PERLE DE LA EVALUAREA NATIONALA

O trăsătură a genului liric este că oamenii nu vor să citească poezii, în zilele noastre vrem mai
multă acțiune."

 "Poezia aparține genului liric pentru că nu ții minte nimic din ea."

 "Genul liric este atunci când ploaia sună că o liră."

 "Genul liric este făcut de femei cu trăsături frumoase, care vor să arate că au succes la
bărbați."

 "Genul liric este atunci când autorul are, de fapt, în cap o melodie, dar nu știe exact
notele și până la urmă scrie versurI

 "Domnișoară poetă a făcut o figură frumoasă, cum se spune la fotbal, numai că ea a făcut
mai multe."

 "O figură de stil este "frumusețea dintâi", adică este o expresie că la țara."

 Iar rolul cratimei rămâne, și în acest an, pentru mulți elevi, o enigmă.

 "Funcția cratimei este de unire sau de despărțire, în funcție de cum se simte scriitorul
atunci."
 Sinonime pentru "melodia" au fost găsite: zdrăngăneală, balamucul, hitul, song sau...
rimă întortocheată.
  La ultima cerința, candatii au avut de redactat o narațiune în care să prezinte o
întâmplare reală sau imaginară, din timpul unei întreceri sportive. Și aici, exprimările au
fost spumoase.

 "Exact când am dat eu gol s-a bușit tabelul de scor. Și am zis: să mor io! Exact că la
școală. Când să vina vacanță și să scap mă luați cu examenele."
 "Aș fi vrut să particip și eu, dar eram plin de muci."

 "Toate echipele trăgeau la victorie, pentru că premiul întâi le aducea o cârcă de bani."
 "Când a ieșit primul, maratonistul a scos un sunet de bucurie, că un guițat puternic."
 „Poetul s-a cuibărit sub crengi, stă cuminte şi ascultă cum ninge.” „Autorul face
intenţionat o groază de figuri, ca să fie clar cu ce stil ţine.” „Razele joacă” are sens
figurant. „În genul liric, scriitorii îl fac pe cititor să audă muzică, să se uite la tablouri şi
să plângă.” Alt elev se plânge ca „Familia lexicală a cuvântului suflet este foarte săracă.”
şi crede că „Rolul virgulei din construcţia „Ah, nu-s valuri de zăpadă” este să arate că
autorul geme.”

 Textul nu are idei secundare. Toate sunt super principale şi îmi e jenă să aleg.”
 “Oamenii s-au gândit să facă pe morţii sau să se caţere într-un copac, pentru că nu puteau
să le facă pe amândouă.”
 ”Sensul cuvântului crengi e boscheţi.”
 ”În “de-acolo” cratima a fost folosită degeaba. Putem folosi liniuţa când ne grăbim, dar
numai când foarte tare.”
 ”Nu am fost într-o cetate, dar voi povesti o întâmplare dintr-o staţiune all incusive, adică
tot inclusiv.”

GLUME

Erau trei elevi care trebuiau să dea un examen. Unul era pregătit foarte bine, unul mediocru şi
unul deloc. Intra în examen primul, cel pregătit foarte bine. Iese acesta şi este intrebat: - Cum a
fost? Răspunsul: - Păi cum să fie, ca de la profesor la profesor. Intra şi al doi-lea, iar la ieşirea
din clasă este şi el întrebat: - Cum a fost? Răspunsul: - Ca de la profesor la elev. Intra al 3-lea,
cel nepregatit. Aceeaşi întrebare: Cum a fost? Răspunsul: Ca de la popă la credincios. El punea
întrebarea, eu imi făceam cruce, eu dadeam raspunsul, el îşi făcea cruce. 2. - Eu nu vorbesc prea
mult, zise profesorul de limba româna către elevul Ionescu. Când fac cu degetul asa înseamnă că
vii la tablă. - Nici eu nu vorbesc mult, domnule profesor, eu când dau din cap înseamnă că nu
vin. 3. La reuniunea de 20 de ani, unul dintre foştii elevi se adresează dascălilor: - Stimaţii mei
profesori, mă tot frământă o întrebare: chiar atât de imbecil eram, de mă tot lăsaţi corigent? -
Vaaai, se poate, domnule ministru? 4. Un copil îl intreabă pe tatăl său: - Tată, tu poţi să scrii cu
ochii închişi? - Nu ştiu, să încerc. - Bine, atunci sting lumina ăi să îmi semnezi şi mie carnetul de
note. 5. Învăţătorul vrea să stimuleze fantezia elevilor si de aceea le dă de facut în clasă o
compunere cu tema "Daca aş fi multimilionar...". Toti elevii, în afara de Popescu, încep să scrie
febril. Învăţătorul îl întreabă: - Popescu, de ce nu scrii nimic? - Aştept să vină secretara, d-le
învăţător 6. Profesorul: - Popescu, lucrarea ta a fost mizerabilă. Putea să te ajute tatal tău ca doar
este scriitor. Elevul: - N-am mai vrut, dom' profesor. La ultima lucrare, la care m-a ajutat tata,
mi-aţi dat un doi. 7. La şcoală: Gigele, ce înseamnă compromisul? - Doamna învăţătoare, dacă
tata vrea să meargă la munte şi mama la mare, evident că mergem la mare, dar tata îşi poate lua
schiurile cu el. 8. La ora de geografie: - Ce capitală are Marea Britanie, întreabă profesorul? O
voce din spatele clasei: - Dar aţi spus să învăţăm capitalele de ţări, nu de mări. 9. Tata, tu mi-ai
povestit ca odată te-au dat afară de la scoala ? - Da, Gelule. Dar de ce mă întrebi? - Pentru ca
istoria se repetă... 10. La ora de matematică: - Să presupunem că locuieşti la etajul cinci şi că
între fiecare două etaje sunt 15 trepte. Câte trepte va trebui să urci pentru a ajunge la
apartamentul tău? - Pe toate, domnule profesor.