în care se prepară, se
servește și se consumă cafeaua); Almdudler-ul este bătura națională și constă dintr-un preparat
carbogazos dulce, făcut din suc de mere și ierburi aromate; localnicii beau și cidru; copiii, dar nu numai,
beau Apfelsaft sau, cel mai adesea, gespritztes Apfelsaft (suc de mere cu apă minerală carbogazoasă);
berea este apreciată și apare și în combinații de tip Radler (bere cu lămâie sau cu grapefruit, preferată de
femei). Vinurile specifice sunt cele din zona de Est a Austriei – favorite sunt vinurile albe seci, de obicei,
gespritzt; Heuringen sunt localuri ce servesc vinul propriu, produs în anul respectiv [Austria.info;
Turismark.ro, 2010; Bădiță, 2011; Autriche, 2015: 48-49]. Uhdler este vinul celebru din Burgenland, iar
Stiria este renumită pentru Schilcher; totodată, viile din această regiune sunt cultivate la cea mai mare
altitudine din Europa (600 m). Austria este bine reprezentată pe harta vinurilor, oferind sortimente
variate: de la vinurile albe, uşoare şi seci, de la cele roşii, corpolente, cu caracter, de la cele nobile, dulci,
premiate, şi până la elegantele şi înţepătoarele vinuri spumoase sau frizzante. Şi toate acestea de o
calitate care uimeşte. [Austria.info]. Predominante sunt soiurile albe, care acoperă peste 70 % din
suprafața cultivată: Grüner Vetliner, Riesling, Sauvignon blanc, Gelber Muskateller, Traminer și
Burgund (Weißburgunder, Grauburgunder şi Chardonnay); există și specialități regionale, precum:
Zierfandler şi Rotgipfler [Austria.info].

Anexa nr. 3. Evenimentele tradiționale ale Austriei


Fiecare dintre cele patru anotimpuri este marcat de numeroase evenimente ce au loc în special în
mediul rural, astfel:
 Primăvara se remarcă: Procesiunile din Duminica de Florii; la 1 mai are loc plantarea „arborelui
de mai” (simbol al fericirii și al fertilității), Maibaumkraxeln (concurs de cățărare în arborele de mai); cu
Rusaliile încep procesiunile (unele, în amintirea Reformei sau a Războiului de 30 de ani) – în Brixental
(Tirol) procesiunile se desfășoară călare, în vreme ce în Traunkirche și Hallstatt se desfășoară pe apă; la
Bischofshofen și Zederhaus au loc prezentări ale Prangstangen (prăjini de 6-8 metri, împodobite cu
coronițe din flori proaspete și panglici), iar la Deutschlandsberg se fac covoare din flori.
 Printre evenimentele estivale se regăsesc: Samsonumzug (mutarea lui Samson), în Murau și
Krakaudorf (Stiria) și în Tamsweg (Salzburg) – Samson este o păpușă uriașă, cu o înălțime de 5 metri,
purtată de o singură persoană; tradiția își are originile cândva în secolele al XVII-lea sau al XVIII-lea și
simbolizează puterea care protejează procesiunile religioase. Cele mai multe comunități rurale
organizează în lunile august și septembrie târguri și sărbătoriri/chermeze (Kirtag) dedicate bisericilor lor.
 Toamna au loc diverse evenimente în semn de mulțumire pentru recoltele îmbelșugate sau pentru
marcarea unor tradiții arhaice din viața comunităților rurale, precum transhumanța. Sunt celebrați sfinții
Hubertus, Leonard și Martin; se fac procesiuni și cortegii, în cadrul cărora se lansează lampioane ce
aduc lumină uneia dintre cele mai sumbre luni din an.
 Iarna este probabil anotimpul cel mai bogat în evenimente, dominând sărbătorile creștine. În
afară de Crăciun și de Anul Nou, care generează o bună parte din atmosfera de sărbătoare, austriecii mai
practică jocurile închinate Sfântului Nicolae (la Bad Mitterndorf), construirea Ieslei (la Bad Ischl sau la
Traismauer), Krippenschauen sau vizitarea și admirarea Ieslelor din casele oamenilor, precum și
Turmblasen (în Tirol). De la Sfântul Nicolae și până la Bobotează, umblă un soi de urători și colindători
costumați și mascați, Perchten (în Lungau, Ennstal și Mürtal); sunt acoperiți cu blănuri și poartă măști
cu coarne în frunte, alungă frigul și întunericul și aduc voie bună, lumina soarelui și fertilitate.
Sternsingen sau mersul cu steaua este un obicei care are loc în Ajunul Bobotezei și care amintește de
sosirea celor Trei Magi la Ieslea lui Isus din Bethlehem. În regiunea Salzburg are loc Glöckerläufe
(oamenii fug cu pălării împodobite cu clopoței). Carnavalul, specific lumii catolice, este organizat în
luna ianuarie și în Austria; astfel, în Vorarlberg are loc Fasching-ul sau Fastnacht-ul. Specifice Tirolului
sunt cortegiile tradiționale cu măști ancestrale: Imster Schemenlaufen (la Imst) și Schleicherlaufen (la
Telfs). Carnavalul de la Bad Aussee este celebru datorită Trommelweiber (femei îmbrăcate viu-colorat ce
umblă pe picioroange) și Flinserln (bărbați înveștmântați în haine acoperite cu zale strălucitoare). Nu
mai puțin apreciat este Fetzenfasching de la Ebensee (carnavalul zdrențelor) [Autriche, 2015: 50-51].

View publication stats